Sunteți pe pagina 1din 20

Ioa*u,Dryof

t
Cuprins
85. Hora
['^rtea
ARTTERAPIAIN CONSILIEREACOPIILOR

Jocudle,pove$tile,desenele,modelajelesrmtuneledinhe activitdfile
preferatede copii la vaxstapreqcolar5 $i tcola$ mio6.La aceastd varsd, copiii
acumuleazinumeroase idomalii, iar modul ln oaresercalizeaziacestluclu
estelbarteimpofant pentruformareape$onalitiifii copilului.Fiecareacflune
pe careo lnheprindducela dobandirea unorcunoginte,iar acestfapt facedin
virsta copildrieio perioadidefiritorie itr dezvoltareaarmonioasia copiilor.
DacArou$irn(noi capdrinli, bunici, cadredidactice,oonsiliorictc.) sd
tansmitemcopiilor laturadistactiv4 interactivd$i provocatoare a oxplordrii
mediului din jur, atunci putem consideraa.Iiunile noastreca avdnd rm
camcterpreventivpenfu diferite probleme$i tulbur5ripe carecopiii le pot
dezvoltain perioadelede varsti urmeloarc.Esteimportantse-i anhendmpe
copii io activitaliprecun desenul,modelajul,jocu1,povestirea,dar mai ales
esteimportantsdle oferimfeedback,de fiecaredat6,cAndaceqtiaseimplici
lntr-o activitate.Feedback-ul trebuiesi contindaprccieridespremodulln care
copiii au paficipat la activitate,despremultitudineade informaliipe ca.reau
reu$itsdle acumulezesaudesprecaracteruldistactiv pe carcpoatesel aibe
invelarea.Vom vedea ca in acest fel avem un aport considerabilin
dezvoltareaamonioasea copiilor- De ccle mai multe od estemai usor sa
previi apariliaunortulbureri,decatsd:niewii asupralor.
Editareaa.estui material a fosi profund motivati de pomovarea
activitiflor interactiveorganizatecu copiii pregcolaxi $i qcolarimici, aducend
prinhe cititori o adieredin mirosul pelica.noluluilaceapasti albi cu gust
dulceagpe caremultdlume o adoracenderape scdunelele grddinifei,9i mai
alesmica lop5Jjcdce aveaun loc specialin cutie], al plxtilinei saucel al
acr:arclelor.
Consilicreacopiilor de verstemici, incepesdprindaconhr ti in lara
Doastd.Speciali$tiidir domeniulpsihologieimanifestidin cein comai mult
mterespentrupefeclionarein diferiteleterapii specificeconsilieriiinfantiie,
ia. padnlii $i familiile copiilor au increderedin ce in ce mai marein acest
prccesterapeutic. Terapiaprinjoc, meloterapia, biblioterapiasauartterapiaau
prezentatnumeroasebeneficii pria aplicarealor in consiliereacopiilor.
Fiecaredintreacesteaaducein discuqicutilizareaunor instrumenteindrlgite
de cbtrooopii, mai alesla va$ta pretcolar[ $i $colaremice. Jocul,muzica,
povestea,d€senulsaupicturasunt activitd,tileterapeuticeutilizate,10cadrul
cirorq de altiel, copiii suntimplicati cognitiv $i afectivinh-m grad foarte
ctescuL
Nr existdun tip de terapiemai eficient dec6taltul; luqul careface
diferenla djnhe beneficii este mlsum in care consilierul reu$eqtesh-qi
plaaifice qi se-qiorgaflizezeihtetvenliaterapeuticain ilmctie de abilitalile
mpilului, de preferinlele9i nivelul de dezvoltareale acestui4dar $i de
Fopriile cuno$finIe $i aptitudini.

l3
o
in cadrul acesteiprfule pe4i, dotinta noasheesft de a vA ofe
genemla privind:tl) islotiaanlerapie in consiliereacopiilor:
Drezenlarc (41
i2' uniln" se d;fine$Kamerapia: lJ) cui se adreseaza: anume
ce
"rt J.tor. copii prin intetmedir.tl amerapeutice.
actirir6filor 5i f5) ce
"nul]] oe
calllnerulul.
oaniculariratittebuie .a a\em in vederein amenaJarea
ion.ifio" tiit loc activititile de afterapio) Toateaccste.subcapitolc
"ot" ^u"a cdteva
uo.-n p-)*t"t" pe scurt, intenlia noastrdfiind doar de a sublinia
un consilier$colar(debutantsau nu)
inlormatii pe caretrebuiesdle cunoasca
inainteie i seimplicaintr-o 9edin16 de artterapie'

