Sunteți pe pagina 1din 110

PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢ IONALĂ A

Ş COLII GIMNAZIALE
„MIRON COSTIN” SUCEAVA
2012 - 2017
CUPRINS
I. INTRODUCERE ............................................................................................................................... 3
1. VIZIUNEA......................................................................................................................................... 3
2. MISIUNEA ....................................................................................................................................... 3
3. ACTE NORMATIVE ....................................................................................................................... 4
II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN Ş I EXTERN .......................................................................... 5
1.SCURT ISTORIC ................................................................................................................................. 5
2. CULTURA ORGANIZAŢ IONALĂ ............................................................................................... 6
3. RESURSE UMANE.......................................................................................................................... 8
3.1. Populaţia ş colară ....................................................................................................................... 8
3.2. Personal didactic ........................................................................................................................ 8
3.3. Personalul didactic auxiliar ...................................................................................................... 9
3.4. Personalul nedidactic (administrativ) ................................................................................. 10
4. INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢ EI Ş COLARE - CANTITATIV Ş I
CALITATIV .......................................................................................................................................... 10
4. 1. Rezultatele la învă ţă tură ............................. ...................................................................... 10
4. 2. Rezultatele la Evaluarea Naţională la clasa a-VIII-a ............... ................................... 11
4. 3. Admiterea în licee ................................... ............................................................................ 12
4. 4. Situaţia disciplinară .............................................................................................................. 13
4.5. Analiza frecvenţei ................................................................................................................... 13
4. 6. Participarea la competiţii, concursuri ş i olimpiade şcolare ....................................... 14
5. RESURSE MATERIALE Ş I FINANCIARE................................................................................ 15
Informaţii privind spaţiile şcolare ................................................................................................ 15
Informaţii privind spaţiile auxiliare ............................................................................................ 15
6. OFERTA EDUCAŢ IONALĂ ....................................................................................................... 16
7. MANAGEMENTUL UNITĂ Ţ II DE ÎNVĂ Ţ Ă MÂNT .............................................................. 19
9 9
8. ANALIZA P.E.S.T.E ...................................................................................................................... 20
9. ANALIZA SWOT .......................................................................................................................... 21
III. PROGNOZĂ Ş I STRATEGIE .................................................................................................. 29
1. Ţ INTELE (SCOPURILE) STRATEGICE ...................................................................................... 29
2. OPŢ IUNILE STRATEGICE .......................................................................................................... 30
3. CONSULTAREA, MONITORIZAREA Ş I EVALUAREA PDI ................................................. 34
IV. PLAN OPERAŢ IONAL..............................................................................................................37
5
2
I. INTRODUCERE
În calitate de document programatic care configurează strategia educaţională pe termen lung (4-5 ani), Planul de dezvoltare
instituţională a şcolii se înscrie în parametrii strategiei naţionale şi locale de dezvoltare, constituind, în acelaşi timp, un ră spuns activ la
evoluţiile sociale şi economice ale mediului în care funcţionează ş coala, la cerinţele de formare şi la aşteptă rile beneficiarilor scolii.
Funcţionarea şi dezvoltarea şcolii presupun efortul combinat al structurilor de conducere, al colectivului de cadre didactice ş i al
personalului scolii, al elevilor şi al pă rinţilor care, împreună , formează o comunitate educaţională distinctă , având caracteristici
specifice.
Planul de dezvoltarea instituţională indică „ţintele” de progres pe care partenerii educaţionali le negociază ş i le împă rtă şesc,
scopurile, obiectivele şi programele de acţiune - conferind astfel unitate şi coerentă funcţională întregii organizaţii şi diferitelor sale
compartimente. El are o importanţă deosebită pentru că determină concentrarea eforturilor tuturor actorilor educaţionali înspre
îndeplinirea obiectivelor comune, coordonarea priorită ţilor şi a utiliză rii resurselor, creşterea nivelului de eficacitate şi de eficienţă ,
mă surarea continuă a progresului, ameliorarea continuă a calită ţii activită ţii. Totodată , planul facilitează concertarea tuturor
domeniilor funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, resurse material-financiare, relaţii sistemice şi comunitare) şi
asigură coerenţa strategiei de dezvoltare pe termen lung a şcolii.
1. VIZIUNEA
Ş coala Gimnazială „Miron Costin” este un mediu valorizant, creativ ş i democratic pentru toţi factorii implicaţi în actul educaţional,
care permite formarea la elevi a unei personalită ţi adaptabile societă ţii contemporane, o structură eficientă şi echitabilă , un furnizor
de resurse educaţionale moderne ş i de calitate.
O şcoală modernă , puternic ancorată în viaţa comunită ţii, prin oferta educaţională actuală şi diversificată , bazată pe valori şi
principii europene, prin dialogul deschis cu toţi partenerii implicaţi în actul educaţional, prin calitate ş i performanţă în spaţiul local ş i
naţional.
2. MISIUNEA
Ş coala Gimnazială „Miron Costin” urmă reşte dezvoltarea la elevi a aptitudinilor şi cultivarea intereselor acestora, prin promovarea
spiritului democratic, a identită ţii sociale şi culturale, a diversită ţii şi toleranţei. De asemenea, promovează ideea de şcoală inclusivă ,
care să ofere ş anse egale pentru toţi elevii, urmă rind ca aceştia să fie pregă tiţi pentru viaţă , într-o lume şi o societate în permanentă
schimbare. Este vizată dezvoltarea capacită ţilor, deprinderilor şi
3
competenţelor care să le permită elevilor nu doar obţinerea de performanţe, ci şi alegerea unei cariere de succes, prin includerea
într-o formă superioară de şcolarizare. Învă ţarea este focalizată pe elev, iar actul educaţional este optimizat prin aplicarea unui
curriculum centrat pe dezvoltarea de competenţe.
Ş coala ră spunde cerinţelor mediului cultural, social şi economic, oferind o educaţie orientată spre viitor, având ca fundament
valori precum profesionalismul, perseverenţa, integritatea şi responsabilitatea.
Aspiraţia spre calitate, modernitate, eficienţă , stimularea învă ţă rii continue, deschiderea că tre comunitatea locală sunt câteva dintre
atributele care ne definesc în peisajul educaţional sucevean.
3. ACTE NORMATIVE
• Legea Educaţie Naţionale nr. 1 / 2011
• O.M.Ed.C nr. 4466/04.07.2005, privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Inspectoratelor Ş colare
• Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calită ţii educaţiei
• O.M.Ed.C. nr. 4889/08.08.2006, privind generalizarea instrumentelor de asigurare a calită ţii în educaţie şi formare profesională la
nivelul reţelei învă ţă mântului profesional ş i tehnic
• Norme metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învă ţă mânt nr. 5559 / 2011
• Regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învă ţă mântul preuniversitar nr.5550 / 2011
• Ordin pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învă ţă mântul preuniversitar Nr. 5486 /
2011
• Ordin privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unită ţilor de învă ţă mânt preuniversitar Nr. 5547 / 2011
• Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi
informare Nr. 5556 / 2011
• Formare continuă a personalului didactic din învă ţă mântul preuniversitar OMECTS nr. 5.561 / 2011
• Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind sistemul de acumulare, recunoaştere si echivalare a creditelor profesionale
transferabile Nr. 5562 / 2011
• Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii si tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale integraţi în învă ţă mântul de masa nr. 5574 / 2011
• Metodologiei de evaluare anuală a activită ţii personalului didactic ş i didactic auxiliar, nr. 6143 / 2011
4
II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN Ş I EXTERN
1. SCURT ISTORIC
Ş coala Gimnazială ,,Miron Costin” Suceava, situată în cartierul Cuza Vodă II (Burdujeni), la întretă ierea dintre Calea Unirii ş i Calea
Burdujeni, pe strada Pă cii ş i-a deschis porţile pentru elevi ş i cadre didactice la data de 15 ® ® %
septembrie 1986. Înfiinţarea şcolii a apă rut ca fiind o necesitate prin construirea unui numă r impresionant de blocuri în acest cartier.
Majoritatea locuitorilor cartierului deserveau platforma industrială din valea Sucevei.
În momentul inaugură rii, şcoala avea un efectiv de 1.186 de elevi, 43 de cadre didactice şi dispunea de 24 de să li de clasă (din care
3 laboratoare).
întrucât numă rul de elevi a crescut rapid, pe fondul unui spor demografic consistent, spaţiul a devenit insuficient, ceea ce a impus
ridicarea imediată a unui nou corp de clă dire, lucru realizat ş i dat spre folosinţă în luna noiembrie a anului 1991.
În scurt timp, unitatea noastră a devenit cea mai mare ş coală din învă ţă mântul preuniversitar din ţară . Numă rul de elevi a crescut
din anul înfiinţă rii până în anul ş colar 1995- 1996 atunci când s-a înregistrat numă rul record de elevi, respectiv 3913 elevi (2170 elevi în
învă ţă mântul primar şi 1743 elevi în cel gimnazial). În anul şcolar 2012 - 2013 sunt înscrişi 1278 elevi, organizaţi în 44 de clase, sub
îndrumarea a 59 de cadre didactice (25 învă ţă tori, 33 profesori). Ş coala are, în prezent, laboratoare de fizică , informatică , biologie,
chimie, cabinete de limba română , istorie, geografie, matematică , religie, bibliotecă , cabinet medical, personal tehnico-administrativ ş i
economic.
Din anul şcolar 2001-2002, unitatea noastră , cunoscută până atunci sub denumirea de Ş coala cu clasele I-VIII Nr. 11 Suceava, a
primit numele „descă lecă torului” satului Burdujeni, cronicarul Miron Costin, iar ziua de 7 octombrie - data naşterii „patronului
spiritual”- a devenit ,,Ziua Ş colii Gimnaziale ,,Miron Costin”, pentru noi moment de să rbă toare, dar şi de analiză a rezultatelor
obţinute şi a proiectelor pentru mai bine.
Ş coala Gimnazială ,,Miron Costin” se impune în peisajul instituţional- educativ prin calitatea muncii, corectitudine, seriozitate,
relaţii de parteneriat,
5
performanţe şcolare, în ea desfă şurându-se învă ţă mântul primar - gimnazial, iar ca alternativă educaţională , învă ţă mântul Step by
Step.
2. CULTURA ORGANIZATIONALĂ
9
Este caracterizată printr-un ethos profesional înalt, un management strategic în continuă perfecţionare, de practicarea
leadership-ului, prin valorizarea învă ţă rii instituţionale din experienţă . Valorile dominante sunt: egalitate de şanse, cooperare, munca
în echipă , respect reciproc, ataşamentul faţă de elevi, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou,
creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare.
Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică , există în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri
de interrelaţionare, perspective comune de abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de
învă ţă mântul de masă , de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învă ţă tor.
Reforma învă ţă mântului a introdus în şcoli sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învă ţă mânt diferenţiat, parcursuri
individuale de învă ţare, integrare, abordare transdiciplinară , relativ dificil de acceptat de profesionişti cantonaţi în predarea unei
singure discipline. Există în şcoala noastră ritualuri de trecere încetă ţenite ş i încurajate de manager care salută că lduros pe noii veniţi
şi invită colegii să -i trateze cu afecţiune. În general debutantului nu i se dă un tutore profesional, ci este lă sat să ş i-l aleagă singur,
colegii îl primesc la ore în interasistenţe, îl consiliază în domeniul didactic, îl ajută să -şi proiecteze activită ţile, i se dă de lucru în
catedră ca să demonstreze ce poate.
Managementul democratic aplicat a creat posibilitatea de participare directă a colectivelor de pă rinţi la luarea actului decizional ş i
stabilirea obiectivelor de viitor din cadrul programelor de dezvoltare.
În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt
de angajare a membrilor instituţiei ş colare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind
deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă ş i în conduita
cadrelor didactice. În paralel cu procesul instructiv sunt organizate numeroase acţiuni cultural-educative, unele dintre ele devenite
deja tradiţii ale ş colii:
• Motouri devenite deja tradiţionale: ”O şcoală urcă sau coboară în funcţie
de profesorii care o slujesc” (Ş t. Bîrsă nescu) şi nu ieste alta ş i mai frumoasă , şi
mai de folos în toată viaţa omului ză bavă decîtu cetitul că rţilor” - motto-ul folosit în toate materialele de popularizare a ofertei
educaţionale
• Revista ş colii „Muguri de lumină ” - revistă semestrială , conţine articole, informaţii din viaţa şcolii, încercă ri literare ale elevilor etc.
6
• Festivită ţile de deschidere şi închidere a anului şcolar, cu premierea elevilor laureaţi la concursurile şi olimpiadele şcolare
• Serbarea ş colii
• Concerte de colinde
• Acţiuni de voluntariat (de tipul Let ’s do it Romania! etc.)
Activită ţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de că tre colectivele de elevi şi profesori. Ele prevă d
activită ţi culturale, sportive, excursii ş i drumeţii şi alte activită ţi cu scop creativ. Pă strarea tradiţiilor şcolii reprezintă o preocupare
permanentă a colectivului managerial ş i a colectivului de cadre didactice.
Consiliul de administraţie a elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor, cât şi
a cadrelor didactice, a pă rinţilor şi a întregului personal al scolii.
Consideră m foarte important ca elevii noştri să dobândească competenţe profesionale, competenţe generale dar în acelaş i timp
să -şi formeze valori şi atitudini care să le permită să se adapteze unei societă ţi aflate în plină evoluţie, să muncească ş i să tră iască
într-un mediu multicultural, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană . Acordarea de şanse egale tuturor elevilor indiferent
de mediul din care provin, sex, religie, naţionalitate, statut social, statut financiar.
Dovezi ale calită ţii procesului de învă ţă mânt, sunt rezultatele examenului de testare naţională ş i de admitere în licee obţinute de
elevi, precum şi la olimpiadele şcolare, unde an de an am obţinut numeroase premii. Ş efii de promoţii se menţin printre premianţi ş i
la noua formă de învă ţă mânt pe care o urmează , iar absolvenţii şcolii noastre se încadrează cu succes, ră spunzând astfel, prin
abilită ţi şi volum de cunoştinţe, nevoilor sociale.
Un eveniment de seamă al vieţii noastre educative îl reprezintă transmiterea la sfârşitul fiecă rui an şcolar, într-un cadru ceremonial
deosebit, al ,,Cheii succesului” de la şeful de promoţie al clasei a VIII-a la ş eful de promoţie al clasei a IV-a, moment de mulţumire dar,
şi de angajare în acelaşi timp. De asemenea, se prezintă oferta de educaţie pentru a atrage potenţialul client.
Cadrele didactice din ş coala noastră sunt interesate de perfecţionarea continuă pentru a se putea ridica la nivelul cerinţelor
actuale ale reformelor. Pe lângă participarea la activită ţile metodice din şcoală , cadrele didactice urmează diferite modalită ţi de
perfecţionare organizate de IŞ J Suceava, CCD Suceava, etc.
În unitate sunt doi formatori judeţeni, patru metodişti ai I.S.J. şi cinci responsabili de cercuri pedagogice.
7
3. RESURSE UMANE
3.1. Populaţia şcolară
În anul şcolar 2011 - 2012, la Ş coala Gimnazială „Miron Costin” au încheiat cursurile 1133 elevi, repartizaţi pe două niveluri de
învă ţă mânt: 560 în ciclul primar ş i 573 în ciclul gimnazial, organizaţi în 41 de clase - 600 bă ieţi (52,95%) şi 533 fete. Ca şi în anii trecuţi
numă rul elevilor este în scă dere (1254 elevi în anul ş colar 2007 - 2008, 1218 elevi în anul şcolar 2008 - 2009, 1190 de elevi în anul ş colar
2009 - 2010, 1160 de elevi în anul şcolar 2010 -2011), dar cu menţiunea că la nivel primar efectivele de elevi sunt într-o uşoară creş tere,
iar la nivel gimnazial scă derea este consistentă , minusul fiind de 32 de elevi.
La clasele primare au funcţionat 21 de clase dintre care 2 cu predare în alternativa educaţională Step by Step (respectiv 52 elevi),
iar la clasele gimnaziale s-au constituit 20 de clase.

