Sunteți pe pagina 1din 17

SUBIECTUL 16

Clasa elemente native

Cuprinde elemente chimice native care apar in stare libera in


natura(necombinate); avem 33 de elemnte native.

Din punct de vedere cantitativ reprezinta aproximativ 0,1% din masa


scoartei terestre. Clasa elemente native se imparte in 3 subclase: -metale

-semimetale

-nemetale

a)SUBCLASA NEMETALE:

Metalele native sunt substante solide cristalizate la temperature obisnuita


cu exceptia Hg si sunt caracterizate de legaturi metalice tipice in reteaua
cristalina, fapt ce le confera proprietati fizice caracteristice: conductibilitate
electrica si termica ridicata, maleabilitate si ductibilitate ridicate, luciu metallic,
opacitate,duritate medie (2-3, 4-5), greutati specifice mari, puncte de topire
ridicata, stablilitate chimica ridicata, nr. de coordonare mari.

Grupa fierului: Fe, Ni, Co

Fe si Ni, datorita razelor atomice apropiate formeaza aliaje natural pe care le


gasim in meteorite,

Grupa aurului: Au, Ag, Cu

Metalele din grupa aurului au cea mai buna conductibilitate electrica sic ea
mai buna maleabilitate si ductibilitate. Avand aceeasi raza atomica, Au si Ag sunt
miscibile atat in stare lichida cat si solida.
Aliajul natural Au-Ag cu peste 15-20% Ag se nu,ste dectrum. De asemenea
Au-Cu sunt miscibile atat in stare lichida cat si solida.

Au 100%: 24k (lingouri); Au 75%: 18k; Au 58,5%: 14k

Grupa platinei: Tu, Rh, Pd, Os, Ir, Pt.

Platina formeaza aliaje natural cu Pd, Ir, Rh, Ni. Este un metal de culoare
cenusie-neagra cu luciu metalic cu stabilitate chimica mare si temperature de
topire ridicata, motiv pentru care este utilizata in electronic. De asemenea, este
itilizata ca deposit valutar, in Industria bijuteriilor.

b)SUBCLASA SEMIMETALE:

-Grupa As: As, Sb, Bi

-Grupa Te: Te, Se

c)SUBCLASA NEMETALELOR:

-Grupa sulfului: - alfa S – rombic

-beta S – monoclinic

-gama S – monoclinic acicular

-Grupa corsonului: - alfa grafit

- beta diamante

Beta diamant: cristalizeaza in sistem cubic F, in reteaua diamantului atomii


de carbon in coordinare tetraedica formeaza 2 retele cubice intrepatrunse la ¼
din diagonal spatial a cubului elementar.

Diamantul prezinta urmatoarele proprietati fizice caracteristice:

- luciu characteristic puternic (luciu adamantin)


- este isolator electric perfect
- transparent ridicata
Alfa grafit: - alfa grafit – hexagonal
- beta grafit – trigonal

- grafit artificial (mezomorf)

Proprietati:

- conductibilitate ridicata
- luciu metallic
- opacitate
Distanta mare intre planele de atomi de C = 3,36 A si legaturile slabe
de tio Van der Waals manifestate intre planele de atomi de C explica clivajul
dupa planul (0001) si duritate mica (1 Mahr)

SUBIECTUL 17
Clasa sulfuri si sulfosaruri
(0.15 din scoarta terestra)

Cuprinde: sulfuri, telururi, seleniuri, arseniuri, bismuturi, sulfo-saruri.


Dupa particularitatile structural si proprietatile fizice, sulfurile si compusii
similari pot fi considerate compusi ionici, Frecvent, dupa proprietatile fizice,
sulfurile si produsii similari sunt mai apropiati de metalele native in
comparative cu oxizii si hidroxizii. Acest lucru se datoreaza prezentei in
retelele cristaline a S, Se, Te, elemente chimice cu raza ionica mare si
capacitate mare de polarizare care favorizeaza fenomenul de polarizare a
retelei cristaline conferind sulfurilor proprietati fizice precum:
- conductibilitate electrica pronuntata
- luciu metallic la majoritate sulfurilor
- opacitate
- duritati mediu spre mari
- greutati specifice mari
Din punct de vedere economic sulfurile si produsii similari sunt surse
de metale. Din punct de vedere genetic sulfurile si produsii similari sunt
poligenici, insa se formeaza cu precadere din geneza hidrotermala.
In conditii exogene oxidante trec sulfati in prezenta apei in oxizi,
hidroxizi, carbonate.
Tipuri structural de sulfuri:
1) Tipul Me2+2S, unde Me: Ag, Cu

Exp: Ag2S – alfa acontit, beta argentite

2) Tipul Me2+ S

Grupa Galenei (Pb-S): Pb-S, Mg-S, Pb-Se, Pb-Te. Galena are culoare
cenusie de Pb cu luciu metallic, duritate mare (2-3 M).

