Sunteți pe pagina 1din 85

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTELOR
CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ

CUPRINS

MOTTO
ARGUMENT
SCURT ISTORIC………………………………………………………. 1

CAPITOLUL I – NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE


A APARATULUI GENITAL FEMININ…………………………… …. 2
1.1. Anatomia aparatului genital feminine…………………………. 2
1.2. Fiziologia aparatului genital feminine...................................... ..... 10

CAPITOLUL II – DISGRAVIDIA TARDIVĂ................................ ..... 13

2.1. Definiţie........................................................................................... ..... 13


2.2. Etiologie ............................................................................................... 13
2.3. Fiziopatologie................................................................................. ..... 13
2.4. Anatomia patologică ..................................................................... 14
2.5. Clasificare.................................................................................. ..... 14
2.6. Tablou clinic (semne şi simptome)………………………………..... 14
2.7. Forme clinice……………………………………………………….. 15
2.8. Investigaţii.......................................................................................…. 17
2.9. Diagnostic……………………………………………………………. 17
2.9.1. Diagnostic pozitiv…………………………………………. 17
2.9.2. Diagnostic diferenţial……………………………………. …. 18
2.10. Evoluţie.Pronostic.Complicaţii………………………………….. 18
2.11. Profilaxia…………………………………………………………. 20
2.12. Tratament…………………………………………………………. 20
2.12.1. Tratament conservator………………………………… …. 20
2.12.2. Tratament chirurgical…………………………………… 22

CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN


ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ………… 23

3.1. Rolul propriu……………………………………………………….. 23


3.1.1. Asigurarea condiţiilor de spitalizare………………………. 23
3.1.2. Rolul asistentului medical în examinarea clinică…………. 24
3.1.3. Supravegherea pacientei…………………………………… 25
3.1.4. Pregătirea preoperatorie şi postoperatorie a pacientei ….. 27
3.1.5. Rolul asistentului medical în alimentaţia pacientei………. 29
3.1.6. Rolul asistentului medical în educaţia sanitară a pacientei. 30
3.2. Rolul delegat………………………………………………………… 30
3.2.1. Rolul asistentului medical în examinarea paraclinică… …. 30
3.2.2. Rolul asistentului în administrarea medicamentelor…..…. 32
3.3. Descrierea a două tehnici…………………………………………. 33
3.3.1. Tehnica sondajului vezical la femeie…………………… …. 33
3.3.2. Tehnica puncţiei venoase………………………………... …. 35

Capitolul IV. STUDIU DE CAZ………………………………………. 38


Caz I……………………………………………………………………… 38
Caz II…………………………………………………………………...... 49
Caz III…………………………………………………………………… 61

CONCLUZII……………………………………………………………. 73
PROPUNERI ŞI NOUTĂŢI…………………………………………… 74
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

MOTTO:
“Sarcina este o asociere armonioasă între mamă şi făt, un fenomen
fiziologic a cărei asistență cade în competența asistentei medicale de
obstetrică şi ginecologie… ”

Carol Mozes

ARGUMENTAREA LUCRĂRII

Am ales această lucrare pentru sfârșitul studiului, determinată fiind de


suferința gravidei, de cele 9 luni de sarcină care nu sunt tocmai un prilej de
răsfăț și de amintiri plăcute, viitoarele mămici confruntându-se cu adevărate cri-
ze de vărsături, greață și hipertensiune, dar și de frecvenţa disgravidiei tardive şi
de posibilele complicații materno-fetale;
Lucrarea este structurată în 4 capitole după cum urmează:
- în capitolul I, am prezentat anatomia și fiziologia aparatului genital femi-
nin;
- în capitolul II, am prezentat disgravidia tardivă, cu definiție, cauze și factori
care au determinat apariția bolii, fiziologia organismului în timpul bolii, semne
și simptome, investigațiile la care este supusă pacienta, diagnosticul pacientei,
cât și evoluția, pronosticul, complicațiile, cât și tratamentul administrat pacientei
pe timpul spitalizării;
- în capitolul III, am prezentat, rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientei
cu disgravidie tardivă – rol propriu și rol delegat;
- în capitolul IV, am prezentat studiul de caz, cu 3 cazuri de disgravidie tar-
divă cât și concluzii, propuneri și noutăți despre cazurile menționate ;
În încheierea lucrării am menționat în cadrul bibliografiei, manuale, cur-
suri, cărți de obstetrică și ginecologie din care m-am inspirat și de asemenea
planșe care să evidențieze aparatul genital feminin și perioada sarcinei la pa-
cienta însărcinată.
SCURT ISTORIC AL DISGRAVIDIEI TARDIVE

Sarcina este un fenomen fiziologic, natural, pe care cele mai multe femei
îl parcurg de-a lungul vieții fără să bănuiască măcar că propriul lor corp ar putea
pune în pericol dezvoltarea fătului.
Unul dintre aceste pericole ar putea fi eclampsia, forma gravă de disgravi-
die;
Cele mai expuse riscuri de disgravidie sunt femeile care au un istoric de
disgravidie în familie, sau cele care s-au mai confruntat în trecut cu astfel de
probleme. Nici în cazul celorlalte femei nu se poate spune că nu există riscuri;
Disgravidia tardivă cunoscută și sub denumirea de: toxicoză gestoză, ne-
fropatie, gravidică, preeclampsia, sindrom vasculo-renal gravidic, apare în ul-
timul trimestru de sarcină;
La femeile care sunt la prima naștere (primipare) disgravidia tardivă apare
în 75% din cazuri, iar simptomele pot evolua nefavorabil dacă nu se ia în con-
siderare luarea în evidență și urmărirea de către un specialist;
Incidența este:
6-12 % în România;
5-10% în Franța;
0,5-15% în S.U.A;
Disgravidia tardivă survine mai des toamna și primăvara, la gravide tine-
re, obeze, hipertensive, cu stări hepato-renale, diabetice, la gravidele subnutrite.

20%

18%

16%

14%
12%
12%
maxim
10%
10% minim
8% 15%

6%

4% 6%
5%
2%
0
0%
România Franţa SUA

Fig.1 Incidenţa disgravidiei tardive

1
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI
GENITAL FEMININ
Aparatul de reproducere al femeii este reprezentat de organele genitale.
Organele genitale feminine se împart în organe genitale externe și interne.
Din organele genitale externe (vulva) fac parte:
-regiunea pubiană (muntele Venus);
-labiile mari;
-labiile mici;
-glandele Bartholin;
-orificiul extern al uretrei;
-clitorisul;
-himenul (membrane ce separă organele genitale externe de cele interne)
Din organele genitale interne fac parte:
-vaginul;
-uterul;
-trompele;
-ovarele;

1.1 ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Anatomia organelor genitale externe:

Organele genitale externe sunt alcătuite:


Regiunea pubiană (muntele Venus) este un relief anatomic, acoperit de
un tegument cu peri. Ca și regiunea perineală tegumentele sunt sub influența
funcției ovariene.
Labiile mari sunt două cute tegumentare simetrice acoperite de păr pe
fața externă și cu multe glande sebacee și sudoripare pe fața internă. Ele se
unesc înainte formând comisura anterioară și înapoi comisura posterioară. În
profunzimea lor se află situate corpul vulvar format din țesut erectil.
Labiile mici sunt două pliuri cutanate care înconjoară orificiul vaginal și
uretral. Anterior se subdivide în 2 plici: cea anterioară reunită cu cea opusă care
acoperă clitorisul formând prepuțiul acestuia, iar cea posterioară reunită cu cea
opusă formează frenulum clitoridian. Posterior se reunesc la nivelul furșetei.
Pielea care acoperă labiile mici este subțire, fără peri și conține numeroase
glande sebacee. Structura labiilor mici cuprinde un țesut de tip erectil cu spații
venoase înconjurate de țesut muscular involuntar.
Glandele Bartholin sunt situate în treimea posterioară a labiilor mari
interpuse între bulbul vaginal și mucoasa vulvară. Orificiul canalului lor de
excreție este situat în unghiul dintre baza labiei mici și inelul himenal.

2
Clitorisul este un organ erectil, acoperit de o cută tegumentară, situat
înaintea și deasupra meatului urinar. Clitorisul este format din cei doi corpi
cavernoși inserați pe ramurile ischiopubiene. Ei se unesc pe linia mediană pentru
a forma corpul clitorisului care se termină cu glandul vascularizat și conține cor-
pusculi ai simțului voluptății.
Clitorisul, nimfele și meatul urinar (orificiul extern al uretrei) delimitează
un spațiu triunghiular numit vestibul. În această regiune, pe lîngă uretră, se
deschid și canalele glandelor Skene.
Bulbii vaginali sunt constituienți ai aparatului erectil, alături de clitoris.
Ei închid vulva și sunt acoperiți de mușchiul bulbocavernos, care împreună cu
cel din partea opusă formează un inel muscular numit constrictorul vulvar
(vaginal).
Himenul este o membrană muco-fibro-elastică, reprezentând granița între
organele genitale externe și cele interne. Membrana himenală prezintă un
orificiu care permite drenarea fluxului menstrual. Acest orificiu prezintă confi-
gurații variate.

Fig.2. Organele genitale feminine externe


Anatomia organelor genitale interne
Vaginul este un canal musculomembranos, ce unește organele genitale
externe cu restul organelor genitale.
Vaginul este cuprins între rect, înapoi, și vezica urinară, înainte. În
regiunea fundului de sac posterior, peretele vaginal este în contact intim cu
fundul de sac peritoneal Douglas pe 2-3 cm lungime, spațiu de o reală
semnificație practică, întrucât aici se colectează secrețiile seroase, purulente sau
sângele din cavitatea abdominală și constituie, prin puncția care se poate efectua
transvaginal, un important element de diagnostic, mai cu seamă în abdomenul
acut genital.
Peretele vaginal este format în exterior de un strat muscular și în interior
de un strat mucos epitelial pavimentos pluristratificat, fără glande. Suprafața
mucoasei vaginale formează cute transversale care sunt mai reliefate pe linia

3
mediană a peretelui anterior și posterior (coloane vaginale). Deși epiteliul
vaginal nu conține glande, totuși există o secreție în vagin, care provine din
glandele colului și din descuamarea celulelor epiteliale dezintegrate sub
influența hormonilor genitali.
La femeile în vârstă înaintată vaginul își pierde suplețea transformându-se
într-un conduct foarte rigid. Vaginul are o direcţie oblică de sus în jos şi dinapoi,
înainte având o lungime aproximativ de 12 cm şi diametrul de 2 cm.
Uterul este organul în care nidează și se dezvoltă produsul de concepţie şi
care produce expulzia acestuia după dezvoltarea la termen. Este situat în re-
giunea pelviană, pe linia mediană și reprezintă raporturi anatomice.
- anterior – cu vezica urinară;
- posterior – cu rectul;
- inferior – se continuă cu vaginul;
- superior – cu organele intestinale şi colonul;
- lateral – cu ligamentele largi;
Uterul este un organ cavitar, care măsoară la nulipare 6,5 cm lungime, iar
la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la bază și 3 cm
în porţiunea medie a colului şi un diametru antero-posterior de 2,5-3 cm.
Este format din trei porțiuni: corpul, istmul şi colul.

Fig. 3. Aparatul genital feminin intern


Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se
descriu două feţe şi două margini:
a)Faţa anterioară ușor convexă este acoperită de peritoneu până la
istm, unde acesta se reflectă pe vezică formând fundul de sac vezico-uterin.
b)Faţa posterioară mai convexă, cu o creastă mediană ce este
acoperită de peritoneu care coboară pe istm şi pe primii centimetri ai peretelui
vaginal posterior, apoi se reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal
(Douglas). Este în raport cu ansele intestinale şi colonul ileo-pelvin. Marginile
laterale sunt rotunjite şi în raport cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se
găsesc vasele uterine şi se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalul
Malpighi-Gartner.

4
Marginea superioară sau fundul uterului este îngroşată şi rotunjită,
concavă sau rectilinie la fetiţe și net convexă la multipare. Prin intermediul
peritonelui este în contact cu ansele intestinale și colonul pelvian. Unghiurile
laterale denumite coarne uterine se continuă cu istmul tubar şi sunt sediul de
inserţie al ligamentelor rotunde şi utero-tubare.
Istmul de colul uterin. Deschis în a doua jumătate a sarcinii sub de-
numirea de ”segment” reprezintă un reper important în efectuarea inciziei opera-
ției de cezariană. Colul uterin este lung de aproximativ 3 cm. El se subîmparte în
două subporțiuni: una superioară, supravaginală și alta caudal, proeminând în
vagin, reprezentând partea vaginală a colului. Cavitatea uterină este mai largă în
partea superioară, reducându-se spre col, unde dă naștere canalului cervical ce
comunică cu vaginul. El comunică cu vaginul prin orificiul uterin extern
continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia. Este partea care
în sarcină, desparte corpul punctiform la virgine și transversal cu margini
neregulate citiceale la multipare.
Colul uterin este mai îngust şi mai puţin voluminos decât corpul și are
forma unui butoiaş cu două feţe convexe și două margini groase și rotunjite.
Vaginul se inseră pe col după o linie oblică ce urcă posterior, inserţia sa divi-
zând colul în porţiune supra şi subvaginală.
Porţiunea supravaginală vine anterior în contact cu peretele postero-
inferior al vezicii prin intermediul unui ţesut celular puţin dens, care decolează
uşor pe linia mediană. Faţa posterioară, acoperită de peritoneu corespunde
fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt în raport cu baza ligamentelor
largi și spaţiul pelvio-rectal superior.
Porţiunea vaginală a colului este delimitată de suprafaţa de inserţie a
vaginului ce se face pe o înălțime de 0,5 cm şi este la nivelul unirii treimei su-
perioare cu două treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu tre-
imea inferioară.
Porţiunea intravaginală proemină în vagin ca un con cu vârful rotunjit şi
centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau în fanta transversală
îngustă, fanta care la multipare se lungeşte pana la 1,5 cm. Buza anterioară mai
proeminentă şi rotunjită, cea posterioară mai lungă creează asemănarea cu botul
de linx cu care este comparat. Colul este separat de pereţii vaginului prin cele
patru funduri de sac.
Ligamentele uterului
Ligamentele uterului asigură menținerea intrapelviană a uterului și poziția
normal de anteversie-flexie împreună cu mușchii planșeului pelvian. Li-
gamentele uterului constituiesc mijloace de orientare și suspensie și mușchii ri-
dicători anali prin fascicolul puboanal principalul mijloc de susținere.
Ligamentele uterului sunt:
Ligamentele largi se extind de la bordurile uterine spre pereții laterali ai
escavației pelviene. Marginea lor superioară înconjoară trompa uterină și se
continuă deasupra strâmptorii superioare a micului bazin cu ligamentul

5
infundibulo-pelvis prin care vin la ovare și trompe vasele și nervii ovarieni. Sub
trompă, cele două foițe peritoneale se apropie realizând mezosalpinxul.
Ligamentele cardinale sunt densificări conjunctive conținând și fibre
musculare situate la baza ligamentelor largi care ancorează uterul în plan frontal
de pereții laterali și excavației pelviene.
Ligamentele rotunde sunt două benzi musculo-conjunctive care iau
naștere la nivelul coarnelor uterine imediat înainte și sub locul de ancorare a
tubelor și se orientează lateral pe deasupra foiței anterioare a ligamentului larg
spre orificiul intern al canalului inghinal, străbat canalele inghinale și se dis-
persează în țesutul conjunctiv suprapubian și al labiilor mari. Grosimea liga-
mentelor rotunde este de 4-6 mm.
Ligamentele utero-sacrate sunt condensări de țesut conjunctiv conținând
și fibre musculare netede situate în plan antero-posterior, paramedian. Au un rol
important în suspensia uterului; pe fața lor externă se găsește plexul nervos
hipogastric inferior.
Ligamentele pubo-cervicale sunt prost definite, reprezintă prelungirea
anterioară a ligamentelor cardinal și ancorează de pubo colul uterin.
Vascularizaţia uterului
Uterul este un organ bogat vascularizat și irigația sa crește enorm în
sarcină când se produc remanieri importante mai ales la nivelul inserției
placentei. Principalele vase nutritive ale uterului sunt arterele uterine și arterele
ovariene. Arterele uterine sunt ramuri ale arterei hipogastrice ce drumuiesc spre
uter prin parametru. Fiecare arteră uterină după ce încrucișează ureterul se
împarte în două ramuri: artera cervico-vaginală în jos și artera utero-ovariană
spre coarnele uterine.
Arterele ovariene nasc din artera abdominală, străbat ligamentul in-
fundibulo-pelvic, intră în mezosalpinix unde emit ramuri pentru trompe și ovare.
Limfaticele uterului
Au rol considerabil în desiminările neoplazice și sunt diferite pentru col și
pentru corpul uterin.
Limfaticele colului uterin se reunesc în canalele care ajung la ganglioni.
De aici căile limfatice comunică cu ganglionii iliaci comuni și aortico-cavi.
Limfaticele corpului uterin sunt anastomozate cu cele ale colului și sunt
conectate pentru fundul uterin prin pediculii infundibulo-pelvic direct cu
ganglionii aortico-cavi.
Inervaţia uterului
Este realizată de sistemul nervos vegetativ și conține fibre mielinice și
amielinice intriseci și extrinseci. Inervația este senzitivă, motorie, vasomotorie și
secretorie.
Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase situate în
partea superioară a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine până la
faţa superioară a ovarelor.

