Sunteți pe pagina 1din 16

c) la 16-20 luni e) resorbţie fiziologică

disciplina Pedodonție, d) la 20-30 luni


e) la 30-36 luni 16. CS Precizați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 6:
a) săptămâna IV de dezvoltare intrauterină
1. CS Indicați mugurii căror dinţi permanenţi încep fondarea în 9. CS Evidențiați când se termină formarea rădăcinilor dintelui I b) săptămâna X de dezvoltare intrauterină
perioada antenatală: temporar: c) luna 4 de dezvoltare intrauterină
a) primii molari a) la 1,5 ani d) luna 8 de dezvoltare intrauterină
b) primii molari şi incisivii centrali b) la 2,5 ani e) luna 6 după naştere
c) primii molari şi incisivii c) la 3 ani
d) primii molari, incisivii şi caninii d) la 4 ani 17. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor incisivilor
e) primii molari, incisivii centrali superiori şi inferiori, incisivii e) la 5 ani permanenţi:
laterali inferiori a) săptămâna X de dezvoltare intrauterină
10. CS Precizați când se termină formarea rădăcinilor dintelui II b) luna 5 de dezvoltare intrauterină
2. CS Precizați când începe mineralizarea incisivilor temporari: temporar: c) luna 8 de dezvoltare intrauterină
a) la săptămâna a 6 de dezvoltare intrauterină a) la 2 ani d) luna 6 după naştere
b) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterină b) la 3 ani e) luna 12 de viaţă
c) la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterină c) la 4 ani
d) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterină d) la 5 ani 18. CS Evidențiați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 4
e) la 35-36 săptămâni de dezvoltare intrauterină e) la 6 ani permanenţi:
a) luna a 6 de viaţă
3. CS Marcați când începe mineralizarea molarilor temporari: 11. CS Marcați când se termină formarea rădăcinilor dintelui III b) la 1 an
a) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterină temporar: c) la 2 ani
b) la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterină a) la 2-3 ani d) la 3 ani
c) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterină b) la 4 ani e) la 4 ani
d) la 27-28 săptămâni de dezvoltare intrauterină c) la 5 ani
e) la săptămâna 2-4 după naşterea copilului d) la 6 ani 19. CS Indicați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 5
e) la 7 ani permanenţi:
4. CS Clarificați când începe eruperea incisivilor temporari centrali: a) la 3 ani
a) la 4-5 luni de viaţă a copilului 12. CS Evidențiați când se termină formarea rădăcinilor dintelui IV b) la 4 ani
b) la 5-6 luni temporar: c) la 5 ani
c) la 6-8 luni a) la 2-3 ani d) la 6 ani
d) la 9-10 luni b) la 4 ani e) la 7 ani
e) la 11-12 luni c) la 5 ani
d) la 6 ani 20. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 7
5. CS Indicați când începe eruperea incisivilor temporari laterali: e) la 7 ani permanenţi:
a) la 4-5 luni de viaţă a copilului a) la 3 ani
b) la 5-6 luni 13. CS Indicați când se termină formarea rădăcinilor dintelui V b) la 4 ani
c) la 6-8 luni temporar: c) la 5 an
d) la 8-12 luni a) la 3 ani d) la 6 ani
e) la 12-16 luni b) la 4 ani e) la 7 ani
c) la 5 ani
6. CS Precizați când începe eruperea caninilor temporari: d) la 6 ani 21. CS Selectați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 8
a) la 6-8 luni de viaţă a copilului e) la 7 ani permanenţi:
b) la 9-12 luni a) după vârsta de 4 ani
c) la 12-16 luni 14. CM Selectați ce variante de resorbţie radiculară a molarilor b) după vârsta de 5 ani
d) la 16-20 luni temporari este fiziologică: c) după vârsta de 6 ani
e) la 20-30 luni a) resorbţie uniformă apicală a tuturor rădăcinilor d) după vârsta de 7 ani
b) resorbţia predomină în regiunea apicală a unei rădăcini e) după vârsta de 8 ani
7. CS Marcați când începe eruperea dinţilor IV temporari: c) resorbţia predomină în regiunea bifurcaţiei rădăcinilor
a) la 8-12 luni de viaţă a copilului d) resorbţia predomină în regiunea treimii medii unei rădăcini 22. CS Precizați de la ce lună începe mineralizarea incisivilor
b) la 12-16 luni e) resorbţia predomină în regiunea pregingivală a unei rădăcini permanenţi:
c) la 16-20 luni a) a 6 de dezvoltare intrauterină
d) la 20-30 luni 15. CS Concretizați ce tip de resorbţie a rădăcinilor dinţilor temporari b) a 9 de dezvoltare intrauterină
e) la 30-36 luni poate fi în cazul unui proces inflamator cronic apical: c) a 2 de viaţă
a) tipul I d) a 6 de viaţă
8. CS Numiți când începe eruperea dinţilor V temporari: b) tipul II e) a 12 de viaţă
a) la 8-12 luni de viaţă a copilului c) tipul III
b) la 12-16 luni d) resorbţie patologică 23. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 6:
a) luna 5 de dezvoltare intrauterină 31. CS Marcați de la ce vârstă erup dinţii 5 permanenţi: d) 12-13 ani
b) luna 9 de dezvoltare intrauterină a) 8-9 ani e) 15-16 ani
c) 3-4 luni de viaţă b) 9-10 ani
d) luna 12 de viaţă c) 10-11 ani 39. CS Marcați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 5
e) 2 ani d) 11-12 ani permanenţi:
e) 12-13 ani a) 7-9 ani
24. CS Marcați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 4 b) 9-10 ani
permanenţi: 32. CS Indicați de la ce vârstă erup dinţii 6 permanenţi: c) 10-11 ani
a) luna 5 de dezvoltare intrauterină a) 5-6 ani d) 11-12 ani
b) luna 9 de dezvoltare intrauterină b) 6-8 ani e) 12-14 ani
c) luna 12 de viaţă c) 8-9 ani
d) 2 ani d) 9-10 ani 40. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 6
e) 2,5 ani e) 10-11 ani permanenţi:
a) 9-10 ani
25. CS Precizați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 5 33. CS Precizați de la ce vârstă erup dinţii 7 permanenţi: b) 11-12 ani
permanenţi: a) 8-9 ani c) 12-13 ani
a) luna 9 de dezvoltare intrauterină b) 9-10 ani d) 13-14 ani
b) luna 6 de viaţă c) 11-12 ani e) 15-16 ani
c) luna 12 de viaţă d) 12-13 ani
d) 2,5 ani e) 14-15 ani 41. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor
e) 3,5 ani 7 permanenţi:
34. CS Remarcați că închiderea orificiului apical radicular la dinţii a) 10-11 ani
26. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 7 permanenţi are loc peste: b) 11-12 ani
permanenţi: a) 1 an după eruperea dintelui c) 12-13 ani
a) luna 9 de dezvoltare intrauterină b) 1-2 ani după eruperea dintelui d) 13-14 ani
b) luna 12 de viaţă c) 1 an după formarea rădăcinii dintelui e) 15 ani
c) 2 ani d) 1-4 ani după eruperea dintelui
d) 3,5 ani e) 2 ani după formarea rădăcinii dintelui 42. CS Numiți consecutivitatea eruperii dinţilor temporari:
e) 4,5 ani a) incisivul central, incisivul lateral, caninul, primul molar, al doilea
35. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor molar
27. CS Marcați de la ce vârstă erup incisivii centrali permanenţi: incisivilor centrali permanenţi: b) incisivul central, incisivul lateral, primul molar, caninul, al doilea
a) 5-6 ani a) 8-9 ani molar
b) 6-8 ani b) 9-10 ani c) incisivul central, caninul, incisivul lateral, primul molar, al doilea
c) 7-9 ani c) 10-11 ani molar
d) 8 ani d) 12-13 ani d) incisivul central, primul molar, incisivul lateral, caninul, al doilea
e) 9 ani e) 13-14 ani molar
e) incisivul central, incisivul lateral, primul molar, al doilea molar,
28. CS Indicați de la ce vârstă erup incisivii laterali permanenţi: 36. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor caninul
a) 5-6 ani incisivilor laterali permanenţi:
b) 6-8 ani a) 8-9 ani 43. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea orală la copii la
c) 8-9 ani b) 9-10 ani vârsta de 17 luni:
d) 7-9 ani c) 10-11 ani a) toţi incisivii
e) 9-10 ani d) 12-13 ani b) incisivii şi caninii inferiori
e) 13-14 ani c) incisivii şi caninii superiori
29. CS Precizați de la ce vârstă erup caninii permanenţi: d) incisivii şi primii molari
a) 5-7 ani 37. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor caninilor e) incisivii, caninii şi primii molari
b) 7-9 ani permanenţi:
c) 8-10 ani a) 9-10 ani 44. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea orală la copii la
d) 10-11 ani b) 10-11 ani vârsta de 15 luni:
e) 9-12 ani c) 12-13 ani a) incisivii centrali superiori şi inferiori, incisivi laterali superiori
d) 13-16 ani b) toţi incisivii
30. CS Evidențiați de la ce vârstă erup dinţii 4 permanenţi: e) 12-15 ani c) incisivii inferiori şi caninii
a) 7-8 ani d) incisivii şi primii molari
b) 8-9 ani 38. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor e) incisivii, caninii şi primii molari
c) 9-10 ani 4 permanenţi:
d) 10-11 ani a) 9-10 ani 45. CM Numiți semnele erupţiei fiziologice a primilor dinţi
e) 11-12 ani b) 10-11 ani temporari:
c) 11-12 ani a) hipersalivaţie
b) pruritul mucoasei procesului alveolar reduse ale calciului: distrugerea sau inhibarea microorganismelor indizerabile în
c) hipertermie a) interglobulară funcţie de obiectele fixate, este:
d) micşorarea poftei de mâncare b) globulară a) profilaxie
e) inflamaţia mucoasei în regiunea eruperii dinţilor c) transparentă b) asepsie
d) de înlocuire (substituţie) c) antisepsie
46. CM Selectați cauzele eruperii întârziate a dinţilor temporari: e) prepulpară d) dezinfecţie
a) unele maladii genetice e) sterilizare
b) hipofuncţia glandei tiroide 54. CM Clarificați de ce în dinţii temporari stratul dentinar relativ
c) hipovitaminoza C mai subţire se explică prin: 61. CM Numiți cu ajutorul căror metode se realizează aprecierea
d) Rahita a) particularitățile structurii dentinei eficacităţii sterilizării:
e) hiperfuncţia glandei tiroide b) reducerea dentinogenezei în perioada de morfogeneză a) chimice
c) cavitatea pulpară este relativ mai mare b) fizice
47. CS Precizați debutul resorbţiei rădăcinilor dinţilor temporari: d) calcifierea mai slabă a dentinei c) matematice
a) imediat după formarea rădăcinii e) concentraţia redusă a tramei organice a dentinei d) termometrie
b) la 3 ani după formarea rădăcinilor e) biologice
c) cu un an mai înainte de termenul schimbului fiziologic a dintelui 55. CM Particularizați procesul de calcifiere a dentinei:
d) cu 3-4 ani mai înainte de termenul schimbului fiziologic a a) se începe după debutul mineralizării smalţului 62. CS Precizați cu ce cifre se indică hemiarcadele din dreapta a
dintelui b) se începe după formarea deplină a tramei organice a smalţului maxilei şi mandibulei pentru dentiţia permanentă în sistemul de
e) imediat după eruperea dintelui 6 c) se caracterizează prin ritmicitate, cu alternarea perioadelor de notare a dinţilor după OMS (FDI):
activitate şi pauze a) 1 şi 2
48. CM Caracterizați resorbţia fiziologică a rădăcinilor dinţilor d) se caracterizează prin mineralizare de la suprafaţă spre b) 1 şi 4
temporari: profunzime c) 1 şi 6
a) este provocată de presiunea dintelui permanent e) se termină când începe formarea rădăcinii d) 3 şi 4
b) se începe cu inflamarea regiunii radiculare apicale e) 7 şi 8
c) se începe de la cavitatea dintelui spre suprafaţă 56. CM Enumerați particularităţile structurale ale smalţului dinţilor
d) se realizează de osteoblaşti temporari: 63. CS Evidențiați cu ce cifre se indică hemiarcadele din dreapta a
e) se realizează de osteoclaşti a) comparativ cu dinţii permanenţi este mai subţire maxilei şi mandibulei pentru dentiţia temporară în sistemul de
b) are culoare mai albă notare a dinţilor după OMS (FDI):
49. CS Enumerați teoriile resorbţiei radiculare a dinţilor temporari: c) mai puţin penetrabil comparativ cu dinţii permanenţi a) 1 şi 2
a) genetică, radiculară, pulpară, endocrină d) pe suprafaţa smalţului predomină sectoare aprismatice b) 3 şi 4
b) radiculară, endocrină, de «îmbătrânire», genetică e) zona de trecere în cement frecvent este acoperită cu cement c) 4 şi 7
c) de «îmbătrânire», endocrină, genetică d) 5 şi 6
d) de «îmbătrânire», vasculară, endocrină 57. CM Selectați procesele care au loc în smalţ după erupția dintelui e) 5 şi 8
e) de influenţa sistemului nervos a) reducerea permiabilităţii
b) micşorarea cantităţii de microelemente 64. CS Clarificați cu ce cifre se indică hemiarcadele din stânga a
50. CS Caracterizați pulpa dinţilor permanenţi tineri: c) majorarea permiabilităţii maxilei şi mandibulei pentru dentiţia temporară în sistemul de
a) număr mare de fibrocite d) condensarea reţelei cristaline notare a dinţilor după OMS (FDI) se indică cu cifrele:
b) nivel jos de hidratare a substanţei de bază e) majorarea cantităţii de macro- și microelemente a) 1 şi 2
c) incapacitatea către apărarea anticarioasă b) 3 şi 4
d) rețea vasculară redusă 58. CM Evidențiați posibila localizare a afectării ţesuturilor dure c) 5 şi 6
e) regiunea apicală este bogată cu celule tinere, având un potenţial dentare în caz de administrare a tetraciclinei timp de o săptămână d) 6 şi 7
înalt de apărare și regenerare unui copil de 4 luni: e) 7 şi 8
a) regiunea centrală a coroanelor dentare ale 16, 26, 36, 46
51. CS Precizați câte procente de elemente minerale conţine smalţul: b) regiunea coletului coroanelor 17, 27, 37, 47 65. CS Indicați doza cariopreventivă de F pe zi:
a) 75% c) partea tăietoare a 11, 21 a) 0,5 - 1 mg
b) 85% d) coroanele dentare 55, 65, 75, 85 b) 1 - 1,3 mg
c) 91% e) coroanele dentare 18, 28, 38, 48 c) 1,4 - 2 mg
d) 95% d) 2 - 2,3 mg
e) 99% 59. CS Definiți noțiunea - complexul de metode şi moduri de e) 2,3 - 3 mg
eliminare a tuturor microorganismelor vii, indiferent de ce natură
52. CS Numiți procentul substanţelor minerale în dentină: sunt, de pe un obiect perfect şters şi uscat este: 66. CS Stabiliți doza letală de F (fluorură de sodiu):
a) 67% a) profilaxie a) 3-4g
b) 80% b) asepsie b) 5 -10 g
c) 85% c) antisepsie c) 10 -15 g
d) 93% d) dezinfecţie d) 15 -20 g
e) 95% e) sterilizare e) 20 -25 g

53. CS Precizați în ce strat al dentinei se determină cantităţi mai 60. CS Definiți noțiunea - procedeul care permite eliminarea, 67. CM Selectați metodele de fluorizare generală cu scop de
profilaxie a cariei dentare: c) durata administrării F d) Vitaftor
a) fluorizarea apei potabile d) vârsta la care se face administrarea F e) Bifluorid 12
b) fluorizarea sării de bucătărie e) consumul legumelor
c) fluorizarea unor alimente 82. CM Numiți ce preparate se indică „per os" copiilor pentru
d) pastele dentare cu fluor 75. CM Enumerați căile de fluorizare locală cu scop de profilaxie a majorarea cariorezistenţei smalţului dentar:
e) aplicaţii topice (geluri, lacuri etc.) care conţin combinaţii chimice cariei dentare: a) Lactat sau gluconat de calciu
ale fluorului a) fluorizarea apei potabile b) Fitin
b) fluorizarea sării de bucătărie c) Ftorocort
68. CM Evidențiați mecanismele acţiunii anticarioase a fluorului c) fluorizarea unor alimente d) Vitaftor
după erupţia dinţilor: d) pastele dentare cu F e) Aciclovir
a) acţiune bacteriostatică şi bactericidă e) aplicaţiile topice (geluri, lacuri etc.) care conţin compuşi ai F
b) reducerea vâscozităţii salivei 83. CM Selectați proprietăţile de bază ale Gluconatul de calciu în
c) formarea de fluorapatită în smalţ pe calea circulaţiei sanguine 76. CS Selectați cu ce frecvență se recomandă utilizarea Sol. tratamentul cariei dentare:
d) depunerea fluorului în smalţ simultan cu calciul fluorură de sodiu de 0,2% pentru clătirea cavităţii bucale în scop a) majorează permeabilitatea smalţului
e) inhibarea hidrolazelor salivare de prevenţie a cariei dentare la copii: b) reduce permeabilitatea smalţului
a) o dată pe zi c) remineralizează smalţul
69. CM Stabiliți ce alimente sunt supuse fluorizării cu scop de b) o dată în săptămână d) posedă proprietăţi antimicrobiene
profilaxie a cariei dentare: c) o dată în două săptămâni e) posedă proprietăţi astringente
a) apa d) o dată în lună
b) pâinea e) de patru ori pe zi 84. CM Precizați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea
c) laptele anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi:
d) sarea 77. CS Stabiliți durata de aplicaţie topică a soluţiei gluconat de calciu a) soluţia clorură de sodiu 2%
e) carnea 10%: b) soluţia 2% fluorură de sodiu
a) 5 min c) soluţia 2% metilen blan
70. CS Indicați concentraţia optimală a fluorului în apa potabilă: b) 10 min d) soluţia 1% Aminofluorură
a) 0,3 - 0,8 mg/l c) 10-15 min e) soluţia 1% Iodinol
b) 0,5 - 0,9 mg/l d) 15-20 min
c) 0,8 - 1,2 mg/l e) 20-30 min 85. CM Indicați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea
d) 2,3 - 3,0 mg/l anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi:
e) 3,0 - 6,0 mg/l 78. CM Evidențiați prin ce particularități fluorurile organice se a) Fluorlacul
deosebesc de fluorurile minerale: b) soluţia 2% clorură de sodiu
71. CM Evidențiați mecanismele de captare a F în smalţ: a) capacitatea de a elibera F din molecula sa c) Fluorgelurile
a) disoluţie b) pH-ul remediului aplicat d) Sultan-gel
b) schimb ionic c) proprietatea moleculei de a lega F e) soluţia 2% metilen blan
c) resorbţie d) structura tensio-activă a moleculei
d) absorbţie e) concentraţia ionilor de F 86. CM Numiți șanţurile ocluzale care oferă cel mai favorabil mediu
e) schimb molecular pentru dezvoltarea proceselor carioase:
79. CM Selectați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea a) în formă de „V"
72. CM Clarificați ce factori determină gradul de pătrundere a F în anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: b) în formă de „gât de sticlă"
smalţ după aplicarea lui locală: a) soluţia 30% azotat de argint c) în formă de „U"
a) concentraţia ionilor de F b) soluţia 10% gluconat de calciu d) în formă de „I"
b) componenţa substanţelor auxiliare c) soluţia Caprofer e) în formă de „Y"
c) pH-ul remediului aplicat d) soluţia 2% fluorură de sodiu
d) temperatura agentului de fluorare e) soluţia 3% hipoclorură de sodiu 87. CS Precizați grosimea smalţului în zona fisurilor dentare:
e) tipul agentului de fluorare a) 0,4-0,6 mm.
80. CS Marcați ce remediu se utilizează pentru prelucrarea b) 0,6-0,8 mm
73. CM Particularizați ce factori influențează incorporarea F în anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: c) 0,8-1,0 mm
smalţul posteruptiv: a) soluţia 30% azotat de argint d) 1,0-1,2 mm
a) starea dintelui b) soluţia 10% fluorură de calciu e) 1,2-1,4 mm
b) pH-ul bucal c) soluţia Caprofer
c) proprietăţile agentului de fluorare topică d) soluţia 2% fluorură de staniu 88. CM Enumerați cauzele care contribuie la afectarea prin carie a
d) modul (metoda) de aplicare a compuşilor F e) soluţia 2% monoclorfosfat fisurilor dinţilor permanenți recent erupți la copii:
e) concentraţia sărurilor minerale în salivă a) mineralizarea lor incompletă
81. CM Precizați ce remedii se recomandă pentru prelucrarea b) retenţia alimentară
74. CM Selectați ce factori determină creşterea conţinutului F la anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi: c) fisurile nu sunt închise
nivelul oaselor şi ale dinţilor: a) Fissurit F d) smalţul este mai gros
a) concentraţia din aport b) Fluorprotector e) fisurile pot fi în formă de „I"
b) consumul lactatelor c) Caprofer
89. CM Enumerați indicaţiile către sigilarea fisurilor şi gropiţelor b) depuneri dentare în abundenţă c) fucsină
dentare: c) halenă fetidă d) metilen blau 2%
a) la dinţii recent erupţi d) afectarea organelor interne e) Snyder
b) primele 6 luni după erupţie e) multiple macule cretoase pe dinți
c) dinţii cariaţi 104. CS Clarificați ce reprezintă indicele frecvenţei cariei dentare:
d) pentru dinţii permanenţi până la un an după erupţie 97. CM Particularizați simptoamele clinice ale situaţiei cariogene: a) procentul dinţilor afectaţi prin carie
e) numai la dinţii deciduali a) hemoragii gingivale b) procentul persoanelor afectate prin carie
b) afectarea organelor interne c) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - E
90. CM Evidențiați contraindicaţiile către sigilarea fisurilor şi c) depunerea tartrului dentar în abundenţă d) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicale
gropiţelor dentare: d) rezistenţa smalţului la acţiunea acizilor este redusă e) numărul apariţiei a noi cavităţi cariate la o persoană într-un
a) dinţii temporari e) halenă fetidă anumit interval de timp
b) dinţii cariaţi
c) când sunt prezenţi mai mult de 4-5 dinţi cariaţi 98. CM Clarificați factorii generali favorizanţi în etiopatogenia cariei 105. CS Precizați ce reprezintă indicele intensităţii cariei dentare:
d) în caz de odontoclazie dentare: a) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicale
e) dinţii permanenţi a) tartrul dentar şi placa bacteriană b) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - E
b) schimbarea cantităţii şi calităţii salivei c) procentul dinţilor afectaţi prin carie
91. CM Enumerați avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili faţă de c) ereditatea d) procentul persoanelor afectate prin carie
cei autopolimerizabili: d) alimentaţia insuficientă e) numărul formării a noi cavităţi cariate la o persoană într-un
a) lipsește incorporarea bulelor de aer e) rezistenţa ţesuturilor dure anumit interval de timp
b) materialul se întăreşte timp de 1-5 secunde
c) materialul se întăreşte timp de 10-20 secunde 99. CM Stabiliți factorii generali favorizanţi în etiopatogenia cariei 106. CS Stabiliți ce exprimă valoarea indicelui COE:
d) materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate pe toată perioada dentare: a) frecvenţa cariei dentare
pătrunderii lui în porii smalţului demineralizat a) starea pulpei dentare b) gravitatea, activitatea procesului
e) se produce fotoactivarea cu lumină ultravioletă b) maladiile somatice c) stoparea procesului carios
c) dereglările funcţionale ale organelor şi sistemelor în perioada de d) procentul complicaţiilor cariei dentare
92. CM Numiți răşinile de sigilare care eliberează F: formare a ţesuturilor dentare e) procentul persoanelor afectate prin carie
a) Helioseal F d) apa potabilă
b) Ultraseal XT e) depuneri dentare în abundenţă 107. CS Explicați ce reprezintă rata cariei:
c) Sealite a) procentul dinţilor afectaţi prin carie
d) Fuji II LC 100. CM Precizați factorii locali implicaţi în etiopatogenia cariei b) procentul persoanelor afectate prin carie
e) Oralin dentare: c) suma dinţilor: afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicale
a) alimentaţia insuficientă d) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - E
93. CS Precizați obiectivul OMS recomandat pentru copiii de 6 ani b) igiena orală nesatisfăcătoare e) dinamica indicelui intensităţii cariei dentare într-un anumit
până în anul 2020: c) maladiile somatice interval de timp
a) co ≤ 3,0 d) rezistenţa ţesuturilor dure
b) co ≤ 4,0 e) ereditatea 108. СS Numiți cauza principala a demineralizării de focar:
c) la 60% să lipsească dinţi cariaţi a) microorganismele depunerilor dentare
d) la 70% să lipsească dinţi cariaţi 101. CM Evidențiați factorii locali implicaţi în etiopatogenia cariei b) hidraţii de carbon rafinaţi
e) la 80% să lipsească dinţi cariaţi dentare: c) endotoxinele microorganismelor plăcii dentare
a) dereglările funcţionale ale organelor şi sistemelor în perioada de d) acizii organici ca rezultat al activităţii vitale ale
94. CS Selectați obiectivul OMS recomandat pentru copiii de 12 ani formare a ţesuturilor dentare microorganismelor plăcii dentare
până în anul 2020: b) consumul frecvent al glucidelor e) tartrul dentar
a) COE=0,5 c) influenţa situaţiilor extremale
b) COE ≤ 1,5 d) ereditatea 109. СS Precizați la clasa I a cariei după Black are loc lezarea fisurilor
c) COE =2,5 e) depunerea plăcii bacteriene în abundenţă şi gropiţelor suprafeţelor ocluzale ale:
d) COE ≤ 3,0 a) molarilor temporari
e) COE ≤ 3,5 102. CS Numiți indicele cu care se determină intensitatea cariei b) premolarilor
dentare: c) molarilor şi premolarilor
95. CM Enumerați consecințele ce pot fi provocate de caria dentară şi a) CPITN d) molarilor, premolarilor, suprafeţelor vestibulare ale molarilor şi
complicaţiile ei: b) OHI-S (Green-Vermillion) cele palatinale ale incisivilor
a) apariţia anomaliilor dento-maxilare c) COA e) molarilor temporari şi permanenţi
b) inflamarea ţesuturilor parodontale d) COP
c) formarea deprinderilor vicioase e) PMA 110. СS Clarificați la clasa II a cariei după Black are loc lezarea
d) majorarea rezistenţei smalţului la acţiunea acizilor suprafeţelor aproximale ale:
e) reducerea respirației 103. CS Marcați soluţia ce se utilizează pentru depistarea a) molarilor temporari şi permanenţi
colorimetrică a maculelor carioase: b) molarilor şi premolarilor.
96. CM Marcați simptoamele clinice ale situaţiei cariogene: a) Shiller-Pisarev c) incisivilor, molarilor şi premolarilor
a) igiena orală nesatisfăcătoare b) iodură de potasiu d) molarilor, premolarilor şi caninilor
e) incisivilor temporari şi permanenţi la copii cu vârsta peste 4 ani:
a) în gropiţele şi fisurile molarilor 125. СM Explicați din ce cauză regiunea coletului dinţilor temporari
111. СS Indicați la clasa III a cariei după Black are loc lezarea b) în regiunea coletului incisivilor este frecvent afectată prin carie:
suprafeţelor aproximale ale: c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor a) smalţul este mai slab mineralizat în regiunea coletului
a) incisivilor temporari şi permanenţi d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor b) smalţul este mai mineralizat în regiunea coletului
b) incisivilor, molarilor şi premolarilor e) pe toate suprafeţele dinţilor c) smalţul este mai subţire în regiunea coletului
c) incisivilor cu menţinerea unghiului incizal d) smalţul este mai gros în regiunea coletului
d) incisivilor cu pierderea unghiului incizal 119. СS Indicați primii dinţi temporari afectaţi prin carie la copii: e) retenţia alimentară favorizează formarea biofilmului
e) molarilor şi premolarilor a) incisivii superiori
b) incisivii inferiori 126. СM Precizați factorii care favorizează afectarea prin carie a
112. СS Precizați la clasa IV a cariei după Black are loc lezarea c) primii molari fisurilor dinţilor la copii:
suprafeţelor aproximale ale: d) molarii secunzi a) mineralizarea lor incompletă
a) incisivilor, molarilor şi premolarilor e) caninii b) retenţia alimentară
b) incisivilor cu menţinerea unghiului incizal c) fisurile sunt deschise
c) incisivilor cu pierderea unghiului incizal 120. СS Selectați dinţii temporari ce prezintă o rezistenţă mai evidentă d) smalţul este mai gros
d) incisivilor temporari şi permanenţi pentru carie: e) smalţul este mai subţire - nu rezistă la presiunea masticatorie
e) caninilor şi premolarilor a) incisivii superiori
b) incisivii inferiori 127. СM Caracterizați evoluţia floridă a cariei dentare la copii:
113. СS Clarificați la clasa V a cariei după Black are loc lezarea: c) primii molari a) decalcifierea extinsă în suprafaţă şi profunzime
a) tuturor suprafeţelor molarilor d) molarii secunzi b) afectarea unor grupe de dinţi
b) suprafeţelor aproximale ale molarilor şi premolarilor e) caninii c) afectarea unui dinte
c) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului tuturor dinţilor d) afectarea mai multor suprafeţe dentare
d) suprafeţei vestibulare tuturor dinţilor 121. СS Numiți ordinea afectării dinţilor temporari prin carie: e) progresarea rapidă
e) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului incisivilor şi caninilor a) incisivii inferiori, incisivii superiori, primii molari, molarii
secunzi, caninii 128. СM Particularizați ce fel de dureri sunt caracteristice pentru caria
114. СS Numiți principalul criteriu de apreciere a procesului carios în b) primii molari, molarii secunzi, incisivii superiori, incisivii medie la copii:
clasificarea după T.Vinogradova: inferiori, caninii a) de scurtă durată de la excitanţi mecanici
a) localizarea c) incisivii superiori, incisivii inferiori, primii molari, molarii b) de scurtă durată de la excitanţi chimici
b) activitatea secunzi, caninii c) de scurtă durată de la excitanţi termici
c) profunzimea d) incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi, caninii, d) de lungă durată după înlăturarea excitanţilor mecanici, chimici şi
d) succesiunea apariţiei incisivii inferiori termici
e) patomorfologic e) incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi, incisivii e) spontane
inferiori, caninii
115. СM Enumerați criteriile de apreciere a cariei dentare după 129. СS Clarificați ce fel de dureri sunt caracteristice pentru caria
T.Vinogradova: 122. СM Evidențiați particularităţile evoluţiei cariei dentare la copii: profundă la copii:
a) localizarea a) multiplicitatea afectării dinţilor a) de lungă durată de la excitanţi mecanici, chimici şi termici
b) activitatea b) simetria afectării dinţilor b) de scurtă durată de la diferiţi excitanţi, uneori nocturne
c) profunzimea şi succesiunea apariţiei procesului carios c) evoluţie clinică lentă, în special în perioada de resorbţie c) de la excitanţi mecanici, chimici şi termici, care repede dispar
d) patomorfologic radiculară după înlăturarea lor
e) patofiziologic d) carie circulară d) spontane
e) afectarea marginei incizale a dinților frontali și cuspizilor dinților e) lipsesc
116. СS Indicați localizarea frecventă a cavităților carioase la copii laterali
până la vârsta de 3 ani: 130. СM Precizați factorii care determină alegerea tacticii
a) în gropiţele şi fisurile molarilor 123. СS Numiți cea mai frecvent depistată formă a cariei dinţilor tratamentului cariei la copii:
b) în regiunea coletului incisivilor temporari la copii: a) intensitatea procesului carios
c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor a) caria incipientă b) profunzimea și localizarea procesului carios
d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor b) caria superficială c) cerințele părinților
e) pe toate suprafeţele dinţilor c) caria medie d) vârsta şi particularităţile psihologice ale copilului, patologia
d) caria profundă generală
117. СS Precizați localizarea cavităților carioase mai frecvent e) caria maculoasă e) perioada de dezvoltare a dintelui
depistată la copii cu vârsta de 3-4 ani:
a) în gropiţele şi fisurile molarilor 124. СS Particularizați complicația cariei profunde a dinţilor 131. СS Indicați în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul I de
b) în regiunea coletului incisivilor temporari: activitate:
c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor a) frecvent - proces inflamator al pulpei a) prepararea şi obturarea cavităţii carioase
d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor b) rar - proces inflamator al pulpei b) prepararea şi obturarea cavităţii carioase, igiena cavităţii bucale
e) pe toate suprafeţele dinţilor c) în toate cazurile - proces inflamator al pulpei c) terapia de remineralizare
d) procesul inflamator al pulpei nu se atestă niciodată d) obturarea tardivă
118. СS Stabiliți localizarea cavităților carioase mai frecvent depistată e) frecvent - proces inflamator al parodonţiului apical e) terapia endogenă a cariei dentare
a) afectarea unui număr mare de dinţi
132. СM Clarificați în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul 138. СS Marcați cel mai raţional material de obturaţie a cariei medii b) intrare îngustă în cavitatea cariată
II de activitate: cronice a 21 (clasa IV) la un copil de 15 ani cu indice igienic bun c) afecţiune unitară (a unui dinte).