cl. I cl.a -II -a cl.a -III -a cl.a -IV -a TOTAL

Ciclul 2007 - 2008 147 152 137 127 563


primar 2008 - 2009 143 151 152 138 584
2009 - 2010 145 143 149 149 586
2010 - 2011 132 137 138 148 555
2011 - 2012 153 134 137 136 560

cl.a -V -a cl.a -VI -a cl.a-VII-a cl.a-VIII-a

2007 - 2008 187 163 166 174 690


2008 - 2009 129 187 156 162 634
Ciclul
2009 - 2010 145 128 181 155 609
gimnazial
2010 - 2011 155 143 131 176 605
2011 - 2012 151 155 139 128 573
NUMĂ R TOTAL ELEVI ÎN IUNIE 2012 1133
3.2. Personal didactic
În anul şcolar 2011 - 2012, în Ş coala Gimnazială „Miron Costin” ş i-au desfă şurat activitatea 61 de cadre didactice.
Din cele 61 cadre didactice, 45 au gradul didactic I, 6 gradul II, 10 sunt cu gradul definitiv în învă ţă mânt. În ş coală au funcţionat 57
cadre didactice titulare şi 4 suplinitori calificaţi.
8
Cadre
Primar Gimnazial
didactice
Total 61 23 38
Titulare 57 23 34
Suplinitoare 4 - 4
Gr. I Gr. II Def. Deb. Gr. I Gr. II Def. Deb.
Grade
23 - - - 22 6 10 -
didactice
------- ^ ------ -------- ------- -------- -------- -------- ------- -------- ----------------
In ceea ce priveşte repartiţia cadrelor didactice pe grupe de vârstă ,
reprezentarea grafică arată un colectiv didactic experimentat, cu uş oară tendinţă de
îmbă trânire, grupa de vârstă cea mai numerică fiind cea de 50 - 60 de ani.
In anul şcolar 2011 - 2012, 34 de cadrele didactice din şcoală au participat la 22 de cursuri de formare, au fost publicate 18 de
articole, studii şi că rţi de specialitate sau metodice. De asemenea, cadrele didactice au participat la 21 de activită ţi metodico -
ştiinţifice locale, regionale, naţionale şi internaţionale.
3.3. Personalul didactic auxiliar
Total personal didactic auxiliar - 5 persoane, acelaş i numă r de posturi ca ş i în anul ş colar precedent. Distribuţia personalului
didactic auxiliar, în funcţie de califică ri:
Funcţia Numă r Calificarea (DA sau
5 persoane NU)
SECRETAR 2 DA
ADMINISTRATOR FINANCIAR 1 DA
ADMINISTRATOR DE PATRIMONIU 1 DA
9
BIBLIOTECAR
1
DA
3.4. Personalul nedidactic (administrativ)
Total personal nedidactic angajat: 10
Distribuţia personalului nedidactic angajat, în funcţie de califică ri:
Funcţia Numă r Calificarea (DA sau
persoane NU)
ÎNGRIJITOARE 6 DA
PAZNIC 1 DA
TÂMPLAR 1 DA
INSTALATOR 2 DA
4. INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢ EI Ş COLARE -
CANTITATIV Ş I CALITATIV
4.1. Rezultatele la învă ţă tură
În luna iunie a anului ş colar 2011 - 2012, promovabilitatea a fost de 99,11%, nu au fost înregistraţi elevi cu situaţia ş colară
neîncheiată , iar 623 elevi (54,98%) au medii peste 9.
Procentul de promovabilitate la ciclul primar a fost de 100 %, iar 345 de elevi din 560, respectiv 61,60%, au încheiat semestrul
al-II-lea al anului şcolar 2011 - 2012 cu medii generale „FB”.
La gimnaziu, promovabilitatea a fost de 98,25%, 10 elevi fiind declaraţi corigenţi. Din cei 563 elevi promovaţi, 278 (49,37%) au
obţinut medii generale între 9 şi 10. În anul şcolar trecut 45,79% dintre elevi au obţinut medii generale între 9 şi 10.
La examenul de corigenţă susţinut la sfârşitul anului şcolar, toţi elevii corigenţi au promovat.
PROMOVAŢ I PE ELEVI CU
NR. MEDII CORIGENŢ MEDIA PROMOVABILITATE
CLASA
ELEVI I NEÎNCHEIAT A ÎN IUNIE 2012
S B FB
Ă
I 154 9 29 115 - - 100 %
a -II -a 134 8 45 81 - - 100 %
a -III -a 137 21 42 74 - - 100 %
a -IV -a 136 6 55 75 - - 100 %
TOTAL -
560 44 171 345 - 100 %
PRIMAR
5-6,99 7 - 9-10
10
8,99
a -V -a 151 3 78 65 5 - 96,68%
a -VI -a 155 3 66 81 5 - 96,77 %
a -VII -a 139 6 70 63 - - 100 %
a -VIII -a 128 6 52 69 - - 100 %
TOTAL
573 278 - 98,25%
GIMNAZIAL 18 266 10
TOTAL 1133 62 437 623 10 - 99,11%
4. 2. Rezultatele la Evaluarea Naţională la clasa a-VIII-a
Elevii claselor a-VIII-a au susţinut în luna iunie 2012 examenele din cadrul
5
Evaluă rii Naţionale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Au fost înscrişi 128 de elevi, promovabilitatea, pe ansamblul probelor fiind de 85,93 %.
Media la Evaluarea Naţională din 2012 pentru elevii claselor a -VIII - a este de 7,85 la limba ş i literatura română şi 6,36 la
matematică . Media generală obţinută de elevii claselor a-VIII-a la Evaluarea Naţională 2012 a fost 7,10 faţă de 7,18 la Evaluarea
Naţională din 2011 şi 6,96 la Evaluarea Naţională din 2010. Reprezentarea grafică a ponderii pe medii se prezintă astfel:
11
REZULTATE EVALUARE NAŢ IONALĂ 2012
9
50
45
40
35
30
25
20
15
10
43

42
33

17
24

5
1

Szr
5
0
<5 5 - 5,99 6 - 6,99 7 - 7,99 8 - 8,99 9 - 9,99 10
□ Lb. Română □Matematică
4. 3. Admiterea în licee
Un numă r de 128 de elevi au promovat clasa a-VIII-a, dintre care 33 au participat la probele de limbi moderne, iar 13 au participat
la probele de aptitudini organizate de licee sportive, de arte, teologic şi militar. Din cei 33 de elevi care au susţinut probele de limbi
moderne au promovat 30, ei având posibilitatea de a opta pentru clasele cu profil bilingv. Pe de altă parte, dintre cei 13 elevi care au
susţinut probele de aptitudini 12 au promovat, fiind admişi la clasele cu profil vocaţional. Un elev a optat pentru admiterea la un liceu
particular.
Toţi cei 115 de elevi care au completat fiş ele de opţiuni şi au participat la admiterea computerizată au fost admiş i în prima sesiune.

Iată cum se prezintă repartiţia elevilor şcolii noastre la admiterea în liceu pentru anul şcolar 2012 - 2013:
UNITATEA Ş COLARĂ NR. ELEVI ADMIŞ I
C.N. „PETRU RAREŞ ” SUCEAVA 17
C.N. „Ş TEFAN CEL MARE” SUCEAVA 16
C.N. „MIHAI EMINESCU” SUCEAVA 20
C.N. DE INFORMATICĂ „SPIRU HARET”
8
SUCEAVA
C.A. „DIMITRIE CANTEMIR” SUCEAVA 15
C.A”CIPRIAN PORUMBESCU” SUCEAVA 5
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SUCEAVA 4
C.T. „AL.I.CUZA” SUCEAVA 30
C.T. DE IND. ALIMENTARA SUCEAVA 7
C.T. „SAMUIL ISOPESCU” SUCEAVA 3
COLEGIUL SILVIC CÂMPULUNG
1
MOLDOVENESC
SEMINARUL TEOLOGIC SUCEAVA 1
Ş COALA FILADELFIA 1
TOTAL 128
12
4. 4. Situaţia disciplinară
Astfel, în anul şcolar 2011 - 2012, un numă r de 27 de elevi au avut media scă zută la purtare. Elevii au fost sancţionaţi pentru abateri
disciplinare de la regulamentele ş colare, fiind primul an în care nu există elevi cu media scă zută la purtare datorită numă rului mare de
absenţe. 26 dintre elevii cu note scă zute la purtare sunt din ciclul gimnazial şi doar unul din ciclul primar.
Din reprezentarea grafică se observă scă derea treptată , în ultimii ani, a numă rului de elevi cu nota scă zută la purtare.
EVOLUŢ IA NOTELOR LA PURTARE 2008-2012

2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012


■ total elevi cu nota scă zută la purtare ■ nota 7 la purtare
4.5. Analiza frecvenţei
În anul şcolar 2011 - 2012 au fost înregistrate un numă r de 9227 de absenţe, dintre care 8108 au fost motivate şi 1119 nemotivate. În
aceste condiţii media absenţelor înregistrate a fost de 8,14 absenţe per elev, dintre care 0,98 absenţe per elev sunt nemotivate. În
ultimii ani numă rul de absenţe nemotivate au scă zut de la 6843 în 209 - 2010, la 1119 în anul 2011 - 2012.
13
4. 6. Participarea la competiţii, concursuri ş i olimpiade şcolare
În anul şcolar 2011 - 2012, la toate concursurile şcolare au participat 1518 elevi care au obţinut 780 de premii şi menţiuni, după cum
urmează : 215 premii I, 213 premii II, 174 premii III, 109 menţiuni şi 69 de premii speciale sau de participare.
Cele mai remarcabile rezultate au fost înregistrate la:
• Concursul interdisciplinar „± Poezie” - Talpalariu Iulia din clasa a-VI-a B a obţinut locul I la faza judeţeană şi menţiune
specială la faza naţională ;
• Concursul interjudeţean al revistei SINUS - etapa interjudeţeană - Premiul
I - Adrobotoaie Dan Ş tefan (IV step), Rebenciuc Paul Florin (IV A), Premiul III - Talpalariu Iulia (VI B), Menţiuni - Rusu Ilie -Alexandru
(IV C), Macovei Monica (VI B)
• Concursul naţional interdisciplinar Cultură şi spiritualitate românească - Faraon Alexandra (VI B), locul al-II-lea la faza judeţeană
şi premiul special la faza naţională
• Concursul naţional ,,Bunepractice în educaţia pentru mediu’’ - Premiul
II - Pă vă luc Marius VII B, Premiu special Straton Bogdan VII B
• Concurs Naţional „Avem o singură planetă ”- premiul I Maxim Raluca (VII A)
La olimpiadele ş colare au fost înregistrate 169 de participă ri la faza pe şcoală , 77 dintre participanţi fiind promovaţi pentru faza
locală . 32 de elevi au participat la fazele judeţene ale olimpiadelor şcolare fiind obţinute un premiu I, cinci premii II, un premiu III şi 8
menţiuni.
14
Elevele Faraon Alexandra şi Dumencu Bianca au participat la faza naţională a olimpiadei de limbă şi literatură română . Eleva
Faraon Alexandra a obţinut locul al-II-lea.
Eleva Talpalariu Iulia din clasa a-V-a B, pregă tită de doamna profesor Alexa Raluca Crisantha, a participat la faza naţională a
Olimpiadei de matematică .
Ca şi în anul şcolar precedent, rezultatele obţinute de cadrele didactice de la catedra de educaţie fizică ş i sport şi de elevii
îndrumaţi de aceştia au fost dintre cele mai bune. În consecinţă , pe mă sura efortului depus rezultatele sunt ş i ele foarte bune:
echipele de fotbal fete (clasele I-IV), handbal (fete ş i bă ieţi), volei (fete) s-au calificat la faza judeţeană . La această fază , echipele de
fotbal fete primar, handbal bă ieţi, handbal fete şi volei fete au obţinut locul I.. De asemenea, au fost obţinute două menţiuni la faza
judeţeană de tenis de masă .
Trebuie menţionat, în mod special, rezultatele obţinute de echipele de fotbal fete primar - campioană naţională ş i volei fete locul
II la faza naţională .
5. RESURSE MATERIALE Ş I FINANCIARE Informaţii privind spaţiile ş colare
Nr. Tipul de spaţiu Numă r Suprafaţă
crt. spaţii (mp)

