17.

SISTEME PROTECTOARE

1. Introducere

Sisteme protectoare sunt dispozitive, altele decât componentele

echipamentului care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente
şi/sau limitării domeniului efectiv al unei explozii şi care se introduc pe piaţă
separat pentru utilizare ca sisteme autonome;
Instalaţiile care lucrează cu gaze, vapori, lichide sau pulberi
combustibile, trebuie să fie prevăzute după caz, cu:
- aparate şi procedee care previn producerea, micşorează sau
anulează intensitatea exploziilor ;
- aparate şi procedee care limitează urmările sau extinderea
exploziilor
Din prima categorie fac parte procedeele de inhibare, de inertizare,
de subpresurizare, stingătoarele rapide, iar din a doua categorie fac parte
clapetele de explozie, opritoarele de flacără şi de explozie.

2. Termeni si definiţii
2.1 Opritor de flacără - un dispozitiv montat la orificiul unei carcase
sau la conducta de legătură a unui sistem de carcase şi a cărui funcţie este
de a permite curgerea dar previne transmiterea flăcării.
2.2 Elementul opritorului de flacără - acea parte a opritorului de
flacără a cărui principală funcţie este de a preveni transmiterea flăcării.
2.3 Capsularea opritorului de flacără - acea parte a opritorului de
flacără a cărui principală funcţie este de a asigura o carcasare adecvată
elementului opritorului de flacără şi de a permite conexiunile mecanice la
alte sisteme.
2.4 Ardere stabilizată - ardere constantă a unei flăcări, stabilizată la
sau în apropierea elementului opritorului de flacără.
2.5 Ardere de scurtă durată - ardere stabilizată pe o perioadă de
timp specificată.
2.6 Ardere de durată - ardere stabilizată pe o perioadă de timp
nespecificată.
2.7 Explozie - oxidare bruscă sau reacţie de descompunere ce
produce o creştere de temperatură, presiune sau ambele în acelaşi timp
2.8 Deflagraţie - explozie ce se propagă la o viteză subsonică

222
 2.9 Detonaţie - explozie ce se propagă la viteză supersonică şi se
caracterizează printr-o undă de şoc
2.10 Detonaţie stabilă - o detonaţie este stabilă atunci când se
desfăşoară într-un sistem închis fără o variaţie semnificativă a
caracteristicilor de viteză şi presiune.
2.11 Detonaţie instabilă - o detonare este instabilă în timpul
tranziţiei unui proces de combustie din stadiul de deflagraţie către stadiul
stabil de detonaţie. Tranziţia are loc într-un areal spaţial limitat unde viteza
undei de combustie nu este constantă şi unde presiunea de explozie este
semnificativ mai mare decât la o detonaţie stabilă.
2.12 Temperatura de aprindere - cea mai scăzută temperatură a
unui perete încălzit în conformitate cu determinările efectuate în condiţiile
de încercare specificate la care va avea loc aprinderea substanţei
combustibile sub forma unui amestec de gaz sau vapori cu aerul
2.13 Interstiţiu de siguranţă experimental maxim (MESG) -
interstiţiu maxim al unei îmbinări dintre două părţi ale camerei interioare ale
unui aparat de încercare care, atunci când amestecul de gaz din interior
este aprins şi în condiţii specificate, previne aprinderea amestecului de gaz
din exterior pe o lungime de 25 mm de îmbinare, pentru toate concentraţiile
de gaz sau vapori încercate în aer MESG este o proprietate a amestecului
de gaze respectiv.
2.14 Opritor de flacără bidirecţional - un opritor de flacără ce
previne transmiterea flăcării din ambele părţi.
2.15 Opritor de flacără de deflagraţie - un opritor de flacără
proiectat pentru a preveni transmiterea unei deflagraţii. Poate fi de capăt de
linie sau în linie
2.16 Opritor de flacără de detonaţie - un opritor de flacără proiectat
pentru a preveni transmiterea unei detonaţii. Poate fi de capăt de linie sau
în linie
2.17 Opritor de flacără pentru ardere de durată - un opritor de
flacără care previne transmiterea unei flăcări în timpul şi după o ardere de
durată.
2.18 Opritor de flacără static - un opritor de flacără proiectat pentru
a preveni transmiterea flăcării prin interstiţii de răcire.
2.19 Tip măsurabil (opritor de flacără static) - un opritor de flacără
unde interstiţiile de răcire ale elementului opritorului de flacără pot fi desenate,
măsurate şi controlate din punct de vedere tehnic.
2.20 Tip nemăsurabil (opritor de flacără static) - un opritor de flacără
unde interstiţiile de răcire ale elementului opritorului de flacără nu pot fi
desenate, măsurate sau controlate din punct de vedere tehnic (de exemplu