a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase, igiena cavităţii bucale a cavităţii orale: d) dentină ramolită
b) terapia de remineralizare de 2 ori pe an a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil e) demineralizarea smalţului
c) obturarea tardivă b) căptuşeală din cement ionomer, helio-compozit microhibrid
d) terapia endogenă a cariei dentare de 2 ori pe an c) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-VI 145. CM Enumerați metodele suplimentare de diagnostic a cariei
e) radioterapia d) cementul policarboxilat, compomerul dentare la copii:
e) cementul ionomer a) coloraţia vitală
133. СM Stabiliți în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul III b) indicele igienic Feodorov-Volodchin
de activitate: 139. СS Selectați materialul pentru obturarea cavităţii carioase medii c) transiluminarea
a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase, igiena cavităţii bucale în fisura centrală 36 la copii: d) testul RAS (rezistenţa acidă a smalţului)
b) terapia de remineralizare de 3 ori pe an a) amalgam cu căptuşeală e) termodiagnosticul
c) obturarea tardivă b) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil
d) terapia endogenă a cariei dentare de 3 ori pe an c) cementul zinc-fosfat, cement silico-fosfat 146. CM Selectați semnele caracteristice pentru caria incipientă:
e) radioterapia d) compozit nanohibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-VI a) culoare sidefie a maculei
e) cementul policarboxilat, chimio-compozit microfil b) contururi iregulare ale focarului
134. СS Numiți prima etapă a preparării cavităţii carioase la copii: c) localizare pe tubercul, sau mai aproape de muchia incisivală
a) deschiderea cavităţii carioase 140. СM Selectați metoda optimală pentru obturarea unei fisuri cu d) permiabilitatea mărită pentru coloranţi
b) formarea cavităţii semne de ramolire a smalţului la un copil de 8 ani: e) în razele Wood - culoare verde
c) prelucrarea marginilor cavităţii a) ermetizarea neinvazivă a fisurii
d) înlăturarea durerii b) terapia de remineralizare cu ulterioara ermetizare neinvazivă a 147. CM Evidențiați orientarea terapiei etiotrope a cariei dentare la
e) înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia) fisurii copii:
c) ermetizarea invazivă a fisurii cu ulterioara aplicare a fluorlacului a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi ridicarea
135. СS Stabiliți ordinea efectuării principalelor etape de preparare a d) ermetizarea invazivă a fisurii cu compozit flow cu ulterioara proprietăţilor de regenerare
cavităţii carioase la copii: aplicare a terapiei de remineralizare b) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitale
a) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, înlăturarea e) ermetizarea invazivă a fisurii cu cement policarboxilat, chimio- c) ridicarea rezistenţei organismului
ţesuturilor afectate (necrotomia), formarea cavităţii, prelucrarea compozit microfil d) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul oral
marginilor cavităţii e) restabilirea culorii și formei dentare
b) înlăturarea durerii, deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea 141. СS Evidențiați cea mai raţională metodă de obturaţie a cariei
ţesuturilor afectate (necrotomia), formarea cavităţii, prelucrarea medii pe suprafeţele medială şi masticatorie, care comunică între 148. CM Concretizați orientarea terapiei patogenice a cariei dentare la
marginilor cavităţii ele în 36 la un copil de 14 ani este: copii:
c) înlăturarea durerii, prelucrarea marginilor cavităţii, deschiderea a) unirea cavităţilor, cement policarboxilat, compozit microhibrid a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi ridicarea
cavităţii carioase, înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia), b) obturare cu amalgam cu căptuşeală din cement ionomer proprietăţilor de regenerare
formarea cavităţii c) obturare prin tunel cu căptuşeală din cement ionomer, compozit b) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitale restabilirea culorii și
d) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, formarea hibrid pentru molari formei dentare
cavităţii, înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia), prelucrarea obturare prin tunel cu cement cermetic c) ridicarea rezistenţei organismului
marginilor cavităţii d) obturare cu cement policarboxilat, chimio-compozit microfil d) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul oral
e) prelucrarea marginilor cavităţii, deschiderea cavităţii carioase, e) restabilirea culorii și formei dentare
înlăturarea durerii, înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia), 142. СM Prezentați materialele cu cele mai bune rezultate pentru
formarea cavităţii obturarea cavităţilor cariate de clasa V: 149. CM Concretizați tratamentul cariei incipiente (maculă cretoasă) a
a) cementurile ionomere dinţilor permanenţi la copii:
136. СS Numiți cea mai efectivă obturaţie a cariei medii a 21 (clasa b) compomerele a) înlăturarea plăcii dentare
IV) la un copil de 12 ani este: c) compozitele din generaţia I-II b) înlăturarea smalţului afectat
a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil d) compozitele din generaţia III c) aplicarea fluorlacului
b) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit microfil e) compozitele din generaţia IV-VI ++
c) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-VI d) electroforeza cu Ca
d) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV sau V 143. СS Precizați în ce cazuri sunt indicate pentru obturarea cavităţilor e) aplicarea soluţiei de calciu gluconat
e) cementul ionomer cariate medii a dinţilor permanenţi la copii compozitele
nanohibride cu sistem adeziv de generaţia IV-VI: 150. CM Precizați ce materiale se aplică în calitate de căptuşeală
137. СS Selectați cel mai efectiv material de obturaţie a cariei medii a) clasa I-II curativă în tratamentul cariei profunde a dinților permanenți la
acute clasa V la un copil de 14 ani cu indice igienic bun a b) clasa III copii:
cavităţii orale: c) clasa I-IV a) pasta zinc-eugenol
a) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit microfil d) clasa V b) pasta rezorcin-formalină
b) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV-VI e) clasele I-V c) pasta pe bază de hidroxid de calciu
c) cementul ionomer d) cimentul fosfat
d) cementul policarboxilat, compozitul hibrid 144. CM Numiți semnele cariei medii acute a dinţilor permanenţi la e) pasta pe bază de paraformaldehidă
e) cementul policarboxilat, compozitul microfil copii:
151. CM Explicați esenţa terapiei de remineralizare: temporari şi permanenţi la copii:
a) mineralizarea cristalelor de apatite a smalţului 158. CM Selectați preparatele cu care poate fi efectuată prelucrarea a) chimici
b) formarea cristalelor de fluorapatită şi de hidrohiapatite medicamentoasă a cavităţilor preparate în dinţii temporari: b) toxico-bacterieni
c) este procesul opus demineralizării a) alcool, eter c) traumatici
d) incorporarea ionilor din lichidul bucal în reţeaua cristalelor cu b) fermenţi proteolitici d) termici
locuri vacante. c) clorhexidina 0,06% e) alimentari
e) incorporarea ionilor în reţeaua cristalelor cu locuri vacante d) furacilina 1:1000
e) antibiotice, sulfanilamide 166. CS Evidențiați cel mai frecvent factor ce determină apariţia
152. CM Selectați metodele de control a eficienţei terapiei de pulpitelor dinţilor temporari la copii:
remineralizare a cariei dentare la copii: 159. CM Numiți materialele folosite pentru obturarea definitivă a a) chimic
a) dispariţia maculei carioase cavităţilor cariate ale dinţilor temporari: b) toxico-bacterian
b) apariţia luciului suprafeţei afectate a) silicina c) traumatic
c) colorimetrică b) silidont d) termic
d) uscarea suprafeţei c) Fugi IX e) alimentar
e) electroodontodiagnosticul d) Noracril
e) Concise 167. CM Numiți particularităţile de bază ale evoluţiei pulpitelor
153. CM Numiți remediile pentru remineralizarea smalţului la copii: dinţilor temporari:
a) calmecina 160. CM Concretizați materialele folosite pentru obturarea definitivă a a) se depistează mai frecvent formele acute
b) calcina cavităţilor cariate ale dinţilor temporari: b) se depistează mai frecvent formele cronice
c) sol. gluconat de calciu 10% a) amalgamul de argint c) trecerea rapidă a unei forme de pulpită în alta, evoluează cu o
d) fluorură de sodiu 2% b) Lactodontul simptomatică variabilă
e) sol. Vitaftor c) Dycalul d) dereglarea stării generale a organismului
d) Evicrolul e) frecvent sunt inflamate țesuturile parodonţiului şi ganglionii
154. CM Concretizați remediile pentru remineralizarea smalţului la e) cementul glasionomer: Fugi II, Fugi IX limfatici
copii:
a) lacul cu fluor 161. CM Selectați materialele folosite pentru obturarea definitivă a 168. CS Evidențiați ce metode pot fi aplicate în diagnosticul pulpitelor
b) gelul cu fluor cavităţilor cariate ale dinţilor temporari: dinţilor temporari:
c) sol. clorură de sodiu 2% a) Infantid a) numai metodele principale de examinare
d) lacul: Fluorprotector (Vivadent) b) Acriloxid b) numai metodele secundare de examinare
e) aminofluorură 1% c) amalgamul de cupru c) metodele principale, iar din secundare: eletroodontodiagnosticul
d) Life d) metodele principale şi radiografia
155. CM Evidențiați remediile pentru remineralizarea smalţului la e) Galodent e) toate metodele principale şi secundare de examinare
copii:
a) comprimate glicerofosfat de calciu 0,5 162. CM Evidențiați materialele folosite pentru obturarea definitivă a 169. CS Explicați procentul mare de incoincidenţă a diagnozei clinice
b) clorură de sodiu 2% cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii: şi patomorfologice a pulpitelor dinţilor temporari:
c) fluorură de sodiu 2% a) amalgamul de argint a) imperfecţiunea metodelor de diagnostic a pulpitelor
d) clorhexidina 0,06% b) compomerul b) adresarea târzie a copilului la medic
e) lacul: Duraphat c) Life (Kerr) c) foarte frecvent - cavitate dentară închisă
d) Evicrol d) caracterul hiperergic al inflamaţiei
156. CM Clarificați în ce cazuri poate fi folosită piesa pneumatică e) cementul glasionomer: Fugi IX e) dimensiuni reduse ale coroanei dentare
(turbina) la copii:
a) la toate etapele preparării cavităţilor carioase medii a dinţilor 163. CM Numiți materialele folosite pentru obturarea definitivă a 170. CS Precizați durata pulpitei acute seroase a dintelui temporar:
temporari cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii: a) mai puţin de 24 ore