1. Să li de clasă /grupă 42 2896


2. Cabinete 1 12
3. Laboratoare 6 379
4. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport 2 / 1 1755 / 957
Informaţii privind spaţiile auxiliare
Nr. Tipul de spaţiu Numă r Suprafaţă (mp)
crt. spaţii
Bibliotecă şcolară / centru de informare şi 91
1. 2
documentare
2. Spaţii depozitare materiale didactice 7 99
3. Cancelarie 1 51
4. Cabinet medical 1 83
5. Coridoare - 1624
6. Magazine 1 10
7. Spaţii sanitare (grupuri sanitare) 12 183
Unitatea a funcţionat pe două schimburi, durata orei de curs, respectiv a activită ţilor didactice, fiind de 50 minute, iar a pauzelor,
respectiv a activită ţilor recreative, fiind de 10 minute.
15
Unitatea noastră şcolară dispune de laboratoare modeme de chimie, biologie, fizică şi informatică . De asemenea, au fost înfiinţate
două să li media pentru a stimula folosirea mijloacelor audio - vizuale la ore. De un real folos pentru desfă şurarea orelor şi pentru
performanţă se dovedeşte a fi sala mare de sport, care ală turi de sala de gimnastică , sunt un plus valoric pentru unitatea noastră
şcolară . Deşi nu avem aulă , sala de ş edinţe suplineşte cu brio lipsa unei astfel de spaţiu şi gă zduieşte activită ţi extraşcolare interne
sau la reuniuni cu invitaţi externi.
Funcţionarea cabinetului şcolar de consiliere psihopedagogică ş i a cabinetului medical din incinta şcolii creează premisele pentru
pă strarea să nă tă ţii fizice şi psihice a elevilor ş colii.
Nu în ultimul rând biblioteca şcolară oferă elevilor peste 22000 de că rţi pentru a desă vârşi pregă tirea începută în sala de clasă .
6. OFERTA EDUCAŢ IONALĂ
9
Adevă rata împlinire a ş colii noastre sunt Elevii. An de an, elevii acestei şcoli se întorc de la olimpiadele ş i concursurile şcolare cu
premii în care sunt adunate sute de ore de muncă . Absolvenţii şcolii se îndreaptă spre liceele de prestigiu a şcolii, unde ne-au
reprezentat întotdeauna cu cinste.
Toţi elevii au posibilitatea însuşirii cunoştinţelor de utilizare a TIC şi accesă rii Internetului.
Valorificarea acestor oportunită ţi oferite de Ş coala Gimnazială „Miron Costin” Suceava, generează o garanţie pentru
recunoaşterea valorii absolvenţilor acestei instituţii şcolare.
Climatul ş colar şi ambianţa pedagogică se realizează printr-o bună comunicare între cadrele didactice, între profesori şi elevi, ca
şi între personalul didactic ş i cel de conducere, între profesori ş i pă rinţi.
Relaţiile interpersonale, intergrupale şi manageriale se întemeiază pe muncă , justiţie socială , respect faţă de valorile democratice,
pe promovarea factorilor motivaţionali pozitivi.
Relaţiile profesor-elev sunt relaţii de colaborare, bazate pe ideea că ambele pă rţi urmă resc aceleaşi ţinte: formarea unei temeinice
culturi generale, pregă tirea pentru viaţă , astfel încât fiecare elev să progreseze în raport cu aspiraţiile ş i înclinaţiile fiecă ruia.
5
Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală -familie este elementul cheie pentru asigurarea succesului educaţiei şi învă ţă rii tinerilor.
Pentru ca această relaţie să fie productivă , dască lii se implică în îmbună tă ţirea atitudinii familiei faţă de unitatea şcolară , faţă de
progresul instructiv educativ.
Colaborarea echipei manageriale cu toţi partenerii şcolii (toate segmentele de elevi, pă rinţii elevilor, autorită ţile locale ş i centrale,
organizaţii guvernamentale cu
16
caracter local şi central, organizaţii cu caracter non-guvemamental), va conduce la optimizarea procesului instructiv-educativ în cadrul
unită ţii şcolare.
Ş coala cu clasele I-VIII nr. 11 “Miron Costin” Suceava joacă un rol hotă râtor în formarea generaţiilor de elevi care-i trec pragul,
afirmându-se nu numai pe plan local, ci şi naţional, ca un simbol al calită ţii şi performanţei.
În activitatea şcolii se remarcă o preocupare reală pentru organizarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare, pentru pregă tirea
elevilor pentru fazele judeţene ş i naţionale, pentru stimularea elevilor prin cooptarea directă (fă ră alte criterii de selecţie) în activitatea
extraşcolară .
Fiind o şcoală de prestigiu, practică m un învă ţă mânt care încurajează competenţa, dar şi cultivarea talentelor în domeniul artistic,
plastic, muzical, sportiv, astfel încât fiecare elev poate să parcurgă un traseu educaţional potrivit aspiraţiilor sale.
Putem afirma că , într-o lume deschisă , baza didactică modernă asigură informaţii de ultimă oră pentru toate disciplinele
prevă zute în planul de învă ţă mânt.
Dezvoltarea instituţională prin proiecte ş i parteneriate, este un element prin care se distinge în spaţiul şcolar sucevean:
• Proiectul „Cu colindul la doamna educatoare”
• Proiectul Naţional - Analiză stilistică ş i compoziţie - Bacă u
• Acord de Parteneriat încheiat pentru realizarea proiectului ecologic „Participare, schimbare şi creativitate pentru un viitor durabil”
• Proiectul educaţional ,,O CARTE PENTRU TINE!” - Parteneriat cu Gră diniţa „Tă ndă rică ”
• Derularea programului educaţional ,,Junior Achievement România,
• Proiectul „Stil şi artă , mişcare şi expresivitate”, Bacă u
• Proiectul „Pă durea, prietena mea” din cadrul Programului „Să învă ţă m despre pă dure”.
• Proiectul „Pă durea, leagă nul vieţii”, în cadrul Programului „Să învă ţă m despre pă dure!,
• Proiectul educaţional „Evaluarea interdisciplinară prin intermediul orientă rii turistico- ecologice”
• Proiectul „Eco- Ş coala”
• Proiect educaţional de parteneriat educativ şcoală - familie -„Educaţia pă rinţilor în beneficiul copiilor”
• Proiect - „Dezvoltarea parteneriatului şcoală - pă rinte - premisă a progresului şcolar al elevului”
• Proiect „Mai aproape de cuvânt”
• Programul Mondial „Să învă ţă m despre pă dure”
• Proiectul Junior Achievement România - clasa a IV a „Comunitatea Noastră ” ş i Ş coala „Miron Costin”Suceava,
• Proiectul „Ş tiinţe cu Juniori’’- în parteneriat cu Liceul Pedagogic "Spiru Haret" Buză u ş i Ş coala cu clasele I-VIII "G. E. Palade" Buză u
• Proiectul educaţional naţional ,,Avem o singură planetă !
• Promovarea drepturilor copilului în cadrul Să ptă mânii Globale de Acţiune, 22-28 aprilie 2012, în parteneriat cu Salvaţi Copiii
Suceava, ”;
17
• Modulul Junior Achievement- FAMILIA MEA;
• Campania Globală pentru Educaţie iniţiată la nivel mondial de Organizaţia Salvaţi Copiii, având ca tema pentru anul 2012 „Educaţie
şi îngrijire pentru educaţia timpurie”. În cadrul Să ptă mâne Globale de Acţiune (22-28 aprilie 2012) s-au desfă şurat mai multe
acţiuni, dintre care cea mai importantă a fost Marea Imagine, pe 25 aprilie 2012
• Proiect European - „Creşterea calită ţii Învă ţă mântului matematic şi ştiinţific preuniversitar prin informatizarea concursurilor de masă
- ICOM” POSDRU
• Proiectul educaţional “Apa înseamnă viaţă ” ediţia 2012 în parteneriat cu S.C. ACET SA Suceava şi I.S.J.Suceava, în cadrul Zilei
mondiale a apei în 22martie 2012
• Proiectul „De tine copile îmi pasă ” cu activitatea „Prietenul la nevoie se cunoaşte” în parteneriat cu G.P.N. „Ţ ă ndă rică ” Suceava
• Proiectul „Să citim pentru mileniul III” cu activitatea „Vitrina că rţilor frumoase” în parteneriat cu G.P.N. Suceava
• Proiectul „Învă ţă m să tră im in diversitate” - Videle -Teleorman,
• Proiectul Fibonacci - în colaborare cu Institutul Naţional de Fizica Plasmei
• Proiectul GREENWA VE - proiect international
• Proiectul „Ziua Verde eco şcoli - certificat de voluntariat”
• Proiectul U4energy - elevi din cl.VII B, VIII C, Prof. Ignă tescu Valerica
• Proiectul „Bune practici în educaţia pentru mediu”
• Proiectul „Apa condiţie a vieţii, mişcarea condiţie a să nă tă ţii”
• Parteneriat cu Ş coala cu clasele I-VIII Todireşti, Vaslui
• Parteneriat cu Ş coala cu cl. I-VIII „Vlaicu Vodă ”, Bră ila.
• Parteneriat cu biblioteca şcolii -„Bibliotecar pentru o zi”
• Parteneriat cu GPP nr.21 Iaşi
• Parteneriat cu GPP Prichindelul - Suceava
• Parteneriat cu Ş coala cu cl.I-VIII Todireşti, jud.Suceava
• Parteneriat cu ECO Ş coala „Ion Creangă ” Suceava
• Parteneriat cu parohia Adâncata
• Partener la Concursul Naţional „Plaiuri natale”
• Parteneriat cu Ş coala „Bogdan Petriceicu Haş deu”, Iaşi,
• Parteneriat cu Gră diniţa cu Program Normal „Ţ ă ndă rică ”, Suceava,
• Parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „I.C. Sbiera” Suceava, Filiala Burdujeni
• Parteneriat cu Eco-Ş coala cu clasele I-VIII Nr. 10 Suceava
Ş coala dispune de materiale curriculare pentru nivelul primar ş i gimnazial de învă ţă mânt, respectiv planuri de învă ţă mânt,
programe şcolare, manuale ş i auxiliare şcolare, ghiduri metodice ş i alte publicaţii.
Selectarea manualelor alternative se face pe baza tehnicilor de evaluare şi a criteriilor cunoscute.
Alegerea, proiectarea ş i aplicarea programelor CDŞ ră spund nevoilor şi intereselor elevilor ş i pă rinţilor.
Un punct forte al ofertei educaţionale îl reprezintă programul activită ţilor educative şcolare şi extraşcolare, care încearcă să
satisfacă gusturile tuturor elevilor, dar să fie atractive şi pentru pă rinţi. Educaţia pentru educaţie durabilă ,
18
pentru o viaţă să nă toasă , pentru respectul acordat tradiţiilor culturale şi istoriei locale ş i naţionale, pentru drepturi, etc. se regă sesc în
oferta de activită ţi a unită ţii noastre şcolare.
7. MANAGEMENTUL UNITĂ Ţ II DE ÎNVĂ Ţ Ă MÂNT
9 9
Conducerea şcolii, împreună cu membrii Consiliului de Administraţie, asigură buna desfă şurare a procesului instructiv - educativ,
precum şi îndeplinirea obiectivelor cuprinse în planul managerial ş i în planul de mă suri pentru optimizarea procesului de învă ţă mânt
prezentate în cadrul consiliilor profesorale. Echipa managerială a urmă rit respectarea ş i îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin în calitate de
conducă tor al unită ţii şcolare, de angajator, de evaluator şi de ordonator de credite. De asemenea echipa managerială şi-a asumat
ră spunderea creă rii, menţinerii ş i dezvoltă rii climatului pozitiv, favorabil, eficient ş i creativ urmă rind să formeze din membrii
personalului didactic o adevă rată echipă .
Conducerea şcolii a desfă şurat o activitate transparentă prin comunicare permanentă cu toate cadrele didactice ş i celelalte
categorii de personal angajat ş i nu au existat grave probleme de comunicare între profesori, profesori ş i elevi; comunicarea cu pă rinţii
elevilor s-a realizat sistematic prin lectorate şi prin consultaţii în cadrul orei de consiliere educaţională .
Consiliul de Administraţie, a fost constituit conform ordinelor în vigoare şi şi-a desfă şurat activitatea respectând tematica
şedinţelor propusă la începutul anului şcolar, soluţionând în mod operativ toate problemele apă rute, luând hotă rârile care se
impuneau în fiecare situaţie.
Unitatea noastră şcolară a fost cuprinsă în proiectul „Dezvoltarea culturii calită ţii şi furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul
de învă ţă mânt preuniversitar din România prin implementarea standardelor de referinţă ” derulat în cadrul proiectelor POSDRU de
că tre ARACIP. Astfel în perioada 17 - 19 octombrie 2011 a fost realizată evaluarea externă de că tre ARACIP.
Evaluarea externă a fost efectuată de o comisiei formată din doi experţi ARACIP, un monitor din partea experţilor ARACIP ai
judeţului ş i un reprezentant al ISJ Suceava. Rezultatul evaluă rii a fost prezentat în cadrul Consiliului de Administraţie, Consiliului
profesoral şi în cadrul ş edinţei Asociaţiei de pă rinţi. Au fost urmă riţi 24 de indicatori de performanţă , la care toţi descriptorii din
cadrul standardelor de evaluare ş i acreditare au fost îndepliniţi. La standardele de calitate, din cei 88 de descriptori evaluaţi, 55 au fost
îndepliniţi, restul de 23 fiind consideraţi ca neîndepliniţi.
Unitatea noastră şcolară a fost inclusă într-un alt proiect strategic finanţat din fonduri europene, demarat de ARACIP „Sprijin
pentru unită ţile şcolare în implementarea manualului de evaluare internă a calită ţii educaţiei” (ID55668).
Un alt proiect la care ş coala noastră a aplicat este „Stilul de învă ţare şi temperamentul şcolarilor - instrumente pentru o educaţie
creativă ” -
19
POSDRU/87/1.3S/61341, axa prioritară 1, care are grupul ţintă format din doua clase (VI A, VII B), doi profesori de limbă şi literatură
română şi consilierul psihopedagog.
Continuă implementarea miniproiectului „Apa - condiţie a vieţii, mişcarea - condiţie a să nă tă ţii” derulat în colaborare cu ISJ
Suceava, DSP Suceava şi finanţat prin fonduri puse la dispoziţie de guvernul Norvegiei.
8. ANALIZA P.E.S.T.E.
Politic:
Ş coala se află în contextul politic actual, o societate în schimbare, în că utarea ş i promovarea valorilor reale, este supus tranziţiei
întregului sistem şi tuturor subsistemelor. Activitatea se desfă şoară având la bază Legea Educaţiei Naţionale, ordinele ş i notifică rile
care susţin punerea în aplicare a reformei învă ţă mântului, reforma managementului şcolar care vizează autonomia instituţiilor de
învă ţă mânt, pregă tirea în domeniul managementului educaţional, raţionalizarea resurselor financiare ş i umane.
Economic:
Din acest punct de vedere se constată la nivel naţional creşterea ratei şomajului pe fondul orientă rii tinerilor cu preponderenţă
spre liceele teoretice ş i nu spre şcolile profesionale, deşi cererea de locuri de munca în domeniu depă ş eşte oferta.
Cu toate că legislaţia financiară permite atragerea de surse extrabugetare la nivelul unită ţilor de învă ţă mânt, interesul agenţilor
economici în acordarea de sponsoriză ri sau donaţii pentru şcoli este în continuare scă zut.
Situaţia materială precară a multor pă rinţi este, în unele situaţii, cauza interesului scă zut faţă de şcoală al elevilor.
Toţi aceşti factori economici au efecte grave: dezinteres, absenteism ridicat, chiar abandon şcolar (cu precă dere în rândul copiilor
de etnie rromă ). Tocmai de aceea impactul programelor sociale (supliment de hrană , manuale, rechizite gratuite, burse) este mare.
Social:
Implicarea pă rinţilor în procesul instructiv-educativ este o problemă secundară , grija principală fiind asigurarea hranei copiilor.
Cartierul este unul fost muncitoresc, format pe baza platformei industriale astă zi inexistente. Rolul economic principal revine
comerţului sau muncii de zilier, fapt ce sporeş te decalajul economic între elevi. Efectele acestor probleme sociale se resimt asupra
pregă tirii elevilor.
O alta problemă socială este tendinţa mass-mediei de a prezenta ca regulă aspectele negative, cu efecte negative pe termen lung,
şcoala trebuie să facă eforturi pentru a înlă tura sau atenua aceste efecte.
20
Tehnologic:
Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate nivelele
învă ţă mântului preuniversitar; unitatea şcolară deţine laboratoare funcţionale, cu dotare modernă , necesare tuturor disciplinelor.
Sprijinul M.E.C.T.S. acordat iniţiativelor unită ţilor şcolare în sensul predă rii- învă ţă rii asistate de calculator reprezintă indiscutabil
un punct forte în aceasta direcţie. În plus, posibilitatea reala a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ
reprezintă un avantaj suplimentar.
Deşi de multe ori lipsesc fondurile de la bugetul local pentru dotarea cu echipamente / mijloace fixe, acestea pot fi achiziţionate
prin derularea unor programe specifice sau prin implicarea comitetului de pă rinţi.
Un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învă ţă mânt preuniversitar îl reprezintă încă insuficienta pregă tire a
cadrelor didactice de alte specialită ţi decât informatica în ceea ce priveşte utilizarea programelor de calculator, chiar a celor mai
uzuale (Microsoft Office).
Oferta de formare în acest sens a instituţiilor de învă ţă mânt superior şi a agenţilor economici poate fi valorificata, în condiţiile
motivă rii cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecţionare.
Ecologic:
Pe mă sura ce tehnologia se perfecţionează , stilul nostru de viaţă se schimbă . Preocupă rile în domeniul ecologic, din grija faţă de
generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluă rii, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens
şcoala noastră participă la programe de educaţie civică ş i ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali (Eco-Ş coala,
Să învă ţă m despre pă dure, Educaţia pentru să nă tate).
9. ANALIZA SWOT
9.1. Curriculum
PUNCTE TARI
• Promovarea strategiilor moderne în abordarea actului învă ţă rii
• Numă r mare de elevi participanţi ş i premiaţi la concursurile şi olimpiadele naţionale
• Preocuparea permanentă a personalului şcolii
pentru diminuarea abandonului şcolar,
absenteismului şi a indisciplinei ş colare prin implicare în programe educaţionale
• Colaborarea bună între cadrele didactice din
ciclul primar şi gimnazial şi realizarea _______
PUNCTE SLABE
• Numă rul redus de activită ţi dedicate combaterii violenţei în mediul şcolar
• Activită ţi metodice, mai ales cele la consiliere ş i orientare, cu accent pe urmă rirea aspectelor de ordin teoretic şi axate prea puţin pe
exemple de bună practică
• Un numă r redus de cadre didactice folosesc mijloacele media la orele de curs
• Slaba utilizare a platformei AEL
• Unele cadre didactice care nu aplică metode
21
activită ţilor metodice ş i educative comune activ-participative, de grup, învă ţarea centrată
• Existenţa coeziunii de grup la nivelul pe elev, nici metodele de evaluare formativă ,
organizaţiei şcolare lecţiile lor fiind uneori neatractive • Insuficienta
• Stabilirea unor acţiuni pentru analiza folosire a metodelor alternative de evaluare:
periodică a portofoliul şi proiectul
• Rezultatelor obţinute pe parcursul anului
şcolar în cadrul procesului instructiv-educativ
şi în reducerea absenteismului în condiţiile
susţinerii reformei educaţionale
• Acţiuni de prezentare ş i dezbatere a
noută ţilor în
• Elaborarea planului de activită ţi educative
şcolare şi extraşcolare şi realizarea acestuia
• Oferta de opţionale este foarte diversificată
• Activită ţi transdisciplinare regă site în
practica educaţională
• Atenţiei sporită acordată laturii formativ-
educative a procesului didactic
OPORTUNITĂ Ţ I AMENINŢ Ă RI
9 9
• Posibilitatea alegerii CDŞ -ului dintr-o ofertă • Violenţa ş i agresiunea în rândul tinerilor, în
generoasă , atât la învă ţă mântul primar, cât ş i special a celor cu probleme familiale
la cel gimnazial • Spaţii insuficiente pentru activită ţi de
• Oferta bogată de auxiliare curriculare si de pregă tire suplimentară
soft pentru studiul disciplinelor • Programe şcolare încă rcate ş i uneori
• Interesul în creştere al elevilor faţă de neadecvate exigenţelor de formare la nivel
tehnologia informaţiei european
• Existenţa programului şcolar în două
schimburi
• Diminuarea interesului la învă ţă tură al
elevilor claselor a VIII-a pentru disciplinele
necuprinse la Evaluarea Naţională
• Insuficienta diversificare şi adecvare a
CDŞ - ului la cerinţele ş i solicită rile elevilor
poate scă dea motivaţia pentru învă ţare
precum şi interesul pentru această unitate de
învă ţă mânt
9.2. Resurse umane
PUNCTE TARI
• Cadre didactice calificate, în majoritate cu gradul didactic I
• Atmosferă destinsă , de încredere
reciprocă ;
• Prezenţa unui profesor psihopedagog în şcoală
• Colaborarea bună între cadrele didactice din ciclul primar ş i gimnazial şi realizarea
PUNCTE SLABE
• Existenţa unor probleme disciplinare la elevii claselor V-VIII
• Colaborarea şi cooperarea insuficientă în interiorul comisiilor metodice
• Activită ţi metodice, mai ales cele la consiliere ş i orientare, cu accent pe urmă rirea aspectelor de ordin teoretic ş i axate prea puţin pe
exemple de bună practică
22
• Activită ţilor metodice ş i educative • Un numă r redus de cadre didactice
comune folosesc mijloacele media la orele de curs
• Participarea unui numă r mare de cadre • Nerespectarea graficului de serviciu pe
didactice la cursuri de formare continuă paliere ş i a serviciului pe şcoală de că tre
• Comunicare ş i deschidere faţă de elevi; unele cadre didactice
• Existenţa coeziunii de grup la nivelul • Inerţia unor cadre didactice în acceptarea
organizaţiei şcolare; noului şi, în special, în regândirea relaţiei
• Un foarte bun grup de profesori profesor - elev.
metodişti la diferite specialită ţi, autori de • Implicare redusă a unor cadre didactice în
metodici ale disciplinelor de învă ţă mânt, organizarea activită ţilor extraşcolare ş i în
materiale didactice auxiliare, că rţi ş i studii actul decizional şi educaţional;
de specialitate; • Lipsa abilită ţii de a lucra în grup şi în
• Bună cultură organizaţională echipă , manifestată în colectivul de cadre
caracterizată prin pă strarea unor tradiţii didactice;
specifice • Inerţie din partea unor profesori în
• Cadre didactice perfecţionate prin modernizarea metodelor de predare,
stagiile de formare în problematica învă ţare, evaluare.
reformei: abilitare curriculară , evaluare, • Exagerarea din partea unor cadre didactice
inteligenţe multiple, negocierea privind cerinţele /pretenţiile în raport cu
conflictelor; prestaţiile elevilor.
• Atitudine pozitivă a cadrului didactic • La unii dască li - metode excesiv
faţă de elev şi procesul de învă ţă mânt; tradiţionaliste, conservatorism
• Personal didactic calificat 100 %; • Nevalorificarea la maxim a resurselor
• Există o bună delimitare a umane şi materiale;
responsabilită ţilor cadrelor didactice, • Elevii şi profesorii nu folosesc eficient
există comisii constituite pe diverse dotarea cu IT pentru comunicare intra şi extra
probleme precum ş i o bună coordonare a instituţională , pentru modelare
acestora experimentală ;
• Existenţa unui cod nescris, a unui sistem • Nu toate cadrele didactice care au
de valori acceptat de elevi şi de profesori; participat la cursuri de perfecţionare aplică la
• Respectarea criteriului continuită ţii pe clasă metodele şi tehnicile însuşite
post ş i la clasă , inclusiv pentru cadrele
didactice suplinitoare, acolo unde este
posibil
• Toţi elevii de gimnaziu sunt iniţiaţi în
operarea pe calculator, în cadrul
disciplinelor opţionale, cu profesor calificat
OPORTUNITĂ Ţ I
9 AMENINŢ Ă RI
• Existenţa programelor de formare a 9
cadrelor didactice, propuse de M.E.C.T.S., • Activitatea birocratică prin întocmiri de
universită ţi ş i CCD, inclusiv programele situaţii, rapoarte, statistici etc. în ritm alert.
europene • Violenţa ş i agresiunea în rândul tinerilor, în
• Accesul la informaţie prin extinderea special a celor cu probleme familiale
reţelei de internet • Motivarea/stimularea slabă a cadrelor
• Participarea la programe şi proiecte didactice prin politicile salariale curente
locale ş i naţionale • Deteriorarea mediului socio-economic,
• Posibilitatea accesă rii de fonduri familial; diminuarea interesului / capacită ţii
europene pentru formare profesională a familiei de a susţine pregă tirea ş colară a
elevilor şi profesorilor copiilor
• Calificarea cadrelor didactice şi munca • Inexistenta unei legislaţii coerente pentru
susţinută a acestora. asigurarea unei reale autonomii a şcolii;
• Valorificarea tradiţiei locale prin mijloace
23
moderne de predare-învă ţare, pentru a forma tineri europeni competitivi
• Sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate prin programe guvernamentale;
• Instituirea unui cadru de monitorizare a performanţelor şcolare în unitate.
• Programe de pregă tire specială pentru olimpiade şi concursuri pentru elevii capabili de performanţă şcolară ;
• Dezvoltarea unor cursuri opţionale care sa implice o dezvoltare a unor aptitudini si talente dar şi care să conveargă la dezvoltarea
unor proiecte instituţionale;
• Organizarea unui numă r mare de sesiuni de comunică ri metodico-ştiinţifice;
• Atragerea elevilor prin mă suri de
popularizare a rezultatelor şcolii
• Restrângeri de activitate pentru cadrele didactice titulare datorita scă derii populaţiei şcolare sau a migră rii acesteia în stră ină tate
• Descentralizarea şi necunoaşterea beneficiilor acesteia ar putea crea şi întreţine conflicte, care ar dă una procesului
instructiv-educativ
• Lipsa unor prevederi specifice în legislaţia
şcolară care să permită atenţionarea
/sancţionarea cadrelor didactice dezinteresate faţă de propria dezvoltare profesională ;
• Rigiditatea unor cadre didactice în ceea ce priveşte notarea elevilor.
• Dorinţa unora dintre pă rinţi de a-i transfera pe elevi la unită ţile care acorda foarte uşor nota 10.
• Tendinţa generala a elevilor de a nu mai citi
• Tendinţa generală a elevilor de a învă ţa mai puţin, dar de a obţine note bune cu efort minim.
• Statutul social marginalizat al cadrelor didactice;
• Cadrele didactice tinere sunt cele mai puţin motivate financiar, datorită salariilor foarte mici sunt atrase spre alte posturi, mai bine
plă tite, ceea ce are drept rezultat îmbă trânirea colectivului de cadre didactice
9.3. Resurse materiale şi finaciare
PUNCTE TARI
• Baza materială dezvoltată ş i permanent îmbună tă ţită
• Existenţa să lii de sport, o bună
oportunitate pentru desfă şurarea în condiţii optime a orelor de educaţie fizică ş i sport, dar şi pentru performanţă şi participarea la
concursuri sportive
• Susţinerea şcolii de că tre autorită ţile locale şi interesul acestora pentru asigurarea condiţiilor favorabile procesului instructiv-
educativ;
• Existenţa celor două să li media
• Existenţa bibliotecii ş colare cu o bogată ofertă de literatură pedagogică ş i metodică de actualitate (peste 22000 de volume);
PUNCTE SLABE
• Slaba utilizare a platformei AEL
• Absenţa să lii de lectură aferentă bibliotecii
• Program de studiu în două schimburi ;
• Dotarea incompletă a laboratoarelor;
• Uzura morală ş i fizică a unor dotă ri din laboratoarele şi cabinetele şcolii.
• Insuficienta dotare cu aparatură de
multiplicare a materialelor didactice, necesare îmbună tă ţirii procesului instructiv - educativ.
• Iinsuficienta dotare tehnică a laboratoarelor şi a să lilor de clasă ;
• Oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor;
• Insuficienta dotare tehnică a unor
24
• Preocuparea conducerii instituţiei laboratoarele ş i să li de clasă ;
şcolare pentru dezvoltarea bazei materiale; • Lipsa fondurilor necesare achiziţionă rii de
• Existenţa materialelor promoţionale carte şcolară , din bibliografia prevă zută de
pentru oferta educaţională ; programele actuale
• Atragerea de fonduri şi îmbună tă ţirea • Numă rul mic al agenţilor economici
bazei materiale. prosperi care să fie interesaţi de sprijinirea
• Existenţa spaţiilor şcolare dotate şcolilor
conform normativelor în vigoare;
• Existenţa laboratoarelor funcţionale
pentru anumite discipline: informatică ,
fizică şi chimie, biologie, precum şi a unui
cabinet de asistenţă psihopedagogică ;
• Existenţa unei să li de festivită ţi cu
capacitate de 80 de locuri;
• Tâmplă rie PVC-protecţie termică ş i
fonică
• Gestionarea adecvată a contribuţiei
benevole a pă rinţilor pentru investiţii în
şcoală , premieri, activită ţi extraşcolare
• Condiţii igienico-sanitare propice
desfă şură rii procesului educativ
• Spaţiu adecvat pentru punctul de
distribuire a laptelui şi cornului
• Dotare cu calculatore, imprimante,
copiatoare, TV color, 4 video proiectoare,
cablu TV, conectare la Internet

