Serviciile de turism in bazele de agrement

Introducere

Turismul este calatoria realizata an scopul recrearii, odihnei sau pentru

afaceri. Organizatia Mondială a Turismului ( O.M.T. ) defineste turistii ca fiind
persoanele ce „calatoresc sau locuiesc in locuri din afara zonei lor de resedința
permanenta pentru o durata de minimum douazeci si patru (24) de ore dar nu mai
lunga de un an consecutiv, in scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de
exercitarea unei activitați remunerate in localitatea vizatata.” Turismul a devenit o
activitate de recreere globala populara. Turismul este ramura economica cea mai
puternica pe plan mondial. In 2004 s-au obtinut in acest sector, conform
Organizației Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. In 2008, s-au
consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel international, cu o crestere de 1,9%
fata de anul 2007. Incasarile internaționale din turism au crescut an 2008 la 944
miliarde US$ (642 miliarde euro), ceea ce corespunde la o crestere in termeni reali
de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se
evidentiaza si ca cel mai important angajator. Calatoriile transfrontaliere se ridica la
un procent de 25 pâna la 30 din comertul mondial in domeniul serviciilor.

Definitie

Theobald (1994) sugera ca din punct de vedere etimologic, cuvantul „tur”

deriva din limba latină (turnare) si din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc –
miscarea an jurul unui punct central sau o axa. Preluat in limba engleză cuvantul
tour a capatat semnificatia actiunii de a se misca in cerc. In consecinta, un tur/tour
reprezinta o calatorie dus-intors si cel care intreprinde o astfel de calatorie poarta
numele de turist/tourist.
Dupa alte opinii, turismul reprezinta "arta de a calatori de placere" (Bran, F.
,1997) . Aceeasi autoare considera turismul drept ''activitatea din timpul liber care
consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna,
imbogatirea experientei si a culturii datorita cunoasterii unor noi aspecte umane si a
unor peisaje necunoscute’'.

Turismul si satisfacerea nevoilor materiale si spirituale

Turismul are pe langa consecintele economice si o profunda semnificatie

socio-umana. Actiunea sa se exercita atat asupra turistilor cat si asupra populatiei
gazda, avand efecte negative, dar si pozitive. Omul tot timpul a avut nevoie de a-si
reface sanatatea, de a-si revigora organismul prin tratament balneo-climateric,

1
odihna, recreere, miscare sansa oferita din plin de truism. Totodata acesta se
manifesta ca un mijloc activ de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de
cultura si civilizatie al oamenilor.

Deci turismul are o importanta deosebita in satisfacerea nevoilor materiale si

spirituale ale oamenilor, influentand pozitiv dimensiunile si structura consumului.
Consumul turistic reprezinta cheltuielile facute de turisti pentru achizitionarea de
bunuri si servicii specifice, crescand de 2-3 ori an ultimii 30 de ani. Este totusi
foarte greu de determinat cu exactitate consumul turistic in deosebi cel intern care
poate fi confundat cu consumul curent. In ceea ce priveste consumul turistic
international acesta este cel mai des apreciat de cheltuielile turistice din afara tarii.

Turismul si petrecerea timpului liber

Turismul se afirma si ca un important mijloc de petrecere a timpului liber. In

conditiile actuale timpul liber necesita o utilizare cat mai eficienta si corecta o
solutie ar fi turismul datorita faptului ca el asigura satisfacerea nevoilor privind
refacerea starii fizice si psihice a organismului, dar si a celor spirituale.
Exploatarea unei game variate de resurse si indeosebi a celor naturale ne
arata ca turismul exercita o influenta asupra mediului si componentelor sale;
aceasta poate fi atat negativa, cat si pozitiva. In principiu, mediul reprezinta materia
prima pentru desfasurarea turismului care in procesul consumului turistic acesta
materie prima se deterioreaza. De asemenea, sunt afectate componentele naturale
si cele socio-culturale. O solutie pentru eliminarea impactului negativ ar fi
sustinerea ecoturismului care va indrepta consumul turistic spre forme de vacanta
mai putin agresive: turism verde, foto-safari, sau bird-watching...

Turismul reprezinta si un instrument de intensificare si diversificare a

legaturilor dintre natiuni. Turismul international, indeosebi, reprezinta o cale
eficienta de contact intre popoarele lumii contribuind la promovarea unei bune
intelegeri intre state.

SERVICIILE DIN TURSIM

Serviciile turistice specifice, existenta si complexitate lor sunt determinate de

esenta fenomenului turistic ca atare. Pot fi grupate astfel:

1.1. servicii turistice de organizare si pregatire a consumului turistic

(organizarea calatoriilor, consultanta acordata turistilor, promovare, rezervarea
serviciilor etc.);

1.2. servicii de baza, referitoare la activitati care reprezinta motivatia de baza a

calatoriei. In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de servicii:

