Sunteți pe pagina 1din 14

Subiectul 40 - Fazele consolidarii topiturilor magmatice

Consideram cazul unei magme alcatuite din 2 componenti: un component greu volatil si unul
volatil si urmarim procesul de consolidare in functie de compozitie chimica, temperatura si
presiune.
1) Faza initiala se desfasoara la temperaturi mari si presiuni ridicate compozitia magmei
fiind de 90% component greu volatil si 10% component volatil. La adancimi mari,
presiunea este ridicata, iar volatilele intra in solutie cu componentii greu volatili. La
temperaturi mai mari de 1100 de grade se desfasoara faza initiala de cristalizare in care
are loc diferentierea magmatica a mineralelor cu temperaturi mari de cristalizare: Pt, Au,
diamant, magnetit, pirotina, pirotina nichelifera asociate cu roci bazice si ultrabazice.
2) La temperaturi sub 1100 de grade, la scaderea temperaturii se depune o cantitate
apreciabila de component greu volatil, iar magma reziduala se imbogateste in component
volatil a carei presiune creste treptat. Aceasta reprezinta faza principala de cristalizare in
care se formeaza majoritatea mineralelor ce intra in componenta rocilor magmatice
3) Magmele reziduale din etapele pegmatitica si pneumatolitica fiind bogate in substante
volatile au o mare mobilitate patrunzand in fisurile si porii rocilor inconjuratoare
bazinului magmatic si reactionand cu acestea O parte din volatile intra in compozitia
mineralelor nou-formate si o alta parte reactioneaza cu rocile inconjuratoare bazinului
magmatic dand nastere unui metamorfism de contact pneumatolitic
4) In etapa hidrotermala, la scaderea mare de temperatura se depun mici cantitati de
substanta greu volatila. Solutiile reziduale ramase dupa incheierea etapelor precedente
sunt bogate in vapori de apa supraincalziti. Este comportarea tipica pentru etapa
hidrotermalla in care pe fisurile si golurile din roci se depun minerale sub forma de
filoane hidrotermale cu o succesiune bine-determinata a mineralelor depuse. La
temperaturi mai mari de 200 de grade se depun silicatii nehidratati: cuart, fosfati. La
temperaturi mai mici de 200 de grade se formeaza sulfuri, carbonati, minerale argiloase.
Presiunea volatilelor creste treptat pe parcursul etapelor de cristalozare, pe masura ce
componentul greu volatil cristalizeaza pana atinge un maxim in etapele pegmatitica si
pneumatolitica si apoi scade treptat in etapa hidrotermala.

Subiectul 41. Formarea mineralelor in faza initiala de cristalizare.


In faza initiala care se desfasoara la temperaturi mai mari de 1100 de grade se formeaza minerale
cu puncte de topire ridicate reprezentate prin diamant, Au, Pt, magnetit, piroitina, pirotina
nichelifera. Pe langa valorile mari de temperatura, si presiunea litostatica are valori ridicate
corespunzatoare adancimii mari la care se desfasoara procesul de consolidare din faza timpurie.
Importanta economica a acumularilor de minerale utile din faza timpurie de cristalizare este
limitata la diamant si platina
Zacaminte de diamant: Kimberley (Africa de Sud)
Zacaminte de platina: Merensky Reef (Africa de Sud)

Subiectul 42. Formarea mineralelor in faza principala de


cristalizare
Faza principala de cristalizare se desfasoara incepand de la temperaturi de 1100 de grade in jos.
In aceasta faza cristalizeaza masiv silicatii.
Conditii termodinamice:
 temperatura cuprinsa intre 1100-650 de grade
 presiue litostatica mare (datorata adancimii mari)
 presiunea volatilelor este mica, dar creste treptat
Pe langa cristalizarea mineralelor silicatice, in aceasta faza are loc formarea majoritatii
mineralelor ce intra in componenta rocilor magmatice (minerale metalice si nemetalice).
Din punctul de vedere al compozitiei mineralogice, mineralele formate in faza principala de
cristalizare sunt mai variate si importante economic decat cele din faza timpurie.
Minereurile acumulate in faza principala de cristalizare sunt exploatate pentru: Fe, Ni, Cu, Co,
Pt, Pd, Au, Te, Se.
Exemple de zacamant:
-pirotina nichelifera: Muntii Ural
-cromit : Muntii Ural
-ilmenit: SUA
-magnetit: SUA
-apatit cu nefelin : Peninsula Kola-Rusi
Subiectul 43 – Formarea mineralelor in etapele pegmatitica si
pneumatolitica

