CUPRINS 

:
1.Amplasare, distante pag 1

Mic documentar
   Pentru inceput se stabilesc locurile de aplasare a aparatelor respectiv : prize (aici fac referire si la cele
de curenti salbi respectiv T.V., internet, telefon sisteme de sonorizare) , intrerupatoare , corpuri de iluminat ,
tabloul electric (sau tablourile electrice dupa caz) . Aceasta stabilire nu este facuta la voia intamplari , ea se
realizeaza astfel incat dupa finalizarea lucrarii sa nu existe probleme de amplasare a acestor aparate atat din
punct de vedere al functionarii cat si al esteticului . O instalatie electrica bine facuta , pe langa faptul ca e
realizata corect electric ea mai trebuie realizata la un anumit "stas" . De exemplu un intrerupator amplasat
intr-un loc in care nu e accesibil poate fi chiar incomod pentru aprinderea plafonierei sau a aplicei de pe
perete .
  in general inaltimile aparatelor pot fi :          
 pentru intrerupatoare : intre 80cm-120cm.           
 pentru prize (inclusiv curenti slabi) : 35cm-45cm.           
 pentru prize bucatarie (zona blatului) : 90cm-130cm (in functie si de blat)           
 tablou electric : 180cm-220 cm.
 Un alt element care ar trebui luat in calcul este legat de conductori. Acestia trebuiesc dimensionati astfel
incat sa suporte intensitatile curentului electric la care sunt supusi . La o locuinta obisniuta (casa , apartament
etc) se folosesc in general conductori de cupru , cu diametrul de 2,5mm² pentru circuitele de prize si
conductori cu diametrul de 1,5mm² pentru circuitele de lumina . Acesti conductori pot fi atat monofilari sau
solizi numiti si conductori FY cat si conductori multifilari sau "litati" MY . pentru alimentarea tabloului
electric se va folosi conductor cu sectiunea minima de 4mm². Pentru acesta se mai poate folosi conductor cu
diametrul de 6 sau 8mm.
Desigur se pot folosi si conductori cu un diametru de 1,5mm² pentru circuitele de prize insa doar acolo unde
se stie sigur ca nu se va depasi intensitatea maxima admisibila pentru acest diametru de conductor .
Un circuit electric complet poate avea urmatorul traseu :

-priza -> doza(e) legatura -> tablou electric

-priza -> tablou (mai ales la circuitele separate)

-corpul de iluminat+intrerupator -> doza(e) legatura ->tablou electric .

 Dupa cum am mentionat mai sus stabilim pozitia prizelor , a intrerupatoarelor cat si a corpurilor de
iluminat .Dupa aceasta operatie urmeaza sa gasim locul dozelor de legatura , atat pentru curenti tari ,cat si
pentru curenti slabi . NU utilizati niciodata o doza pentru ambele tipuri de curenti si nici pentru tipuri diferite
de curenti slabi de exemplu cabluri de T.V. si telefon , deoarece pot aparea interferente care nu sunt deloc
dorite . O alta atentie pe care nu ar trebui sa o ignoram referitor la curenti slabi sunt traseele acestora care ar
trebui distantate la minim 30 de centimetri fata de traseele de curenti tari!
Dozele de legatura se stabilesc in locurile unde nu apare umezeala sau temperaturi mari. (de exemplu
baia,cabina de dus, soba , semineu etc).Dimensiunile acestora se stabilesc in functie de numarul de
conductoare ajunse in doza respectiva . Pozitionarea acestora se face incercand sa reducem cat mai mult
distanta dintre acestea si locurile de aparat pe care le servesc cu energie .
 tuburile
Pentru a proteja cat si pentru a permite schimbarea conductorilor dintr-o instalatie electrica acestia sint
introdusi in tuburi
PVC sau copex .Dimensiunile tuburilor se aleg in functie de numarul cat si de diametrul conductoarelor ce
urmeaza a fi introduse

1
in ele , astfel pentru o instalatie electrica la o casa , apartament , garsoniera etc. putem folosi tuburi cu
urmatoarele sectiuni :
 ø=11mm
 ø=13mm
 ø=16mm
 ø=20mm
 ø=25mm , etc
obs.Pentru realizarea instalatiei electrice pe structura de lemn este impusa folosirea copexului Metalic.

Date

 curentii maximi admisi pe conductoare in functie de sectiune si nr. de conductoare aflate in tub.
CURENTII  MAXIMI  ADMISIBILI   LA   CONDUCTOARELE  IZOLATE   (IN  REGIM  
PERMANENT)
Temperatura mediului ambiant =22°C-25°C !
temperatura maxim admis pe conductor=65°C
sectiunea conductoarelor Nr.conductoare montate in tub in aer
liber

exprimata in mm² 2 3 4 5,6

1 14 12 11 10 20
1,5 17 14 13 11 25
2,5 24 20 18 16 34
4 31 26 24 21 45
6 40 34 31 24 57
10 55 49 45 39 78
16 73 64 58 51 104
25 100 84 76 67 134
35 125 108 98 87 168
50 150 135 123 109 219
70 200 171 156 137 260
95 241 218 198 174 310
120 272 250 228 196 365
150 310 280 255 224 415
 Simboluri si unitati de masura utilizate in mod frecvent in domeniul electric .
simbol denumire simbol utilizat la:
(V) volt unitate de masura pentru tensiunea electrica
(A) amper unitate de masura pentru intensitatea electrica (curent electric)
(Ω) omega(ohmi) unitate de masura pentru rezistivitatea electrica
(W) watt unitate de masura pentru putere
(Hz) hertz unitate de masura pentru frecventa

Doze si legaturi

  In acest capitol am sa trec in revista atat dozele de legatura , cat si cele de aparat . Practic dozele sunt
realizate din plastic de preferat ignifug si se impart in mai multe categori si forme , dupa cum putem vedea:
2
De ce trebuie ca o instalatie electrica sa contina sigurante sigure??

   "sigurante false"
  O mare gresala reprezinta alegerea "neinspirata" de a cumpara respectivele sigurante crezand ca intre ele si
cele de firma nu exista nici o diferenta exceptand pretul . Adevarul nu e chiar asa.
O definitie o putem trage chiar din cuvantul propiu zis : "sigurante" deci asigurarea (protectia) circuitului sau
circuitelor electrice pe care acestea le deservesc cu energie electrica . Principiul de functionare se bazeaza pe
declansarea unui dispozitiv (intrerupator) cu ajutorul unei forte electromagnetice . Probabil ca mai stim din
clasa a saptea un efect al curentului electric numit"efectul electromagnetic" . Daca printr-un conductor
circula un curent electric , in jurul conductorului respectiv se formeaza un camp electromagnetic care e direct
proportonal cu intensitatea curentului ce trece prin conductorul respectiv . La o siguranta buna , acesta
bobina impreuna cu restul dispozitivului de declansare sunt foarte bine calibrate fata de cele fabricate pe
"vapor"care de multe ori se dovedesc a fi doar un "intrerupator" manual nu unul automat !

Interiorul unei sigurante bipolare

Cum se ajunge de la alegere la dezastru ? procesul este simplu dupa cum putem vedea mai jos!

 (cazul nefericit "siguranta proasta")

depasirea curentului prin conductor (scurt circuit) => siguranta nu declansaza => supraincalzirea

conductorului =>

3
 sau

 (cazul bun "siguranta buna")

depasirea curentului prin conductor (scurt circuit) => siguranta declansaza => circuitul e intrerupt =>

Cum se dimensioneaza sigurantele??

 Sigurantele se dimensioneaza in functie de puterea consumatorilor ,inclusiv de sectiunea conductorilor.

Daca de exemplu avem un circuit de prize unde insumand puterea consumatorilor (presupunem ca sunt toti
in functiune) este de 13 amperi atunci pe acel circuit o sa montam o siguranta cu valoarea imediat mai mare
de 13Amperi si gasim valoarea de 16Amperi. pentru circuitele de prize cel mai des se utilizeaza valoarea de
16 amperi , iar pentru lumini intalnim valori de 10 amperi si de 6 amperi. Desigur exista si circuite de prize
cu sigurante de 6 sau 10 amperi (cele pentru centralele termice de exemplu) . Pentru dimensionarea
aproximativa a sigurantelor putem folosi formula: A=W/V unde:
A= valoarea in amperi (cea ce vrem sa aflam)
W=puterea in watti solicitata de consumator sau de insumarea consumatorilor de pe acel circuit
V=tensiunea retelei , in cazul nostru 220Volti .

In instalatiile electrice interioare la apartamente sau case normale , sigurantele au valori cuprinse intre 6
Amperi si 40 Amperi.
aceste valori au un anumit stantard , de exemplu nu o sa gasim sigurante de 14 Amperi sau 27 Amperi.
Acestea se gasesc in urmatoarele clase de valori:

6 A 10 A 13 A 16 A 20 A 25 A 32 A 40 A

Cum am precizat si mai sus , sigurantele se aleg si se dimensioneaza in functie de tipul de consumatori cat si
de puterea lor . Consumatori pot fi atat trifazici cat si monofazici , pot avea un consum mare sau foarte mare
sau pot necesita un traseu separat cat si o siguranta separata chiar daca puterea electrica echivaleaza cu un
bec de 100 W. In foarte multe din tablourile electrice "casnice" se intalnesc sigurante generale cu valori de
32 Amperi sau 25 amperi (mai ales la apartamente ) , precedate de sigurante de 13 , 16 sau chiar 20 de
amperi pentru circuitele de prize si 6 , 10 sau 13 amperi pentru circuitele de lumini .