223
structuri neregulate cum ar fi ochiuri împletite, metal sinterizat şi paturile de
pietriş).

2.21 Supapă de aerisire de mare viteză - supapă de eliberare a

presiunii proiectată pentru a lucra cu variaţii de debit nominale ce depăşesc
viteza flăcării amestecului inflamabil, prevenind astfel transmiterea flăcării.

2.22 Orificiu de debit - orificiu proiectat pentru a fi utilizat la debite

ce depăşesc viteza flăcării amestecului inflamabil, prevenindu-se astfel
transmiterea flăcării.

2.23 Opritor de flacără antidetonaţie cu produs lichid (baraje

lichide), opritor de flacără la care produsul lichid este utilizat pentru a forma
un baraj de natură lichidă, ca agent al opritorului de flacără, pentru a
preveni transmiterea flăcării unei detonaţiei. Există două tipuri de opritoare
de flacără antidetonante cu produs lichid pentru utilizare în liniile cu produs
lichid.
a.- închizător hidraulic;

b.- supapă de admisie.

2.24 Închizător hidraulic - opritor de flacără proiectat pentru a utiliza

produsul lichid pentru formarea barierei la transmiterea flăcării.

2.25 Supapă de admisie - opritor de flacără proiectat pentru a utiliza

produsul lichid în combinaţie cu o clapetă de reţinere, pentru a forma o
barieră la transmiterea flăcărilor.

2.26 Opritor de flacără hidraulic - opritor de flacără proiectat pentru a

transforma debitul de amestec inflamabil în bule discontinue într-o coloană de
apă, prevenindu-se astfel transmiterea flăcării.

2.27 Opritor de flacără de capăt de linie - un opritor de flacără

montat doar la un racord.

2.28 Opritor de flacără în linie - opritor de flacără montat pe două

racorduri, pe fiecare parte a elementului opritorului de flacără.

2.29 Senzor de temperatură integrat - senzor de temperatură

pentru a indica o flacără stabilizată şi integrată în opritorul de flacără de
către producător.

2.30 Rezistent la explozie

Proprietatea vaselor şi echipamentelor destinate să fie rezistente la
presiunea exploziei, sau rezistente la şoc de presiune de explozie.

224
 2.31 Rezistent la presiunea de explozie
Proprietatea vaselor şi echipamentelor destinate să reziste la
presiunea de explozie anticipată fără să rămână cu o deformaţie
permanentă.

2.32 Rezistent la şoc de presiune de explozie

Proprietatea vaselor şi echipamentelor destinate să reziste la
presiunea de explozie anticipată fără să se fractureze, permiţându-se o
deformaţie permanentă.

3. Cerinţe referitoare la sistemele protectoare :

- Sistemele protectoare sunt dimensionate încât să reducă efectele
unei explozii la un nivel suficient de securitate;
- Sistemele protectoare trebuie astfel proiectate încât să fie capabile
să împiedice ca exploziile să se răspândească prin reacţii în lanţ sau
conturnări periculoase;
- Sistemele protectoare trebuie să-şi menţină capacitatea de a
funcţiona pe o perioadă suficientă pentru a se evita o situaţie periculoasă.
- Sistemele de protecţie nu trebuie să se defecteze în urma unei
interferenţe din exterior.
- Sistemele protectoare sunt proiectate astfel încât să reziste la unda
de şoc produsă fără pierderea integrităţii sistemului.
4. Prezentarea sistemelor protectoare
În multe cazuri nu este posibil să se evite acumularea atmosferelor
explozive şi sursele de aprindere. Atunci trebuie să se adopte măsuri de
limitare a efectelor unei explozii până la o extindere acceptabilă.
Astfel de măsuri sunt:
- concepţie rezistentă la presiune;
- eliberarea presiunii;
- suprimarea exploziei;
- decuplarea la explozie ;
- prevenirea propagării flăcării şi exploziei.
4.1 Echipament rezistent la explozie
Elementele instalaţiei, cum sunt containerele, vasele şi reţelele de
conducte, sunt construite astfel încât ele pot rezista unei explozii interne
fără a se rupe. Presiunea iniţială din elementul instalaţiei trebuie luată în
considerare dacă ea diferă de presiunea atmosferică normală.