Pegmatitele sunt roci de origine magmatica sau metamorfica cu textura macrogranulara


(datorita prezentei componentelor volatile care determina dimensiunile mari ale cristalelor).
Dintre pegmatitele de origine magmatica cele mai raspandite si cu valoare economica deosebita
sunt pegmatitele acide. Pegmatitele de origine metamorfica au, de asemenea o frecventa
apreciabila, dar au importanta economica limitata.
Forma de zacamant a pegmatitelor este de dike, filon sau mase lenticulare cu dimensiuni de
cativa mm la cateva sute de metri. T° de formare variaza in limite largi, majoritatea specialistilor
estimand un interval intre 700-250 grade C.
Dupa conditiile genetice si compozitia chimico- mineralogical, pegmatitele se clasifica in:
pegmatite simple (cuart, feldspati si mice) in care micelle si feldspatii apar in cantitati mari,
expliatabile din punct de vedere economic si pegmatite complexe, care pa langa cuart, feldspati
si mice mai contin minerale acesorii de elemte chimice rare reprezentate prin hepidolit (sursa de
Li), beril (smarald, aquamarine, heliodor, monazite, rutil, molibdenit, apatit).
In etapa pegmatitica, pe langa Si, O, Al, Na, K, Ca are loc concentrarea unor substante volatile
cum ar fi vapori de apa, F, Cl, B si a unor elemente chimice rare si disperse in scoarta terestra
(Be, Li, Sc, Y, Ce, U, Ti, W, Mo, P, Cs) care in fazele anterioare ale evolutiei magmei din cauza
concentratiei mici nu s-au putut separa.
Pin punct de vedere economic pegmatitele sunt surse importante de elemente chimice rare si
radioactive si de pietre pretioase (corindonul).
Zacaminte mari de pegmatite intalnim in: Brazilia, Madagascar, India, SUA, Canada.
Odata cu incheierea etapei pegmatitice se separa cea mai mare parte a componentelor greu
volatile, iar magma reziduala se imbogateste in component volatile si in elemente chimice care
nu s-au putut cristaliza in fazele anterioare din cauza c%(concentratiei) mici.
Sub aspect termodinamic, etapa pneumatolotica se caracterizeaza:
1. Presiune interna mare datorita c% mari de component volatili
2. Fluiditate mare
3. Agresivitate chimica mare c educe la procese de metasomatoza pneumatolitica (inlocuire
particula cu particula a unor minerale vechi cu unele noi)
4. Continut mare de metale grele sub forma de fluoruri si cloruri metalice. Zacamintele
(filoanele) preumatolitice sunt surse importante de Sn, W, molibden si fluorine
(Germania, Grecia, Siberia).

Subiectul 44 – Formarea mineralelor in etapa hidrotermala

Zacamintele hidrotermale sunt acumulari de minerale utile rezultate din actiunea unor solutii
apoase fierbinti de origine magmatica asupra rocilor inconjuratoare la temperature cuprinse intre
500- 50 grade C si constau in umplerea golurilor din roci sau in procese de inlocuire a anumitor
minerale din roci.
Transformarile suferite de rocile inconjuratoare unui filon hidrotermal sunt atat de natura fizica
cat mai ales chimica.
Transformarile de natura fizica constau in modificarea culorii rocilor, modifirea duritatii, a
permeabilitatii si porozitatii.
Transformarile de natura chimica sunt reprezentate de:
- Greiseinizare – care afecteaza rocile granitice dand nastere la granati, piroxenti, amfiboli,
topaz, beril
- Propilitizare – care afecteaza andezitele dand nastere la epidot, blenda, galena, magnetit,
hematite
- Sericitizare – cel mai raspandit process de alterare hidrotermale prezent in toate cele 3
etape (hipotermale, mezotermala, epitermala). Si consta in indepartarea Na din
plagioclazi si concentrarea K
- Cloritizarea – process care da nastere la o larga paleta de chlorite
- Argilizare – dand nastere caolinitului, montmorillonitului, illitului
- Carbonatizare – process de formare a carbonatilor (calcit)
- Silicefiere – intalnit in toate etapele

Subetapa hipotermala
Conditii termodinamice:
- Temperatura intre 500-300 grade C
- Adancime > 3000m
- Presiuni litostatice >>> mari

Subetapa mezotermala
Conditii termodinamice:
- Temperatura intre 300-200 grade C
- Adancime < 3000m
- Presiune >>> mare
Zacamintele mezotermale sunt cele mai raspandite si variate din punct de vedere mineraloci
dintre toate zacamintele hidrotermale. Filoanele mezotermale sunt surse importante de Au, Ag,
Cu, Pb, Zn, Fe si de minerale nemetalice: fluorine si baritina.

