Sunteți pe pagina 1din 240
reoRIA Peonceaion ELEMENTARE MUZICA. BISERICEASCA ANASTASINATARUL DaoRENI SI FOARTE PRACTIC ARANIATA IN MODUL CEL MAL APROPIAT TIPARIZA IN pen PREA INALTATULUL NOSTRU DOMN CAROLS ‘E ROMANIET gta LP. 8, Mitropolit Primat D. D, IOSIF GHEORGHTAN Prosedintole S-lut Sino RE Gu binecuventareaP. SS. . D. GHENADIE ENAGEANU, Episcopal Rimnicult Nout Severin, inal Tl anal pstril Sale Levit S Siferescn BUCURESCI i TIPO-LITOGRAFIA ,CARPILOR BISERIOESCI 1897 ‘i PRINCIPIILE MUSIGRI ORIENTALE DESPRE SUNETE Sunetul de obicet se adresézi auzului el provine din vibrarea unui corp. Sunetele in music sunt gépte si prin repetirea ce- juY din Titt fac 8, care sunt. Pa, Vu, Ga. Di, Che. Zo. Ni, Pa. Semnele musicet se divid in patru gi anume I-itt yo- eale gi Consune al Il-lea Thimporale gi al IV-lea in thorale. Semnele vocale sunt in numar de 10 dintre care 6 sunt suitére si 4 coboritére, vocalele suitére sunt,. Ison \— fara glas, Oligon —~sue un ton, Petastit <— sue m ton mai puternic de cat oligonal. Doud chendime » sue un ton domol, Chendima + sue dou tonurt sirite, Ipsili “ sue patru tonurl strite, lar vo- calele coboritdre sunt: Epistrof > care pogéra un ton. Elafron <~ care pogéra doud tonur sirite, Iporol » care pogéra dova tonurf treptate. Hamili: a care pogéri patru tonurt sirite. Din vocalele suitére Oligonul gi Petasti se stipa- nese de téte Semnele pogoritére aga > _* <> s— Jo. SSUS Ele se mai stipinesc si de Ison —— a. > Peet Oligonul se mat stipinesce gi de chendima asa — Oligonul gi Petasti se maf stipinese gi de Ipsili aga oe S Jar din vocalele coboritére numat Elatron se sta- pinesce de Hpistrop aga... 2... e0e eee Tar cu Iporoi astfel. .. Sx fa% fn Consunele care se executa in Musica ndéstré sunt in numiir de 6 gi se numese Varia \ ce da putere to- nului care urméza ef. Omalonul —~» produce o invalui de glas intre u- nul sait dowd sunete sub care se pune. _ Andichenoma —> ea tonul cu saltarea sub care se pune. Psifiton ~— da putere sunetulut sub care se pune. Eteron <— leaga la un loc mai multe carachtere. Stavros pf tae voce unde se pune, Timporale ave. Clasma — adauga la vocale pe care se pun un tact. Apli + care adaugi Ia vocale un tact cfind se pun mat multi Dipli si Tripli atunct se tin pentru fie-care cite un tact, in plus gi al vocalit. Gorgonul < ea tonul in ridicarea minet. Cand yoim a lua doua tacte de odata ne servim de dublu Gorgon aga = Argonul -, adauga lui oligon cu dous chendime un tact. gi care ea in ridicarea mini chedemele, iar cfind voim a cheltui maf mul timp adeci, de doua ne servim de indoitul Agon aga + Din semnele timporale jécA un rol Varia cu Apli * care cheltuesce tacere de un tact, far cu doua ta- ceri este agar Timpul se mat imparte in music’ sub numirile a- cestea care se pune la inceputul tuturor glasurilor f ia Popadic T, Stihiraric ‘, Inmologie P, gi alergito® ‘ty