INVENTARUL DE PERSONALITATE

FREIBURG (FPI)

FPI este un inventar multifazic de personalitate elaborat de J. Fahrenberg, H. Selg şi R. Hampel

şi este construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică.
Se poate utiliza atât în domeniul clinic, cât şi în cel nonclinic.
FPI conţine 212 itemi grupaţi în 9 scale, la care, pentru a obţine o imagine mai completă a
personalităţii celui investigat, autorii au mai adăugat 3 scale. Paralel cu forma completă a
chestionarului, FPI-G, au mai fost construite, în scop de triere rapidă sau examinări repetate ale
aceleiaşi persoane, încă trei forme distincte, FPI-K (76 itemi), FPI-HA (114 itemi) şi FPI-HB (114
itemi). Într-o cercetare recentă Konig şi Schmidt au realizat o formă prescurtată a inventarului,
compusă din 54 itemi.
FPI se administrează în grup sau individual, fără limită de timp. Îm mod regular, completarea
chestionarului durează cca. 30 – 40 minute. Chestionarul se administrează persoanelor cu nivel
educaţional şi dezvoltare intelectuală medie, capabile să surprindă semnificaţia itemilor. Nu este
recomandat în cazul persoanelor cu un nivel intelectual şi/sau educaţional scăzut. Pentru corectarea
fişelor de răspuns se utilizează un set de grile sau calculatorul. Conţinutul întrebărilor chestionarului se
referă la stări şi comportamente, la atitudini, obiceiuri şi acuze corporale.
Construcţia FPI are la bază studiul factorial al itemilor şi gruparea lor în cei 9 factori (scale)
care descriu dimensiunile de personalitate din componenţa chestionarului.
Interpretarea chestionarului presupune utilizarea descrierilor comportamentale – care explică
cei doi poli ai fiecărei scale – şi care sunt redate în manualul testului. În plus, pe baza studiului
intercorelaţiilor dintre scalele chestionarului s-au stabilit anumite relaţii între ele, fapt ce permite o
interpretare mai nuanţată a sa. De asemenea, au fost studiate relaţiile scalelor FPI cu variabile ca sex,
nivel de şcolarizare, vârstă, ocupaţie, etc.
Se pot suplimenta informaţiile asupra validităţii chestionarului FPI prin inspectarea corelaţiilor
cu factorii surprinşi de alte inventare de personalitate (13 SP, MMPI). O măsură dorită ar fi
administrarea paralelă a chestionarului FPI, aceasta dând posibilitatea unei mai rapide clarificări a

1
diagnosticului psihologic, mai precis a punctelor şi a semnelor de întrebare ca apar inerent pe parcursul
acţiunii de psihodiagnoză propriu-zisă.

SISTEMUL DE ETALONARE ŞI TRASARE A PROFILULUI

Când se lucrează cu un text psihologic sau chestionar, se impune operarea cu standarde locale. Autorii
testului operează cu două tipuri de standarde, în stamine, sau nouă clase normalizate şi cote T.
Manualul original al testului conţine etaloane pentru toate formele chestionarului, separat pentru
populaţia feminină şi masculină. Este prezentat şi un etalon general pe ambele populaţii. Se lucrează,
însă, mai frecevent, cu etalonul în stamine, separat pentru populaţia feminină şi masculină. Etalonarea
în nouă clase normalizate este un sistem foarte precis de repartizare, proporţional cu distribuţia normală
a lui Gauss. Într-un astfel de etalon media se situează la nivelul clasei a 5-a, între clasele 4 şi 6 fiind
cuprinsă 54% din populaţie – aceasta fiind zona în care oscilează comportamentul normal mediu. Orice
abatere de la această zonă este interpretată ca tendinţă (clasele 2-3 şi 7-8) sau ca notă dominantă
specifică (clasele 1 şi 9).
După centralizarea itemilor cu ajutorul grilelor de control, adică după ce chestionarul este
corectat şi s-au obţinut cotele brute, acestea se raportează la etalon, marcându-se pe foaia de profil
punctul (clasa) în care se încadrează subiectul în cauză. Unirea punctelor duce la obţinerea profilului
psihologic care trebuie interpretat.

CONSIDERAŢII GENERALE
Pentru a efectua o investigaţie cu FPI-ul este necesar chestionarul, formularul de răspunsuri pentru
efectuarea unui examen izolat, corecţia şi constituirea profilului final fiind facilitate de existenţa a 12
grile (câte una pentru fiecare variabilă a chestionarului) şi a baremelor prezentate. Pentru un examen
colectiv, pe o populaţie mare se recomandă prelucrarea computerizată a datelor, profilul final fiind
obţinut pe terminala computerului. Pentru aceasta este necesară completarea filei de răspuns specială
pentru calculator.

INSTRUCŢIUNI DE APLICARE A F.P.I.

Instrucţiunile de aplicare se regăsesc pe prima pagină a chestionarului. Vezi chestionarul – instrucţiuni.
După itemi urmează pe ultima pagină instrucţiunea „Vă rugăm să verificaţi încă o dată dacă aţi răspuns
la toate întrebările!”.