Subetapa epitermala
Conditii termodinamice:
- Temperatura intre 200-150 grade C
- Adancime = 1000-1500m
- Presiuni litostatice moderate
Filoanele epitermale sunt raspandite in special in regiuni cu activitate vulcanica recenta si sunt
associate cu andezite si cu roci piroclastice.
Filoanele apitermale sunt surse importante de Au, Ag, Cu, Hg, Sb

Orice filon hidrotermal are 2 parti: - minerale metalice


- minerale nemetalice (de ganga)

Subiectul 45 – Clasificarea rocilor magmatice


Rocile magmatice se formeaza prin consoldarea unor topituri magmatice in conditii speciale de
temperatura si presiune
Clasificarea rocilor magmarice:
1) Dupa adancimea la care s-au format rocile magmate se clasifica in:
- Roci plutonice – la adancimi mari
- Roci hipoabisice – la adancimi mai mici decat cele plutonice
- Roci vulcanice – formate in zonele superficiale ale scoartei terestre
2) Dupa continutul in silice (SiO2) rocile magmatice se clasifica in:
- Familia rocilor hiperacide – SiO2 > 75%
- Familia rocilor acide - SiO2 65-75%
- Familia rocilor intermediare - SiO2 54-65%
- Familia rocilor bazice - SiO2 44-54%
- Familia rocilor ultrabazice - SiO2 < 44%
3) Dupa asocierea si intrudirea lor rocile magmatice se clasifica in:
- Seria calcoalcalina (pacifica) – bogate in silicati de calciu
- Seria alcalinosodica (atlantica) – bogate in silicati de sodiu
- Seria alcalinopotasica (mediteraneana) – bogate in silicati de potasiu
4) Dupa varsta geologica rocile vulcanice se clasifica in:
- Roci paleovulcanice (paleo = vechi) – formate in erele Palezoic si Mezozoic
- Roci neovulcanice – formate in era Neozoic

In incercarea de uniformizare a nomendaturii Uniunea Internationala a Stiintelor Geologice


(IUGS) a infintat o comisie care sa se ocupe de clasificarea rocilor: SSIR (Subcomission for
Sistematics of Igneous Rocks):
Rocile magmatice:
- Roci plutonice
- Roci vulcanice
- Roci speciale : -roci melilitice
-roci lamprofitice
-roci charnokatice
-piroclastice
-carbonite
Subiectul 46 – Metamorfismul, factorii de metamorfism zone de
metamorfism, faciesul metamorfic

Metamorfismul este un proces complex de transformari chimice, fizice si morfologice pe care le