Nota : Sigurantele de 13 Amperi se intalnesc mai rar fata de 10 sau 16 amperi , insa asta nu inseamna ca nu
exista .

Sigurante automate monopolare

 Dupa cuvantul "mono" ne putem da seama ca aceste sigurante asigura protectia unui circuit intrerupand un
singur conductor din circuitul respectiv . in instalatiile electrice acestea se ataseaza atat pe conductorul de
faza cat si pe cel de nul (cate o siguranta pentru fiecare) vezi fig.2 . sau doar pe conductorul de faza , nulul
legandu-se in bara de nul dupa cum putem vedea in fig3.. Obs.: Am notat cu rosu traseul de faza si cu
albastru traseul de nul .

4
fig1.

fig.2

5
 fig3.
In tablourile electrice acestea au dezavantajul ca , fata de cele bipolare ocupa un spatiu dublu atunci cand
sunt conectate ca in fig.2 deoarece sunt necesare doua astfel de sigurante pentru un circuit . Un alt dezavantaj
il constituie cand , de exemplu apare un scurt , in 80% din cazuri se declanseaza doar o singura siguranta (din
cele doua ) folosite pentru circuitul respectiv , fie ca e vorba de cea atasata pe faza sau cea de pe nul .

6
 sigurante automate bipolare
 "bipolar"=> bi=doi , polar=poli , deci doi poli . vezi fig.1
In aceasta categotie mai intra si sigurantele diferentiale. Fata de cele monopolare , intr-un circuit e necesar
doar o astfel de siguranta ("bipolara") pentru a intrerupe atat nulul cat si faza . Pe aceste sigurante apare (in
general) notatia bornelor . Pe bornele de nul (intrare/iesire) apare notatia "N" iar cele de faza (intrare/iesire)
sunt notate cu 1(pentru intrare ) si cu 2 (pentru iesire) sau cu notatia "in" (pentru intrare) si "out" (pentru
iesire) . la unele sigurante notatia fazei lipseste existand doar notatia de nul "N".

fig.1
Datorita functiei mentionate mai sus cat si a spatiului pe care aceasta il ocupa in tabloul electric
comparanduse cu cele "monopolare" , sigurantele "bipolare" sunt cel mai des intalnite in instalatiile din ziua
de azi .

fig.2

7
fig.3

fig.4

8
 siguranta diferentiala

  Spre deosebire de celelante sigurante aceasta mai ofera o protectie in plus . Ea e capabila se decupleze
circuitul atunci cand apare o diferenta de intensitate pe una din bornele de iesire , vezi fig.1. Deci pe aceasta
siguranta e trecut doua valori esentiale . Prima reprezinta intensitatea maxima la care siguranta intrerupe
circuitul (exact in acelasi mod ca sigurantele obisnuite) , in plus (noutatea) mai apare si "Δ"(delta)=... .Acest
delta reprezinta diferenta maxima de intensitate admisa intre cele doua borne de iesire . Δ (delta)poate avea
valori de:

10 mA sau 30 mA pentru aplicatii : "salveaza vieti"

sau
50mA , 100mA si 300mA pentru alte aplicatii..

fig.1.

Analizand figura de mai sus observam o siguranta alimentata prin patrtea de sus,un consumator oarecare , cat
si o presupusa "scurgere la pamant". Avem punctele A,B si C . Presupunem ca avem o siguranta de 16A cu
Δ=30mA . in punctele A("i4") si B("i1") avem aceeasi intensitate electrica (sa presupunem ca al nostru
consumator "cere" un curent de 14 A). in prima faza consideram ca nu avem punctul C unde apare si
scurgerea de energie in pamant . Deci pana acum totul e bine deoarece intensitatea maxima acordata de
siguranta nu este depasita . Acum intercalam in montaj si punctul C . Curentul "i1" este egal cu "i2"+"i3"
unde "i3" este "scurgerea in pamant" si "i2" curentul luat de consumator . In acest caz "i1" nu mai este egal
cu "i4" . daca intensitatea lui "i3" este mai mare sau egala cu 30mA(in cazul nostru) atunci siguranta
decupleaza deoarece nu mai circula aceeasi intensitate electrica prin punctele A si B . De aici apare si numele
9
de siguranta diferentiala. Ea masoara intensitatea fazei cat si intenstatea nulului ce trece prin ea iar daca
apare o diferenta intre cele doua intensitati mai mare decat cea maxim admisa de siguranta atunci decupleaza
circuitul .

Obs:"Scurgerea la pamant" poate fi chiar si corpul uman sau orice contact nevoit al conductorului de faza cu
materiale conducatoare de curent electric care au in acelasi timp contact electric cu pamantul (mediul
inconjurator) .

fig.2 Siguranta diferentiala se conecteaza in tabloul electric la fel ca si cele bipolare , respectanduse notatia
fazei si notatia de nul . Aceste sigurante deservesc cu energie circuitele (consumatorii) care conbina apa ,
curentul electric si pericolul marit de electrocutare . Pentru o casa , in general , acesti consumatori sunt :
-masina spalat
-masina spalat vase
-cada hidromasaj
-sauna electrica
-boiler electric
-instant electric
-centrala termica
-circuitele de priza pentru bucatarie
-circuite de lumina si/sau prize aflate in exteriorul cladirii , mai ales daca exista posibilitatea atingerii
aparatelor aflate sub tensiune (prize , corpuri de iluminat etc ) Mai sus aveti cateva exemple de aplicatii ale
sigurantei diferentiale . Sigurantele diferentiale se pot folosi pentru alimentarea tuturor circuitelor din tabloul
electric, insa datorita pretului (de cele mai multe ori ) acestea se limiteaza cel putin la consumatorii pentru
care acestea sunt recomandate iar de cele mai multe ori chiar obligatorii . .

10
 INSTALATIILE CAP SCARA....

 Instalatiile simple cap scara cuprind :corpul de iluminat,conductoare,doua intrerupatoare cap-scara

-Pentru a exemplifica marea bataie de cap si pentru a memora mai usor schema respectiva o sa va spun un
mic secret:

 nulul se duce direct la corpul de iluminat.(nu o sa mai avem nevoie de el in restul montajului)
 doua conductoare se v-or duce de la un intrerupator la altul. Retinand aceste doua lucruri , o sa memoram
mult mai usor schema de functionare a instalatiei .

Sa exemplificam acum intrerupatoare cap scara deoarece stim ca acestea nu sunt doar simple aparate care
inchid si deschid circuitul ca in cazul unui simplu intrerupator. el defapt joaca rolul unui comutator in
adevaratul sens al cuvantului, avand in permanenta un contact inchis (indiferent de pozitia lui pornit/oprit)
schema lui electrica o prezint mai jos...

  Din cate putem observa intreupatorul nostru este defapt un comutator , deoarece comuta intre cele doua
pozitii respectiv 0-A si 0-B . Deci cand intrerupatorul se afla in pozitia 1 curentul circula prin contactul 0-A ,
iar cand intrerupatorul se afla in pozitia 2, aparatul deschide contactul 0-A si inchide contactul 0-B permitand
curentului sa circule prin acest contact Mentionez inca o data ca acest tip de intrerupator are intotdeuna un
contact inchis indiferent de pozitia lui!

Acum o sa punem in aplicare ce am invatat .Respectiv sa vedem cum sta treaba cu micul secret mentionat
mai sus si cu ce am mentionat la exemplificarea intrerupatorului .

11
   Asa arata o schema cap scara . Acum sa vedem cum functioneaza respectiva schema (principiul de
functionare )
inainte de toate trebuie sa obsrervam ca am folosit pentru conductorul de nul culoarea albastra, iar pentru
conductorul de faza
Mai observam ca faza intra in primul intrerupator care e comutat pe pozitia 0-B ,curentrul circula prin acest
contact si ajunge prin unul din cele doua conductoare la cel de al doilea intrerupator cap scara care se afla in
pozitia 0'-A' . Dupa cum putem observa curentul nu trece mai departe si prin intrerupatorul al doilea deoarece
nu se afla in pozitia 0'-B' . Daca actionam oricare din cele doua intrerupatoare becul se va aprinde . Sa vedem
de ce... sa zicem ca actionam de primul inrerupator, in acest caz el trece de la pozitia 0-B la pozitia 0-A .
Daca urmarim acum traseul pe care il parcurge curentul electric ,obserevam ca el trece prin contactul 0-A ,
cunductor si ajunge la contactul 0'-A' din intrerupatorul al doilea care e inchis in acest caz permitand
curentului sa mearga mai departe ajungand la bec .
Becul se va stinge / aprinde daca actionam unul din cele doua intrerupatoare .