2
 INDICAŢII DE FOLOSIRE A TESTULUI
Testul poate fi aplicat individual sau în grup. Psihologul care aplică testul trebuie să cît se poate de
pasiv pe toată durata testării, exceptând împărţirea şi strângerea formularelor, deoarece toate
instrucţiunile sunt date în scris. Trebuie să fie asigurate condiţii optime de testare, iar în cazul
grupurilor să împiedice orice colaborare între participanţi pentru a evita orice contagiune. Trebuie
indusă o atitudine pozitivă a subiecţilor faţă de examinare. Expresii de genul „test”, „chestionar” vor fi
evitate deoarece acestea pot induce o atitudine negativă, de scepticism. La toate întrebările puse de
subiecţi în ceea ce priveşte importanţa declaraţiilor şi a intenţei investigaţiei se va răspunde în spiritul
indicaţiilor mai sus menţionate. În mod frecvent se reproşează:
1) „Răspunsurile au un caracter prea general.”
Tip de răspuns: „Vă rugăm să vizaţi acel răspuns care vi se potriveşte cel mai bine.” În caz de
rezistenţă pasivă este bine ca cel care aplică testul să nu insiste, ci sa accepte ca itemul respectiv să
rămână fără răspuns.
2) „Sunt prea multe întrebări”.
Tip de răspuns: „Vă rugăm să încercaţi, cu calm, să răspundeţi repede şi fără să vă gândiţi prea mult
asupra vreunei propoziţii”. Circa 6 răspunsuri pe minut este norma pe care se poate conta de la un
subiect, în general.
Durata testului va fi între 20 şi 50 de minute, fără a se impune subiecţilor vreo limită de timp.
Este indicat, ca în cazul examinării colective, examinatorul să indice care este ritmul mediu de
rezolvare, fără însă a impune un anumit ritm (cel al celui mai rapid, de exemplu).
Întrebările privind caracteristicile de statut încheie testul; în cazul în care psihologul are nevoie
de informaţii suplimentare din acest punct de vedere se va derula o discuţie suplimentară cu subiectul.

VALORIFICAREA TESTULUI
FPI se valorifică urmărind răspunsul pentru fiecare item, potrivit scalelor standard, FPI_1 – FPI_9 şi
potrivit celor 3 scale suplimentare: FPI_E, FPI_N şi FPI_M. Practic se recomandă două procedee:
valorificarea cu grile şi valorificarea automată cu programul FPI computerizat. Înainte de valorificare
se recomandă totuşi să se verifice încă o dată dacă chestionarul este completat în întregime. Dacă
lipsesc răspunsuri, numărul acestora, ca şi comentarile scrise care pot să apară, să fie notate separat. În
cazul unor asemenea neajunsuri formale, care, luate în sine, pot avea oricum valori de diagnostic, nu se
recomandă valorificarea şi interpretarea în continuare a testului.

3
 VALORIFICAREA CU GRILE
Sunt necesare 12 grile, câte una pentru fiecare scală FPI. Se aşează fiecare grilă pe pagina de răspuns a
FPI-ului ce urmează să fie valorificată. Ca semne de aplicare servesc civintele DA şi NU. Atunci când
decupajul grilei coincide cu răspunsul încercuit de subiect se cotează cu 1 punct. În cazul în care
acestea nu coincid se cotează cu 0 puncte.
Se notează numărul punctelor obţinute pentru fiecare grilă. Pentru aceasta se poate utiliza locul
special consacrat din FOAIA DE VALORIFICARE. În continuare se schimbă grila – ţinându-se cont de
semnele de aplicare – peste pagina cu răspunsuri FPI. Acest procedeu se repetă pentru fiecare din cele
12 scale, până se valorifică complet prima pagină a testului. Punctele celor 12 scale obţinute se notează
pe formularul de valorificare.
Norme: Din raţiuni practice şi a dependenţei anumitor scale FPI de particularităţile de sex şi
vârstă se recomandă ca valorile brute ale FPI individuale să fie transformate în valori standard FPI.
Valorile brute individuale FPI pot fi transformate în stamine. Scala de stamine, în 9 trepte, de norme de
orientare este suficientă pentru diagnosticul practic de test. Valorificările standard T (M=50, S=10)
trebuie considerate drept norme exacte care vor fi folosite la analize şi calcule ulterioare, deoarece
numărul redus de trepte ale scalei de stamine determină ca variaţia valorilor de test să nu mai poată fi
calculată cu exactitate. În ambele cazuri este vorba de normalizări ale repartizării valorilor brute.

