HISTOLOGIA TUBULUI DIGESTIV

Tubul digestiv

• Cavitatea bucala, Esofag, Stomac, Intestin subtire si gros, Rect, Anus si Apendice.

Structura tubului digestiv

• Tub cu diametru variabil avand 4 tunici:

– Mucoasa

– Submucoasa

– Tunica musculara

– Seroasa/adventitia

Mucoasa

• Epiteliul de acoperire:

– De la stomac la colon: simplu cilindric

– Esofag, rect: pavimentos stratificat nekeratinizat

• Lamina propria/ corion: tesut conjunctiv lax, vase sanguine si limfatice, terminatii
nervoase glande si tesut limfoid

• Muscularis mucosa: tesut muscular neted organizat in: strat intern- circular, strat extern-
longitudinal

Submucoasa

• Tesut conjunctiv dens cu numeroase vase sanguine si limfatice

• Poate avea plexuri nervoase – plex Meissner

• tesut limfoid

• Poate contine glande (esofag, duoden)

Tunica musculara:

• fibre musculare striate: partea superioara a esofagului, sfincter anal extern

 • fibre musculare netede: restul tubului digestiv

– Strat intern circular

– Strat extern longitudinal

– Plex mienteric Auerbach - millioane de neuroni intre straturile de fibre musculare

netede

• Stomacul are in plus un strat oblic intern

Seroasa/Adventitia

• adventice - tesut conjunctiv lax bogat in vase sanguine si limfatice

– esofag toracic, rect, organele fixate la peretele posterior al abdomenului

• seroasa - tesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu

– restul tubului digestiv

• mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu

Esofagul:

• Mucoasa

– Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat

– Lamina propria fara glande

– Muscularis mucosa - fibre musculare netede orientate logitudinal in portiunea

superioara, iar in cea inferioara – 2 straturi (CI, LE)

• Submucoasa-glande esofagiene mucoase propriu-zise - tubulo-acinoase ramificate de tip

mucos

• Tunica musculara:

– 1/3 superioara- fibre musculare striate

– 1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede

– 1/3 inferioara- fibre musculare netede

• Adventice esofag toracic/ seroasa - subdiafragmatic

Stomacul:

• Histologic 3 regiuni:

– regiunea cardiala

– regiunea fundica si a corpului

– regiunea antrului si canalului piloric

• Mucoasa gastrica cu numeroase cripte si glande

• Tunica musculara foarte groasa - 3 straturi

• oblic intern

• circular mijlociu

• longitudinal extern

• Dg. histologic de regiune gastrica se stabileste in functie de aspectul mucoasei

Caractere generale ale mucoasei gastrice:

• Epiteliul simplu cilindric de la suprafata mucoasei se invagineaza in lamina propria,

formind criptele gastrice

– Celule secretoare de mucus

• Glandele gastrice -simple tubulare ramificate, se deschid la baza criptelor

– Glandele cardiale, fundice si pilorice sunt diferite

• Lamina propria -tesut conjunctiv lax cu rare fibre musculare netede si limfocite

• Muscularis mucosa formata din tesut muscular neted dispus in 2 straturi- circular intern
si longitudinal extern

• Pe seama aspectului mucoasei se stabileste dg. histologic de regiune gastrica

Criptele gastrice

• Epiteliu simplu cilindric format din celule mucoase

• Celule inalte de 20-40 µm

• Nucleu oval situat la polul bazal

• Numeroase granule de mucus- apical

• Stratul de mucus protejeaza epiteliul gastric de secretia acida

• Complexe jonctionale la polul apical al celulelor

Fundus/Corp gastric

• Cripte gastrice scurte (1/3)

• Glande lungi, inguste si drepte (2/3)

• Multe celule parietale( oxintice) si principale( zimogene)

– Gatul glandelor - cel. nediferentiate si celule mucoase

– Baza glandelor - cel. parietale, principale si cel. enteroendocrine.

Celulele glandelor fundice

• Cel. Nediferentiate - la gatul glandelor

• Celule mucoase - la gatul glandelor

• Cel parietale (oxintice) -1/2 sup. a glandei, sintetizeaza HCl

• Cel. Principale (zimogene) -1/2 inf. a glandei, sintetizeaza pepsinogen

• Cel. Enteroendocrine - la fundul glandelor, sintetizeaza serotonina

Pilorul

• Cripte gastrice adinci si largi (2/3)

• Glande scurte, sinuoase

 • Majoritatea celulelor sunt de tip mucos

• Putine cel.G- gastrina si D- somatostatin

Submucoasa stomacului

• Tesut conjunctiv lax

• Vase sanguine si limfatice

• Infiltrat limfoid si mastocite

Stomac- tunica musculara

• Strat oblic intern

• Strat circular mijlociu ( formand sfincterele cardial si piloric)

• Strat longitudinal extern

• Plex mienteric Auerbach

Seroasa

Strat subtire de tesut conjunctiv lax, acoperit de mezoteliu

Intestinul subtire - generalitati

• Functie - completarea digestiei si absorbtia subst. nutritive

• 5 metri lungime

• 3 segmente: duoden, jejun si ileon

• Mucoasa prezinta :

– Evaginari

• plici circulare Kerckring – permanente – mucoasa + submucoasa

• vilozitati intestinale - permanente – mucoasa

– Invaginari - gl. Lieberkuhn - simple tubulare drepte, nu depasesc musculara

mucoasei

• Epiteliu de acoperire simplu cilindric cu:

- celule absorbante (enterocite), celule caliciforme, limfocite migrate

• La baza vilozitatilor se deschid glande tubulare simple denumite gl. Lieberkuhn

• Tipuri de celule la nivelul glandelor:

– celule stem - la fundul glandei

– cel. epiteliale de absorbtie - enterocite

– celule caliciforme

– cel. Paneth

– cel.endocrine SNED
Duodenul-dg. histologic

• Mucoasa intestinala cu vilozitati in forma de frunza si gl. Lieberkuhn

• Muscularis mucosae

• Submucoasa - glande mucoase Brunner simple tubuloalveolare ramificate, se deschid la

baza glandelor Lieberkühn

• Tunica musculara - tes. muscular neted, dispus in 2 straturi: -circular intern si

longitudinal extern

• Seroasa

Jejun- particularitati

 Macroscopic: valvele Kierckring sunt cel mai bine dezvoltate

 Microscopic: vilozitati etalate

 Epiteliu: rare celule caliciforme

 Lamina propria: noduli limfoizi mici, dispersati

Jejun – diagnostic pozitiv

 organ tubular cu peretele

alcatuit din 4 straturi

 muscularis mucosae

 vilozitati – intestin subtire

 absenta glandelor in submucoasa

 absenta placilor PEYER

Ileon - Particularitati

 valvele Kierckring se aplatizeaza

 vilozitati aplatizate

 epiteliu: creste numarul de celule caliciforme

 placile Peyer: agregate noduli limfoizi in lamina propria; zona supradiacenta e lipsita de
vilozitati si prezinta celule M

Ileon – diagnostic pozitiv

 organ tubular cu peretele

alcatuit din 4 straturi

 muscularis mucose

 vilozitati – intestin subtire

 Placi Peyer in lamina propria submucoasa

COLON - Mucoasa

 Valve Kierckring si vilozitati – absente

 Epiteliu de acoperire: simplu cilindric

 celule absorbtive cu microvilli

 celule caliciforme in proportie crescanda

 Lamina propria

 contine cripte Lieberkühn

 celule caliciforme ® mai numeroase

 celule endocrine ® mai putine tipuri

 celule Panneth ® ocazional (cec si colonul

proxinaml)

 tesut conjunctiv lax

 noduli limfatici ce se pot extinde in submucoasa, apartinand tesutului limfatic

asociat sistemului digestiv (GALT = gastrointestinal associated lymphatic tissue)

SUBMUCOASA COLONULUI SI CECULUI

 foarte bine vascularizata

 numeroase adipocite

Tunica musculara

 2 straturi de musculatura neteda

 stratul longitudinal este redus la 3 benzi: teniae coli

 stratul intern este segmentat: haustre

Tunica externa

 Segmentele intraperitoneale – seroasa

 Segmentele retroperitoneale - adventitie

Colon –diagnostic pozitiv

 organ tubular cu peretele

alcatuit din 4 straturi

 muscularis mucose

 absenta vilozitatilor, prezenta glandelor Lieberkuhn

 epiteliu simplu cilindric cu celule caliciforme in proportie crescuta

 Tunica musculara - tenii

Apendice

 structura generala de colon

Particularitati:

 mucoasa:

 rare glande Lieberkuhn

 lamina propria: noduli limfatici cu dispozitie circulara in jurul lumenului

 musculara mucoasei: subtire, perforata si mascata de tesutul limfoid

Mucoasa: infiltrat limfatic difuz!

Apendice – particularitati

 Tunica musculara

 strat longitudinal continuu: fara teniae coli

Rectul si canalul anal

 structura generala a peretelui rectal - asemantoare colonului

 2 parti:
  rectul superior (propriu-zis) – 12-17 cm

 rectul inferior (= partea superioara a canalului anal) – 2,5-3,5 cm

 Mucoasa :

 falduri transverse in rectul superior

 Epiteliu: glande drepte tubulare simple cu celule caliciforme

 Musculara – stratul longitudinal continuu

Canalul anal

 parte superioara a canalului anal (ultimii 2,5-3,5 cm ai rectului)

 partea inferioara (1,5 cm deasupra orificiului anal)

Canalul anal- partea superioara

 Mucoasa: falduri longitudinale (coloanele Morgagni) intre care se delimiteaza sinusurile

anale

 Bazele coloanelor sunt unite de falduri transversale = valvele anale, care formeaza linia
pectinata

Canalul anal- partea inferioara

 Sub linia pectinata

 Epiteliul de suprafata se schimba in stratificat scuamos nekeratinizat

 criptele si muscularis mucosa dispar

 mai jos apare epiteliu keratinizat

 Submucoasa se transforma in tesut conjunctiv dens tipic pielii, cu glande sebacee si

foliculi pilosi

 Tunica musculara se ingroasa progresiv, formand sfincterul anal intern

 Spre orificiul anal extern, musculatura neteda colonica va fi inlocuita cu tesut muscular
striat

Mucoasa intestinala - Vilozitatile

 proiectii ale mucoase in lumenul intestinal

 alcatuite din epiteliul de suprafata+ ax din lamina propria ce contine vase de sange, nervi,
fibre musculare netede, chiliferul central

 Epiteliul – simplu columnar cu celule caliciforme

 celule absorbtive, cu microvili la polul apical marginea in perie

Mucoasa intestinala – glandele Lieberkühn

  glande simple tubulare care se deschid in lumen intre villozitati ( criptele Lieberkuhn)

 celularitate:

 celule stem

 celule imature absorbtive and caliciforme

 celule enteroendocrine (apartin SNED)

 M cells – APCs –doar in ileon

 celule Paneth secreta lizozim

Mucoasa intestinala

 lamina propria- tesut conjunctiv lax.

 contine noduli limfatici care cresc progresiv in marime pe masura avansarii spre
ileon

Tunicile musculara si externa

T. musculara:

 strat intern circular plex Auerbach

 strat longitudinal extern

T. externa

 Seroasa sau adventitia