4.2 Sisteme de descărcare a presiunii

Descărcarea exploziei este un principiu de protecţie care utilizează
descărcarea amestecului ars şi nears şi a gazelor de combustie pentru
reducerea presiunii exploziei.
Acesta se realizează prin asigurarea unor orificii suficiente pentru a
preveni distrugerea echipamentelor, sistemelor protectoare şi
componentelor.

225
 Ca dispozitive de descărcare se pot utiliza de exemplu plăci de
siguranţă, panouri răsuflătoare sau uşi de explozie.
Aria de descărcare necesară a unui astfel de sistem depinde în
principal de:
- rezistenţa vasului;
- gravitatea exploziei (caracterizată de obicei cu referire la rata
maximă a creşterii presiunii şi presiunea maximă de explozie);
- presiunea de acţionare a dispozitivului de descărcare;
- tipul şi masa dispozitivului de descărcare;
- volumul şi geometria vasului;
- dimensiunile canalelor de descărcare (dacă se utilizează);
- turbulenţa iniţială şi cea indusă în vas.
Ori de câte ori este posibil, descărcarea presiunii se recomandă să
urmeze un traseu scurt, drept. Se recomandă să se ia în considerare de
asemenea forţa de reacţie care apare ca rezultat al descărcării presiunii.
Sistemele de descărcare a presiunii trebuie astfel instalate încât să
se evite să se producă leziuni personalului prin procesul de descărcare. Din
acest motiv, presiunea trebuie ventilată către o zonă de securitate. Nu se
admite descărcarea exploziei în încăperi de lucru decât dacă există dovezi
că persoanele nu pot fi periclitate (de exemplu de flăcări, resturile proiectate
sau undele de presiune). Trebuie să se ia în considerare efectele
descărcării asupra mediului ambiant.

4.3 Sisteme de suprimare a exploziei

Sistemele de suprimare trebuie astfel concepute şi proiectate încât
să reacţioneze la o explozie incipientă în cea mai timpurie etapă posibilă a
unui incident şi contraacţiunea lor trebuie să fie cu cel mai bun efect, ţinând
cont de rata maximă a creşterii presiunii şi de presiunea maximă a
exploziei.
Sistemele de suprimare a exploziei previn atingerea de către o
explozie a presiunii ei maxime de explozie prin injectarea rapidă a unor
agenţi de stingere în echipamente, sisteme protectoare şi componente în
cazul unei explozii. Aceasta înseamnă că echipamentele, sistemele
protectoare şi componentele protejate într-o asemenea manieră pot fi
proiectate astfel încât să reziste la o presiune de explozie redusă.
Atunci când este utilizată suprimarea exploziei, efectele unei explozii
sunt în general limitate la interiorul echipamentelor, sistemelor protectoare
şi componentelor.
Sistemele de suprimare a exploziei constau în esenţă dintr-un
sisteme de detecţie care detectează explozia incipientă şi din stingătoare
presurizate ale căror ieşiri sunt declanşate de sistemul de detecţie.
Conţinutul stingătoarelor se injectează rapid în echipamentele, sistemele
protectoare şi componentele care trebuie protejate şi se distribuie cât se
poate de uniform. Aceasta are efectul stingerii flăcărilor exploziei şi reducerii
presiunii exploziei pentru a proteja structura echipamentelor, sistemelor
protectoare şi componentelor.