INTERPRETAREA TESTULUI
Din punct de vedere psihologic, valorile de test FPI sunt interpretabile numai atunci când motivaţia de
test a subiectului, cât şi situaţia de test şi valorificarea nu dau loc la situaţii ambigue.
Înainte de interpretarea diferenţiată trebuie verificat statitstic dacă valoarea individuală de test
se depărtează cumva considerabil de valoarea statistic preconizată. Valoarea preconizată este în acest
caz egală cu valoarea medie a fracţiunii probei etalon de care aparţine subiectul.
În cazul în care se cunosc valorile de recunoaştere a populaţilor de referinţă speciale atunci
valoare de expectaţie este egală cu valoarea medie a acelei populaţii de referinţă. La convertirea
valorilor brute în valori standard, valoare de expectaţie pe scala stamine „5” se află pe scala „T50”. Cu
ajutorul coeficientului de fidelitate şi a erorii standard a măsurătorii se poate determina intervalul de
încredere a unei valori de test. Între aceste limite de încredere este situată, cu probabilitatea de eroare
respectivă „adevărata” valoare de test a subiectului. Aceste limite de încredere sunt relativ largi şi eler
caracterizează incertitudinea unei valori individuale de test.
Totuşi trebuie ţinut seama de faptul că în cazul diagnosticului practic de personalitate se riscă o
probabilitate de eroare de 5%. O interpretare de test critică nu are voie să ignore limitele de încredere

4
ale valorilor de test.
Problema interpretabilităţii unei valori individuale de test trebuie pusă şi sub aspectul
tendinţelor de răspuns (de rezolvare), în special a optimului social. Scala FPI_9 poate fi considerată ca
scală de control, iar toate scalelor cu valori evident scăzute pot fi ignorate. Ca linie directoare s-ar putea
stabili ca valoare de 1 sau 2 în scala FPI_9 să constituie criteriul ca testul să nu fie interpretat deoarece
subiectul nu este sincer.

TRASAREA PROFILULUI
Este o acţiune simplă. După ce chestionarul este corectat şi s-au obţinut cotele brute, acestea se
raportează la etalon, marcându-se pe foaia de profil punctul (clasa) în care se încadrează subiectul în
cauză. Unirea punctelor duce la obţinerea profilului psihologic care trebuie interpretat.

Atunci când se lucrează cu FPI-ul, ne putem aştepta, în mod normal, la următoarea configuraţie a
profilului.

Scala FPI_1 (NERVOZITATE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI_3, FPI_4,
FPI_8 şi FPI_N, şi cote mici pe FPI_M.

Scala FPI_2 (AGRESIVITATE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI_4, FPI_7,
FPI_9, FPI_E şi FPI_M.

Scala FPI_3 (DEPRESIE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI_1, FPI_4, FPI_7,
FPI_8, FPI_9, FPI_N şi cote mici pe FPI_M.

Scala FPI_4 (EXCITABILITATE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI_1, FPI_2,
FPI_3, FPI_7 şi FPI_N.

Scala FPI_5 (SOCIABILITATE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scala FPI_E şi cote mici
pe FPI_8.

Scala FPI_6 (CALM): apare ca fiind o scală independentă, ea nu corelează cu nici una dintre celelalte
scale.

5
Scala FPI_7 (DOMINARE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI_2, FPI_3, FPI_4
şi FPI_N.

Scala FPI_8 (INHIBIŢIE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI_1, FPI_3, FPI_N şi
cu cote mici pe scalele FPI_5 şi FPI_M.

Scala FPI_9 (SINCERITATE): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI_2, FPI_3 şi
FPI_N.

Scala FPI_E (EXTROVERSIE – INTROVERSIE): cote mari la această scală sunt asociate cu cote mari
la scala FPI_M (masculinitate), FPI_5 (sociabilitate) şi cu cote mici la scalele FPI_3 (depresie) şi FPI_8
(inhibiţie, reţinere).

Scala FPI_N (LABILITATE EMOŢIONALĂ): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele
FPI_1, FPI_2, FPI_3, FPI_4, FPI_7, FPI_8, FPI_9 şi cote mici pe FPI_M.

Scala FPI_M (MASCULINITATE): cotele mari sunt asociate cu cote mici pe scalele FPI_1, FPI_3,
FPI_8 şi FPI_N.

Aceste date este necesar să fie utilizate în interpretarea profilului fiecărui subiect, deoarece reflectă
structura funcţională a scalelor din componenţa chestionarului, aşa cum a rezultat ea din adaptarea la
mediul socio-cultural românesc.
Se pot suplimenta informaţiile asupra validităţii chestionarului FPI prin inspectarea corelaţiilor
cu variabilele altor inventare de personalitate, ca de exemplu CPI.

DESCRIEREA SCALELOR FPI

Descrierea porneşte de la conţinutul itemilor şi redă fidel trăsăturile psihologice şi nuanţele acestora.
Noile scale standard ale FPI au denumirile de FPI_1, FPI_2, FPI_3, FPI_4, FPI_5, FPI_6, FPI_7,
FPI_8, FPI_9, FPI_E, FPI_N, FPI_M. Denumirile adăugate în paranteză şi perechile de noţiuni
(tulburat psiho-somatic / netulburat psiho-somatic) sunt numai denumiri auxiliare care încearcă să dea
un numitor comun modelului de itemi, acestea putând fi înţelese ca nişte moduri de etichetare foarte
stricte.