Sca i.toric
Dezvoltareaartterapieia inceputcu mult timp in urm6'dar aplicarea
influenlate
ei intr-un cadruformal a inc.put abii in secolulal xx- lea,fiind
(Malchiod| 2003)'
a" l""A"t"f" intelectualeqi iociale ale acesteiperioade
cerceteTe
Scriiloni conlemporaniin domeniul anterapieicontinuald
prin aflA' ce are ca scop e\plorarea personala $l
conceptulde ..exprimare
Evans
fi"r" si D;[ev, 1990,2005;Malchiodi,1998'2003; 9i
".i"JJ^"ri"t*
Dubowski, 2001; DalleY,2003).
au
Penhuo perio;e lungede timp din istoriaomonidi,bolile rnintale
al
fost asociat"c.riolluenlafo4ilor divinesaumalelice incependcu secolele
(in specialpsihanaliza).care
if-f t"u qi al )aX- lea, au aparut -la aborddri 2003) In
t""ln-;ou teodile referitoa.e sdnitateamintala (Malchiodi'
elabomrca lcorelica.mulli auloriau inccpulsa examiDe/c cum anumeun
Drodus crealivreali/atdecare pacienf-i poaleoteri infonnalii despre sdnatal€a
recunoasc6 polenlialul
iuu a;,n-qlu menlalaa dcesroraAllii au mcepulsa _tnceput
curatival aflri. Dupao scujl"d perioaM de timp a sA lle uhllzal
de psihoteraplecale
termenulde ,,artterapie",descriindin acestfel o forme
propuneintervenliapril arti ca o strategievalidAdehatament'
Pe la miiiocul secoluluial XX- lea, cei patru pionieri ai afiie,raplel
(MarearetNa;burg, EdiLbKramer'HannaKwiathowslaii ElinorUlrnan)
uu ua?r.oor;tupl iipo.r.ore io includered acesleia in cadrul.psiioterapiilor
Malchiodi, 2003).Mai mult decetoicare dinhe cei emrmeraF mal oeweme'
(]a
i.tuo-U*g o f*t uatoti ca fiind principalulfordatoral afiieiapieiin SUA
i*"potof"*if- 1940),fiind deseorinumiti ,'mamaarttempiei" NaunburJ
de profesie $i a unnat cursuri de formare in domeniul
osihodinamicii,id;ile promo\atede Freud 1i JLmg lLi-ndu-i
"iu'"d*ut*
-Iamiliare-
afirmend ca
iu"rJrr;i" p.if,oauutice s-auregasilin scnerilesale'aceasta
lucrarileani.ticcreclizale decaFepacien$sunl valule La fiindo.romunicare
si$bolicaa inconltientului. Spredeosebire de Naumburg(Jlsr-holerapeul''
Xt-o.", ptof"ro psihologgcolar,iar aborddrilesalelegatede artterapie
"u'9i ei iD actuleducalional Ceamd imponanta
.*,r l.eatede aplicabiliurea
a douarcvislcimporlanle de
conrribilc a lui Ulnranestedati de fondarca
;;;;i"li;" TheBulletin aJArt Therary(196l) qi TheAmelicdnJounal oJ
Art Therapy(1970). Ultimul pionier al artterapiei,Kwiatkowska,a adus
contribugiisemnificative qi aplicareaarteiin tempiade familie.
in cercetarea
Herbefi Read 9i Adrian Hill au a\,ut de asemeneaimpofiarte
contribuliiin dczvoltareaartterapieica o entitiatede sinestititoare in cadrul
psihoterapiilor.Cei doi autoti au dezvoltat in paralel doud direcfii ale
attterapiei;Read(1942)s-a axatpe laturaeduca{ionali5i developmenlalia
iwittuii prin art6,iar Hill (1941)a pusln evidenpbeneficiileutilizirii arteiin
cazuldep6qiriihaumelorpsihiceale solda{lordatoraterizboiului (apudCase
9iDalley,2005).
AborddrileexprimEriiartisticeprczontatede Naumburg9i Hill difcrb
destul de mult, apeielld astfel primele divergente,lnc5 de la debutul
artterapieiin spectrulpsihoterapiilor.Edwards(2004)airma ce una dintre
diferenleleexistenteintue aborderilecelor doi pio ieri em modul in care
aceqtiavedeauutilizarea exprimerii artistice $i anumeNaumburgadopta
conceptulde,,arta/, terupie",pe cendHill sustinea,,aftaca terapie".
Asemeneaaltor tipuri de psihoterapii,exprilrxreaprin artd cu scop
cuativ a fost pdvitd din mai multe pe$pective(psihanaliticd,umanistE,
developmentala$4alchiodi, 2003), psiho-educalional4 sistemica $i
integrativi(Rubin,2001).
- Abordarea psihanaliticd prme accentul pe nahua cathartice $i
comunicativa a exprindrii pdn arti. Realizaeaspontanea unor picturi poate
sI sugerezeexpdmareainconqtientului,a gAndurilorreprimale, acestea
regdsindu-se ln simbolurilepictatedecehepacienli.
- in cadrttlaborddrilorumanistepuf,litrspeciali$tis-audeclaI'atca fiind
adepliai artterapiei.Terapii precumcea gestaltiste,cenhati pe client sau
existetrlialistdimpin5qescun fespeclmajor pentm experienfasubiectivi a
clientuluireflectatdprin imagerie$i creativitate.
.- Prir1 prisma aborddrilor developmentale,arta i$ demoNtreaze
eficacitateaatat in teBpia copiilor (cu deficienle mintale, locomotodi,
int6rzieriin dezvoltareetc.),cat $i in ceaa adul[ilot (careau suferit haume
emotionale)deoareceimplicd experietrt€sehzodale,ceea ce reprezint5o
metoda adeseautilizati in procesul de dezvoltarecontinua. Artterapia
developmeDtald influenleazdpozitiv multe aspectelegate de dezvoltarea
psihicda copiilor (proceselecognitive,afective,rela,tionarea, etc.).De aceea,
in litemturade specialitateser(,gise$tcadcscaconceptuldc ,Jcrapieprin art-
educatie",ceeace constihrieun sistemde activititi artisticecu scopeducativ
si terapeufic.
Ateolianoastb seopre$teasupraacesteiabordari-AJtteGpiavEzutbca
un proccsce ajrta la dozvoltareacopiilor constjtuieobieotil,ul cental al
fiecereiaplicaliipmctice,din cele101, prezentate in paxteaa II- a.