b) la toate etapele preparării cavităţilor carioase medii a dinţilor a) Stomalgina b) 1-2 zile
permanenţi la copii b) Carbodentul c) 2-3 zile
c) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a dintelui temporar c) amalgamul de argint d) 3-4 zile
d) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a dintelui permanent d) Caproferul e) 4-5 zile
e) numai pentru prepararea pereţilor cavităţii carioase medii şi e) Galodentul
crearea cavităţii accesorii 171. CS Indicați durata pulpitei acute purulente a dintelui temporar:
164. CM Indicați materialele folosite pentru obturarea definitivă a a) mai puţin de 24 ore
157. CM Precizați ce se recomandă în cazul cariei cu gradul III de cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii: b) 1-2 zile
activitate la copii: a) Point 4 c) 2-3 zile
a) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase cu amalgam b) Silidont d) 3-4 zile
b) obturarea tardivă a cavităţilor carioase c) fosfat cement e) 4-5 zile
c) obturarea cavităţilor carioase după realizarea remterapiei d) Dyrect
d) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase cu compozite e) Concise 172. CS Concretizați caracterul durerilor la pulpita acută de focar la
e) depulparea dinţilor, deoarece caria este complicată frecvent cu un copii:
proces inflamator cronic 165. CM Precizați ce factori determină apariţia pulpitelor dinţilor a) permanente ce se intensifică la masticaţie
b) intensive, spontane, nocturne, cu scurte intervale indolore, pot c) 12 - 20 mkA excitanţi: termici, mecanici, chimici
iradia d) 20 - 30 mkA b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere de la orice excitant
c) acute de la excitanţi termici, mecanici, care trec imediat după e) 30 - 60 mkA c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea
înlăturarea excitantului temperaturii de la rece la cald
d) acute, spontane, cu intervale mari indolore 179. CS Concretizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent
e) lipsesc, hiperestezie pulpitei acute difuze la copii: apare hemoragie din cavitatea dintelui
a) 0 - 6 mkA e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul
173. CS Precizați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase la b) 6 - 12 mkA masticaţiei sau la atingere de dinte
pulpita acută de focar la copii: c) 12 - 20 mkA
a) într-un punct al planşeului cavităţii d) 20 - 30 mkA 185. CS Precizați de la ce apar durerile la pulpita cronică hipertrofică
b) în cîteva puncte al planşeului cavităţii e) 30 - 60 mkA la copii:
c) pe tot planşeul cavităţii a) spontan, noaptea
d) pe pereţii cavităţii 180. CS Prezentați ce acuze sunt caracteristice pentru pulpita cronică b) sunt permanente
e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină fibroasă la copii: c) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte
a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi d) la nimerirea alimentelor în cavitatea carioasă, asociată cu
174. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la pulpita excitanţi: termici, mecanici, chimici hemoragie
acută de focar la copii: b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitant e) de la orice excitanţi, se menţin timp îndelungat după înlăturarea
a) nu este dureroasă c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea lor
b) în unele cazuri este dureroasă temperaturii de la rece la cald
c) slab dureroasă d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent 186. CS Indicați ce formă de pulpită se întâlneşte mai frecvent la
d) dureroasă apare hemoragie din cavitatea dintelui copii:
e) foarte dureroasă e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul a) acută de focar
masticaţiei sau la atingere de dinte b) acută difuză
175. CS Numiți ce acuze poate prezenta un copil de 3 ani în cazul unei c) cronică fibroasă
pulpite acute difuze: 181. CS Stabiliți de la ce apar durerile la pulpita cronică simplă: d) cronică gangrenoasă
a) copilul este agitat, poate avea febră, refuză să mănânce, dureri a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lor e) cronică hipertrofică
permanente, care se intensifică la masticaţie, poate indica dintele b) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte
afectat c) de la excitanţi repetaţi, care se menţin timp îndelungat după 187. CS Numiți ce formă de pulpită se întâlneşte cel mai rar la copii:
b) copilul este agitat, are febră, dureri intensive, spontane sau înlăturarea lor a) cronică exacerbată
provocate de orice excitanţi, mai frecvent apar seara, cu intervale d) spontan, noaptea b) acută difuză
mici indolore, nu poate indica dintele afectat e) dureri sâcâitoare, mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent c) cronică fibroasă
c) dureri acute de la excitanţi termici, mecanici, ce trec imediat după apare hemoragie din cavitatea dintelui d) cronică gangrenoasă
înlăturarea excitantului, poate indica dintele afectat e) cronică hipertrofică
d) copilul este agitat, are febră, dureri acute, spontane, cu intervale 182. CS Precizați ce este caracteristic pentru pulpita cronică
mari indolore, poate indica dintele afectat gangrenoasă la copii: 188. CS Evidențiați la ce formă de pulpită cavitatea carioasă în toate
e) dureri permanente ce se intensifică la masticație a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi cazurile comunică cu cavitatea dintelui:
excitanţi: termici, mecanici, chimici a) acută de focar
176. CS Indicați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase la b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitant b) acută difuză
pulpita acută difuză la copii: c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea c) cronică fibroasă
a) într-un punct al planşeului cavităţii temperaturii de la rece la cald d) dronică gangrenoasă
b) pe tot planşeul cavităţii sau în câteva puncte ale planşeului d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent e) cronică hipertrofică
cavităţii apare hemoragie din cavitatea dintelui
c) în regiunea coletului dintelui e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul 189. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul
d) pe pereţii cavităţii masticaţiei sau la atingere de dinte pulpitei cronice fibroase la copii:
e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină a) 0 - 12 mkA
183. CS Concretizați de la ce apar durerile la pulpita cronică b) 12 - 20 mkA
177. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la pulpita gangrenoasă la copii: c) 20 - 30 mkA
acută difuză la copii: a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lor d) 30 - 60 mkA
a) nu este dureroasă b) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte e) 60 - 90 mkA
b) slab dureroasă c) de la excitanţi repetaţi, însă se menţin timp îndelungat după
c) dureroasă înlăturarea lor 190. CS Precizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul
d) foarte dureroasă d) spontan, noaptea pulpitei cronice gangrenoase la copii:
e) în unele cazuri este dureroasă, în altele este indoloră e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul a) 0 - 12 mkA
masticaţiei sau la atingere de dinte b) 12 - 20 mkA
178. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul c) 20 - 30 mkA
pulpitei acute de focar la copii: 184. CS Numiți ce este caracteristic pentru pulpita cronică hipertrofică d) 30 - 60 mkA
a) 0 - 6 mkA la copii: e) 60 - 90 mkA
b) 6 - 12 mkA a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi
191. CM Indicați localizarea apariției durerii la sondare la pulpita b) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi
cronică gangrenoasă la copii: mumifierea pulpei radiculare 201. CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei devitale a pulpitei la
a) în punctul proiecţiei cornului pulpar c) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub copii:
b) pe tot planşeul cavităţii carioase anestezie locală sau generală a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii
c) pe tot planşeul cavităţii carioase şi în punctul de deschidere a d) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii medicamentoase
camerei pulpare medicamentoase b) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare, după devitalizarea ei
d) în partea coronară a pulpei e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau prealabilă
e) în orificiile canalelor sau în adâncimea canalelor generală c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi
mumifierea pulpei radiculare
192. CS Numiți cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică 197. CS Explicați esenţa metodei amputaţiei vitale a pulpei la copii: d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei
fibroasă la copii: a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie locală sau generală
a) pulpita cronică gangrenoasă, caria profundă, parodontitele apicale radiculare - sub anestezie locală sau generală e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau
cronice b) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi generală
b) pulpita cronică gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică, caria mumifierea pulpei radiculare
profundă, parodontitele apicale cronice c) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub 202. CS Precizați cea mai raţională metodă de tratament a pulpitei
c) caria medie, caria profundă, pulpita acută de focar, pulpita anestezie locală sau generală dintelui temporar la copii după vârsta de 5 ani:
cronică hipertrofică, parodontitele apicale cronice d) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii a) biologică
d) caria profundă, pulpita acută difuză, pulpita cronică gangrenoasă, medicamentoase b) amputaţia vitală
pulpita cronică hipertrofică, parodontitele apicale cronice e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau c) amputaţia devitală
e) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele generală d) extirparea devitală
apicale cronice, pulpita cronică gangrenoasă e) extirparea vitală
198. CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei vitale a pulpei la
193. CS Evidențiați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică copii: 203. CS Indicați contraindicațiile pentru aplicarea pastelor arsenicale
gangrenoasă la copii: a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii în tratamentul pulpitei la copii:
a) caria profundă, pulpita acută de focar, parodontitele apicale medicamentoase a) acute purulente
cronice b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub b) acute cu implicarea în proces a ţesuturilor parodonţiului