226
 4.4 Sisteme de decuplare la explozie
Sistemele de decuplare destinate deconectării echipamentelor cât se
poate de repede în cazul exploziilor incipiente prin intermediul unor
dispozitive adecvate, astfel concepute şi proiectate încât să rămână
protejate împotriva transmiterii aprinderii interne şi să-şi păstreze rezistenţa
mecanică în condiţii de funcţionare.
În echipamentele, sistemele protectoare, componentele, porţiunile de
conducte sau vasele alungite conectate este posibil ca o explozie să se
propage prin întregul sistem cu acceleraţia frontului flăcării. În această
situaţie elementele sau obstacolele incluse care măresc turbulenţa (de
exemplu deflectoarele) pot accelera de asemenea frontul flăcării. În funcţie
de geometria sistemului, o asemenea acceleraţie poate conduce la o
tranziţie de la deflagraţie la detonaţie la care se produc impulsuri de
presiune ridicate.
O explozie care apare într-o parte a instalaţiei se poate propaga în
părţile din aval şi din amonte. Efectele exploziei pot fi intensificate de
accelerarea provocată de fitingurile instalaţiei sau de propagarea prin
conducte. Presiunile de explozie astfel dezvoltate pot fi mult mai ridicate
decât presiunea maximă de explozie din condiţii normale şi poate distruge
elemente ale instalaţiei chiar dacă acestea sunt de concepţie rezistentă la
explozie sau rezistentă la şocul de explozie. De aceea este important să se
limiteze posibilele explozii la părţi singulare ale instalaţiei. Acest lucru se
obţine prin decuplarea exploziei.
Decuplarea exploziei poate fi efectuată de exemplu cu ajutorul
următoarelor:
- izolarea mecanică cu acţiune rapidă ;
- stingerea flăcărilor în spaţii înguste sau prin injectarea de agent de
stingere;
- opritoare de flăcări.
4.4.1 Opritoare de flăcări pentru gaze, vapori şi ceţuri
Opritoarele de flăcări pot fi folosite pentru a preveni transmiterea
flăcării în prezenţa atmosferelor explozive, de exemplu prin conducte, orificii
de respirare şi linii de umplere şi golire care nu sunt pline cu lichid
permanent.
Dacă nu poate fi evitată formarea unei atmosfere explozive
periculoase, de exemplu într-un rezervor de lichide inflamabile neprotejat la
explozie, trebuie luate măsuri pentru oprirea transmiterea flăcării la
deschiderile permanente care comunică cu locurile în care pot să apară
surse de aprindere şi care pot transmite explozia la rezervor.
Funcţionarea opritoarelor de flăcări depinde în mod esenţial de unul
sau mai multe din mecanismele următoare:
- stingerea flăcării în interstiţii mici şi canale (de exemplu opritoare tip
bandă ondulată şi material sinterizat);
- oprirea frontului flăcării prin descărcarea de amestecuri nearse la o
viteză corespunzătoare (supape de mare viteză);
227
 - oprirea frontului flăcării printr-o etanşare cu lichid
4.5 Sistem de prevenire a propagării exploziei şi a flăcării
4.5.1 Bariere de stingere
Pentru a preveni propagarea exploziei prin conducte şi tuburi,
explozia poate fi oprită prin injecţia unor agenţi de stingere. Injecţia este
activată prin detectoare adecvate. Cu toate acestea, propagarea undei de
presiune care îşi are originea în amestecul deja ars până la barieră nu este
afectată şi trebuie luată în considerare. Agentul de stingere trebuie să fie
adecvat funcţie de substanţa inflamabilă.
4.5.2 Supape şi clapete cu acţionare rapidă
Pentru prevenirea transmiterii flăcării şi presiunii în conducte şi
tuburi, se pot utiliza robinete şi clapete cu acţionare rapidă care să se
închidă într-un timp suficient de scurt. Închiderea poate fi efectuată printr-un
mecanism de acţionare iniţiat de detectoare sau prin însăşi unda presiunii
de explozie.
5. PROCEDURI DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII SISTEMELOR
PROTECTOARE

Evaluarea conformităţii sistemelor protectoare se realizează conform

schemei de mai jos, având în vedere Directiva 94/9/EC preluată în legislaţia
naţională prin HG 752/2004.

