Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INFECŢIILE CAUZATE DE
STREPTOCOCUL DE GRUP A
INFECŢIILE CU MENINGOCOC
INFECŢIILE CAUZATE
DE STREPTOCOCUL DE
GRUP A
INTRODUCERE
{ Infecţii acute şi complicaţiile tardive nesupurative :
z importanţa medicală (răspândire, forme clinice variate, gravitate diferită)
z importanţa socio-economică (spitalizări, consum de medicamente, invalidităţi)
{ Morbiditate :
z forme acute : angina (> 100 cazuri %.000); scarlatina (<30 cazuri %000), erizipel,
febre puerperale, alte localizări (<1 cazuri%000) – mult scăzute
z forme invazive : fasceite necrozante, miozita, sindrom de soc toxico - septic – evoluţie
în creştere prin riscul afectării gazdelor imunocompromise (5-10 cazuri %000) ex.:
STS după 1980 epidemii nosocomiale în SUA (Minnesota 26 cazuri %000)
{ Mortalitate
{ în scădere : ex. scarlatina de la 25% in 1898 la 0,1% in 1963
{ în creştere ex . formele invazive sau toxico –septice
{ Particularităţi epidemiologice
z rata crescută a purtătorilor sănătoşi: în populaţia generală (~20%); în colectivităţi de
copii şi tineri (~ 90% in epidemii)
z particularităţile de receptivitate
z riscul producerii reinfecţiilor şi riscul generat de acestea
CARACTERISTICI CU IMPORTANŢĂ
EPIDEMIOLOGICĂ ALE SBHA
{ structura complexă
z particularităţi antigenice (proteina M, alte structuri
proteice, polizaharidice, mucopeptidice)
*ANTIGENITATE
ANTIGENITATE încrucişată cu sarcolema celulei miocardice
PROTEINA T * declanşează reacţii de HIPERSENSIBILITATE întârziată
AC. TEICHOIC * factor de VIRULENŢ
VIRULENŢĂ major: putere antifagocitară + aderenţă la cel. Gazda
Strat mediu •Antigen specific de grup -
POLIZAHARIDUL C - care sta la baza clasificarii in 18 serogrupuri : A - H ; K -T (Lancefield)
- induce aparitia de anticorpi neprotectori
ne care apar tardiv in RAA = ABSENTA
imunitatii specifice de grup
* ANTIGENITATE încrucişată cu glicoproteinele valvelor cardiace
Strat intern * induce sinteza de anticorpi specifici
PEPTIDOGLICANI * Factor ANTIFAGOCITAR , PIROGEN , PROINFLAMATOR
(mucopeptid) * are efect CITOTOXIC pe celule in vivo si in vitro
EXTRACELULAR Membrana citoplasmatică * ANTIGENITATE încrucişată (articulaţii, miocard, ţes. conjunctiv)
(lipoproteică)
peniciline);
z cefalosporine (alternativa, dar penicilina rămâne
antibioticul de elecţie);
z rezistenţa la tetracicline şi utilizarea sulfamidelor în arii
geografice extinse – contraindică utilizarea acestora în
formele acute sau în tratamentul de întreţinere la cazurile
cu complicaţii.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
{ Surse de agent patogen
z omul bolnav (forme acute : faringita, amigdalita, angina, scarlatina, erizipel
etc…)
{ tipice
{ atipice ( > 80% din cazuri – automedicaţie, complianţa redusă la terapia
corectă)
z omul purtător
{ preinfecţios (1 – 3 zile debutului formelor acute)
{ “sănătos”: nazal, faringian, mixt (7-14 zile – depistare prin
supraveghere activă şi sterilizare)
{ fost bolnav – purtători în convalescenţă prin tratament incorect
(variabil <1-3 luni)
{ nu este generală
{ crescută la copiii şi tinerii care frecventează colectivităţi (1-4 ani şi 10 – 14 ani)
{ preponderent crescută la copiii de 7- 14 ani pentru tulpinile eritrogene
(scarlatina, boala copilăriei, adulţii indemni la această formă de infecţie)
{ caracter pasager pentru imunitatea postiinfecţioasă (excepţie tulpinile
eritrogene) = reinfecţii ;
z anticorpi specifici anti – M: apar la 3-4 săptămâni; slab protectivi; persistă ani
de zile – indicatori de trecere prin infecţie = utili în supravegherea
epidemiologică
z anticorpi anti – StreptoLizinaO (ASLO): apar la 7-8 zile; titruri maxime la 3-5
săptămâni; scad după 8 săptămâni până la 12 luni – nici un efect protectiv ;
indicatori de trecere prin infecţie; persistenţa > 6 săpt. a titrurilor > 200 Utodt/ml
markeri de instalare a RAA
{ fenomene de hipersensibilizare întârziată prin reinfecţii = complicaţii tardive
nesupurative (reinfecţii la 1-2 luni de la debutul primoinfecţiei)
DE CE ?