6
La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi
constituirea iniţială a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre
care variază pe traiectul lor între 2-4 cm până la 6-8 cm, în partea terminală.
Fiecare trompă prezintă 4 părţi:
Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin.
Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3-4 cm.
Ampula cu o lungime de 7-8 cm mai dilatată.
Pavilionul, porţiunea terminală, cu o formă de pâlnie care este dotată cu
câte 10-15 franjuri pe margine.
Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.
Poziţia lor este asigurată de ligamente largi, ligamente ovariene, precum şi
mezosalpinx. Vascularizaţia arterială este asigurată de ramuri din arterele
ovariene şi arterele uterine.
Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuală feminină, cu funcţie
endocrină şi în acelaşi timp producătoare a ovulelor.
Sunt situate în cavitatea pelviană, pe peretele său posterior.
Au o formă ovoidală, cu diametru longitudinal de 3 cm, lăţimea de 2 cm şi
grosimea de 1 cm. Suprafaţa este netedă până la pubertate, iar după aceea uşor
neregulate. Faţa superioară a ovarelor este în raport anatomic cu pavilionul
trompei. Hilul ovarian se găseşte pe marginea lor. Ovarul este fixat prin
ligamentul utero-ovarian, tubo-ovarian şi lombo-ovarian, precum şi mezo-
ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculară formată din artera ova-
riană cu o ramură a arterei uterine şi din care se desprind 10-12 arteriole care
pătrund în ovar la nivelul hilului.

Fig. 4. Ovar normal și polichistic


Funcţii ovariene
Ovarul, gonada feminină are funcţia de a forma şi elibera în fiecare lună
un ovul şi de a secreta hormonii care favorizează fecundarea ovulului şi
pregătesc organismul feminin pentru graviditate.

7
Ovogeneza constă dintr-o serie de transformări pe care le suferă celula
germinativă fuliculară (primordială) până la stadiul de ovul matur. Celula
germinativă primordială are un număr complet (diploid) de cromozomi (44
somatici şi 2 sexuali XX). Ea se divide formând ovogonii, iar prin diviziune
mitotică a acestora rezultă ovocitele de ordinul I.
În momentul ovulaţiei se produce o primă diviziune meiotică din care
rezultă o celulă mare, ovocitul II şi primul globul polar. Ovocitul II este expulzat
prin ruperea foliculului, în trompa uterină, unde are loc a doua diviziune,
rezultând preovulul, care nu se divid şi devine oul fecundabil cu numărul de
cromozomi redus la jumătate (22 + x) şi al doilea globul polar. Ovulul ajunge
prin trompele uterine prin uter şi dacă nu a fost fecundat este eliminat cu
secreţiile uterine.
Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben în aproximativ a douăzeci şi
patra zi a ciclului începe să degenereze, se cicatrizează. Dacă ovulul a fost
fecundat, corpul galben persistă, are o activitate endocrină intensă în primul
trimestru al sarcinii.
Secretia de hormoni ovarieni
Constă din estrogen şi progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizaţi de
celule foliculare în timpul maturării foliculului, de celulele corpului galben, în
timpul sarcinii de placentă, iar în cantităţi mai mici de către corticosuprarenale şi
testiculi. Estrogenii acţionează în primul rând asupra organelor genitale
feminine, simulând proliferarea mucoasei şi a musculaturii uterine.
Progesteronul este secretat de către celulele corpului galben, de
corticosuprarenale şi în timpul sarcinii de către placentă. Acţiunile sale constau
în modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secreţia hormonală ovariană este
controlată de către hormonii gonadotropi hipofizari.
Glanda mamară
Este glanda pereche situată în regiunea antero-posterioară a toracelui,
lateral de stern, la nivelul spaţiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior
muşchiului pectoral şi dinţat. Poate prezenta anomalii numerice în plus sau
minus; anomalii de formă sau volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu
tendinţa spre conicizare sau aplatizare discoidală, cu faţa plană spre torace, iar
convexă liberă, centrată pe mamelon.
Dimensiunile sunt de 12-13 cm diametrul, înalțimea de 10-12 cm şi
greutatea de aproximativ 150-200 grame. Consistenţa este formată dar elastică.
Tegumentele sunt netede, centrate de areolă cu diametrul de 15-25 mm,
pigmentată şi cu 10-12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). În centrul areolei
proemină mamelonul cilindric sau conic, rugos şi 10-12 orificii galactofore.
Ţesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se desparte în lama preglandulară
care lipseşte la nivelul mamelonului şi lamă retromamară, ce asigură mobilitatea
față de marele pectoral.

8
Fig.5. Glanda mamară
Bazinul osos al părților moi:
Filiera pelvi genitală este reprezentată de ansamblul elementelor materne
străbătute de făt în timpul nașterii.
Este alcătuit din:
- părți osoase (bazinul osos);
- părți moi (bazinul moale);
Bazinul osos este format prin unirea celor două oase coxale (ilion, ischion
și pubis) cu sacrul și coccisul;
Solidarizarea acestora se face prin două articulații sacro-iliace, simfiza
pubiană și ligament sacro-sciatice (sacro-spinos și sacro-tuberal);
Bazinul osos este format din:
- bazinul mare;
- bazinul mic;

Fig.6. Bazinul sau pelvisul osos


Bazinul mare este delimitat de fața internă a aripilor osoase iliace care
formează fosele iliace cu concavitatea înainte și înăuntru. A fost asemănat cu o
pâlnie deschisă înainte. Susține organele abdominale și dirijează fătul spre
bazinul mic. Are o importanță mai redusă din punct de vedere obstretical.

9
Bazinul mic se mai numește și bazin obstretical. Are o parte superioară de
intrare (strâmtoare superioară), o poartă inferioară de ieșire (strâmtoare
inferioară). Între ele există excavația pelvină și strâmtoarea mijlocie, care are o
importanță mai redusă.
Bazinul osos este acoperit pe suprafața sa internă de o serie de mușchi,
dintre care cei mai importanți în timpul nașterii sunt mușchii ridicatori anali. Ei
formează un fel de pâlnie cu cavitatea în sus. Se inseră pe partea mijlocie a
excavației și prezintă o despicătură mediană, traversată de uretră, vagin și
porțiunea terminală a intestinului gros. Acești mușchi închid în jos bazinul osos,
constituind partea cea mai profundă a bazinului moale, numită planșeul pelvian.
Bazinul moale este continuarea bazinului osos, formând împreună cu el
un canal osteo-fibros în partea superioară și musculoaponevrotic în partea
inferioară. Bazinul moale se lasă destins în timpul nașterii permițând trecerea
fătului către orificiul vulvar, care este partea terminală a canalului pelvi-genital.
Articulațiile bazinului deteriorându-se în timpul sarcinii, permit mișcări ale
oaselor care duc la mărirea diferitelor diametre ale bazinului. Prin diverse poziții
în care este pusă gravida, se obțin măriri ale diametrelor strâmtorii superioare
sau a celei inferioare.

1.2. FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ


Menstruaţia consecinţa coloraţiilor neuro-hormonale la femeie, este
reprezentată de o hemoragie asociată cu necroză superficială a mucoasei uterine,
care se produce ciclic, începând cu pubertatea şi sfârşind cu menopauza, con-
stituind expresia activităţii genitale feminine.
În realitate sunt mai multe cicluri, care converg şi se condiţionează
reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin şi endocrin,
ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar şi ciclul genital.
Ciclul endometrial:
Modificări ciclice ale endometrului. Mucoasa uterină este divizată în
două straturi cu caracteristici anatomice şi evolutive diferite:
-stratul profund sau bazal, ce nu suferă nici o modificare de-a lungul ciclului
menstrual, este format din partea profundă a tubilor glandulari şi a corionului.
-stratul superficial, numit şi funcţional, care prezintă importante modificări în
cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate împărţi în 3 faze: proliferativă, secretorie şi
menstruală.
Faza profilatorie spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost îngustate
rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se lărgeşte. În celule nu se
mai găsesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13-14, glandele sunt mai mari,
epiteliul lor este mai ondulat, sub influenţa mucoasei F.S.H.-ului se secretă
estrogeni cu acţiune proliferativă asupra mucoasei.
Faza secretorie (progesteronică sau pregravidică)
În cea de-a 15-17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele
devin dantelete, glicogenul se deplasează spre partea apicală a celulei, pentru a
10
excreta către ziua a 25-a. În acest moment partea spicală a celulei se încarcă cu
mucus. Arterele spiralate se diferenţiază în zilele 25-27, tot acum stroma se
micşorează în grosime prin resorbţia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H.-progesteron-faza secretorie.
Faza menstruală
Durează în medie 4 zile. Stratul superficial măsoară 8-10 cm în grosime şi
se elimină. Menstruaţia apare ca un clivaj hemoragic al mucoasei uterine,
realizat prin jocul modificărilor vasculare.
Ciclul vaginului
În mod normal mucoasa vaginală, la femei în plină activitate sexuală are
patru zone de celule care se modifică în cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt :
- zona superficială;
- zona intermediară;
- zona parabazală;
- zona bazală;
În timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creşte şi atinge maximum de
dezvoltare înainte de evoluţie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea şi cele din zona intermediară, care se stratifică şi cresc în volum.
Această creștere rezultă din dezvoltarea celulelor şi proliferarea lor.
Conţinutul celular în glicogen creşte în această fază. Spre sfârşitul fazei
estrogenice (avansată), straturile zonei superficiale se multiplică (conificare).
Ovulaţia se caracterizează prin debutul modificărilor regresive care se
manifestă prin oprirea dezvoltării epiteliului vaginal. Celulele se turtesc şi sunt
eliminate în placarde. Pe masură ce faza estrogenică avansează, activitatea
epiteliului încetează iar descuamarea lui se continuă.
Faza estrogenică se caracterizează printr-o proliferare a celulelor şi o
creştere a acidofilei şi a indicelui picnotic.
Faza progesteronică se caracterizează prin descuamarea celulelor care se
plicaturizează şi se elimină în cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
În cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificări morfofiziologice sub acţiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina și
progesteronul. Foliculina, în prima faza a ciclului ovarian determină hiperplazia
ţesutului conjunctiv şi a canalelor galactofore. În faza a doua sub acţiunea
progesteronului are loc dezvoltarea ţesutului lobulo-alveolar.
În timpul sarcinii, sub acţiunea foliculinei, glandele mamare se măresc şi
sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar în primele luni, va apărea
colostrul. Mamelonul şi areola se pigmentează mai intens. De asemenea,
circulaţia devine mai intensă, venele superficiale se dilată şi devin foarte
evidente prin transpiraţia pielii, constituind reţeaua Haller.
După naştere, se declanşează lactaţia, în ziua a 3-a, a 4-a datorită începerii
secreţiei de proladină, precum şi datorită excitării mamelonului prin actul
suptului, intervenind şi o cale neuroflexă.
11
Fig.7. Transformarea sânilor pentru alaptare

Fig.8. structura sânului

12
CAPITOLUL II DISGRAVIDIA TARDIVĂ

2.1. DEFINŢIE:

Disgravidia tardivă este un sindrom morbid complex produs de sarcină,


apărut în ultimul trimestru al gestaţiei, manifestat prin creşterea ponderală
excesivă cu edeme, hipertensiune arterială.
Terminologic, disgravidia tardivă corespunde denumirilor de: pre-
eclampsie, toxemie gravidică, gestoză, maladie gravidică, nefropatie gravidică.

2.2. ETIOLOGIE:
Numeroase teorii despre cauzele şi mecanismele de instalare a dis-
gravidiei tardive i-a atras eticheta de „Boală a teoriilor”.
În disgravidia tardivă ar fi vorba de o invazie trofoblastică anormală în
uterul matern consecutiv căreia survin modificări vasculare asemănătoare celor
observate la rejetul alogrefelor în patul placentar.
Alţi cercetători au observat complexe imune depuse în organe, cum ar fi
rinichii gravidei, ceea ce ar putea să rezulte într-o suprareîncărcare antigenică
maternă, prin supra invazie trofoblastică.
Teoria ischemiei uteroplacentare, constată survenirea hipertensiunii
arteriale a gravidei, când fluxul utero-placentar scade cu 40% .
Când din diverse cauze, fluxul din sânge utero-placentar scade, prin
creşterea presiunii în sângele matern, organismul gravidei ar încerca să
compenseze, să asigure totuşi un flux utero-placentar satisfăcător. Cauze de
diminuare a fluxului utero-placentar ar putea fi endoteliale, mecanice vasculare,
non-adaptive.
Se mai acuză ca punct de plecare, o modificare a concentraţiei
eicosanoizilor, inclusive a tromboxanului (TxA2) vasoconstrictor şi pros-
taciclinei (PGI2) vasodilatatoare. Primul creşte şi a doua scade în disgravidia
tardivă. Unele observaţii evidenţiază posibili factori genetici. Sunt de asemenea
mai mulţi factori de dietă. Au un rol defavorabil condițiile socio-economice
deficitare („boală a subnutriției”), insuficientul aport de calciu, zinc și mag-
neziu. După instalarea disgravidiei tardive se recomandă evitarea excesului
sodat, dat fiind că în această condiție epurarea renală de sodium este deficitară.

2.3. FIZIOPATOLOGIE:

Disgravidia tardivă cunoscută și sub denumirea de sindrom vasculo-renal


gravidic are drept complicații materne: preeclampsia și eclampsia.
Preeclampsia este un sindrom vasculo-nervos când pe fondul triadei
simptomatice: albuminurie, edeme, hipertensiune arterială (HTA) la o gravidă
de ultimul trimestru, apar următoarele tulburări nervoase: gravida este
somnolentă, apare cefaleea asociată cu tulburări senzoriale (acufene, diplopie) la
13
aceasta se asociază vărsături explozive și durere în epigastru, stări de agitație,
polipnee.
Uneori manifestările preeclamptice sunt atât de mici, încât nu le
observăm. În mecanismul fiziopatologic, elementele de bază sunt: vaso-
constricția generalizată și edemul cerebral (convulsiile apar datorită edemului
cerebral, consecință a disgravidiei netratate). Eclampsia poate surveni în cursul
sarcinii, mai frecvent în travaliu, mai rar în primele zile după naștere.
2.4. ANATOMIA PATOLOGICĂ:
Ca o consecință a tulburărilor funcționale persistente, se instaleză
modificări organice, printre care cele mai importante sunt:
- Placenta fetală reprezintă îngroșări și obliterări ale arteriolelor vilozitare,
atrofii epiteliale, stază, infarcte;
- Rinichii prezintă o leziune caracteristică numită: leziune toxică, ce re-
prezintă îngroșarea membranei glomerurale cu apariția proteinuriei.
- Ficatul este mărit de volum, cu leziuni de degenerescență grăsoasă și
hialină.
- Creierul prezintă edeme și hiporemie, cu leziuni de tip vascular.

2.5. CLASIFICARE:

Disgravia tardivă se clasifică astfel:


- Disgravidii funcționale sau proprii sarcinii care apar și dispar odată cu sar-
cina, nelăsând sechele.
- Disgravidii de fond lezional preexistent (reno-vascular).