6
 SCALA FPI_1 – NERVOZITATE (Nervozitate: tulburat psiho-somatic / netulburat psiho-
somatic) se compune din 34 de itemi, din care 1 item este polarizat negativ.
Valoarea de testare – semnifică tendinţa spre acuze somatice, afecţiuni de ordin vegetativ (circulaţie,
tensiune arterială, respiraţie, tulburări motorii şi de digestie).
Un scor ridicat la această scală indică un subiect cu disconfort psiho-somatic (tulburări de
somn, dureri şi stări generale proaste, fatigabilitate cu tendinţe spre epuizare, nelinişte, frământări
interioare, instabilitate, meteoropatie), cu somatizare puternică a afectelor (stările de iritaţie afectivă
sunt însoţite de tulburări vegetative şi musculare intense).
Valoarea mică – indică un subiect care nu acuză sau prezintă tulburări psiho-somatice minore,
rezonanţă afectivă scăzută cu concomitenţe somatice normale.
La femei media statistică a valorilor de testare este mai mare decât la bărbaţi (se înregistrează
scoruri mai ridicate). Valorile de testare mari la FPI_1 (r = 0,4) corelează puternic cu FPI_3
(depresivitate), FPI_8 (reţinere, inhibiţie) şi FPI_4 (irascibilitate, iritabilitate).
Interpretarea acestor dimensiuni ca NERVOZITATEA, trebuie să accentueze caracterul
subiectiv al tulburărilor psiho-somatice relatate. Această nervozitate poate fi o caracteristică de
personalitate obişnuită sau consecinţa unei boli organice.

SCALA FPI_2 – AGRESIVITATE (Agresivitate, spontaneitate, imaturitate emoţională,

impulsivitate, tendinţe sadice, reacţii negative, control scăzut, nevoie intensă de schimbare, vulgaritate,
tendinţe spre exaltare şi, respectiv, opusul acestora, control sporit, lipsă de spontaneitate, inhibiţie,
agresivitate redusă şi controlată). Scala are 26 de itemi, din care 2 negativi.
Valoarea mare de testare: subiectul poate comite spontan acte de agresiuni corporale şi verbale, reale
sau/şi imaginare, faţă de oameni, animale şi obiecte. În relaţiile cu oamenii are un comportament
impulsiv, cu prezenţa agresiunilor, fizice şi/sau verbale, sadic, se bucură de răul altuia, face glume
grosolane sau lipsite de sens şi se amuză la glume puerile. Are fantasme sexuale şi o sexualitate
neinhibată. Este în general, nestăpânit, neliniştit, cu o pregnantă nevoie de schimbare, sete de aventură,
tendinţa, deseori, spre exaltare, bucurie exacerbată, manifestă. Prezintă tabloul imaturităţii emoţionale.
Valoarea mică de testare. Subiectul prezintă tendinţe de agresiune minime, stăpânire de sine,
comportament stabil şi conştient, care îi conferă trăsături de om extrem de liniştit.
FPI_2 este dependent de gradul de cultură şi educaţie, de numărul de locuitori ai colectivităţii, de sex,
dar nu şi de vârstă. Subiecţii tineri au valorile cele mai ridicate, cei în vârstă, în special femeile,
prezintă valorile cele mai scăzute. Valorile FPI_2 corelează puternic cu valorile mari ale scalei FPI_9
(francheţe, sinceritate), FPI_3 (depresivitate) şi FPI_4 (irascibilitate).

7
 Prin agresivitate nu trebuie să înţelegem că valorile de testare mari denotă neapărat manifestări
agresive. Din cauza interdependenţei relativ strânse cu scala FPI_9 (francheţe, sinceritate) se poate
exprima prin valorile mari starea de dispoziţie (disponibilitate – pregătire), slăbiciunile personale,
afectele şi în mod special tendinţele agresive.

SCALA FPI_3 – DEPRESIVITATE (Depresie – indispoziţie, nesigur pe sine / sigur pe sine,

mulţumit) . este formată din 28 de itemi, dintre care 1 item este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare . Subiectul are stări de indispoziţie sau prezintă fluctuanţă mare în stările
dispoziţionale, prevalând, însă, stările depresive, tensionate, pesimiste. Subiectul este, în general, prost
dispus, fără vitalitate, epuizat, în parte iritabil, nemulţumit, ursuz. Se mai caracterizează prin anxietate,
sentimentul unui pericol nedefinit, ameninţător, prin singurătate, sentiment de apatie şi de gol lăuntric,
deşi se simte singur şi neînţeles de ceilalţi, preferă totuşi singurătatea. Prezintă de asemenea o putere de
concentrare redusă, fiind dus pe gânduri, chinuit de gânduri inutile, nefuncţionale, visează cu ochii
deschişi. Are complexe de inferioritate adânc înrădăcinate. Are veşnic probleme, meditează mult şi
ineficient, apelează la autoagresiuni, are de multe ori un sentiment de culpabilitate, de insuficienţă
generală şi îşi face singur reproşuri.
Valoarea mică de testare. Subiectul prezintă o dispoziţie echilibrată, este mai degrabă pozitiv şi relaxat,
optimist, are puţine griji. Are un raport emoţional bun cu ceilalţi şi o capacitate de concentrare ridicată.
Este sigur pe sine, se simte în stare să-şi croiască un drum în viaţă şi e mulţumit de soartă.
Valoarea scalei FPI_3 este independentă de vârstă, instrucţie şcolară (grad de cultură), număr de
membrii ai comunităţii, chiar şi de sex. Valorile mari de testare la FPI_3 sunt legate de valorile mari
obţinute la FPI_1 (nervozitate), FPI_2 (agresivitate), FPI_4 (emotivitate), FPI_8 (inhibiţie) şi FPI_9
(fire deschisă).