l5
Ce estearxeruIria?
Artterapia este o domeniu hibtid bazat pe disciplinele artei gi
psihologiei, obiectiwl ei principal fiind utilizarea qeatjvititii ln vindecareasi
imbundtiliiea viefii. Utilizarea afiei ir terapie constituie o altemative de
exprimare non-verbalS a emo{iilor 9i cogni.tiilor. Asemeneaaltor tipuri de
teiapij. artrerapiaeste utilizau pentru a incuraja dezvoltareapersonala.a
imbunete! auto-inlelegoreagi a sprijini dezvoltareaemotionald Malchiodj.
2003). Atenfa atterapiei nu se lndreaptdspre aspecteleesteticeal produsului
creativ, ci asupmexprimirii nevoilor tempeuticeale persoatrei.
Cercetdrile din litentura de specialitateevocd utilitatea atterapiei in
dezvoltareacognitivi Simohicd a copiilor (Williatns qi Wood, 1975). in acest
senss-au creatprograme specialede tmtare a copiilor cu fulburiri emofionale
(de exemllul ChapmanAtl Therapyhltervention,Chapmanet al,2001). de
conduit6; cu difedte tipuri de deflcienfe; cu autismetc.
Aittempia insearnna stimulare senzorial4 achizif;e de deprinderi si
adapEe(Malchiodj- 2001).
- Stimulareasen:oriala se relera la ulilizareaafiei pentru a dezvolu
proceseleseDzoriale,motuice Si abilitilile de int€racliune cu terapeutul sau
ceilallj copii. Utilizarea unor mijloace specifice (precum nisipul, apa) sau
atralizarcatactild a unor materiale cu diferitc texturi pot constitui ouncte de
pom e pentru activitii cu specific axtterapeutic.
- Achizi[ionarea de deprinderi $bltnaz'ldeea prin careartterapiaajut6
copiii si-$i lnsu$eascdnumeroase deprhderi, de la cele mai simpte (de
exemplucele motrice, cum ar fi: linerca corect[ a pe4suleiin mand,imbibarea
pensulei in culoare qi apd), pdnd la cele mai complexe (deprinderi de
comportareprosocialdfa!.dde consilier saude ceilalli copii).
- Adaptarea este un alt concept cheie care calacterizeMl Sedintelede
atlerapie. Mediul in care se desff$oardartterapiaestebogat in stimuli. pentru
ca $edintele si se desfla$oaxe inh-ull mod organizat, copiii trebuie se se
adaptezeln pdmul land mediului. cabinetului.
Aceste ftei patemuri sunt doar cateva din multitudinea de adi de
dezvoltarcln carc atterapia $i-a dernonstrateficienta.
Penru a puleaal1alizani\elu] de dezvoltareal e\prindrii anisficeale
copiiloq dar mai ales pentru al putea raporta la stadiul dezvoldfii normale,
s-a realizat o clasificare a caracteisticilor de bazi si a elementelor s€fice
specificestadiilorde dezvolrare a exprimariiaaistice(Malchiodj,igsgJ.
Paflicularitafispecificesladiilorde dezvolrareale exprirnariianisticeau forr
stabilite in ufina analizei desenelorrcalizate de catrecoDii.
La fel ca gi dezvoltarea cognitivi, 0i cea a exprimdtii adistice se
realizeazi lntr-un proces secvenfal carc urniae$te parcugerea a ,ase etape:
etapa fiAzgdlelilor, formelor de bazd,furmelol umane Si a schemeisimple,
s.hcmeivizhalc.realismul5i adolescenplMdchiodl 20031.

