Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 1- prof.

Stanciu Maria

I.Defnirea unor termeni, concepte,modele de ingrijire,teorii

1.Definirea nursing-ului

Dupa ICN: “Nursing-ul cuprinde ingrijiri autonome sau delegate acordate persoanei de
toate varstele, familiilor, grupurilor si comunitatilor sanatoase sau bolnave indi erent de cadrul
in care se acorda.Nursing-ul include promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea
celor bolnavi, cu dizabilitati sau pe moarte. Pledoaria ca un avocet, promovarea unui mediu
inconjurator sigur, cercetarea, participarea la elaborarea politicii de sanatate si managementul
sistemelor de sanatate si educatia, reprezinta elemente cheie ale acestuia”.
In limba romana, nursing-ul defneste un complex de activitati desfasurate in scopul
mentinerii si promovarii sanatatii, ingrijirii persoanelor bolnave, a celor cu dizabilitati fzice,
psihice si sociale, atat in unitati sanitare cat si in comunitate( la domiciliu, la locul de munca, de
joaca, in scoli, deci acolo unde oamenii traiesc si muncesc)
“Nursing-ul este un act al capului, mainilor si inimii” ( Virginia Henderson, nascuta in
Kansas- City', in 1897 si decedata in 19.03.1996 la varsta de 99 ani).
Componentele nursing-ului sunt: persoana ingrijita,ingrijirea,mediul
inconjurator,conceptele de ingrijire, modelele de ingrijire, sanatatea, boala.

2.Definirea ingrijirii

Este un concept fundamental in nursing si se refera la:-


 Ingrijirea naturala, ce cuprinde autoingrijirea si grija fata de cei dependenti de noi ( copii,
varstnici); se bazeaza pe instincte, pe experienta dobandita in cursul vietii.
 Ingrijirea profesionala, este ghidata de cunostinte, competente, comportament etic si este
acordata de catre specialisti, profesionisti in domeniul sanatatii si asistentei
sociale;continutul ei se regaseste in definitia nursing-ului;
 Ingrijirea paliativa-“Sa faci ceea ce trebuie atunci cand nimic nu se mai poate face, sa-l
ajuti sa moara in demnitate". Ingrijirea paliativa nu se adreseaza numai celor cu
afectiuni maligne, ci vine in intampinarea nevoilor complexe ale tuturor pacientilor aflati
in faza terminal a unor boli sau traumatisme.Scopul ei este asigurarea calitatii vietii
pacientului si familiei acestuia.

Dupa scop, ingrijirea se clasifica in:

 Ingrijire preventiva: - preventie primara, secundara,


tertiara
 Ingrijire curativa- tratament pentru ameliorarea, disparitia
semnelor si simptomelor, vindecare si reintegrare socio-profesionala sau acces
la un nivel mai bun de sanatate
 I n g r i j i r e p a l i a t i v a

Fiecare din aceste categorii de ingrijire integreaza 3 elemente component si


anume:
 de natura tehnica(sa faci ceva)
 de natura relationala(sa construiesti o relatie de ajutor, sa obtii
consimtamantul informat & acordul pacientului)
 de natura educative- informare, explicare, invatare

3.Definirea persoanei ingrijite

Este un TOT indivizibil, un concept holistic, cu patru dimension i( fizica,psihologica, sociala


si spiritual) care are nevoi fundamentale si tinde spre autonomie.

4.Definirea mediului inconjurator si a mediului ambiental

Mediul inconjurator reprezinta totalitatea factorilor naturali (aer,apa,sol,relief,clima, resurse natural)


si a celor create prin activitatile umane, care in stransa interactiune asigura mentinerea echilibrului
ecologic, determina conditii de viata pentru om si de dezvoltare a societatii.
Mediul ambiental( mediul de viata si munca), dupa OMS, reprezinta totalitatea factorilor fizici,
chimici, biologici si sociali care exercita efecte special asupra sanatatii si a bunastarii individului si
colectivitatii.

5.Definirea sanatatii

Sanatatea este o stare completa de bunastare fizica, mentala si sociala si nu numai absenta bolii sau a
infirmitatii, Ea este o stare dinamica , perceputa,si nu un proces imuabil, intrucat se modifica de la o
etapa de -a lungul vietii sub actiunea factorilor externi dar si a celor interni.
“Sanatatea nu este totul dar fara ea totul este nimic.” (Schopenhauer)
Cele sase dimensiuni ale starii de sanatate sunt urmatoarele ;

Fizica - se refera la buna functionare a organelor, la integritatea tuturor sistemelor si aparatelor


corpului omenesc, la functionarea organismului ca un tot unitar.

Psihica- defineste constientizarea si acceptarea trairilor, sentimentelor. Include masura in care cineva
are o anumita atitudine in raport cu propria sa persoana si viata in general. Se refera la capacitatea unei
personae de a-si coordona sentimentele si comportamentele in vederea stabilirii de relatii cu cei din jur.

Intelectuala- defineste totalitatea capacitatilor mentale cu ajutorul carora individual se informeaza, se


instruieste, concepe, reda, analizeaza si si sintetizeaza informatiile primite.sanatatea mentala se refera in
mod special la sanatatea psihica si intelectuala.

Ocupationala - este legata de atitudinea pe care o persoana o are fata de munca pe care o
desfasoara pentru a dobandi satisfactie personala si bunastare materiala.

Sociala- defineste capacitatea individului de a relationa corect, de a participa la ambientul uman


si fizic al comunitatii, al societatii.