INSTALATIILE CAP SCARA....

Intrerupatoarele "cruce..."
 Spre deosebire de intrerupatoarele cap scara care comuta intre doua pozitii respectiv 0-A sau 0-B (dupa
cum am vazut) la instalatiile cap scara, intrerupatorul cruce comuta doua conexiuni respectiv A-B si C-D sau
A-D si B-C (vezi figura)

12
Pe scurt acesta inverseaza cele doua ramuri(conductori care se leaga intre aparatele cap scara) ale
intrerupatoarelor cap-scara. Schema electrica arata asa:

(click pe imagine pentru a mari)

Din cate putem observa acest intrerupator se leaga intre cele cap-scara iar numarul acestoara poate fi
nelimitat, obtinand
astfel o instalatie care permite aprinderea/stingerea unui corp de iluminat (bec de exemplu) din mai multe
intrerupatoare fie ca
sunt trei,sapte,doisprezece etc.locuri de actionare (intrerupatoare)
 Acum sa analizam putin si schema electrica.... Din cate putem observa (urmarind traseul) pe care il
parcurge curentul electric corpul nostru de iluminat ar trebui sa se aprinda .
de ce...?
Curentul intra in primul intrerupator si urmeaza traseul 0-B de aici ajunge prin conductorul de legatura la
intrerupatorul cruce comutat pe pozitia C-F si E-D , curentul trece prin contactele E-D in acest caz si se
continua prin conductorul de legatura la intrerupatorul cap-scara care se afla in pozitia 0'-A', permitand
curentului sa ajunga in cele din urma (prin conductorul de legatura) la corpul de iluminat , inchizand astfel
circuitul . daca se intervine asupra intrerupatorului cruce acesta va comuta pe pozitia C-D si E-F , urmarind
13
acum traseul electric constatam ca circuitul nu mai e inchis deoarece :...
Curentul intra in primul intrerupator cap-scara , de aici ajunge la intrerupatorul cruce care acum se afla in
pozitia C-D si E-F de aici trece mai departe la cel de al doilea intrerupator cap-scara in contactul B' unde
observam ca nu poate continua deoarece acest intrerupator e comutat pe pozitia 0'-A'.acum daca intervenim
asupra oricarui intrerupator acesta va inchide circuitul alimentand cu energie corpul de iluminat.

Schema intrerupator simplu si dublu

Schema conexiune intrerupator simplu

TABLOURILE ELECTRICE...

Dupa precedentele operatii realizate in respectiva instalatie (fixarea dozelor de legatura si de aparate , fixare
tuburilor , introducerea conductorilor in tuburi , realizare legaturilor in doze , etc. ) , pentru a o completa
instalatia electrica "bruta" ajungem in final la "Tabloul electric" . Pentru inceput stabilim marimea tabloului
electric . Acest lucru se realizeaza in functie de numarul de circuite ajunse la tablou , de tipul de sigurante
folosit , de alte module ce intra in componenta tabloului electric de exemplu o sonerie de tablou , un martor
de tensiune , etc . Tabloul electric poate fi atat pentru montare incastrata ( ST) cat si pentru montare aparenta
(PT). Numarul de module (un modul=locul ocupat in tablou de o siguranta simpla) ale unui tablou destinat
unei constructii de tipul casa , vila , apartament , garsoniera etc este de :
2 module
4 module
6 module
8 module
12 module
16 module
18 module
24 module
36 module

Dupa atasarea carcasei inferioare a "Tabloului" electric urmeaza prinderea sigurantelor cat si "legaturile" in
sigurante propiuzise . Pentru inceput realizam legaturile in bara de impamantare . Prefer sa realizez aceste
legaturi inainte de a realiza legaturile de "forta" respectiv legaturile in sigurante (conductori de faza si nul) .
Conductori de impamantare NU SE TREC PRIN SIGURANTE ! Mai multe detalii despre legaturile de
impamantare tablou gasiti AICI
Realizarea legaturilor de impamantare in tablourile electrice

Conductorii de impamantare ajung la tabloul electric (prin tubul PVC sau copex) o data cu celelante doua
conductoare respectiv faza si nulul de lucru care formeaza un circuit de priza sau (daca e cazul) prin tubul
circuitului de lumina (mai ales circuitul de lumina de la baie unde e recomandat sa ajungem la corpurile de
14
iluminat si cu un conductor de impamantare ) . Spre deosebire de conductoarele de faza si de nul aceste
conductoare nu se leaga la sigurantele automate ci ajung in bara de impamantare (fig.1) a tabloului electric.
Pentru cei ce inca nu stiu , culoare conductorului de impamantare este verde-galben

fig.1 (bara de impamantare)

fig.2

fig.3

fig.4

Observam din figurile de mai sus ca in bara de impamantare ajunge doar conductorii de culoare verde galben
15
respectiv impamantarea . aceste legaturi sunt indicate sa se realizeze inaintea celorlante conexiuni din tablou
pentru a nu ne mai incurca la atasatea sigurantelor in tablou si pentru ca nu necesita atentie mare de
conectare (fata de conductoarele de faza sau nul) .o data cu respectivele conductoare ce provin de la
instalatia casei , in bara de nul ajunge si conductorul de impamantare ce provine de la "priza de pamant" .
sectiunea acestui conductor va fi mai mare sau egala cu cea a sectiunilor conductoarelor de alimentare a
tabloului (4,6,8mm²)
fig.5

 Alimentarea sigurantelor se realizeaza folosind punti intre sigurante , acestea pot fi "fabricate" manual
din conductor sau , pentru cei mai comozi folosind "punti" special concepute pentru acest lucru .

fig.4

fig.5

fig.9

Depanarea tabloului electric

Am primit mail-uri in care foarte multi mi-au cerut imagini si scheme cat mai detaliate despre cum poti
schimba tabloul vechi al unui apartament sau al unei case. Din cate am inteles sunt foarte multi oameni care
16
au ceva cunostinte de electrica , dar inca nu sunt siguri de ceea ce pot face cu vechiul tablou electric . Va
readuc la cunostinta faptul ca aceasta operatie se face doar de catre un electrician autorizat , bineinteles sub
supravegherea dumneavoastra . Mai jos am sa va prezint sper , cat mai in detaliu ce pasi se fac pentru
reabilitarea tabloului electric dar si atasarea cateorva circuite noi cum ar fi : circuit separat pentru masina de
spalat , circuit separat pentru centrala termica , un alt circuit de priza pentru bucatarie , cat si un nou circuit
de lumina . Instalatia casei foloseste cupru cu sectiunea de 2,5mm pentru priza iar pentru lumini sectiunea de
1,5mm , lucru pe care eu nu l-am schimbat pentru noile circuite aduse in tabloul electric . Schema electrica a
tabloului o prezint mai jos , exact cum arata respectivul tablou . Pentru puntile intre sigurante am folosit
conductor FY cu sectiunea de 4 mm . Traseul cu rosu simbolizeaza traseul fazei , cel cu albastru , traseul de
nul iar verde-galben traseul de impamantare (nul de protectie ) .

Click pe imagini pentru a ramane in aceeasi fereastra sau click pe "New window " pentru a deschide
imaginea intr-o noua fereastra .

Din cate ati observat in vechea instalatie chiar daca foloseste conductori de cupru , culoarea acestora este
comuna (verde in cazul nostru ) . lucru care ne impiedica sa determinam conductori de faza si de nul dar si in
unele cazuri circuitele de priza fata de cele de lumina . Acest lucru se realizeaza verificand si urmarind
traseul conductoarelor in doza (dozele)de legatura , cat si cu aparatul de masura ( OHM-metrul etc.) .
Notarea conductoarelor se face (in functie si de electrician ) cu banda izolier de diferite culori .

