Sunteți pe pagina 1din 5

https://www.damaideparte.

ro/psihologie-practica/sunt-tot-eu-analiza-tranzactionala/

Analiza tranzactionala – Sunt tot EU… Parinte, Adult si Copil

Analiza Tranzactionale (AT) este o metoda psihoterapeutica,


un ansamblu de grile pentru explicarea si intelegerea
comportamentului celorlalti si a propriului nostru
comportament.
Bazele acestei metode au fost puse de catre Eric Berne, un medic psihiatru din Statele Unite.
Eric Berne, pe numele sau adevarat Eric Leonnard Bernstein – s-a nascut pe 10 Mai 1910 la
Montreal; incepand cu anul 1936 se specializeaza in psihiatrie, iar in 1939 publica primul sau articol
de specialitate in American Journal of Psychiatry.
Dintre lucrarile cele mai importante ale lui Eric Berne: Analiza Tranzactionala si psihoterapie,
Jocuri pentru adulti, Ce spuneti dupa ce ati dat buna ziua?
Alaturi de celelalte abordari sau metode de cunoastere/dezvoltare personala – atat occidentale, cat si
orientale – si de care difera prin limbaj, dar cu care are foarte multe aspecte in comun (psihanaliza,
psihoterapie cognitiv-comportamentala, yoga, etc.), AT-ul ajuta persoana sa isi recapete
autonomia si originalitatea, utilizand tehnici si limbaj specifice.

Cateva dintre intrebarile la care AT va poate ajuta sa gasiti raspunsuri:


· De ce comportamentul unei persoane ne provoaca frecvent aceeasi reactie?
· De ce una si aceeasi persoana, in anumite situatii, poate sa ne para absolut fascinanta, iar in altele
“diabolica”?
· De ce uneori gasim solutii pentru problemele noastre, iar alteori simtim ca suntem “blocati”?
Eric Berne a prezentat diferitele “instante” ale personalitatii noastre intr-un aranjament original,
numit “starile Eului” – in fiecare dintre noi exista trei parti, trei Stari diferite ale Eului nostru;
luam decizii si reactionam pornind de la una dintre aceste trei Stari ale Eului; conform AT, ceea ce
ni se intampla in viata, depinde de Starea Eului de la care pornesc actiunile noastre.
De exemplu, prin analogie cu psihanaliza, in cadrul careia Freud, parintele psihanalizei, concepe
structura aparatului psihic conform modelului: superego, ego si id, Eric Berne aduce conceptul de
Stari ale Eului si releva tot trei instante care guverneaza psihicul uman: Parinte, Adult si Copil,
asemanatoare in mare parte celor freudiene si usor de identificat in practica.
Modul in care ne raportam la problemele noastre emotionale, sociale sau de mediu isi are
radacinile in modul in care am gestionat trairi si situatii inca din primii ani de viata.
Cu ajutorul AT, putem lua decizii care tin de schimbari, putem face alegeri. Cu toate ca este foarte
greu sa ne schimbam obiceiurile sau tiparele de gandire si de comportament, AT-ul ne invata cum sa
ne observam aceste stari ale Eului pentru a le folosim in mod echilibrat, in scopul obtinerii
autenticitatii si independentei noastre, facand propriie alegeri in viata si traind propria viata fara a
apela la dependenta cu care am fost obisnuiti.
Oamenii tind sa evite situatiile din viata lor care le redesteapta traumele copilariei si le produc
anxietate.
Cu ajutorul AT-ului mai putem intelege modul in care propriile actiuni au creat anumite situatii din
viata noastra, descoperim cauzele acestor situatii si putem vedea blocajele/obstacolele fata de care
am dezvoltat atasamente si toate sistemele de credinte negative despre realitate, precum si
culpabilizarea altora pentru propriile probleme.