2.6. TABLOU CLINIC (SEMNE ŞI SIMPTOME):


Tulburările funcționale în disgravidiile tardive se pot grupa în patru
categorii:
- Tulburări vasculare;
- Tulburări endocrine;
- Tulburări enzimatice;
- Tulburări ale metabolismului apei și electroliților;
1. Tulburarile vasculare: apar fie pe porțiuni localizate fie în mod
generalizat prin intermediul centrilor nervoși.
- Sunt reprezentate de un spasm vascular precapilar, cu tulburări hipoxice
consecutive, care devine permeabil pentru albumine, lichide în exces, apărând
edemele.
- Apar două fenomene de natură vasculară: o hiperterie periferică și o per-
meabilitate vasculară crescută, consecința fiind hiperteria arterială și edemele.

14
2. Tulburări endocrine:
- apare o disfuncție placentară, manifestată prin scăderea estrogenilor , mai ales
a estriolului și a pregnodiolului, și de asemenea o eliminare exagerată de corti-
costeroizi.
- acestea produc tulburări în metabolismul apei și electroliților.
3. Tulburări enzimatice:
- efect hipertensiv și favorizând declanșarea acestor eclamptice.
4. Tulburările metabolismului apei și electroliților:
- se obervă o reținere de Na+ și K+ și paralel o reținere de apă.

2.7. FORME CLINICE:

Disgravidiile tardive pot prezenta:


- Forme clinice inițiale;
- Forme clinice avansate și grave;
Forme clinice iniţiale sunt:
- Albuminuria gravidică;
- Edemele de sarcină;
- Hipertensiunea gravidică;
Albuminuria gravidică:
- Constituie simptomul principal;
- Albuminurie ușoară, sub formă de urme nu au o semnificație patologică;
- O stare de sarcină patologică o prezintă albuminuria gravidelor cu afecțiuni
renale cronice și ale căilor urinare, albuminuria intim legată de prezența și dez-
voltarea oului.
- Se consideră patologică dacă albuminuria depășește 0,30 g / 24h;
- Depășirea a 2g/24 h întunecă mult pronosticul.
Edemele de sarcină:
- Gravida crește în greutate, în mod proporțional cu evoluția sarcinii;
- Se consideră patologică o creștere în greutate ce depășește 1 kg/lună în tri-
mestrul al 2 lea de sarcină și 2 kg/lună în ultimul trimestru;
- Clinic edemele apar numai după ce pragul de infiltrație este depășit.
- Edemul este alb, moale, nedureros;
- Edemul se localizează, perimamelonar, la membrele inferioare, față, mâini,
uneori se extinde la organele genitale externe și suprapubian.
- Edemele pot apărea singure sau asociate cu hipertensiunea de sarcină sau
nefropatia gravidică.
Hipertensiunea gravidică:
- În cursul sarcinii, tensiunea arterială rămâne normală, TA maximă este de
100/120 mmHg, iar tensiunea minimă este de 60/70 mmHg;
- În sarcina patologică în ultimile luni apare o ridicare a TA ;
Clinic stabilim 3 grade de hipertensiune gravidică:
- Grad 1 - tensiune ușoară sub 160/100 mmHg;
- Grad 2 - Hipertensiune mijlocie 160/100-180/120 mmHg:
15
- Grad 3 - Hipertensiune gravă peste 180/ 120 mmHg:
- Creșterea TA peste 160/100 mmHg duce la manifestări vasculare în creier,
rinichi, placentă.
- Netratată, hipertensiunea de sarcină determină eclampsie, moartea fătului în
uter, leziuni distrofice în: ficat, rinichi, placentă;
Forme clinice avansate și grave ale disgravidiilor tardive sunt:
- preeclampsia sau eclampsismul;
- eclampsia;
- dezlipirea prematură de placentă normal înserată (apoplexia utero-
placentară);
Preeclamsia:
- Constă într-o intensificare a fenomenelor de disgravidie caracteristice
nefropatiilor ce devin astfel semne de iminență a convulsiilor eclamptice;
- Ea precede de obicei cu câteva ore eclampsia, iar depistarea ei prezintă o
importanță deosebită, pentru a aplica o terapie profilactivă activă.
Tabloul simptomatic atrage atenția prin:
- cefalee, care se accentuează și devine persistentă;
- tulburări senzoriale (vâjâituri în urechi, amețeli);
- tulburări oculare (ceață, muște zburătoare, diplopie);
- tulburări digestive cu vărsături, epigastroalgii intense;
- tulburări respiratorii sub formă de polipnee;
- bolnava prezintă o stare de astenie, torpoare intelectuală de obnubilare cu
somnolență sau insomnie;
- albuminurie masivă, ce poate depăși 10 g, o intensificare a hipertensiunii și
uneori a edemelor .
Eclampsia:
este o manifestare a disgravidiei tardive, ce se traduce prin convulsii și stare
comatoasă și care poate surveni atât în cursul sarcinii (de obicei în ultimile 3
luni) cât și în primele zile din postpartum ;
Dezlipirea prematură de placentă normal inserată:
Dezlipirea prematură de placentă normal inserată reprezintă separarea
prematură a unei placente normal implantate, după 26 săptămâni de amenoree
dar înainte de nașterea fătului .
Simptomele sunt:
- sângerare vaginală;
- durere abdominală;
- contracții uterine dureroase;
-modificări ale stării generale materne (semne clinice ale șocului hemoragic);
- tonus uterin crescut (tetanie, uterină, ”uter de lemn”);

16
2.8. INVESTIGAȚII:
Examen de laborator:

Examenul obstetrical: arată un uter mai mic, cu un grad de creștere


insuficient față de vârsta sarcinii, ceea ce denotă existența unei tulburări de dez-
voltare a fătului.
Hemoconcentrația: examinări repetate ale hematocritului permit o
urmărire exactă a stării de sănătate a gravidei și decelarea imediată a instalării
unui sindrom diagnostic tardiv.
Examenul fundului de ochi: poate releva o vasoconstricție arteriolară cu
arteriole mai sinuoase și îngustarea venelor la care se adaugă sufuziuni sanguine
și exudate în cazuri grave.
Examinări de laborator:
- creșterea uricemiei prin dimunarea filtrației glomerulare;
- la examenul microscopic, în urină nu apar nici cilindri, nici hematii;
- acidoza, scăderea rezervei alcaline;
- modificări EKG și EEG;
- hemoglobina și hematocritul pot fi crescute datorită hemoconcentrației sau
în cazurile severe, poate exista anemie din cauza hemolizei;
- trombocitopenia este considerată semnul cel mai precoce, survenind chiar
cu câteva săptămâni înainte ca semnele clinice ale disgravidiei tardive să devină
evidente;
- creatinina serică este normală (0,6 - 0,8 %) în formă clinic medie și crește
în disgravidia tardivă severă;
- glicemia și electroliții serici sunt normali;
- proteinele totale, albuminile și gamaglobulinele sunt semnificații
diminuate;
- lipidele plasmatice sunt moderat crescute, iar creșterea se accentuează
odată cu severitatea preeclampsiei;
- acidul uric este peste 6mg % ;
- examenul de urină poate evidenția proteinurie și ocazional cilindrii hialini;

2.9.DIAGNOSTIC:
2.9.1. Diagnostic pozitiv:

În trimestrul trei de sarcină diagnosticul trebuie să fie complet și pentru


aceasta se recomandă urmărirea unui protocol de diagnostic care stabilește:
- gradul de gestație și parturiție, pentru stabilirea gradului de gestație se nu-mără
toate sarcinile din antecedentele gravidei precum și sarcina actuală;
- gradul parturiției este dat de numărul total de nașteri din antecedente plus
sarcina actuală;
- diagnosticul de sarcină stabilit clinic pe baza semnelor de certitudine;

17
- diagnosticul de sarcină gestațională, stabilit de preferință în săptămâna de
amenoree, calculate de la prima zi a ultimei menstruații. În cazul în care această
dată nu este știută sau când sarcina a survenit în perioada de lactație a unei sar-
cini precedente, vârsta gestațională se calculează ținând seama de data la care au
fost percepute primele mișcări fetale.

2.9.2. Diagnosticul diferențial:


Diagnosticul diferențial urmărește:
- boala hipertensivă, preexistentă sarcinii se manifestă cu o presiune sistolică
mai ridicată peste 200 mmHg;
- sindromul nefrotic prezintă o proteinurie masivă cu hipoproteinemie și hi-
percolesterolemie;
- glomerulonefrita prezintă o infecție streptococică, identificabilă adesea în
adolescență, cu amigdalite repetate, eventual reumatism, sindromul urinar este
caracteristic;
- pielonefrita se diferențiază prin antecedente urinare cu puseuri repetate
preexistente sarcinii, produse de infecții cu proteus sau coli;

2.10. EVOLUȚIE . PRONOSTIC .COMPLICAȚII.


Evoluție:
- evoluție favorabilă;
- evoluție spre agravare;
Evoluție favorabilă:
Disgravidia depistată la timp și tratată în condiții bune evoluează
favorabil, în majoritatea cazurilor, complicațiile eclamptice fiind excepționale.
Ameliorarea se reflectă prin:
- instalarea unei diureze bune;
- scăderea greutății;
- diminuarea proteinuriei;
- diminuarea spasmului vascular-retinian;
Evoluția spre agravare:
Survine mai ales când disgravidia nu a fost depistată, tratamentul nu a
putut fi urmat sau prin intervenția unor factori ocazionali (frig, oboseală, excese
alimentare).
Agravarea se produce progresiv, prin accentuarea și persistența
complexului simptomatic, ducând la o stare de clampsism, în urma unui edem și
hipoxii cerebrale manifestată clinic prin mici convulsii localizate la degete, la
musculatura feței.
Pronosticul:
- pronosticul pentru făt;
- pronosticul pentru mamă;
Pronosticul pentru făt:
Pronosticul este în funcție de intensitatea manifestărilor morbide;
18
- În cazurile benigne fătul se naște viu, sănătos;
- În cazurile mai severe se naște subponderal, adesea prematur, dar după
naștere copilul se va dezvolta normal;
- În cazurile grave, cu evoluție lungă, cu proteinurie masivă, presiune dia-
stolică crescută, fătul sucombă intrauterin.
Pronosticul pentru mamă:
Urmărirea curbei tensiunii arteriale dă relațiile cele mai valoroase asupra
pronosticului;
Ca semne de agravare, care dau un pronostic rezervat sunt:
- O curbă tensională cu tendință la ascensiune;
- Creșterea ponderală cu accentuarea oliguriei, a proteinuriei;
- Hemoragii retiniene;
- Semne de excitabilitate neuro-musculară.
Complicații:
Disgravidia tardivă nesupravegheată de către un specialist duce la
preeclampsie și eclampsie.
Agravarea rapidă a triadei simptomatice: generalizarea edemelor, creșterea
TA peste 160 mmHg sistola și peste 110 mmHg diastola și a albuminei în urină
peste 2g/24h, alături de prezența semnelor funcționale nervoase.
Femeia însăcinată poate cauza dureri de cap intense, localizate frontal și
occipital, scăderea acuității vizuale, dureri la nivelul abdomenului superior,
reducerea cantității de urină sau lipsa urinării.
Preeclampsia necesită internarea de urgență în spital și instituirea imediată
a tratamentului corespunzător. În lipsa tratamentului pot apărea crize convulsive,
urmate de stare de comă.
Forma cea mai gravă a disgravidiei tardive, accese convulsive asociate cu
alte semne de toxemie gravidică (edeme, HTA, proteinurie), accesul eclamptic
(accident acut paroxistic al toxemiei gravidice), poate surveni în cursul sarcinii
în a doua jumătate, mai frecvent în travaliu, mai rar în primele zile după naștere.
Înainte de a se instala această complicație majoră a disgravidiei tardive
apare uneori un sindrom premergător eclampsismului. Accesele eclamptice sunt
urmate de o stare comatoasă care poate să dureze de la câteva ore până la 1-2
zile.
Accesul eclampsic are 4 faze:
1.Faza de invazie: durează 30-60 secunde. Gravida prezintă
convulsii în special la față.
2. Faza de convulsii tonice: durează 30 minute. Gravida prezintă
o contractură a întregului corp. Respirația este oprită, cu cianoză și asfixie.
3.Faza de convulsii clonice: durează 4 minute. Respirația
profundă zgomotoasă, iar mușchii sunt animați de convulsii clonice.
4. Faza comatoasă: durează până la 1-2 zile, apare oligoanurie ,
hipoestezia, ureea sanguină crește; pot surveni sechele psihice, renale, oculare,
mortalitatea maternă este de 10 % , iar cea fetală de 45- 50 %.
19
Gestoza plurisimptomatică se caracterizează prin 2 sau 3 din mani-
festările fundamentale amintite.

2.11. PROFILAXIE:
Profilaxia trebuie să țină seama de câteva aspecte:
- Depistarea și tratarea chiar de la începutul sarcinii a tuturor bolilor;
- Dispensarizarea;
- Control la 2 săptămâni a TA;
- Controlul greutății;
- Controlul evoluției fătului;
- Regim alimentar normosodat, normocaloric, bogat în vitamine;
- Regim de viață, de muncă, de protecție (evitarea oboselii fizice și psihice, a
frigului și a umezelii).

2.12. TRATAMENT:
2.12.1.Tratament conservator cuprinde:
- tratament igienico-dietetic;
- tratamentul medicamentos;
- tratamentul chirurgical;
Tratamentul igienico-dietetic constă în:
Repaus la pat;
În formele ușoare poate să ajungă doar la evitarea eforturilor, oboseală.
În formele mai severe se recomandă spitalizarea în vederea unui repaus
riguros la pat, care acționează favorabil asupra circulației, ameliorează debitul
sanguin renal și placentar, scade tensiunea arterială.
Regim dietetic, urmărește corectarea dezechilibrului umoral, repaus
relativ. Se are în vedere conținutul suficient de proteine. Sunt de preferat
proteinele simple ca: brânza de vaci, la care se asociază fructe, legume pentru
asigurarea cantității necesare de vitamine. De asemenea se poate consuma ceai
diuretic de cozi de cireșe neîndulcit cu miere pentru cei care nu au probleme cu
glicemia.

Fig .9. Repausul și alimentația gravidei


20
Tratamentul medicamentos cuprinde:
-medicații sedative:
- Fenobarbital -comprimate 30-50mg /zi;
- Dormital -l/2 comprimate de 100mg de 2-3 ori/zi;
- Diazepam -2-4 mg la 6h.
-medicație antispastică relaxantă a musculaturii netede
- se utilizează Papaverină -2-3fiole/zi i.v sau i.m.;
-medicație diuretică: în oligurie , insuficiență renală;
- Furosenid -20-40mg injectate odată i.v sau i.m;
-tratamentul hipertensiunii: vizează scăderea valorilor tensionale și prevenirea
crizelor hipertensive. Se utilizează:
- Hidergin 1-2 mg/24 h;
- Labetololul - administrat i.v. sau perfuzie;
- Nifedipină - vasodilatator și efect tocolitic;
- Hidralazină - se administrează i.v, perfuzie, oral 5-10 mg la interval de
20 min;
- MgSO4 (care are și efect hipotensiv)
Terapia amintită se va aplica în funcție de comportarea parametrilor clinici:
tensiune arterială, puls, respirație, greutate, edeme, diureză și parametri de
laborator ionograma serică și urinară, hematocrit, uree sanguină și urinară.
Tratamentul medical al formelor clinice grave:
-tratamentul accesului eclamptic este un tratament de urgență ce constă în seda-
rea puternică a centrilor nervoși pentru prevenirea sau înlăturarea crizelor con-
vulsive, pentru combaterea edemului cerebral, pentru scăderea tensiunii arteriale
și pentru combaterea oliguriei.
Tratamentul constă în:
- medicație deconectantă și hipotensoare:
- ser glucozat 5%-300ml în perfuzie lentă cu vitamina C – 2fiole de 500mg;
- vitamina B1 100mg și vitamina B6 -l fiolă și amestecul litic cu Largactil -l
fiolă=50mg;
- Romergan 1fiolă=50mg,
- Mialgin 1fiolă=100mg.
- pentru oprirea accesului convulsive:
- Diazepam 20-40mg i.v.
- întărirea efectului hipotensiv se realizează prin asociere cu sulfat de magneziu
care acționează ca sedativ al SNC și spasmolitic al musculaturii netede,
reducând edemul cerebral (1fiolă de sulfat de Mg în perfuzia cu glucoză).
- pentru favorizarea diurezei și protejarea celulei hepatice:
- se administrează ser glucozat hipertonic 33%.
- relaxante musculare: se indică în cazurile rebele la anticonvulsivante:
- Miorelaxin -în doza de 1-l.5mg/kg corp;
- Pavulon -în doza de 0.06-0.08 mg/kg corp;
- prevenirea acidozei respiratorii prin favorizarea ventilatiei eficiente;
- corectarea acidozei metabolice prin administrare de bicarbonat de sodium;
21
2.12.2. Tratamentul chirurgical:
Constă în întreruperea sarcinii și își găsește indicație în disgravidiile
tardive atunci când tratamentul medical nu reușește să înlăture complet pericolul
complicațiilor.
Metodele de evacuare a sarcinii sunt:
- Medicale;
- Obstetricale;
- Chirurgicale;
Metodele medicale (farmacodinamice) constau în sensibilizarea
fibrei musculare la ocitocice prin administrarea de foliculină adăugând apoi
medicamente ocitocice după care se face declanșarea travaliului.
Metode obstetricale: sunt ruperea artificială a membranelor, intro-
ducerea sondelor uterine sau injectarea intra-amniotică de ser hipertonic în
sarcinile cu feți neviabili sau morți.
Metoda chirurgicală: este cezariana.
Operatia de cezariană este intervenția chirurgicală prin care fătul este
extras din uterul mamei prin secționarea peretelui abdominal și a celui uterin.
Este o operație care se practică numai cu indicație medicală, în situații în care
nașterea pe cale vaginală ar fi imposibilă sau ar fi însoțită de riscuri materne sau
fetale inacceptabile.