25
OPORTUNITĂ Ţ I
9
• Accesul la informaţie prin extinderea reţelei de internet
• Preocuparea şi sprijinul conducerii
comunită ţii locale precum şi a pă rinţilor pentru dezvoltarea bazei materiale
• Participarea la programe şi proiecte locale şi naţionale
• Existenţa să lii media, a să lii de sport, a cabinetului medical ş i a celui psihopedagogic
• Materialele didactice obţinute conduc la modernizarea strategiilor didactice;
• Dotarea la nivelul catedrelor şi
laboratoarelor propice pentru activită ţi
extracurriculare şi extraşcolare;
• Dezvoltarea bazei sportive
• Stimularea personalului didactic în scopul
• elaboră rii de proiecte cu finanţare externă .
• Posibilitatea antrenă rii elevilor şi pă rinţilor
• în activită ţi productive şi de întreţinere a şcolii
AMENINŢ Ă RI
9
• Descentralizarea şi necunoaşterea beneficiilor acesteia ar putea crea şi întreţine conflicte, care ar dă una procesului
instructiv-educativ
• Lipsa resurselor financiare necesare amenaj ă rii unor spaţii auxiliare
• Ritmul accelerat al schimbă rilor tehnologice
• conduce la uzura morală a echipamentelor
• existente
• Fonduri insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii instituţionale
9.4. Dezvoltare instituţională şi comunicare
PUNCTE TARI
• Buna colaborare a şcolii cu comunitatea ş i ceilalţi parteneri educaţionali
• Susţinerea şcolii de că tre autorită ţile locale şi interesul acestora pentru asigurarea condiţiilor favorabile procesului instructiv-
educativ
• Comunicare ş i deschidere faţă de elevi;
• Existenţa coeziunii de grup la nivelul organizaţiei şcolare
• Creşterea nivelului de informare a cadrelor didactice privind proiectele comunitare Di asigurarea condiD iilor necesare formă rii celor
interesa Di în realizarea de proiecte
PUNCTE SLABE
• Numă rul redus de activită ţi dedicate combaterii violenţei în mediul şcolar
• Autonomia instituţională , formulată numai la nivel teoretic, limitează posibilitatea realiză rii unei oferte educaţionale mai bune;
• Existenţa unui numă r mare de elevi nesupravegheaţi, pă rinţii fiind plecaţi la lucru în stră ină tate (182 elevi - octombrie 2011)
• Insuficienta colaborare a pă rinţilor cu şcoala
• Slabe legă turi de parteneriat cu firme private şi ONG-uri;
• Lipsa contractelor educaţionale are drept consecinţă neatragerea unui numă r mare de pă rinţi în problemele şcolii, prin
sponsorizare, contribuţie benevolă , dotare etc.
26
OPORTUNITĂ Ţ I
9
• Existenţa programelor europene de parteneriat educaţional, la care şcoala este asociată
• Preocuparea ş i sprijinul conducerii comunită ţii locale precum ş i a pă rinţilor pentru dezvoltarea bazei materiale
• Sprijinul Comitetelor de pă rinţi în dotarea şcolii ş i realizarea unor activită ţi
• Participarea la programe şi proiecte locale şi naţionale
• Încrederea comunită ţii locale în calitatea procesului de învă ţă mânt desfă şurat în această unitate ş colară .
• Derularea a numeroase programe de parteneriat cu instituţii precum: Poliţia de Proximitate, Jandarmeria, Biserica, Primă ria, CCD
• Posibilitatea efectuă rii unui numă r mare de activită ţi extraşcolare
• Folosirea site-ului ş colii ca mijloc de informare privitor la oferta şcolară
AMENINŢ Ă RI
9
• Existenţa ş i proliferarea unui mediu
negativ al educaţiei informale, care
promovează valori contrare celor ale ş colii
• Prezentarea unor reportaje ş i emisiuni la TV care afectează imaginea învă ţă mântului în ansamblu
• Violenţa ş i agresiunea în rândul tinerilor, în special a celor cu probleme familiale
• Spor demografic negativ cu implicaţii în dimensionarea reţelei şcolare şi a încadră rii personalului didactic
• Descentralizarea ş i necunoaşterea beneficiilor acesteia ar putea crea şi întreţine conflicte, care ar dă una procesului instructiv-
educativ
• Lipsa motivaţiei cadrelor didactice şi a elevilor
• Legislaţia financiară în vigoare nu
încurajează sponsoriză ri de la agenţii
economici
• Inexistenţa unor programe
guvernamentale de consultanţă pentru pă rinţi şi alţi adulţi implicaţi în educaţia copiilor în familie sau mă car a unui curriculum pentru
diriginţi şi manageri în scopul asistenţei familiilor în probleme de educaţie şi de ocrotire a minorilor
Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare
Ca urmare a analizei mediului extern ş i a mediului intern al şcolii se desprind urmă toarele aspecte principale care necesită
dezvoltare:
• Utilizarea eficientă a bazei materiale de care dispune ş coala.
• Identificarea de noi surse de finanţare, inclusiv nerambursabile.
• Atragerea şi implicarea elevilor într-o mă sură mai mare în procesul de învă ţă mânt prin utilizarea unor metode de predare şi
evaluare centrate pe elev.
• Continuarea implică rii şcolii în derularea de proiecte şi parteneriate
• Creşterea motivaţiei elevilor pentru a participa la activită ţi extraşcolare şi de educaţie durabilă
5
• Implicarea mai mare a pă rinţilor în viaţa şcolii.
• Creşterea calită ţii procesului de învă ţă mânt cu implicarea responsabilă a tuturor factorilor,
27
• beneficiari direcţi, indirecţi şi prestatori de servicii educaţionale.
• Asigurarea de şanse egale pentru toţi elevii şcolii
• Creşterea numă rului de cadre didactice care aplică învă ţarea centrată pe
elev.
• Întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi a resurselor materiale
• Prevenirea ş i combaterea eş ecului şcolar, a violenţei şcolare ş i a absenteismului prin derularea de programe de consiliere ş i
sprijin în favoarea familiilor/elevilor
• Orientarea şi consilierea privind cariera.
• Promovarea imaginii ş colii la nivelul comunită ţii locale ş i zonale
28
III. PROGNOZĂ Ş I STRATEGIE
1. Ţ INTELE (SCOPURILE) STRATEGICE
1. Creşterea nivelului de performanţă a elevilor prin implementarea unui curriculum centrat pe dezvoltarea
competenţelor-cheie şi prin participarea la competiţii, concursuri ş i olimpiade şcolare
2. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, prevenirea
eşecului ş colar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare
3. Implementarea reformei manageriale în toate domeniile majore pe baza valorilor promovate de şcoală , a unui sistem
flexibil de circulaţie a informaţiei şi unei mari deschideri spre colaborarea cu partenerii educaţionali
4. Formarea continuă a cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active, folosirea strategiilor şi mijloacelor moderne de
educaţie, management pozitiv al clasei de elevi
5. Dezvoltarea activită ţilor educative extracurriculare orientate spre educaţia pentru dezvoltare durabilă , voluntariat,
derularea proiectelor şi parteneriatelor educaţionale
6. Modernizarea ş i dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea asigură rii mijloacelor necesare promovă rii unui mediu
şcolar prietenos ş i a unui învă ţă mânt modern
29
2. OPŢ IUNILE STRATEGICE
9
Ţ INTA DOMENIUL OPŢ IUNI STRATEGICE
STRATEGICĂ FUNCŢ IONAL 9
1. Creşterea nivelului Dezvoltare curriculară Folosirea metodelor activ -participative şi
de performanţă a alternative de predare - învă ţare -
elevilor prin evaluare Selectarea, pregă tirea
implementarea unui personalizată ş i participarea elevilor la
curriculum centrat pe competiţii, concursuri ş i olimpiade şcolare
dezvoltarea Desfă şurarea unor sesiuni de comunică ri
competenţelor- şi referate ale elevilor
cheie şi prin Dezvoltarea resurselor Aplicarea de că tre cadrele didactice a
participarea la umane metodelor activ - participative şi
competiţii, concursuri alternative în activită ţile de predare -
şi olimpiade şcolare învă ţare - evaluare însuşite la cursurile de
formare continuă
Motivarea financiară a elevilor şi
personalului didactic care obţine rezultate
deosebite la concursuri şi olimpiade
Atragerea de resurse Achiziţia de softuri educaţionale, mijloace
financiare şi dezvoltarea media şi mijloace didactice Funcţionarea
bazei materiale la capacitate maximă a laboratoarelor,
să lilor media şi să lii de sport Continuarea
colaboră rii cu Asociaţia de pă rinţi sau alte
organizaţii pentru recompensarea
financiară a elevilor şi personalului
didactic cu rezultate deosebite

Dezvoltarea relaţiilor Revizuirea periodică a curriculumului la


comunitare decizia şcolii în acord cu nevoile reale de
formare ale elevilor
Motivarea elevilor să obţină rezultate
deosebite la competiţii, concursuri ş i
olimpiade şcolare prin evidenţierea lor pe
site-ul şcolii sau pe panouri special
amenajate
Ţ INTA
STRATEGICĂ

DOMENIUL OPŢ IUNI STRATEGICE


FUNCŢ IONAL 9
Dezvoltare curriculară Pă strarea unei evidenţe clare ş i permanentă
a populaţiei şcolare
Realizarea unor programe de educaţie
diferenţiată pentru copiii cu cerinţe
educative speciale

Dezvoltarea resurselor Folosirea strategiilor didactice în funcţie de


umane stilurile de învă ţare ale elevilor
2. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a
30
procesului instructiv-
Atragerea de resurse Accesul tuturor elevilor la baza materială a
educativ, prevenirea
financiare şi şcolii
eşecului ş colar şi
dezvoltarea bazei
includerea tuturor
materiale
elevilor într-o formă
superioară de Dezvoltarea relaţiilor Flexibilizarea programelor şi a ofertei

şcolarizare comunitare educaţionale, permanent adaptate la


cerinţele social - economice şi pornind de la
solicită rile beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai
actului educaţional;

Ţ INTA DOMENIUL OPŢ IUNI STRATEGICE


STRATEGICĂ FUNCŢ IONAL 9
3. Dezvoltare curriculară Dezvoltarea unui sistem al calită ţii la nivelul
Implementarea şcolii care are bază de proceduri specifice.
reformei Proiectarea activită ţilor manageriale pe
manageriale în toate baza unei diagnoze concrete şi corecte
domeniile majore pe Dezvoltarea resurselor Fluidizarea circuitului informaţiei Asigurarea
baza valorilor umane unui sistem pe deplin acceptat şi legal
promovate de pentru managementul resurselor umane
şcoală , a unui sistem (recrutare, evaluare, motivare, etc)
flexibil de circulaţie a Atragerea de resurse Achiziţionarea de materiale informative
9 financiare şi privitoare la descentralizare şi reformă
informaţiei ş i unei dezvoltarea bazei managerială în educaţie
mari deschideri spre materiale
colaborarea cu Dezvoltarea relaţiilor Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unei
partenerii comunitare culturi organizaţionale orientată spre
educaţionali performanţă
9 Asigurarea securită ţii elevilor şi a
activită ţilor instructiv - educative
Colaborarea cu manageri din alte instituţii
Actualizarea site-ului ş colii de unde cei
interesaţi pot afla întreaga noastră ofertă
educaţională
Colaborarea în vederea rezolvă rii situaţiilor
problematice ale şcolii cu reprezentanţii
autorită ţii locale (Primă rie, Prefectură ,
Poliţie)

31
Ţ INTA DOMENIUL OPŢ IUNI STRATEGICE
STRATEGICĂ FUNCŢ IONAL 9
4. Formarea continuă Dezvoltare curriculară Formarea corpului profesoral pentru
a cadrelor didactice revalorificarea metodelor clasic-tradiţionale,
pentru aplicarea aplicarea metodelor active, de grup ş i
metodelor active, instrumentarea tehnicilor noi de învă ţare şi
folosirea strategiilor evaluare.
şi mijloacelor Dezvoltarea resurselor Realizarea unui program de formare
moderne de umane continuă personalizat al întregului personal
educaţie, al şcolii, în conformitate cu prevederile
management pozitiv legale (perfecţionarea la 5 ani)
al clasei de elevi Atragerea de resurse Constituirea bugetului pentru formarea
financiare şi continuă ş i alocarea acestuia în funcţie de
dezvoltarea bazei necesită ţile de formare ale personalului
materiale şcolii

Dezvoltarea relaţiilor Popularizarea ofertelor de formare ale CCD


comunitare Suceava ş i a altor instituţii care realizarea
astfel de activită ţi
Diseminarea rezultatelor activită ţilor de
formare

Ţ INTA DOMENIUL OPŢ IUNI STRATEGICE


STRATEGICĂ FUNCŢ IONAL 9
5. Dezvoltarea Dezvoltare curriculară Continuarea proiectelor care privesc
activită ţilor educaţia pentru dezvoltare durabilă (Eco -
9 Ş coală , Apa condiţie a vieţii, mişcarea
educative condiţie a să nă tă ţii, Dă ruind de la inimă la
extracurriculare inimă )
orientate spre Dezvoltarea în cadrul curricumului la decizia
educaţia pentru şcolii a unor discipline care au la bază
dezvoltare activită ţi în cadrul proiectelor şi
durabilă , parteneriatelor educaţionale
voluntariat, Organizarea unor manifestă ri educative,
derularea culturale, artistice, religioase, sociale şi
proiectelor şi sportive cu diferite prilejuri
parteneriatelor
educaţionale
9

Dezvoltarea resurselor Participarea elevilor şi cadrelor didactice la


umane activită ţile acestor proiecte ş i la acţiuni de
voluntariat
Participarea profesorilor şi elevilor la
programe şi parteneriate cu şcoli din ţară şi
stră ină tate Orientarea şcolară şi
profesională a elevilor, în vederea accederii
la niveluri superioare de educaţie
Punerea la dispoziţie a întregii baze
Atragerea de resurse materiale a şcolii pentru derularea
financiare şi activită ţilor din cadrul acestor proiecte
dezvoltarea bazei Realizarea unor proiecte prin care să se
materiale atragă
32
finanţă ri de la instituţiile şi organismele
abilitate ş i participarea la diverse proiecte
pentru finanţarea învă ţă mântului, iniţiate de
diverse instituţii ş i fundaţii Dezvoltarea
resurselor materiale pentru buna
funcţionare a cabinetului şcolar de asistenţă
spihopedagogică
Dezvoltarea relaţiilor Promovarea programe educaţionale
comunitare specifice (educaţie pentru să nă tate,
educaţie ecologică şi de protecţie a
mediului, educaţia pentru democraţie şi
integrare în uniunea europeană ). Schimbul
de bune practici cu instituţii partenere
Aplicarea chestionarelor elevilor şi pă rinţilor
pentru dezvoltarea activită ţilor educative
dorite