ANEXA
Nr. 4
Asigurarea
calităţii
producţiei
ANEXA Nr. 3
Examinare
EC de tip
ANEXA
Sisteme Nr. 5
protectoare Verificarea
autonome produsului

ANEXA Nr. 9

Verificarea EC
a unităţii de
produs

228
 Fig. 1

6. Exemple de sisteme protectoare întâlnite în industrie

Fig. 2 Exemplu de sistem protector /dispozitive paraflacără la pompa de

recuperare a vaporilor din distribuitoarele de carburanţi auto.

229
 Fig. 3 Exemplu de sistem protector (dispozitiv paraflacără) montat într-un
sistem de conducte

Fig. 4 Ventilator centrifugal echipat cu supape de izolare cu acţionare

rapidă

1- Carcasa ventilatorului
2- Cot de intrare in ventilator (opţional)
3- Conductă de intrare in ventilator

230
4- Conductă de ieşire din ventilator
5- Senzor de explozie
6- Unitate de control electronic
7- Supapă de izolare a descărcării (ieşirii) ventilatorului cu acţionare
rapidă
8- Supapă de izolare a intrării în ventilator cu acţionare rapidă
9- Lungimea necesară a conductei de intrare luându-se în
considerare viteza frontului flăcării, durata de reacţie mecanică şi
electronică a supapei pentru a se asigura o izolare eficientă in sistemul
de conectare
10- Lungimea necesară a conductei de descărcare (ieşire) luându-se în
considerare viteza frontului flăcării, durata de reacţie mecanică şi
electronică a supapei pentru a se asigura o izolare eficientă de sistemul
de conectare

Fig. 5 Ventilator centrifugal echipat cu opritoare de flăcări montate la

orificiile de intrare şi de ieşire

Sistem de suprimare a exploziei

Suprimarea exploziei reprezintă o tehnică prin care este detectată şi

oprită în stadiu incipient combustia unei atmosfere explozive în volume

231
închise sau parţial închise limitând dezvoltarea unor presiuni ce pot provoca
avarii.
Echipamentul de control şi indicare CIE iniţiază descărcarea
instalaţiei de suprimare HRD iar agentul de stingere este dispersat într-un
interval de timp cât mai scurt în volumul ce urmează să fie protejat.
Instalaţiile de suprimare HRD sunt disponibile într-o gamă de mărimi.
Agentul de stingere se găseşte într-un recipient ce este în mod normal
presurizat. Un mecanism de deschidere rapidă a recipientului asigură o
eliberare aproape instantanee a agentului de stingere ce este proiectat de
agentul propulsor şi descărcat printr-un dispozitiv de dispersare dacă e
necesar în echipamentul de procesare.

Fig. 6 - Sistem de suprimare a exploziei

1- Carcasa ventilatorului
2- Cot de intrare in ventilator (opţional)
3- Opritor de flacără la intrarea in ventilator
4- Opritor de flacără la ieşirea din ventilator

Dispozitiv de descărcare a exploziei

Dispozitivele de descărcare a exploziei reprezintă o măsură de

protecţie care împiedică presiunea de explozie dintr-un recipient sau alt
volum închis să depăşească rezistenţa de proiectare a acestuia, prin
evacuarea exploziei cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare a exploziei
montat în pereţii recipientului.

232
 1 - ramă suport
2 - element de
descărcare
3 - deflector
4 - elemente de reţinere

Figura 7 – Exemplu de dispozitiv de descărcare a exploziei de tip -

uşă de explozie

1 element de
descărcare
2 element de
reţinere (tijă
deformabilă)
3 structură de
susţinere

Figura 8 – Exemplu de dispozitiv de descărcare a exploziei de tip

dispozitiv cu tijă deformabilă

233
 1 latură fixă
2 suprafaţa
dispozitivului de
descărcare a
exploziei
3 ramă de
susţinere
4 laturi mobile în
timpul procesului de
descărcare

