Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină
LUCRARE DE LICENŢĂ
Reabilitarea entorselor de gleznă
la sportivii de performață
Îndrumător:
Dr. Irsay Laszlo
Absolvent:
Boarescu Tudor
2017
Cuprins
PARTEA GENERALĂ
Capitolul I ........................................................... 5
I.1. Importanța subiectului ales. ................................ 5
I.2. Stadiul cercetărilor în domeniu. .......................... 5
Capitolul II .......................................................... 7
II.1.Anatomia și biomecanica gleznei. ....................... 7
1.1.Anatomia articulației gleznei. .................................................................7
1.2. Mușchii gleznei. ....................................................................................10
1.3. Biomecanica articulației gleznei. ..........................................................13
1.4. Testarea clinică musculoarticulară .......................................................15
2
PARTEA PRACTICĂ
1. Introducere ......................................................... 32
2. Material și metode .............................................. 33
3. Rezultate și discuții.............................................. 41
4. Concluzii .............................................................. 52
Bibliografie...................................................................53
3
PARTEA GENERALĂ
4
Capitolul I
I.1. Importanța subiectului ales.
5
adevărate eschivări, fenomene de pseudoblocaj sau durere cronică şi
expun la un risc de artroză, în timp îndelungat.
6
Capitolul II
II.1.Anatomia și biomecanica gleznei.
7
Stratul fibros al capsulei articulare este inserat la periferia cartilajului
articular, maleolele rămânând extraarticulare. Capsula este subțire si
foarte strânsă pe laturi, fiind mult mai laxă, dar totodată mai rezistentă în
partea posterioară și anterioară. Capsula este ferită de a fi prinsă între
oase în timpul mișcării datorită tendoanelor mușchilor extensori care
aderă de aceasta. Capsula articulară fibroasă este întărită de două
ligamente colaterale, și anume: ligamentul colateral medial sau deltoid,
și ligamentul colateral lateral.
8
FIG. 1. Ligamentele gleznei din vedere laterală1
1
SURSA: Handout of health: Sport injuries-
https://www.niams.nih.gov/health_info/sports_injuries/
9
1.2. Mușchii gleznei.
10
Mușchiul extensor lung al halucelui este poziționat între tibialul
anterior și extensorul degetelor, cu originea pe fața medială a fibulei și
membrana interosoasă, cu inserția pe falanga distală a halucelui. Acesta
are rol de extensie a halucelui și de flexie dorsală a piciorului.
11
maleola externă si se inseră pe tuberozitatea metatarsului 5. Acesta,
împreună cu ceilalți doi peronieri lucrează împreună în mișcările de
eversie a piciorului și controlează și inițiază schimbările de direcție a
acestuia.
12
Mușchiul plantar este un mușchi lung, cu dimensiuni reduse față de
solear și gastrocnemian, acesta asistând doar la mișcarea de flexie
plantară.
13
Realizarea acestor mișcări reprezintă părți constituente ale diferitelor
faze ale mersului. Din poziție neutră, piciorul liber realizază în mod
normal o flexie dorsală de 100-200 și o flexie plantară de 250-350. Cu
piciorul fixat, gamba se poate înclina înainte, spre picior, în sensul unei
mișcări de extensie dorsală a acestuia, până la 300, iar înapoi, pentru o
flexie plantară de aproximativ 500. Cele mai mari variații individuale sunt
prezente la mișcarea de flexie plantă, mai ales la diferiți sportivi de
performanță, precum gimnaștii.
14
iar mișcarea de eversie, ia naștere din asocierea flexiei dorsale,
abducției și pronației.
15
Bilanțul articular reprezintă amplitudinea de mișcare în articulații, pe
toate direcțiile de mișcare. Pentru alcătuirea unui program de
kinetoterapie în vedera recuperării unui deficit funcțional este nevoie de
multă precizie, iar erorile nu trebuie sa depășească 5-60.
a) Flexia (dorsiflexia)
16
- tibialul anterior
- extensorul lung al degetelor
17
F2. Pacientul execută flexia plantară.
18
Diferenţierea între forţa 5 şi forţa 4, şi a ambelor de forţa 3 se
realizează prin break test. Din punctul final, rezistenţa exterioară
încearcă să readucă segmentul în poziţia anatomică.
19
II.2. Entorsele
2.1 Etiologie
20
Acestea se produc prin mecanism de torsiune internă, prin inversiune
sau de torsiune externă, prin eversiune dincolo de limitele de rezistență
mecanică a ligamentelor articulare, producând entorsa. Cel mai expus
ligament este ligamentul fibulo-talar anterior, supranumit și ligamentul
entorsei, urmat mai apoi în ordinea frecvenței de ligamentul fibulo-
calcanean și de cel tibio-fibular inferior.
