Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA 3.

TIPOLOGIA STOCURILOR

Exemplul 1.
O firmă specializată în fabricaţia de dulciuri şi produse de cofetărie-patiserie şi-a planificat un
necesar anual de consum de 14400 Kg cacao. Analiza datelor privind intrările calendaristice şi cantitative
de produs (cacao) în depozitul unităţii se prezintă în tabelul 1.
Tabelul 1.
Momentul calendaristic al intrărilor de resursă în depozitul 25.01 03.03 15.04 04.07 31.08 10.10 24.11
unităţii
Cantitatea efectiv intrată - Qefi (kg) 1500 2000 500 3000 1000 2500 1500
Intervalul de până la 25.01 a fost de 27 zile.
În baza datelor din tabelul 1, se cere să se calculeze stocul curent şi stocul de siguranţă pentru
următorul an de activitate. Totodată, se va preciza şi stocul de producţie pe nivele semnificative de formare
şi modalităţi de exprimare, inclusiv reprezentarea grafică de dinamică specifică.
REZOLVARE
a) Relaţia generală de calcul a stocului curent (Sc) este următoarea:
Sc = I x Cmz, în care
I – reprezintă intervalul mediu între două intrări succesive, normale de resursă materială în depozitul
unităţii, care se determină cu ajutorul relaţiei:
n

 Qef i  Ief i
I i 1
n
, în care:
 Ief
i 1
i

Qefi = cantităţile efectiv intrate în depozitul unităţii în anul de bază (kg);


Iefi = intervalele efective dintre două aprovizionări succesive, normale înregistrate în anul de bază;
Cmz – consumul mediu zilnic, se calculează cu ajutorul relaţiei:
Npl
Cmz  , în care
360
Npl – reprezintă necesarul pentru consum, în cazul de faţă 14400 kg pe an.
Stocul curent fizic şi în zile s-a calculat în cadrul tabelului 2.
Tabelul 2.
Sc
Data intrării în Iefi I Zile
Qefi (kg) Qefi x Iefi Cmz (kg/zi) Fizic
depozit a resursei (zile) (zile) (Scz)
(kg)
25.01 1500 27 40500
03.03 2000 37 74000
15.04 500 43 21500 601500 14400
04.07 3000 80 240000 50x40
31.08 1000 58 58000 12000 360
10.10 2500 40 100000
24.11 1500 45 67500
TOTAL 12000 X 601500 50 40 2000 50
1500 * 27  2000 * 37  500 * 43  3000 * 80  1000 * 58  2500 * 40  1500 * 45
I  50 zile
1500  2000  500  3000  1000  2500  1500
14400
Cmz   40 kg / zi
360
Sc  50 zile * 40kg / zi  2000kg
Sczile  I  50 zile
b) Pentru determinarea stocului de siguranţă (Ss) se utilizează metoda abaterii medii, relaţia specifică
de calcul fiind următoarea:
Ssig  Cmz * I , în care
∆I – reprezintă abaterea medie a intervalelor efective între intrările calendaristice înregistrate în anul de
bază (Iefi) faţă de intervalul mediu (I) al acestora, se calculează cu ajutorul relaţiei:
n

 ef i * Qef i
I  i 1
n
, în care:
 Qef
i 1
i

∆Iefi – reprezintă abaterile efective ale intervalelor efective Iefi de la intervalul mediu (I), care se stabilesc
cu ajutorul relaţiei:
Ief i  Ief  I
Asteriscul (*) semnifică faptul că în calcul se iau numai abaterile pozitive ale intervalelor efective
Iefi de la intervalul mediu (I) şi cantităţile efective (Qefi) corespunzătoare lor.
Stocul de siguranţă fizic şi în zile s-a calculat în tabelul 3.
Tabelul 3.
Ssig
Data
intrării în Qefi Iefi I ∆I Cmz
Qefi xIefi ∆Iefi xQefi
depozit a (kg) (zile) (zile) ∆Iefi (zile) kg/zi fizic zile
resursei (zile)
25.01 1500 27 40500 50 - -
03.03 2000 37 74000 50 - -
15.04 500 43 21500 50 - -
98000
04.07 3000* 80 240000 50 30 90000
4000
31.08 1000* 58 58000 50 8 8000
10.10 2500 40 100000 50 - -
24.11 1500 45 67500 50 - -
TOTAL 12000 X 601500 50 - 98000 40 980 24,5
n