16
- Etapa mdzgdlelilor (18 luni - 3 ani) este caracterizalSde primul
contact al copilului cu ffeioanele $i hArtia. I1 aceastAperioadd copilul
manifesd pu,tirl conhol ln coordonareamohicS, mazgalelile fiind rezultate
..accidontale". Realizatea acestorase catuateiza zA prin miscbri repetitive,
rezultatelefiind linii drepte,curbe,punotoetc.
- Etapa fotmelor de bazd (3-4 ani) incA se poate catactellza pnn
existenla mazgilelilor, dat ln aceasti perioadi copiii sunt capabili si
denumeasceFi se ftlventezepove$ti desprccceace au desenat.Ceeace aparc
nou in aceastdetapasunt formele de baza preormr ttiunghiul, cercul, pitraful
saucrucea.Acestea$mt precursorii formelor umane,copiii teusind ulteriof sd
desenezeo fiinte ultland cu ajuton cercurilor, triunghiurilor, pitlatelor etc.
- Etapa formelor uma e Si d schemeisimple (4-6 ar'r) arc ca piatd de
hotar realizarcafigudlol umane.Dc asemeneqin aceaslepedoadEunii copii
reu$esc saasocreze culorilecu ceeacc desencazd.
- Etapa schemei vizuale (6-9 ani) este caracterizatdprin relalionarea
elementelor realizate in desen.Copiii vor desenasoarele ln collul foii, r'ol
desenacopacul hngl casd,reafizand in acest fel un cadru vizual a ceea ce
dorescsb gxpdmepdn desen.
- Etapa reflectata de realisn (9-L2 ani) se caxacterizeMeprin aparifa
elementelor dc detaliu, care ofcrb o imagine realiste a obiectului descnat
Copiii nu vor mai desenalinii simple, conferiad atenfie majora detaliilor (de
exemplu: copiii vor lua il1 considerarefaptul ce o frunzA poate si aibe mai
mult€ nuanlede verde).
- Adolescenla, ca etapd in dezvoltarea exprimfuii artistice, nu este
parcwsd de toli copiii. incepAndcu vdrsta de 13 ani, aceltia nu mai manifestd
irteres major pennu tealizareaderenelor.In cazul copii)or peDtru(are ana
inci mai prezinti interes,apareexecutarcaimaginilor abstracte
Odatd cu cunoa$teleaacestor etape, specialigtii vor putea raporta
calitativ rezultatelc obtinute de catre copii la stadiul de dezvoltar€ al
exprimtuii afiistice specificvAxsteiacestom.
Artterapia esteo metodi ce poate fi adoptatbde cltre cadre didactice,
angajali in sefiiciile sociale,consilieri $colari. terapeuti,fiind utilizate atat il1
practica privati (cabinete,clinici, cenhe de evaluareetc ) cet $i in instituliile
de stat (gldinile, qcoli, cenhedo zi etc.).

Cai se adreseani artterapia?


Avend h bazi debutul artei ca $i metodi in psihoterapie(Read, 1942
5i Hill, 1941.ipud Case$i Dauey,2005),putemprezentadejadoudcategorii
& client' asupracaroraartterapia9i-a demonshateficacitateaqi anume:copiii
rasempia in irvalaxe) ti adullii (soldafii haumalizali de experienfa
t'7
rezboiului). Cercet5rile ulterjoare anilor 1940 au prezentatInai indeaproape
pafiicularite.tileclienfilor carepot beneficia do acesttip de terapie'
'
Copii cu dife te tipuri de nevoi !i probleme pot beneficia de
eficacitate; arttetapiei Ades;a intehim copii care prezintE dificultdli in a-$i
descrie verbal Fopriile emolii $i ganduli Acosf lucru conslituie chiar o :ff
caractoristici Wecifice varstelor mici, cand vocabularul estesexacin conoepte :a{
care definesc st6ti emolionale. Copiii i$i exprind triirile afeotive prin
comoorfamente. care uneori sunt consideEte ca fiind dezadaphnve'
Problemele emolionale !i cele de conduiti sunt de obicei legate rmele de ia
celclalte, ambeleaspectcfiind importante p(occsulin planificare $i organizare
a intervenfiilorterapeuticc(Casc5i Dallcy,2005). €r
Luana in catcul aceasti pa.rticulaitate a virstelor mici, qi anune CI
incapacitarea copiilorde a-sicomunica verbal.rarileafectiveaflerapiaviDe :d
in sprijin'-rt 1or, oferindu-le mijloace de exprimare non-verbald a propriilor :::
emotii.eAnduri.nevoiFi donnle :z
in domeriulmcdicinii>i a sanalalii. arflerapia>i-adovediteficacitalea i&
la pacienli cu SIDA, ashn, axsud,cancer,dependente,traume, tuberculozd91
alte sufednle medicale (Malchiodi, 2003) Prin eDumerareaacestor boli' :3t
pltem sublinia rolul important pe care il are axtterapia in explorarea Flu
conexiunilor dinfe corp gi mflte. e!:
Anafizarld fiteratua de specialitateincepand cu anii 1990 9i pane in .3l
prezentam aaluIlatcatevacategorii de clienfi caxepot beneficia de eficacitatea
artteraoiei. Avind la baze vat$a, ca $i criterlu de clasifrcarc, am realizat hei
maricategoriiLleclienlicarepot fi implicaliin amerapie.5i anume:copiii' +
adolescel.tii $i ddu]fi. Pentru fiecare perioade de versti sunt menironate
citeva tulburiri/probleme in care artteftpia $i-a demonstrat efica'itatea ln
acestfel, putem utiliza arta in terapia:
*cooiilor(Case$i Dalley,2005):
- cu deficiente mentale, t
- cu tulburdri omotionaleri de conduita,
EE
- cu autism,
gl
- cu problemc de dezvoltare. dd
- abuzatisexual(Kelley, 1984;Pretorius,2010) Id
cu ADHD (Malchiodi, 2003),
- Ic
,DN
suferinzi de leucemie(Tavam-Scaccoet al' 2001)
*adolescentilor
(Malchiodi,2003):
alxietate,stimi dedinescdzu6)
cu tulburiri emolionale(depresie, td

