a XXI-a Conferinta Nationala a Asociatiei Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri

COMPORTAREA CLĂDIRILOR LA CUTREMURELE DIN 4

SEPTEMBRIE 2010, DARFIELD ŞI 22 FEBRUARIE 2011,
CHRISTCHURCH, NOUA ZEELANDĂ

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU, dr. mat. Ioan Sorin BORCIA,

conf. dr. ing. Iolanda CRAIFALEANU, dr. ing. Claudiu Sorin DRAGOMIR,
dr. ing. Daniela DOBRE, ing. Nicoleta Florenta TĂNASE
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi
Dezvoltare Teritorială Durabilă “URBAN-INCERC”

Bucuresti, 26 mai 2011

1
1. Caracteristicile generale ale cutremurelor studiate

În 2010 şi 2011 s-au produs în Noua Zeelandă două cutremure cu caracteristici şi

efecte diferite, dar şi cu numeroase elemente comune.

Cutremurul din 4 septembrie 2010, Darfield,

 Mw 7.1, 4:35 AM, adâncimea de 40 km.
 Ruptura a survenit în lungul faliei Greendale, Canterbury, in insula de sud a
Noii Zeelande.
 Epicentrul a fost localizat la cca. 10 km sud-est de oraşul Darfield.
 La Darfield s-au produs fenomene de lichefiere pe suprafeţe mari din
zona oraşului Christchurch.

Cutremurul din 22 februarie 2011, Christchurch

 Mw 6,3, 12:51:42, Canterbury,
 Focarul a fost localizat de USGS la 5 km, iar de CSEM la 6 km adâncime,
la o distanţă de 10 km sud-est de Christchurch.

2
În termeni de magnitudine, şocul din 22 februarie 2011 a fost de 30 de ori mai
„slab” decât cel din 2010, dar a provocat efecte mult mai grave.
Oraşul Christchurch este situat pe coasta Insulei de Sud din Noua Zeelandă, în
apropierea unui complex de vulcani stinşi care a format peninsula Banks.

Harta zonei din vecinătatea oraşului Christchurch, cu epicentrele seismelor produse între
evenimentele din 4 septembrie 2010 şi 22 februarie 2011 (după GeoNet, Noua Zeelandă
3
Christchurch – autointitulat „oraş-grădină” datorită solului fertil aluvionar pe care se
află – a fost întemeiat acum 150 de ani în zona câmpiei Canterbury în urma asanării
unor mlaştini, estuare şi lagune.

Potenţialul de lichefiere al terenurilor din zona Christchurch era cunoscut de mai bine
de 15 ani, fiind descris în detaliu în studii solicitate şi diseminate de organismele
administraţiei locale.

Este interesant de menţionat că seismul de la 22 februarie 2011 (Christchurch) este

considerat de seismologi drept o replică a seismului din 4 septembrie 2010 (Darfield),
datorită legăturii sale cu activitatea seismică produsă începând de la cutremurul care
l-a precedat.

Deşi, din punct de vedere statistic, producerea unei replici puternice a cutremurului
Darfield era, teoretic, de aşteptat, totuşi, intervalul mare de timp care trecuse de la
cutremurul din septembrie, ca şi descreşterea lentă, între timp, a activităţii seismice,
sugerau, în februarie 2011, o probabilitate redusă de producere a unei replici.
4
2. Caracteristicile mişcării seismice evidenţiate de înregistrări

acceleraţii maxime ale terenului (PGA) situate la valori peste 1,25g;

spectrele de răspuns, pe lângă amplificări spectrale mari în domeniul perioadelor

scurte au oferit şi surpriza unor amplificări importante şi în domeniul unor
perioade lungi;

amplificările mari la perioade lungi reprezintă cazuri izolate şi nu implică

necesitatea modificării codurilor seismice.

La cutremurul Darfield, în staţia CHHC s-au obţinut amplificări foarte mari în domeniul
de perioade 0.2 – 0.6 s, fără a se mai întâlni amplificări importante în domeniul
perioadelor peste 1.0 sec. În staţia CCCC s-a obţinut o amplificare importantă la
perioada T = 1.3 s.