SCALA FPI_4 – EMOTIVITATE (Emotivitate – iritabilitate, uşor frustrat / calm, apatic). Se

compune din 20 de itemi, dintre care un item este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare. Subiectul prezintă stări de iritabilitate, este tensionat, susceptibil şi puternic
emotiv, prezentând o toleranţă redusă la frustrare (se simte deranjat, tulburat, chiar de dificultăţi
banale). Este nerăbdător şi neliniştit. Devine uşor irascibil şi furios, apoi agresiv, ameninţător (vorbe
necugetate), acţiuni de afect, afecte violente, fiind puţin inhibat în afect.
Valoarea mică de testare. Subiectul prezintă stări de impulsivitate şi spontaneitate redusă. Este calm,
eventual apatic, sec şi flegmatic în sine însuşi, stăpânit emoţional şi care poate fi încărcat, răbdător. Are
o toleranţă mare la frustrare.

8
 Valorile obţinute la FPI_4 nu depinde de sex, vârstă sau nivel educaţional sau de numărul
locuitorilor comunităţii. Valorile maxime la FPI_4 sunt legate de valori maxime din FPI_3 (depresie),
FPI_2 (agresivitate), FPI_1 (nervozitate), FPI_7 (tendinţă de dominare) şi FPI_9 (fire deschisă).

SCALA FPI_5 – SOCIABILITATE (Sociabilitate – sociabil, vioi / nesociabil, retras). Se

compune din 28 de itemi, din care 16 itemi sunt polarizaţi negativ.
Valoarea mare de testare. Subiectul prezintă dorinţa şi tendinţa de a stabili contacte sociale. Este
sociabil, leagă repede prietenii şi are un cerc mare de cunoştiinţa. Este plin de vioiciune, este
întreprinzător, activ, comunicativ, vorbăreţ şi promt la replică.
Valoarea mică de testare. Subiectul prezintă o dorinţă redusă de a stabili contacte sociale şi se
mulţumeşte cu propria persoană. Evită contactele interumane în anumite împrejurări. Este retras,
preferă să fie singur, are un cerc redus de cunoştiinţe. Intră greu în relaţii cu ceilalţi, fiind puţin
comunicativ, ciudat, în anumite situaţii rigid, distant. Are o atitudine rezervată în raport cu persoane,
puţin întreprinzător, mai degrabă taciturn.
Valoarea de testare a FPI_5 nu depinde sex, vârstă, grad de educaţie sau numărul de membrii ai
comunităţii din zona în care locuieşte persoana. Valorile maxime la FPI_5 sunt corelate puternic cu
valori minime la FPI_8 (inhibiţie).
Această dimensiune interpretată drept „caracter sociabil” nu poate fi considerată la nivelul
scalei FPI_8 (inhibiţie) fiindcă aici tema principală o constituie dorinţa şi nevoia de a stabili contacte
sociale în timp ce FPI_8 testează capacitatea de a stabili contacte sociale şi capacitatea de a acţiona.

SCALA FPI_6 – CALM / IRITABILITATE ( Caracter calm, cu sânge rece, încredere în sine,
bine dispus / iritabilitate, ezitare, tendinţa de a fi decepţionat). Scala este alcătuită din 20 de itemi, din
care niciunul nu este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare. Subiectul are încredere în sine, nu se abate din drumul său, nu este
influenţabil sau sugestionabil cu uşurinţă, nu poate fi enervat uşor, în anumite condiţii este răbdător,
dârz şi neclintit. Prezintă o bună dispoziţie, optimist, nu-i plac disputele agresive. Este energic şi îi
place să acţioneze repede şi eficient.
Valoarea mică de testare. Subiectul este iritabil, poate fi decepţionat şi supărat cu uşurinţă. Este, de
regulă, susceptibil şi descurajat, ia lucrurile prea în serios, se simte uşor deranjat şi pus într-o situaţie
penibilă. Este îngrijorat, ezitant, preferă să aştepte, să amâne deciziile, nu-i plac hotărârile şi acţiunile
impulsive imediate, grăbite. Este pesimist şi descurajat, în cele mai multe situaţii.
Valoarea de testare a lui FPI_6 nu depinde de vârstă, grad de cultură sau numărul locuitorilor,

9
depinde însă de sex. Valorile maxime ale lui FPI_6 sunt corelate negativ cu valorile de la scala FPI_8
(inhibiţie).