2
1.2.1. serviciul de cazare, vizeaza, prin continutul sau, crearea conditiilor si a
confortului necesar adapostirii si odihnei calatorului si reprezinta produsul a ceea
ce se numeste “industrie hoteliera”, respectiv acel sector care, conform acceptiunii
actuale, inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiul de cazare. Fiind
alcatuit, la randul sau, dintr-un grup de prestatii oferite turistului pe timpul sejurului,
in unitatile de cazare, serviciul de cazare se prezinta ca o
activitate complexa, a carei dezvoltare si calitate depinde de cel putin doi factori:
• baza tehnico-materiala adecvata (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri
etc.), cu dotari corespunzatoare, astfel incat sa poata fi asigurate turistilor conditiile
optime de cazare;
• un personal calificat, de dimensiuni corespunzatoare, care-si desfasoara
munca in conditii optime de organizare.
Existenta unei minime neconcordante intre acesti factori poate influenta in mod
negativ calitatea prestatiei turistice si, de aici, nivelul rezultatelor activitatii turistice.
Activitatea turistica si industria hoteliera se afla in legaturi stranse de
interdependenta. Pe de o parte, industria turistica se dezvolta ca o consecinta a
circulatiei turistice, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de
existenta unor spatii de cazare echipate conform standardelor de exigenta
respective.
Serviciul hotelier, pe langa cazarea propriu-zisa, este completat de o serie de
prestatii suplimentare (alimentatie, activitati de informare, comerciale etc.), intre
care exista relatii de interferenta si care sunt dezvoltate in functie de specificul
fiecarei unitati hoteliere.
Cazarea constituie, insa, principala functie indeplinita de unitatea hoteliera,
obiectivul sau principal fiind asigurarea conditiilor de odihna si igiena ale turistului,
prin intermediul unui echipament corespunzator.

1.2.2.Serviciul de alimentatie determina, la randul sau, calitatea prestatiei turistice

in ansamblul ei, influenteaza atat continutul, cat si atractivitatea ofertei turistice si
are implicatii directe asupra modului de orientare a fluxurilor turistice. Alimentatia
publica intruneste anumite trasaturi specifice si raspunde unor cerinte tipice, dintre
care amintim:
•necesitatea prezentei in orice moment-cheie al consumului turistic, astfel incat sa
permita asigurarea procurarii hranei de catre turist, raspunzand cerintei de
satisfacere a nevoii cotidiene de hrana;
• necesitatea prezentei unei tipologii largi de unitati de alimentatie publica, prin care
sa se poata satisface o paleta larga de trebuinte, atat de baza (hrana), cat si de
divertisment;

• in cazul turismului balneo-medical, serviciul de alimentatie publica indeplineste un

rol suplimentar, anume acela de a contribui, in mod direct, la reusita tratamentului,
prin asigurarea unui regim de hrana adecvat;
• necesitatea asigurarii unui mod de hrana adecvat, atat pentru turistii autohtoni, cat
si pentru turistii straini, conform specificului anumitor tari sau zone geografice.
Constituindu-se intr-o componenta de importanta majora a ofertei turistice, serviciul
3
de alimentatie publica este supus unui procese continuu de perfectionare si
modernizare (de exemplu, din punct de vedere al modernizarii structurii retelei, se
remarca tendinta de creare a unor unitati cu functii complexe,
precum si a unor noi tipuri de unitati, mai bine adaptate specificului unor segmente
de clienti) si, in acelasi timp, de diversificare, prin oferirea unor prestatii cu caracter
complementar.

1.2.3.Serviciul de agrement-divertisment cuprinde acele activitati care, prin

mijloace specifice, contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului,
prin asigurarea cadrului necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber.
Principalele functii ale serviciului de agrement se concretizeaza in indeplinirea
urmatoarelor cerinte:
• asigura reconfortarea psihica si fizica a turistului;
• raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii si competitivitatii statiunilor
turistice;
• individualizeaza oferta turistica;
• constituie o importanta sursa de venituri;
• poate constitui o motivatie turistica propriu-zisa (vacante dedicate
schiului, inotului, yachting etc.).
Pe langa faptul ca serviciul de agrement necesita o baza tehnico-materiala
adecvata motivatiei turistice si dotarea cu un personal cu calificare
corespunzatoare, contribuind astfel in mod direct la dezvoltarea economica a zonei
sau statiunii turistice, rolul sau este cu atat mai important, cu cat, printr-un mod de
organizare modern, in care turistul devine participant activ la divertismentul efectiv,
contribuie la orientarea fluxurilor turistice si la cresterea eficientei activitatii turistice.

Stagiul de practica in baze de agrement

Practica intr-o baza de agrement presupune familiarizarea cu principalele

instrumente cu care se operează în activitatea de tursim specifica şi cu mediul de
lucru. Stagiul de practică este deosebit de important pentru formarea unui
absolvent de facultate din toate punctele de vedere. Posibilitatea de a participa la
activităţile desfăşurate in baza de agrement, de a învăţa lucruri noi, de a lua contact
direct cu clienţii, munca în echipa, modul în care se desfăşoară întreaga activitate,
sunt chestiuni extrem de importante, pe care stagiul de practică te ajuta sa le
aprofundezi.

Un stagiu de practica intr-o baza de agrement ar trebui sa cuprinda cel putin

urmatoarele etape:

1. Cunoasterea
 Cunoasterea personalului din cadrul bazei;
 Observarea modului de lucru;
 Observarea conditiilor de cazare.
2. Familiarizarea cu serviciile oferite.
4
3. Explicarea si familiarizarea cu diferite notiuni aferente mediului turistic.
 Intampinarea clientilor la sosire,
 Procedurile de preluare a apelurilor telefonice,
 Oferirea de suport telefonic turistilor,
 Promovarea activa a serviciilor bazei de agrement.
4. Studierea unui contract – cadru de comercializare a pachetelor de servicii
turistice.

BIBLIOGRAFIE:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism
http:hhwww.academia.eduh10615740hTurismul_Definitii_si_Concepte
Mihaela Dinu, „Geografia Turismului”, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti,
2004
Silvia Muhcina, “Marketing in Turism - Servicii”.