Sunteți pe pagina 1din 6

33.

Proprietatile morfologice ale mineralelor


Proprietatiile morfologice sunt legate de forma exterioara sub care se prezinta mineralele
(gr.morphos=forma).

1.Conturul-modul in care sunt marginite cristalele individuale ale unui mineral

a)idiomorfe-contur geometric, majoritatea cristalelor

b)hipidiomorfe-contur partial geometric, partial oarecare

c)xenomorfe-contur oarecare

2.Habitusul-se refera la modul de dezvoltare al cristatlelor dupa toate directiile spatiului

a)habitusul isometric-cristalele sunt egal dezvoltate dupa toate directiile spatiului(cus)

b)habitusul prismatic-cristalele sunt mai dezvoltate dupa o directie a spatiului”z” in raport cu


celelalte directii ale spatiului(x si y) (-scurt, lung, acicular, fibros)

c)habitusul tabular-la acest tip cristalele sunt mai bine dezvoltate si egal dezvoltate dupa 2
directii x si y in raport cu z-gips

d)habitus lamelar-desprins din habitusul tabular-MICE-

e)habitus solzos-la minerale fin cristalizate(argiloase)

3.Agregate cristaline

-granulare-minerale cu habitus isometric

-prismatice- minerale cu habitus prismatic

-tabulare- minerale cu habitus tabular

-lamelare- minerale cu habitus lamellar

-concretionare-la minralele formate prin procese de precipitare fizico-chimica din solutii


electolitice

4.Maclele-concresteri simetrice de 2 sau mai multe cristale apartinand aceluiasi mineral

Maclele sunt edificii cristaline cu elemente de simetrie proprie diferite de materia cristalelor
individuale care le compun. Astfel, maclele au ax de macla, plan de macla si centru de macla.
34.Proprietatile optice ale mineralelor
1.Culoarea mineralelor-se datoreaza absorbtiei selective de catre mineral a anumitor lungimi
de unda, culori din spectrul luminii naturale si pe de alta parte unor cauze de ordin chimic,
structural sau mechanic. Se mai poate datora si prezentei unor elemente chimice colorante:
Fe(valenta 2+/3+), Cr,Cu, Mn…

Dupa culoare descriem 3 mari categorii de minerale

a)idiocromatice-in culori proprii-care depend de valenta elementelor chimice colorante;


ex:Fe(2+)-coloreaza negru Fe(3+)-coloreaza rosu

b)alocromatice-cu culori straine de culoarea lor obisnuita-datorita prezentei unor impuritati-


Al2O3- corindon-incolor in stare pura-Cr, Ti, Fe(2+), Fe(3+)

c)pseudocromatice-minerale cu culori false fata de culoarea obisnuita-procese de alterare


chimica superficiala; ex: pirita, hematit

2.Culoarea urmei se obtine prin trasarea cu esantionul de mineral a unei urme pe o placuta
de portelan poroc ars sau pe spatele unei placate de faianta. Exista minerale pentru care
culoarea urmei este diferita de culoarea mineralului, lucru care constituie un bun criteriu de
identificare a minerlalului respectiv . FeS2-pirita-culoare galben aurie-urma neagra

3.Luciul mineralelor este dependent de indicia de reflexive si de refractive ai fetelor de cristal


si reprezinta capacitatea mineralelor de a reflect alumina

-luciul sticlos-este characteristic mineralelor cu leg. ionice in reteaua cristalina silicate,


carbonate, sulfati

-luciul adamantin-este intalnit la mineralele cu leg.covalente(diamant)

-luciul semimetalic-la min. cu legaturi metalice, dar si la oxizi, hidroxizi, sulfuri de Fe

-luciul metalic-la min. cu legaturi metalice tipice, dar si la oxizi, (OH), pirita

4.Transparenta sau opacitatea mineralelor

Transparenta=proprietatea mineralelor de a permite trecerea mineralelor prin ele(fasii subtiri)

Opacitatea=proprietatea mineralelor de a nu permite trecerea luminii prin ele

-minerale:-perfect transparente

-semi-transparente/translucide -opace
36.Magma-definitie, proprietati fizico-chimice, conditii de formare
Topiturile magmatice cu o compozitie chimica complexa fiind solutii incandescente de silicate
greu fuzibili, component gazosi si vapori de mare presiune. Cercetarea magmelor nu poate fi
facuta prin mijloace directe, caracteristicile magmelor putand fi observate din cercetarea
eruptiilor vulcanice, din studierea rocilor magmatice si din reproducerea in conditii de laborator
a unor topituri magmatice.