Ţ INTA DOMENIUL OPŢ IUNI STRATEGICE


STRATEGICĂ FUNCŢ IONAL 9
6. Modernizarea şi Dezvoltare curriculară Achiziţionarea ş i utilizarea unor materiale
dezvoltarea bazei didactice, softuri educaţionale şi mijloace
materiale a şcolii în multimedia pentru creş terea atractivită ţi
vederea asigură rii activită ţii didactice
mijloacelor necesare
promovă rii unui
mediu şcolar Formarea continuă a cadrelor didactice
prietenos ş i a unui Dezvoltarea resurselor pentru folosirea la clasă a noilor
învă ţă mânt umane echipamente
9 Atragerea de resurse Conceperea ş i execuţia bugetului şcolii
modern financiare şi pentru obţinerea unui echilibru bugetar
dezvoltarea bazei Gestionarea, întreţinerea, menţinerea ş i
materiale îmbună tă ţirea funcţionalită ţi patrimoniului
şcolii pentru desfă ş urarea în bune condiţii a
procesului de învă ţă mânt şi a activită ţilor
extracurriculare
Dezvoltarea relaţiilor Atragerea de surse financiare extrabugetare
comunitare pentru dezvoltarea bazei materiale a şcolii,
mai ales din proiecte de finanţare externe
33
3. CONSULTAREA, MONITORIZAREA Ş I EVALUAREA PDI
1. Consultare
Acţiuni în vederea actualiză rii, monitoriză rii, evaluă rii PDI:
1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilită ţilor.
2. Informarea actorilor educaţionali în legă tură cu procesul de elaborare a PDI.
3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PDI prin: chestionare aplicate elevilor, pă rinţilor, profesorilor şcolii, inspectorilor
şcolari, autorită ţilor locale; interpretarea datelor statistice la nivel regional ş i local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorită ţile
identificate la nivel regional ş i local prin PRAI şi PLAI.
4. Colaborarea cu celelalte ş coli din judeţ pentru colectarea ş i prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern.
5. Stabilirea priorită ţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.
6. Prezentarea priorită ţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în cadrul
Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră , elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, pă rinţilor, în cadrul întâlnirilor cu
pă rinţii ş i partenerilor sociali ai şcolii.
7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultă rilor şi, pe baza acestora, reformularea obiectivelor şi priorită ţilor.
8. Elaborarea planurilor operaţionale.
Surse de informaţii:
• Documente de proiectare a activită ţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului
reprezentativ al pă rinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare);
• Documente de analiză a activită ţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei
manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii - secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă );
• Documente de prezentare şi promovare a şcolii;
• Site-uri de prezentare a judeţului Suceava;
• PRAI Nord-Est;
• PLAI Suceava;
• Anuarul statistic al judeţului Suceava;
• Chestionare, discuţii, interviuri;
• Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală .
2. Monitorizarea şi evaluarea
Implementarea PDI - ului va fi realizată de că tre întregul personal al ş colii, iar procesul de monitorizare ş i evaluare va fi asigurat de
echipa de elaborare a PDI prin:
• întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
• prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie;
• activită ţi de control intern;
• corectare periodică şi actualizare.
a) Monitorizarea
34
Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2012 - 2013 urmă rindu-se mobilizarea eficientă a resurselor
umane (profesori, elevi, pă rinţi) şi non-umane în vederea realiză rii indicatorilor de performanţă ce revin fiecă rui obiectiv În procesul
de monitorizare se urmă reşte :
- comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor pentru realizarea lor;
- mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor;
- analiza unor soluţii în împrejură ri complexe ce apar în derularea proiectelor.
Ca instrumente de monitorizare se folosesc :
- observaţiile;
- discuţiile cu elevii;
- asistenţa la ore;
- sondaje scrise şi orale;
- întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală , Consiliu de administraţie, Consiliu profesoral etc.
b) Evaluarea
Evaluarea PDI se va face atât pe parcursul derulă rii lui şi mai ales la finele anului şcolar 2012- 2013 când se vor inventaria indicatorii
de performanţă ş i se vor face corecturile necesare pentru un plan de acţiune al şcolii viitor adaptat evident situaţiilor ce se impun la
momentul potrivit.
Instrumente de evaluare
Evaluarea acestui proiect îşi propune proceduri prin care să se poată stabili urmă toarele :
• raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate;
• acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât aşteptă rile.
Evaluarea va fi fă cută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare urmă toarele:
• autoevaluare;
• interevaluă ri;
• declaraţii de intenţii
• interviuri de evaluare;
• observaţii folosind ghiduri de observaţie;
• fişe de apreciere;
• diferite rezultate materiale ale aplică rii proiectului.
În toate evaluă rile care se referă la planificarea activită ţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie urmă toarelor
elemente :
• respectarea misiunii ş i a viziunii;
• urmă rirea respectă rii etapelor propuse prin proiect;
• analiza formulă rii obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte;
• corelaţia dintre resurse si obiectivele alese;
• stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalită ţilor de evaluare în cadrul fiecă rei ţinte.
c) Responsabilită ţi
Responsabilită ţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învă ţă mânt, informaţiile
privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :
• Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională , evoluţia în carieră a cadrelor didactice, creş terea performanţelor şcolare
şi parteneriate
35
• Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar.
• Directorul adjunct ş i consilierul educativ pentru problemele de educaţie din şcoală , cât şi pentru cele legate de activită ţile
extraşcolare ş i extracurriculare.
d) Indicatorii de performanţă
Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de formare
din şcoală . Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim :
• furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală ;
• stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor obţinute prin evaluare
şi emiterea de judecă ţi de valoare (aprecieri obiective);
• enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din evaluare;
• adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare ş i evaluare se impune acest lucru
3. Programul activită ţii de monitorizare ş i evaluare
Tipul activită ţii Responsabilitatea Frecvenţa Datele întâlnirilor de
monitoriză rii şi monitoriză rii analiză
evaluă rii
Întocmirea seturilor de Sîrghi Constantin lunar noiembrie
date care să sprijine februarie
monitorizarea ţintelor
Monitorizarea periodică a Alexa Raluca Moraru trimestrial decembrie
implementă rii acţiunilor Dumitru iunie
individuale
Urmă rirea progresului în Pintilie Rodica anual Iulie
atingerea ţintelor.
Stabilirea impactului Consiliul de anual Septembrie
asupra comunită ţii administraţie al şcolii
Evaluarea progresului în Consiliul de anual Iulie
atingerea ţintelor. administraţie
Actualizarea acţiunilor din
PDI în lumina evaluă rii
36
IV. PLAN OPERAŢ IONAL
1. Creşterea nivelului de performanţă a elevilor prin implementarea unui curriculum centrat pe
dezvoltarea competenţelor-cheie şi prin participarea la competiţii, concursuri şi olimpiade ş colare
1.1. Folosirea metodelor activ -participative ş i alternative de predare - învă ţare - evaluare
Resurse umane şi Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Aplicarea la ore a - să se dezvolte capacită ţile şi - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - 30 % din ore se
metodelor activ - competenţele cognitive generale şi speciale şcolii; parcursul Pintilie Rodica vor desfă şura
participative şi deschise creativită ţii; - cadrele anului şcolar Radu Carmen folosind metode
alternative de - să se formeze deprinderile, strategiile ş i didactice; Ignat Doina activ - participative
predare - învă ţare capacită ţile de aplicare a cunoştinţelor - elevii. şi alternative
- evaluare ştiinţifice în practica socială ;
- să se dezvolte aptitudinile estetice
creatoare ş i să se integreze în orice
activitate umană ;
Realizarea lecţiilor - creşterea atractivită ţii lecţiilor - cadre didactice Pe tot Moraru Dumitru - 25 % din lecţiile
folosind mijloacele - formarea deprinderilor de a folosi - elevii parcursul Alexa Raluca de la gimnaziu şi
media şi mijloacele media pentru pregă tirea şcolară anului şcolar Alexandriuc 10% din cele de la
îndrumarea Camelia clasele primare se
elevilor pentru vor desfă şura
folosirea folosind mijloacele
mijloacelor media media
în
pregă tirea
portofoliilor
Proiectarea - să se elaboreze strategiile didactice - cadrele Pe tot Moraru Dumitru - calitatea
lecţiilor optime; didactice; parcursul Popescu Elena conţinutului
cu accentul pus pe - să se elaboreze instrumentele de evaluare; - conducerea anului şcolar proiectului,
abordarea - să fie dezbă tute în comisiile metodice şcolii; planului sau schiţei
conţinuturilor tipuri de proiecte didactice. - şefii de catedră ; didactice.
învă ţă rii din - proiectele,
perspectiva planurile sau
transcurriculară schiţele didactice.
1.2. Selectarea, pregă tirea personalizată ş i participarea elevilor la competiţii,
concursuri ş i olimpiac e şcolare
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Participarea - să se selecteze elevii cu rezultate deosebite - cadrele Pe tot Moraru Dumitru - obţinerea a cel
elevilor la în vederea participă rii la concursuri, didactice; parcursul Budulacu Stela puţin 5 premii şi
concursurile competiţii etc.; - elevii; anului şcolar Nitu Florentin menţiuni la fazele
şcolare, competiţii - să se obţină rezultate foarte bune la - Consiliul de Sîrghi Viorica judeţene ale
şi concursuri concursuri, olimpiade, competiţii atât la nivel Administraţie; olimpiadelor
sportive, local şi judeţean cât şi la nivel naţional - materiale - obţinerea unui
olimpiade etc. (premii, diplome etc.). didactice; loc
- fonduri speciale I la faza judeţeană
în vederea la
recompensă rii concursurile
atât a sportive
îndrumă -torului - cel puţin 500 de
cât şi a celor participă ri la toate
îndrumaţi. concursurile,
competiţiile ş i
olimpiadele
şcolare

Selectarea elevilor - să motiveze elevii pentru participarea lor la - responsabilii 01.11. 2012 Cîmpan Dorica - pentru fiecare
capabili de concursuri ş i olimpiade şcolare comisiilor Apetrea Gabriela disciplină să fie
performanţă - realizarea unei baze de date cu elevii metodice selectaţi 5 elevi
capabili de performanţă capabili de
performanţă
Realizarea - planificarea activită ţilor de pregă tire să fie - responsabilii 01.11. 2012 Sîrghi Constantin - să existe cel
graficelor de cunoscută de elevi comisiilor Codreanu Petru puţin câte un
pregă tire pentru - să se lucreze unitar pe discipline cu elevii metodice Alexa Raluca cadru didactic la
susţinerea selecţionaţi; - laboratoare ş i fiecare disciplină
performanţei să li media care efectuează
şcolare pregă tire cu elevii
Analiza - să se ţină evidenţa progreselor sau - cadre didactice; Pe tot Zetu Viorica Radu - rezultatele
diagnostică a regreselor elevilor; - Consiliul de parcursul Carmen şcolare la
rezultatelor - să se analizeze ş i să se gă sească cauzele Administraţie; anului şcolar învă ţă tură pe
şcolare pe clase acestora; - conducerea cicluri de
sau ciclu şcolar - să se stimuleze elevii capabili de şcolii; învă ţă mânt şi
(primar sau performanţe şcolare. - elevii. clase
gimnazial).
Încurajarea elevilor - să se descopere elevii cu înclinaţii artistice - conducerea Pe tot Bestiuc Afanasov - numă rul de elevi
cu înclinaţii şi abilită ţi practice; şcolii; parcursul Maria cu aptitudini şi
artistice - cadrele
didactice;
38
- să fie selectaţi şi îndrumaţi de cadrele abilită ţi artistice
şi abilită ţi practice. didactice - elevii; anului şcolar Caliniuc Adriana sau
specializate în vederea obţinerii de - instrumente Aneculă esei plastice;
performanţe
superioare; muzicale; Mihaela - performanţele
- să fie orientaţi spre liceele de profil elevii - echipament atinse de aceşti
cu
aptitudini artistice şi abilită ţi practice. sportiv; elevi.
1.3. Desfă şurarea unor sesiuni de comunică ri şi referate ale elevilor
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Desfă şurarea unor - stimularea interesului elevilor pentru - cadre didactice; 01.05.2013 Responsabilii - desfă şurarea a
sesiuni de anumite domenii; - elevi; comisiilor cel puţin unei
comunică ri ale - dezvoltarea curiozită ţii de a cerceta, - comunitatea metodice activită ţi de acest
elevilor şi cadrelor investiga ş i de a prezenta propriile locală . fel la nivelul ariei
didactice, pe temă interpretă ri. curriculare
dată , la diferite
discipline.
Participarea la - selectarea elevilor cu rezultate deosebite în - cadre didactice, Conform Alexa Raluca - 50 de elevi
concursurile vederea participă rii la concursuri, competiţii; elevi, materiale Calendarului Corbu Vasile participanţi;
şcolare cuprinse în - obţinerea de rezultate cât mai bune. didactice; Activită ţilor Budulacu Stela - 25 de premii,
Calendarul - fonduri speciale Educative Zetu Viorica diplome, cupe
Activită ţilor în vederea Naţionale obţinute;
Educative recompensă ri
Naţionale elevilor.
1.4. Aplicarea de că tre cadrele didactice a metodelor activ - participative şi alternative în activită ţile de predare - învă ţare - evaluare
însuşite la cursurile de formare continuă
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Creşterea - creşterea atractivită ţii orelor desfă ş urate - elevi Pe tot Sîrghi Constantin - folosirea unei
eficienţei actului - dezvoltarea capacită ţii elevilor de a folosi - cadre didactice parcursul Popescu Elena metode alternative
didactic prin mijloace moderne de lucru individual - portofolii anului şcolar de evaluare de
folosirea - creşterea eficienţei ş i valorii evaluă rii că tre fiecare cadru
39
mijloacelor didactic la fiecare
moderne şi clasă
alternative
Efectuarea unor - îndrumarea cadrelor didactice debutante - conducerea Semestrial Sîrghi Constantin - existenţa
inspecţii la ore de - îndrumarea cadrelor didactice care au şcolii Moraru Dumitru graficului de
că tre conducerea inspecţii curente - cadre didactice Responsabili asistenţă la ore
şcolii ş i / sau - înlă turarea unor aspecte negative comisie - realizarea minim
profesorii a unei asistenţe la
metodişti din oră pentru fiecare
şcoală cadru didactic
1.5. Motivarea financiară a elevilor şi personalului didactic care obţine rezultate deosebite la
concursuri ş i olimpiac e
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Recompensarea - să fie alocate fonduri special destinate - cadrele 21.06.2013 Sîrghi Constantin - premierea a cel
elevilor şi recompensă rii elevilor şi cadrelor didactice didactice; Pintilie Rodica puţin 10 elevi şi 10
personalului şcolii - să fie anunţat cuantumul acestor prime şi - personalul Radu Carmen membrii ai
pentru merite criteriile de acordare; administrativ personalului şcolii
deosebite. - să se continue colaborarea cu Asociaţia de auxiliar; - atragerea a cel
pă rinţi - fonduri speciale puţin 2000 de lei
destinate ca fond de
premierii elevilor premiere
şi personalului
şcolii cu merite şi
performanţe
deosebite.

Anunţarea - cadrele didactice Conform Sîrghi Constantin - obţinerea anual


criteriilor de - să se facă cunoscute metodologia de interesate; calendarelor Moraru Dumitru a 3 gradaţii de
acordare a acordare a gradaţiilor de merit, conform - conducerea emise de merit de că tre
gradaţiilor de normelor şi legislaţiei în vigoare; şcolii. M.E.C.T.S. angajaţii şcolii
merit şi susţinerea - să se depună cereri şi actele doveditoare în - Consiliul de
personalului şcolii acest sens de toate cadrele didactice care Administraţie;
pentru obţinerea îndeplinesc criterii de acordare a gradaţiilor
lor de merit;
Derularea - să se facă cunoscute metodologia de - personalul şcolii Conform Gherasim Gabriela - începerea ş i
proiectelor acordare a gradaţiilor de merit, conform - model de calendarelor Alexa Raluca derularea a cel
educaţionale normelor şi legislaţiei în vigoare; proiecte emise de puţin 3 proiecte
pentru obţinerea - susţinerea personalului şcolii în derularea - baza legală M.E.C.T.S. educaţionale în
gradaţiilor de proiectelor - consumabile fiecare an
merit din 2015
40
1.6. Achiziţia de softuri educaţionale, mijloace media şi mijloace didactice
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Achiziţia - selectarea celor mai viabile oferte - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - achiziţionare a
mijloacelor de - achiziţia mijloacelor de învă ţă mânt uş or de şcolii parcursul Moraru Dumitru cel puţin unui soft
învă ţă mânt folosit - responsabilul cu anului şcolar educaţional
moderne - achiziţia de mijloace de învă ţă mânt achiziţii pentru fiecare
relevante pentru înţelegerea conţinuturilor nivel de
de că tre elev învă ţă mânt în
fiecare semestru
1.7. Funcţionarea la capacitate maximă a laboratoarelor, să lilor media şi să lii de sport
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Utilizarea bazei - să se cunoască mijloacele şi materialele - cadrele Pe tot Popescu Doiniţa - existenţa orarelor
materiale şi a şcolare aflate în ş coală , didactice; parcursul Strugaru Violeta de desfă şurare a
mijloacelor - să se verifice starea acestor mijloace şi - elevii; anului şcolar Codreanu Petru activită ţilor în
didactice existente materiale; - mijloacele şi laboratoare
- să fie folosite la maximum în cadrul materialele - 100 % orele de
procesului de învă ţă mânt. didactice sport să se
existente în desfă şoare în sala
şcoală . de sport sau de
gimnastică
1.8. Continuarea colaboră rii cu Asociaţia de pă rinţi sau alte organizaţii pentru recompensarea financiară a elevilor şi personalului
didactic cu rezultate deosebite
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Colaborarea cu - să se continue colaborarea cu Asociaţia de - fişe de 2% 01.05.2013 Boghian Stela - colectarea a cel
Asociaţia de pă rinţi pentru strângerea fişelor de 2% - cadre didactice Nesteriuc Mariana puţin 100 de fişe
pă rinţi pentru - identificarea altor surse de premiere de 2% pentru
atragerea (contribuţia voluntară a pă rinţilor) Asociaţie
fondurilor
necesare premierii
41
Atragerea altor - formularea scrisorilor de sponsorizare - cadre didactice Pe tot Moraru Dumitru - trimiterea a cel
fonduri pentru - colaborarea reciproc avantajoasă cu agenţi - consumabile parcursul Romaniuc Ancuţa puţin 10 scrisori de
premierea elevilor economici din zonă anului şcolar sponsorizare că tre
agenţi economici
şi obţinerea a
două rezultate
pozitive
1.9. Revizuirea ică a curriculumului la decizia şcolii în acord
period cu nevoi e reale de formare ale elevilor
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Stabilirea - prezentarea ofertei de opţionale - elevii Februarie Moraru Dumitru - 100% disciplinele
disciplinelor din - alegerea opţionalelor de că tre elevi ş i - pă rinţii 2013 din CDŞ -uri să fie
CDŞ pentru pă rinţi - diriginţii alese funcţie de
fiecare clasă prin - conducerea opţiunile elevilor şi
consultarea şcolii pă rinţilor
elevilor şi
pă rinţilor
1.10. Motivarea elevilor să obţină rezultate deosebite la competiţii, concursuri şi olimpiade şcolare prin evidenţierea lor pe site-ul şcolii
sau pe panouri special amenajate ____________________________ __________________ ____________ __________________ _____________
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Actualizarea site- - evidenţierea rezultatelor deosebite - cadrele Pe tot Adrobotoaei Elena - cel puţin 3 pagini
ului şcolii şi a - creşterea stimei de sine a elevilor didactice; parcursul Aneculă esei pe site pentru
panourilor cu - creşterea motivaţiei de a obţine rezultate - elevii; anului şcolar Mihaela premianţi
premianţi deosebite - panouri Strugaru Violeta - 25 de evidenţieri
- site-ul şcolii pe panoul şcolii
Anunţarea la staţia - evidenţierea rezultatelor deosebite - cadrele Pe tot Moraru Dumitru - cel puţin 2
de - creşterea stimei de sine a elevilor didactice; parcursul prezentă ri a
radioamplificare a - creşterea motivaţiei de a obţine rezultate - elevii; anului şcolar rezultatelor la
şcolii a rezultatelor deosebite - staţia de staţia de
deosebite radioamplificare radioamplificare