Figura 9 – Exemplu de dispozitiv de descărcare a exploziei de tip

panou de explozie

Figura 10 - Dispozitiv de descărcare a exploziei

Există şi dispozitivele de descărcare a exploziei fără flacără care

evită pătrunderea flăcărilor în mediul înconjurător. Acestea sunt utilizate
pentru a permite descărcarea exploziei în situaţiile în care nu sunt
acceptate pericolele datorate flăcărilor care apar în procesul de descărcare
– figura 8.
Aceste dispozitive de descărcare a exploziei fără flacără, prezentate
in figura nr. 7, combină tehnica descărcării exploziei cu oprirea flăcării
(principiul funcţionării opritoarelor de flacără).

234
Figura nr. 11 – Exemple de dispozitive de descărcare a exploziei
fără flacără

Dispozitiv montat pe Descărcarea exploziei fără Descărcarea

vasul protejat dispozitiv exploziei cu
dispozitiv

Figura nr.12 – Exemplu privind utilitatea dispozitivelor de descărcare a

exploziei fără flacără

Dispozitiv de deviere a exploziei

235
 Dispozitivul de deviere a exploziei reprezintă un dispozitiv mecanic
pasiv de obicei, instalat într-o conductă pentru prevenirea flăcării, creşterii
de presiune şi care reduce probabilitatea transmiterii flăcărilor în
echipamentul conectat.
Dispozitivele de deviere a exploziei sunt sisteme de protecţie pasivă
în linie, instalate în procesele care implică praf. Acestea reacţionează la şi
prin intermediul presiunii de explozie internă din conducta în care sunt
instalate.
Cele mai obişnuite tipuri de dispozitive de deviere a exploziei pot fi
descrise ca nişte montaje de conductă în conductă (a se vedea figura 13)
care provoacă o schimbare a direcţiei de curgere fiind echipate cu un
dispozitiv de ventilare a exploziei. Acest tip de dispozitiv de deviere a
exploziei va avea în mod normal o conductă de aspiraţie interioară şi o
conductă de evacuare exterioară.

a) închis b) deschis

Figura 13 – Exemplu de dispozitiv de deviere a exploziei tip conductă în

conductă

Clapetă de izolare a exploziei

236
 Clapeta de izolare a exploziei este un sistem protector care previne
propagarea exploziei prin conducte sau prin părţile interconectare din cadrul
unei instalaţii. Clapeta de izolare a exploziei acţionează ca o supapă de
sens la presiunea de întoarcere. Clapeta de izolare a exploziei este
instalată astfel încât fluxul de proces normal parcurge supapa într-o direcţie
şi se închide atunci când fluxul de proces se inversează din cauza unui
eveniment de tip explozie. După închidere supapa va rămâne închisă
suficient timp pentru a evita transmiterea flăcările în timpul unui eveniment
de tip explozie.

Figura 14 – Exemplu de clapetă de izolare a exploziei

Opritoare de flacără

237
 Opritoarele de flacără sunt dispozitive de securitate echipate la
deschiderile carcaselor sau reţelelor de conducte şi sunt destinate să
permită trecerea curentului de aer şi să prevină transmiterea flăcării – figura
14. Acestea au fost utilizate pe scară largă zeci de ani în industriile chimică
şi a petrolului.

238
 Figura nr. 14 – Principiul de functionare al opritorului de flacara

Opritoarele de flacără pot fi :

- opritoare de flacără bidirecţionale - fig. nr. 15 care previne

transmiterea flăcării din ambele părţi;

239
 Figura 15 - Opritor de flacără bidirecţional

- opritor de flacără pentru deflagraţii proiectat pentru a preveni

transmiterea unei deflagraţii care poate fi de capăt de linie sau în linie.

Figura 16 - Opritor de flacără in linie pentru deflagraţii

240
 Figura nr.16 - Opritor de flacără tip capăt de linie pentru deflagraţii

- opritor de flacără pentru detonaţii proiectat pentru a preveni

transmiterea unei detonaţii care poate fi de capăt de linie sau în linie.
Opritoarele de flacără pentru detonaţii pot fi utilizate atât pentru detonaţii
stabile cât şi pentru detonaţii instabile.