cutulburiri de condultS; ,E

- dependcn!de droguri !E
*adultilor(Malchiodi,2003):
- cu deficien'lemcntale, Jit
- caresuferdde alcoolism, !t

l8
- cuvilusulHIV,
- cu schizofteniesaualtetulburAripsihice
Arttgrapiapromoveazdcon\'lngereaconformciroia toli indivizii au
mpacitateade a seexprimaintr-unmod creativ,subliniindfaphrlcdprodusul
final estemai pulin impofiantdecatprocesulterapeutictn sine (Malchiodi,
2003).
Trip (2007)afirma faptul ca un numdrnare de copii vor dori si se
implicein tempiaprin artd,penala valstala carevor considemca ei ',nu pot
si deseneze".DupI ce copiii Si-audezvoltataceasti atitudine ldaci ne
reaminrim sladializareae\primariiartislicel\4alchiodr.2001tprezenlata mai
deweme.pulemafima ca aceasta a rudincaparein junrl r.irsteide 12-lJ
mil. angajarea lor in acrjvitali
artistice\a fi destul de dificili ln acestesttualtl
t€buie sale amintimcopiilor cb in $edinlelede artterapie nu se fac evalui
clr privke la calitateaprodusuluidlistic O alti shategiede dep6$irea
rBzistenFicopiilor poate fi organizareaunor activiteli com ne, in care
consilierulva participaactiv(al6turidecopil)in realizarea lucrEriiartistice'
Aplicabjlitateaaxttenpieiestedemonstrath atetin consiliereacopiilor,
c.ir $i a adultilof,a$t ln tempii individuale, cat qi in terapiide grup(Skaifesi
Euet.1998;Waller,2004;Prelorius, 2010)saude familie Exprimarea pnn
dta poateaveavalenteterapeuticela odce nivel de va{s6 $i la orice tip de
cslturdqipopulalie.

De retinut!
h atlterapie, atenlia 4l! este indreptatdspre esteti.aprodusului.final' ci
osuplaefectuluiteftrpeutical credrii o.estuitt.
E primareapfin drtdpoate 6vearalenle terapeuticelalorice nivel de rAtstd
Sila oricetip de cltlturAti populalie!

Cc tfldu
- desprecopil in tfunpulSedinlelordfiterapeutice?
ince din momentulin care copilul inhd in cabinetulde consiliere'
tr4eutul poatesi cul€ag5informalii despreacesta.Comportamentul verbal
si @n-verbalma.nifestat de cAtrccopil (in timpul realizdriisarciniide lucm,
da 9i in momentelede pauzade pe parcursul$edintelor)ofera informalii
T.lo.oasedespreel, dar 5i despreproblemacu careseconlrunt?iTrip (2007)
ir
Fezinta cafva indici pe care consilierul trebuie sd-i urmfueasca
ocq)ortamentulcopiluluidin timpul gedinleloraxtterapeutlce' $1anume:
I modul in care copilul se angajefud in activitateaartisticd oferi!
idnnatii referitoarela stilul sdu camcteristicde a se implica $i in alte
r-rr.irafl (de exemplu:copiii carc cer explicalii, au nevoiede aprobare,de
@isiunea consilieruluisuntcaracterizati dercsiguanti in propriilofo4e);
- materialuldi carc conJbclioneazd produsalpoateshofereinformalii
Wre p€rsonalitatea copilului (de exempiulcopiii carealegcariocilepot fi
&r'rrerizati cafiind increzetoriin sine):
l9
- subiectul produsului poale si ofere infomaliile necesarecunoa$terii tud
copilului $i a problemei acestuia; .iE r
- mdrimea produsului artistic.final poate sA ofere informarii legate de
nivelul stimei de sine a copilului (mirimile medii sunt cele care nu reflecti
ftp
ritud
probleme majore de relalionare sau legate de propria imagine, pe cdnd It"
mdrimile mici sau foarle mari pot rcflecta existen[a unor fulburfui in acest
sens); .fl|l!
- calitatea fi to ul global al imaginii desenul?l'oferd infornalii despre
conceptul de sine al copilului Fi despre natura intcractiunilor stabiljte (de
exemplu: imagineapoate fi tristi sau veseh, elabomta sau simpl5, organizatl
saubaoticS,lini$tiu sauturbulent5);
- platarea Jigurii in paginA poate oferi info.na.tii rcferitoarc la
aspiratiile copilului (de exemplu: desenul realizat in partea de sus a paginii
poate semniflca urmirirea rmor scopuri de neatins; desenul rcalizat la baza
paginii poate simboliza prezenta nesiguranlei $i depresiei; iar centarea
desenului pe mijlocul paginii indici securitate,autodirecfion.lre!centrale pe
sine,t€ndi4a dc a trdi aici $i acum); UE
i!fu
- cantilatea detaliilol ofe15informalii legate de adaptabilitateacopiilor
(de exemplu: copiii adaptali ofere detalii, relalAnd ci le cutlosc $i ca sunt bg-
interesa,tide acestea;detaliile in exces pot seml1ificanecesitateacontro]ului @kd
asupramedului ln caretdiesc); ,ffid
- ;tersdturile pot de asemenease ofere informafi despre gradul de .cd
adaptabilitate al copilului (de exemplu: un copil adaptatva avea mai puJne :trD]T
<rah '
$tersituri, iar utilizarea $te$etudlor in excespoate sugeranesiguranla);
m?vl
calitdtea €i apdsareapensulei pot ofcri informalii referitoare despre {n!a'i
tdsituri precum secuitatear deteminismul sau persistenla (de exemplu: !st{d
liniile drepte descriu ccle trei basituri erumemte mei dewemc, liniile curbe
reflecti flexibilitate, liniile subljri pot simboliza nesiguranti./timiditate,liniile (-
groasepot insemoaagresivilate,iar prezenlaumbrelor poatereflecta eldsten'la
Lmuinivel ridicat de a ietate). fu'e
€5i+
O valoroasl abordare a asocierii culorilor (alese de cdtre copil) cu
tipul de temperamental acestoE esterealizati de Bonchiq (2010) in volumul
rcE
i!*.I
intitulat ,,Desenulgi dezvoltarcacognftive a copiilor". Autoarea afana faptul
p@!
ci tcmole alese,modul de execulie al descnului,dar mai ales culorile utilizate
pot evocatipul de temperamentpe ca.e il are copilul (fie el inchis, inhovertit,
es6.&
fie deschis, extravetit, sociabil). in acest sens, culorile calde sunt speciflce
r$lni
temperamentelorpredominantexlravefite, iar culo le reci, inchise, teme s[nt
=\aqd
caractcristicetemperamentelorhhovefiitc. In ccca ce priveqte diferentele de
gen existentein alegereaculorilor, auloareaallrma cA biietii sunt mai reali$ti
p@iiE