Fig.10. Metoda chirurgicală - cezariana

22
CAPITOLUL III.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTEI CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ
3.1.ROLUL PROPRIU:
3.1.1. Asigurarea condițiilor de spitalizare:
Scopul spitalizării gravidelor este acela de a beneficia de o asistență
corespunzătoare pe perioada sarcinii și a nașterii. Pentru a se realiza acest lucru
trebuie create condiții prielnice.
 Saloanele, coridoarele și încăperile anexe trebuie să fie astfel
mobilate și amenajate ca să se apropie cât mai mult de anturajul obișnuit
al bolnavului;
 Saloanele cât mai mici cu 2-4 paturi;
 Mobilier ușor de curățat;
 Se vor îndepărta toți factorii excitanți;
 Bolnavii nu trebuie să vadă rezultatele examinărilor, nu trebuie
discutat cu bolnavii despre acest lucru, medicul este cel care v-a da toate
nelămuririle;
 Asistentul trebuie să știe cum să înlăture frica din conștiința
bolnavului, pacientul trebuie să privească cu încredere procedurile;
 Liniștirea bolnavei, pregătirea lui psihică, utilizarea anesteziei
locale acolo unde se poate, menținerea instrumentarului în stare perfectă
de funcționalitate sunt etape pregătitoare, obligatorii, ale oricărei
intervenții de explorare sau de tratament;
 Regimul terapeutic de protecție ține seama de odihna pasivă și
activă a bolnavului;
 Patul trebuie aranjat după preferința pacientei, asigurându-se o
poziție cât mai comodă;
 Se va respecta somnul bolnavului;
 Trebuie asigurată și odihna activă a pacientei;
 Vizitarea bolnavului este admisă numai în zilele și orele aferente
acestui scop, în rest accesul este interzis.

Fig. 11. Conditii de spitalizare in maternitate


23
3.1.2. Rolul asistentului medical în examinarea clinică
Medicul efectuează examinarea clinică a bolnavului în colaborare cu
asistentul medical. Participarea asistentului medical la examenul clinic al
bolnavei este o obligație profesională. Pentru aceasta asistentul medical are
următoarele sarcini:
Să pregătească fizic și psihic bolnava:
 Se anunță bolnava și se lămurește asupra caracterului și necesității
examenului clinic;
 Se invită bolnava să urineze;
 Se măsoară temperatura bolnavei;
 Se determină masa corporală și înălțimea;
 Se măsoară și se notează presiunea arterială pulsul și respirația;
 Se ajută bolnava să se așeze în pozițiile indicate de medic
adecvate examinării;
Participarea la examenul clinic:
 Se servește medicul cu instrumentele solicitate;
 Se asigură iluminația necesară pentru examinarea cavităților
naturale;
 Se notează toate indicațiile și prescripțiile medicului (medicație,
doză, orarul, modul de administrare, alimentație, hidratare, examene de
laborator;
 Se ajută bolnava să se îmbrace;
Efectuarea tehnicilor de îngrijiri recomandată de medic;
 Se recoltează când este posibil, produsele biologice sau
patologice, indicate de medic pentru examenele de laborator (imediat
sau a doua zi );
 Se aplică primele măsuri terapeutice de urgență (dacă starea
bolnavei o cere).

Fig. 12. Examinarea clinică a gravidei


24
3.1.3. Supravegherea pacientei:
În îngrijirea bolnavei asistentul medical este obligat să o supravegheze
pentru a culege toate datele privind starea generală și evoluția bolii acesteia.
Astfel asistentul medical v-a urmări:
 Comportamentul bolnavei (faciesul, starea psihică, reactivitatea
generală, somnul, convulsiile);
 Funcțiile vitale și vegetative ale organismului ;
 Apariția unor manifestări patologice;
Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative:
Aceasta trebuie făcută cu o atenție deosebită ținându-se seama de
afecțiunea sa precum și de complicațiile care pot rezulta din evoluția bolii și așa
suprasolicitat prin graviditate.
Asistentul care supraveghează gravida, va înregistra dacă respirația este
modificată, cu salturi sau dacă se face cu dificultate.
a)Respirația: se măsoară în scopul evaluării funcției respiratorii a
gravidei, fiind indiciu al evoluției bolii, al apariției unor complicații și al
prognosticului.
Elemente de apreciat sunt:
- tipul respirației;
- amplitudinea mișcărilor respiratorii;
- ritmul;
- frecvența;
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaie de
temperatură.
Asistentul așează pacienta în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce
urmează a fi executată. Plasează mâna cu fața palmară pe suprafața toracelui și
numără inspirațiile timp de un minut.
Respirația se notează cu culoare verde în foaia de temperatură. Fiecare
linie orizontală corespunde la două respirații.
b)Temperatura: este rezultatul proceselor oxidative din organele
generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Temperatura omului se menține constantă între 36-37ºC, datorită proceselor de
termoreglare. Temperatura organelor interne - temperatura centrală - este mai
ridicată decât temperatura periferică, și este în funcție de intensitatea și starea de
activitate a organelor.
Temperatura prezintă mici oscilații fiziologice în cursul zilei, de la 0,5 -1
ºC, oscilațiile fiziologice variind cu vârsta, activitatea zilnică, sarcina etc.
În condiții patologice temperatura poate să scadă sub 36 ºC – hipotermie
sau să crească peste 37ºC - hipertermie.
Măsurarea temperaturii se face:
- în axilă;
- în cavitatea bucală;
- în rect și vagin.

25
După terminarea timpului de menținere a termometrului acesta se scoate,
se șterge cu o compresă și se citește gradația la care a ajuns mercurul. Se spală
termometrul, se scutură și se introduce în recipientul cu soluție dezinfectantă
(cloramină 1%).
În foaia de temperatură, temperatura se notează cu pix de culoare albastră.
Pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură corespund două diviziuni de
grad.

Fig. 13. Masurarea temperaturii

c)Pulsul: trebuie să urmeze curba temperaturii. Cu cât temperatura


este mai mare cu atât pulsul este mai accelerat, până la valoarea de 100
bătăi/minut dar dacă acest ritm se menține și în zilele următoare,
pacienta trebuie ținută sub supraveghere permanentă.
Factori care influențează pulsul sunt: factori biologici (vârsta, înălțimea,
greutatea, somnul, alimentația, efortul fizic), factori psihologici (emoțiile,
plânsul, mania), factori sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice
arteră accesibilă palpației care poate fi comprimat pe un plan osos : radială,
temporală superficială, carotidă, humerală, brahială, femurală. În practica
curentă pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion sau pix roșu. La luarea
pulsului, bolnava trebuie să fie în repaus fizic și psihic cel putin 5-10 minute
înainte de numărătoare.
Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care se îmbrăţișează
antebrațul la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion roșu, fiecare linie orizontală a
foii de temperatură corespunde la patru pulsații.

Fig. 14. Măsurarea pulsului

26
d)Tensiunea arterială: (T.A.)
Scopul măsurării tensiunii arteriale este evaluarea funcției cardiovasculare
(forța de contracție a inimii, rezistenţă determinată de elasticitatea și calibrul
vaselor).
Materialele necesare sunt: aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale(cu
mercur Riva Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vată
și alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului și creion sau pix roșu pentru
însemnarea valorilor în foaia de temperatură.
Se notează pe foaia de temperatură valorile obținute cu o linie orizontală
de culoare roșie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de
mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale și se hașurează spațiul
rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt la adulți 115/140 - 75/90
mmHg;

Fig. 15. Măsurarea tensiunii arteriale

e)Urmărirea diurezei: este importantă în vederea stabilirii


bilanțului hidric.
Pentru măsurarea diurezei, urina se colectează pe 24 de ore în recipiente
cilindrice, gradate, cu gât larg, spălate și clătite cu apă distilată. Colectarea se
începe dimineața la o anumită oră și se termină a doua zi la aceeași oră. Pentru
prevenirea fermentației se vor adauga la urină cristale de timol.
Diureza se notează în foaia de temperatură prin hașurarea pătrățelelor
corespunzătoare cantității de urină și zilei respective. Spațiul dintre două linii
orizontale a foii de temperatură corespunde la 100 ml de urină. Cantitatea de
urină eliminată în 24 de ore în mod normal este de aproximativ 1500 ml.

3.1.4. Pregătirea preoperatorie și postoperatorie a pacientei


Pacienta cu disgravidie tardivă poate naște normal, sau din motive
medicale sau din dorința acesteia poate naște prin cezariană .
Nașterea normală trebuie să se efectueze în condiţii optime, trebuie să aibă
loc într-o maternitate sau sală de naștere, iar prezența personalului calificat este
foarte importantă în eventualitatea oricăror complicații apărute pe toată perioada
nașterii.

27
O naștere normală cuprinde toate fenomenele spontane sau biochimice
care se produc și duc la expulzarea fătului, precum și anexelor sale prin canalul
pelvigenital.
Operația cezariană se indică pentru afecțiuni ale mamei sau ale fătului.
Hipertensiunea arterială necontrolată medicamentos sau complicată cu
preeclampsia/eclampsia poate avea indicație de naștere prin operație cezariană
de urgență numai atunci când nașterea vaginală nu poate fi realizată în timp util.
Pregătirea preoperatorie:
În cazul operațiilor cezariene planificate, pregătirea operatorie este foarte
importantă pentru că aceasta poate influența evoluția ulterioară a vindecării.
Toaleta generală înainte de operație (duș) insistând asupra zonei operatorii,
poate scădea semnificativ rata complicațiilor infecțioase în perioada
postoperatorie. Postul alimentar cu 6 ore înainte de intervenția planificată este
necesar pentru a preveni reacțiile normale ale organismului în timpul anesteziei
(greață și vărsătură). Medicul anestezist trebuie informat cu privire la toate
problemele de sănătate din antecedente sau actuale, inclusiv tratamentul urmat
în prezent (tratamentul cu aspirină trebuie întrerupt cu 7-10 zile preoperator, cel
anticoagulant cu 12 ore, etc). Consultul anestezic trebuie făcut cu 24 de ore
înaintea intervenției chirurgicale planificate.
Anestezia:
Pentru operațiile cezariene planificate cât și pentru cele care nu constituie
o urgență extremă se practică rahianestezia sau anestezia peridulară (anestezicul
se injectează în coloana vertebrală având astfel ca rezultat dispariția senzației de
durere de la nivelul ombilicului în jos). Simțul tactil este păstrat.
Anestezia generală (adormirea pacientei) este utilizată rar atunci când există o
situație de extremă urgență sau atunci când din diverse motive anestezia
rahidiană sau anestezia peridulară nu se pot realiza.
Înainte de operație pacientei i se va monta o branulă cu o perfuzie cu soluție de
ser fiziologic pentru a preveni scăderea tensiunii arteriale după momentul
anesteziei. În cazuri selecționate se administrează profilactic un antibiotic
preoperator pentru a scădea riscul de infecție. După instalarea anesteziei se va
monta o sondă urinară care va fi menținută aproximativ 16-24 de ore.

Fig.16. Anestezia peridulară si anestezia generală

28
Tehnica operatorie:
Cea mai utilizată tehnică operatorie folosește incizie orizontală în
porțiunea inferioară a abdomenului deasupra osului pubian. Mușchii drepți
abdominali nu se secționează ci se depărtează ajungându-se în cavitatea abdo-
minală. Peretele uterului se secționează transversal similar cu incizia de la nive-
lul tegumentului. Urmează extragerea fătului prin secțiunea creată, manevră aju-
tată de apăsarea efectuată pe abdomenul matern. După extracția copilului, în
funcție de starea acestuia, cordonul ombilical se secționează după aproximativ 1
minut pentru a permite transferul sângelui placentar către făt. După secționarea
cordonului ombilical se extrag placenta și membrele fetale. Ulterior uterul se
contractă cu ajutorul medicamentelor administrate în acest scop. Se practică
ulterior sutura, cu material resorbabil, a uterului, peretelui abdominal și tegu-
mentului. Aceasta din urmă, pe lângă efectul cosmetic superior are și avantajul
că nu mai necesită extragerea firelor de sutură.

Fig. 17. Pacienta cu disgravidie în timpul operației de cezariană

Perioada postoperatorie
După perioada cezariană, lăuza este monitorizată în salonul postoperator
timp de 24 de ore, perioadă în care i se vor administra medicamente, calmante
sau alte medicamente necesare în funcţie de situaţie. În situaţii speciale
pacientele vor fi monitorizate în secţia de terapie intensivă. Alimentaţia orală
uşoară este încurajată la câteva ore postoperator.
În ziua următoare operaţiei, cel mai târziu, se extrage sonda urinară şi
pacienta este încurajată să-şi reia mersul obişnuit şi alimentaţia obişnuită, fiind
transferată în salon sau rezervă. Nu există regim alimentar după o operaţie
cezariană obişnuită. Pentru prevenirea complicaţiilor tromboembolice pacientele
primesc o injecţie zilnică cu heparină timp de 3-5 zile. Pansamentul este
îndepărtat la 48 de ore şi plaga este lăsată liberă şi nu se dezinfectează. Duşul
peste plagă este permis la 3 zile postoperator.
Următorul control postoperator se va face la 6 săptămâni.
3.1.5.Rolul asistentului medical în alimentația pacientei
Asistentul medical are rolul de a informa pacienta cu disgravidie tardivă
despre următoarele:

29
- Conduita terapeutică se face ambulator în prima fază, a gravidei. I se re-
comandă să se odihnească, să evite evenimentele care produc emoții și sen-
timente negative și să respecte regimul alimentar;
- Mesele trebuie fracționate în mese mici și dese, care să conțină alimente
proas-pete (fructe și legume) ușor digerabile, bogate în carbohidrați și scăzute în
lipide.
- Trebuie evitate mâncărurile bogate în grăsimi, cele condimentate și
băuturile care conțin cofeină;
- Grețurile gravidei pot fi prevenite prin evitarea mirosurilor puternice:
fum de țigară, alimente prăjite, parfumuri, vopseluri;
- În formele ușoare se optează pentru schimbarea regimului alimentar care
să includă: pâine prajită, banană, biscuiți, alimente uscate și un aport sporit de
apă pentru a preveni deshidratarea;
- Trebuie consumaţi cel puțin doi litri de apă pe zi (dacă nu există retenție
de a-pă).
- Evitate băuturile reci și dulci care pot agrava simptomatologia;

3.1.6.Rolul asistentului medical în educația sanitară a pacientei


Un loc aparte în tratarea pacientei cu disgravidie tardivă îl ocupă tratamentul
medicamentos și puterea de convingere a asistentului medical, atmosfera de
calm și simpatie pe care va ști să o creeze în jurul pacientei, care o vor face pe
aceasta să-și recapete optimismul și încrederea în viață.
Astfel asistentul medical discută permanent cu pacienta, pentru a nu-i
confirma sentimentele de respingere, dă relații depre tratamentul medicamentos
și modul de administrare. Asistentul medical o ajută în găsirea unor activități
prin care să se simtă valoroasă şi informează medicul despre starea pacientei,
dacă este anxioasă, dacă se alimentează suficient, dacă întreține relații și
contacte cu cei din jurul ei, dacă doarme noaptea. De asemenea are grijă ca
pacienta să fie supravegheată permanent, deoarece pot apărea complicații.
Asistentul medical va urmări ca bolnava să păstreze regimul igieno-
dietetic impus pe tot parcursul spitalizării, fără consum de cafea, alcool, sare,
lichide în exces deoarece consumul acestora pot precipita apariția unor
complicații.