Circuite Separate

Dupa cum stim , sunt unele aparate electrocasnice pentru care ar trebui sa le acordam o anumita atentie din
punct de vedere al energiei electrice . Pentru acestea se realizeaza CIRCUITE SEPARATE si ele pot fi atat
de prize cat si de lumini .
Un circuit separat reprezinta realizarea lui fara a avea legatura cu alte curcuite , cat si o siguranta (in tabloul
electric) rezervata numai acestui circuit ! echipamentele electrice care necesita circuit separat :
CIRCUIT DESTINAT : MOTIVUL SEPARARII TIPUL SI VALOARE SIGURANTEI
Consumator mare
Masina de spalat protectie diferentiala Siguranta Diferentiala 16A , Δ=30mA sau 10mA
obligatorie
Aer conditionat Consumator mare siguranta bipolara 16A.
siguranta bipolara 16A sau 20A (in functie de consumul
Cuptor Electric Consumator mare
acestuia)
siguranta bipolara 16A sau 20 A (in functie de consumul
Plita electrica Consumator mare
acestuia)
Cuptor microunde Consumator mare siguranta bipolara 16A
Priza exterioara locuintei posibill consumator
Siguranta Diferentiala 16A sau 20A , dupa caz
Grad de protectie de mare
Δ=30mA sau 10mA
minim Ip=54 ex:aparat sudura
consumator mare,
Sig. diferentiala10A sau 16A(in functie de consumul
Cada hidromasaj protectie diferentiala
acesteia)Δ=30mA sau 10mA
obligatorie
Functionare
Centrala termica siguranta bipolara 6A sau 10A
independenta
17
 protectie diferentiala
Masina spalat vase Siguranta diferentiala 10A , Δ=30mA sau 10mA
obligatorie
Calorifer electric Consumator mare Siguranta bipolara 16A
consumator mare, siguranta diferentiala 16A , 20A ,25A (in functie de
Instant electric protectie diferentiala consumul acestuia)
obligatorie cu Δ=30mA sau 10mA [alte informatii privind instantul]
Consumator mare, siguranta diferentiala 20A , 25A (in functie de consumul
Sauna electrica protectie diferentiala acesteia)
obligatorie cu Δ=30mA sau 10mA

Obs:Personal am impus folosirea de sigurante diferentiale a diferitelor aparate mentionate mai sus ! ideal ar
fi folosirea de sigurante diferentiale pe toate circuitele din tabloul electric insa din motive de pret in unele
dintre cazuri am renuntat la acestea . spun asta deoarece o siguranta diferentiala e aproximativ de 5 ori mai
scumpa decat o siguranta "bipolara" si de a proximativ 10 ori mai scumpa decat o siguranta "monopolara « 

 Ce este legarea la pamant si la ce serveste ?

STAS si codul electric national Austriac (CEN) definesc legarea la pamant ca fiind :" o conectare
conductibila , intentionata , dintre un circuit electric sau un
echipament si o priza de pamant (corp sau alt element conductiv in contact cu pamantul ") , pentru trecerea
curentului in sol " .
    Cand vorbim despre legarea la pamant ne referim de fapt la doua subiecte diferite , legarea la pamant a
circuitelor de lucru si legarea la pamant
a echipamentelor metalice care nu sunt in mod normal sub tensiune . Legarea la pamant este o conectare
intentionata a unui conductor , de obicei neutru , la un
electrod plasat in pamant . legarea la pamant a echipamentelor metalice care pot ajunge sub tensiune prin
defect de izolatie , arc electric sau atingere accidentala ,
este asigurata de faptul ca echipamentul operational dintr-o structura este protejat impotriva accidentelor prin
atingere indirecta intr-un mod corespunzator .
Cele doua sisteme de impamantare pot fi tinute separat , exceptie facand o conectare dintre cele doua sisteme
, cu scopul de a preveni diferente de potential dintr-o
posibila conturnare cauzata de traznet . scopul legarii la pamant , in afara protectiei oamenilor , cladirilor si
echipamentelor , este sa ofere o cale sigura de disipare a
curentilor de scurgere , ce apar ca urmare a loviturilor de traznet , a descarcarilor statice , a semnalelor si
interferentelor cauzate de inductia electromagnetica ,
cuplaj capacitiv sau rezistiv .

   

 Valori ale rezistentei prizelor de legare la pamant

Exista o mare confuzie in ceea ce priveste o buna legare la pamant si ceea ce trebuie sa fie o priza de pamant
buna . In mod ideal , rezistenta prizei de pamant
trebuie sa fie zero ohmi .CEN afirma ca : "un singur electrod format dintr-o tija , o teava / tub sau disc care
nu are o rezistenta la pamant de 25 de ohmi sau
mai putin , trebuie sa fie marit cu un electrod suplimentar ... " Odata ce este adaugata priza suplimentara , se
indeplinesc cerintele pentru CEN .
Asta nu inseamna ca valoarea actuala trebuie sa fie de 25 de ohmi sau mai putin .Valoarea rezistentei prizei
variaza de la o ramura indusrtiala la alta .
18
    Industria telecomunicatiilor a folosit deseori 5 ohmi sau mai putin ca valori pentru legarea la pamant sau
conexiuni .Scopul normalizarii valori de rezistenta ale

corespunzatoare a oamenilor , cladirilor si instalatiilor .

   

 Electrozi de priza

Sunt formarti din trei componente de baza :

- Conductor de legare la pamant ;
- Conexiunea / legatura dintre conductor si electrodul de priza ;
- Electrodul de priza

   

 Sfera de influienta

Rezistenta unui electrod de priza are trei componente de baza :

- Rezistenta electrodului de priza si conexiunile la electrod ;
- Rezistenta de contact a pamantului din jurul electrodului ;
- Rezistenta portiunii de pamant din jurul electrodului de priza

   

 Electrozi de priza multipli , interactiune

- Rezistenta electrodului de priza si legatura sa este in general foarte scazuta , tijele de impamantare sunt
realizate , in general , din material conductor
(cu rezistenta scazuta ) , cum ar fi cuprul sau otelul cu invelis de cupru .
- Rezistenta de contact intre electrod si solul cu care acesta este in contact . Biroul de standarde a arata
aceasta rezistenta ca fiind aproape neglijabila
, cu conditia ca electrodul de impamantare sa nu fie acoperit cu vopsea sau grasime , etc . Sa fie in contact
ferm cu pamantul si priza sa nu fie suprasolicitata
termic .
- Rezistenta portiuni de pamant din jur . Electrodul de priza este inconjurat de pamant format din straturi
concentrice de aceeasi grosime . Straturile cele
mai apropiate de electrodul de impamantare au cea mai mica suprafata rezultand cea mai mare parte de
rezistenta .Urmatoarele straturi incorporeaza
o suprafata mai mare , rezultand o rezistenta scazuta . Astfel , se poate ajunge la un punct in care straturile
suplimentare ofera rezistenta scazuta
portiunii de pamant din jurul electrodului de impamantare .
CEN precizeaza ca electrodul de priza trebuie instalat in asa fel incat sa aiba minim 2,4 m in lungime si sa fie
in contact cu solul . Exista trei variabile
care afecteaza rezistenta electrodului de impamantare :
- Pamantul insusi ;
- Lungimea / adancimea electrodului de impamantare ;
- Diametrul electrodului de impamantare .
Marirea diametrului electrodului de impamantare are un efect foarte mic in scaderea rezistentei . De exemplu
, diametrul electrodului de impamantare poate fi dublat
19
 dar rezistenta va scadea pana la cel mult 10% . O modalitate eficienta de scadere a rezistentei este
introducerea electrodului de impamantare mai adanc in sol
Pentru ca pamantul este alcatuit din straturi , rezistivitatea se schimba si variaza considerabil la nivelui
stratului si al adancimii respectivului strat . Solul
nu este consecvent in ceea ce priveste rezistivitatea sa , ci este foarte imprevizibil . Tinand cont de aceste
aspecte , este de o importanta capitala ca electrodul
sa fie instalat sub limita de inghet , pentru ca rezistenta la pamant sa nu creasca foarte mult prin inghetarea
solului inconjurator . In general Vorbind , prin
dublarea lungimii electrodului de impamantare , nivelul de rezistenta poate fi redus cu inca 40% .Exista
situatii in care este fizic imposibil ca tijele de impamantare
sa fie introduse mai adanc , in zone formate din stanci , granit , etc .Metodele alternative , ca de exemplu
cimentul electroconductor sau betonita sunt viabile
O alta modalitate de reducere a rezistentei prizelor este utilizarea electrozilor de impamantare multipli . in
acest sistem , mai multi electrozi sunt introdusi
in pamant si conectati in paralel pentru a reduce rezistenta . Fiecare electrod de impamantare are sfera sa
proprie de influienta si pentru ca electrozi aditionali |
sa fie eficienti , spatiul dintre tijele aditionale trebuie sa fie cel putin egal cu adancimea la care este introdusa
tija . fara distante corespunzatoare intre electrozi
, sferele de influienta se intersecteaza si scaderea rezistentei va fi minimala (electrozi de priza se ecraneaza
reciproc ) .

   

 Tipuri de sisteme de priza

Exista doua tipuri de sisteme de priza , unul simplu iar celalant complex . Cel simplu consta dintr-un singur
electrod introdus in pamant . Utilizarea unui
singur electrod este cea mai obisnuita forma de priza si poate fi gasita la case si la cladiri administrative .
Sistemul complex consta din electrozi verticali
multipli conectati intre ei , retele cu ochi de tip grilaj si placi de legare la pamant . Aceste sisteme sunt
instalate in mod caracteristic la statiile de transformare ,
oficii centrale si celule pe santiere .

   

 Testarea rezistentei prizei . Rezistivitatea solului

Scopul masurarii rezistivitatii solului , atunci cand este selectata o amplasare a unei sub-statii sau a unui
birou central , este de a gasi un loc care are cea mai
mica rezistenta posibila . Odata ce a fost selectat un loc , masurarea rezistivitatii solului va oferi informatiile
necesare pentru a proiecta si construi un sistem
de legare la pamant care sa indeplineasca conditiile de rezistenta . Exista un numar de factori care afecteaza
rezistivitatea sulului , unul din acestia fiind
compozitia solului . Solul este rar omogen si rezistivitatea solului va varia geografic si la adancimi diferite .
Cel de al doilea factor care afecteaza rezistivitatea
solului este umiditatea sau cantitatea de apa in sol . Concentratia de umiditate se schimba in functie de sezon
si variaza in functie de natura straturilor
inferioare ale pamantului si a adancimii retelei de apa freatica . Deoarece rezistivitatea solului este in
legatura stransa cu umiditatea si umiditatea este prezenta

20
intotdeuna la nivelul solului , se poate presupune in mod logic ca atunci cand umiditatea creste , rezistivitatea
descreste si viceversa .