20
in alegereatemelor $i a culorilor. Sceneleadeseaalesede catreb6ie.tisunt cele
de naturi agresiva pe cand fetele prefed teme mai sensibile' pacifiste, aleg
peisaje,flori, aninale familiare, personajefericite. O alti diferenla esteredate
de pirticularitatile haseelor; baiefi realizeazi linii mai mult unghiularc,
direito qi mai pulin conlrolate, iax fetele conttlleazi linii mai simple, mar
lejerc.
in aceeasi lucrare, Bonchiq (2010) prezintd qi o simbolistici a
culorilor. Din lista cu sennificalia culoilor prczentim umatoarele:
- /od, reprezinti pasiune,vitejie, &agoste,flrie, viole4e, acliune, lipsa
de conlrol emolional etc ;
- galben reprezitti veselie, cuminlenie, superiodtate, divinitate,
feicjre, puteremasculild etc.;
- albaslru simbolizeazh bhndele, seninAhte, tandrele, dceali,
intolectualism €tc.;
- alb rcr1.ednlb neutralitate, riceald, puritale, vid' inocenp, bunebte,
erc.;
- negru simbolizeazAarxjetate, doliu, culpab itate, mister, depresieetc'
Avand ca repq o astfe)de evidenlda semnificafiei culorilor estetbarte
stild in actjvit4ile artterapeutrc€,consilierul putand se obfintr trumeroase
hformalii referitoarela copil $i problerra acestun
Observa-tiilerealizate pe baza caracteristicilor prezentate (atat cele
kgate de modalitateade realizare a desenului,cat 9i cele legate de asocielea
olorilor cu tipurile de tempemmentsau cu diferenlele de gen) sutrt de nature
ioformalb. Evaluarca copilului 9i a problemei acestuia,in cadrul artterapiei'
esie de natura calitativd, nefiind utilizate date san scoruli brute ca $i in cazul
uor chestiolate, teste sau scale. Artterapia, in general- se bazeazd pe o
*zlure informali a produselor realizate de cdhe copil ln acest sens, este
Eportanti expe enla consilierului $i capacitateaacestuia de a interpreta
rbiectiv ficcare comportanenf (voluntax sau involuntar) manifestat de
opitului.

Calitetal de consiliete in artlerapie


Fiecareconsilier are cabinetul organizt ittr-un mod difedt de ceilaUi'
dd toate cabinotelede consilierc acreditatetrebuie sd lndeplineascl o seriede
.E inl-e sta lard emise de cehe Colegiul Psihologilor din Rominia Dintre
ambtim urmdtoajelel dimensiunea spaliului - de minim l0 m-;
-"<.a
robfieml - adecvatactivititilor destb$fate; calculatorul - conectatla intemet
inshumente
tEEu consilierea voca,tional6; Fezenla unui set de teste $i
n:esare activitalilor de consitiere voca.tional5' de evaluare 9i diagnozi
plologicd; condjfii optime de luminozitate, a€risire $i igienico-sanitaro;
^o.ditri
o"""t*" ce se spr:jile confideqialitate4 securitatea fizicd !i
a.:xioal6 a copiilor (Drugaf 9i Dul5u, 2010):
indeplinind acestecerille, r'om oferi cabinetului de consiliere valenle
wiiise. seiurizante in care copiii i$i pot explora preocupirile, ingrijordrile,