SCALA FPI_7 – REACTIVITATE (Tendinţă de dominare, reactiv, agresiv, ştie să se impună /

fire care cedează, ponderat). Se compune din 20 de itemi, dintre care 1 item este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare. Subiectul prezintă o tendinţă spre agresiune reactivă, fizică, de dominare, la
nivel verbal, imaginativ sau manifest. Ştie să-şi impună propriul interes. Prezintă o concepţie
egocentrică cu atitudini de suspiciune şi neîncredere faţă de ceilalţi. Tinde spre o gândire autoritară şi
conformistă. Este agresiv în limita formelor convenţionale de convieţuire în societate. Caracteristicile
sale sunt: agresivitate reactivă, vină şi pedeapsă, judecăţi morale convenţionale.
Valoarea mică de testare. Subiectul prezintă tact şi atitudine ponderată, este înţelegător şi maleabil. Îi
repugnă comportarea agresiv-militărească, are o atitudine tolerantă, mai degrabă încrezătoare şi uzează
judecăţi morale diferenţiate.
Valoarea de testare a lui FPI_7 nu depinde de vârstă şi numărul membrilor comunităţii, este însă
dependentă de sex şi de gradul de educaţie şi cultură. Bărbaţii şi subiecţii care nu au decât şcoala
elementară prezintă valori mai ridicate. Valorile mari la FPI_7 corelează cu valori ridicate pe scala
FPI_4 (emotivitate).

SCALA FPI_8 – INHIBIŢIE (Inhibiţie – inhibat, în tensiune – tensionat / degajat, capabil de

contacte). Scala este alcătuită din 20 de itemi, dintre care 5 sunt polarizaţi negativ.
Valoarea mare de testare. Subiectul manifestă timiditate, se simte stingher, inhibat în contact cu alte
persoane, mai ales în colectivitate şi în anumite situaţii în care trebuie să se exprime în public. Este
incapabil de contact sau cu un comportament anormal în situaţii de contact social. Are emoţii puternice,
trac şi deranjamente fizice înaintea unor evenimente majore (nelinişte, tremurături, i se înmoaie
genunchii, paloare sau roşeaţă, balbism, tulburări digestive). Prezintă o putere de acţiune redusă, este
nesigur în luarea unor hotărâri, nu este dispus (capabil) să lupte pentru realizarea aspiraţiilor şi
dorinţelor sale, pentru obiectivele propuse. Este fricos, sperios, foarte iritat când se simte observat,
monitorizat.
Valoarea mică de testare. Subiectul manifestă dezinvoltură, este sigur pe sine, încrezător în propriile
puteri, independent de alte persoane, aţionează hotărât şi este capabil de contacte sociale. Prezintă
puţine fenomene fizice ca urmare a unei tensiuni psihice sporite, deci are un nivel redus de somatizare
şi o participare fizică redusă la trăirile afective. Este activ, capabil de abnegaţie, dispus să
experimenteze, întreprinzător.

10
 Valoarea obţinută pe scala FPI_8 nu depinde de vârstă, grad de cultură, dar este influenţată de
sex. Femeile prezintă, în medie, valori mai mari. Valorile mari la această scală corelează cu valorile
mari obţinute la scalele FPI_3 (depresie) şi FPI_1 (nervozitate) şi corelează, de asemenea, cu valorile
mici obţinute la FPI_5 (caracter sociabil) şi FPI_6 (calm).

SCALA FPI_9 – SINCERITATE / DESCHIDERE (Fire deschisă, sinceritate, autocritică /

închis, fără simţ autocritic). Este compusă din 14 itemi.
Valoarea mare de testare. Subiectul recunoaşte mici slăbiciuni şi defecte pe care le are, probabil,
fiecare. Autocritic, are în anumite împrejurări şi o atitudine dezinvoltă.
Valoarea mică de testare. Subiectul ţine să disimuleze mici slăbiciuni şi defecte. Vrea să producă o
impresie bună şi de aceea neagă anumite defecte punându-le pe seama unor condiţii nefavorabile legate
de context. Este lipsit de sinceritate şi spirit autocritic, în anumite situaţii manifestă o atitudine de
automulţumire, blazare şi de închistare în sine.
Valoarea obţinută pe scala FPI_9 nu depinde de gradul de cultură, este însă dependentă de sex
şi, în special, de vârsta subiectului. Tinerii prezintă, în medie, valori mai scăzute.
Valorile mari de testare obţinute pe scala FPI_9 sunt legate cu valorile mari obţinute pe scala
FPI_2 (agresivitate), FPI_3 (depresie) şi FPI_4 (emotivitate). Se poate presupune că valori extreme de
testare la FPI_9 duc la o denaturare a informaţiei.