3.2. ROLUL DELEGAT:

3.2.1. Rolul asistentului medical în examinarea paraclinică:

Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de


analizat. Ele pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor
produse provenite de la individ e nevoie să se respecte o serie de reguli și con-
diții de recoltare. Examenul de laborator exprimă în ceea ce privește morfologia,
fizionomia și biochimia acestuia. Examene de laborator efectuate produselor

30
biologice (normale) și patologice, completează simptomatologia bolii cu ele-
mente obiective, reflectând modificările apărute în organism.
Produsele recoltate pentru examenele de de laborator pot fi produse biologice
(sânge, urină, LCR) sau patologice (puroi, exudate, secreții din plagă).
Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.
- Reflectă evoluția bolii;
- Reflectă eficiența tratamentului;
- Confirmă vindecarea;
- Semnalează apariția unor complicații;
De asemenea, examinările de laborator permit depistarea unor cazuri de boli
infecțioase precum și persoanele purtătoare de germeni patogeni, ele având rol
în profilaxia bolilor contagioase.
Utilitatea și obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de
modul cum se efectuează examenul de laborator. Recoltarea produselor este
efectuată de asistentul medical, în majoritatea situațiilor.
Pentru a se realiza în condiții optime recoltarea, asistentul medical trebuie să
respecte următoarele norme:
- Orarul recoltării ;
- Efectuarea pregătirii fizice și psihice a bolnavului;
- Pregătirea instrumentarului și a materialului necesar pentru recoltare;
- Tehnica recoltării propriu-zise;
- Completarea buletinului de trimitere la laborator și etichetarea produsului
recoltat;
- Păstrarea și transportarea produsului recoltat;
Pregătirea psihică va fi făcută cu mare atenție și constă în instruirea lui
privind comportamentul său în timpul recoltării, colaborând cu asistentul pentru
reușita recoltării și înlăturarea stării de teamă. Din punct de vedere fizic,
bolnavul este pregătit fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat
așezându-l într-o anumită poziție, fie prin întreruperea unui tratament medi-
camentos care ar putea influența rezultatul analizelor.
Completarea imediată a buletinelor de analiză și etichetarea produselor,
asigură evitarea înlocuirii rezultatelor între ele, de fapt, ce ar putea duce la grave
erori.
Buletinul de analiză se completează cu numele, prenumele bolnavului,
secția și numărul salonului, natura produsului, analiza cerută, data recoltării,
numele celui care a recoltat. Pentru anumite examinări (serologice) se mai
completează sexul, vârsta, dispensarul medical și întreprinderea unde lucrează.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului
care se lipesc pe recipientele respective.
Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiză. Recoltarea unor
produse în condiții sterile urmărește ca produsul recoltat să nu fie suprainfectat
introducerea în produs a unor germeni introduși în afară. Suprainfectarea
produsului se poate face cu germeni străini proveniți de la bolnavi, de la asistent,
din aer sau din instrumentarul folosit. Asistentul va transporta produsele
31
recoltate astfel încât ele să ajungă la laborator cât mai repede și în starea în care
au fost în organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Când se transportă
de la un spital la altul sau dintr-o localitate în alta, se ambalează astfel încât să
nu se spargă, să nu se deteriorizeze. Aceeași grijă o avea asistentul medical și
pentru transportul de pe secție la laborator.

3.2.2. Rolul asistentului medical în administrarea medicamentelor:

Administrarea medicamentelor este una din sarcinile cele mai importante ale
asistentului medical.
Medicamentele sunt produse de origine: animală, vegetală, minerală sau
chimică, transformate într-o formă de administrare prescrisă de medic.
Scopul administrării medicamentelor este de a preveni îmbolnăvirea, de
ameliorare a bolii sau de vindecarea acesteia. Medicamentele acționează local
sau asupra întregului organism.
Introducerea medicamentului în organism se face pe mai multe căi:
- Calea digestivă - orală, sublinguală, intestinală, rectal;
- Local - pe tegumente și mucoase;
- Calea respiratorie;
- Calea urinară;
- Parenteral - sub forma injecțiilor intradermice, subcutanate, intramusculare
,intravenoase, intrarteriale, intracardiace, intrarahidiene, intraosoase;
Calea de administrare a medicamentelor este aleasă de medic, în funcție
de scopul urmărit, capacitatea de absorție a căii respective, acțiunea me-
dicamentelor asupra mucoaselor, necesitatea unei acțiuni mai lente sau mai ra-
pide, toleranța organismului față de medicament, particularitățile anatomice, fi-
ziologice ale bolnavului.
Reguli de administrare a medicamentelor:
Deoarece administrarea medicamentelor este o muncă de mare răspundere
pentru evitarea erorilor care pot fi fatale pentru pacient, asistentul medical va
respecta următoarele reguli:
- Respect medicamentul prescris de medic;
- Identifică medicamentul prescris după etichetă, formă de prezentare, culoare,
miros, consistență;
- Verifică și calitatea medicamentelor;
- Respectă căile de administrare prescrise de medic;
- Respectă orarul și ritmul de administrare a medicamentelor;
- Respectă doza de medicament prescrisă;
- Respectă somnul fiziologic al pacientului;
- Evită compatibilitățile medicamentoase;
- Servește pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale
orală;

32
- Respectă următoarea succesiune în administrarea medicamentelor pe cale
orală-solide, lichide, apoi injecții, după care administrează ovule vaginale, supo-
zitoare;
- Informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește
efectul urmărit și efectele secundare;
- Anunță imediat medicul privind greșelile produse în administrarea medi-
camentelor legate de doză, calea și tehnica de administrare;
- Administrează imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
- Respectă măsurile de asepsie, de igienă pentru a preveni infecțiile noso-
comiale;
- Administrarea medicamentelor se face doar în prezența asistentului medical;
În timpul nașterii se administrează medicamente (în general) doar pe cale
parenterală, perfuzie ocitocică și ocitocică antispastică precum și prin sondă
nazală oxigen în perioada de dilatare pentru o ameliorare a stării fătului la
interval de 15 minute în reprize de 5 minute;

Fig. 18. Administrarea medicamentelor

3.3. DESCRIEREA A DOUĂ TEHNICI :

3.3.1. Tehnica sondajului vezical la femeie

Prin sondajul vezical se înțelege introducerea unui instrument tubular prin


uretră în vezica urinară realizănd astfel o comunicație instrumentală între
interiorul vezical și mediu extern.
Scop explorator:
- recoltarea unei cantități de urină pentru examen de laborator;
- depistarea unor modificări patologice ale uretrei și vezicii urinare;
Scop terapeutic:
- evacuarea conținutului (când acesta nu se face spontan);
- executarea unor procedee terapeutice prin sondă;
Pregatiri material de protecție:
- mușama și traversă;
- mănuși sterile de cauciuc;
Materiale sterile :

33
- două sonde lungi de aproximativ 15 cm, cu vârful ușor îndoit, complet rotunjit
având 1-2 orificii laterale aproape de vârf;
-1-2 eprubete pentru urocultură;
- medii de cultură în funcție de germenii căutați;
- ser fiziologic;
- casoletă cu tampoane de vată;
- două pense hemostatice;
Nesterile:
- mănuși nesterile de cauciuc;
- materiale pentru toaleta organelor genitale;
- tăviță renală, bazinet;
- paravan (când se execută în salon);
- recipient pentru colectare ;
Medicamente:
- ulei de parafină steril;
- betadină;
Tehnică:
- sondajul se efectuează în condiții de perfectă asepsie, atât a pacientei și a
instrumentelor, cât și a mâinilor celui care o execută;
- asistentul medical îmbracă mănușile nesterile;
- evidențiază meatul urinar;
- dezinfectează cu betadină orificiul uretral de sus în jos în direcția anusului;
- îmbracă mănușile sterile;
- scoate sonda cu o pensă și o prinde între degetele mediu și inelar ale mâinii
drepte;
- lubrefiază sonda cu ulei steril;
- orientată cu vârful în sus, sonda se introduce în uretră 4-5 cm;
- paralel cu înaintarea sondei, extremitatea acesteia v-a fi coborâtă printr-o
mișcare în formă de arc pentru a-i ușura trecerea în vezică;
- primele picături se lasă să se scurgă în tăvița renală, apoi în recipientele
pregătite în funcție de scop (urocultură, examene biochimice) sau într-un
recipient de colectare;
- extragerea sondei se face după pensarea orificiului extern prin aceleași miș-
cări, în sens invers.
Îngrijirea ulterioară a pacientei :
- se efectuează toaleta regiunii vulvare;
- se îmbracă și se așează comod în pat;
- se v-a supraveghea în continuarie;
Incidente şi accidente:
- lipsa de progresie a sondei (strictura uretrală, creare de cale falsă) - retragerea
sondei, reluare a manevrei cu altă sondă, puncție suprapubiană;
- absența scurgerii urinare după intrarea în vezică (cheaguri care au astupat
orificiile sondei) - spălare - aspirare cu seringa Guyon
- sângerare uretrală (creare de cale falsă), hemoragie ex vaquo;
34
Fig.19. Sondajul vezical la femeie

3.3.2 Tehnica puncției venoase

Reprezintă crearea unei căi de acces la o venă cu ajutorul unui ac;


Scop explorator:
- recoltarea de sânge în vederea efectuării analizelor de laborator hema-tologice,
biochimice, serologice, bacteriologice;
- pentru administrarea substanţelor de contrast în vederea efectuării unor
radiografii;
Scop terapeutic
- administrarea substanțelor medicamentoase sub formă de injecţie intrave-noasă
sau perfuzie intravenoasă;
- recoltare de sânge în vederea autotransfuziei;
- transfuzia sanguină și a derivatelor de sânge;
- sângerarea (emisie de sânge) pentru scăderea tensiunii;
Locurile de elecție :
a)venele din plica cotului (bazilica și cefalica care formează un M venos);
b)venele antebrațului, anterioară și posterioară;
c)venele de pe fața dorsală a mâinii;
d)venele femurale;
e)venele poplitee;
f)venele maleolare interne;
g)venele de pe partea dorsală a piciorului;
Materiale necesare:
Materiale de protecție:
- mușama;
- aleză;
- mănuși chirurgicale ;
Materiale sterile:
- seringi :
- ace;
35
Alte materiale :
- tăviță renală;
- tampoane de vată sau tifon ;
- garou;
- pernuță elastică;
Pregătirea bolnavei
Psihică:
-se anunță și se explică necesitatea tehnicii;
Fizică:
- se asigură poziția corespunzătoare în funcție de locul în care se efectuează
puncția: decubit dorsal, semișezând;
- se dezbracă regiunea și se examinează calitatea venelor;
Tehnica:
- asistentul medical se spală pe mâini cu apă și săpun;
- îmbracă mănușile de protecție;
- desface seringa și acul, după care atașează acul la seringă;
- se îmbibă tamponul cu soluție antiseptică prin turnare deasupra tăviței renale;
- aplicăm garoul la 7-8 cm deasupra locului ce v-a fi puncționat și se roagă
bolnavul să strângă pumnul;
- se alege o venă pe care o v-a puncționa prin palpare;
- se dezinfectează tegumentul pe o suprafață cât mai mare; dacă nu este sigur pe
vena aleasă inițial, alege o altă venă prin palpare și dezinfectează din nou;
- se îndepărtează capacul acului și se poziționează acul astfel încât bizoul să fie
către asistentul medical, iar seringa se v-a poziționa astfel încât gradațiile să fie
către asistentul medical;
- cu policele mâinii stângi fixează vena la 3-4 cm sub locul puncţiei printr-o
uşoară apăsare şi tracţiune în jos a tegumentului;
- se pătrunde cu acul într-un unghi de 45°, iar după străpungerea venei apare o
senzaţie de pătrundere în gol;
- se schimbă poziţia acului în lumenul venei şi mai pătrunde 1-1,5 cm;
- se recoltează cantitatea de sânge necesară, apoi desface garoul, iar pacientul
deschide pumnul;
- se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei cu tamponul timp de 5 min, sau
roagă pacientul sa menţină compresa fără să îndoaie braţul.
Accidente / incidente
- hematomul ( spargerea unei vene) - se retrage acul și se aplică o compresă
rece;
-puncția albă (adică nu apare sânge) - se caută o altă venă printr-o nouă puncție;
- depășirea peretelui venei;
- lipotimie (leșin) - îl punem în decubit dorsal cu capul într-o parte și se anunță
medicul;
- embolie gazoasă (pătrunderea aerului în venă);

36
Fig. 20. Puncția venoasă

Fig.21. Punctia venoasa - tehnică

37
CAPITOLUL IV . STUDIU DE CAZ

Caz.I:

Diagnostic medical : sarcină 32 săptămâni, DPN= 21.03.2018, făt viu,


unic, disgravidie tardivă (HTA și edeme) ;
Manifestări de dependență:
CUD (contracții uterine dureroase), HTA=160/100 mmHg, edeme la față, mâini,
picioare, cefalee intensă, greață și vărsături;
Culegerea datelor:
Nume:C.
Prenume: A.
Vârstă : 29 ani;
Sex :feminin;
Stare civilă:căsătorită;
Naționalitate:română;
Ocupație: lucrător comercial;
Domiciliu: Feldioara, Str. Brazilor, NR.40, Bl.A2, Ap.6, Jud.Brașov;
Date antropometrice:
- greutate: 86 kg ;
- înălțime: 168 cm ;
Istoric menstrual:
Vârstă menarhă: 13 ani;
- Data ultimei menstruații: 10.06.2017;
- Durata și regularitatea menstrelor: 4-5 zile, ciclu regulat;
- Fluxul menstrual: normal;

38
EXAMINĂRI PARACLINICE . INVESTIGAȚII DE LABORATOR

Analiză Valoare Valoare


obținută normală
Grupa sanguină AII , Rh+
Urocultură < 1000 UFC/ml

Hematologie RBC 3,88 milcel/mm3 3,5-5,5


milcel/mm3
HGB 11,9 g/dl 12-16g/dl
MCHC 203g/dl
Leucocite 3000/mm3 4000-8000/mm3
HT 42% 39-51%
Acid uric 5,2mg/dl 2,6-6mg/dl

Creatinină 0,84mg/dl 0,6-1,2mg/dl


Biochimie Uree 23mg/dl 20-50 mg/dl

Glucoză 63mg/dl
TGO 2 u/l 8-40 u/l

TGP 16 u/l 8-40u/l

glucoză-absent glucoză - absent

Sumar urină albumină- albumină-absent


prezent
6 g‰ / 24 h 5 g ‰ / 24 h
Proteinurie

39
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENȚĂ

Nevoia Manifestarea de Surse de Problema de Grad de


fundamentală dependență dificultate dependență dependență

1.Nevoia de a res- TA= 160/90 Sarcină HTA dependentă


pira și a avea o bu- mmHg Patologică tahicardie
nă circulație P=100b/min;
2 Nevoia de a Inapetență Sarcină Incapacitate de a dependentă
mânca şi a bea patologică se alimenta
3. Nevoia de a eli- Oligurie Sarcină Edeme dependentă
mina Constipație patologică
4.Nevoia de a se Dificultate la Sarcină -dureri lombare dependentă
mișca si a avea o deplasare patologică -astenie
bună postură
5.Nevoia de a Neliniște , somn Sarcină Perturbarea dependentă
dormi și a se odih- agitat; patologică somnului
ni
6.Nevoia de a se independentă
îmbrăca și dezbră-
ca
7.Nevoia de a-şi independentă
menține tempera-
tura corpului în
limite normale
8.Nevoia de a fi independentă
curat, îngrijit și a-
şi proteja tegu-
mentele și mucoa-
sele
9.Nevoia de a evi- Teamă și neliniște Lipsa de cu- Incapacitatea de dependentă
ta pericolele noștințe a sar- a-și păstra sănă-
cinii patologice tatea
10.Nevoia de a co- Anxietate Sarcină cu Comunicare ine- dependentă
munica probleme ficientă
11.Nevoia de a independentă
acționa conform
propriilor convin-
geri
12.Nevoia de a fi independentă
preocupat în vede-
rea realizării
13.Nevoia de a se independentă
recreea
14.Nevoia de a Lipsă de Dezinteres Deficit de cunoș- dependentă
învăța cum să-și informare tințe
păstreze sănătatea