sufera rocile magmatice, metamorfice sau sedimentare in interiorul crustei terestre sub actiunea
factorilor endogeni. Transformarile mentionate au loc intr-un interval larg de temperatura.
Atunci cand aceste categorii de roci prin intermediul miscarilor tectonice ajung in zone din
interiorul scoartei terestre unde actioneaza temperaturi si presiuni diferite de cele in care s-au
format, rocile isi pierd echilibrul fizico-chimic si reactioneaza prin acomodarea la noile conditii
termodinamice rezultand noi tipuri de roci = metamorfie cu parageneze minerale noi.
Zona de metamorfism a scoartei terestre se dezvolta imediat sub zona de cimentatie a scoartei
terestre, adera de la adancimi ce marcheaza punctul critic al apei (370 grade celsius si 9-10 km)
pana la adancimi la limita cu domeniul magmatic (50-60 km).
Factorii fundamentali care determina transformarea rocilor in metamorfims sunt temperatura,
presiunea, compozitia chimica a rocilor, prezenta unor agenti mineralizatori, timpul geologic.
1) Temperatura – cel mai important factor s-a calculat ca la o cresterre a temperaturii cu 10
grade viteza reactiilor geochimice se dubleaza, la o crestere cu 100 grade C creste de
1000 de ori, iar la o crestere cu 200 grade C viteza creste de 1.000.000 de ori. Cresterea
temperaturii cu adancimea se datoreaza gradientului geotermic = nr de grade cu care
creste temperatura la o coborare cu 100 m (3 grade C/ 100m)
2) Presiunea – are putine componente importante
Litostatica – data de presiunea coloanei de roci si care actioneaza uniform in toate
directiile
Stres tectonic – data de deplasarea placilor tectonice care este unidirectionala
Deosebim: - o zona mai apropiata de suprafata in care presiunea litostatica e mica,
presiunea de stres e mare, dar variabila, tempereatura reduse, si metamorfismul si el
redus. In aceasta zona se formeaza: clorit, muscovit, hornblenda
-o zona mai adanca in care presiunea litostatica e mare, cea de stres e mica, temperatura
moderata, metamorfism moderat. E zona in care se formeaza: biotit, albit, epidot
-o zona de mare adancime cu presiune litostatica mare, presiune de stres nula,
temperatura mare, metamorfism avansat. Aici se formeaza: ortoza, olivina
3)Agentii mineralizatori: H2O, CO2
H2O – Odata cu cresterea temperaturii are loc eliminarea H2O din retelele cristaline ale
mineralelor hidratate si transformarea acestora minerale anhidre.
CO2 – Are mare solubilitate in apa, se dizolva si confera apei caracter slab acid. Aceasta apa
dizolva, in special, mineralele carbonatice pe care le depune in alte zone.
Metamorfismul poate fi:
- De contact termic – legat de activitatea unui bazin magmatic
- Dinamic – legat de o faza de orogeneza (formarea unui lant muntos)
- Regional – activitate in bazin + o faza de orogeneza (epezonal, mezozonal, eatozonal)
Faciesurile metamorfice cuprind rocile care au aceeasi compozitit chimica si care la aceleasi
valori de temperatura si presiune vor da aceasi asociatie mineralogica.
10 faciesuri: zeolitic, subsisturilor versi, susturilor verzi, epidot- amfibolic, amfibolic, sisturilor
cu glaucofan (albastre), eclogitic, corneenelor cu piroxeni, sanidinic, graulitic.

Subiectul 47. Formarea mineralelor prin procese de metamorfism


termic
Caldura rezultata din racirea intruziunii magmatice si substantele volatile actioneaza asupra
rocilor intruse determinand o serie de transformari fizice si chimice numite exhaustiv
metamorfism de contact.
Transformarile de natura fizica datorate efectelor caldurii reprezinta metamorfismul de contact
termic izochimic, iar transformarile datorate atat caldurii cat si actiunii chimice a substantelor
volatile reprezinta asa numitul metasomatism de contact.
Aria de raspandire a celor doua tipuri de metamorfism poarta numele de aureola de contact
formata din exocontact si endocontact.
Endocontactul se caracterizeaza prin recristalizari cu formare de textura macrogranulara si cu
aparitie de minerale noi (in special silicati). Cele mai importante transformari sunt in zona de
exocontact in care, pe langa silicati care constituie skarnul mai avem si concentratii de minerale
metalifere.
Compozitia mineralogica a zacamintelor merasomarice de contact este complexa:
 skarn (silicati) si
 minereu
Minereurile metalifere sunt: magnetit, hematit, pirotina, pirita, calcopirita, Au nativ, telururi de
Au si Ag, minerale de Pt.
Skarnul este reprezentat de: granati, cuart, grafit, fluorina, topaz.
Exemple de zacaminte metasomatice:
Fe – Ocna de Fier (Romania), Iron Springs (SUA)
W si Mo – Maroc
Sn – Rusia
Cu – Moldova Noua (Romania)
Au –Coreea de Nord.