Spirituala- presupune cautarea sensului si scopului existentei umane. !e refera la dezvoltarea unui
puternic sistem de valori in acord cu fortele Universului.
6.Definirea asistentului medical/nursei

Asistentul medical este “practician autonom, experimentat, al carui rol nu este de a servi
alti profesionisti ci de a informa, sprijini si ingrijiri pacientul si comunitatea “
In viziunea Virginiei Henderson, nurse este" constiinta celui lipsit de cunostinta, vederea
pentru cel ce a orbit de curand, bratul pentru cel ce i-a fost amputat, dragostea de viata si
cunostintele pentru tanara mama > iar < sarcina speciala a nursei este sa asiste pacientul, fie el
bolnav sau sanatos, prin toate mijloacele, sa-si promoveze sau recastige sanatatea sau sa moara
linistit, lucruri pe care el insusi le-ar fi facut daca ar fi avut puterea, vointa sau cunostintele
necesare.

7.Definirea nevoilor umane


In dictionarul francez Larousse, nevoia este caracterizata astfel
-Dorinta, stare de ins atis factie determinata de
s e n t i m e n t u l u n e i lipse ( exp.nevoia de a manca, a bea, a dormi)
-ceea ce este indispensabil

I N CADRUL NURSING-ULUI, NEVOILE UMANESUNTCONSIDERATE CA FIIND:

-Naturale , fiziologi ce, fundam ent ale, absolut


n e c e s a r e p e n t r u supravietuirea umana( nevoi de subzistenta cum
s u n t - a r e s p i r a , a manca, a elimina, a te misca, a fi curat etc.)
-Secundare, a caror satisfacere nu este necesara pentru
s u p r a v i e t u i r e , dar care asigura starea de bine si dezvoltarea fiintei umane. Din aceasta
categorie fac parte nevoile spirituale- a fi util, a te
r e c r e a , a invata; aceste nevoi pot deveni cu timpul vitale pentru persoana intrucat ele
conditioneaza nevoile fundamentale, naturarale (exp. O persoana are nevoie sa
citeasca cateva pagini inainte de a adormi ; cu timpul a c e a s t a n e v o i e
a r t i f i c i a l a d e v i n e v i t a l a p e n t r u c a e a c o n d i t i o n e a z a somnul, odihna)
-nevoia poate fi considerata ca o forta dinamica, o nec esitate
c a r e determina individul sa progreseze si fara de care nu poate fi autonom

Nevoile umane sunt universale si specifice : universale pentru ca sunt comune tuturor fiintelor
umane, dar specifice pentru ca fiecare dintre noi avem modalitati diferite de a ni le satisface.

“Nevoile mele sunt ale mele, ele definesc istoria mea personala, obiceiurile mele,educatia
mea, alegerile mele, aspiratiile mele. ele exprima ceea ce eu sunt, ceea ce eu am devenit si
ceea ce eu vreau sa fiu.” (Oliver Cotinaud)

II.Modelul de ingrijire al Virginiei Henderson

Virginia Henderson a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat in i n s t r u i r e a s i


formarea in nursing si mai ales i n cercetare. Este creatoarea primei
teorii s t i i n i f i c e a n e v o i l o r d e i n g r i j i r e a o m u l u i s anatos si
b o l n a v . P a c i e n t u l e s t e o e n t i t a t e complexa, corpul si sufletul fiind inseparabile. A
absolvit cursurile Scolii Militare de Nursing in 1921, pe cele ale Colegiului P rofesorilor
la Universitatea Columbia, 1934 , iar din 1934 pana in 1948a predat cursuri de nursing
la aceeasi universitate.
In 1953 Virginea Henderson s-a alaturat Scolii de Nursing Yale, al carei decan,
AnnieW a r b u r t o n G o d r i c h i - a f o s t m e n t o r i n p r i m i i a n i d e a c t i v i t a t e
p r o f e s i o n a l a . A c e s t i a n i petrecui la Yale au fost de maxima productivitate. Virginia
Henderson in calitate de profesor emerit a fost si consultant de nursing pentru intreaga lume. A
primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universitaii Yale.
ț
+onsiliul #nternaional al 2urselor( #+2) a recunoscut 8n
iunie 354A c
ț
0#BC#2# 1 E 2 $ E B ! 2 a p a r i n e l u m i i - s i i - a 8 n m @ n a t
primul remiu
ț
C ristianne !eimann "
admi@nd c
ț
ideile ei au trecut dincolo de graniele naionale. #ntr -adev
țț
r, anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) 9i a fost solicitat s in
ț
cursuri la +olegiul FritanicBegal de sistente edicale, la !orbona 9i la sociaia Gaponez
ț
de 2ursing. remiul
Christianne Reimann
poart numele primului secretar general executiv al #+2 ales8n 35=A, c@nd consiliul 9i-a
stabilit sediul la Ceneva. riginar din $anemarca,
C ristianne !eimann
a crezut 8n potenialul creator al nurselor
ț
, aactivat pentru afirmarea rolului autonom al nurselor 9i a lansat
International #ursing !evie$
remiul exprim recunoa9terea 9i recompensa internaional
ț
pentru cele mai prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei 9i
au marcat istoria nursingului.# n t r e a g a a c t i v i t a t e a 0 i r g i n i e i 1 e n d e r s o n a
culminat cu publicarea mai multor ediii a
ț
volumului
%asic &rinciples of #ursing
8n 357H 9i 3575, 9i
' e #ature of #ursing
8n 3577 9i3553, o lucrare ampl 8n care define9te conceptul profesiei, evidenIiind, totodat ,
implicaIiileacesteia pentru practic , cercetare 9i educaIie. $in opera 0irginiei 1enderson foarte
cunoscute sunt
Postulatele
,
din care citez:
'ot omul tinde spre independen a sa i o dore te*Omul formeaz+ un tot omul olistic, av-
nd ./ nevoi fundamentale*
Mo elul conceptual al irginiei en erson
Jn cartea sa, K rincipii fundamentale ale 8ngrijirii ", define9te funcIia nursei astfel: