Sunteți pe pagina 1din 8

TOXIINFECŢII ALIMENTARE

Definiţie
Boli acute care apar sporadic sau epidemic datorate consumului de alimente intens contaminate cu bacterii
sau toxinele acestora.
Se deosebesc de intoxicaţiile alimentare – produse prin toxine minerale sau vegetale.

Tipuri principale
a) Toxiinfecţii alimentare ←de bacterii ce conţin endotoxine - enterobactericee
- multiplicare intensă în alimentul consumat
- prezente atât elementul infecţios, cât şi cel toxic.
b) Intoxicaţii alimentare
- prin ingerarea unei toxine preformate în aliment - stafilococi
- enterococi
- clostridium botulinum
c) Toxiinfecţii alimentare provocate de anumite bacterii
- Bacillus cereus
- Pseudomonas aeruginosa
- sunt necesare cantităţi foarte mari din aceşti germeni în alimentul consumat pentru a produce
toxiinfecţia

Etiologie
Salmonella - 61% la noi în ţară: - Salmonella typhimurium
- Salmonella paratyphi C
- Salmonella cholerae suis
- Salmonella enteritidis
Shigella - dizenteria
- prin contaminare masivă a unor alimente, poate determina şi
toxiinfecţie alimentară.
Proteus, Esch. coli - provoacă toxiinfecţii doar în cazul contaminării
masive a alimentelor (1-5 miliarde germeni/g aliment)
Stafilococii enterotoxici - 20-30% din agenţii cauzali

Epidemiologie
Sporadic - dacă o singură persoană a consumat alimentul contaminat.
Focare epidemice (cel mai frecvent):- familii
- colectivităţi
- amploarea epidemiei depinde de numărul consumatorilor din alimentul contaminat.
Toxiinfecţiile alimentare care depăşesc 5 cazuri sau care izbucnesc în colectivitate se declară urgent
telefonic, efectuându-se o anchetă epidemiologică minuţioasă.

Alimentele cel mai frecvent contaminate:


- carne şi produse de carne, conserve;
- peşte şi produse din peşte, conserve;
- lapte şi produse lactate;
- ouă - mai ales de raţă - Salmonella 19%;
- praful de ouă
- prăjituri, îngheţată, cremă, maioneză.
Bacili telurici - Bacillus cereus,
- Clostridium botulinum
- proveniţi din - sol, pot contamina legume, zarzavaturi
- intestin (animale sau om)- materiile fecale =
surse de infecţie.

Epidemiologie II
Sursele de infecţie pentru stafilococ sunt umane:

- infecţii stafilococice cutanate mai ales ale mâinilor:


- panariţii
- furuncule
- impetigo
- abcese
- purtătorii nazali de stafilococ patogen
- stafilococi - pot contamina orice aliment, mai ales laptele şi
produsele lactate
- rezistă şi se multiplică în brânza sărată, ca şi în alte
alimente sărate
Toxiinfecţiile alimentare nu lasă imunitate.

Patogenie
Factorii care determină patogenitatea sunt :

1) doza de germeni (factorul cel mai important):


- mică: infecţie inaparentă sau tulburări digestive minime;
- mare: cu milioane de germeni - realizează un tablou de toxiinfecţie alimentară.

Doză infectantă↑ → perioada de incubaţie a bolii ↓ → gravitatea ↑


- salmonele - doza minimă
- Proteus, piocianic, E. coli -doza depăşeşte 1 miliard.

2) condiţiile favorabile de mediu exterior pentru multiplicarea germenilor :


- căldura,
- timpul scurs de la contaminarea alimentelor până la consumarea lor

Modificări fiziopatologice sunt determinate de:


- enterotoxine →
tulburări hidroelectrolitice imp. prin stimularea sist. adenilat-ciclază (AMP ciclic) din enterocite;
- endotoxinele resorbite în sânge → SNC şi a organelor vitale
Tablou clinic
Toxiinfecţia alimentară cu Salmonele
Incubaţia - 12-36 h (4-48 h)
Debut - brusc, - stare de rău general,
- astenie, cefalee, ameţeli,
- greaţă, vărsături,
- colici abdominale,
- febră 39-40, frisoane
- tegumente palide, cu transpiraţii reci
- Diaree - scaune numeroase,
- bogate cantitativ, apoase,
- galben-verzui, fetide,
- Semne de deshidratare - în funcţie de pierderile de apă (vărsături, diaree):
- ochi înfundaţi în orbite, mucoase uscate
- facies palid
- tegumentul şi masele musculare flasce, hipotone
- TA ↓- uneori până la 0 (şoc infecţios)
- puls rapid şi filiform

Tablou clinic
Toxiinfecţia alimentară cu Salmonele
Aparatul renal :- oligurie
- insuficienţă renală acută (în formele severe) - anurie
- albuminurie
- cilindrurie
- hematurie
Afectarea SNC :- cefalee
- ameţeli
- somnolenţă sau agitaţie
- meningism
- comă şi moarte - în formele severe.