Dintre proprietatiile fizico-chimice ale magmelor ne intereseaza: compozitia chimica,


temperature, presiunea, vascozitatea.

1)Compozitia chimica. In urma analizelor effectuate pe rocile magmatice s-a constatat ca in


topiturile magmatice exista 2 tipuri de constituent chimici principali:

a)constituent greu-volatili(greu fuzibili/ficsi)-90-95% reprezentati de silicati+metale active +oxizi

metalici, sulfuri

b)constituent volatile 5-10% cu rol in procesul de consolidare a magmelor:H2O, H2S, SO2, SO3,
CO2, CH4, HF, HCl etc.

Dupa compozitia chimica (adica dupa continutul in silice SiO2) magmele se clasifica in: magme
acide SiO2>65%, intermediare 54-65%, bazice<54%

2)Temperatura magmelor

Informatii asupra temperaturii magmelor pot fi obtinute prin masuratori in lavele vulcanice sau
pe baza punctelor de topire a mineralelor si rocilor magmatice sau din studiul punctelor de
transformare polimorfa a unor minerale

Tinand cont de faptul ca magma sufera procese de oxidare care ridica temperature, se
apreciaza ca temperaturile lavelor sunt mai ridicate decat cele ale magmelor din care provin. Se
apreciaza , deci, ca majoritatea magmelor bazice cu temperature cuprinse in intervalul 800-900
grade Celsius, in timp ce magmele acide au temperature cumprinsa in intervalul 600-700 grade.

3)Presiunea

Intr-un bazin magmatic oarecare magmele suporta presiunea data de greutatea coloanei de
roci de deasupra la care se adauga presiunea complexului de roci inconjuratoare si presiunea
substantelor volatile dizolvate in magma

Claculul presiunii litostatice se face in functie de tipul de roci si inaltimea coloanei de roci.
Calculul presiunii de stres se poate face daca se cunoaste istoria tectonica a bazinului.

Calculul presiunii volatilelor. Daca bazinul se gaseste la adancimi mari, presiunea volatilelor e
neglijabila. Pe masura ce procesul de consolidare a magmelor avanseaaza, magmele reziduale
se imbogatesc in component volatile, iar presiunea lor creste treptat(preiune volatile> preiune
litostatica-eruptii vulcanice)

4)Vascozitate.

Magmele bazice sunt mai fluide decat magmele acide(bogate in silice care determina grad
mare de vascozitate). Se apreciaza ca vascozitatea magmelor bazice este de aproximativ 20 de
ori mai mare decat a apei in timp ce a celor acide este ce aproximativ o mie de ori mai mare
decat cea a apei . Vascozitatea topiturilor magmatice scade odata cu crestereaa temperaturii,
iar in conditii de temperature constanta vascozitatea credte odata cu cresterea presiunii.

Observatiile geologice au confirmat existent a doua tripuri de magme primordial-acide


(granitice) si bazice (bazaltele) din care au luat nastere toate varietatiile de roci magmatice
cunoscute prin procese precum: licuatia, difuzia si convectia termica,cristalizarea fractionate.

Diferentiera magmatica prin licuatie. La temperature ridicate topiturile magmatice sunt


omogene, insa la racier metalele native, oxizi si sulfurile se separa de silicate sub forma unor
picaturi, fenomen de dezamestec numit licuatie.

Diferentierea prin cristalizare fractionate. Cristalizarea fractionate este intotdeauna implicate


in procesul de consolidare a magmelor.

La inceput cristalizeaza mineralele melonocrate(olivine, piroxeni, amfiboli) si in final cele


leucocrate(cuart, feldspati, mice).

Primele minerale, avand greutate specifica mare cad lent gravitational catre parte ainferioara a
bazinului magmatic dand nastere la roci bazice si ultrabazice. Mineralele leucocrate se
concentreaza la parte superioara a bazinelor magmatice dand nastere, prin cristalizare la roci
magamatice acide.

Diferentierea prin asimilare. Se refera la reactii care au loc intre magmele si rocile
inconjuratoare bazinului si la reactiile dintre magma si xenolite(fragmente de roci din acoperisul
sau peretii bazinului) care pot fi complet assimilate in magma sau pot sa ramana partial
asimilate (enclave). Prin asimilarea xenolitelor se produce modificarea compozitiei chimice a
magmei.
37.Consolidarea topiturilor magmatice unicomponente
Este un process complex care are loc cu formare de cristale sau de sticle vulcanice si este
influentat de: compozitia chimica, adancimea la care are loc consolidarea, de gardul de
fluiditate al magmei si de viteza de racier a topiturii.

Mineralele au un punct de topire si de cristalizare bine determinat asadar, daca lasam sa se


raceasca o topitura de dipsid CaMgSi2O6 aceasta va incepe sa separe primele cristale la t de
139 grade Celsius(Tc). Aceasta temperature de cristalizare va ramen constanta tot timpul
cristalizarii. Dupa formarea ultimelor cristale, temperature scade. Acest lucru arata faptul ca
procesul de cristalizare e un process extern elibernadu-se o anumita cantitatea de caldura ce
mentine temperature constanta.

1) Daca consolidarea topiturii se face cu viteza mica, adica t scade lent, cristalizarea se
produce complet in regiunea metastabila cu putine centre de cristalizare. Din cauza racirii
lente, putinele cristale formatepot sa creasca rezultand roci cu cristale mari. Aceasta
sitautie este intalnita atunci cand magma consolideaza la adancimi mari in scoarta
terestra unde t scade lent.
2) Daca racirea topiturii se face repede cristalizarea are loc in regiunea labila cu numeroase
centre de cristalizare rezultand roci cu cristale mici.Asta este situatia in care magma se
consolideaza in fisurile din peretii si acoperisul bazinului magmatic.
3) Daca racirea topiturii se face brusc, cazul eruptiilor vulcanice cand magma ajunge la
suprafata, regiunea metastabila si labila sunt rapid depasite, iar magma neavand timp sa
cristalizeze se solidifica sub forma de sticla.
38.Cosolidarea topiturilor binare eutectice
A-anortit(CaAl2Si2O8)(1550 grade Celsius) B-dipsid(CaMgSi2O6)(1391 grade Celsius)

Diagrama de cristalizare a acestei topituri se realizeaza punand in abscisa compozitia


topiturii, iar in ordonata t de cristalizare a celor 2 minerale. La punctual de cristalizare TA incepe
cristalizarea anortitului, t ramand constant ape tot parcursul cristalizarii.

Daca adaugam lui A o cantitate oarecare de B, t la care apar primele cristale de A va fi mai
mica. Daca adaugam o cantitate si mai mare de B, t la care vor aparea primele cristale de A va fi
TA2.

Unind in diagrama punctele de cristalizare corespunzatoare diferitelor compozitii vom obtine


curba de saturatie a topiturii in A. Cele doua curbe de saturatie de intersecteaza intr-un punct
E- punct eutectic, in care topitura este suprasaturata cu ambi component. In acest punct ambii
component cristalizeaza simultan. Amestecul eutectic se caracterizeaza prin aceea ca se topeste
si cristalizeaza la temperatura constanta ca o topitura unicomponenta(anortit+diopsid=E=1260
grade Celsius)

39.Consolidarea topiturilor binare izomorfe


A-albit(NaAlSi4O8)(1118 grade Celsius) B-anortit(CaAl2Si2O8)(1550grade Celsius)

Diagrama de cristalizare cuprinde o singura curba de solidificare care nu coincide cu curba de


topire.Cele doua curbe coboara continuu de la pct. de topire al anortitului la pct. de topire al
albitului delimitand un component eliptic ce reprezinta domeniul de echilibru al cristalelor cu
topitura magmatica.

Fie o topitura cu compozitia Co (70%An, 30%Ab)

La t=T1 se formeaza cristale mai bogate in An a carei compozitie se citeste pe curba solidus. La
t=T2 cristalele au compozitia C2, iar topitura are compozitia C2prim pe curba lichidus. La t=T3
cristalele au compozitia Co si topitura are compozitia C3prim citita pe lichidus.

Prin solidificare se separa cristalele mai bogate in anortit, iar topitura se imbogateste in albit.