40
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ

Intervenții
Diagnostic de Obiective Rol propriu Rol delegat Evaluare
nursing
Alterarea funcțiilor cir- Pacienta să prezinte - măsor TA, puls , BCF; Administrez la indicația me- 31.01.2018
ulatorii datorită sarcinii o circulație adecvată - recomand pacientei să nu dicului medicația prescrisă: ora12:TA=160/100mmHg;
patologice manifestate în limite fiziologice ; bea cafea; -Hidralazină i.v. 10mg; Puls=85b/min;
prin HTA; - recomand să reducă sarea -Papaverină -1f/zi; ora 15:TA=150/90 mmHg;
și grăsimile din alimentație; - 4 g MgSO4 i.v în ritm de ora18:TA=140/90mmHg;
- recomand repaus la pat în 1g/min; ora 21:TA=140/90 mmHg;
DL/stg; Puls=84b/min;
-măsor TA din 3 în 3 ore; 01.02.2018
- aplic tehnici de favorizare a ora 1200 TA=160/90mm/Hg;
circulaţiei: exerciţii active, ora 1500TA= 150/90mm /Hg ;
pasive, masaje; ora 1800 TA=140/90mm/Hg ;
ora2100TA=140/80mm/Hg; P=90b/min
02.02.2018
ora 12 00: TA-155/100mmHg;
P=84 b/min;
ora 1500:TA=150/90mmHg;
ora 1800:TA=140/90mmHg;
ora 2100:TA=135/80mmHg;
P=80b/min;

41
03.02.2018
ora1200:TA-140/90mm/Hg P=85b/min;
ora 1500 :TA=140/80mm/Hg;
ora 1800: TA=135/80mm/Hg;
ora2100: TA=135/80mm/Hg;

Alterarea eliminărilor Pacienta să prezinte - am făcut bilanțul ingesta- La indicația medicului am 31.01.2018
urinare din punct de eliminarea urinară excreta, pentru a calcula a- administrat: G=86kg;
vedere cantitativ și ca- în limite fiziologice portul de lichide necesar gra- -Furosemid 1f/zi; -proteinuria :6g%24h;
litativ din cauza sar- din punct de vedere videi pe 24/h; -glucoză 5%-1500ml; -cantitate de urină în 24h 550ml;
cinii patologice, ma- cantitativ şi calitativ; - am cântărit pacienta; 01.02.2018
nifestată prin oligurie, - am sfătuit pacienta să res- G=85,4 kg;
proteinurie; pecte regimul alimentar hi- -cantitate de urină/24h=680ml;
posodat; 02.02.2018
- să consume alimente bo- G=84kg;
gate în proteine și vitamine; -cantiatte de urină în 24h=670ml;
- corectez dezechilibrul hi- -retenția de lichide se menține ;
dric, prin hidratare sau re- în urma administrării cu Furosemid, can-
ducerea aportului de lichide titatea de urină a crescut la 1000ml;
şi electroliţi, în funcţie de
ionograma serică şi urinară;
- am colectat urina în reci-
piente pentru examen de
laborator;
- schimb lenjeria de pat şi de
corp ori de câte ori este ne-
voie;
42
Diminuarea tranzitului Pacienta să aibă - sfătuiesc pacienta să consu- La indicația medicului ad- În urma administrării de supozitoare, pa-
intestinal, manifestat tranzit intestinal în me alimente bogate în fibre ministrez supozitoare cu gli- cienta a eliminat 1 scaun pe zi, de consistență
prin constipație; limite fiziologice ; şi să ingereze o cantitate su- cerină 2 /zi; normală;
ficientă de lichide;
- explic gravidei că în ulti-
mul semestru de sarcină
constipaţiile sunt frecvente,
datorită compresiei uterului
pe rect;
- urmăresc frecvenţa scaune-
lor şi notez în F.O. ;
Dificultate de respira- Pacienta să prezinte -am aerisit salonul; La indicația medicului am 31.01.2018:
ție din cauza sarcinii și o bună respirație ; -i-am recomandat repaus la administrat: -respirație 22r/min;
edemelor, manifestă pat, să stea cu toracele mai -oxigen pe sondă 2-3 l / min; -după administrarea medicamentației și re-
prin dispnee; ridicat pentru a facilita respi- -miofilin 1f în 500 ml ser pausul la pat, respirația s-a îmbunătățit la 18
rația; fiziologic; resp/min;
- am învățat pacienta să utili- 01.02.2018:
zeze tehnici de relaxare şi Starea pacientei s-a menținut aceeași 30
respiraţie; minute, după care în urma administrării
- am creat un mediu ambi- tratamentului s-a îmbunătățit;
ant liniștitor; 02.02.2018
După administrarea medicamentelor starea
pacientei s-a îmbunătățit;

Dificultate de a se ali- Pacienta să aibă o - susțin pacienta în timpul Am administrat la indicația 31.01.2018:
menta din punct de ve- stare de bine, fără vărsăturilor ; medicului medicația: - Pacienta prezintă greață și vomă;
dere cantitativ și cali- grețuri ; - îi recomand să evite miș- -Torecan1f/zi;
43
tativ din cauza sarcinii Pacienta să fie echi- cările bruște ; -glucoză5%-1500ml; 01.02.2018:
patologice manifestată librată hidroelectro- - îi ofer un pahar cu apă Starea pacientei de greață și vomă s-a
prin grețuri și vărsături; litic; pentru a-și clăti gura după diminuat;
vărsături; 02.02.2018:
- am învățat-o să reducă a- Obiectiv realizat ;
portul de lichide și alimen-
te;
- fac bilanțul ingesta-excreta;

Anxietate din cauza Pacienta să fie liniș- - am încurajat-o și i-am vor- Colaborare cu psihologul și 31.01.2018:
necunoașterii evoluției tită și să nu îi fie fri-bit cu blândețe; familia; În urma discuțiilor cu pacienta, am ajuns la
sarcinii patologice ma- că; - am sfătuit-o să respecte concluzia că are încredere în personalul
nifestată prin neliniște sfaturile personalului medi- medical care are grijă de ea, dar tot îi este
și frică; cal; frică de evoluția sarcinii;
- să aibă încredere în echipa 01.02.2018
medicală care o îngrijește; Pacienta are încredere în personalul medical;
- i-am explicat evoluția sar-
cinii și necesitatea de a sta
liniștită;
Comunicare ineficace Pacienta să fie echi- - liniştesc pacienta cu privire Colaborare cu cadrele me- 31.01.2018
la nivel senzorial și librată din punct de la starea sa; dicale și cu membrii familiei; Deoarece simptomele persistă, au suplinit
motor din cauza sarci- vedere senzorial și - familiarizez pacienta cu pacienta în satisfacerea nevoilor;
nii patologice manifes- motor; mediul ambiant şi asigur un 02.02.2018
tată prin acufene și di- mediu de securitate, liniştit; Pacienta prezintă o stare de bine, fiind in-
plopie; -aerisesc salonul; dependentă în satisfacerea nevoilor;
-explic pacientei că manifes-
tările sunt din cauza sarcinii
44
patologice și vor dispărea
dacă respectă tratamentul in-
dicat de medic;
- învăţ pacienta să utilizeze
mijloace de comunicare;
Dificultate de a dormi Pacienta să prezinte - am creat un mediu ambi- La indicația medicului am Pacienta prezintă un somn odihnitor şi li-
și a se odihni din cauza un somn corespun- ant, liniștitor; administrat: niştit.
necunoașterii evoluției zător din toate punc- - identific nivelul şi cauza in- -diazepam1f seara;
sarcinii patologice ma- tele de vedere ca- somniei;
nifestată prin insom- litativ şi cantitativ; - întocmesc împreună cu
nie; pacienta un program de o-
dihnă corespunzător orga-
nismului;
- am urmărit raportul între
starea de veghe și somn;
Dificultate de a se miș- Pacienta să aibă o - am explicat pacientei că Colaborare cu cadrele medi- 31.01.2018:
ca și a avea o bună bună postură și să-și aceste manifestări sunt din cale ; Starea de oboseală și slăbiciune s-a diminuat
postură, din cauza sar- poată realiza igiena cauza sarcinii și vor dispărea odată cu repausul la pat;
cinii manifestată prin personală; după naștere; 01.02.2018
vertij, oboseală, slăbi- - am suplinit pacienta în sa- Starea de oboseală și slăbiciune s-a diminuat;
ciune; tisfacerea nevoi; 02.02.2018
Pacienta recâștigă independența în satis-
facerea nevoi;

45
Acumularea excesivă Pacienta să prezinte -cântăresc pacienta; Administrez la indicația me- 31.01.2018
de lichide în țesuturi diminuarea edeme- -i-am explicat cauza ede- dicului: G=86kg;
din cauza sarcinii pato- lor; melor; -Furosemid-1f/zi; Pacienta a înțeles cauza edemelor și nece-
logice manifestată prin - am rugat-o să înțeleagă res- -ser glucozat 5%-1500 sitatea regimului;
edeme; pectarea regimului desodat; ml; 01.02.2018
- realizez bilanțul ingesta-ex- În urma intervențiilor realizate s-a observat o
creta; diminuare a edemelor faciale;
03.02.2018:
G=84kg;
Obiectiv realizat;

Deficit de cunoștințe Pacienta să prezinte - evaluez nivelul de cunoș- Colaborarea cu cadrele medi- Pacienta a înţeles indicațiile primite.
datorită lipsei informa- interes cu privire la tințe al pacientei privind sar- cale;
țiilor manifestată prin manifestările bolii și cina patologică, măsurile
cunoștințe insuficiente; evoluția acesteia; preventive și curative, mo-
dul de participare la procesul
de recuperare;
- îi stimulez dorința de cu-
noaștere;
-informeză aparținătorii des-
pre nevoile pacientei și nece-
sitatea tratamentului;
- conștientizez pacienta asu-
pra propriei responsabilități
privind sănătatea;

46
EVALUAREA FINALĂ

Pacienta C. A., este internată pe data de 31.01.2018, cu sarcină 32


săptămâni, făt viu, unic, prezentație craniană, occipitoiliacă stângă, membrane
intacte, disgravidie tardivă (HTA + edeme);
Pentru problemele de dependență pe care pacienta le prezintă, s-au stabilit
obiectivele de îngrijire și intervențiile necesare conduitei de urgență.
În data de 04.02.2018 pacienta se externează în stare bună, afebrilă,
edeme diminuate, a scăzut în greutate 2 kg. TA la externare este de
135/80mm/Hg. Fătul este viu, BCF 130b/min, ritmice, contracțiile uterine dure-
roase au fost sistate, colul uterin lung posterior, membrane intacte, prezentație
sus situată, lichidul amniotic în cantitate normală.
Recomandări la externare:
Tratament conform rețetei:
- Hidralazină - 1 comp. /zi;
- Papaverină - comp. 2/zi;
- Elevit – comp. 1/zi;
- Supozitoare cu glicerină 1-2 /zi;
- Regim desodat;
- Evitarea efortului, frigului, umezelii;
- Control TA la 2 zile;
- Control de specialitate peste 7 zile;

47
CAZ.II:

Diagnostic medical : sarcină 35 săptămâni, DPN= 25.03.2018, făt viu,


unic, preeclampsie, formă ușoară;
Manifestări de dependență: cefalee moderată, edeme generalizate care
nu cedează la repaus, TA =150/95mm/Hg, sensibilitate abdominală (dureri
hipocondru drept, dureri epigastrice), oligurie, creștere rapidă în greutate
,insomnie, tulburări de vedere, greață și vărsături.
Culegerea datelor:
Nume:M.
Prenume: C.
Vârstă : 30 ani;
Sex :feminin;
Stare civilă:necăsătorită;
Naționalitate:română;
Ocupație: șomeră;
Domiciliu: Str.Violetelor, Nr 16, Bl 10 Sc B, Ap 10 Et 2 Brasov, Jud.Brașov;
Date antropometrice:
- greutate : 68 kg;
- înălțime :161 cm;
Istoric menstrual:
Vârstă menarhă – 12 ani;
Data ultimei menstruații – 15.06.2017;
Durata și regularitatea menstrelor – 4-5 zile, ciclu regulat;
Fluxul menstrual: normal;

48
EXAMINARI PARACLINICE . INVESTIGATII DE LABORATOR

Analiză Valoare Valoare


obținută normală
Grupa sanguină AII , Rh+
Urocultură < 1000 UFC/ml
Hematologie RBC 3,88 milcel/mm3 3,5-5,5
milcel/mm3
HGB 12 g/dl 12-16g/dl
MCHC 203g/dl
Leucocite 4400/mm3 4000-8000/mm3
HT 42% 39-51%
Acid uric 6mg/dl 2,6-6mg/dl
Creatinină 1,3mg/dl 0,6-1,2mg/dl
Uree 42mg/dl 20-50 mg/dl
Biochimie Glucoză 63mg/dl
TGO 2 u/l 8-40 u/l

TGP 16 u/l 8-40u/l

glucoză-absent glucoză - absent

Sumar urină albumină- albumină-absent


prezent
6,2 g‰ / 24 h 5 g ‰ / 24 h
Proteinurie

49
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENȚĂ

Nevoia Manifestarea de Surse de Problema de Grad de


fundamentală dependență dificultate dependență dependență

1.Nevoia de a TA= Sarcină patolo- HTA dependentă


respira și a avea o 150/95mmHg gică și cezariană tahicardie
bună circulație P=100b/min
2 Nevoia de a Inapetență Sarcină patolo- Incapacitate de dependentă
mânca și a bea gică și cezariană a se alimenta

3. Nevoia de a eli- Oligurie Sarcină patolo- Eliminare dependentă


mina gică și cezariană inadecvată

4.Nevoia de a se Dificultate la de- Sarcină patolo- -alterarea dependentă


mișca și a avea o plasare gică și cezariană mobilitații
bună postură
5.Nevoia de a dor- Neliniște, somn Sarcină patolo- Perturbarea dependentă
mi și a se odihni agitat; gică și cezariană somnului

6.Nevoia de a se Durere și discon- Sarcină patolo- Cezariană dependentă


îmbrăca și dezbră- fort; gică și cezariană
ca
7.Nevoia de a-şi Temperatură= independentă
menține tempera- 36,8°C;
tura corpului în
limite normale
8.Nevoia de a fi -dificultate în a se -Sarcina patolo- Deficit de dependentă
curat, îngrijit și a- autoîngriji gică și cezariană autoîngrijire
şi proteja tegu-
mentele și mucoa-
sele
9.Nevoia de a e- Infecții Sarcină patolo- Risc de dependentă
vita pericolele postoperatorii gică și cezariană complicații

10.Nevoia de a co- Anxietate Sarcină pato- Comunicare dependentă


munica logică ineficientă
11.Nevoia de a ac- independentă
ționa conform pro-
priilor convingeri
12.Nevoia de a fi independentă
preocupat în vede-
rea realizării
13.Nevoia de a se independentă
recreea
14.Nevoia de a Lipsă de Dezinteres Deficit de dependentă
învăța cum să-și informare cunoștințe
păstreze sănătatea

50
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ

Intervenţii
Diagnostic de nursing Obiective Rol propriu Rol delegat Evaluare

Alterarea funcțiilor circula- Pacienta să prezinte o circu- - măsor TA la interval de 3 Administrez tratamentul in- 24 .02.2018
torii și respiratorii datorită lație și o respirație adecvată în ore, notând datele în F.O; dicat de medic : Ora1200TA=150/95mm/Hg;
sarcinii patologice manifes- limite fiziologice; - măsor puls, respirație, BCF; -Hidralazin 10 mg i.v.; Ora1500 TA=150/90mm/Hg;
tată prin HTA și dispnee; - i-am explicat pacientei ne- -MgSO4 – 4 g i.v. în ser fi- Ora1800 TA=140/90mm/Hg;
cesitatea de a avea o poziție ziologic 1000ml; Ora2100 TA=138/85mm/Hg;
în pat cu capul mai ridicat, Respiraţii=22r/min
pentru a preveni dispneea; 25 .02.2018
- am învățat pacienta exerciții Ora1500TA=150/95mm/Hg;
de respirație; Ora1500 TA=150/90mm/Hg;
Ora1800 TA=140/90mm/Hg;
Ora2100 TA=138/85mm/Hg;
Respirații =21r/min