5
Spectrele mişcării seismice obţinute la cutremurul Darfield, 4 septembrie 2010

6
Spectrele de proiectare în acceleraţii pentru regiunea Canterbury au palierul de
amplificare spectrală maximă la valoarea 0.65g, pentru intervalul mediu de recurenţă
(al magnitudinii) IMR = 475 ani, iar perioadele de colţ sunt TC = 0.32 s, 0.55 s sau
0.95s.

Spectre de răspuns în acceleraţii, pentru înregistrările obţinute în staţia CHHC, comparativ cu

spectrul de cod pentru zona staţiei

7
 Spectre de răspuns în acceleraţii, pentru înregistrările obţinute în staţia CCCC, comparativ cu
spectrul de cod pentru zona staţiei

Cutremurul Christchurch din 22 februarie 2011 a îmbogăţit cantitatea de înregistrări

seismice disponibile pentru cutremurele din Noua Zeelandă. Fapt important pentru
cercetători, înregistrările s-au obţinut, succesiv, în aceleaşi staţii seismice.
8
Accelerograme şi spectre de răspuns în acceleraţii, pentru înregistrările obţinute în staţia HVSC

Comentarii:
- amplitudinile considerabil mai mari ale acceleraţiilor şi spectrelor la seismul din 22
februarie 2011, comparativ cu cel din 4 septembrie 2010,

9
Accelerograme şi spectre de răspuns în acceleraţii, pentru înregistrările obţinute în staţia CHCH

- persistenţa poziţiei vârfurilor de pe spectru la cele două seisme, acestea oferind o

posibilă „amprentă” a caracteristicilor terenului de amplasament.

- depăşirea substanţială a valorilor spectrului de proiectare din codul neo-zeelandez,

mai mare în cazul componentelor verticale, dar importantă şi în cazul componentelor
orizontale.

10
3. Tipuri de clădiri şi structuri avariate

3.1. Avarierea clădirilor la cutremurul din septembrie 2010

 Cauzele şi modurile de avariere observate în Christchurch sunt clasice şi bine

acoperite prin studii de specialitate.

 Pericolul ca acest tip de avarii să apară la un nivel al mişcării seismice situat cu

mult sub nivelul prevăzut în codul de proiectare.

 În urma inspecţiilor post-seism, a fost raportat că au existat avarii semnificative

la circa 500 de clădiri în Christchurch.

 Multe clădiri comerciale moderne s-au comportat bine, dar rafturile cu mărfuri s-
au prăbuşit, ceea ce a cauzat o criză de apă şi de alimente.

11
Colapsul pereţilor din zidărie Fisuri diagonale între ferestre

Colapsul pereţilor exteriori din zidărie

12
Comisia seismică (EQC) a impus realizarea evaluărilor geotehnice pentru toate cazurile
care implică avarii ale amplasamentului.

Vulcani nisipoşi (foto: Mark Quigley, Universitatea din Canterbury).

13
 Distribuţia spaţială a categoriilor de avarii ale terenului

Se apreciază că vor trebui mutate între 100.000 şi 150.000 tone de nisip lichefiat,
comparativ cu cele aproximativ 20.000 tone la cutremurul din septembrie.

14
3.2. Avarierea clădirilor la cutremurul din 22 februarie 2011.

Imediat după cutremur, a fost activat Centrul Naţional de Management şi a fost

declarată starea naţională de urgenţă pentru oraşul Christchurch.

Pe site-ul Societăţii de Inginerie Seismică din Noua Zeelandă a fost postat un studiu
privind realizarea evaluării clădirilor din centrul oraşului Christchurch .

S-a apreciat că 50% din clădiri au fost construcţii din zidărie nearmată şi că
aproximativ 50% dintre acestea vor trebui demolate, aceasta în situaţia în care ele nu
s-au prăbuşit în urma cutremurului.

Prin urmare, această evaluare conduce la decizia de demolare a aproximativ 25% din
clădirile din centrul oraşului.

La acest procent se adaugă şi un procent mai mic de clădiri din beton armat sau clădiri
cu structură din lemn care au fost avariate, ceea ce ar sugera că numărul total de
clădiri care vor trebui demolate va ajunge la cca. 35%.