Este probabil că numeroşi itemi din aceste scale, care se referă la temele: agresivitate, depresie
şi emotivitate, ridică şi problema oportunităţii sociale în răspunsul dat la itemii respectivi. Pe de altă
parte s-ar putea să nu fie cazul unei închistări conştiente a subiectului de a reda aceste domenii
autorevelatoare. În aceste condiţii se impune luarea în considerare şi a acestei dimensiuni ca o
dimensiune probabil habituală a personalităţii şi nu numai ca indicator al unei tendinţe de răspuns
specială şi formală.

DESCRIEREA SCALELOR SUPLIMENTARE

SCALA FPI_E – EXTRAVERSIUNE (Extroversiune / Introversiune). Se compune din 34 de

itemi, dintre care 5 sunt polarizaţi negativ. Itemii provin din 5 scale FPI, mai ales din scalele FPI_5 şi
FPI_2.
Valoarea mare de testare. Subiectul prezintă un grad ridicat de sociabilitate, nevoia de contact social,

11
caută contact şi este capabil de a stabili facil contacte şi relaţii interumane, leagă uşor prietenii. Este
degajat, voios, impulsiv, vorbăreţ, îi plac variaţia şi petrecerea (divertismentul). Este activ şi emotiv,
întreprinzător, dominator, dă tonul acţiunilor, este capabil să impună şi să se impună. În anumite situaţii
este nestăpânit (excitabil).
Valoarea mică de testare. Subiectul prezintă nesociabilitate. Preferă să fie singur, leagă greu prietenii, se
mulţumeşte cu sine însuşi. Are nevoie redusă de contact. Este calm şi rezervat, puţin întreprinzător,
constant şi stăpânit. Este, de asemenea, pasiv şi puţin comunicativ, evitând să fie în centrul atenţiei.
Preferă să fie lăsat în pace.
Valoarea de testare a lui FPI_E nu depinde de sex, de gradul de cultură şi de numărul membrilor
comunităţii, dar depinde de factorul vârstă. Subiecţii tineri au, în medie, valori mai ridicate decât cei
vârstnici. Valorile de testare FPI_E şi FPI_N nu depind statistic şi empiric unele de celelalte, ele se află,
însă, într-o dependenţă matematică din cauza valorificării duble a aceloraşi itemi.

SCALA FPI_N – NEVROZISM (Labilitate emoţională, emotivitate). Scala se compune din 24

de itemi, din care 3 sunt polarizaţi negativ. Itemii provin din 4 scale FPI, mai ales din FPI_3 şi FPI_4.
Valoarea mare de testare. Subiectul prezintă indispoziţie sau dispoziţie labilă. Este preponderent
depresiv, trist, abătut, apăsat de griji, lipsit de vlagă, prost dispus. Este iritabil, uşor de lezat, uneori
violent, susceptibil, morocănos, uşor agitat, supărăcios, mereu tensionat. Are tendinţa de a medita
excesiv, inutil, chiar, fiind dus pe gânduri. Atenţia sa este slab concentrată asupra unui lucru, fiind uşor
de distras. Visează cu ochii deschişi şi este puţin realist, are o imaginaţie puternică, bogată. Se încarcă
cu multe griji. Are sentimente de vinovăţie. Prezintă dificultăţi de contact. Se simte, adesea, neînţeles
sau înţeles în mod greşit şi nedreptăţit. În anumite situaţii este apatic.
Valoarea mică de testare. Subiectul are o dispoziţie stabilă şi echilibrată, pozitivă, degajată. Este, în
general, bine dispus, stăpânit, răbdător, calm, liniştit. Este sigur pe sine, încrezător în propriile puteri.
Nu îşi face prea multe griji şi nu se încarcă cu probleme. De asemenea, nu prezintă sentimente de
culpabilitate. Are o capacitate mare de concentrare şi nu este uşor de tulburat emoţional.
Valorile obţinute la FPI_N nu depind de vârstă, grad de cultură, numărul locuitorilor sau de sex.
Valorile obţinute la FPI_N şi FPI_E nu sunt statistic, dar sunt matematic dependente căci valorizează
dublu anumiţi itemi.
Valorile de testare obţinute la FPI_N şi FPI_M sunt independente matematic, se află însă,
empiric, într-o legătură evidentă, deoarece valori mari la FPI_N conduc la obţinerea unor valori mici la
FPI_M (masculinitate).