2l
t: nevoile, problemele ti tulburerile. in orice situafie' preT'enlain cabinetul de
consiliere il separdpc copil de expcrienla de zi cu zi. of'crindu-j posibilitatea
de a se autoc noa$te$i dezvoltalnlx-un cadlx cald, securizant$i prirnitor'
Sedinlele de atterapie trebuie sd se desfAgoaleintt-un
cadru-special
amenajat penhu specificul acestom Standardeleprezentate 1nal d€vreme
(legatc de atestareacabjnetelor) le putem concretiza prin exemplihcarca
specifice in ca.e febuie sd organizdm cabinetu1, in ca'nl
aplicirii arllerapiei in consili€rcAcopiilor.
-o"dulitelilor
- Intralea in cabinet l;iebui. se fie accesibildpdnh-un singur loc' pnn
acest aspect se inspid copiilor sentimentul de siguranla (Case $i DaDey'
2005). in cazul in care accesulin cabinet se face pin douAintreti' uIvr dinhe
acesteatebuie si fie inchisi, fiind de preferat sa se a$ezco piesa de mobilier
in dreptul siu. indeplinind aceastdparticularitate' ajudm la creareasecuritd.tii
fizice $i emotiomlea cop:ilor'
- Spaliltt de /rcl& destinat aplicaliilor artte{apeutice (de exemplu:
activilai de prcflr,i. de.en. 5culprura.modelajelc l rcbuie 'a fie organi/at
int-un cadru delimitat de restul cabinetului (Case Fi Daley, 2005)
Construindacesl spa!iu oferim copiilor po'ibiliutea Jc a 'e explora'
autoobsena. evitind factoaii disturbatorice pot interfera cu saxcinade lucru-
- Mobilierul necesar penf,! desfa;uarea Eedinlelor de artterapie nu
consta in obiecte sofisticate sau greu dc procurat, fiind necesatedoar cateva
dulapuri pentnr depozitareamaterialelornecesare,o masi de lucru ;i scaune'
- Meterialele necesareintr-rur cabinef c! specific arttetapeutic snnt:
acuarete.Densulede diferile marimi. \ase Penml apa. creioaneglafice'
creioane colorale, o varietate larga dc foi dc hirtic $i cartoanc (de culori 9i
mtuimi diferite) etc.
Categoriile de mateiale esentialepentru gedinlele de arfteraple sunt
puline la mrrner $i foarte cunoscute.Rubin (1984) realizeazdo sintezi-,pe cat
dc'sinpl5, pe atet dc uti1i, a categoriilordc mateiale ce nu tebuic se
liDseasc, din cdbineLrl deconsiliere cu .pecificamerapculic.
L in nrimul rand sunl mmdonate5uDra[clsls-dL!4. acc'tea includ:
harti (de toate dimensiunile, culorile qi de gosimi difedte), cattoane
(de dimensiuni, culori qi grosimi difedto), pe&c 5i lemn' Este
important ca terapeutul sI cunoascabeneliciile qi limitele utilizarii
ac€stor matedale in funclie de ceea ce dorgsfe sd realizeze in acea
sedinte de artteEpie, in acestfel se va evita utilizarca unor mateflale
ncnotrivilepenlrusarcinarcspecriva
2. INtrumentele Dentrudesenconstjtuie o alti categoriede materialepe
careconsilierul hebuie se 1ede,tindtu cabinet Terapeutulhebuie sd ti€
familiarizat cu oalcIipNilede creioane gra-licelcu minamoalelare'

22
sublire/groasi etc ), colomte (tradi,tionale sau cemte)' oerbune'
sa se
maxkete, cret6 de difeite mirimi $i fome Este important
desen
utilizeze suprafaia de lucru potriviti pentu insftumentele de
alese.
3. O catego e asemAn5toare estefi cea a instrumentelornecesalepeffru
prg!u!. Catinetut fiebuie sa fr€ dotat cu acuarclele ln tuburi
plastic (consisten't5tare)' cu
iconsistenld moale) sarl in cutii din
gua!5' cu
tempera in stare soliali, lichidd sau pnf, cu vopsea cu
pensulede diferite dimeNiunj ;i gtosimi etc'
necesme
4. Pe UngA acestecatcgorii, putcm sd includem 9i mateialele
modclaiuluiUllastilinl lul. paslapentru modelajetc ) sau Ssu!!!!rii
instrumentepentr-r tiiat, cioplit, sculptat cum ar frl diferite cuFt3$e'
dilli ctc.) specifice,de a1tfel,tot artelor vizuale'
Adeplii arttenpiei promovoaza materialele de calitate' vanate $r
Respectul
*n"i"rrt" f"ot* u desltrgum$edinlele arttetapeuticeplanificate
in alegereacelor
Dentrumalerialelelerapeuticeuliliale nu se reflec6 numaj
f, .""".i"*r. ci 5i in modaliulea prin care acestea suot utilizalesi
"^fi"i"
r{6uate.
celdura_
- Car,tcterirtkilc ergunomiceale cabineruluilluminozimlea
la materiale, d" igiena, accesul la api) trebui€ sd satisfaca
-cesul "ooditiil" qi copilului- Avand ir vedere specificul
F deptitr nevoile consilierului ale
netodelor utilizate in qedinielede aftetapie (pictura, desenul' dactilopich{4
sa subliniem
sc1 phtra, modelajul, colajul, construcliadin materiale)' trebuie
iqonanln men!ioerii condiliilor oplimede igienE
' de v6r-sti
Otgatizarca cabinetului in conformitate cu particularitilile
coDditiilor
alc copiilor, ame0ajareaergonomi(aa mobilienrlui_pa'tlarea
climat sccuri/anl acce'ibil
*i..'a. Gl.n:r ujua.oprlui sarse simLaino--un
i-'pti-i .t, i"*i.Laod, iotodat! qi tunofionalitateacabinehrlui
--'. R";* Arguile, consilier$colax(St' Maxyt School' Bexhill-on-Sea'
rnslia) si;nisl. ; pre/entalmod.rhlalea de organizarea cabinemluiProprru
-ro""iii.
.l um"tuplutic (apud Case 5i Dalley 2005t Pennu a concreltza
standaroele
in.*" putim si organizirmcabirerulde con)iliere dupt
a adopl'l-o.Arguile
rescrise de ankrapie- \a olcrim varianla pe care
-o,frrl
autoarelor( ase
t,iocri"r" t aur. *aru a reali/at-ointt-o 'crisoarcadresal'
y Dalley in "1990).