Figura nr. 17 - Opritor de flacără in linie pentru detonaţii

1 – corpul opritorului
2 – garnitura
3 – elemente de fixare
4 – elementul de stingere

241
 Figura nr. 18 - Opritor de flacără tip capăt de linie pentru detonaţii

care previne
- opritor de flacără pentru ardere de lungă durată
transmiterea unei flăcări în timpul şi după o ardere de lungă
durată;

242
 Figura nr. 19 - Opritor de flacără pentru ardere de lungă durată

MARCAREA SISTEMELOR PROTECTOARE

Opritorul de flacără trebuie marcat cu următoarele informaţii:

a) Numele şi adresa producătorului;
b) Denumirea seriei;
c) Numărul de serie;
d) Anul construcţiei (dacă acesta nu este inclus la punctul c);
e) Numărul prezentului standard internaţional;
f) presiunea fixată şi/sau valoarea vidului pentru opritoare de flacără
cu presiune integrată şi/sau supapă de vid, sau pentru opritoare de flacără
dinamice;
g) Partea protejată (doar pentru tipurile direcţionale);
h) Debitul maxim (opritoare de flacără hidraulice);
i) Grupa de explozie.

Bibliografie
1. Directive 94/9/EC of the European Parliament and the Council of 23
March 1994 on the approximation of the laws of the Member States
concerning equipment and protective systems intended for use in
potentially explosive atmospheres. Official Journal No. L 100, 1994-04-19
2. Non-binding Guide of Good Practice for implementing of the European
Parliament and Council Directive 1999/92/EC on minimum requirements
for improving the safety and health protection of workers potentially at
risk from explosive
3. Heino Bothe ATEx 94/9/EC - Identification and treatment of non-electrical
ignition hazard in standards

243
4. Beyer Michael European New Approach Directive Structure and ATEx
Directive 94/9/EC, Physikalisch-Technische Bundesanstalt (PTB),
Braunschweig, Germany
5. Heino Bothe Explosion Protection Directives, Department 3.4
Fundamentals of Explosion Protection, Physikalisch -Technische
Bundesanstalt (PTB), Germany , NIS Egypt 2004, European
6. Heino Bothe, European Explosion Protection Directives, Physikalisch-
Technische Bundesanstalt (PTB), Braunschweig, Germany
7. Hotărârea de Guvern nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor
pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor si sistemelor protectoare
destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive

8. Hotarârea nr. 461 din 05.04.2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului

nr.752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piaţă a
echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere
potenţial explozive
9. www.nederman.com/products/ducting/~/media/ExtranetDocuments/Publis
hedTechnicalLeaflet/150059_13_CARZ_Explosion_Isolation_Flap_in_duc
t.ashx
10. http://cvtechnology.com/products-and-services/isolation/interceptor-fv/
11. Dust Explosion Protection using Flameless Venting By Jef Snoeys Fike
Corporation
12. Flame arrester (A Division of Pressure Systems Pty Ltd
www.pressuresystems.com.au
13. SR EN ISO 16852 - Opritoare de flacără Cerinţe de performanţă, metode
de încercare şi limite de utilizare
14. SR EN 15089 2009 - Sisteme de izolare a exploziei
15. SR EN 14491 2013- Sisteme de protecţie prin ventilaţie împotriva
exploziei de praf combustibil
16. SR EN 14373 Sisteme de suprimare a exploziei (Explosion suppression
systems)
17. SR EN 14460 Echipament rezistent la explozie (Explosion resistant
equipment)
18. SR EN 14491 Sisteme de protecţie prin ventilaţie împotriva exploziei de
praf combustibil (Dust explosion venting protective systems)
19. pr EN 14994 Gas explosion venting protective systems

20. SR EN 13617-1 Staţii de combustibil. Partea 1 : Cerinţe de securitate

referitoaare la construcţia şi funcţionarea pompelor dozatoare ,
distribuitoarelor şi unităţilor de pompare de la distnţă (Petrol filling

244
stations – Part 1: Safety requirements for construction and performance
of metering pumps, dispensers and remote pumping units)

245