Premierea elevilor - evidenţierea rezultatelor deosebite - cadrele 21.06.2013 Sîrghi Constantin - organizarea a cel
în cadru festiv - creşterea stimei de sine a elevilor didactice; Moraru Dumitru puţin unei
- elevii; festivită ţi
42
pentru
- creşterea motivaţiei de a obţine rezultate evidenţierea
deosebite elevilor merituoşi
2. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, prevenirea eş ecului
şcolar ş i includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare
2.1. Pă strarea unei evidenţe clare ş i permanentă a populaţiei şcolare
Resurse umane Indicatori de
Activitatea Obiective şi Termene Responsabilită ţi performanţă
materiale
Informarea - să se informeze rapid pă rinţii cu privire la - învă ţă torii; Lunar Sîrghi Constantin - existenţa
operativă a situaţia şcolară sau disciplinară a elevilor; - profesorii- Alexa Raluca graficului de
familiei asupra - să se întă rească legă tura pă rinte-copil diriginţi; consiliere
progreselor sau pentru diminuarea riscului de eşec sau - pă rinţii; educaţională a
neajunsurilor abandon şcolar; - conducerea pă rinţilor şi a
constatate în - să fie alese în comun pă rinte - profesor şcolii; lectoratelor cu
pregă tirea ş i diriginte metodele şi mijloacele pentru pă rinţii
comportarea înlă turarea cauzelor eş ecului şcolar sau
elevilor, pentru pentru încurajarea în vederea creşterii
conjugarea randamentului ş colar al elevilor.
eforturilor în
vederea încurajă rii
sau remedierii
acestora.

Pă strarea unei - să se cunoască numă rul de elevi înscriş i - învă ţă torii; 15.10.2012 Pintilie Rodica - evidenţa clară a
evidenţa clare ş i - înscrierea situaţiei elevilor în documentele - secretariatul; Morrau Dumitru situaţiei
permanente a şcolare corespunză toare ; - profesorii Enea Camelia şcolariză rii
populaţiei şcolare - să se identifice elevii cu adaptare cerinţe diriginţi. elevilor;
educative speciale - evidenţa clară a
- să se identifice elevii cu pă rinţi plecaţi în elevilor a că ror
stră ină tate pă rinţi sunt plecaţi
în stră ină tate, a
elevilor cu CES
Completarea
corectă a - să se transcrie în mod corect şi la timp în
cataloagelor şi cataloagele şcolii, registrele matricole sau - învă ţă torii; Pe tot Sîrghi Constantin - modul şi
registrelor alte documente, datele referitoare la elevi - profesorii- parcursul Budulacu Stela operativitatea
matricole (nume, diriginţi; anului şcolar Baban Brînduşa înscrierii datelor în
43
pentru fiecare prenume, adresă , note, situaţie şcolară , - registre Gavriluţă Doina catalog sau
clasă corpul profesoral etc.); matricole; registru matricol.
- să se completeze pe baza informaţiilor - cataloage.
oferite de catalog, registrele matricole.
2.2. Realizarea unor programe de educaţie diferenţiată pentru
copii cu cerin e educative speciale
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Realizarea - scă derea decalajelor de pregă tire dintre - elevi Pe tot Sîrghi Constantin - cel puţin 50% din
graficului elevi - cadre didactice parcursul Olariu Maria elevii cu CES să
activită ţilor de - comunicarea mai bună privind progresul anului şcolar lucreze cu
lucru a elevilor cu elevilor profesorii
CES cu profesorii itineranţi
itineranţi
Realizarea - integrarea elevilor cu CES - elevi Pe tot Sîrghi Constantin - pentru 80%
proiectă rii - lucru diferenţiat pentru ca elevii să -ş i - cadre didactice parcursul Olariu Maria dintre elevii cu CES
activită ţilor la poată forma competenţele de bază anului şcolar să se aplice
clasă pentru elevii programe
cu CES diferenţiate
Realizarea - reducerea decalajelor în pregă tirea elevilor - elevi Pe tot Boghian Stela - 50 % dintre elevii
pregă tirii - ajutarea elevilor pentru creşterea încrederii - cadre didactice parcursul Romaniuc Ancuţa cu ritm lent de
suplimentare în forţele proprii anului şcolar învă ţare să fie
pentru elevii cu cuprinşi în
ritm lent de programe de
învă ţare pregă tire
suplimentară
Pregă tirea - să fie aduse la cunoştinţa elevilor - conducerea Semestrul Boghian Stela - 50 % din elevii de
specială ş i unitară disciplinele la care se organizează susţinerea şcolii; al- II-lea Moraru Dumitru clasa a-VIII-a să
a elevilor pentru tezelor cu subiect unic şi programele - cadrele Radu Carmen participe la
susţinerea corespunză toare; didactice; activită ţi de
Evaluă rii Naţionale - să se întocmească graficul activită ţilor de - elevii; pregă tire
pregă tire; - materiale suplimentară
- să fie desemnaţi profesorii care să se consumabile
ocupe de respectarea acestui grafic;
- să se rezolve subiecte-tip în cadrul
şedinţelor de pregă tire.
44
2.3. Folosirea strategiilor didactice în funcţie de stilurile de învă ţare ale elevilor
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Realizarea - cunoaşterea stilului de învă ţare a elevilor 1.11.2012 Alexandriuc
sondă rii elevilor - stabilirea stilului predominant de învă ţare - diriginţi Camelia Maxim - pentru 50 % din
pentru a putea al fiecă rei clase - consilier Mirela elevii de gimnaziu
determina stilul de psihopedagog să se stabilească
învă ţare - consumabile stilul de învă ţare
Aplicarea - punerea în valoare a aptitudinilor elevilor - elevi Pe tot Sîrghi Constantin - fiecare cadru
metodelor şi - creşterea calită ţii actului educaţional - cadre didactice parcursul Ignă tescu Valerica didactic de la
strategiilor - aplicarea activită ţilor diferenţiate de că tre anului şcolar gimnaziu să
didactice relevante cadrele didactice realizeze o oră pe
pentru stilul de să ptă mână
învă ţare al clasei folosind educaţia
de elevi diferenţiată
2.4. Accesul
tuturor e evilor la baza materială a şcolii
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Funcţionarea la - creşterea numă rului de cititori - bibliotecar Pe tot Cocriş Camelia - creşterea cu 10%
parametrii optimi - folosirea să lii de lectură - elevi parcursul Chiruţă Gheorghe a numă rului de
a bibliotecii şcolii - fondul de carte anului şcolar cititori faţă de anul
şcolar precedent
Desfă şurarea - încurajarea elevilor să folosească - laboratorul de Pe tot Strugaru Violeta - 100% ore de TIC
orelor TIC în computerul în sensul educaţie sale informatică parcursul Moraru Dumitru desfă şurate în faţa
laboratorul de - dezvoltarea competenţelor de lucru cu - elevii anului şcolar computerului
informatică mijloacele informatice

Desfă şurarea - dezvoltarea competenţelor de a interpreta - elevii Pe tot Moraru Dumitru - la fiecare clasă
orelor folosind imagini sau a înţelege texte folosind - cadre didactice parcursul Romaniuc Ancuţa să fie realizată cel
mijloace media mijloacele media - să li media sau anului şcolar puţin o lecţie
- creşterea atractivită ţii orelor laboratoare să ptă mânal
folosind mijloace
media
Desfă şurarea - sporirea eficacită ţii orelor de sport - 100% orele de
orelor de educaţie - creşterea performanţei şcolare în sport - elevii Pe tot Codreanu Petru sport să se
fizică şi sport în - creşterea gradului de să nă tate a elevilor - cadre didactice parcursul Bestiuc Afanasov desfă şoare
sala de sport şcolii - să li sport şi anului şcolar Maria folosind
45
sau cea de terenul de sport baza sportivă a
gimnastică şcolii
2.5. Flexibilizarea programelor ş i a ofertei educaţionale, permanent adaptate la cerinţele social - economice ş i pornind de la solicită rile
beneficiarilor direcţi ş i indirecţi ai actului educaţional __________________________________________________________________________
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Întocmirea - cunoaşterea de că tre elevi şi profesori a - conducerea Semestrial Moraru Dumitru - reducerea până
programului anual activită ţilor desfă şurate cu scopul prevenirii şcolii; Alexa Raluca la eradicare a
privind şi combaterii delincvenţei juvenile. - membrii ai IJP fenomenului
combaterea Suceava, poliţia infracţional juvenil.
delincvenţei de proximitate;
juvenile - elevi;
- cadre didactice.
Întocmirea - cunoaşterea activită ţilor care au drept scop - conducerea 15.10.2012 Leonte Mariana - reducerea cu 10%
programului anual reducerea absenteismului; şcolii Marcovici Doina a absenţelor
de reducere a - reducerea şi chiar eradicarea acestui - comisia de Ignat Doina motivate
absenteismului şi fenomen social negativ în cadrul şcolii. monitorizare a - în anul şcolar
de combatere a frecvenţei elevilor; 2012
abandonului - cadre didactice; - 2013 să nu existe
şcolar. - pă rinţi. nici un abandon
şcolar
Stabilirea - să fie cunoscută noţiunea de “insucces - cadre didactice; Pe tot Chiruţă Gheorghe - scă derea cu 10%
strategiilor pentru şcolar”; - conducerea parcursul Radu Carmen a mediilor între 5
prevenirea ş i - să fie date elevilor în cauză explicaţii ş i şcolii; anului şcolar Boghian Stela şi 7
înlă turarea sugestii pertinente privind cauzele care i-au - elevii;
eşecului ş colar. pus în situaţie de insucces şcolar; - pă rinţi.
- să se îmbună tă ţească stilul didactic în
vederea sporirii gradului de participare a
elevilor la procesul educativ;
- să se stabilească relaţii strânse între şcoală
şi familie;
- să se îmbună tă ţească condiţiile de
pregă tire ale elevilor acasă precum şi
climatul de muncă în clasă ;

Optimizarea - să fie întocmite şi cunoscute fiş ele - cadrele Pe tot Nesteriuc Mariana - existenţa
relaţiei profesor psihopedagogice ale elevilor; didactice; parcursul Ciuc Cristina relaţiilor de
(învă ţă tor) - elev. - să se evite raporturile bazate pe - elevii; anului şcolar parteneriat între
superioritate- inferioritate - fişa şcolară ; cadre didactice ş i
- consilierul elevi;
46
- să se cunoască sistematic, continuu cu psihopedagog - renunţarea din
instrumente ş i metode ştiinţifice partea cadrelor
personalitatea celui educat. didactice la
comportamentul
rigid faţă de elevi.
3. Implementarea reformei manageriale în toate domeniile majore pe baza valorilor promovate de şcoală , a unui sistem flexibil de
circulaţie a informaţiei şi unei mari deschideri spre colaborarea cu partenerii educaţionali
3.1. Dezvoltarea unui sistem al calită ţii la nivelul şcolii care are bază de proceduri specifice.
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Constituirea prin - creşterea responsabilită ţii personalului - conducerea Septembrie Sîrghi Constantin - cunoaşterea
decizii a comisiilor şcolii şcolii; 2012 Moraru Dumitru responsabilită ţilor
de lucru - organizarea coerentă a activită ţii - cadrele şi trecerea în fiş a
didactice; postului
Constituirea - propunerea şi votarea cadrelor didactice - cadrele La începutul Sîrghi Constantin - componenţa
Comisiei de - realizarea documentelor specifice didactice; fiecă rui an CEAC ’
evaluare ş i - conducerea şcolar - RAEI
asigurare a calită ţii şcolii
educaţiei
3.2. Proiectarea activită ţilor manageriale pe baza unei diagnoze concrete ş i corecte
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Realizarea - cunoaşterea punctelor tari, a punctelor - rapoartele 01.10.2012 Moraru Dumitru - existenţa analizei
diagnozei interne slabe din activitatea şcolii comisiilor Chiruţă Gheorghe SWOT
(analiza SWOT) - cunoaşterea riscurilor care pot afecta buna metodice Croitoru Corina
pornind de la desfă şurare a activită ţii - RAEI
rapoartele
comisiilor
metodice şi a
comisiilor
funcţionale

47
3.3. Fluidizarea circuitului informaţiei >
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Transmiterea că tre - să se aducă la cunoştinţa cadrelor - cadrele Pe tot Sîrghi Constantin - 100% documente
compartimentele didactice, a elevilor sau a personalului didactice; parcursul Enea Camelia trimise
funcţionale din administrativ-auxiliar documentele emise de - personalul anului şcolar persoanelor vizate
şcoală al M.E.C.T.S. sau de I.S.J.; administrativ - baza de date cu
documentelor - să fie prelucrate aceste documente în auxiliar; adresele de email
M.E.C.T.S. şi I.S.J. Comisiile profesorale; - elevii; ale cadrelor
Suceava primite la - să se aplice prevederile acestor - corespondenţa didactice
nivel de şcoală , a documente. şcolii.
legislaţiei privind
educaţia
Participarea - să fie luate în considerare pluralitatea - cadrele Pe tot Sîrghi Constantin - funcţionarea CA
întregului personal valorilor existente în comunitatea şcolii şi didactice; parcursul Chiruţă Gheorghe şi a sindicatului
în cadrul posibilitatea apariţiei în mod normal şi - conducerea anului şcolar Pentilescu Ionel personalului şcolii
dialogului social inevitabil, a unor conflicte; şcolii; Micliuc Vasile
din şcoală - să se organizeze structuri instituţionale - personalul
(director - sindicat care să permită dialogul social (Sindicate, administrativ
- cadru didactic- Consiliul de Administraţie, Consiliul Elevilor); auxiliar;
personal - să existe un dialog social activ ş i - comunitatea
administrativ-elev) participativ în vederea prevenirii sau pă rinţilor.
. reducerii conflictelor.
3.4. Asigurarea unui sistem pe deplin acceptat şi legal pentru
managementu resurselor umane (recrutare, evaluare, motivare, etc)
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Aducerea la - să fie informate cadrele didactice cu privire - conducerea Conform Sîrghi Constantin - operativitatea cu
cunoştinţă a la mişcă rile personalului didactic şcolii; calendarului Moraru Dumitru care se remit
etapelor de (metodologie, grafic) prin afişarea ş i - secretariatul; Iacob Maria cadrelor didactice
mişcare a cadrelor prelucrarea acestor documente în consiliul - cadrele interesate
didactice ş i a profesoral; didactice; documentaţia
metodologiei - să fie sprijinite cadrele didactice interesate - metodologia necesară .
acestui proces, în în acest sens. mişcă rii
conformitate cu personalului
didactic.