Laborator
- uree crescută - 100-600 mg%
- acidoză
- cloropenie
- hipocalcemie
- hipopotasemie → astenie musculară extremă, dispnee
şi tulburări de deglutiţie din formele severe →
“paralizie metabolică” - în pierderile ridicate de K
- se pot pierde 4-5 l apă/24 h
- leucograma - fără modificări caracteristice
- în faza iniţială a bolii şi în formele severe → bacteriemie trecătoare mai ales în salmoneloze
Evoluţia
după tabloul clinic:
- formele uşoare şi comune: normalizare în câteva zile
în câteva zile încetează eliminarea salmonelelor prin scaun;
- formele severe - se pot prelungi 10-14 zile
- tulburări digestive şi umorale importante;
- formele hipertoxice - moartea poate surveni în 48 h
Mortalitatea - 1-2% şi chiar mai mult în epidemii severe

Inoxicaţia stafilococică
Incubaţia: 1-4 h - de la ingestia alimentelor
Debut - brusc, cu - greaţă, vărsături
- ameţeli
- colici abdominale
- diaree
- de obicei - fără febră
- formele severe- stare de prostraţie şi colaps
- formele comune şi uşoare:- restabilire în 24-48 h.

Diagnostic
Diagnosticul pozitiv
- date epidemiologice
- date clinice - debut brusc şi la scurt timp după ingerare
- examene bacteriologice: - culturi - din alimentul incriminat
- din vărsături
- din fecalele bolnavului
- eventual hemoculturi
Diagnosticul diferenţial
- intoxicaţii cu substanţe minerale sau vegetale
- dizenterie
- febră tifoidă
- holeră (în formele severe)
- hepatită virală (în fază preicterică)
- apendicită, peritonită
- sarcină extrauterină

Tratament
- individualizat - după forma clinică:
- tratament simptomatic - în formele uşoare
- terapie intensivă - în formele severe
- terapia patogenică primează asupra celei etiotrope -excepţie botulismul
- forme uşoare şi medii – repaus, - dietă,- medicaţie simptomatică

Dieta - hidrică
- introducere treptată de alimente bine tolerate: - orez - făinoase - brânzeturi
Tratament
Medicaţie simptomatică
- calmarea vărsăturilor - Emetiral, Metoclopramid
- spasmolitice - Scobutil, No-Spa
- antiseptice intestinale - cu compuşi de chinoleină: Saprosan

Antibioticele nu sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare, excepţie - când se


suspectează septicemia - Ciprofloxacin, Ampicilină, Cefalosporine de gen. III

• Dezavantajele antibioterapiei :
- Creează dismicrobism intestinal important
- Prelungesc durata stării de excreţie a salmonelelor, datorită dismicrobismului intestinal creat de
antibiotice - cu lipsa unei concurenţe biologice din partea celorlalţi germeni
- Favorizează şi răspândirea factorului transmisibil de rezistenţă la diferite specii microbiene.

Tratament
Formele severe - cu şoc endotoxinic
1) perfuzii i.v cu - soluţii fiziologice de NaCl şi glucoză
- soluţii Ringer, Hartman sau Dextan 40
- concomitent se administrează corticoizi - HHC 200-300 mg, în
primele 24 h;
- în cazurile severe de şoc - în lipsa Dextranului administrază plasmă
2) substanţe vasoactive - Dopamină
3) Pentru pierderile de electroliţi, se administrează, după nevoie:
- K (control de laborator şi EKG)
- Ca.
Profilaxie
1. Identificarea şi neutralizarea surselor de infecţie
- Purtătorii umani de germeni din sectorul alimentar să fie scoşi din sectorul alimentar şi trataţi până la
dispariţia agenţilor patogeni - control prin mai multe examene bacteriologice;
- Rezervorul animal de salmonele este, practic, dificil de controlat.
În colaborare cu sectorul veterinar:
- folosirea de antibiotice pentru animale şi produsele lor nu e o soluţie, deoarece creează pericolul
diseminării la om de salmonele rezistente la antibiotice;
- praful de ouă trebuie să fie pasteurizat la 60/20 minute.

2) Măsurile de împiedicare a căilor de transmitere


- prevenirea contaminării alimentelor începând cu:- producţia
- ambalarea
- conservarea
- transportul
- prepararea
Control bacteriologic al alimentelor
3) Protecţia populaţiei
- e necesară o educaţie sanitară cuprinzătoare şi sugestivă.
BOTULISM
• -TIA severă-
• Sindrom neuroparalitic
• Intoxicaţie alimentară cu alimente ce conţin toxina botulinică
 Clostridium botulinum = bacil Gram negativ strict anaerob, sporulat
- sunt 7 tulpini; A, B şi E patogene pentru om
- secretă toxină- neurotoxină = armă biologică