MULTIPLE INFECŢII STREPTOCOCICE
ÎN CURSUL VIEŢII
MULTITUDINEA DE SEROTIPURI
{ dependente de :
z entitatea clinică;
z particularităţi de virulenţă ale tulpinilor circulante;
z particularităţile epidemiologice (colectivităţi,
receptivitatea populaţiei, factori climatici –
sezonalitate; economico-sociali – igienă, educaţie..);
z calitatea sistemului medical prin asigurarea
supravegherii (formelor acute şi stării de purtător);
z atitudinea populaţiei faţă de terapia cu antibiotice.
MANIFESTĂRI CLINICE ŞI EPIDEMIOLOGICE
ÎN INFECŢIILE STREPTOCOCICE
Sediul Infecţiei Manifestări Clinice Manifestări
Epidemiologice
Infecţii locale: tegumente şi *impetigo, erizipel,
erizipel celulita nesupurativă, flegmoane, sporadic
ţesut conjunctiv, abcese, limfangita, inf. la arşi, infecţii ale plăgilor ** epidemic pt. celulita nesupurativă
subcutanat (inclusiv postoperatorii)
boli poststreptococice *RAA , GNA , eritem polimorf , eritem nodos epidemic (trecut),
sporadic (prezent)
{ Sporadică
60
40
20
0
1970 1980 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Endemică
angine (în colectivităţi , sezon rece,
aglomeraţii)
o Epidemică
Prevalenţa anginelor cu streptococ, în
{ angine ( urmare a România, în perioada 1970 - 2004
cumulării purtătorilor
“sănătoşi” – consecinţe
în postepidemie 120
creşterea prevalenţei
100
80
complicaţiilor tardive 60
nesupurative) 40
20
nosocomiale prin forme 1970 1980 1985 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
anul
{ Generală
z creşterea rezistenţei nespecifice la grupurile cu risc şi în perioade cu
risc epidemic;
z supravegherea epidemiologică + clinică + laboratorul a colectivităţilor
cu risc;
z triaj epidemiologic după vacanţe, internate, cazărmi, orice colectivitate
de tineri;
z depistarea şi sterilizarea purtătorilor (control la externare/ terminarea
tratamentului inclusiv a personalului din mediul de spital ):
z supravegherea foştilor bolnavi (purtători; depistarea precoce a
complicaţiilor);
z condiţii de igienă generală corespunzătoare (inclusiv în mediul de
spital);
z educaţia personalului medical şi a populaţiei.
{ Specială
z administrarea preparatelor antibiotice
ORDINUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA
INFECŢIILOR STREPTOCOCICE (doze adaptate)
Forma Clinică Tratament
Angina streptococică Penicilina G 50-100.000 UI/kgc/zi copii
fo. clinică febrilă 3-4 mil UI/zi adulţi
durata : 6 zile +
Benzatin penicilina (600.000UI/1,2 mil UI copii; 2,4 mil UI) a 7-a zi
sau
I,II,III zi Penicilina G i.m
IV - IX zi Penicilina V p.o
X-a zi Benzatin penicilina i.m
imunitatea
postinfecţioasă specifică de serogrup (Ac. aglutinanţi / Ac fixatori de C ): lungă
durată, nu absolută
prin portaj, specifică de grup (nu exclude starea de purtător)
prin infecţii oculte (receptivitate redusa la adulţi)
postvaccinală specifică de grup (necesare vaccinuri polivalente şi doze de rapel)
FORMELE DE MANIFESTARE ALE P.E.