Grupa Blendei (ZnS): blenda are o retea de tip diamante, in reteaua


blendei fiecare atom de Zn fiind inconjurat de 4 atomi de 8 si invers. Blenda
poate sa fie incolora, bruna, verzuie, neagra, cu luciu adamantin, duritate 3-
4 M; este sursa de Zn si legata genetic de galena.

Grupa nichelinei: NiAs

Grupa covelinei: CuS

3) Tipul Me3+ 2S3 (A2X3)


Sb2S3 – Stibina
Bi2S3 - Bismutina

4)Tipul MeS2 (Ax2)


a) grupa piritei (FeS2) – cubic

Pirita este un mineral de culoare galben aurie, urma negra, luciu metallic,
duritate 6M, conductibilitate electrica slaba, greutate specifica 5g/cm3, este un
mineral polygenetic.

b) grupa marcositei

Este tot o pirita, dar se cristalizeaza in sistemul rombic, la 500 grade C trece
in pirita (transformata intr-un singur sens).

c) grupa molibdenitului: MoS2

Molibdenitul, datorita puterii mari de polarizare a atomilor de Mo, formeaza


o retea alcatuita dintr-o succesiune de pachete S-Mo-S.

d) grupa krenneritului (AuTe2)

Subclasa sulfosaruri: este mai putin raspandita, dar cu importanta


economica mare fiind sursa de metale pretioase.

Sulfosaruri de Ag: Ag3SbS3

Sulfosaruri de Cu: Cu3SbS4

SUBIECTUL 18
Clasa oxizi si hidroxizi
(17% din masa scoartei terestre)
Subclasa oxizi:

Oxizii metalelor colorate: Fe, Mn, Ti, Pb, Cu, Ni, Cr sunt minerale
idiocromatice, frecvent cu luciu metallic, cu duritate medii spre mari, cu greutati
specifice mari si puncte de topire ridicate (1000 – 2400 grade C), au stabilitate
chimica ridicate si proprietati magnetice remarcabile.

Oxizii metalelor necromofore (necolorante): Al, Zn, Mg, Si sunt minerale


incolore sau colorate docromatic, au luciu sticlos, duritati mari, greutati specifice
mari si stabilitate chimica ridicata.

Tipuri:

1) Tipul Me+2O: Cu2O – cuprit, H2O – gheata.


2) Tipul Me2+O: MgO – periclaz, ZnO – zenat
3) Tipul Me2O3: Al2O3 – corindon, Fe2O3 – hematite, FeTiO3 – ilmenit.
Corindonul este un mineral incolor in stare pura sau colorat alocromatic,
are luciu sticlos, duritate mare (9M – mineral etalon), greutate specifica,
4g/cm3, stabilitate chimica ridicata, temperature mare de topire si prezinta
numeroase varietati de pietre pretioase: rubin (Cr), safir (Ti), smarald (Fe2+),
topaz oriental (Fe2+, Fe3+).
4) Tipul Me4+O2: TiO2 – rutilul, MnO2 – peroluzit, PbO2 – plattnerit, Seria
spinelilor (oxizii dublii).
Spinelii caracterizeaza in sistem cubic cu aranjament tetraedric, sunt
minerale idiocromatice, au lucu puternic frecvent metalic, au duritati mari
(6-8 M), cu greutati specifice mari, fara clivaj, cu stabilitate chimica ridicata,
punct de topire ridicat, geneza magmatica si metasomatica de contact.
a) grupa spinelului: MgO*Al2O3.

b) grupa magnetitului: FeO*Fe2O3

c)grupa cromitului: FeO*Cr2O3

Subclasa hidroxizi:

Locul de formare al hidroxizilor se afla in zonele superficial ale scoartei


terestre, respective in zona de alterare a rocilor si in zona de oxidare a
zacamintelor de minereuri.