b) pulpita cronică fibroasă, parodontitele apicale cronice anestezie locală sau generală c) cronice gangrenoase
c) caria medie, caria profundă, parodontitele apicale cronice c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi d) cronice hipertrofice
d) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele mumifierea pulpei radiculare e) acute fibroase
apicale cronice d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei
e) pulpita cronică fibroasă, pulpita cronică hipertrofică, radiculare - sub anestezie locală sau generală 204. CM Explicați de ce aplicarea metodei biologice de tratament a
parodontitele apicale cronice e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau pulpitei la copii este limitată de:
generală a) lipsa unor teste obiective pentru diagnostic
194. CS Precizați la ce formă de pulpită a dinţilor temporari cel mai b) eficacitatea insuficientă a anesteziei
frecvent se depistează radiologic afectarea ţesuturilor 199. CS Clarificați esenţa metodei amputaţiei profunde a pulpei la c) aplicarea largă a cimenturilor pentru obturaţii
parodonţiului apical: copii: d) numărul mare de copii cu activitatea de gradul III a cariei
a) acută difuză a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii e) adresarea cu întârziere a copiilor
b) acută cu afectarea parodonţiului şi a ganglionilor limfatici medicamentoase
c) cronică fibroasă b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub 205. CS Precizați cu ce se efectuează îndepărtarea dentinei alterate în
d) cronică gangrenoasă anestezie locală sau generală cadrul tratamentului biologic al pulpitei la copii:
e) cronică hipertrofică c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi a) piesa pneumatică (turbina)
mumifierea pulpei radiculare b) numai cu piesa pneumatică
195. CS Concretizați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei c) numai cu excavatorul
cronică hipertrofică la copii: radiculare - sub anestezie locală sau generală d) cu piesa mecanică şi excavatorul
a) caria medie şi caria profundă a suprafeţelor aproximale, pulpita e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau e) numai cu piesa mecanică
cronică fibroasă, parodontitele apicale cronice generală
b) proliferarea papilei gingivale, parodontita apicală cronică 206. CS Selectați metoda de tratament a pulpitei acute de focar, dacă
granulară 200. CS Explicați esenţa metodei amputaţiei devitale a pulpei la copii: cavitatea unui dinte permanent tânăr nu este deschisă:
c) caria profundă, pulpita cronică gangrenoasă, proliferarea papilei a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii a) de deschis cavitatea dintelui şi de aplicat metoda coafajului direct
gingivale medicamentoase b) coafajul indirect
d) proliferarea papilei gingivale, pulpita cronică fibroasă b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub c) amputaţia vitală
e) parodontitele apicale cronice, pulpita cronică fibroasă, pulpita anestezie locală sau generală d) amputaţia profundă
cronică gangrenoasă c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi e) extirparea vitală
mumifierea pulpei radiculare
196. CS Clarificați esenţa metodei conservative (biologice) de d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei 207. CS Evidențiați durata aplicării antibioticelor şi sulfanilamidelor
tratament a pulpitei la copii: radiculare - sub anestezie locală sau generală în tratamentul biologic al pulpitelor dinţilor permanenţi la copii
a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau pe un termen ce nu depăşeşte:
radiculare - sub anestezie locală sau generală generală a) 2 minute
b) 2 ore carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei
c) 24 ore 214. CS Numiți cu ce se efectuează hemostaza în cadrul amputaţiei coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, hemostaza,
d) 48 ore vitale a pulpei la copii: prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid
e) 5-7 zile a) prin diatermocoagulare de calciu, obturarea canalului, material de izolare, obturaţie
b) cu apă oxigenată 3% permanentă
208. CS Precizați termenii aplicării glucocorticoizilor în tratamentul c) cu sol. 1% adrenalină
biologic al pulpitelor dinţilor permanenţi la copii ce nu depăşeşte: d) cu acid ortofosforic 218. CS Selectați etapele principale ale amputaţiei profunde a pulpei
a) 2 minute e) prin pansament temporar la copii:
b) 2 ore a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen,
c) 24 ore 215. CS Selectați pastele ce se folosesc la amputarea vitală a pulpei la deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare,
d) 48 ore copii: aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de
e) 5-7 zile a) endodont rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă
b) camforo-fenol b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
209. CS Clarificați de ce preparatele hormonale sunt aplicate în c) cu antibiotice şi sulfanilamide medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu,
tratamentul biologic al pulpitelor la copii pe un termen limitat d) cu glucocorticoizi material de izolare, obturaţie permanentă
deoarece ele au proprietăţi: e) pe bază de hidroxid de calciu c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
a) antiinflamatorii, antiseptice, stimulează proprietăţile carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei,
regeneratoare ale pulpei 216. CS Prezentați etapele principale ale metodei biologice de hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu,
b) antiinflamatorii, dehidratante, împiedică procesele regeneratoare tratament al pulpitelor la copii: material de izolare, obturaţie permanentă
ale pulpei a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, d) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
c) antiinflamatorii, analgetice, pot deregla statusul hormonal al deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare, medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de izolare,
organismului aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de obturaţie permanentă
d) antialergice, antiinflamatorii, plasticostimulante rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă e) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
e) antiinflamatorii, plasticostimulante, dereglează starea b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei
imunologică medicamentoasă, deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea pastei coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, hemostaza,
pe bază de hidroxid de calciu, material de izolare, obturaţie prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid
210. CS Explicați de ce antibioticele sunt aplicate în tratamentul permanentă de calciu, obturarea canalului, material de izolare, obturaţie
biologic al pulpitelor la copii pe un termen limitat deoarece: c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii permanentă
a) pot schimba culoarea coroanei dentare carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei,
b) pot provoca sensibilizarea organismului hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, 219. CS Numiți etapele principale ale amputaţiei devitale a pulpei la
c) împiedică formarea rădăcinii material de izolare, obturaţie permanentă copii:
d) împiedică procesele de regenerare d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, a) aplicarea pastei de arsen, prepararea cavităţii carioase,
e) pot duce la apariţia denticulelor pulpare aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare,
permanentă aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de
211. CS Evidențiați ce preparate sunt utilizate pentru prelucrarea e) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă
medicamentoasă a cavităţii cariate în tratamentul biologic la carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
copii: coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, hemostaza, medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu,
a) sol. furacilină 1:5000, alcool 70°, eter prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid material de izolare, obturaţie permanentă
b) sol. furacilină 1:5000, tripsină, clorhexidină 0,06% de calciu, obturarea canalului, material de izolare, obturaţie c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
c) sol. furacilină 1:5000, tripsină, camforofenol permanentă carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei,
d) lizocima, dicaina 3%, apa oxigenată 3% hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu,
e) sol. furacilină 1:5000, iodinol 1%, dimexid 10%, eter 217. CS Evidențiați etapele principale ale amputaţiei vitale a pulpei la material de izolare, obturaţie permanentă
copii: d) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
212. CM Stabiliți cauzele complicaţiilor în urma aplicării a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de izolare,
tratamentului biologic al pulpitei la copii după indicaţii: deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare, obturaţie permanentă
a) alegerea incorectă a remediilor medicamentoase aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase,
b) ermetizarea insuficientă în timpul obturării cavităţii carioase rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea pastei de arsen,
c) insuficienţa respectării asepticii şi antisepticii b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea amputarea şi extirparea pulpei, prelucrarea instrumentală şi
d) tehnică incorectă de aplicare a metodei de tratament medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, medicamentoasă a canalelor, obturarea canalelor, material de
e) cefaleea material de izolare, obturaţie permanentă izolare, obturaţie permanentă
c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii
213. CS Selectați cu ce se efectuează amputarea vitală a pulpei la carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei, 220. CS Indicați etapele principale ale extirpaţiei devitale a pulpei la
copii: hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, copii:
a) o freză sferică cu piesa pneumatică material de izolare, obturaţie permanentă a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen,
b) o freză sferică cu piesa obişnuită sau cu excavatorul d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei coronare,
c) freză cilindrică cu piesa obişnuită aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de
d) tirnervul (pulpoextractorul) permanentă rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă
e) burghiul e) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, a) pulpita acută seroasă a) fără presiune, cu piesa obişnuită
material de izolare, obturaţie permanentă b) pulpita traumatică b) cu turaţii înalte - cu piesa pneumatică
c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii c) pulpita cronică simplă cu gradul III de activitate a cariei dentare c) schimbarea frecventă a frezelor sterile
carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei, d) pulpita cronică gangrenoasă d) evitarea nimeririi lichidului bucal în cavitate
hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, e) pulpita acută difuză cu afectarea periodonţiului apical e) lavajul periodic al cavităţii cariate cu antiseptice slabe
material de izolare, obturaţie permanentă
d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, 227. CM Pulpita acută de focar a dinţilor temporari se diferenţiază de: 234. CM Numiți ce paste se aplică la deschiderea accidentală a pulpei
aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie a) caria profundă în timpul preparării cavităţii carioase la copii:
permanentă b) pulpita cronică fibroasă a) cu antibiotice
e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, c) pulpita acută difuză b) cu preparate hormonale
deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea pastei de arsen, d) hiperestezia ţesuturilor dure dentare c) pe bază de hidroxid de calciu
amputarea şi extirparea pulpei, prelucrarea instrumentală şi e) papilita d) cu fermenţi şi anestezice
medicamentoasă a canalelor, obturarea canalelor, material de e) pe bază de zinc-oxid-eugenol
izolare, obturaţie permanentă 228. CM Pulpita acută difuză a dinţilor temporari se diferenţiază de:
a) pulpita cronică exacerbată 235. CM Clarificați metodele de anestezie aplicate la amputarea vitală
221. CM Marcați particularităţile structurii pulpei dinților temporari: b) parodontitele apicale acute şi exacerbarea formelor cronice ale a pulpei la copii:
a) structura pulpei coronare şi radiculare sunt identice parodontitelor apicale a) aplicativă
b) în pulpa radiculară mai multe fibre, mai puţină substanţă c) pulpita acută de focar b) infiltrativă
fundamentală d) nevralgia nervului trigemen c) tronculară
c) fibrele nervoase - mielinice e) caria profundă d) generală
d) fibrele nervoase în marea majoritate sunt nemielinizate e) subcutanată
e) conține multe elemente celulare 229. CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice de
tratament al pulpitelor dinţilor permanenţi la copii: 236. CM Numiți ce preparate sunt aplicate pentru devitalizarea pulpei
222. CM Prezentați particularităţile evoluţiei pulpitelor dinților a) pulpita cronică fibroasă la copii:
temporari: b) deschiderea accidentală a camerei pulpare în timpul preparării a) rezorcin-formalina
a) apariţia frecventă a pulpitelor restante cavităţilor carioase medii sau profunde b) arsenul
b) apariţia frecventă a pulpitelor primar cronice c) pulpita acută de focar(seroasă) a dinţilor permanenţi c) paraformaldehida
c) iradierea durerilor d) fractura coroanei dentare cu afectarea camerei pulpare, dacă de la d) tricrezol-formalina
d) implicarea în procesul inflamator a parodonţiului şi ganglionilor momentul traumei a trecut nu mai mult de 24 ore e) vitaftor
limfatici regionali e) pulpita cronică gangrenoasă
e) prevalenţa formelor cronice asupra celor acute 237. CM Stabiliți indicaţiile pentru amputaţia vitală a pulpei la copii:
230. CM Numiți ce contraindicaţii relative există pentru aplicarea a) pulpita cronică fibroasă a dinţilor temporari şi permanenţi
223. CM Numiți formele cronice ale pulpitelor dinţilor temporari şi metodei biologice de tratament al pulpitelor la copii: b) deschiderea accidentală a camerei pulpare (la preparare)
permanenţi: a) vârsta şi comportamentul copilului c) pulpita acută de focar a dinţilor permanenţi
a) simplă b) gradul II sau III de activitate a cariei dentare d) pulpita cronică gangrenoasă
b) granulantă c) maladii generale ale organismului copilului e) fractura coroanei dentare cu deschiderea camerei pulpare
c) hipertrofică d) gradul I de activitate a cariei
d) granulomatoasă e) localizarea cavităţii carioase 238. CM Numiți factorii ce provoacă parodontitele apicale la copii:
e) gangrenoasă a) toxico-bacterieni
231. CM Selectați ce metode de tratament pot fi aplicate la pulpita b) traumatici
224. CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice în cronică fibroasă, când cavitatea unui dinte permanent tânăr este c) ereditari
tratamentul pulpitelor molarilor temporarii: deschisă: d) medicamentoşi
a) vârsta - sub 5 ani a) coafajul direct e) alergici
b) cavitate carioasă - clasa I Black b) coafajul indirect
c) pulpita cronică hipertrofică c) amputaţia vitală 239. CS Particularizați flora bacteriană patogenică endodontică la
d) pulpita cronică simplă d) amputaţia profundă copii:
e) pulpita acută seroasă e) extirparea vitală a) predominarea microorganismelor aerobe
b) prezenţa mai multor tipuri de microorganisme
225. CM Evidențiați indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice în 232. CM Indicați preparatele ce pot fi aplicate în tratamentul biologic c) predominarea microorganismelor anaerobe
tratamentul pulpitelor dinţilor permanenţi la copii: al pulpitelor la copii: d) predominarea viruşilor
a) evoluţie cronică a procesului carios a) antibioticele, sulfanilamidele e) predominarea fungiilor
b) pulpita acută purulentă b) pasta zinc-oxid-eugenol.
c) pulpita cronică simplă c) preparatele de bază de hidroxid de calciu 240. CS Selectați cea mai frecvent depistată formă de parodontită
d) pulpita cronică hipertrofică d) analgeticele apicală la copii:
e) pulpita acută seroasă e) corticosteroizii a) cronică granulomatoasă
b) cronică granulantă
226. CM Prezentați indicaţiile pentru tratamentul pulpitelor dinţilor 233. CM Evidențiați particularităţile preparării cavităţilor cariate în c) exacerbarea parodontitei cronice
temporari prin aplicarea metodei amputaţiei vitale: cadrul tratamentului biologic al pulpitelor la copii: d) acută seroasă
e) acută purulentă d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, a) curăţirea canalului de detrit alimentar, de ţesuturi pulpare
cu limite regulare, de formă sferică sau ovală necrotizate
241. CS Evidențiați la ce formă de parodontită apicală se depistează e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea b) curăţirea canalului de dentină ramolită şi infectată
mai frecvent fistula la copii: apexului radicular c) lărgirea canalelor înguste
a) acută seroasă d) micşorarea curburii canalului pentru favorizarea obturării lui
b) acută purulentă 247. CS Descrieți tabloul radiologic al parodontitei apicale cronice e) lărgirea sectoarelor obliterate ale canalului
c) cronică granulantă granulante a dinţilor temporari la copii:
d) cronică granulomatoasă a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou 253. CS Indicați ce preparate se utilizează în tratamentul parodontitei
e) cronică fibroasă trabecular palid în regiunea procesului inflamator toxice arsenicale la copii:
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, a) camforo-fenolul
242. CS Precizați din ce țesut sunt constituite granuloamele şi care are limite iregulare sub formă de făclie de lumânare etc. b) iodinolul
chisturile radiculare la copii: c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului c) rezorcin-formalină
a) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care vegetează prin radicular d) unifasul
punga dento-gingivală d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, e) eugenolul
b) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care vegetează prin cu limite regulare, de formă sferică sau ovală
fistulă e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea 254. CS Selectați varianta optimă a tratamentului parodontitei cronice
c) epiteliu de provenienţă idiopatică apexului radicular apicale la un molar temporar la un copil de 7 ani bolnav de
d) resturile epiteliale Malassez, care proliferează la procesul reumatism:
inflamator 248. CS Particularizați tabloul radiologic al parodontitei apicale a) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenol
e) epiteliu de provenienţă mezenchimală cronice granulomatoase a dinților permanenţi la copii: b) obturarea canalelor cu pastă rezorcin-formalină
a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou c) extracţia dentară
243. CS Particularizați caracterul durerilor caracteristice pentru trabecular palid în regiunea procesului inflamator d) obturarea canalelor + tratament fizioterapeutic
parodontita cronică apicală: b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, e) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenol + con de gutapercă
a) spontane, care repede se liniştesc care are limite iregulare sub formă de făclie de lumânare etc.
b) permanente, sâcâitoare c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului 255. CS Stabiliți indicaţia principală către tratamentul chirurgical al
c) permanente, care se intensifică la intercuspidare radicular parodontitelor apicale cronice la dinţii temporari:
d) iradiante d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, a) vârsta copilului
e) lipsesc cu limite regulare, de formă sferică sau ovală b) termenii eruperii dintelui permanent
e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea c) caracterul destrucţiei ţesuturilor periapicale şi gradul implicării
244. СМ Precizați în baza căror metode se stabileşte diagnoza apexului radicular mugurelui dintelui permanent în procesul patologic
parodontitei cronice apicale la copii: d) gradul de distrucţie a coroanei dentare
a) anamnezei 249. CS Prezentați semnul de bază ce deosebește parodontita apicală e) prezenţa fistulei
b) examinării cronică granulantă de cea granulomatoasă:
c) auscultației a) culoarea dintelui 256. CS Precizați tactica tratamentului în caz de hemoragie ca
d) sondării şi percuţiei b) apariţiei vazoparezei consecinţă a înlăturării ţesutului granular din canalele radiculare a
e) radiografiei c) scurtarea sunetului la percuţie dinţilor temporari la copii:
d) prezenţa fistulei a) canalele nu se obturează
245. CS Clarificați tabloul radiologic al parodontitei apicale acute la e) tabloul radiologic caracteristic b) canalele se obturează
copii: c) se extrage dintele
a) lipsa schimbărilor esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou 250. CМ Selectați principiile generale ale tratamentului parodontitelor d) se aplică remedii cu acţiune pronunţată (acizii etc.)