23
Cabinetullui Arguile are o suprafalade 20x20
picioare (aproximativ36 #) $i este impS4it in doui
jumatAf de un paravan cu inillimea de 6 picioare
(aproximativ 1,8 m). Accesul dintr-o parfe in alta se
rcaIrzeul p9 la unul din capeteleparavanului.O parte a
cabinetului reprezinte b oul s[u, iar cea de-a doua
jumAtateesteamenajatdpentru activititile arltempeutice.
Pdn aceastadelimitare,copiii pot face diferenla intre
spaliul personalal consilierului $i cel destinatterapici.
Biroul sdu este dotat cu: dulaprrri penhr depozitarea
cd4ilor, o mas6, scaun, un casetofon,iar supfafala
destinataaftterapieiestedotatdcu: o masa,doui scaune,
un covor pe carc sunt alezate doua tabrlaete,dulapud
pentrudepozitarea rnatedalelor$i o chiuveta.
Matedalelece pot fl gesitein suprafafadestinati
gedin{elorde artterapiesunt: creioaneglaflce, crcioale
colorate,cirbune, acuarele,lipici, plastilin6,foi de hartie.
De ascmeneaare la dispozife aparahri audio, video gi
jucirii, in cazulin care$edinleleterapeutice sehdreaptein
acel sens.Covomsula$ezatin aceastdpartea cabinehrlui
esteo zonbin carcsepoatestapejos, $i demuteod acesta
simbolizeazalucruri precum:insulecu comori,dormjtor,
nagazin,pe$teli,mare,stradeetc.A$adar,lntleagacamerd
esteo ariea creativitifii in carecopiii seluptdcu propriile
dificultdti,Fobleme$itulburfi.
n
I'artea
t+
a J-;- a
I. DEZVOLTARXA PROCf,SAI,OR SENZORIO-Pf,RCEPTIVE

l. Copaeulmagic

orr',ectv: dezvoltareasenza.tiilortactile
HehdA turapeuticd:colaj..JJ,
fueriale: tm pu:vo d)mpolistiren (30/30 cmr) pe carc sb fie
contluatdfoma unui copac(vezi Anexa Ll ,,Copacul
magic"), scoa46de copac,ftunze, crengule,mu$chi
Ftpe:
Analizareagi nurnireaelementeior componente alecopaculuiin imclie
deconhnuriledepepanoulpfezentat;
A$ezareaelementelorcomponentein contuml potrivit (trunchiul
copacului,coroana,clengulele,frunzeleSimu$chiul);
Atingerea,de cihe copil, a pdrtilor compolentea]e copaculuigi
verbalizarea a ceeacesimte;
Compaxaxea structurilorperceptivmotdcepercepute(moalelmu$chiul
tarelscoat,tAde copac; Jin/frrmza - aspr?/scoa4a copacului;
,sabrrielcrengutele- gros scoarta
copac ului t;
Discu{iiftnalecu privirela modulin carecopiluls-asimtitpepaxcursul
activititji $iceaNme a invilal.

Z Pehaj de iarndl

Siertir dezvoltareasenzaliilortactile
kodi terapeuticd.pictwa
keiale: Anexa 1.2 ,,Peisajde iami" (de proforat
xerocopiepe o foarede bloc de desenmai
goasd), acuarelein tub (albastru deschis),
gitEf
pasfi de dinli alba.peDsulafoartegroasa.
pensulecu gosime medie,e$adi
fiqte:
$&qa t:
Analizareapeisajuluide iamd conhnatpe foaia de desen;
Realizareapeisajului de iarni respect6ndurmitoarele indicalii:

- .reasrt fornuld de prezentarea dlnensiunilor o vonl utiljza po parcursul tuhtlor


.6;rati1or. €ar€prczend.dlnlilne/lungine.
- {!mar$ serealiea,/ape pdrcusuladouagedinte.

27