Hidroxizii se intalnesc frecvent sub forma unor mare cristaline sau sub forma
unor mase coloidale.
Principalii hidroxizi sunt cei (Fe, Al, Mn, Mg) care formeaza zacaminte de
mare inportanta economica.

Exp: Mg(OH)2 – brucit

Mn(OX)2 – pirocroit

Cu timpul hidroxizii pierd apa capilara si de absorbtie si trec in compusii cu


grupari OH legate chimic, sau chiar in oxizii anhidri in special in regiunile cu climat
arid.

SUBIECTUL 19
Clasa saruri halogenate
In aceasta clasa sunt cuprinse saturile acizilor halogenati HF, HCl, HBr, HI si
repectiv fluorurile, clorurile, bromurile, iodurile. Sarurile halogenate sunt compusi
ionici de forma Ax sau Ax2 cu legaturi ionice si cu proprietati fizice caracteristice
cum ar fi:

-sunt minerale incolore (sau de culoare deschisa)

-au luciu sticlos

-duritati mici (2,5-4M)

-clivaje bune, frecvent perfecte

-transparenta ridicata

-solubilitate apreciabila in apa

-greutati specifice mici

Exceptii sunt halogenurile metalelor grele (Ag, Cu) care sunt minerale cu
culori idiocromatice, cu luciu adamantin, cu greutati specifice mari si solubilitati
reduse in apa.

Din peste 100 de saruri halogenate, 3 sunt mai importante: NaCl, KCl
(silvina), CaF2 (fluorine).

NaCl: cristalizeaza in sistem cubic cu fete centrate, are habitus cubic, este
incolora, luciu sticlos, duritate mica 2,5M, clivaj perfect pe fata de cub (100),
greutate specifica mica, solubilitate mare in apa, temperature de topire 804 grade
C. Are geneza aproape exclusive exogena sedimentara formandu-se in urma
evaporarii mediului dizolvant in golfuri si lagune.
KCl: foarte solubila, folosita la prepararea noroaielor de foraj avand rol
inhibitive al proceselor de unflare al argilelor.

CaF2: cristalizeaza in sistemul cubic centrat intern. In mod normal este


incolora, dar frecvent este alb-verzuie, violacee, are luciu sticlos, duritate 4M,
greu solubila, temperature mare de topire si utilizata in industria metalurigica
drept fondant. Din punct de vedere genetic este poligenetica, atat in geneza
endogena(magmatica si metamorfica) cai si exogena.

SUBIECTUL 20
Clasa carbonati

In aceasta clasa sunt cuprinse sarurile acidului carbonic (H2CO3), respectiv


combinatii chimice ale anionului [CO3]2- au cationii metalici.

Caracteristica principal o constituie gruparea anionica CO3, caracterizata de


un aranjament planar sub forma de triunghi echilateral in care legaturile dintre C
si O sunt legaturi covalente puternice si, ca urmare, aceasta grupare anionica
apare sub aceasta forma in solutiile naturale si da combinatii cu cationii metalici
bivalenti cu ri mediu si mari.
Formula Me2+CO3 (Me2+: Ca, Hg, Fe, Mn, Co, Ni, Cu, Ba, Pb, Zn)

Carbonatii metalelor monovalente sunt instabili in natura avand solubilitate


mare si formeaza compusi stabili numai in prezenta unor molecule de apa de
cristalizare sau pot fi stabili sub forma de compusi acizi (asociati cu ionii de H).

Carbonatii metalelor bivalente sunt compusi chimici ionici caracterizati de


legaturi ionice intre cationul bivalent si gruparea CO3 prezentand o serie de
proprietati fizice caracteristice: luciu sticlos, clivaje bune, duritati medii (3-5M),
solubilitate apreciabila in apa, solubilitate mare in acizi, prin incalzire elibereaza
CO2.

Din punct de vedere genetic, carbonatii au atat geneza endogena


(magmatica si metamorfica) cat si exogena (sedomentara) legata de procesele de
precipitare fizico-chimica si bio-chimica din solutii natural.