   

 Valori de rezistenta a prizelor

Rezistivitarea solului depinde de compozitia solului , umiditate si temperatura . Este de asteptat ca

rezistivitatea solului sa varieze in timpul anului in acele
zone ale tarii unde schimbarile de sezon aduc schimbari in continutul de umiditate si temperatusi ale solului .
Pentru ca sistemul de legare la pamant sa fie
eficient , trebuie sa fie proiectat in asa fel incat sa corespunda conditiilor celor mai defavorabile . Deoarece
solul si apa sunt in general mult mai instabile in
straturile mai adanci , este recomandabil ca tijele de legare la pamant sa fie plasate cat mai adanc posibil , cel
mai bine in panza de apa freatica .
De asemenea , aceste tije trebuie instalate acolo unde exista temperatura stabila , adica sub limita de inghet .

ATENTIE : Solul care are o rezistivitate scazuta este deseori foarte coroziv datorita prezentei apei si
sarurilor , iar acest sol poate eroda electrozi
de priza si legaturile acestora . De aceea , este imperios necesar ca prizele si electrozii de priza sa fie
verificate cel putin o data pe an desi rezistenta sistemului
de legare la pamant se va schimba in functie de sezon si de-a lungul timpului , orice crestere a rezistentei mai
mare de 20% trebuie analizata si trebuie
inteprinse actiuni de corectare pentru diminuarea rezistentei .

21
 Alegerea tijelor pentru prizele de pamant

i dintre noi , mai ales in mediul rural , realizeaza impamantarea doar bazanduse doar pe
vorbe sau pe cateva imagini de la vecinul de peste drum . Sunt cazuri in care aceste sisteme de impamantare
se dovedesc a fi cat de cat operationale in anumite intervale ale anului insa pe perioade foarte scurte de timp .
Aceste lucruri se intampla in general din motive financiare dar si din faptul ca , romanul se pricepe la tot si
nu de multe ori intalnesti vorba : "decat sa ii dau lu ala cateva milioane , mai bine raman bani in buzunar la
mine " . Si asa se apuca omul nostru si bate un tarus , leaga un conductor de el si gata impamantarea . La fel
as putea spune si de cei din mediul urban unde sunt sigur ca (pentru multi din ei) un conductor legat de
instalatia sanitara de apa calda sau rece isi face de ajuns treaba . Toate aceste metode , din pacate , sunt foarte
numeroase si vreau sa va aduc la cunostinta cat de grava poate fi ignorarea functionari sistemului de
impamantare . Nu as vrea prin acest articol sa va amintesc sau sa va reamintesc (pentru cei care stiu )
numeroase cazuri de electrocutare grave , unele soldate cu decesuri . Pe scurt , o impamantare , nu se
realizeaza dupa un "stas" cum ar fi : 2 electrozi de 1,5 metri la o distanta de 3 metri intre ei asigura
functionalitatea sistemului de impamantare . Tot ce cuprinde acest sistem se dimensioneaza in functie de sol
si de aplicatia impamantari respective (casa, bloc , hala industriala etc ) . Sunt multe criteri de alegere a
tipului de tarus , numarul acestora , distanta sau tipul de amplasare . Toate acestea pentru a obtine o valoare
cat mai mica a rezistentei electrice , de preferat mai mica de 4 ohmi , pe o perioada cat mai lunga ,
evitanduse pe cat posibil corodarea tarusilor de impamantare . De obicei intr-un sol unde rezistenta electrica
e foarte mica se afla saruri care pot scurta durata de viata a tarusilor . Sper ca am fost destul de convingator
22
pentru a va face sa apelati la o firma specializata daca vreti sa aveti o impamantare corect realizata . Insa
pentru cei care nu isi permit sau nu vor sa apeleze la asa ceva din motive personale , am sa va descriu in
continuare pasii minim obligatorii pentru executia sistemului de impamantare .

Pentru inceput realizam santul ce va gazdui capetele tarusilor impreuna cu platbanda de legatura a acestora .
Adancimea acestuia va fi de aproximativ 50- 70 Cm (aproximativ trei randuri de casma ) . iar lungimea (in
cazul nostru )de aproximativ 8 metri

Dupa realizare santului urmeaza impartirea si dispunerea calculata a electrozilor . Distanta minima
recomandata dintre electrozi, va fi egala cu dublul lungimii unui electrod adica : 2x2=4 metri (in cazul nostru
un electrod are 2 metri lungime ) .Mentionez ca se pot folosi atat electrozi special destinati unui sistem de
impamantare si se pot gasi in comert sub diferite forme si lungimi sau se poate folosi (la fel ca si in cazul de
fata ) teava galvanizata . Introducerea electrozilor se face prin lovire (percutie) cu un ciocan sau baros bine
dimensionat

Dupa ce am facut putin efort si am introdus cei trei tarusi , putem trece la indreptarea si taierea pe masura a
platbandei ... Minimul recomandat pentru sectiune este de 100mm2, rezulta o platbanda standard de
3.5x30mm .

New Window,

23
 Pentru protectia sudurii impotriva coroziuni se aplica un strat de smoala . Aceasta se toarna pe capetele
tarusilor si se intinde folosind o pensula pe toata suprafata sudata cat si pe platbanda aproximativ 30 - 40
cm . Mare atentie la manevrarea smoalei topite , recomand sa folositi manusi cat si imbracaminte adecvata ,
chiar daca aceasta nu apare in imaginile de mai jos .

Atasarea "piesei" de separatie . se poate folosi si o doza de exterior insa e de preferat folosirea unei piese
originale de separatie . Dupa piesa de separatie , la tablou se ajunge cu conductor de 6 mm (sau 4mm daca e
cazul ) iar de aici la restul conductoarelor de impamantare (in special la prize) . Recomand unde e cazul si
folosirea de sigurante diferentiale (boiler electric , masina spalat , masina spalat vase . etc ).

New Window,

24
 New Window,

Piesa separatie (originala)

New Window,

25
New Window,

New Window,

26
New Window,

New Window,

27
Sunteti aici: Home > Descarcatoare > CITEL
CITEL
Scopul societatii CITEL este protejarea tuturor echipamentelor electronice sau electrice de supratensiunile care
apare din cauza descarcarilor atmosferice sau datorita altor interferente electromagnetice.

In cursul anilor CITEL a realizat patru mari familii de produse omologate in conformitate cu normele internati
produsele CITEL fiind recomandate de marile societati de asigurare.
Produsele CITEL constituie o gama completa si ideala pentru protectia obiectivelor industriale, a instalatiilor d
telecomunicatie (statii de emisie de telefonie mobila GSM de exemplu), a instalatiilor tertiare si a locuintelor
individuale.

CITEL aplica in produsele ei tehnologii deosebite cum sunt:

- tehnologia VG: tehnologie multi-varistor imbunatatita prin adaugarea ecaltoarelor de gaz
- protectia “1/4 de unda”, cu durata de viata nelimitata pentru cabluri coaxiale

Din gama CITEL va oferim urmatoarele categorii de produse: descarcatoare de joasa tensiune (descarcatoare
modulare, descarcatoare in cutie si prize/multiprize de protectie), descarcatoare pentru linii telefonice/linii de d
descarcatoare pentru cabluri coaxiale.
 
Descarcatoare modulare j.t.
 

 
Descarcatoare j.t. in cutie
 

 
Prize, multiprize de protectie
 

 
Descarcatoare coaxiale HF
 

28
 Descarcatoarele de tensiune pentru curenti slabi

Descarcatoarele prezentate mai jos au ca scop protejarea echipamentelor de telefonie , telegraf , modem ,
T.V. etc.
Principiul de functionare se bazeaza prin "conducerea" la impamantare a supra-voltajului . Acestea sunt
capabile sa functioneze
chiar si la frecvente inalte 2Ghz (exemplu: CATV) fara a stanjeni calitatea semnalului .