48
legislaţia şi
normativele în
vigoare.
Evaluarea - să fie aduse la cunoştinţa evaluaţilor - cadrele Noiembrie Sîrghi Constantin - acordarea
activită ţii cadrelor criteriile de acordare a calificativelor (fişa de didactice; 2012 Iacob Maria Zetu calificativelor
didactice ş i evaluare); - conducerea Viorica Moraru conform fişelor de
stabilirea - să se realizeze o autoevaluare corectă ; şcolii; Dumitru Pintilie evaluare ş i a
calificativelor - să se stabilească calificativul acordat - Consiliul de Rodica activită ţii
anuale. evaluatului de comisia de evaluare; Administraţie; instructiv-
- să fie adusă la cunoştinţa evaluatului a - comisiile educative;
calificativului acordat acestuia; metodice; ştiinţifice şi
- să fie rezolvate eventualele contestaţii ale - fişa de evaluare. psihopedagogice
evaluaţilor. avută de evaluator
pe parcursul
anului şcolar;
- numă rul mic
(spre zero) a
contestaţiilor
evaluaţilor;

3.5. Achiziţionarea de materiale informative privitoare la descentralizare şi reformă managerială în educaţie


Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Realizarea de - punerea la curent cu toate modifică rile - reviste Pe tot Sîrghi Constantin - procurarea unei
abonamente la legislative în domeniul educaţiei - publicaţii parcursul Gavriluţă Doina publicaţii cu
diferite materiale - informarea tuturor celor interesaţi cu - periodice anului şcolar informaţii noi în
informative sau informaţiile necesare domeniul
edituri pentru managementului
achiziţionarea de educaţional în
materiale fiecare trimestru
informative pe
linie de
management
49
3.6. Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unei culturi organizaţionale orientată spre performanţă
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Existenţa - formalizarea activită ţilor din şcoală - proceduri 10.10.2012 Sîrghi Constantin - existenţa cel
procedurilor - cunoaşterea de că tre tot personalul şcolii a - cadre didactice Moraru Dumitru puţin 30 de
interne prevederilor acestor metodologii proceduri interne
Desfă şurarea unor - întă rirea coeziunii colectivului - proceduri Pe tot Sîrghi Constantin - desfă şurarea a
momente - sporirea motivaţiei şi apartenenţei la - sala de festivită ţi parcursul Zetu Viorica cel puţin 3
importante în colectiv anului şcolar activită ţi care să
viaţa şcolii serbeze momente
importante în viaţa
şcolii
3.7. Asigurarea securită ţii elevilor şi a activită ţilor instructiv - educative
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Îndrumarea, - stabilirea activită ţilor comisiei, a - comisia SSM; Septembrie Moldovan - 100% fişe de
controlul ş i termenelor şi responsabilită ţilor. - comisia PSI; 2012 Dumitru protecţie a muncii
evaluarea - comisia Pentilescu Ionel şi PSI completate
activită ţilor de împotriva la zi
să nă tate ş i dezastrelor. - realizarea
securitate în documentelor
muncă şi PSI comisiilor
Organizarea unor - realizarea unei colaboră ri strânse între - conducerea Semestrial Sîrghi Constantin - câte o acţiune în
întâlniri periodice şcoală şi instituţii ca: poliţie, pompieri; şcolii; Moldovan fiecare semestrul
cu reprezentanţi ai - realizarea de manifestă ri comune între - IJP Suceava; Dumitru - să fie implicaţi
poliţiei, şcoală şi aceste instituţii în vederea educă rii - Pompierii; Pentilescu Ionel 100 de elevi ş i cel
pompierilor, moral-civice şi a prevenirii unor incidente - cadre didactice; puţin 5 cadre
armatei neplă cute. - elevi; didactice / -
- pă rinţi; - reducerea până
- pliante, afiş e, la zero a cazurilor
broşuri. de delincvenţă
juvenilă .
Urmă rirea - să se realizeze urmă rirea stă rii de să nă tate - cadrele medicale Pe tot Sîrghi Constantin - întocmirea
permanentă a a elevilor din şcoală ; parcursul Curcă Costan corectă a fiş ei
stă rii de să nă tate - să se evite ră spândirea unor epidemii - conducerea anului şcolar Anne Marie medicale
a elevilor şcolii.
50
3.8. Colaborarea cu manageri din alte instituţii
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Aplicarea - schimburi de bune practici cu alţi manageri - că rţi în domeniul Pe tot Sîrghi Constantin - existenţa a cel
principiului şcolari educaţional parcursul Moraru Dumitru puţin două
„benchmarking” - - participarea la reuniunile manageriale - proceduri anului şcolar proceduri
ului privitoare la
această activitate

3.9. Actualizarea site-ului şcolii de unde cei interesaţi pot afla întreaga noastră ofertă educaţională
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Actualizarea site- - sporirea imaginii şcolii - profesorul de Pe tot Strugaru Violeta - numă rul de
ului şcolii pentru - posibilită ţi mai mari de colaborare informatică parcursul Moraru Dumitru vizitatori ai
sporirea imaginii - calculatoare anului şcolar site-ului
externe a acesteia
3.10. Colaborarea în vederea rezolvă rii situaţiilor problematice ale şcolii cu
reprezentanţii autorită ii locale (Primă rie, Prefectură , Poliţie)
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Implicarea - cadrele Pe tot Sîrghi Constantin - rezolvarea
cadrelor didactice - să se cunoască situaţiile problemă cu care didactice; parcursul Pintilie Rodica rapidă şi
în rezolvarea se confruntă şcoala; - conducerea anului şcolar constructivă a
situaţiilor - să se propună soluţii pentru limitarea şcolii. situaţiilor
problematice ale efectelor negative ale acestor situaţii; problemă cu care
şcolii. - să fie alese cele mai bune soluţii; se confruntă
- să fie aplicate aceste soluţii. şcoala;
Dezvoltarea de - să se cunoască organizaţiile - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - 5 parteneriate
parteneriate cu nonguvernamentale specializate sau şcolii; parcursul Alexa Raluca anual care au ca
instituţii judeţene, tangibile cu activită ţi ce ţin de domeniul - Consiliul de anului şcolar Cornea Teodosia scop rezolvarea
naţionale, educativ-instructiv ş i managerial; Administraţie; problemelor şcolii
ONG-uri care - să fie contactate aceste organizaţii; - cadrele
derulează - să se colaboreze prin consultaţii, mese didactice;
programe şi rotunde, schimb de experienţă , materiale - pă rinţii;
proiecte informative etc., în - organisme
51
educative (poliţie, vederea creş terii calită ţii manageriale, nonguvernament
să nă tate, biserică , instructiv- educative în şcoală ; ale - materiale
administraţie - să se valorifice practic această colaborare. informative
locală , asociaţii ale (pliante, afişe
pă rinţilor, instituţii etc.);
de cultură )
Colaborarea cu - cooperare cu CJRAE în vederea dezvoltă rii - diriginţii Pe tot Romaniuc Anca - încheierea
CJRAE Suceava şi unui program de parteneriat privind învă ţă tori parcursul Strugaru Violeta parteneriatului;
realizarea unui consilierea ş i susţinerea elevilor - reprezentanţii anului şcolar - calitatea
parteneriat cu - realizarea activită ţilor din program. CJRAE; acţiunilor comune.
această instituţie. - elevi.
4. Formarea continuă a cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active, folosirea strategiilor şi mijloacelor moderne de
educaţie, management pozitiv al clasei de elevi
4.1. Formarea corpului profesoral pentru revalorificarea metodelor clasic-tradiţionale, aplicarea metodelor active, de grup şi
instrumentarea tehnicilor noi de învă ţare şi evaluare. _________ __________________ ____________ __________________ _____________
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Participarea - Obţinerea de noi competenţe în domeniul - Oferta de Pe tot Sîrghi Constantin - 50% din cadrele
cadrelor didactice didacticii, specialită ţii ş i metodicii predă rii formare parcursul Alexandriuc didactice să
la programele de - Aplicarea noilor metode de predare - - Cadre didactice anului şcolar Camelia participe anual la
formare continuă învă ţare - evaluare - Bugetul şcolii cursuri de formare
- Formarea în domeniului managementului
grupului de elev şi management educaţional
52
4.2. Realizarea unui program de formare continuă personalizat al întregului personal al şcolii, în conformitate cu prevederile legale
(perfecţionarea la 5 ani) _______________________________________________________________________________________________________
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Evidenţa clară a - să fie cunoscute metodologiile cu privire la - conducerea Pe tot Moraru Dumitru - afişarea în
celor înscriş i la înscrierea şi acordarea gradelor didactice şcolii; parcursul Enea Camelia cancelarie ş i
grade didactice - să fie sprijinite prin mijloace materiale ş i - secretariatul; anului şcolar informarea
informaţionale cadrele didactice interesate - registre privind electronică privind
în acest sens; evidenţa cadrelor condiţiile de
- să existe o evidenţă clară a celor înscrişi. didactice; înscriere la gradele
- afişierul şcolii. didactice
- să fie cunoscute activită ţile de - conducerea Pe tot Alexandriuc - Evidenţa formă rii
Alcă tuirea unor perfecţionare şi data desfă şură rii acestora; şcolii; parcursul Camelia continue a
grafice cu cadrele - să existe solicită ri din partea cadrelor - Comisia de anului şcolar cadrelor didactice
didactice care didactice cu privire la organizarea perfecţionare în intervalul de 5
doresc să participe programelor de perfecţionare; - secretariatul; ani
la stadiile de - să existe o strânsă colaborare între şcoală - cadrele
perfecţionare şi şi instituţiile abilitate pentru activită ţi de didactice;
perioada aferentă perfecţionare (universită ţi, C.C.D., ISJ, - pliante,studii.
acestora. Institute de Ş tiinţe ale Educaţiei etc.).
- existenţa cadrelor didactice formatoare - cadre didactice Pe tot Alexandriuc - Implicarea acel
Participarea - propuneri de programe de formare - consumabile parcursul Camelia puţin 3 cadre
cadrelor didactice - colaborarea ş colii cu instituţii care anului şcolar didactice în
la realizarea de realizează formarea continuă activită ţi de
programe de formare la nivel
formare continuă judeţean
4.3. Constituirea bugetului pentru formarea continuă şi alocarea acestuia în
funcţie de necesită ţile d e formare ale personalului şcolii
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Constituirea şi - Să fie cuprinse sume necesare pentru - CA Decembrie Sîrghi Constantin - Suma din
execuţia bugetului formarea continuă - Cadre didactice 2012 Toderaş Iftimia bugetul ş colii
şcolii pentru - Să se facă un calcul privind priorită ţile de - Contabilitate aprobată pentru
formarea continuă acordare a acestor sume formare continuă
a cadrelor - Sumele să fie proporţionale din suma
didactice obţinută din finanţarea per elev
53
4.4. Popularizarea ofertelor de formare ale CCD Suceava ş i a altor instituţii care realizarea astfel de activită ţi
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Popularizarea - să existe o colaborare strânsă între şcoală - conducerea Pe tot Alexandriuc - cunoaşterea
activită ţii CCD şi C.C.D.; şcolii; parcursul Camelia Budulacu activită ţilor C.C.D.;
Suceava - să fie cunoscute activită ţile desfă şurate de - Comisia de anului şcolar Stela - anual 20 de
C.C.D.; perfecţionare cadre didactice
- să se organizeze acţiuni prin care profesorii - secretariatul; implicate în
formatori ai C.C.D. să conferenţieze în - afişierul şcolii; activită ţile C.C.D.
cadrul şcolii noastre; - cadrele
didactice;
- C.C.D.
Popularizarea - Accesul egal ala cadrelor didactice la - conducerea Pe tot Alexandriuc - cunoaşterea
activită ţilor de formarea continuă prin programe europene şcolii; parcursul Camelia Budulacu activită ţilor de
formare oferite (POSDRU) - Comisia de anului şcolar Stela formare oferite
prin programe şi - Accesul cadrelor didactice la formarea perfecţionare prin proiectele
proiecte europene continuă oferite de instituţii abilitate - secretariatul; POSDRU.;
de diverse instituţii - anual 5 de cadre
didactice implicate
în programe de
formare continuă
prin POSDRU sau
cu alte instituţii
4.5. Diseminarea
rezu ltatelor activită ţilor de formare
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Participarea - să fie întocmită tematica cercurilor şi - conducerea Pe tot Moraru Dumitru - prezenţa 100% a
cadrelor didactice comisiilor metodice; şcolii; parcursul Pintilie Rodica cadrelor didactice
la activită ţile - să participe activ toate cadrele didactice; - şefii comisiilor anului şcolar la cercuri
cercurilor - să fie ţinute lecţii-model de cadrele metodice; pedagogice şi
pedagogice şi a didactice la anumite discipline şcolare. - cadrele comisii metodice
comisiilor didactice;
metodice. - elevii.
54
5. Dezvoltarea activită ţilor educative extracurriculare orientate spre educaţia pentru dezvoltare durabilă , voluntariat, derularea
proiectelor şi parteneriatelor educaţionale
5.1. Continuarea proiectelor care privesc educaţia pentru dezvoltare durabilă (Eco - Ş coală , Apa condiţie a vieţii, mişcarea condiţie a
să nă tă ţii, Dă ruind de la inimă la inimă ) _______________________________________________________________________________________
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Participarea activă - să se continue participarea la aceste - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - 50 % din cadre
a şcolii în viaţa proiecte şcolii; parcursul Alexa Raluca didactice ş i elevi
comunită ţii prin - să se organizeze activită ţi noi, motivante - Consiliul de anului şcolar Ignă tescu Valerica participă la
programele Eco - pentru elevi Administraţie; proiecte
Ş coală , Apa - să se colaboreze cu alte instituţii în cadrul - comunitatea - Se va desfă şura
condiţie a vieţii, activită ţilor din proiect locală . câte o acţiune
mişcarea condiţie lunar
a să nă tă ţii,
Dă ruind de la
inimă la inimă
Implicarea - să existe o strânsă colaborare în vederea - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - Se va desfă şura
membrilor gă sirii soluţiilor comune şcolii; parcursul Alexa Raluca câte o acţiune pe
comunită ţii în reciproc-avantajoase; - Consiliul de anului şcolar Ignă tescu Valerica semestru cu
cadrul proiectelor - să se organizeze simpozioane,manifestă ri Administraţie; implicarea
cultural ştiinţifice,sportive pentru - comunitatea pă rinţilor
comunitatea locală . locală .

5.2. Dezvoltarea în cadrul curricumului la decizia şcolii a unor discipline care au la bază activită ţi în cadrul
proiectelor şi parteneriatelor ec ucaţionale
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Aplicarea la clasă - dezvoltarea la elevii a abilită ţilor - programe şi Pe tot Plă cintă Mihaela - desfă şurarea
a unor programe antrepenoriale manuale oferite parcursul Cosovan Lucica acel puţin 5
de discipline - dezvoltarea la elevii a abilită ţilor de de parteneri anului şcolar Câmpan Dorica programe
opţionale prin cooperare şi lucru în echipă - elevi educaţionale la
colaborarea cu - dezvoltarea la elevii a competenţelor de a - cadre didactice clasă în colaborare
parteneri învă ţa permanent cu
educaţionali - JA
România etc.
55
5.3. Organizarea unor manifestă ri educative, culturale, artistice, religioase, sociale
şi sportive cu di: erite prilejuri
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Desfă şurarea - dezvoltarea capacită ţii de comunicare a - cadre didactice; Iunie 2013 Alexa Raluca - desfă şurarea
serbă rii şcolii cu elevilor; - elevi; Caliniuc Adriana serbă rii anuale cu
ocazia zilei de 1 - realizarea educaţiei estetice. - recuzită . Bestiuc Afanasov peste 400 de
Iunie Maria spectatori

Desfă şurarea unor - stimularea interesului elevilor pentru - cadre didactice; Pe tot Responsabilii - desfă şurarea
sesiuni de anumite domenii; - elevi; parcursul comisiilor sesiunii de
comunică ri ale - dezvoltarea curiozită ţii de a cerceta, - comunitatea anului şcolar metodice comunică ri şi
elevilor şi cadrelor investiga ş i de a prezenta propriile locală . referate la cel
didactice, pe temă interpretă ri. puţin 3 discipline
dată , la diferite
discipline.
Desfă şurarea unor - dezvoltarea fizică şi să nă toasă a elevilor; - profesorii Pe tot Codreanu Petru - desfă şurarea a 5
competiţii ş colare - inocularea spiritului de fairplay şi de educaţie fizică ; parcursul Nitu Florentin competiţii sportive
sportive, atât pe competitivitate; - elevi; anului şcolar Codreanu Petru anual) în afara
plan intern, cât ş i - realizarea de legă turi între elevii şcolii sau / - baza sportivă . celor din ONSS)
pe plan local sau şi cu elevi din alte şcoli.
judeţean.
Organizarea unor - cultivarea respectului faţă de valorile - şefii comisiilor Pe tot Alexa Raluca - desfă şurarea a
manifestă ri umane; metodice; parcursul Leonte Maria 10 activită ţi anual
educative, - cunoaşterea semnificaţiei să rbă torilor - elevi. anului şcolar Caliniuc Adriana
culturale, artistice, religioase ş i legale.
religioase ş i
sociale cu prilejul
să rbă torilor
religioase ş i legale.

Organizarea - cultivarea respectului faţă de valorile - şefii comisiilor Aprilie 2013 Sîrghi Constantin - numă rul de
„Târgului de Florii” umane, a responsabilită ţii faţă de sine ş i metodice; Alexa Raluca expoziţii;
ceilalţi; - elevi; Miron Daniela - numă rul de
- dezvoltarea abilită ţilor antreprenoriale ale - comunitatea vizitatori
elevilor locală .
56
5.4. Participarea
elevi lor şi cadrelor didactice la activită ţile acestor proiecte şi la acţiuni de voluntariat
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Folosirea eficientă - să se colaboreze cu pă rinţii în vederea - cadrele Pe tot Morar Aurelia - 80 % dintre elevi
a timpului liber de cunoaşterii modului în care petrec timpul didactice; parcursul Alexa Raluca să participe
că tre elevi. liber elevii; - elevii; anului şcolar într-un an la două
- să se organizeze activită ţi extraşcolare - pă rinţi; activită ţi care
(excursii, drumeţii, manifestă ri sportive etc.); - mijloace îmbină acţiunile
- să se diversifice oferta şcolii pentru materiale din proiecte cu
petrecerea creativă a timpului liber; petrecerea
- să se realizeze instructaje cu elevii timpului liber
participanţi la excursii, drumeţii, tabere,
vizite, deplasă ri la spectacole etc., în vederea
prevenirii accidentelor.