trabecular şters în regiunea procesului inflamator apicale cronice la copii: e) cavitatea dintelui se lasă deschisă
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, a) înlăturarea cauzei
care are limite iregulare sub formă de făclie de lumânare etc. b) înlăturarea durerii 257. CM Selectați formele parodontitelor apicale cronice a dinţilor
c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului c) tratamentul procesului inflamator din regiunea periapicală temporari:
radicular d) mărirea rezistenţei generale a organismului copilului a) simple
d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, e) acţiunea asupra microflorei canalului şi microcanalelor radiculare b) granulante
cu limite regulare, de formă sferică sau ovală c) fibroase
e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea 251. CM Evidențiați scopurile principale ale tratamentului d) gangrenoase
apexului radicular parodontitelor apicale cronice la copii: e) granulomatoase
a) acţiunea asupra microflorei canalului radicular şi a
246. CS Precizați tabloul radiologic al parodontitei apicale cronice microcanaliculelor radiculare 258. CM Numiți formele parodontitelor apicale acute a dinţilor
fibroase a dinților permanenţi la copii: b) înlăturarea durerii temporari:
a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou c) înlăturarea sau micşorarea procesului inflamator apical a) parţiale
trabecular palid în regiunea procesului inflamator d) crearea condiţiilor pentru apexogeneză b) difuze
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, e) favorizarea regenerării ţesuturilor parodonţiului apical c) seroase
care are limite iregulare sub formă de făclie de lumânare etc. d) purulente
c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului 252. CM Stabiliți ce scopuri are prelucrarea instrumentală a canalelor e) fibroase
radicular radiculare a dinților permanenţi la copii:
259. CM Descrieți caracterul durerilor tipice pentru parodontita apicale a dinţilor temporari: procesul
apicală acută la copii: a) lezarea integrităţii laminei compacte a mugurelui dintelui c) obturare incompletă a canalului radicular
a) spontane, nocturne permanent d) eugenolul este absolut inofensiv
b) permanente, în creștere b) rezorbţie patologică de 1/5 din lungimea rădăcinii e) eugenolul complet se neutralizează cu oxidul de zinc
c) permanente, care se intensifică la intercuspidare c) rezorbţie patologică de 1/3 din lungimea rădăcinii
d) iradiante d) rezorbţie patologică de 1/2 din lungimea rădăcinii 273. CM Numiți preparatele pentru tratarea antiseptică a canalelor
e) lipsesc e) vârsta copilului radiculare în tratamentul parodontitelor apicale la copii:
a) tetraciclina
260. CM Particularizați caracterul defectelor cavitare a dinţilor 267. CM Selectați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor b) iodinolul
temporari cu parodontite apicale: apicale la copii - dintele temporar afectat - cauză a: c) eterul
a) cavităţi carioase medii a) periostitei d) clorhexidina bigluconat
b) cavităţi carioase profunde b) osteomielitei e) caproferul
c) cavităţi carioase profunde, ce comunică cu camera pulpară c) septicemiei
d) distrucție completă a coroanei dentare d) mediastenitei 274. CM Indicați termenii pentru supravegherea clinică şi radiologică
e) cavităţi carioase radiculare e) gastritei (dispensarizarea) după tratamentul parodontitelor apicale a
dinţilor temporari şi permanenţi la copii:
261. CM Evidențiați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor 268. CM Evidențiați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor a) 2 zile
temporari: apicale a dinţilor temporari: b) 2 săptămâni
a) adamantinom a) distrugerea completă a coroanei dintelui temporar c) 3 luni
b) periostita b) perforarea planşeului cavităţii dentare d) 6 luni
c) osteomielita maxilarelor c) lipsa efectului tratamentului endodontic e) 12 luni
d) alveolita d) parodontita apicală a dinţilor temporari cu rădăcini incomplet
e) chistul folicular formate 275. CS Precizați termenii pentru formarea patologiei incisivilor
e) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu rădăcini incomplet temporari:
262. CM Selectați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor formate a) până la a 17-a săptămână de graviditate
temporari: b) după a 17-a săptămână de graviditate
a) necroza mugurelui dintelui permanent 269. CM Precizați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor c) după a 24-a săptămână de graviditate
b) anomalie de poziţie a dintelui permanent apicale a dinţilor temporari: d) în prima jumătate a primului an de viaţă al copilului
c) formarea unui focar cronic de infecţie odontogenă a) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, dacă până e) în jumătatea a doua a primului an de viaţă al copilului
d) sindromul Steinton-Cap-de-Pont la schimbul fiziologic a rămas 1 an
e) sindromul Turner b) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, dacă până 276. CS Indicați termenii pentru formarea patologiei molarilor
la schimbul fiziologic au rămas 2 ani temporari:
263. CM Precizați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor c) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, dacă până a) până la a 17-a săptămână de graviditate
temporari: la schimbul fiziologic au rămas 3 ani b) după a 17-a săptămână de graviditate
a) limfadenita regională d) dintele este focar de infecţie odontogenă c) după a 24-a săptămână de graviditate
b) modificări ale termenilor resorbţiei radiculare e) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu rădăcini incomplet d) în prima jumătate a primului an de viaţă a copilului
c) apexificarea formate e) în a doua jumătate a primului an de viaţă a copilului
d) intoxicaţii generale ale organismului - la copii mici
e) calcifierea canalelor 270. CM Selectați materialele endodontice folosite pentru obturarea 277. CS Evidențiați termenii pentru formarea distrofiilor dentare a
canalelor dinţilor temporari: molarilor, incisivilor (în treimea mijlocie a coroanei dentare) şi
264. CM Numiți complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor a) pasta zinc-oxid-eugenol pe suprafaţa incizală a caninilor:
temporari: b) pasta rezorcin-formalină a) până la a 17-a săptămână de graviditate
a) amelogeneza imperfectă c) fosfat cement b) după a 17-a săptămână de graviditate
b) hipoplazie de sistem a dintelui permanent d) endodont c) după a 24-a săptămână de graviditate
c) hipoplazie locală a dintelui permanent e) calmeţin d) în prima jumătate a primului an de viaţă a copilului
d) chist folicular e) în a doua jumătate a primului an de viaţă a copilului
e) chist radicular 271. CM Marcați materialele endodontice folosite pentru obturarea
canalelor dinţilor temporari: 278. CS Descrieți dinţii Hutchinson la copii:
265. CM Indicați cu ce patologie se efectuează diagnosticul diferenţial a) intradont a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea
al parodontitei apicale acute a dinţilor temporari: b) pastă + con de gutapercă incizală are formă de semilună
a) pulpita acută cu implicarea în proces a ţesuturilor periapicale şi c) pastă + pivot de argint b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare
ganglionilor limfatici regionali d) pasta zinc-oxid-eugenol c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet
b) pulpita acută difuză purulentă e) pasta iodoformică formaţi
c) sinusita acută odontogenă d) culoarea galbenă a coroanei dentare
d) chistul radicular 272. CM Explicați acţiunea negativă a pastelor pe bază de eugenol în e) formă de suliţă
e) periostita maxilarului practica endodontică a dinţilor temporari:
a) uneori provoacă reacţie alergică 279. CS Descrieți dinţii Fournier la copii:
266. CM Stabiliți contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor b) obturarea după limitele apexului canalului radicular acutizează a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea
incizală are formă de semilună e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor
b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare 293. CS Descrieți semnele clinice caracteristice pentru amelogeneza
c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet 286. CS Evidențiați procesul ce stă la baza amelogenezei imperfecte: imperfectă la copii:
formaţi a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a
d) culoarea galbenă a coroanei dentare b) modificări patologice ale mezodermei coroanei dentare
e) formă de suliţă c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat sub
d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi formă de insuliţe
280. CS Descrieți dinţii Pfluger la copii: fluorului c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat, rădăcinile
a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea dintelui sunt obliterate
incizală are formă de semilună d) abraziunea patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă de
b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare 287. CS Indicați factorul care provoacă fluoroza dentară la copii: insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte, canalele sunt obliterate
c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet a) maladiile somatice ale copilului e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele
formaţi b) maladiile mamei în timpul gravidităţii dentare
d) culoarea galbenă a coroanei dentare c) consumul excesiv al glucidelor
e) formă de suliţă d) igiena orală insuficientă 294. CS Selectați semnele clinice caracteristice pentru dentinogeneza
e) consumul excesiv al fluorului imperfectă la copii:
281. CS Descrieți dinţii de tetraciclină la copii: a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a
a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea 288. CS Precizați dinții afectaţi de fluoroză (în caz de aport excesiv şi coroanelor dentare
incizală are formă de semilună permanent al fluorului de la naştere până în adolescenţă): b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat sub
b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare a) molarii temporari formă de insuliţe
c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet b) toţi dinţii temporari c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat, rădăcinile
formaţi c) incisivii permanenţi, caninii dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea dentară sunt obliterate
d) culoarea galbenă a coroanei dentare d) toţi dinţii permanenţi d) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă de
e) formă de suliţă e) toţi dinţii temporari şi permanenţi insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte, canalele sunt obliterate
e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele
282. CS Marcați nuanțele culorii țesuturilor dentare afectate de 289. CS Stabiliți din ce constă profilaxia specifică a fluorozei dentare dentare
hipoplazie în raze ultraviolete: la copii:
a) verde-deschisă a) limitarea (excluderea) consumului excesiv al fluorului 295. CS Precizați semnele clinice caracteristice pentru sindromul
b) verde-surie b) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa nespecifică a Stainton-Cap-de-Pont la copii:
c) cafenie organismului a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a
d) albă-surie termenii pentru formarea patologiei formarea c) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară - 15-20 cure, coroanelor dentare
începând cu 1/4 biodoze b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat sub
e) albastră-deschisă d) tratamentul maladiilor somatice cronice formă de insuliţe
e) administrarea preparatelor fluorului c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat, rădăcinile
283. CS Numiți cauza hipoplaziei locale la copii: dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea dentară sunt obliterate
a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţii 290. CS Evidențiați țesuturile dentare afectate la sindromul Stainton- d) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă de
b) o maladie generală a copilului în primul an de viaţă Cap-de-Pont la copii: insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte, canalele sunt obliterate
c) un proces inflamator periapical al rădăcinii dintelui temporar, a) smalţul dinţilor permanenţi e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele
luxaţie angrenată a dintelui temporar b) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi dentare
d) alimentaţia artificială a copilului c) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi
e) o traumă, tumoare, proces inflamator în regiunea rădăcinilor d) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi 296. CМ Indicați investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnozei
unuia sau a câţiva dinţi permanenţi e) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi dentinogenezei imperfecte:
a) examinarea, anamneza
284. CS Precizați cauza hipoplaziei de focar la copii: 291. CS Selectați țesuturile dentare afectate la amelogeneza b) auscultaţia, percuţia
a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţii imperfectă la copii: c) radiografia
b) o maladie generală a copilului în primul an de viaţă a) smalţul dinţilor temporari d) colorarea vitală
c) un proces inflamator periapical al rădăcinii dintelui temporar, b) smalţul dinţilor permanenţi e) electro-odonto-diagnosticul
luxaţie angrenată a dintelui temporar c) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi
d) alimentaţia artificială a copilului d) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi 297. CM Evidențiați procesele ce stau la baza hipoplaziei dentare la
e) o traumă, tumoare, proces inflamator în regiunea rădăcinilor e) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi copii:
unuia sau câţiva dinţi temporari a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
292. CS Indicați țesuturile dentare afectate la dentinogeneza b) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor
285. CS Selectați procesul ce stă la baza dentinogenezei imperfecte: imperfectă la copii: c) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi
a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale a) dentina dinţilor temporari fluorului
b) modificări patologice ale mezodermei b) dentina dinţilor permanenţi d) acţiunea produselor dereglării metabolismului asupra
c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor c) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi ameloblaştilor în organismul mamei sau al copilului
d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi d) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi e) acţiunea procesului inflamator cronic timp îndelungat în
fluorului e) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi ţesuturile periapicale ale dintelui temporar
298. CM Selectați dinții ce pot fi frecvent afectați concomitent la
hipoplazia de sistem la copii:
a) premolarii, molarii doi şi trei
b) incisivii centrali, primii molari
c) incisivii laterali, caninii
d) toţi dinţii temporari
e) toţi molarii permanenţi

299. CM Marcați procesele ce stau la baza fluorozei dentare la copii:


a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
b) modificări patologice ale mezodermei
c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor
d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi
fluorului
e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor

300. CM Selectați din ce constă profilaxia nespecifică (patogenică) a


fluorozei dentare la copii:
a) limitarea consumului excesiv al fluorului
b) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa nespecifică a
organismului
c) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară - 15-20 cure,
începând cu 1/4 biodoze
d) tratamentul maladiilor somatice cronice
e) sanarea cavităţii bucale