 ef i * Qef i
30 * 3000  8 *1000
I  i 1
  24,5 zile
n
3000  1000
 Qef
i 1
i

Ssig  Cmz * I  40 * 24,5  980 kg


Ssig zile  I  24,5 zile
Cunoscând, astfel, stocurile curent şi de siguranţă în expresie fizică şi în zile, în continuare se poate
preciza stocul de producţie (vezi tabelul 4) pe nivele de formare şi modalităţi de exprimare în funcţie de
natura şi dinamica specifică celor două componente. În acest sens, se folosesc următoarele relaţii:
- pentru exprimarea în unităţi fizice a stocului de producţie (Sp) pe nivelele maxim, mediu şi minim:
Spmax  Scmax  Ssig
Spmediu  Scmediu  Ssig
Spmin im  Ssig
- pentru exprimarea în zile a stocului de producţie (Spzile) pe nivelele maxim şi minim:
Spmax zile Scmax zile Ssig zile
Spmin im zile Ssig zile
Tabelul 4.
Tip stoc Stocul curent Stocul de siguranţă Stocul de producţie
Nivele fizic în zile fizic în zile fizic în zile
Maxim 2000 50 980 24,5 2980 74,5
Mediu 1000 - 980 24,5 1980 -
Minim 0 0 980 24,5 980 24,5

Reprezentarea grafică de dinamică a stocului de producţie estimat pe total şi componente, în funcţie de


evoluţia specifică a acestora în perioada de gestiune, se prezintă în figura 1.

Figura 1.

I = intervalul mediu între două livrări succesive de la furnizor (între două reaprovizionări de la furnizor, între două
reîntregiri ale stocului curent);
Ss = Stocul de siguranţă

Exemplul 2.
O firmă şi-a planificat un necesar anual de consum de 10800 Kg materiale. Analiza datelor privind
intrările calendaristice şi cantitative de materiale în depozitul firmei se prezintă în tabelul următor.
Data intrărilor de resurse în depozitul firmei 25.01 11.03 20.04 14.06 22.08 21.10 10.12
Cantitatea efectiv intrată (kg) 3500 2000 3000 4000 2000 3500 2000
Intervalul de până la 25.01 a fost de 25 zile.
În baza datelor să se calculeze stocul curent, stocul de siguranţă și nivelele maxim, mediu și minim de stoc
pentru următorul an de activitate.
REZOLVARE
a) Relaţia generală de calcul a stocului curent (Sc) este următoarea:
Sc = I x Cmz, în care
I – reprezintă intervalul mediu între două intrări succesive, normale de resursă materială în depozitul
unităţii, care se determină cu ajutorul relaţiei:
n

 Qef i  Ief i
I i 1
n
, în care:
 Ief
i 1
i

Qefi = cantităţile efectiv intrate în depozitul unităţii în anul de bază (kg);


Iefi = intervalele efective dintre două aprovizionări succesive, normale înregistrate în anul de bază;
Cmz – consumul mediu zilnic, se calculează cu ajutorul relaţiei:
Npl 10800
Cmz    30 kg / zi , în care
360 360
Npl – reprezintă necesarul pentru consum, în cazul de faţă 10800 kg pe an.
Stocul curent fizic şi în zile s-a calculat în cadrul tabelului 2.
Tabelul 2.
Sc
Data intrării în Iefi I Zile
Qefi (kg) Qefi x Iefi Cmz (kg/zi) Fizic
depozit a resursei (zile) (zile) (Scz)
(kg)
25.01 3500 20 70000
11.03 2000 45 90000
20.04 3000 40 120000 950000 10800
14.06 4000 55 220000 47,5x30
22.08 2000 70 140000 20000 360
21.10 3500 60 210000
10.12 2000 50 100000
TOTAL 20000 X 950000 47,5 30 1425 47,5

3500 * 20  2000 * 45  3000 * 40  4000 * 55  2000 * 70  3500 * 60  2000 * 50


I  47,5 zile
3500  2000  3000  4000  2000  3500  2000
10800
Cmz   30 kg / zi
360
Sc  49,5 zile * 30kg / zi  1425kg
Sc zile  I  47,5zile
b) Pentru determinarea stocului de siguranţă (Ss) se utilizează metoda abaterii medii, relaţia specifică
de calcul fiind următoarea:
Ssig  Cmz * I , în care
∆I – reprezintă abaterea medie a intervalelor efective între intrările calendaristice înregistrate în anul de
bază (Iefi) faţă de intervalul mediu (I) al acestora, se calculează cu ajutorul relaţiei:
n

 ef i * Qef i
I  i 1
n
, în care:
 Qef
i 1
i

∆Iefi – reprezintă abaterile efective ale intervalelor efective Iefi de la intervalul mediu (I), care se stabilesc
cu ajutorul relaţiei:
Ief i  Ief  I
Asteriscul (*) semnifică faptul că în calcul se iau numai abaterile pozitive ale intervalelor efective
Iefi de la intervalul mediu (I) şi cantităţile efective (Qefi) corespunzătoare lor.
Stocul de siguranţă fizic şi în zile s-a calculat în tabelul 3.
Tabelul 3.
Ssig
Data
intrării în Qefi Iefi I ∆I Cmz
Qefi xIefi ∆Iefi xQefi
depozit a (kg) (zile) (zile) ∆Iefi (zile) kg/zi fizic zile
resursei (zile)
25.01 3500 20 70000 47,5 - -
11.03 2000 45 90000 47,5 - -
123750
20.04 3000 40 120000 47,5 - -
11500
14.06 4000 55 220000 47,5 7,5 30000

22.08 2000 70 140000 47,5 22,5 45000


21.10 3500 60 210000 47,5 12,5 43750
10.12 2000 50 100000 47,5 2,5 5000
TOTAL 20000 X 950000 47,5 - 123750 10,76 30 322,8 10,76

 ef i * Qef i
7,5 * 4000  22,5 * 2000  12,5 * 3500  2,5 * 2000
I  i 1
  10,76 zile
n
4000  2000  3500  2000
 Qef
i 1
i

Ssig  Cmz * I  30 *10,76  322,8 kg


Ssig zile  I  10,76 zile
Cunoscând, astfel, stocurile curent şi de siguranţă în expresie fizică şi în zile, în continuare se poate
preciza stocul de producţie (vezi tabelul 4) pe nivele de formare şi modalităţi de exprimare în funcţie de
natura şi dinamica specifică celor două componente. În acest sens, se folosesc următoarele relaţii:
- pentru exprimarea în unităţi fizice a stocului de producţie (Sp) pe nivelele maxim, mediu şi minim:
Spmax  Scmax  Ssig
Spmediu  Scmediu  Ssig
Spmin im  Ssig
- pentru exprimarea în zile a stocului de producţie (Spzile) pe nivelele maxim şi minim:
Spmax zile Scmax zile Ssig zile
Spmin im zile Ssig zile
Tabelul 4.
Tip stoc Stocul curent Stocul de siguranţă Stocul de producţie
Nivele fizic în zile fizic în zile fizic în zile
Maxim 1425 47,5 322,8 10,76 1747,8 58,26
Mediu 712,5 - 322,8 10,76 1980 -
Minim 0 0 322,8 10,76 322,8 10,76

Exemplul 3.
În vederea stabilirii pentru resursa materială m1 a stocului de producţie pe total şi elemente
componente, pe nivele de formare şi modalităţi de exprimare, o unitate economică dispune de următoarele
date:
- aprovizionarea se face la două săptămâni - interval stabilit prin negociere cu furnizorul resursei;
- în anul de bază producţia lunară a unităţii (în bucăţi) a evoluat conform datelor din tabelul 1.
Tabelul 1.
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
200 250 325 375 400 500 100 150 250 450 300
Producţia lunară (qli)

- numărul de zile lucrătoare dintr-o lună (zl) a fost în medie de 21 de zile;


- necesarul de consum (Npl) aferent producţiei de executat în perioada de gestiune următoare este
de 1080 tone pe an;
- coeficientul de siguranţă care exprimă potenţialul de livrare al furnizorului (k) este 1,25;
- timpul de siguranţa este de 10 zile.
REZOLVARE
TEMA 4.
Metode de calcul a necesarului de aprovizionat
n
1. Metoda de calcul direct: Na   Qi  Nci , în care:
i 1
Na - necesarul dintr-un anumit timp de materiale;
Qi - cantitatea de produse programată din produsul de tip „i”;
Nci - norma de consum specific de aprovizionare la materialul ce se consumă dintr-un produs de tip „i”;
i=1...n - reprezintă tipuri de produse ce folosesc materialul respectiv.
2 Metoda calculului prin analogie Na  Q  Nca  Kcor , în care:
Q - reprezintă volumul de producţie programat dintr-un anumit tip de produs
Kcor - coeficientul de corecţie ce reflectă deosebirile existente între cele două tipuri de produse
Nca - norma de consum de aprovizionare pentru materialul respectiv la produsul analog.
n
3 Metoda de calcul pe baza sortimentului tip Na   Qi  Ncst , în care:
i 1
Qi - reprezintă volumul de producţie din sortimentul de tipul i (i=1...n, sortimente);
Ncst - norma de consum la sortimentul tip.
100  pr
4 Metoda coeficienţilor dinamici Na  Cr  K  , în care:
100
Cr - consumul total efectiv de materiale înregistrat în perioada de bază
K - coeficientul care exprimă modificarea volumului de producţie în perioada următoare (Qpl) faţă de cea
de bază (Qro)
Qpl
Coeficientul K se calculează cu ajutorul relaţiei: K 
Qro
pr - procentul estimat de reducerea consumului de materiale pe fiecare tip de produs ca urmare a
măsurilor tehnice, tehnologice şi organizatorice prevăzute pentru aplicare în perioada următoare.

5. Metoda de calcul la un milion de lei producție nenominalizată


Se determină necesarul de aprovizionat în 4 etape:
n
1) Nn   Qi  Nci
i 1

Nn
2) Igc   1000000
Pn
3) Nnn  Igc  Pnn
4) Na  Nn  Nnn
în care:
Nn = necesar aferent producţiei nominalizate;
Nnn = necesar aferent producţiei nenominalizate;
Igc = indicele global de consum la 1.000.000 lei producţie marfă;
Pn = valoarea producţiei nominalizate (exprimată în lei);
Pnn = valoarea producţiei nenominalizate (în lei).
Exemplul 1.
O fabrică de confecţii bărbăteşti produce anual 200 costume, 1.000pantaloni, 300 sacouri pentru care
se foloseşte „stofă” de lână de tip i; consumurile specifice de stofă sunt, conform documentaţiei tehnice de
execuţie, a planurilor (reţetelor) de croire de 4 m2 pentru costum, 1,20 m2 pentru pantaloni, 2,80 m2 pentru
sacou.
Să se determine necesarul anual de consum (Na) de stofă.
REZOLVARE:

Exemplul 2.
O întreprindere producătoare de accesorii şi piese de schimb pentru tractoare execută trei repere TS 101,
TS 140, TS 125 din bare oţel rotund cu diametrul de 80 mm. Producţia de executat, consumurile normate
şi situaţia producţiei neterminate se prezintă în tabelul 1.
Tabelul 1
Producţie (Qi) Normă de consum Stoc producţie neterminată -buc-
Reper la început de an la sfârşit de an
buc (nci) kg/buc
-buc- (nci) - kg/buc.- (Spnî) (Spnsf)
(S
(Spnî) pnsf)
TS 101 120.000 0,525 5000 4800
TS 140 350.000 0,120 10.000 11.000
TS 125 50.000 1,1 1300 1350
Să se determine necesarul de consum corectat în funcţie de situaţia producţiei neterminate
REZOLVARE

Exemplul 3. (Pr. 3 pag. 344)


O fabrică de mobilă specializată în biblioteci şi dulapuri execută din stejar cinci modele de dulapuri:
Armonia, Ambient, Extaz, Total, Vis. Situaţia privind producţia de executat, normele de consum şi stocurile
de producţie neterminată se prezintă în tabelul 1.
Tabelul 1
Producţia de Normă de Preţ de Stoc producţie neterminată (Spn)
executat consum vânzare (Pi) -mii uv-
Produs (Qi) (nci) -lei/buc.-
-buc- 3
-m /buc.- la început de an la sfârşit de an

Armonia 20.000 0,5 5000 13.000 18.000


Ambient 15.000 0,4 2500 1900 4000
Extaz 40.000 0,7 4000 8200 7000
Total 100.000 0,125 1200 15.000 14.500
Vis 10.000 0,6 7000 3000 5000
În baza datelor din tabelul 2 să se determine necesarul de consum corectat în funcţie de situaţia stocurilor
de producţie neterminată de la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune.
REZOLVARE:
n
Na   Qi  Nci  (1  k )
i 1
k –reprezintă coeficientul care exprimă modificarea stocurilor de producţie neterminată de la începutul şi
sfârşitul perioadei de gestiune şi se calculează cu ajutorul relaţiei:
n

 (Spn sf  Spni )
k i 1
Vpm
n
Vpm – valoarea producției marfă, care se determină Vpm   Qi  Pi
i 1
Exemplul 4.
O întreprindere producătoare de profile din aluminiu, utilizate pentru decoraţiuni interioare în spaţii
comerciale, instituţii publice, birouri etc. a utilizat în anul de bază 600 tone lingouri din aluminiu, obţinând
o producţie de 1.000.000 lei. Pentru noul an de plan estimează o producţie de 1.400.000 lei, în condiţiile
reducerii consumului de lingouri din aluminiu cu 8% ca urmare a prevederii aplicării unor măsuri tehnico-
organizatorice.
In aceste condiţii să se determine necesarul de consum de lingouri de aluminiu.
REZOLVARE:
În acest sens, se foloseşte metoda coeficienţilor dinamici (a dinamicii) pentru care este specifică relaţia:
100  pr
Na  Cr  K 
100

Exemplul 5.
O firmă specializată în turnarea de piese din aliaje neferoase şi-a propus, pentru următoarea perioadă
de gestiune, realizarea unei producţii de 10.000.000 lei de piese turnate din bronz. La momentul elaborării
planului de aprovizionare, doar 80% din producţie este nominalizată, în cadrul căreia urmează a se realiza
cinci repere (piese) în cantităţile şi normele de consum precizate în tabelul 1.
Tabelul 1
Piesă - Producţie de Norma de Necesar de consum
Nr.
Reper de executat (Qni) - consum (nci) - aferent producţiei
crt.
executat - buc.- kg/buc.- nominalizate (Nn) -kg-
0 1 2 3 4
1 Capac pompă K2 100.000 0,5 50.000
2 Bucşă 4>110 300.000 0,75 225.000
3 Bucşă 4>120 120.000 0,9 108.000
4 Bucşă 4>140 300.000 1,0 300.000
Capac pompă-
5 KM3 50.000 0,25 12.500
Total X X 695.500

În baza acestor date, să se estimeze necesarul de consum de bronz, în viitorul an de plan.

REZOLVARE
Pentru determinarea necesarului de consum se parcurg 4 etape:
n
1) Nn   Qi  Nci
i 1

Nn
2) Igc   1000000
Pn
3) Nnn  Igc  Pnn
4) Na  Nn  Nnn
în care:
Nn = necesar aferent producţiei nominalizate;
Nnn = necesar aferent producţiei nenominalizate;
Igc = indicele global de consum la 1.000.000 lei producţie marfă;
Pn = valoarea producţiei nominalizate (exprimată în lei);
Pnn = valoarea producţiei nenominalizate (în lei).