Cateva dintre conceptele de baza ale analizei tranzactionale sunt:


· Starile Eului
· Tranzactiile
· Contractele
· Jocul psihologic
· Triunghiul dramatic
· Pozitiile de baza in viata
· Sentimente Racket si “timbre”
· Drivers – sau mesaje conducatoare
· Scenarii
· Strokes
Voi incerca sa va formalizez cu primul concept, cel referitor la Starile Eului, urmand ca, intr-un alt
articol, sa dezvolt conceptul de triunghi dramatic si cel de scenarii.

Modelul Starilor Eului, propus de Eric Berne, este urmatorul:

Aceasta schema reprezinta, conform lui Berne, structura personalitatii, fiecare stare avand aspecte
pozitive si negative, propria dinamica si propriile elemente care o definesc, dupa cum urmeaza.
STAREA DE PARINTE A EULUI contine si reproduce “inregistrari” de valori si
comportamente.
Parinte normativ (partea stanga): dicteaza, conduce, impune, emite principii, protejeaza, judeca,
critica, devalorizeaza, agreseaza.
Parinte binevoitor (partea dreapta): ajuta, incurajeaza, felicita, apreciaza, isi asuma sarcini in
locul cuiva pe care il supraprotejeaza.
Starea de Parinte a Eului este cea care functioneaza ca un “magnetofon” – inregistreaza o mare
cantitate de informatii si apoi le reproduce: cuvinte, gesturi, mimica, intonatii, judecati, valori,
moduri de comportament, de actiune ale persoanelor care domina in anumite momente, generand
ulterior norme despre oameni sau lucruri.
Cea mai mare parte a acestor informatii se inregistreaza in copilarie si in adolescenta, apoi tinerii
incep sa le reproduca, imitandu-i pe cei mari, iar mai tarziu Starea de Parinte va reproduce
inregistrarile respective, cu o acuratete mai mare sau mai mica.
Parintele nostru inregistreaza in aceeasi masura comportamentele parintilor nostri, ale fratilor,
surorilor, prietenilor, profesiorilor, sefilor, “eroilor” de orice fel.
Parintele Normativ contine regulile, opiniile, valorile, prejudecatile, modelele de
comportament autoritare.
Aspect pozitiv al Parintelui Normativ: da instructiuni si dicteaza normele in relatiile de zi cu zi.
Aspect negativ al Parintelui Normativ: critica, devalorizeaza, persecuta.
Exemple de comportamente si prejudecati ale Parintelui Normativ:
· ii judeca pe cei din jur
· insulta, calomniaza
· vorbeste de rau
· depreciaza
· foloseste o voce autoritara in prezenta copiilor
· ameninta cu degetul spunand “este vina ta!”
· masoara pe cineva din cap pana in picioare pe cineva, cu mainile in sold
· “baietii nu plang”
· “femeile nu trebuie sa umble imbracate in pantaloni”
· “fetele nu se infurie”
Parintele Binevoitor contine modele de comportament si atitudini binevoitoare, protectoare,
intelegatoare, aprobatoare.
Aspect pozitiv al Parintelui Binevoitor: incurajeaza, ajuta, protejeaza, previne.
Aspect negativ al Parintelui Binevoitor: daca persoana are tendita de a supraproteja, impiedicand
persoana supraprotejata sa se dezvolte, sa evolueze si sa aiba propriile experiente de viata.
Mesajele tip Parinte ne pot fi folositoare, dar ne si pot dauna, intrucat le utilizam cand ne adresam
celor din jur, dar si cand comunicam cu noi insine, prin intermediul vocii interioare: “Haide, vei
reusi!”, “Nu te descuraja” dar si “Ce prost sunt”, “Nu esti in stare de nimic!”
STAREA DE COPIL A EULUI – trebuinte, impulsuri, sentimente, emotii.
Copil adaptat (partea stanga): supus, sta deoparte, se devalorizeaza, dar poate sustine in mod
sistematic contrariul (rebel).
Copil liber (partea dreapta): isi exprima spontan trebuintele, sentimentele, emotiile, este intuitiv,