z Sporadic
z Europa, America N, nivel socio-economic crescut; România 5-15 cazuri %000
loc
z Endemic
z Africa Sud- Sahariană, colectivităţi cu risc
z Epidemic
z zone cu risc major: centura meningitică africană
z epidemii extensive si severe
z “micro” epidemii (izbucniri epidemice) în afara zonei meningitice africane;
colectivităţi cu risc (familii aglomerate, cazărmi, închisori, lagăre refugiaţi,
unităţi medico-sociale)
după serotipul predominant circulant :
B : endemic şi sporadic; izbucniri epidemice în ţările dezvoltate; rata
de atac redusă
C : circulaţie în ţările dezvoltate şi mai puţin dezvoltate; rata de atac
mai crescută
A : epidemii în ţările mai puţin dezvoltate; cea mai mare rata de atac;
epidemii importante cu periodicitate la 20 ani
Variaţiile epidemice ale bolii meningococice în diferite
ţări africane, în perioada 1996-1999
(după: WHO/CDS/CSR/ISR/2000.1)
O NOUA PROVOCARE
EMERGENŢA SEROGRUPULUI W135
z Anul 2000 – emergenţa tulpinilor de meningococ serogrup W135
z Anul 2002
z importantă epidemie în Burkina Faso – decesul a 1.500 persoane
z extinderea fenomenelor epidemice şi în alte zone ale lumii – risc asociat
voiajului internaţional şi pelerinajelor religioase (Franţa, Norvegia, Arabia
Saudită, Singapore, Anglia)
z necesitatea unui preparat vaccinal competitiv
5
cazuri noi/100.000 loc.
0
1970 1980 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
anul
Incidenţa bolii meningococice în Europa, în
perioada 1997-1998 (după OMS, 2003)
100
90 A, Y, W-135 C B
80
70
B : C B : C
60 > 65% : < 30% < 60% : > 35%
50
%
40
30
20
10
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
PREVENŢIA
z Generală
z creşterea rezistenţei nespecifice
z supravegherea grupurilor cu risc (perioade posibil epidemice: sfârşitul iernii)
z evitarea degrădarii apărării la poarta de intrare
z depistarea şi sterilizarea purtătorilor
z evitarea transmiterii directe sau prin aerul contaminat în aglomerări de persoane
z igienizarea generală
z limitarea circulaţiei meningococului (reducerea ratei de portaj)
z evitarea traumatismelor cranio-cerebrale (fracturi de bază de craniu – la
purtători = risc de transmitere ascendentă prin autocontaminare)
z educaţia
z Specială
z la contacţii direcţi; nu se va face sistematic în populaţia generală
z Rifampicina : adulţi 600 mg/zi x 2 zile ; copii 10 mg/kgc x 2 zile
z Spiramicina : adulţi 3 mil. UI x 5 zile ; copii 75 000 UI x 5 zile
z Penicilina V : 1.200.000 UI /zi x 7 zile ; copii 800.000 UI x 7 zile
z Cefriaxona (pt. serogrup A) : adulţi 250 mg x 1 i.m ; copii 125 mg x1 i.m
z Ciprofloxacin : adulţi 1g/zi x 5 zile
z Sulfadiazina 3 g/zi x 3 zile (numai la tulpini sensibile)
z Specifică
z vaccinare mono, bi, pentavalentă (A,B,C sau A+C sau A+B+C+Y+W135)
z ancheta epidemiologică
z depistarea cazurilor
z izolarea obligatorie a cazurilor cu meningită şi/ sau meningococemie
z depistarea şi sterilizarea purtătorilor
z raportarea nominală a cazurilor cu meningită şi/ sau meningococemie
z contacţii : prevenţie specială
(riscul apariţiei de cazuri secundare în familia sau colectivitatea unde a fost diagnosticat cel
puţin un caz de boală acută contagioasă este de 500-800 ori mai mare decât în populaţia
generală : ~ 1 caz la 100.000 loc. )
z inutilă carantina unităţilor şcolare
z eventual vaccinarea sau revaccinarea grupurilor cu risc în circumstanţe
epidemiologice deosebite (epidemii, personal expus profesional)
z decontaminarea uzuală
z educaţia