29
30
  Gradele de protectie inscriptionate pe diverse aparate electrice , electrocasnice , corpuri de
iluminat , etc ,
sunt specificate prin notatia "IP" urmata de doua cifre . Astfel noi putem alege gradul de protectie in functie
de necesitatiile si imprejurarile de amplasare ale aparatului pentru a asigura o functionare in conditii optime
cat si o protectie impotriva electrocutatii la atingerea acestora de catre persoane (sau alte vietati) . Prima cifra
reprezinta nivelul de protectie impotriva corpurilor straine si a atingerii .
Cea de a doua cifra reprezinta nivelul protectie impotriva umiditatii sau direct impotriva apei .
Prima cifra (protectie impotriva corpurilor straine si a A doua cifra (protectie impotriva
Protectie
atingerii) umiditatii)
0 Neprotejat Neprotejat
Protejat impotriva corpurilor straine solide mai mari de
1 Protejat impotriva apei care picura
50 mm
Protejat impotriva corpurilor straine solide mai mari de Protejat impotriva apei care picura sub 15
2
12 mm grade
Protejat impotriva corpurilor straine solide mai mari de Protejat impotriva jeturilor pulverizate de
3
2,5 mm apa
Protejat impotriva corpurilor straine solide mai mari de
4 Protejat impotriva jeturilor de apa
1mm
5 Protejat impotriva prafului Protejat impotriva jeturilor directe de apa
6 Etans la praf Protejat impotriva scufundarilor in apa
7 - Protejat impotriva urmarilor scufundarilor
8 - Protejat impotriva imersiunilor

Contactoare si relee

In aplicatiile caznice , Contactoarele se folosesc in mare parte , pentru comandarea unor consumatori de
putere mare sau foarte mare , pentru protectia respectivilor consumator dar si pe post de "intrerupatoare
trifazice ". De exemplu , daca vrem sa pornim un motor trifazic de cativa Kw dintr-un simplu intrerupator ce
suporta maxim 10 amperi . Acest lucru nu e posibil fara ajutorul contactorului din cel putin doua motive

 Intrerupatorul nostru foloseste doar un simplu contact , iar in cazul nostru avem nevoie de 3 contacte
actionate simultan (cate un contact pentru fiecare faza ) .
 Intensitatea curentului pe care "il cere" motorul la pornire e foarte mare iar contactele intrerupatorului (sa
presupunem ca ar avea trei ) ar ceda imediat . Un alt beneficiu in folosinta contactoarelor, ar fi protectia unui
consumator impotriva supraincalziri acestuia peste o anumita limita admisa . Sunt multe tipuri de contactoare
, iar acestea difera incepand de la modul de utilizare , modul de comanda sau tipul de actionare
( Electromagnetic sau electronic folosind componente semiconductoare de putere cum ar fi tiristoarele )
Contactoarele clasice sau cele cu bobina se folosesc in general in comanda motoarelor , a rezistentelor de
incalzire (de exemplu pentru incalzirea in pardoseala) sau (in general vorbind ) la comandarea aparatelor ce
folosesc curentul electric in circuite inductive (bobine ) sau termice (rezistente). De asemenea , contactoarele
se pot comanda (in functie de tipul acestuia ) in curent continuu sau in curent alternativ . La fel putem spune
si despre tensiunile de comanda care , pot fi mult mai mici fata de cea pe care o foloseste respectivul
consumator comandat de contactor . De exemplu putem comanda un motor de 220 V cu o tensiune de 12V
31
C.C. / C.A. 24 V C.C. / C.A.
Mai jos aveti atasate cateva aplicati ale contactoarelor trifazice cat si schema cap-scara folosind releu "pas cu
pas"

Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 380 Volti si un intrerupator simplu .

Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 220 volti si un intrerupator simplu .
32
Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 220 volti si doua butoane cu
revenire (on / Off)

Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 380 volti si doua butoane cu
revenire (on / Off)

33
 Schema electrica cap scara folosind releu "pas cu pas" .

VARIATII DE TENSIUNE SI FLICKER

Terminologie in limba Traducerea in limba Comentarii

engleza romana

commutation notch ancosa de comutare Variatia de tensiune cu o durata mult mai scurta
decat o perioada, care poate sa se suprapuna unei
tensiunii alternative ca urmare a procesului de
comutare intr-un convertor.

duration of a voltage change durata unei variatii de tensiune Intervalul de timp in care tensiunea creste sau
descreste de la valoarea sa initiala la cea finala.

flicker flicker (palpaire) Impresia unei instabilitati a senzatiei vizuale

datorate unui stimul luminos a carui luminiscenta
sau repartitie spectrala fluctueaza in timp.

34
flickermeter
fusion frequency, critical flicker
frequncy
long-term flicker indictor (symbol Plt)
magnitude of a voltage fluctuation
rate of occurrence of voltage change
relative voltage change
short-term flicker indictor (symbol Pst)
short interruption (of supply voltage)
threshold of flicker irritability
threshald of flicker perceptibility
flickermetru
frecventa de fuziune, frecventa critca
de flicker
indicator de flicker de lunga durata
(simbol Plt)
amplitudinea unei fluctuatii de
tensiune
numar de variatii de tensiune in
unitatea de timp
variatia relativa a tensiunii
indicator de flicker de scurta durata
(simbol Pst)
intrerupere scurta (a tensiunii de
alimentare)
prag de iritabilitatea flickerului
prag de perceptibilitate a flickerului
Instrument destinat masurarii unei marimii
reprezentative a fenomenului de flicker.
Frecventa de alternare a stimulilor de la care
flickerul nu este perceptibil in conditii date.
Evaluarea cantitativa a flickerului intr-un interval
de timp specificat de durata relativ ridicata,
utilizand valorile succesive ale indicatorilor de
flicker de scurta durata .
Durata este in general fixata la 2h, utilizadu-se 12
valori ale Pst, conform cu CEI 61000- 4- 15.
Diferente intre valorile maxime si marimile de
tensiune efective sau de varf in sensul unei variatii
de tensiune.
Numarul de variatii de tensiune ce se produc in
unitatea de timp.
Raportul intre o variatie de tensine si o tensiune
nominala.
Evaluarea cantitativa a flickerului intr-un interval
de timp specificat de durata relativ redusa, durata
este in general de 10 minute, conform cu CEI
61000- 4- 15.
Disparitia tensiunii de alimentare pentru un
interval de timp a carui durata este cuprinsa intre
doua limite specificate.
Se considera o astfel de variatie daca tensiunea
scade cu cel putin 1% din tensiunea nominala,
limita inferioara a duratei fiind in general de cateva
zeci de secunde, pe cand limita superioara este tipic
de ordinul unui minut, in unele cazuri putand atinge
3 minute.
Valoarea maxima a unei fluctuatii de luminiscenta
sau repartitie spectrala care produce un flicker
suportabil, fara disconfort, de un esantion specificat
al populatiei.
Valoarea minima a unei fuctuatii de luminiscenta
sau de repartitie spectrala care produce un flicker
35
 perceptibil de un esantion specificat al populatiei.

voltage change variatie de tensiune Variatia valorii efective sau a valorii de varf a unei
tensiunii intre doua niveluri consecutive care se
mentin intr-un mod destul de stabil pe durate
determinate, dar nespecificate.

voltage change interval intervalul intre variatii de tensiune Intervalul de timp care separa inceputul unei
variatii de tensiune de inceputul urmatoarei variatii
de tensiune.

voltage dip cadere temporara de tensine Cadere brusca de tensiune intr-un punct al unui
sistem electric urmat de o restabilire a tensiunii
dupa o scurta perioada de timp de la cateva
perioade pana la cateva secunde.

voltage fluctuation fluctuatie de tensiune Serie de variatii de tensiune sau variatia continua a
valorii efective sau a valorii de varf. Alegerea
valorii efective sau a valorii de varf depinde de
aplicatie si trebuie specificata.

voltage fluctuation waveform forma fluctuatiei de tensiune Reprezentarea temporala a unei fluctuatii de
tensiune.

voltage surge tensiune de soc Unda de tensiune tranzitorie care se propaga de-a
lungul unei linii sau unui circuit, caracterizata
printr-o crestere rapida a tensiunii urmata de o
descrestere mai lenta a acesteia.

voltage unibalance, voltage imbalance dezechilibru de tensiunii Intr-un sistem polifazat, o situatie in care valorile
efective ale tensiunilor de faza sau unghiurile de
faza intre faze consecutive nu sunt toate egale.