Subiectul 48. Formarea mineralelor prin procese de metamorfism


regional.
Metamorfismul regional da nastere unei largi varietati de zacaminte prin transformarea rocilor
magmatice, metamorfice sau sedimentare care, in urma actiunii miscarilor tectonice ajung intr-o
zona a scoartei terestre unde sufera modificari de natura fizica, chimica sau morfologica.
In conditii de metamorfism regional mineralele instabile trec in minerale stabile in noile conditii
termodinamice. Mineralele hidratate vor trece in minerale anhidre:
 lepidocrocitul, goethitul si limonitul vor trece in hematit sau magnetit
 materiile carbunoase in grafit
 gipsul si sulful dispar complet
In conditiile metamorfismului regional are loc chiar si modificarea formei initiale a
zacamantului: vechile forme de filon, dike trec in lentile
Exemple de zacaminte:
- cuartite feroginoase: Cerro Bolivar (Venezuela)
- jaspuri feroginoase: Zona Lacului Superior (SUA)
- zacaminte de sulfuri: Africa de Sud, Brazilia
- zacaminte de uraniu: Canada
- zacaminte de aur: Africa de Sud
Actiunea metamorfismului regional asupra anumitor tipuri de roci (magmatice, in special) lipsite
initial de importanta economica a dat nastere la importante acumulari de minerale nemetalice
utile. Mineralele noi s-au format din minerale vechi prin procese de recristalizare sau
recombinare chimica sau ambele dand nastere unor mineral precum: clorit, muscovit, biotit,
granati etc.

Subiectul 49 – Clasificarea rocilor metamorfice


1. Metamorfism de contact termic: -izochimic – cuartite, marmure
-metasomatic – skarne
-ultrametamorfism – granulite
2. Metamorfism dinamic – brecii tectonice
3. Metamorfism regional
- roci cuarto-feldspatice – epizona: sisturi cuartitice
- mezozona gnaise
- catazona
- roci magnetice
- roci bazice si marne – epizona: sisturi verzi
- mezozona: amfibolite
- catazona: eclogite
- roci argiloase – epizona: filite
- mezozona: micasisturi
- catazona: gnaise micacee
- roci carbonatice (calcare, dolomite) - epizona
- mezozona marmure si calcare
- catazona
Subiectele 50 + 51 Formarea mineralelor prin procese de alterare si
precipitare fizico-chimica
Principalele procese de alterare fizico-chimica sunt: solubilizarea, oxidarea, hidroliza,
precipitarea fizico-chimica si carbonatarea.
1) Solubilizarea poate fi:
 congruenta in care elementele chimice dizolvate trec in solutie in proportii egale: NaCl
trece in solutie sub forma de Na+ si Cl-
 incongruenta (a silicatilor) care are un caracter selectiv si discontinuu, iar elementele
chimice disociate trec in solutie in proportii diferite.
2) Oxidarea este un proces controlat de pH si Eh solutiilor. De exemplu, prin oxidarea
olivinelor vor lua nastere hirdroxizi si oxizi de Mg si Fe.
3) Hidroliza este cel mai important proces de alterare a silicatilor
SiO4 (nezosilicatii) (Mg, Fe) : Olivinele sunt cele mai predispuse la alterare dand nastere
la serpentine + hidroxizi de Mg si Fe
4) Precipitatea fizico-chimica (autigeneza) consta in depunerea mineralelor din solutii
naturale ( din apa marina) care pot fi coloidale sau electrolitice.
1. Solutiile coloidale se depun primele si sunt legate de faciesuri dulcicole (de apa
dulce: mlastini, turbarii)
2. Dupa depunerea solutiile coloidale urmeaza solutiile electrolitice
3. Apoi se depune glauconitul (illit de Mg si Fe) caracteristic faciesurilor salmastre ( apa
salcie=semisarata)
4. Dupa, se depune apatitul legat tot de faciesul salmastru
5. Mai apoi se depune dolomitul primar legat de faciesul brahihalin.
6. Apoi se depune carbonatul de calciu legat de faciesul halin
7. Dupa calcit, se depune sulfatul de calciu cand salinitatea este 120% legat tot de
faciesul halin.
8. Apoi se depune NaCl (halit) si cristalizeaza cand salinitatea esre de 135% legat tot de
faciesul halin ( in acest moment avem 1/10 din volumul initial de solutie)
9. Apoi KCl (silvina) legata de faciesul halin
10. Saruri delicvescente cu mare solubilitate in apa.
La solubilizare procesul precipitarii e invers de la 10 la 1.
Salinitatea cuprinde continutul de saruri la 1l de apa.
Dupa salinitate apele se impart in:
 ape dulci cu salinitate mai mica de 0.1 ‰
 ape salmastre cu salinitate cuprinsa intre 0.1 – 10 ‰
 ape sarate cu salinitate peste 10 ‰ (apa marina are salinitate 35‰)
5) Carbonatarea este un proces datorat CO2 dizolvat in apa. CO2 imprima apei un caracter
slab acid care dizolva, in special, carbonatii pe care ii depune sub forma de cruste sau
precipitate in fisurile rocilor