26.02.2018
Ora1200TA=150/95mm/Hg;
Ora1500 TA=150/90mm/Hg;
Ora1800 TA=140/90mm/Hg;
Ora2100 TA=138/85mm/Hg;
Respirații = 20r/min
27.02.2018
Ora1500TA=150/95mm/Hg;
51
Ora1500 TA=150/90mm/Hg;
Ora1800 TA=140/90mm/Hg;
Ora2100 TA=140/90mm/Hg;
Respirații= 20 r/min
Alterarea alimentației și hi- Pacienta să aibă o stare de Administrez medicația indi- 24.02.2018:
- îi explic pacientei impor-
dratării din cauza sarcinii pa- bine, fără grețuri și vărsături;
tanța unei alimentații adec-
cată de medic: Pacienta prezintă greață și
tologice manifestată prin Pacienta să fie echilibrată hi-
vate și necesitatea unei hidra-
-Torecan1f/zi; vomă ;
greață și vărsături; droelectrolitic; tări corespunzătoare; 26.02.2018:
- conștientizez pacienta asu- Pacienta prezintă o diminu-
pra importanței regimului are a stării de greață și nu mai
alimentar și de respectarea vomită;
acestuia; 27.02.2018:
- susțin pacienta în timpul - Obiectiv realizat ;
vărsăturilor ;
- îi recomand să evite mișcă-
rile bruște;
Alterarea eliminărilor urinare Pacienta să prezinte elimi- - am facut bilanțul in-gesta – Administrez tratamentul in- 24.02.2018
din punct de vedere cantitativ narea urinară în limite fizi- excreta; dicat de medic: - G=68kg;
și calitativ din cauza sarcinii ologice; - calculez aportul hidric nece- -Furosemid 1-2f/zi - proteinuria :6g%24h;
patologice manifestată prin sar pacientei în 24/ h; - cantitate de urină în
oligurie și proteinurie; - am cântărit pacienta zilnic; 24h=550ml;
- am corectat dezechilibrul 25.02.2018
hidric prin creșterea sau scă- - G=67,5kg;
derea aportului de electroliți - cantitatea de urină în
în funcție de ionograma seri- 24h=750ml;
că și uremie; 26.02.2018
- recomandat regim desodat; - G=67kg;
52
- cantiatte de urină în
24h=750ml;
27.02.2018
- G=66kg
- în urma administrării
cu Furosemid,cantitatea
de urină a crescut la
900ml;

Perturbarea somnului datori- Pacienta să prezinte un somn - asigur un mediu ambiental Administrez tratamentul in- În urma tratamentului paci-
tă durerilor, manifestată prin cantitativ și calitativ; plăcut, aerisit; dicat de medic: enta prezintă un somn liniștit
insomnie; - îi recomand pacientei o ali- -Diazepam 10 mg i.v. și odihnitor;
mentație ușoară seara;
- ajut pacienta să îndepărteze
factorii de stres;
- urmăresc calitatea și canti-
tatea somnului;
- îi recomand repaus la pat;
Dificultate de a se mișca și de Pacienta să se miște normal - am explicat pacientei că Colaborarea cu cadrele me- 24.02.2018:
a avea o bună postură din și să aibă o bună postură; aceste manifestări sunt din dicale ; Starea de oboseală și slăbi-
cauza sarcinii și a durerilor, cauza sarcinii și vor dispărea ciune s-a diminuat odată cu
manifestată prin slăbiciune, după naștere; repausul la pat;
dureri lombare și tulburări de - am suplinit pacienta în 26.02.2018
vedere; satisfacerea nevoilor; Pacienta se mișcă normal,
durerile lombare au dispărut,
nu mai prezintă tulburări de
vedere;
53
27.02.2018
Obiectiv realizat;
Alterarea integrității tegu- Pacienta să prezinte interes -am asigurat o riguroasă igi- Colaborarea cu cadrele me- În urma îngrijirilor acordate
mentelor datorită sarcinii pa- față de igiena personală și te- enă corporală a gravidei e- dicale; pacienta devine interesată de
tologice manifestată printr-o gumente integre; fectuându-i toaleta; igiena corporală;
igienă precară; - îi recomand ca după fiecare
eliminare trebuie efectuată
toaleta vulvo-perineală păs-
trând o igienă riguroasă a or-
ganelor genitale externe;
- am schimbat lenjeria de pat
și de corp ori de câte ori este
nevoie;
- conștientizez pacienta în
legătură cu importanța men-
ținerii curate a tegumentelor
pentru prevenirea îmbolnăvi-
rilor;
Alterarea confortului din ca- Pacienta să prezinte o dimi- - îi explic pacientei că aceste Administrez la indicația me- 24.02.2018
uza sarcinii patologice mani- nuare a cefaleei; simptome sunt temporare; dicului : În urma administrării me-
festată prin cefalee intensă; - îi recomand să se odih- -algocalmin1f/zi; dicației cefaleea persistă;
nească, să evite activitățile -ser glucozat 5%-1500 ml; 25.02.2018:
care o obosesc; În urma administrării me-
- îi asigur o atmosferă de li- dicației, cefaleea s-a mai di-
niște în salon; minuat în intensitate;
26.02.2018
Confortul pacientei este res-
54
tabilit;
Deficit de cunoștințe datorită Pacienta să prezinte interes - evaluez nivelul de cunoș- Colaborarea cu cadrele me- Pacienta a înteles indicațiile
lipsei informațiilor mani- cu privire la manifestările tințe al pacientei privind dicale; primite.
festată prin cunoștințe insu- bolii și evoluția acesteia; sarcina patologică, măsurile
ficiente; preventive și curative, modul
de participare la procesul de
recuperare;
- îi stimulez dorința de cu-
noaștere;
- informez aparținătorii des-
pre nevoile pacientei și nece-
sitatea tratamentului;
- conștientizez pacienta asu-
pra propriei responsabilități
privind sănătatea;
Alterarea confortului mani- Pacienta să prezinte o dimi- -liniştesc pacienta explicân- Administrez la indicaţia Pacienta prezintă o dimi-
festat prin contracţie uterină nuare a durerii, să înteleagă du-i că asemenea contracţii medicului spasmolitice : nuare a durerii, înţelege ca-
dureroasă; cauza durerii şi să urmă- sunt normale, sunt o carac- - Scobutil 1 f. uza durerii şi urmăreste
rească contracţiile uterine ; teristică a travaliului; - Papaverină 1f. contracţiile uterine;
Pregătirea pentru operaţia de Pacienta să coopereze din - pregătesc locul intervenţiei: Administrez la indicaţia me- Pacienta cooperează din
cezariană, datoriztă pree- punct de vedere fizic şi psihic raderea pilozităţilor; dicului : punct de vedere fizic şi psi-
clampsiei, manifestată prin pentru pregătirea naşterii; - efectuez clismă evacuatorie; - Diazepam 1 f/ seara; hic;
contracţii uterine dureroase; - efectuez testarea pentru a- -Adrenostazin 1f 1,5mg
nestezic; subcutanat;
- măsor funcţiile vitale;

55
Efectuarea operaţiei de ceza- Pacienta să prezinte o stare - monitorizarea funcțiilor Colaborare cu personalul 01.03.2018
riană datorită preeclampsiei, bună în timpul operaţiei; vitale; medical în administrarea a- Pacienta prezintă o stare bu-
manifestată prin HTA şi - administrarea de oxigen u- nesteziei; nă în timpul operației;
contracţii uterine dureroase; midificat prin mască;
- instalez sonda urinară de tip
Foley;
- se prinde o linie venoasă;
- pregatesc medicului instru-
mentarul necesar ;
Stare de disconfort mani- Pacienta să aibă o stare bună - transport pacienta în salon Administrez la indicația me- 01.03.2018
festată prin epuizarea fizică postoperatorie; postoperator; dicului calmante: Pacienta are o stare bună
de după naştere; - asigur un mediu ambiant -Ibuprofen 200mg/1-2/zi; postoperatorie, insă prezintă
adecvat; -anticoagulante: durere;
- monitorizez funcţiile vitale; -Adrenostazin 1f 1,5mg
- monitorizez durerile post- subcutanat;
natale;
- ajut pacienta în menţinerea
unei igiene adecvate;
- supraveghez diureza;
- supraveghez lohiile;
-pansez plaga chirurgicală în
condiţii de asepsie;
-recomand repaus obligatoriu
la pat;
Risc de complicații mani- Pacienta să nu prezinte infec- - asigur toaleta vulvară cu Administrez la indicația me- Obiectiv realizat;
festat prin infecții post- ții postoperatorii; pansament steril şi soluţie dicului:
operatorii; antiseptică; -Penicilina IV,4 milioane UI;
56
- pansez plaga chirurgicală în
condiții de asepsie;
- urmăresc ca pansamentul să
aibă o bună absorbţie a se-
creţiilor;

57
EVALUARE FINALĂ

Pacienta în vârstă de 30 de ani, s-a internat în secția de obstetrică, în data


de 24.02.2018 cu următoarele manifestări de dependență: cefalee moderată,
edeme generalizate care nu cedează la repaus, TA =150/95mm/Hg, sensibilitate
abdominală (dureri hipocondru drept, dureri epigastrice), oligurie, creștere
rapidă în greutate, insomnie, tulburări de vedere, greață și vărsături;
În urma examenelor clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul: sarcină
35 săptămâni, făt viu, unic, preeclampsie, formă ușoară;
Pacienta a născut prin cezariană în data de 01.03.2018;
Pentru problemele de dependență pe care pacienta le prezintă s-au stabilit
obiectivele de îngrijire și intervențiile necesare conduitei de urgență.
În data de 03.03.2018, pacienta prezintă o stare generală bună, micțiuni
fiziologice, somn fiziologic odihnitor, mișcare și postură adecvată, operatia de
cezariană a decurs normal fară complicaţii, pacienta îşi revine la starea dinaintea
sarcinii şi este echilibrată psihic.
În data de 04.03.2018, pacienta se externează cu următoarele
recomandări:
Tratament conform rețetei :
- Hidralazină -1 comp /zi;
- Papaverină - comp 2/zi;
- Elevit – comp. 1/zi;
- Penicilina IV, 4 milioane UI;
- Regim desodat;
- Evitarea efortului, frigului, umezelii ;
- Control TA la 2 zile ;
- Control de specialitate peste 7 zile;

58
Caz.III:
Diagnostic medical: Sarcină 28 săptămâni. DNP: 12.04.2018.
Preeclampsie formă severă, Diabet zaharat tip II
Manifestări de dependență: HTA 170/110, tahicardie, cefalee
persistentă, poliurie, polidipsie, contracții ale musculaturii feței și gurii cu durată
de câteva secunde, grețuri, vărsături;
Culegerea datelor:
Nume:B.
Prenume: E.
Vârstă : 35 ani
Sex :feminin;
Stare civilă: căsătorită;
Naționalitate: română;
Ocupație: bibliotecar
Domiciliu: Str. Lungă, nr123 Brasov, Jud.Brașov;
Date antropometrice:
- greutate: 92 k;
- înălțime: 165 cm ;
Istoric menstrual:
Vârstă menarhă - 13 ani;
Data ultimei menstruații - 01.07.2017;
Durata și regularitatea menstrelor - 4-5 zile, ciclu regulat;
Fluxul menstrual: normal;

59
EXAMINARI PARACLINICE . INVESTIGATII DE LABORATOR

Analiză Valoare Valoare


obținută normală
Grupa sanguină AII , Rh+
Urocultură < 1000 UFC/ml
Hematologie RBC 3,88 milcel/mm3 3,5-5,5
milcel/mm3
HGB 12 g/dl 12-16g/dl
MCHC 203g/dl
Leucocite 4400/mm3 4000-8000/mm3
HT 42% 39-51%
Acid uric 6,2mg/dl 2,6-6mg/dl
Creatinină 1,3mg/dl 0,6-1,2mg/dl
Uree 42mg/dl 20-50 mg/dl
Biochimie Glucoză 165 mg/dl
TGO 29u/l 8-40 u/l

TGP 32 u/l 8-40u/l

glucoză-prezent glucoză - absent

Sumar urină albumină - albumină-absent


prezent
6,0 g‰ / 24 h 5 g ‰ / 24 h
Proteinurie

60
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENȚĂ

Nevoia Manifestarea de Surse de Problema de Grad de


fundamentală dependență dificultate dependență dependență

1.Nevoia de a res- TA=170/110 Sarcină HTA dependentă


pira și a avea o mmHg patologică tahicardie
bună circulație P=100b/min
2 Nevoia de a Inapetență Sarcină Incapacitate de a dependentă
mânca și a bea patologică și se alimenta
diabet zaharat
3. Nevoia de a eli- Poliurie Sarcină Eliminare dependentă
mina patologică și inadecvată
diabet zaharat
4.Nevoia de a se Dificultate la Sarcină pato- Alterarea dependentă
mișca și a avea o deplasare logică mobilității
bună postură
5.Nevoia de a Neliniște, somn Sarcină pato- Perturbarea dependentă
dormi și a se odih- agitat; logică somnului
ni
6.Nevoia de a se Dificultate de Sarcină pato- Diminuarea mo- dependentă
îmbrăca și dez- mișcare logică bilității corpului
brăca
7.Nevoia de a-şi independentă
menține tempera-
tura corpului în
limite normale
8.Nevoia de a fi Dificultate în a se Sarcină patolo- Deficit de dependentă
curat, îngrijit și a- autoîngriji gică; autoîngrijire
şi proteja tegu- -durere lomba-
mentele și mucoa- ră;
sele
9.Nevoia de a evi- Stare de slăbi- Sarcină pato- Acutizarea dependentă
ta pericolele ciune, creștere în logică simptomatologiei
greutate;
10.Nevoia de a Anxietate Sarcină pato- Comunicare dependentă
comunica logică ineficientă
11.Nevoia de a independentă
acționa conform
propriilor convin-
geri
12.Nevoia de a fi independentă
preocupat în vede-
rea realizării
13.Nevoia de a se Dificultate de a Sarcină pato- Neliniște dependentă
recreea efectua activități logică
recreative
14.Nevoia de a Lipsă de Dezinteres Deficit de dependentă
învăța cum să-și informare cunoștințe
păstreze sănătatea
61
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ

Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii Evaluare


Rol propriu Rol delegat
Alterarea funcţiilor circula- Pacienta să prezinte o circu- - măsor TA, puls, BCF; Administrez la indicația 17.01.2018
torii datorită sarcinii patolo- lație adecvată în limite fizi- - recomand pacientei să nu medicului medicația pres- ora12:TA=170/110mmHg;
gice manifestată prin HTA; ologice ; bea cafea; crisă: Puls=100b/min;
- recomand să reducă sarea -Labetalol 80 mg i.v. ora15:TA=165/100mmHg;
și grăsimile din alimentație; -Papaverină -1f/zi; ora18:TA=160/90mmHg;
- aerisesc salonul; ora21:TA=150/90 mmHg;
- recomand repaus la pat în Puls=100b/min;
semiDL/stg; 18.01.2018
- măsor TA din 3 în 3 ore; ora1200TA=165/100mm/Hg;
ora1500TA= 160/90mm /Hg;
ora 1800TA=155/90mm/Hg ;
ora2100 TA= 150/80mm/Hg;
P=90b/min
19.01..2018
ora1200:TA155/90mmHg;
P=90 b/min;
ora 1500:TA=150/90mmHg;
ora 1800:TA=150/90mmHg;
ora 2100:TA=150/90mmHg;
P=90b/min;
20.01.2018
ora1200:TA150/90mm/Hg
62
P=90b/min;
ora1500:TA=145/90mm/Hg;
ora1800:TA=145/90mm/Hg;
ora2100:TA=145/90mm/Hg;