2.2. Clasificare
21
stabilitatea articulara este păstrată, iar funcția articulară este
normală, la fel și radiografia;
entorsele grave instabile, reprezintă entorse cu rupturi sau smulgeri
osoase ale inserțiilor ligamentare. Acestea sunt mult mai grave, cu
semne de instabilitate articulară și cu mișcări anormale în sensul
impus de leziunea capsulo-ligamentară. Datorită afectării integritații
ligamentului, acestea pot fii însoțite și de luxații, iar instabilitatea
articulară este evidentă atât clinic, cât și radiologic.
22
dureroase se găsesc la palpare în dreptul articulației tibio-fibulare
inferioare și pe marginea anterioară și vârful maleolei externe, asociindu-
se și cu o hipertermie locală. Mișcarile în adducție sau inversie
determină durere la nivelul maleolei externe.
Entorsa prin eversie este una mult mai rară, aceasta interesând
ligamentul lateral intern, acesta fiind mai puternic decat cel extern.
Semnele sunt aceleși ca și mai sus, doar că partea internă a gleznei. În
mișcările de abducție și de eversie intensifică durerea dedesupt și
înapoia maleolei, zone sensibile și la presiune. Entorsele prin eversie
sunt deseori însoițite de complicații mult mai grave precum subluxația
externă a talusului, sau chiar fracturi.
23
entorsele stabile tind să se vindece în decursul a 14-21 zile, iar entorsele
instabile, mai grave, necesită tratamente mai complexe, în funcție de
tipul de leziune produs. Tudor Zbenghe propune o serie de exerxiții
pentru gleznă, în funcție de scopul urmărit.
24
- Utilizarea unei sandale cu înclinarea tălpii inegală, cu puțină
încărcare pe zona internă a piciorului.
- Din poziția de ”cavaler servant” (genunchiul membrului de tratat
pe sol), pacientul execută o rotație internă, cu flexia
genunchiului, așezând fesa pe fața internă a gambei, ceea ce
va forța inversia piciorului.
d) Pentru pronație:
- exercițiile în oglindă, de la supinație.
25
3.2. Exerciții pentru refacerea forței musculare.
26
a piciorului; asistentul se opune și la extensia gambei- exercițiul
se execută deci cu ceea ce se numește „solicitare talonieră”.
2) Tonifierea musculaturii extensoare.
27
grup slab, compus din peronierul anterior și extensorul comun al
degetelor.
b) Musculatura intrinsecă, respectiv abductorii oblic și transvers ai
halucelui, scurtul flexor al halucelui, ca și abductorul degetului 5,
scurtul flexor și opozantul degetului 5.
- Pacientul în decubit dorsal, cu membrele inferioare întinse,
articulația coxofemurală a membrului de tratat este în ușoară
adducție și piciorul în supinație: executând o mișcare de
abducție a coxofemuralei, cu deplasarea în afară a piciorului;
asistentul opune rezistență cu propria coapsă tendinței de
abducție; cu o mână face priză pe calcaneu, iar cu cealaltă pe
antepicior, imprimând cu ambele o forță direcționată medial-
exercițiul realizează o recrutare proximo-distală.
- În decubit contralateral, cu o greutate fixată la gambă și la
sandaua de reeducare, pacientul contrează efectul greutății prin
contracția abductorilor coxofemuralei și pronatorilor piciorului.
- Pacientul în decubit dorsal cu coxofemurala și genunchiul
flectate și piciorul pe sol: asistentul aplică o forță pe genunchi în
axul tibiei în jos și o a doua forță pe fața postero-internă a
treimii inferioare a gambei, direcționată ventro-lateral; pacientul
împinge talonul pe sol pentru a ridica vârful piciorului și, în
același timp, se opune celei de-a doua forțe.
4) Tonifierea musculaturii adductoare și supinatoare.
a) Mușchii extrinseci din grupul adductor-supinator-flexor (tibial
anterior, extensorul propriu al degetelor) și din grupul adductor-
supinator-extensor (tibialul posterior, lungul flexor al halucelui)
b) Mușchii intrinseci sunt reprezentați de abductorul și adductorul
halucelui, ca și de opozantul, abductorul și scurtul flexor al
degetului 5)
28
- Exercițiile în oglindă, descrise pentru musculatura abducto-
pronatoare.
29
2) Pentru inversie-eversie:
- În acest scop se recomandă aceleași exerciții stabilizatoare
contralaterale pentru rotațiile interne și externe ale
genunchiului, în cazul genunchiului flectat, sau pentru rotațiile
șoldului, în cazul genunchiului întins, pe care le-am descris
anterior.
30
- Mersul pe vârfuri, pe călcâie, pe marginea externă sau internă a
piciorului antrenează selectiv musculatura dorită.
PARTEA PRACTICĂ
31
1. Introducere
32
proprioceptiv optim pentru combaterea redorilor, imobilizării, durerii,
instabilității și tonusului muscular scăzut.
