Vladimir Beșleagă

Vladimir Beșleagă (n. 25

iulie 1931, Mălăiești, raionul
Grigoriopol, Transnistria, URSS) este un
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător
din Republica Moldova, fost deputat
În funcție în Parlamentul Republicii Moldova între 1990
1990 – 1994 și 1994.

Biografie
S-a născut la 25 iulie 1931 în
Născut 25 iulie 1931 (84 de ani)
satul Mălăiești, raionul
Mălăiești, Grigoriopol Grigoriopol, Transnistria, Uniunea Sovietică.
Premii Ordinul Republicii
După studiile universitare, încearcă să
îmbrățișeze știința literară, lucrînd asupra unei
Partid politic Frontul Popular din Moldova teze despre proza lui Liviu Rebreanu.
Abandonează însă proiectul din cauza asprei
Alma mater Universitatea de Stat din Moldova cenzuri comuniste. După câțiva ani de
gazetărie, se consacră muncii literare.
Ocupație om politic Debutează in 1963 cu culegerea de nuvele La
fîntîna Leahului, după care au urmat alte cărți
Confesiune Ortodox de proză.
modifică

Operă literară
Literatură pentru copii
1956 -- Zbânțuilă, Chișinău;

 1959 -- Vacanța mea, Chișinău;

 1962 -- Buftea, Chișinău;
 1963 -- Gălușca lui Ilușca, Chișinău;
 1963 -- La fântâna Leahului, Chișinău;
 1964 -- Vrei să zbori la lună?, Chișinău;
Romane

 1966 -- Zbor frînt;

 1976 -- Acasă;
 1976 -- Isai, Chișinău;
 1979 -- Ignat și Ana
 1979 -- Durere
 1981 - Durere
 1985 - Sînge pe zăpadă, (primul roman din trilogia despre Miron Costin);
 1990 - Cumplite vremi, (volumul al doilea al aceleiași trilogii);
 1988 - Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine, (poem
tragic scris între 1969-1970), Chișinău;
 1993 -- Nepotul, Chișinău.
Alte cărți

 1971 -- Patria sovietică, Chișinău;

 1981 -- Suflul vremii, Chișinău;
 1992 -- Pădurea albastră. Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo ... , Chișinău;
Traduceri[modificare | modificare sursă]
 1967 - D. Mamed-Kuli-Zade, Cutia poștală, Chișinău;
 1970 - K. Fedin, Orașe și ani, Chișinău;
 1970 - Longos, Dafnis și Hloe, Chișinău;
 1972 - Harriet Beecher Stowe, Coliba unchiului Tom, Chișinău;
 1976 - Erasmus, Lauda prostiei, Chișinău.

Beșleagă Vladimir (25.07.1931, Mălăieşti, Grigoriopol). Romancier, eseist şi om politic. Fiul lui Vasile Beşleagă şi al
Fevroniei-Eugenia. Nume de referinţă în proza, cultură şi viaţa politică. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova
(1955); a făcut doctorantura la aceeaşi instituţie, avînd ca temă de studiu „Liviu Rebreanu, romancier”. Şi-a început
activitatea literară în anii '60. Colaborează cu publicaţiile „Chipăruş”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”; este
redactor-şef adjunct la revista „Nistru” (1977-1982). Este Secretar al Uniunii Scriitorilor (1971-1976), Director al
Muzeului Republican de Literatură „D. Cantemir” (1988); membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor.
Deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). Cartea de debut este „Zbînţuilă” (1956) şi alte cîteva
opere ulterioare sînt dedicate micilor cititori. Primul roman, „Zbor frînt” (1966) este recunoscut drept una din prozele
remarcabile ale perioadei postbelice, unul din romanele care au schimbat faţa prozei din Moldova. Sensul şi
problemele existenţei umane, confruntarea etică, frămîntările sufleteşti, zona neliniştită a conştiinţei devin efectiv
materia epică şi documentară a romanelor „Acasă” (1976, reeditat în 1998 cu titlul „Nepotul” şi textul comentat),
„Ignat şi Ana şi Durere” (1979). Epica şi eseistica fuzionează şi în volumele cu subiect istoric „Sînge pe zăpadă”
(1985) şi „Cumplite vremi” (1990). Vladimir Beşleagă are meritul de a fi utilizat noi tehnici narative, în special în
romanul psihologic „Viaţa şi moartea nefericitului Filimon...”, scris în anii '60 şi publicat abia în 1988. Prezenţă activă
şi în publicistica social-politică: în ultimii ani semnează numeroase tablete, eseuri, reflecţii şi note memorialistice în
publicaţiile „Flux. Ediţia de vineri”, „Sud-Est”, „Contrafort”, „Jurnal deChișinău”. Alte cărţi: „Suflul vremii” (1981),
„Jurnal” (1986-1988) (2002, Premiul Uniunii Scriitorilor). Romanele lui V. Beşleagă au fost traduse şi în alte limbi. A
tradus din operele lui Longos, Erasm din Rotterdam ş.a. A primit Premiul de Stat al RSSM (1978). Este Scriitor al
Poporului (1991). A obţinut „Ordinul Republicii” (1996, pe care 1-a recuzat). Manuscrisele mai multor romane („Zbor
frînt”, „Ignat şi Ana”, „Sînge pe zăpadă” ş.a.), graţie bunăvoinţei autorului, se păstrează în colecţia Muzeului
Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”.
„Vladimir Beşleagă este cel mai important prozator al secolului al XX-lea, mai important pentru că e modern, mai
tehnic şi mai complex decît Ion Druţă sau decît oricare alt scriitor al provinciei noastre de est”. (Ion Simuţ)

Opere:
„La fîntîna leahului”, Chișinău, 1963;
„Zbor frînt”, Chișinău, 1966, alte ediţii: 1992, 1997;
„Acasă”, Chișinău, 1976;
„Doma”, Moscova, 1978;
„Ignat şi Ana”, Chișinău, \919;
„Durere”, Chișinău, 1979;
„Krik strija, U rodnogo poroga”, Moscova, 1981;
„Suflul vremii”, Chișinău, 1981;
„Ignat i Anna. Goluboi Ies”, Moscova, 1982;
„Sînge pe zăpadă”, Chișinău, 1985;
„Cumplite vremi”, Chișinău, 1990,2003;
„Pădurea albastră”, „Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo”; „Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa
cale a cunoaşterii de sine”, Chișinău, 1992;
„Nepotul”, Chișinău, l998;
„Jurnal”(1986-1988), Chișinău, 2002;
„Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula” 1959, Chișinău, 2006;
„Dialoguri literare”, Chișinău, 2006;
„Hoţii din apartamente”, Chișinău, 2006;
„Ţipătul lăstunului”, versuri, Chișinău, 2006.