spontan, creativ.
Starea de Copil a Eului apare prima in viata persoanei, si impreuna cu Starea de Parinte, sunt cele
mai vechi parti ale Eului nostru.
Exemple de comportament ale Copilui adaptat:
· Respecta normele de protectie
· Se opreste la culoarea rosie a semaforului
· Respecta regulile de politete
· Poate fi supraadaptat
· Se indoieste de el
· Utilizeaza forma impersonala ’’se spune’’
Exemple de comportament ale Copilui rebel:
· Spune ‘’nu ai dreptul’’
· Spune in mod sistematic ‘’nu’’
· Incalca regulamentele
· Indeamna la revolta, la violenta
Exemple de comportament al Copilului Liber:
· spune “imi place mult … ciocolata, inghetata, sa merg la film, sa fiu mangaiat “ etc.
· Spune “nu-mi place … ciocolata… etc.”
· Se exprima prin gesturi, strigate, semne de bucurie, de satisfactie – sau opusul acestora
· Rade in hohote, din tot sufletul sau plange cu lacrimi amare
· Isi spune temerile, angoasele
· Isi exprima mania – sub forma de emotie sanatoasa, nu amenintatoare, informandu-i pe cei din jur
de sentimentele pe care le are si e normal sa si le exprime cu o anumita intensitate
· Este impulsiv – isi exprima impulsurile fara sa se cenzureze
· Este senzual si curios
Aspectul pozitiv al Starii de Copil: aceasta stare este “inima” omului, centrul a ceea ce este “trait”,
este exprimarea spontana a sentimentelor si permite evitarea neintelegerilor.
Un aspect negativ al starii de copil: cu o persoana care se manifesta intotdeauna cu Starea de Copil
“va fi greu de trait” si va fi repede respinsa.
STAREA DE ADULT A EULUI compara, evalueaza, analizeaza, gandeste, inregistreaza,
comunica informatii, cere, face deductii, asculta informatii.
Aspecte pozitive: permite culegerea de informatii din toate aspectele vietii, luarea de decizii
gandite, rezolvarea problemelor, negocierea, etc.; integreaza armonios dorintele (Copil) si valorile
(Parinte), punand persoana in acord cu sine insusi.
Aspect negativ: utilizata in exces, aceasta stare poate determina comportamente tip “robot”.
Exemple de comportament ale Starii de Adult:
· Pune intrebari pertinente
· Discuta cu altii, ii informeaza si se informeaza
· Consulta opiniile altora
· Isi asculta Parintele si Copilul, dar ia decizii impreuna cu Adultul
Tinand cont de aceste Stari ale Eului, sunt analizate “tranzactiile” la nivel de relatii interumane,
tranzactia reprezentand unitatea de interactiune intre un nivel al unei persoane si un nivel al
alteia; persoana devine constienta de inadaptarea la realitatea prezenta a scenariilor personale fixate
din copilarie.
Aceste Stari ale Eului sunt prezente in orice persoana, iar influenta lor variaza si este vizibila
pe parcursul intregii zile, al unei perioade de viata si de-a lungul intregii vieti. Conform lui
Eric Berne, “nici o stare a Eului nu este mai buna decat alta – toate trei sunt importante
(inclusiv subdiviziunile lor)”.
Sper ca informatiile prezentate despre conceptul de Stari ale Eului sa va fie utile in cunoasterea si
dezvoltarea personala si in cunoasterea celor cu care interactionati si, de asemenea, sa va determine
sa aprofundati si celelalte concepte ale AT-ului, pe care Eric Berne ni le propune si care sunt
continuu perfectionate de catre formatorii si terapeutii AT.
Mai multe informatii despre analiza tranzactionala in Romania pot fi obtinute de pe site-ul
www.arat.ro .
de Mona Georgescu,
Psiholog
Bibliografie:
René de Lassus – Analiza Tranzactionala, Editura Teora, Bucuresti, 2000