Curentii slabi (T.V. , internet , telefon )

Pagina realizata de catre Mihai Emilian Cristian , Bucuresti

Realizarea instalatiilor de curenti slabi , se rezuma oarecum ca si executarea instalatiei de forta . Acest lucru
se deduce prin asemanarile din punct de vedere al executarii instalatiilor : Cablurile de T.V. , Internet sau
telefon se protejeaza prin tuburi de P.V.C. sau copex . In punctele de distributie a semnalului se folosesc
doze de legatura de dimensiuni necesare . Si instalatiile de curenti slabi poate contine "un tablou " ce poate fi
reprezentat dintr-un : modem , switch ,Router Distribuitor semnal tv ( Spliter ) sau Amplificator semnal R.F.
(Radio frecventa) (necesar pentru amplificarea si distribuirea semnalelor T.V. . De asemenea Dozele de
aparat folosite pentru prizele de tv , internet si telefon sunt asemanatoare cu cele de curenti slabi .
36
Acum sa particularizam instalatiile de curenti slabi . Cum probabil stiti traseele retelei de "curenti tari",
(intensitati ale curentului de minim 50 mA la o tensiune de 220 Volti 380 Volti) , au frecventa aproximativa
de 50 Hz. Aceste valori face ca treseele de "curenti tari " sa fie independente din punct de vedere al
functionarii fata de de alte trasee de curenti tari care sunt in paralel cu acestea . Spre deosebire de traseele de
curenti slabi unde avem intensitati uneori chiar si de ordinul uA (micro amperi) si frecvente ce pot depasi
500 Mhz . Acest lucru face ca , circuitele de curenti slabi sa fie sensibile la majoritate perturbatiilor produse
de circuitele de "curenti tari " , cat si a altor tipuri de curenti slabi cum ar fi Circuitele de Internet fata de cele
de T.V. Rezolvarea acestei probleme se rezuma in general la departarea intre respectivele circuite ( curenti
tari fata de curenti slabi cat si intre diferitele tipuri de curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lungi . Distanta
minima recomandata intre acestea este de 30 Cm . Din punct de vedere al Modulul electric de executie ,
circuitele de curenti slabi se pot executa in legatura " stea " sau "magistrala " . Mai jos aveti atasat distributia
semnalului tv "in stea" cat si "in magistrala " . Mentionez ca daca folositi un distribuitor activ (amplificator
CA- TV ) acesta va trebui alimentat cu o tensiune de 220 Volti si e de preferat ca in doza de distributie a
semnalului TV ce va curpinde acest amplificator sa contina si o linie de 220 Volti special destinata in acest
scop sau , langa aceasta doza sa fia atasata o priza de unde se poate alimenta respectivul amplificator .
Aceasta afirmatie este valabila si pentru Distributia semnalelor de Internet sau telefonie (daca e cazul sa
folosim un modem pentru ambele tipuri de linii . In cazul in care se foloseste un router wirelwss acesta se va
atasa aplicat pe perete , Iar alimentarea cu energie a acestuia se va face dintr-o priza invecinata . New
Window,

Schema distributie semnal "in stea "

37
New Window,

Schema distributie semnal " in magistrala "

New Window,

38
Prize curenti slabi

Senzorul/electrovalva de gaz

Detectorul de gaz trebuie instalat in incaperea in care probabilitatea scurgetii de gaz este cea mai mare .
Aceasta poate fi bucataria sau camera centralei termice . gazul metan fiind mai usor decat aerul , are tendinta
de a umple intregul volum situat deasupra nivelului scurgerii . Anumiti factori cum ar fi sursele de caldura
sau de aerisire pot modifica functionarea corecta a senzorului . detectorul de gaz trebuie montat deasupra
nivelului unei posibile scurgeri de gaz , si aproape de tavan la aproximativ 30 de centimetri , intr-un loc in
care deplasarea aerului nu e impiedicata de mobila sau ornamente .
Unde sa nu instalatii detectorul de gaz :

 Intr-un spatiu inchis (dulap sau in spatele unei perdele )

 deaspura unei ghiuvete
 In zone cu circulatie puternica a aerului ( aerisirea incaparii , fereastra , usa )
 In zone umede
 In zonele unde temperatura poate scadea sau urca peste limitele admise de senzor .
 In zone cu praf ce pot contamina senzorul .
Din punct de vedere electric,atat senzorii cat si electrovalvele se pot clasifica in mai multe categorii in
functie de Tipul de comanda al electrovalvei cat si de tensiunea de alimentare . Electrovalvele pot avea
contact : Normal deschis (inchisa la punerea sub tensiune) Sau
Normal deschis ( inchisa la scoaterea de sub tensiune) .
De asemenea pot tensiunile pot fi diferite de la un tip la altul si pot varia intre :
12 volti (DC)
24 volti (AC sau DC)
48 volti (AC sau DC)
220 Volti (Ac).
Revenind la tipul de contact al electrovalvelor , Pentru domeniul casnic se folosesc de obicei , electrovalve
cu contact "Normal deschis " . Trebuie sa mentionez ca perechea "senzor-electrovalva" trebuie sa fie
compatibila atat din punct de vedere al tipului de contact , cat si din punct de vedere al tensiuni . Sunt tipuri
de senzori la care se pot conecta atat electrovalve cu contact inchis , cat si electrovalve cu contact normal
deschis . Acest lucru e mentionat in cartea tehnica a aparatului . Lagatura dintre senzorul de gaz si
electrovalva se face de preferat , cu cablu MYYM de 3X1 . Multi folosesc si cablu (panglica) de 2X0,75 ,
neglijand conductorul de impamantare .

Mai jos aveti atasat cateva tipuri de senzori si electrovalve .

Schema interna de comanda a electrovalvei a senzorului de gaz . La aceste tipuri de senzori , electrovalva se
conecteaza fara a utiliza punti externe la bornele de comanda ale electrovalvei .

39
In acest caz schema arata asa : New Window,

New Window,

40
Schema interna de comanda a electrovalvei a senzorului de gaz . La aceste tipuri de senzori , electrovalva se
conecteaza la senzor , folosind punti externe la bornele de comanda a alectrovalvei . In acest caz schema
arata asa : New Window,

! Legaturile senzorului de gaz pot fi diferite (de la senzor la senzor ) fata de cele prezentate in
materialul de mai sus . E recomandat ca aceasta operatie sa se faca de personal calificat !

Imitatie Gewiss Despre aparatura modulara GEWISS

Va informam ca anumite produse au fost contrafacute . Din cele ce urmeaza veti putea obtine toate
informatiile necesare pentru a putea
recunoaste si alege siguranta pe care numai Gewiss v-o poate garanta . Mai mult decat atat , va sfatuim sa
acordati atentie codurilor de produs
deoarece in anumite cazuri , produsele false au inscriptionate aceleasi coduri "GW" .
 Produsele contrafacute .

Produsele contrafacute prezinta numeroase caracteristici negative ce pot afecta siguranta utilizatorului .
Cuplarea componentelor pe
suporturi nu e stabila . Dispozitivele de comanda ce nu ofera performante indelungate si constante in timp ,
uzura rapida a tastelor si a
contactelor duc la inlocuirea frecventa a produselor . Prizele sunt realizate din materiale slabe calitativ care
nu ofera siguranta , putand
sa apara , de exemplu , in timpul utilizari supraincalzirea urmata de scurtcircuit . Supuse la testul Glow
41
Wire , produsele s-au dovedit a nu
fi ignifuge , riscand , in caz de incendiu sa propage focul . La toate produsele contrafacute lipseste referinta
producatorului .
Anumite coduri inscriptionate pe produsele contrafacute sunt identice cu cele GEWISS .

 Produsele Gewiss Produsele Gewiss , pe de alta parte , garanteaza un nivel maxim de calitate si
siguranta si nu prezinta defecte ; prezinta referinta
producatorului si sunt produse in conformitate cu normele in vigoare . Mai mult decat atat , fiecare produs
este testat cu scopul
de a ne asigura de corecta lui functionare si de a verifica fiabilitatea materialelor folosite . Gewiss ofera
protectie instalatiei tale electrice
si persoanelor care folosesc produsele companiei noastre , garantand maxima siguranta si durata de utilizare
a fiecarui component .
Cum recunoastem produsele Gewiss ?
 Ambalajul

Puteti recunoaste produsele Gewiss dupa ambalaj : o pelicula transparenta cu logo-ul "Gewiss" inscriptionat
cu albastru si portocaliu .

 Rame system

Rama originala are inscriptionate pe verso marcile " IMQ , CE si logo-ul Gewiss " .

Produsul contrafacut prezinta o marca serigrafiata similara celei " CE " , dar care nu garanteaza
conformitatea cu toate
directivele comunitare .
Intrerupatorul original are inscriptionata marca "IMQ" langa caracteristicile electrice : curent 16X si tensiune
si maxim 250V. In parte de
sus , inscriptionate pe latul intrerupatorului , apare denumirea Gewiss , marca "CE " si inscriptia " Made in
Italy" .

 Priza standard German GW 20265

Pe produsul contrafacut nu este mentionata denumirea producatorului si lipsesc marcile de certificare . in

schimb produsele trebuie
analizate cu atentie sporita , deoarece cele contrafacute prezinta acelasi cod GW 20265 ca si produsele
originale .
Priza originala prezinta inscriptionata marca "Gewiss , marca IMQ si marca spaniola AENOR " .

 Priza pentru cablu de date RJ 45

Codul inscriptionat pe produsul contrafacut este diferit de codul gewiss . Nu sunt garantate performantele si
viteza de
transmisie . Toti conectori Gewiss sunt realizati in conformitate cu normele in vigoare privind cablarea
structurata
Sunt disponibili in varianta UTP si FTP , Cat. 5e si Cat 6 .