2. Material și metode
Criterii de includere:
Criterii de excludere:
33
Persoane necompliante
Persoane cu intervenții chirurgicale pe gleznă
Pacienții cu contraindicații pentru kinetoterapie
Scorul Kaikkonen
34
V. Ridicare pe călcâie cu piciorul vătămat
Peste 40 ori………………………………………………........10
30-39 ori……………………………………………………….5
Sub 30 ori……………………………………………………...0
VI. Ridicarea pe vârfuri cu piciorul vătămat
Peste 40 ori………………………………………………........10
30-39 ori……………………………………………………….5
Sub 30 ori……………………………………………………...0
VII. Sprijinul unipodal pe piciorul vătămat
Peste 55 secunde………………………………………………10
50-55 secunde………………………………………………….5
Sub 50 secunde………………………………………………...0
VIII. Laxitatea articulaţiei gleznei
Stabilă(<5mm)…........................................................................10
Instabilitate moderată (6-10mm).................................................5
Instabilitate severă (>10mm).......................................................0
IX. Amplitudinea de mişcare a extensiei
45°.............................................................................................10
46°-50°…………………………………………………………5
>50°.............................................................................................0
Total= 100
>85 = Excelent(gleznă stabilă); 70-80 = Bine; 55-65 = Suficient;
<50 = Slab(gleznă instabilă);
35
Această scală analog reprezintă o evaluare subiectivă a simptomelor și a
funcției gleznei vătămate care cuprinde patru teste (unul pentru echilibru,
două pentru forță musculară și anduranță/rezistență și unul pentru
stabilitate funcțională) și o evaluare clinică a laxității articulare și a
amplitudinii de mișcare pentru dorsiflexie.
Bilanțul articular
36
Bilanțul muscular
37
F2. Pacientul execută flexia plantară.
c) Inversia
d) Eversia
38
Programul de recuperare
39
cu piciorul pe skate-board, se execută mișcări înainte și înapoi;
flexie plantară și dorsală cu banda elastică;
40
din ortostatism în sprijin unipodal pe piciorul afectat, cu ochii
închiși;
din ortostatism în sprijin unipodal pe piciorul afectat și cu celalalt
picior ținut la spate în mână, se execută dezechilibrarea
pacientului de către asistent cu împingeri ușoare de la sopate, în
toate direcțiile;
mersul pe vârfuri, pe călcâie, pe marginea externă și internă a
piciorului, pentru antrenarea selectivă a musculaturii dorite;
în ortostatism pe placa mobilă, cu sprijin unipodal pe piciorul
afectat;
3. Rezultate și discuții
41
100%
90%
60%
50% Feminin
Masculin
40%
10%
0%
Lot test Lot martor
42
0%
10%
18-24 Ani
25-40 Ani
40-60 Ani
90%
28.57%
25-40 Ani
40-60 Ani
28.57%
43
baschet, echipe alcătuite în cea mai mare majoritate doar din jucători
tineri. În lotul martor se observă că distribuția pe vârste este aproximativ
egală între cele 3 categorii, doar cu o ușoară creștere în rândul
pacienților cu vârsta între 40 și 60 de ani.
100%
90% 30.00%
42.86%
80%
70%
60% Rural
50% Urban
40% 70.00%
57.14%
30%
20%
10%
0%
Lot test Lot martor
44
Se observă un număr puțin mai crescut în cazul pacienților din mediul
urban, probabil din cauza unei adresabilități mai bune. În cazul lotului de
studiu, procentul celor din mediul urban este ușor crescut față de
procentul celor din lotul martor cel mai probabil din cauza educației
legate de sporturi și de accesul acestora la un sport de performanță.
24.2
25
20
20 15.4
14.1
15 Lot studiu
Lot martor
10
0
Inițial După 14 zile
45
47.6
50 41
45
40 32.6 33.14
35
30 Lot studiu
25
Lot martor
20
15
10
5
0
Inițial După 14 zile
5
4.6
5
4 3.2 3.3
3 Lot studiu
Lot martor
2
0
Inițial După 14 zile
46
Din graficul anterior reiese o diferență semnificativă statistic între
valorile bilanțului muscular înainte și după tratamentul la ambele loturi.
După cum se observă și în reprezentarea grafica, lotul pacienților de
studiu a înregistrat o recuperare completă, în timp ce în lotul pacienților
martor mai este loc de ușoare îmbunătățiri.
puncte
Sub 50
28%
Slab
40%
Între 70-80 Între 55-65
puncte
Punctaj și calificativ
44%
Suficient
20%
Lot martor
Lot studiu
puncte
28%
Bine
40%
Peste 85
puncte
0%
Excelent
0%
47
puncte 80 puncte 65 puncte puncte
Peste 85 Între 70- Între 55- Sub 50
0%
Slab
0%
Punctaj și calificative
28%
Suficient
20%
Lot martor
44% Lot studiu
Bine
30%
28%
Excelent
50%
48
Semnificație statistică
49
Mobilitatea flexiei plantare
50
Din acest tabel se constată ca p=0.07814 ceea ce însemnă că
reultatele obținute din observarea forței musculare finale a paciențior nu
au semnificație statistiă.
Scorul kaikkonen
51
4. Concluzii
52
Bibliografie:
53