Functie de Ri a cationului bivalent ce satiface valentele negative ale [CO3]2-


carbonatii au fost impartiti in 2 serii izomorfe:

a) Seria carbonati romboedrici (ri a cationului e mai mica decat 1A)

Calcitul (CaCO3) – habitus romboedric, luciu sticlos, 3M, reactie cu HCl.

b) Seria carbonate rombici (ri mai mare decat 1A, acestia avand duritati sii
greutati specifice mai mari decat carbonatii romboedrici si sunt surse de
metale)
c) Seria carbonate hidratiti sunt carbonate de origine secundara rezultati in
urma eliberarii rocilor

Exp: Na2CO3*IOH2O – soda

SUBIECTUL 21
Clasa sulfati

Sunt cuprinse sarurile H2SO4 adica combinatiile chimice stabile ale


anionului [SO4]2 - cu cationii metalici. Anionul [SO4]2 – are un aranjament
tetraedric, este caracterizat de legaturi puternice covalente intre S si O. Avand
ri mare da combinatii stabilite cu cationii bivalenti cu ri mare: Ca, Ba, Sr, Pb.

Proprietati fizice:

Sunt compusi ionici cu legaturi ionice intre anionul [SO4]2 – si cationii


metalici de unde rezulta si proprietatile fizice caracteristice:
- Duritati mici
- Clivaje bune
- Greutati specifice mici (exceptie sulfatii anhidri)
- Incolore sau deschise
- Luciu sticlos
- Solubilitate apreciabila in apa
- Din punct de vedere genetic se formeaza atat in geneza endogena cat si
exogena prin procese de precipitare fizico-chimica (evaporare).
a) Sulfatii anhidrii: BaSO4 – baritina

Baritina este un mineral cu larga utilizare industriala deoarece nu este


toxica, este insolubila, are inertie chimica mare, iar continutul mare de Ba
are capacitatea apreciabila de absorbtie a rezelor X. In foraj este folosita
pentru cresterea densitatii noroaielor de foraj in vederea combaterii
eruptiilor.

b) Sulfatii hidratati: CaSO4*2H2O – gips


Gipsul este incolor sau de culori deschise – alb, are luciu sticlos, duritate
2M, solubilitate apreciabila in apa si este mineral poligenic. La incalzire cu
viteza moderata 5oC/min gipsul trece la 107oC on semihidrat (pierde o
molecula de H2O), la 130oC in ipsos, apoi la 148oC in anhidrit si la 1200oC
oxid de calciu si SO4.

SUBIECTUL 22
Clasa fosfati

Cu toate ca in aceasta clasa este cuprins u mare nr. de minerale,


ponderea lor in scoarta terestra este redusa.
Anionii [PO4]3-, [AsO4]3- si [VO4]3- au dimensiuni mari si formeaza
compusi stabili cu cationi trivalenti cu raze ionice mari, in special cu
elemente chimice din seria lantanidelor.
Combinatiile chimice cu cationi cu raze ionice medii si mici sunt stabile
fie in prezenta unor anioni suplimentari, fie in prezenta unor molecule de
apa de cristalizare.
Din punct de vedere genetic, fosfatii iau nastere atat pe cale
endogena cat si, mai ales, pe care exogena formand acumulari importante
cu mare valoare economica.
Fosfatii au duritati medii, clivaje bune, greutati specifice mari (3,2-
5,5g/cm), valori variabile, dar in general deschise, luciu sticlos pana la
adamantin, solubilitati reduse in apa (stabilitate chimica ridicata).
Apatitul este un mineral de culoare deschisa, gri, legat genetic de
rocile magmatice acide aparand ca mineral accesoriu, iar in … apatitul este
ub mineral principal atingand porportii de pana la 12%. In pegmatite,
apatitul formeaza cristale de dimensiuni mari (centimetrice si decimetrice).
De asemenea, mai este legat genetic si de procesele de metamorfism de
contact termic, insa cea mai mare pondere o au apatitele de origine
sedimentara (fosforitele).
Fosforitele sunt fosfati de origine sedimentara rezultati in urma
acumularilor de schelete de pesti sau brecii (oase de mamifere) sau in urma
dejectiilor pasarilor.
Fosforitele au aspect cornos, de culoare alba sau cenusie si sunt
varietati micro si cripto-cristaline de apatit denumite francolir sau podolit.

