Fereastra lui Johari – modalitate de cunoaștere personală

Fereastra lui Johari reprezintă o metodă folosită în psihologie, dar și în diverse joburi pentru a
construi o imagine personală clară. Botezată după prenumele celor 2 cercetători (Joseph și Harry),
această metodă definește clar limitele în care ne vedem noi, cum ne cred ceilalți și ceea ce obișnuim
să ascundem despre noi.

Cum funcționează Fereastra lui Johari?

Este o metodă simplă de aplicat, dar care necisită, în primul rând, sinceritatedin partea celor
implicați. Persoana implicată primește o listă de adjective, bifându-le doar pe cele care consideră că
îl caracterizează. Pentru a afla mai multe opinii, lista de adjective este distribuită și altor persoane
care au intrat în contact cu prima. Cei din urmă, la rândul lor, bifează și ei adjectivele pe care le
consideră potrivite pentru persoana respectivă.
După completarea listei de adjective, vom obține patru panouri ale ferestrei:

Zona deschisă Blind Spot „Zona Oarbă”

Cunoscută sieși Necunoscută sieși

Cunoscută celuilalt/celorlalți Adjective selectate de ceiulalți (cum te văd

ceilalți)

Zona ascunsă Zona necunoscută

Necunoscută pentru toți cei implicați

Cunoscută sieși

Necunoscută celuilalt/celorlalți

De ce e nevoie de acest test?

Fereastra Johari este o metodă de cunoaștere personală. Astfel, aflăm ceea ce cred ceilalți despre noi
și dacă imaginea pe care o avem corespunde cu cea descrisă de ceilalți.

Pentru a eficientiza comunicarea, pentru a promova imaginea personală, este nevoie de o zonă
deschisă cât mai mare, în care să permitem , evident, în măsura stabilită de noi, pătrunderea mai
multor persoane. Doar persoanele care se află sub acest raport realizează o comunicare într-adevăr
eficientă.

Aspecte negative???
Nu am găsit nicăieri despre aspectele negative ale acestei metode, de aceea voi avea curajul să îmi
exprim umila mea părere.

1. Lista de adjective calificative nu mi se pare una completă. Le numesc calificative, pentru ar

trebui incluse atât calități cât și defecte, iar cuvintele folosite să fie cât mai clare și mai
determinante pe o arie foarte îngustă. Altfel, oricine se poate considera capabil sau afectuos. O
listă mai largă ale acestor determinative ar ajuta la stabilirea unor puncte importante și de
profunzime din personalitatea fiecăruia, și nu doar o analiză de suprafață.
2. Este important să ne axăm pe ceea ce spu alții despre noi, dar nu înseamnă că este adevărat
sau potrivit personalității noastre. De aceea, contează ca această metodă să fie aplicată între
persoane care se cunosc foarte bine și care sunt dispuse să fie sincere și obiective îmn măsura
în care sunt capabili să facă acest lucru.