Sprijinirea elevilor - să fie atrase de la agenţii economici - conducerea În ajunul Zetu Viorica Alexa - Colectarea de
ale că ror familii nu mijloace materiale şi financiare în acest sens; şcolii; să rbă torilor Raluca fonduri bă neşti
au venituri sau au - să fie organizate colecte publice în bani - cadrele creştine ş i la sau materiale
venituri sau mijloace materiale (alimente, rechizite, didactice; sfârşitul pentru realizarea a
insuficiente în îmbră că minte, încă lţă minte); - pă rinţii; anului 80 de pachete de
ajunul - să se organizeze acţiuni caritabile: serbă ri, - elevi; şcolar. să rbă tori pentru
să rbă torilor spectacole etc.; - fonduri speciale aceşti elevi
creştine. - să se organizeze serbarea de Cră ciun (sau destinate ajută rii
de Paşte). familiilor cu
venituri mici sau
fă ră venituri;
Participarea la - Cunoaşterea calendarului de desfă şurare - cadrele Pe tot Ignă tescu Valerica - 200 de elevi să
acţiuni de a acestor activită ţi; didactice; parcursul Croitoru Corina participe într-un
voluntariat în - Implicarea pă rinţilor ală turi de elevi ş i - elevii; anului şcolar Nesteriuc Mariana an la activită ţile
cadrul cadre didactice - pă rinţi; Alexa Raluca menţionate
programelor
ecologice sau care
vizează
comportamentul
în societate al
indivizilor

57
5.5. Participarea profesorilor ş i elevilor la programe şi
parteneriate cu şcoli c in ţară ş i stră ină tate
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Realizarea de - să se facă publică intenţia ş colii noastre de - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - încheierea a 15
legă turi cu alte a intra în legă tură cu alte unită ţi şcolare din şcolii; parcursul Alexa Raluca parteneriate cu
unită ţi şcolare din ţară sau stră ină tate; - Consiliul de anului şcolar Croitoru Corina şcoli şi instituţii
ţară sau din - să se stabilească contacte şi colaborare cu Administraţie; din ţară şi 2
stră ină tate, şcolile care ră spund ofertei noastre; - cadre didactice; parteneriate cu
încheierea - să se stabilească în comun tematica şi - elevi; instituţii şi şcoli
protocoalelor de calendarul acţiunilor comune; - programele de din afara ţă rii
colaborare - să aibă loc schimburi de experienţă la activită ţi comune;
nivelul conducerii şcolii, cadrelor didactice şi -INTERNET.
elevilor;
- să fie contactate aceste organisme;
5.6. Orientarea şcolară şi profesională a elevilor, în vederea
accederii la nive luri superioare de educaţie
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Activitatea - să se întocmească de că tre profesorii - profesorii - Bisemestrial Ignă tescu Valerica - 5 teme la
profesorului- diriginţi tematica orelor de dirigenţie; diriginţi; Alexandriuc consiliere şi
diriginte, centrată - să se acorde în cadrul acestor ore o - elevii; Camelia Baban orientare la clasa
pe consiliere şi pondere mai ridicată activită ţilor de - pă rinţii; Brînduşa a- VIII-a care
orientare socio- consiliere şi orientare socio- profesională ; - fişa OSP. vizează orientarea
profesională . - să fie întocmită fişa de orientare şcolară ş i şcolară şi
profesională (OSP) fiecă rui elev. profesională
Întocmirea - cunoaşterea activită ţilor OSP; Octombrie Ignă tescu Valerica
tematicii - stabilirea termenelor şi responsabilită ţilor - membrii comisiei 2012 Alexandriuc - calitatea şi
activită ţilor privind activită ţile OSP. OSP; Camelia obiectivitatea
Comisiei O.S.P. în - calendarul activită ţilor
anul şcolar curent. activită ţilor. comisiei OSP. ’
Comunicarea - dezvoltarea abilită ţilor de informare privind - comisia OSP; Pe tot Ignă tescu Valerica - gradul de
reţelei liceelor, a cariera; - diriginţii cl. a parcursul Alexandriuc cunoaştere al
şcolilor de arte şi - formarea şi dezvoltarea capacită ţii VIII-a; ’ anului şcolar Camelia Baban reţelei liceale
meserii, a pofilelor, decizionale; - reprezentanţi ai Brînduşa profesionale ş i a
specializă rilor, - informarea elevilor din clasele terminale cu liceelor; şcolilor de arte şi
numă rului de privire la modalită ţile de continuare a - oferta acestora, meserii
locuri studiilor.

58
din cadrul
acestora.
Organizarea unor - prezentarea ofertei educaţionale ,,pe viu’’, - comisia OSP; Semestrul Ignă tescu Valerica - 6 licee din oraş
întâlniri cu studierea acesteia şi alegerea variantei - diriginţii cl. a al- II-lea să prezinte oferta
reprezentanţii optime. VIII-a în faţa elevilor
liceelor. şcolii
Participarea
elevilor de la clasa
a VIII-a la „Târgul
liceelor”
Efectuarea - cunoaşterea opţiunilor elevilor din clasele - comisia OSP; Semestrial Ignă tescu Valerica - 100 % elevi de
sondajelor privind terminale; - diriginţii cl a Croitoru Corina clasa a-VIII-a care
opţiunile ş colare - încurajarea sau stoparea anumitor opţiuni VIII-a; ’ să prezinte
şi profesionale. conform abilită ţilor şi capacită ţilor elevilor. - elevii cl. a VIII-a. opţiunile
Orientarea şcolară - prezentarea ofertei de şcolarizare - comisia OSP; Semestrul al Ignă tescu Valerica - scă derea
şi profesională a - discuţii cu familiile elevilor - diriginţii cl. a II-lea Alexandriuc numă rului de elevi
celor indeciş i. VIII-a; ’ Camelia indeciş i.
- elevii cl. a VIII-a

5.7. Punerea la dispoziţie a întregii baze materiale a şcolii pentru derularea activită ţilor din cadrul acestor proiecte
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Folosirea bazei - derularea în bune condiţii a activită ţilor - mijloacele media Pe tot Strugaru Violeta - 10% din activită ţi
materiale a şcolii - dezvoltarea competenţelor de a folosi baza - elevi parcursul Moraru Dumitru se vor desfă şura
pentru derularea materială a şcolii în afara orelor de curs - cadre didactice anului şcolar folosind mijloacele
activită ţilor din media
cadrul proiectelor
5.8. Realizarea unor proiecte prin care să se atragă finanţă ri de la instituţiile ş i organismele abilitate ş i participarea la diverse proiecte
pentru finanţarea învă ţă mântului, iniţiate de diverse instituţii şi fundaţii _______________________________________________________
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Scrierea - atragerea de fonduri extrabugetare prin - consumabile Pe tot Moraru Dumitru - acceptarea
proiectelor şi proiecte de finanţare - cadre didactice parcursul Croitoru Corina pentru finanţarea
granturilor de - realizarea documentaţiei specifice anului şcolar unui proiect
finanţare propus de şcoală
în urmă torii 2
59
ani
Participarea ca - atragerea de parteneriate în cadrul - cadre didactice Pe tot Croitoru Corina - participarea la
parteneri în proiectelor strategice Comisia de parcursul Romaniuc Ancuţa cel puţin 5
proiecte strategice - manifestarea intenţiei publice participare ca proiecte anului şcolar proiecte europene
de finanţare prin parteneri în aceste proiecte comunitare şi
POSDRU proiecte
europene
5.9. Dezvoltarea resurselor materiale pentru buna funcţionare a cabinetului şcolar de asistenţă spihopedagogică
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Colaborarea cu - să identifice precoce disfuncţionalită ţile - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - raportul
cabinetul de care împiedică adaptarea copilului la şcolii parcursul Alexa Raluca Coca consilierului de la
consiliere cerinţele mediului şcolar, social şi familial; - cadrele didactice anului şcolar Florentina cabinetul de
psihopedagogică - să orienteze familiile în situaţie de criză ; interesate consiliere
- să ofere informaţii privitoare la creşterea şi - comunitatea psihopedagogică
educarea copilului; pă rinţilor şi din şcoală
elevilor
- cursuri de
perfecţionare şi
atestare
- sala cabinetului
- materiale
informative
(pliante, broşuri
etc.)

5.10. Promovarea programe educaţionale specifice (educaţie pentru să nă tate, educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, educaţia
pentru democraţie şi integrare în uniunea europeană ). ________________________________________________________________________
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Promovarea unei - educaţia elevilor in spiritul „noilor educaţii” - oferta de 15.01.2013 Moraru Dumitru - 5 discipline
oferte de - sporirea educaţie informale ca parte a opţionale Elevi Gulei Elena opţionale din
opţionale din care educaţiei permanente - cadre didactice ofertă să fie din
să facă parte - promovarea unui mod de viaţă să nă tos categoria „noilor
discipline care - promovarea educaţiei pentru cetă ţenie educaţii”
promovează europeană
„noile educaţii”
60
Alegerea - stabilirea componenţei Consiliului elevilor; - consilierul Noiembrie Alexa Raluca - constituirea
componenţei - desemnarea membrilor în Comitetul educativ; 2012 Consiliului elevilor
Consiliului elevilor executiv; - cadrele şi a Comitetului
şi a conducerii - dezvoltarea responsabilită ţii elevilor. didactice; executiv.
acestuia conform - elevii.
Regulamentului
propriu de
funcţionare şi
organizare .
Desfă şurarea - sporirea grijii pentru ocrotirea naturii - elevii Pe tot Ignă tescu Valerica - desfă şurarea a 5
activită ţilor din - crearea unui mediu curat şi să nă tos prin - campanii de parcursul Atomei Cristina activită ţi într-un
calendarul promovarea principiilor ecologice colectare de anului şcolar an şcolar din
ecologic maculatură calendarul
ecologic
5.11. Schimbul de bune practici cu instituţii partenere
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Diseminarea - să se colaboreze prin consultaţii, mese - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - 5 activită ţi anual
acţiunilor rotunde, schimb de experienţă , materiale şcolii; parcursul Alexa Raluca în care să poată fi
desfă şurate în informative etc., în vederea creşterii calită ţii - cadrele anului şcolar Moraru Dumitru prezentate
cadrul proiectelor manageriale, instructiv- educative în şcoală ; didactice; activită ţi din
- să se valorifice practic această colaborare. - pă rinţii; proiecte ş i
- materiale parteneriate
informative

5.12. Aplicarea chestionarelor elevilor şi pă rinţilor pentru dezvoltarea activită ţilor educative dorite
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Aplicarea - cunoaşterea pă rerii elevilor şi pă rinţilor - chestionare Semestrial Alexandriuc - aplicarea acel
chestionarelor de privind calitatea educaţiei oferite de şcoală - machete de Camelia puţin 100 de
satisfacţie privind . cunoaşterea punctelor tari şi slabe ale interpretare Gherasim Gabriela chestionare pentru
calitatea educaţiei activită ţilor desfă şurate - elevi -pă rinţi pă rinţi şi elevi
şi a propunerilor - existenţa unui set de propuneri privind
pentru desfă şurarea unor activită ţi extraşcolare
desfă şurarea
anumitor activită ţi
extraşcolare
61
6. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea asigură rii mijloacelor necesare promovă rii unui mediu şcolar
prietenos ş i a unui învă ţă mânt modern
6.1. Achiziţionarea ş i utilizarea unor materiale didactice, softuri educaţionale şi mijloace multimedia pentru creşterea atractivită ţi
activită ţii didactice
Resurse umane Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
şi performanţă
materiale

Achiziţionarea - să se aleagă oferta optimă pentru şcoală ; - conducerea Pe tot Toderaş Iftimia
unui numă r - să se gă sească resursele financiare şcolii parcursul Enea Camelia
suficient de necesare achiziţionă rii calculatoarelor; - Consiliul de anului şcolar Moraru Dunitru - numă rul de
calculatoare - să se mă rească numă rul calculatoarelor Administraţie calculatoare
pentru din laboratoarele de informatică ; - cadrele didactice achiziţionate;
desfă şurarea în - să aibă acces la aceste calculatoare toată - materiale - raportul dintre
bune condiţii a populaţia ş colii. informaţionale totalul numă rului
orelor de calculatoare şi
informatică şi a numă rul
orelor de curs personalului şcolii
- să fie utilizate la lecţii de specialitate - conducerea Pe tot Strugaru Violeta - achiziţionarea
Achiziţionarea de - sa permită un învă ţă mânt activ - şcolii parcursul Moraru Dunitru unui soft
soft educaţional participativ - cadrele didactice anului şcolar Leonte Maria educaţional
pentru toate ariile - softuri pentru fiecare
curriculare educaţionale comisie metodică
Cunoaşterea ş i - Consiliul de Mai 2013 Sîrghi Constantin - fiecare elev să
- să se analizeze conţinutul manualelor
alegerea corectă a curriculum Cocriş Camelia aibă manuale care
alternative pentru fiecare an de studiu ş i
manualelor - cadrele să poată fi folosite
specialitate;
şcolare alternative didactice; la clasă şi în
- să se aleagă în funcţie de particularită ţile
în funcţie de - manualele activită ţi
de vârstă ş i psihopedagogice manualul
particularită ţile potrivit pentru o clasă sau un grup de elevi; şcolare individuale
psihopedagogice - să se remită Inspectoratului Ş colar alternative.
ale claselor sau comanda cu privire la manualele selectate;
grupelor de elevi. - să se elaboreze auxiliare curriculare de
că tre cadre didactice ale şcolii.

6.2. Formarea continuă a cadrelor didactice pentru folosirea la clasă a noilor echipamente
Resurse umane Indicatori de
Activitatea Obiective şi Termene Responsabilită ţi performanţă
materiale
Includerea în - orientarea învă ţă rii spre specificul local - elevii Semestrul I Sîrghi Constantin - creşterea
bugetul de venituri - atragerea elevilor spre forme de evaluare - cadre didactice Responsabili numă rului de elevi
şi cheltuieli a alternativă comisii participanţi la
62
sumelor necesare - dezvoltarea aptitudinilor de învă ţare cercuri şcolare
pentru sporirea
dotă rii cu
materiale didactice
pentru cursurile
opţionale şi
cercurile şcolare

6.3. Conceperea şi execuţia bugetului ş colii pentru obţinerea unui echilibru bugetar
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Întocmirea - alegerea unei echipe are să întocmească - conducerea Noiembrie Sîrghi Constantin - bilanţul anual să
bugetului propriu bugetul ş colii; şcolii; 2012 Toderaş Iftimia reflecte echilibrul
de venituri şi - să se fundamenteze sursele de venituri pe - Consiliul de bugetar.
cheltuieli pentru baza indicatorilor fizici şi valorici; Administraţie;
anul 2013 - să se evidenţieze întregul necesar de - Contabilitatea
fonduri destinat cheltuielilor şcolii; şcolii
- să se adopte bugetul ş colii;
Realizarea - respectarea cheltuielilor pe capitole - ALOP-uri Pe tot Sîrghi Constantin - bilanţul anual să
execuţiei bugetare bugetare - contabil şef parcursul Toderaş Iftimia reflecte echilibrul
complete şi - cheltuirea eficientă a sumelor de bani - CA anului şcolar bugetar.
eficiente pentru aprobate
dezvoltarea - urmă rirea priorită ţilor de moment
unită ţii şcolare
6.4. Gestionarea, întreţinerea, menţinerea ş i îmbună tă ţirea funcţionalită ţi patrimoniului şcolii pentru desfă şurarea în bune condiţii a
procesului de învă ţă mânt şi a activită ţilor extracurriculare
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Menţinerea în - să se gă sească resursele financiare - conducerea Pe tot - bilanţul anual să - inventarul să lilor
bună stare a necesare refacerii tencuielilor pe holuri şi în şcolii; parcursul reflecte echilibrul de clasă
să lilor de clasă şi a să lile de clasă ; - Consiliul de anului şcolar bugetar.
să lii de sport - să se aleagă firma care să execute lucrarea Administraţie,
de refacere a tencuielilor pe holuri ş i în să lile - comunitatea
de clasă . pă rinţilor;
- să se identifice necesarul de materiale - conducerea
Sporirea dotă rii cu didactice pentru desfă şurarea în bune şcolii; Pe tot Strugaru Violeta - achiziţionarea
materiale şi condiţii a procesului de - şefii de comisii parcursul Moraru Dumitru materialelor şi
63
mijloace didactice învă ţă mânt la toate disciplinele; metodice; anului şcolar Toderaş Iftimia mijloacelor
- să se gă sească resursele financiare - comunitatea necesare
necesare achiziţionă rii materialului didactic locală ;
pentru fiecare disciplină ; - fonduri special
- să fie achiziţionate materialele didactice destinate
necesare procesului instructiv educativ. achiziţionă rii
materialelor
didactice;
- ofertele firmelor
de profil.
Consultarea - stabilirea proiectului de buget în - conducerea Semestrul I Sîrghi Constantin - cheltuirea
departamentelor concordanţă cu nevoile şcolii şcolii eficientă a banilor
în vederea stabilirii - cunoaşterea priorită ţilor financiare şi - responsabili din buget
nevoilor şi materiale comisii
priorită ţilor
6.5. Atragerea de surse financiare extrabugetare pentru dezvoltarea bazei materiale a şcolii, mai ales din proiecte de finanţare externe
Resurse umane Ş i Indicatori de
Activitatea Obiective Termene Responsabilită ţi
materiale performanţă
Colaborarea cu - să se cunoască organizaţiile - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - calitatea şi
organizaţii nonguvernamentale specializate sau şcolii; parcursul Alexa Raluca diversitatea
nonguvernamenta tangibile cu activită ţi ce ţin de domeniul - Consiliul de anului şcolar programelor
le educativ-instructiv ş i managerial; Administraţie; dezvoltate;
care pot furniza - să fie contactate aceste organizaţii; - cadrele - numă rul cadrelor
informaţii, - să se colaboreze prin consultaţii, mese didactice; didactice
experienţă , rotunde, schimb de experienţă , materiale - pă rinţii; implicate.
specialişti. informative etc., în vederea creşterii calită ţii - materiale
manageriale,instructiv- educative în şcoală ; informative
- să se valorifice practic această colaborare. (pliante, afişe
etc.);
- programe
desfă şurate.
Atragerea de - să se completeze sursele financiare alocate - conducerea Pe tot Sîrghi Constantin - sumele obţinute
sponsoriză ri de la de la bugetul local; şcolii; parcursul Apetrea Gabriela din sponsoriză ri şi
comunitatea - să se obţină fondurile necesare investiţiilor - Consiliul de anului şcolar destinaţia
locală . materiale proprii sau pentru desfă şurarea Administraţie. acestora.
activită ţilor cultural-ştiinţifice, sportive sau - comunitatea
instructiv - educative. locală
64
65