12
 SCALA FPI_M – MASCULINITATE / FEMINITATE (Masculinitate / Feminitate). Scala se
compune din 26 de itemi, dintre care 14 sunt negativ polarizaţi. Itemii provin din 7 scale, mai ales din
FPI_1 (nervozitate) şi FPI_8 (inhibiţie).
Valoarea mare de testare. Subiectul se impune activ în anumite situaţii. Este dominat, conştient de sine,
cu încredere sporită în propriile capacităţi. Este întreprinzător, optimist, gata de a acţiona. Prezintă o
dispoziţie echilibrată, are puţine neplăceri fizice şi o emotivitate redusă, controlată, trăirile afective sunt
slab somatizate.
Valorile mici de testare. Subiectul prezintă o atitudine de rezervă. Este timid şi inhibat, în general.
Prezintă o dispoziţie proastă, fiind abătut, descurajat şi dezamăgit. Este puţin optimist, mai degrabă
pesimist, şi nu are încredere în sine. Prezintă numeroase neplăceri fizice şi tulburări psihosomatice
generale (constipaţie, sensibilitate la lumină şi zgomot, genunchi moi la emoţii şi nelinişte fizică). Se
simte adeseori obosit, epuizat şi este sensibil la schimbările atmosferice.
Valoarea de testare a FPI_M nu depinde de vârstă, gradul de cultură şi numărul membrilor
comunităţii. Dar depinde de sex, în medie, bărbaţii având valori mai ridicate. FPI_M depinde
matematic de FPI_E, dar nu depinde matematic de FPI_N. Există o legătură empirică între FPI_M şi
FPI_N, deoarece valori ridicate la FPI_M se asociază, de regulă, cu valori scăzute la FPI_N.

13
 GRILA CU ITEMII DE CORECŢIE AI SCALELOR FPI

SCALA FPI_1 – NERVOZITATE (tulburat psihosomatic / netulburat psihosomatic) – 34 itemi.

Cotare răspunsuri Itemi
DA 8, 9, 10, 16, 21 ,22 ,27, 31 ,37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104,
110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197.
NU 91

SCALA FPI_2 – AGRESIVITATE (agresiv, spontan, imatur emoţional, negativ / neagresiv, reţinut,
controlat) – 26 itemi.
Cotare răspunsuri Itemi
DA 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169,
171, 182, 198, 208, 212
NU 119, 185

SCALA FPI_3 – DEPRESIVITATE (indispus, deprimat, nesigur de sine / bine dispus, încrezător) –
28 itemi.
Cotare răspunsuri Itemi
DA 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157,
158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206.
NU 178

SCALA FPI_4 – EMOTIVITATE (iritabil, uşor frustrat / calm, apatic) – 20 itemi.

Cotare răspunsuri Itemi
DA 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200,
203, 210
NU 61

SCALA FPI_5 – SOCIABILITATE (sociabil, vioi / nesociabil, retras) – 28 itemi.

Cotare răspunsuri Itemi
DA 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199
NU 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211

14
SCALA FPI_6 – CALM (caracter calm, cu sânge rece, încredere în sine / iritabil, ezitant, fricos) – 20
itemi.
Cotare răspunsuri Itemi
DA 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204,
207, 209
NU

SCALA FPI_7 – REACTIVITATE (tendinţă de dominare, reactiv - agresiv, ştie să se impună / fire
care cedează, ponderat) – 20 itemi.
Cotare răspunsuri Itemi
DA 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184
NU 5

SCALA FPI_8 – INHIBIŢIE (inhibat, reţinut, în tensiune / degajat, capabil de contacte) – 20 itemi.
Cotare răspunsuri Itemi
DA 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202
NU 65, 86, 90, 124, 129

SCALA FPI_9 – SINCERITATE (fire deschisă, autocritic / închis, fără simţ autocritic) – 14 itemi.
Cotare răspunsuri Itemi
DA 12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195
NU

SCALA FPI_E – EXTRAVERSIUNE – INTRAVERSIUNE – 23 itemi.

Cotare răspunsuri Itemi
DA 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 181, 199
NU 3, 20, 26, 117, 134, 142

SCALA FPI_N – LABILITATE EMOŢIONALĂ (emoţional labil / emoţional stabil) – 24 itemi.

Cotare răspunsuri Itemi
DA 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168,
175, 189, 194, 200
NU 61, 99, 106

SCALA FPI_M – MASCULINITATE (tipic masculin / tipic feminin) – 26 itemi.

Cotare răspunsuri Itemi
DA 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 207
NU 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197

15
BIBLIOGRAFIE

1. Fahrenberg, J., Selg, H., Hempel, R. – Das Freiburger Personlichkeits Inventar,

Handanweisung, 2 – stark erweiterte Auflage, Verlag fur Psychologie, Dr. Hogrefe, Gottingen, 178.
2. Pitariu, H. – Adaptarea şi experimentarea inventarului de personalitate Freiburg, în Revista de
Psihologie, nr. 4, volumul 32, pg. 282 – 293, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1986.
3. Pitariu, H., Iernuţan, L. – Utilizarea inventarului de persoanlitate Freiburg (FPI) în investigarea
capacităţii de adaptare la viaţa militară, în Revista Sanitară Militară, 1984, pg. 47 – 55.
4. Fahrenberg, J., Selg, H. – FPI (Inventarul de Persoanlitate Freiburg) – adaptat şi experimentat
cu aprobarea autorilor, de psiholog Valeriu Ghigeanu, ing. Seewald Rolf, psiholog Dana Beatrice
Rădoi şi psiholog Cotor C., seria 1979, Laboratorul de Psihologie, Intreprinderea „Autobuzul”.

16