• Epidemiologie
 sporadic, focare familiale sau colectivităţi
 frecvenţa bolii subevaluată- nu este recunoscută în toate cazurile
-căi de transmitere:
- ingestie sub formă activă din alimente preparate impropriu:
- conserve de legume sau de peşte
- mezeluri preparate în gospodărie
- miere de albine→ botulism infantil
-dezvoltare intestinală a Cl.botulinum cu producere a toxinei
in situ
- plăgi contaminate- botulism de inoculare
 tipul E mai ales în preparate de peşte, nu modifică calităţile organoleptice ale alimentului
 celelalte tipuri alterează gustul şi mirosul pri secreţia de enzime proteolitice
 transmitere- ingestie de conserve de legume, peşte, mezeluri de casă, miere – botulism infantil
- plăgi contaminate- botulism de inoculare
receptivitatea- generală

Patogenie
 exotoxina din aliment- se resoarbe în tubul digestiv – difuzează - în organism - leziuni de
degenerescenţă în - ficat, rinichi, SNC
toxina- blochează ireversibil eliberarea de acetilcolină în terminaţiile nervoase motorii
- acţionează la nivelul joncţiunii mio-neurale
 efect maxim la nivelul nervilor cranieni
 paralizie motorie bilaterală şi simetrică a musculaturii oculare, a faringelui

Tablou Clinic
Incubaţie : 24-72 h durata invers proporţională cu gravitatea bolii
Debutul – stare de rău general accentuată progresiv
- diaree tranzitorie sau absentă
- constipaţie şi meteorism
- uscăciunea mucoasei bucale şi a faringelui
- jenă la deglutiţie, sete intensă
- midriază fixă, vedere înceţoşată
Perioada de stare - după 1-6 zile de la ingestia alimentului
- paralizii flaşte bilaterale şi simetrice
- paralizii de n. cranieni şi n. Periferici
- paralizii oculare oftalmoplegie bilaterală, simetrică cu:
midriază, diplopie, ptoză palpebrală, strabism- tulburări de vedere
- tulburări secretorii
- tulburări de deglutiţie,disfagie dureroasă,disfonie, dizartrie, diminuarea reflexului de vomă ,
paralizia m. văl palatin sau esofagieni → pneumonii de aspiraţie
- fără atingere senzorială sau senzitivă
- constipaţie,disurie ce determină retenţie urinară
- lipsesc - tulburările de conştienţă

- paralizii de grupe musculare- gât, membre, diafragm, intercostali, abdominali - determină


insuficienţă respiratorie acută
- fără atingere senzorială sau senzitivă
- constipaţie,disurie ce determină retenţie urinară
- lipsesc - tulburările de conştienţă
- sindromul infecţios
- colapsul
Lipsa febrei şi a afectării SNC
- paralizia m. respiratori → necesar suport ventilator
- uscăciunea mucoaselor
- atonia musc. netede →ileus paralitic, retenţie de urină.

Botulismul sugarului
în primele 6 luni de viaţă
constipaţie
ptoză palpebrală, oftalmoplegie, paralizia deglutiţiei
paralizii flaşte ale membrelor
hipotonie musculară generalizată
insuficienţă respiratorie acută
diagnostc greu de precizat
5-15% cauză a decesului subit al sugarului
Cazurile uşoare şi medii evoluează favorabil

Botulismul de plagă
 infectarea unei plăgi în condiţii de anaerobioză
Evoluţie
formele severe-mortalitate crescută rapid sau 7-10 zile
formele uşoare şi medii –recuperare lentă săptămâni-luni
Diagnostic diferenţial
-miastenia gravis
-scleroza în plăci
-poliomielita
-poliradiculonevrita
-encefalita
-tumori cerebrale
-paralizii difterice
-intoxicaţii( atropină, bariu, alcool metilic, ciuperci, oxid de carbon)

Diagnostic de confirmare:
-seroneutralizare specifică la şoricei
-toxinemie
Tratament- specific: ser antibotulinic de urgenţă
antibiotice:Penicilină, Metronidazol
- simptomatic:suportiv→ necesar suport ventilator
Profilaxie:- igiena alimentelor (vegetale sau animale)conservate
în gospodărie

Boală cu internare obligatorie şi declarare nominală


Tratament specific
- ser antibotulinic polivalent (A+B+E)- când nu se cunoaşte tipul toxinei
- ser antibotulinic bivalent (A+B)- dacă se exclude peştele
- Seroterapia - în orice moment al bolii deoarece toxina persistă în organism aproximativ 30 zile
- se repetă zilnic până la stoparea simptomatologiei
- se începe tratamentul cu spălătură gastrică, purgaţie

Tratament patogenetic -reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică


- suport ventilator
- supravegherea deglutiţiei
- sondă gastrică
- traheostomie
- exsanguinotransfuzia – în cazuri grave
- Guanidina hidroclorică 35mg/kgc-creşte eliberarea de acetilcolină-
metodă eficace numai în paraliziile periferice

• Tratament etiologic - antibiotice – nu se utilizează uzual


- doar în suprainfecţii
Profilaxie
• - igiena generală şi alimentară
• - educaţie sanitară

S-ar putea să vă placă și