15
4. Studii de caz: clădirile Pyne Gould, Grand Chancellor Hotel, CTV şi catedrala
din Christchurch

4.1. Clădirea Pyne Gould

- proiectată şi construită între anii 1963 şi 1964, 6 etaje, structura fiind în cadre de
beton armat cu nucleu central. Neregularitatea rigidităţii verticale, observată din
planurile de construcţie, explică colapsul tip sandwich la primul nivel.

Clădirea Pyne Gould Co. în octombrie 2010

16
La seismul din februarie 2011, cele 5 niveluri au suferit un colaps de tip sandwich, cu
prăbuşirea planşeelor către partea estică, aceasta indicând o cedare de planşeu
flexibil de-a lungul direcţiei est-vest (cu pereţi mai scurţi).

Faţada sudică - intrarea în clădire Faţada vestică - parterul clădirii

Nu s-a observat vreun efect de torsiune. Cadrele de beton armat au fost sever
avariate, în special la legăturile dintre grindă şi stâlp, iar armăturile longitudinale ale
stâlpilor au flambat.
17
 4.2. Clădirea Grand Chancellor Hotel

- înălţime de 85 m şi 26 de niveluri, plus două niveluri tehnice, fiind cea mai înaltă
clădire din Christchurch. Hotelul şi parcarea au fost construite în trei etape: 1970-
1988.

Avarierea Hotelului Grand Chancellor

18
4.3. Clădirea CTV

- structură duală din beton armat (cadre şi pereţi structurali din beton armat), cu un
nucleu central în zona casei lifturilor; se pare că legăturile nucleului central cu restul
structurii au fost slabe, şi doar partea rigidă, nucleul central, a rezistat acţiunii
seismice.

Clădirea CTV înainte şi după cutremur

19
 4.4. Turla catedralei din Christchurch

Catedrala a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi este amplasată

în centrul oraşului Christchurch. Catedrala a fost avariată la cutremurele din 1881,
1888, 1901, 2010 şi 2011. Turla catedralei, care a rezistat la cutremurul din 2010, a
fost complet distrusă, iar structura clădirii a fost grav avariată

Catedrala din centrul istoric al oraşului Christchurch, înainte şi după cutremurul din 2011

20
5. Concluzii
• Învăţăminte generale

− Impactul unui cutremur depinde de mărimea sa exprimată în parametri inginereşti –

acceleraţia, care poate depăşi în importanţă magnitudinea;

− Răspunsul straturilor (depozitelor) de teren moale la cutremure de suprafaţă s-a

manifestat prin perioade de oscilaţie lungi, care s-au repetat;

− În ceea ce priveşte fenomenul de lichefiere, s-a evidenţiat efectul negativ al

extinderii localităţilor în zone cu condiţii de teren nestudiate în prealabil.

− Clădirile din zidărie, chiar dacă vechi, s-au comportat acceptabil şi nu au pus în
pericol vieţi, dacă zidăria (perete dublu-strat de tip „american”) a fost combinată cu
o structură de lemn plasată în spaţiul dintre cele două straturi de zidărie.
− Unele avarii au fost „tipice” şi „aşteptate”, de exemplu cele de la clădirile vechi din
zidărie, altele avarii au fost surprinzătoare, deşi explicabile, şi foarte grave, precum
cele de la structurile din beton armat construite în anii 1960....1970.

21
• Învăţăminte pentru proiectanţii de structuri din România

- Trebuie să învăţăm mereu de la cei care au evenimente seismice mai dese; pe măsură
ce înregistrăm mai multe accelerograme, constatăm că nivelul acceleraţiilor posibile
devine mai ridicat, iar codurile de proiectare trebuie modificate.

- Perioadele de oscilaţie lungi au devenit şi în alte ţări un pericol; având în vedere că

înălţimea clădirilor tinde mereu să crească, riscul trebuie controlat. În legătură cu
evenimentele seismice petrecute din Noua Zeelandă, se consideră justificată
trecerea la un interval mediu de recurenţă IMR=475 ani în Codul românesc de
proiectare seismică a structurilor, indicativ P100-1:2006.

22