Alterarea alimentației și hi- Pacienta să aibă o stare - îi explic pacientei impor- Administrez medicația 17.01.2018:
dratării din cauza sarcinii de bine, fără grețuri și tanța unei alimentații adec- indicată de medic: - pacienta prezintă greață și vomă;
patologice manifestată prin vărsături; vate și necesitatea unei hi- -Torecan1f/zi; 19.02.2018:
greață și vărsături; Pacienta să fie echili- dratări corespunzătoare; Pacienta prezintă o diminuare a
brată hidroelectrolitic; - conștientizez pacienta asu- stării de greață și nu mai vomită;
pra importanței regimului 20.01.2018:
alimentar și de respectarea - obiectiv realizat;
acestuia;
- susțin pacienta în timpul
vărsăturilor ;
- îi recomand să evite miș-
cările bruște;
Aport alimentar și hidric în Pacienta să-şi asigure nece- - urmăresc cum se ali- Administrez medicația Pacienta îşi asigură necesarul hi-
deficit din cauza dezechi- sarul hidric şi alimentar; mentează pacienta și stabi- prescrisă de medic: dric și alimentar corespunzător;
librului metabolismului glu- lesc împreună cu aceasta un -Metformin 500mg/2x1/zi; Glicemia testată:
cidic, manifestat prin refuz regim alimentar adecvat cu -Gliburid 20mg/zi, cu 30 17.01.2018
alimentar, inapetență și poli- un conținut glucidic scăzut; minute înainte de masă; - înainte de masă:120mg/dl;
dipsie; - recomand consumul de - după masă la 1-2 ore: 181mg/dl;
alimente sănătoase (legume, 18.01.2018
fructe, cereale integrale); - înainte de masă:110mg/dl;
- urmăresc orarul și distri- - după masă la 1-2 ore: 170mg/dl;
buția meselor ; 19.01.2018
63
- recomand scăderea în gre- - înainte de masă:100mg/dl;
utate; - după masă la 1-2 ore: 161mg/dl;
- învăț bolnava valoarea 20.01.2018
energetică a alimentelor și - înainte de masă:99mg/dl;
necesarul în funcție de ac- - după masă la 1-2 ore: 147mg/dl;
tivitățile zilnice și vârstă;
- măsor glicemia pacientei,
înainte și după masă;
Alterarea eliminărilor uri- Pacienta să prezinte e- - am facut bilanțul ingesta – Colaborare cu personalul 17.01.2018
nare din punct de vedere liminarea urinară în li- excreta; medical; G=92kg;
cantitativ și calitativ din mite fiziologice; - calculez aportul hidric ne- - proteinuria: 6g%24h;
cauza sarcinii patologice cesar pacientei în 24h; - cantitate de urină în 24=1050ml;
manifestată prin poliurie și - măsor diureza zilnic; 18.01.2018
proteinurie; - am cântărit pacienta zilnic; G=91,8kg;
- am corectat dezechilibrul - cantitate de urină în 24 h=880ml;
hidric prin creșterea sau scă- 19.01.2018
derea aportului de electroliți G=91,2kg;
în funcție de ionograma - cantitatea de urină în24h=850ml;
serică și uremie; 20.01.2018
- am recomandat regim de- G=89,6kg;
sodat;
- monitorizez proteinuria,
acidul uric seric, creatinina
serică, albumină;

64
Perturbarea somnului dato- Pacienta să prezinte un - asigur un mediu am- Administrez tratamentul in- În urma tratamentului pacienta
rită durerilor, manifestată somn cantitativ şi calitativ; biental plăcut, aerisit; dicat de medic: prezintă un somn liniştit şi odih-
prin insomnie; - îi recomand pacientei o -Diazepam 30 mg i.v. nitor;
alimentaţie uşoară seara;
- ajut pacienta să elimine
factorii de stres ;
- urmăresc cantitatea şi cal-
itatea somnului;

Dificultate de a se mișca și Pacienta să se miște normal - am explicat pacientei că Colaborarea cu cadrele me- 17.01.2018:
de a avea o bună postură și să aibă o bună postură; aceste manifestări sunt din dicale Starea de oboseală și slăbiciune s-
din cauza sarcinii și a dure- cauza sarcinii și vor dispă- a diminuat odată cu repausul la
rilor, manifestată prin slăbi- rea după naștere; pat;
ciune, dureri lombare și tul- - am suplinit pacienta în sa- 19.01.2018
burări de vedere; tisfacerea nevoilor; Pacienta se mișcă normal, durerile
lombare au dispărut, nu mai
prezintă tulburări de vedere;
20.01.2018
Pacienta se mişcă normal și are o
bună postură;

Dificultate de a se îmbraca Pacienta să-și recâștige - ajut pacienta în satisface- Colaborarea cu cadrele 17.01.2018
și dezbrăca manifestată independența în satis- rea nevoi; medicale; Pacienta nu se poate îmbrăca și
prin slăbiciune; facerea nevoi; - sugerez aparținătorilor să-i dezbrăca din cauza slăbiciunii și a
procure haine lejere, ușor de amețelilor;
îmbrăcat; 18.01.2018
- explic pacientei gesturile Pacienta prezintă interes în satis-
65
pe care aceasta trebuie să le facerea nevoi;
facă pentru a se îmbrăca și 19.01.2018
dezbrăca; Obiectiv realizat;

Alterarea integrității tegu- Pacienta să prezinte interes


- am asigurat o riguroasă Colaborarea cu cadrele me- În urma îngrijirilor acordate pa-
mentelor datorită sarcinii față de igiena personală și igienă corporală a gravidei dicale; cienta devine interesată de igiena
patologice manifestată prin- tegumente integre; afectuându-i toaleta; corporală.
tr-o igienă precară; - îi recomand că după
fiecare eliminare trebuie
efectuată toaleta vulvo-
perineală păstrând o igienă
rigu-roasă a organelor geni-
tale externe;
- am schimbat lenjeria de
pat și de corp ori de câte ori
este nevoie;
- conștientizez pacienta în
legătură cu importanța men-
ținerii curate a tegumentelor
pentru prevenirea îmbolnă-
virilor;
Risc de infecții, din cauza Pacienta să fie ferită de Sfătuiesc pacienta : Administrez medicația pre- Starea pacientei s-a ameliorat;
diabetului zaharat tipII, ma- complicații infecțioase; - să evite expunerea la frig și scrisă de medic: Pacienta prezintă interes pentru
nifestată prin infecții ale la umezeală; -Negram, 4g/zi; combaterea infecțiilor.
tractului urinar; - să consume lichide;
66
- să trateze orice focar in-
fecțios din organism;
- să respecte tratamentul
medicamentos recomandat
de medic şi recomandarile
asistentului medical;

Risc de complicații, din ca- Pacienta să fie informată - încurajez pacienta să aibă Colaborarea cu cadrele me- Pacienta a înțeles care sunt ris-
uza diabetului zaharat tipII, despre boală, pentru a putea încredere în cadrele medi- dicale; curile de a se complica boala și de
manifestat prin comă hipe- evita riscul de complicații; cale ; asemenea respectă recomandările
rglicemică; - înștiințez pacienta despre medicului .
evoluția bolii, sugerându-i
să respecte recomandările
medicului;
- asigur suport psihic;
- educ pacienta pentru evi-
tarea complicațiilor;
- învăț pacienta să foloseas-
că testele rapide pentru de-
terminarea glicemiei ;

Anxientate din cauza bolii Pacienta să-și exprime dimi- - identific împreună cu pa- Colaborarea cu psihologul 17.01.2018:
manifestată prin teamă, ne- nuarea anxietății; cienta cauza anxietății; și familia; În urma discuțiilor cu pacienta,
liniște și lipsa comunicării; - asigur un climat de calm și am ajuns la concluzia că are
securitate; încredere în personalul medical
67
- răspund la întrebările paci- dar îi este frică de evoluția sarcinii
entei și furnizez explicații și de cum v-a reacționa organis-
clare asupra îngrijirilor pro- mul la tratament.
gramate; 18.01.2018
- încurajez pacienta să gân- Pacienta are încredere în per-
dească pozitiv; sonalul medical și a căpătat încre-
dere în evoluția sarcinii pozitivă și
a tratamentului prescris;
20.01.2018:
Obiectiv realizat;

Imposibilitatea desfășurării Pacienta să nu mai prezinte - liniștesc pacienta și îi ex- Colaborare cu cadrele me- Pacienta recâștigă independența în
activităților recreative din amețeli și să poată să-și des- plic cauza amețelilor; dicale ; satisfacerea nevoi;
cauza sarcinii patologice, fașoare activitățile zilnice. - sfătuiesc pacienta să nu se
manifestată prin amețeli și ridice brusc din pat și să se
slăbiciune; odihnească;

68
EVALUARE FINALĂ

Pacienta în vârstă de 35 de ani, s-a internat pe data de 17.01.2018 în secția


de obstetrică cu următoarele manifestări de dependență: TA =170/110mm/Hg,
dureri abdominale, oligurie, creștere rapidă în greutate, insomnie, cefalee
persistentă, edeme generalizate, tulburări de vedere, greață și vărsături,
contracții ale musculaturii feței și gurii cu durată de câteva secunde.
În urma examenelor clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul: sarcină
28 săptămâni, DPN= 02.04.2018, făt viu, unic, preeclampsie, formă severă și
diabet zaharat tipII;
Pentru problemele de dependență pe care pacienta le prezintă s-au stabilit
obiectivele de îngrijire și intervențiile necesare conduitei de urgență.
În data de 20.01.2018, pacienta prezintă o stare generală bună, micțiuni
fiziologice, stoparea grețurilor și a vărsăturilor, somn fiziologic odihnitor,
scădere cu 2,4 kg în greutate, mișcare și postură adecvată, echilibrată psihic.
În data de 21.01.2018, pacienta se externează cu următoarele
recomandări:
Tratament conform rețetei:
- Labetalol - 20 mg /zi;
- Papaverină - comp 2/zi;
- Gliburid - 20mg/zi, cu 30 minute înainte de masă;
- Metformin - 500mg, 2x1/zi;
- Regim desodat;
- Masurarea glicemiei înainte și după masă;
- Evitarea efortului, frigului, umezelii;
- Control TA la 2 zile ;
- Control de specialitate peste 7 zile;

69
CONCLUZII

Odată cu apariția sarcinii, în organismul femeii, se produc schimbări


menite să asigure evoluția normală a sarcinii, dezvoltarea fătului și pregătirea
pentru naștere. În perioada de adaptare a organismului, gravidele devin mai
capricioase, au greață, vomă matinală, dereglări ale somnului, vertij. De regulă
aceste fenomene dispar fără tratament, însă la 10% din femei aceste simptome se
agravează și apare disgravidia.
Disgravidiile reprezintă sindroame ce apar numai în timpul sarcinii și
dispar odată cu întreruperea ei sau nașterea fătului. Termenul inițial ”toxicoză” a
fost înlocuit ulterior cu cel de ”gestoză” sau disgravidie.
Disgravidiile pot fi precoce (în primele săptămâni de sarcină) sau tardive
(dupa 20 de săptămâni). Există forme de disgravidii rar întâlnite. Factorii de risc
pentru apariția disgravidiilor sunt obezitatea, afecțiunile renale, hipertensiunea
arterială, sarcina multiplă, vârsta precoce.
Voma gravidelor este simptomul de bază al disgravidiilor precoce. Voma
poate fi ușoară (de 5-10 ori pe zi) sau gravă, când alimentele ingerate nu se rețin
în stomac, pulsul este accelerat, temperatura corpului este subfebrilă. Gravida
pierde în greutate, pielea devine uscată și își pierde elasticitatea. Apare
slăbiciunea generală, dereglarea somnului.
Forme clinice rare ale disgravidiilor precoce sunt: sialorea (ptialismul),
dermatozele gravidice, osteomalacia.
Tratamentul la timp și supravegherea medicului specialist contribuie la
prevenirea formelor grave de disgravidii precoce.
Disgravidia tardivă apare după termenul de 20 săptămâni de sarcină, fiind
o reacție atipică a organismului la prezența fătului și anexelor sale în uter. Se
instalează pe fundalul unui vasospasm arteriolar generalizat, simptomele
principale ale căruia sunt hipertensiunea arterială și edemele. Consecințele grave
ale acestei patologii prezintă un risc extrem de mare pentru viața gravidei și a
fătului.
Pentru prevenirea acestora este importantă evidența cât mai precoce a
gravidei și monitorizarea stării sănătății conform recomandărilor medicului
specialist.

70
PROPUNERI ȘI NOUTĂȚI

Dacă sarcina a apărut și ea este dorită, eforturile trebuie îndreptate spre


prevenirea complicațiilor obstetricale.
În prezent se fac eforturi substanțiale pentru dezvoltarea echipamentelor și
instrumentelor de monitorizare a sarcinii. De asemenea a crescut numărul
parametrilor și constantelor biologice urmărite pentru identificarea unui risc
obstetrical.
Analizele au o mică putere de previziune pentru a identifica acele femei la
care vor apărea complicații și a separa dintre acestea pe cele care vor necesita
îngrijire medicală de urgență înainte, în timpul, sau după naștere.
Îngrijirea prenatală, consultația prenatală, este un moment și un mijloc
potrivit de a prezenta pacientelor noțiuni de educație sanitară, informații care le-
ar putea salva viața.
Îngrijirea prenatală trebuie să fie legată de o îngrijire obstetricală de
urgență îmbunatățită. Spitalele trebuie să poată asigura servicii medicale
performante, cum ar fi: controlul tulburărilor hipertensive și a crizei eclamptice,
tratarea și controlul infecțiilor, serviciul chirurgical de urgență, terapie intensivă
și serviciul de reanimare, posibilitatea de transfuzie sangvină, etc.
Așadar, complicațiile obstetricale reprezintă o problemă complexă care nu
poate fi rezolvată decât printr-o acțiune coordonată și profesionalism.

71
BIBLIOGRAFIE :

1. Albu.M.R - Editura Corint, București 199, Anatomia și fiziologia omului;


2. Crin Mărcean, Vladimir – Manta Mihailescu, Editura All, 2011. Ghid de
farmacologie pentru asistenți medicali și asistenţi de farmacologie;
3. Carol Mozes - Editura medicală, 2006, Tehnica îngrijirii bolnavului (Cartea
asistentului medical);
4. Cezar Th.Niculescu, Radu Carmaciu, Editura Corint, 2009, Compendiu de
anatomia și fiziologia omului;
5. Dr.Georgeta Aurelia Baltă, Antoneta Metaxatos, Aglaia Kyowski, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucuresti 1988 - Tehnici generale de îngrijire a
bolnavilor, Manual pentru liceele sanitare;
6. Dr.Rădulescu Constantin, Institutul de medicină și farmacie Târgu-Mureș,
1981, Curs de ginecologie;
7. I. Negruț, O.Rusu, Editura Didactică și Pedasgogică, București, 1981,
Ginecologie și obstetrică;
8. Liliana Rogozea și Tatiana Oglindă, Editura Romprint, 2004 - Îngrijirea
pacientilor, vol IV;
9. Lucreția Titircă – editura Viața Românească, 2006 - Breviar de explorări
funcționale și îngrijiri speciale acordate bolnavului;
10.Lucreția Titircă – Editura Viața Românească, 2008 - Îngrijiri speciale
acordate pacienților de către asistenții medicali, Manual pentru colegii și școli
postliceale sanitare;
11.Lucreția Titircă, Editura Viața Românească, 2008, vol II - Tehnici de
evaluare și îngrijiri acordate de asistenţii medicali;
12. Prof. Univ.Dr.Petrache Vârtej, Editura All, 1996 - Obstetrică fiziologică;
13. Prof.Dr. Virgil Ancăr, Dr. Crângu Ionescu, Editura Medicală Națională,
2000 - Obstretică;
14. Școala Postliceală FEG Brașov - Cursuri de specialitate: ginecologie și
nursing ginecologie AMG an II-III;
ANEXE
ANEXA 1

Fig. 1 Etapele nașterii


ANEXA 2

Fig. 2 Pozitia copilului în uter


ANEXA 3

Fig. 3 Nașterea prin cezariană


ANEXA 4

Fig.4. Nașterea normală


ANEXA 5

Fig 5 Preeclampsia
ANEXA 6

Fig 6 Manifestati de dependenta in disgeavidie tardiva ( preeclampsia )