SUBIECTUL 23
Subclasa mezosilicati
In clasa silicatelor sunt cuprinse 1/3 din numarul total de minerale care
inseamna 80% din volumul scoartei terestre. Tinand cont de modul de cuplare de
tetradrile [SiO4]4-, silicatii se impart in 6 subclase:

I subclasa mezosilicati

II subclasa sorosilicati

III subclasa ciclosilicati

IV subclasa inosilicati

V subclasa filosilicati

VI subclasa tectosilicati

In subclasa mezosilicati intra silicatii la care gruparile anionice tetraedrice


[SiO4]4- sunt izolate in retea fiind legate totusi, prin intermediul cationilor metalici
-. Sunt silicati cu gruparile insulare -. In structura mezosilicatilor raportul Si:O=1:4.
La randul ei, subclasa mezosilicati are mai multe grupe: olecnelor, granatilor,
silicatilor de Al, topazului, zirconului.

a) Grupa olivinelor: seria izomorfa forsterit Mg2SiO4 – fayalit Fe2SiO4. Toate


olivinele cristalizeaza in sistemul rombic, au habitus prismatic si duritati
mari. Au culori variabile in functie de continutul in Fe, Mn, iar de obicei
culoare maslinie, luciu sticlos, se altereaza usor trecand in serpentine> Din
punct de vedere genetic, olivinele apar in roci magmatice bazice si
ultrabazice.
b) Grupa granatilor: seria granatilor de Al (peralspite) si de Co (ugrandete).
Granatii cristalizeaza in sitem cubic, au greutati mari, stabilitate chimica
ridicata, temperatura de topire ridicata, Din punct de vedere genetic
predomina genea de metamorfism de contact termic si metasomatic al
rocilor carbonatice.
c) Grupa silicatelor de Al: sunt minerale cu mare importanta petrologica,
prezenta lor indicand conditii severe de formare a rocilor fiind folosite
pentru stabilirea gradului de metamorfism. Sunt minerale cu duritati mari,
greutati specifice mari, temperatura de topire foarte mare, itilizare in
industria sticlei.
d) Grupa zirconului: este un mineral cu duritate mare, luciu adamantin, punct
de topire mare, stabilitate chimica ridicata, folosit la captusirea
reactoarelor nucleare, ca inlocuitor al platinei, la confectionarea aparaturii
de laborator. Din punct de vedere gentic apare in pegmatite, purtator de
elemnte rare si radioactive.
e) Grupa topazului: mineral cu duritate mare, luciu sticlos, stabilitate chimica
ridicata, raritate exemplara. Fac din topaz o piatra valoroasa pretioasa.

SUBIECTUL 24
Grupa sorosilicati + (mezo+soro)

In aceasta subclasa sunt cuprinsi silicatii pentru care tetraedru [SiO4]4- se


cupleaza cate 2 la un varf comun [Si2O7]6- [SiAlO7]7-. Apar cu precadere in
pegmatite si sunt surse de metale rare si radioactive.
Cei mai importanti sorosilicati sunt:

- Grupa melilitelor: culoare verzuie, galbuie, luciu sticlos, punct de topire


ridicat, intalnite in roci magmatice bazice si ultrabazice (bogate in feldspati)
si sunt caracteristice si rocilor metamorfice de metamorfism de
temperatura inalta intanit in meteoriti.
- Silicati cu structura mixta: Me2+, Me3+
-grupa epidotului: epidotul are duritate 6M, culoare caracteristica,
luciu sticlos, poligenic, dar cu precadere intalnit in roci de metamorfism de
contact termic si roci magmatice acide (ca mineral accesoriu)
-grupa vezuvianului: vezuvianul cristalizeaza in sistem tetragonal si
este caracteristic rocilor metamorfice de metamorfism de temperatura
inalta si proceselor magmatice.

SUBIECTUL 25
Subclasa ciclosilicati (beril, turmalina)

In aceasta clasa sunt cuprinsi silicatii la care tetraedrii [SiO4]4- se


cupleaza prin cate 2 varfuri comune formand cicluri de 3,4 sau 6 tetraedrii
Exp: Be32+ Al23+ [Si6O18] – beril este sursa de Be, incolor sau colorat
alocromatic, luciu sticlos, stabilitate chimica ridicata, poligenetic, apare in
pegmatite unde formeaza cristale de dimensiuni mari.
- Smarald (verde cu impuritati de Fe2+)
- Aquamarin (albastru cu impuritati de Fe3+)
- Heliodor (galben cu U)
- Morganit (roz cu Zi)
Be- este un metal usor folosit in industria aeronautica
Mezosilicatii, sorosilicatii si ciclosilicatii mai sunt cunoscuti si sub numele de
silicati pretiosi intrucat cuprid cele mai multe varietati de pietre pretioase
dintre silicati.