42
 Made in Turke? Poate cele mai dese probleme pe care le aveti la instalatia electrica ,
dar si a anumitor aparate electrice si electrocasnice care sunt mai sensibile din punct de vedere electric ,
incep de la contactele slabe ale diferitor prize sau chiar intrerupatoare . Poate va intrebati daca e posibil ca
Televizorul DVD-Ul , sau sursa calculatorului sa " moara " din cauza prizei din care e alimentat . Categoric
DA ! Sunt sigur ca acest raspuns l-ar fi dat foarte multe persoane fara cunostinte mari in domeniul electric .
Aceste fenomene au loc totusi la intensitati mici ale curentului, de la 100mA pana la 1 Amper pe circuitul
respectiv . In cazurile mai nefericite , acolo unde intensitatea curentului electric depaseste 1 amper la
tensiunea retelei (220 Volti) se poate declansa chiar si un mic incendiu si de multe ori poate a-ti fost martori
la asa ceva . De multe ori am auzit in ziua de azi prin diferite supermarket-uri sau hipermarket-uri , atat
clienti cat si (ceea ce e mai rau ) angajatii acestora vorbind de prize ceramice : " cele mai bune domnule " , "
mai bine mergeti in targ si cumparati ..... noi nu tinem .." sau " Nu sunt bune ca sunt de plastic , mai bine
cumparati ceramice " si lista ar putea continua ! Este adevarat ca acest cuvant , ( ceramic ) inspira siguranta
pentru multi iar acest lucru nu e deloc unul bun . Sunt sigur ca stiti expresia : " Mai bine previ decat sa tratezi
" . Poate va intrebati ce legatura are medicina cu ce discutam noi . Am sa va lamuresc repede . Esential
pentru o priza e contactul atat intre conductorii de alimentare si contactele prizei respective cat si dintre
contactele prizei cat si stecherul care va fi introdus . La o priza " pe ceramica " aceste contacte sunt foarte
proaste sau daca vreti "excelent de proaste ". pe cand la o priza buna sunt prevazute cu arcuri sau diferite
sisteme ce asigura un contact foarte bun intre contacactele prizei si stecher , in plus unele sunt tratate cu un ,
metal nobil din punct de vedere electric ( ex.: platina industriala ) . Exceptie nu fac nici clemele sau sistemele
de prindere a conductorilor care asigura o suprafata si un contact sigur pentru acestea . Teoretic o priza cu
contacte bune poate fi construita si pe un suport de lemn deoarece nu exista posibilitatea incalziri acestor
contacte peste valori periculoase asa cum se intampla la prizele "made in Turke " etc . La fel as putea vorbi si
despre intrerupatoare sau chiar fasungurile diferitelor corpuri de iluminat care pot scurta viata becurilor
(uneori la nici o zi ) din cauza contactelor de proasta calitate .

O instalatie electrica foarte bine dimensionata si realizata este egala cu zero daca folositi aparate de proasta
calitate ! Exact ca si in matematica ( orice numar inmultit cu zero ) = O

  Puterea electrica in kW:

Agenda electricianului
43
Marimi electrice
Motoare electrice
Conductoare si cabluri
Transformatoare medie tensiune
Grupuri electrogene
Gradul de protectie
Corpuri de iluminat
Simboluri electrice

Marimi electrice
Unitati de masura electrice:

Puterea electrica in kW:

Relatii intre marimile electrice:

44
 Conductoare si cabluri
Variatia rezistentei cuprului cu temperatura:

Caracteristicile materialelor conductoare:

Diametru, sectiunea si greutatea firelor de cupru si rezistenta lor electrica:

45
46
Bare plate din cupru:

47
Bare rotunde din cupru:

48
Fir rotund din cupru:

49
Tevi din cupru:

50
Cabluri izolate pentru tensiuni mai mici de 1000V:

51
Caderile de tensiune pe cabluri cu gradul mai mic de 4:

Simboluri electrice

52
53
54
55
56
57
58
59
60
l de protectie
IP=International Protection

Corpuri de iluminat
Unitati fotometrice internationale:

61
Tabel de dependenta intre putere, eficienta, fluxul si intensitatea luminoasa pentru lampile obisnuite
cu incandescenta la 125-220 V.

62
Lampi fluorescente – gama industriala cu starter
Caracteristice electrice

63
Lampi cu vapori de mercur

64
Determinarea consumului de energie
Completati consumul prin introducerea cantitatii si a timpului de folosire a componentelor de mai jos:
Componente
P C P
u a ut
t nt er Ca
e it e ntit kW
r at o k Com W ate or h /
Co e e r W pon at bu e / Lu
mp W b e h / ente i c. zi na
one a u / Lu Clim
nte ti c. zi na atiza
Ilu re
min Aer
at cond
Bec ition 3500
Eco 13 at
mo (cent
mic rala)
Flou Aer
resc 11 cond
ent ition 1000
Ele at
ctro (cam
cas era)
nice Incal
MIx 300 zitor
er (sufl 500
Usc 1000 anta
ator )
Ven Incal
tilat 50 zitor 1500
or (port
abil)
65
Usc Incal
ator zitor
hain (cu
e 4000 vas 100
(ele de 
ctric retin
) ere)
Usc Incal
ator zitor
Hai (pat 400
ne 400 cu
(inc incal
alzir zire)
e Com
gas) unic
Caf atii
etier 1000 TV
a color 150
Mas 25''
ina AC
spal stere
at 700 o/ho 500
vas me
e cine
(usc ma
are) CD
Mas Play 35
ina er
spal Des
at 1450 ktop
vas Com 300
e pute
(tur r
bo) Impri
Deh m. 35
idrat 600 Ink
or jet
Mix Lapt
er 400 op
soli Com 100
de pute
Fier r
de 1000 Impri
calc m. 900
at Lase
Cup r
tor Ante
cu 1500 na 30
micr Sate
oun lit
de Vide
Ara o 40
gaz Rec.
elec 2100 Vide
tric o 20
mar gam
e es
Ara 1250 Scul
gaz e&
elec Disp

66
tric .
mic 1/2''
Frigi sfred 750
der el
(10 1/4''
ani  500 10 sfred 250
vec el
him 12''
e) drujb 1100
Frigi a
der 14''
(nou drujb 1100
, 200 5 a
eco 3''
nom slefu 1000
ic) itor
Aspi 9''
rato slefu 1200
r 100 itor
(ma disc
nual Cosi
) toar
Aspi e 1500
rato Elect
r 700 .
(vert Furn 700
ical) al
Mas Foar
ina feca 450
de Elect
spal .
at 250 Toca
(ax toar
oriz e 500
onta Elect
l) .
Mas  
ina  
de  
spal 900
at
(ax
verti
cal)
Jac 750
uzzi
Alte
le
Altel
e1
Altel
e2
Altel
e3
Altel
e4
Altel
e5
 

67
Cum masor intensitatea luminoasa ?....
Becuri ( economice) cu LED
 
Unitatea de masura foarte frecvent folosita pentru a masura intensitatea luminoasa a unui LED este milicandela (mcd).
Candelii sunt masura care exprima cata lumina este produsa si masurata la sursa de lumina.
  
1000 milicandeli (mcd) = 1 candela (cd)
  
Unitatea de masura cea mai frecvent folosita pentru alte surse de lumina este lumenul (lm).  Lumenul masoara
cantitatea de lumina care cade pe o suprafata standard.
 
Cata lumina obtin de la un bec incandescent, tub fluorescent, bec economic ?....
Tabelul de mai jos prezinta puterea luminoasa emisa, exprimata in lumeni, de fiecare din categoriile enuntate mai sus:
 
TIP Putere Intensitate luminoasa Echivalent bulb incandescent Dimensiune
Bec incandescent - 220V
25 W 220 lm - -
AC
Bec incandescent - 220V
40 W 420 lm - -
AC
Bec incandescent - 220V
60 W 710 lm - -
AC
Bec incandescent - 220V
100 W 1360 lm - -
AC

Bec economic - 220V AC 8W 400 lm aprox. 40 W -

Bec economic - 220V AC 12 W 600 lm aprox. 60 W -
Bec economic - 220V AC 15 W 900 lm aprox. 75 W -
Bec economic - 220V AC 21 W 1200 lm aprox. 100 W -

Tub fluorescent - 220V AC 58 W 4500 lm aprox. 100W + 100W + 100 W 150 cm

Tub fluorescent - 220V AC 36 W 2800 lm aprox. 100 W + 100 W 120 cm
Tub fluorescent - 220V AC 30 W 2100 lm aprox. 60 W + 100 W 90 cm
Tub fluorescent - 220V AC 18 W 1150 lm aprox. 60  W + 40 W 60 cm
   
Cum pot transforma lumeni in milicandeli si invers ?...
Conversia automata bidirectionala  lumeni ( lm ) <=>  milicandeli ( mcd
Cum pot transforma lumeni in milicandeli si invers ?...
Conversia automata bidirectionala  lumeni ( lm ) <=>  milicandeli ( mcd )
Introduceti
         
Rezultate    

Lumeni        = 220 lm  este aproximativ egal cu  17502 mcd

 

Milicandeli  = 17502 mcd este aproximativ egal cu  220 lm

 
  

68
Datorita faptului ca  cele doua tipuri de masuri sunt diferite, nu se poate executa o conversie exacta  lumeni <–> 
milicandeli (lm– mcd). Totusi cu o buna aproximare se poate considera urmatoarea formula de conversie :
 
Daca impartim numarul de lm la 12,57  si inmultim cu 1000 rezulta numarul de mcd.
 
lm = 0,01257 x mcd     sau     mcd = lm x 79,5544
 
Calculatorul de mai sus face calculele in mod automat pentru dum

69