Subiectul 52 – Formarea mineralelor prin procese biochimice

Principalele procese biogene cu implicatii petrogenetice sunt reprezentate de:


1) Procesele constuctionale:
- Biosecretia minerala (organe marine)
- Acretia algelor
- Bioconstructia coralgala (recifi)
- Geobacteriene
- Bioacumularea – dupa moartea organismelor
2) Procese distructive – generatoare de detritus

Biosecretia minerala – un proces metabolic de natura bio-chimica specific atat organismelor


vegetale cat si animale si consta in capacitatea organismelor de a concentra din apele marine
Ca, Si, P controland, in acest fel, echilibrul acestor elemente chimice in procesele exogene.
Compozitia izotopica a principalelor elemente chimice din scheletele organismelor poate
avea si ea semnificatii genetice.
Izotopul 12C – indica medii calde
Izotopul 13C – indica medii reci
16
O – ape reci
18
O – ape calde
S – medii calde
32

S – medii reci
34

Acretia algala – proces specific algelor, care, pe langa capacitatea lor de a extrage CaCO3 din
apa marii, constituie si un mediu capcana pentru suspensiile aflate in imediata lor vecinatate
dand nastere unor depozite cu structura microstratificata numite STROMATOLITE.
Bioconstructia coralgala – proces specific coralilor si algelor ce conduce la formarea de recifi
Procese geobacteriene – fiind adaptate la cele mai variate conditii de viatam bacteriile
determina precipitarea biochimica a oxizilor, hidroxizilor, carbonatilor, sulfatilor, fosfatilor.
Bacteriile sunt mari cosumatoare de O2 si isi iau energia fie de la soare (autotrofe) sau din
substratul in care traiesc (heterotrofe). Bacteriile autotrofe sunt bacterii chemosintetice.
Chemosinteza este un proces controlat de procesul redox (Eh) si duce la formarea de oxizi
prin cedare de e- sau formare de sulfuri prn acceptare de e-.
Bioacumularea – acumularea dupa moartea organismelor a scheletelor, cochiliilor sub forma
de bioclaste dand nastere unor depozite asemanatoare procesului de acumulare al depozitelor
clastice.
De semenea, se mai pot acumula depozite rezultate din excrementele pasarilor, liliecilor
depuse pe un strat de roci calcaroase rezultand fosfati (apatit) exploatati ca materie prima
pentru ingrasamant.

Subiectul 54 – Clasificarea rocilor sedimentare

Din punct de vedere genetic rocile sedimentare se clasifica in:


1) Roci detritice (epiclastice) claste/ detritus, fragmente de roci
 Rudite (=psefite): grohotis (brecie), prundis (conglomerat)
 Arenite (=psamite): nisip de duna (gresie), nisip fluvial, maritim, lacustru (gresie)
 Silite (=aleurite): praf (loess) (aer)
 Lutite (=pelite): mal (argila)
2) Roci de precipitatie fizico-chimica (evaporite)
 Evaporite continentale:
- Mediu desertic (cruste de saruri, de sulfati, etc.)
- Mediu lacustru (gips, calcar)
- Mediu subterna (stalactite, stalagnite)
 Evaporite lagunare: calcar, gips
 Evaporite marine: calcar, gips, halit
3) Roci de precipitatie bio-chimica
 Roci acaustrobiolitice (=sarace in subst organica): roci carbonatice: calcare,
silicioase: menilite, fosfatice, ferulitice, manganolitice.
 Roci caustro biolitice (=bogate in subst organica): roci carbunoase, bituminoase
- Rocile carbunoase: carbuni humici: turba, lignit, si carbuni bituminosi
- Rocile bituminoase: libere: asphalt, petrol, gaze; fixate: nisipuri
4) Roci reziduale: soluri, laterite, bauxite, terra vesa
5) Roci peroclastice: brecii vulcanice, tuf vulcanic (=piroclastite)

S-ar putea să vă placă și