Sunteți pe pagina 1din 140

STUDIU DE CAZ

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR

LA SC. PLASTIC .SA

Cap. 1. Prezentarea generală a S.C. PLASTIC S.A.


Cap. 2 Diagnosticul mediului concurenţial
Cap. 3 Diagnosticul stării economice
Cap. 4 Diagnosticul stării financiare
Cap. 5 Sinteza diagnosticului economico-financiar general
Anexe
Cap. 1. Prezentarea generală a S.C. PLASTIC S.A.

A. Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul de constituire a societăţii

Denumirea: S.C. Plastic S.A.


Sediul: România, Cluj str. nr., jud. …, telefon
Forma juridică: - persoană juridică română
- societate pe acţiuni
- capital integral privat.
Durata: nelimitată.
Capitalul social: este calculat la suma de 1.228.400 lei, capital integral privat împărţit în 491.360 acţiuni cu valoare nominală de 2,5 lei.
Structura acţionariatului se prezintă sub următoarea formă:
 o cotă de 30 % deţinută de acţionari persoane fizice este împărţită în următoarea structură:
1. Salariaţi: 11,736 %;
2. Alţi acţionari: 7,827 %;
3. SIF Banat-Crişana deţine 10,437 %.
 o cotă de 70 % deţinută de APAPS.
S-a întocmit împreună cu APAPS un contract de vânzare-cumpărare de acţiuni în valoare de 6.261.700.000 lei adică 50,97 % din
capitalul social.
Societatea comercială a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului la data de 22 februarie 1991 cu numărul J 12/ 556 / 1991.

B. Scurt istoric
S.C. Plastic S.A. este urmaşa Cooperativei de Producţie Meşteşugărească Steaua Roşie, înfiinţată în 1949. Această Cooperativă avea ca
obiect de activitate producţia de produse chimice, articole de sticlărie şi oglinzi, jucării din celuloid şi prelucrare de mase plastice.
În anul 1960 atelierele sunt concentrate pe strada Dejului, pe locul unde se ridică azi S.C. Plastic S.A.
Între anii 1961-1965 are loc o parţială reprofilare a obiectului de activitate, societatea orientându-se pe prelucrarea maselor plastice şi
producţia de mobilă şi sticlărie.
În anul 1973 se obţine un record prin prelucrarea a 1.000 tone mase plastice.
În anul 1977 societatea renunţă la fabricarea de mobilă şi se axează doar pe prelucrarea maselor plastice şi producerea de produse chimice
şi sticlărie.
2
Între anii 1977-1983 are loc un amplu proces de retehnologizare prin mecanizarea şi automatizarea producţiei înregistrându-se în acest
context un nou record de producţie, prelucrarea a 9.000 to pe an.
Începând cu anul 1991 denumirea societăţii devine S.C. Plastic S.A., iar activitatea sa se profilează pe prelucrarea maselor plastice,
producerea de produse chimice şi a matriţelor şi dispozitivelor necesare.
În prezent S.C. Plastic S.A. are 909 angajaţi, un nomenclator de peste 3.500 produse şi legături cu peste 40 de firme din ţara şi din
străinătate.
C. Obiect de activitate-principalele produse şi activităţi
Scopul înfiinţării societăţii comerciale este de a prelucra masele plastice, obţinerea de produse chimice şi comercializarea acestora.
Obiectul de activitate al societăţii constă în:
 prelucrarea maselor plastice;
 obţinerea de produse chimice;
 realizarea matriţelor şi dispozitivelor necesare prelucrării maselor plastice;
 comercializarea produselor în ţară şi la export;
 executarea de lucrări privind întreţinerea şi repararea utilajelor specifice.

Structura activităţii S.C. Plastic S.A.


Principalele activităţi desfăşurate de unitatea economică sunt prezentat în tabelul 47.
Principalele activităţi ale S.C. Plastic S.A.
Tabelul nr 1
Nr. Specificaţia UM 2005 2006 2007
crt.
1. Prelucrarea maselor plastice mil.lei 534,4 661,7 770,7
2. Producţia de produse chimice mil.lei 448,1 554,6 646
3. Realizarea matriţelor şi dispozitivelor mil.lei 274,4 339,8 395,7
necesare prelucrării maselor plastice
4. Comercializarea produselor pe piaţa mil.lei 144,4 178,8 208,3
internă şi la export
5. Executarea de lucrări de întreţinere şi mil.lei 433 536 624
reparaţii la utilaje specifice
TOTAL mil.lei 1.444,6 1.788,5 2.083,1

3
Din datele de analiză rezultă că în toate cazurile evoluţia activităţii se înscrie pe o linie ascendentă.
Activitatea de bază a S.C. Plastic S.A. constă în producerea de repere şi subansamble industriale şi bunuri de larg consum în scopul
comercializării pe piaţa internă şi externă.
Produsele din activitatea de bază a societăţii reprezintă o gamă variată de forme, dimensiuni, tipuri şi domenii de utilizare. Marea varietate
a acestor produse nu permite o tipizare sau o clasificare absolută.

În linii generale, după destinaţia pe care o au, produsele se pot împărţi în:
 produse industriale destinate sectorului industrial;
 bunuri de larg consum destinate fondului pieţei.
Din punct de vedere al volumului fizic, vânzările au cunoscut următoarea evoluţie:

Tabelul nr. 2
Nr. Grupa de produse UM 2005 2006 2007
crt.
1. Bunuri de larg consum to 2.795 3.030 2.540
2. Produse industriale to 1.377 1.494 1.231

În ceea ce priveşte volumul valoric al vânzărilor, ponderea principalelor produse şi grupe de produse în cifra de afaceri a S.C. Plastic S.A.
este prezentată în tabelul nr 3:

Tabelul nr.3
Nr. Grupa de produse Pondere în cifra de afaceri
crt. %
2005 2006 2007
1. Bunuri de larg consum 67 72 59
2. Produse industriale 33 28 41

În perspectivă se preconizează:
 extinderea activităţii prin punerea în funcţiune a unei linii de îmbuteliat băuturi răcoritoare;
 lărgirea activităţii de întreţinere şi reparaţii la utilajele specifice;
 extinderea comercializării produselor pe piaţa internă şi externă.

4
D. Accesul la căile de transport
Sediul societăţii comerciale este situat în partea de nord a municipiului Cluj-Napoca. Accesul la reţeaua de drumuri naţionale este facil,
societatea fiind în imediata apropiere a drumului naţional Cluj - Zalău -Oradea - Satu-Mare. De asemenea fiind foarte aproape de gara
municipiului Cluj-Napoca societatea poate folosi uşor transportul combinat, care include transportul pe calea ferată.
E. Aspecte juridice reprezentative
Societatea comercială S.C. Plastic S.A., s-a înfiinţat în baza Legii 31/1990, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului la data de
22 februarie 1991, cu numărul J12/118/1991.
S.C. Plastic S.A. este persoană juridică română având statutul de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile
române şi prevederile statului.
Dreptul comercial
Fondul de comerţ al societăţii are, ca elemente incorporate „denumirea” şi „marca de comerţ”, acestea fiind înregistrate la Registrul
Comerţului al judeţului Cluj.
Dreptul civil
Aspecte principale ale dreptului civil sunt: terenul, alte drepturi de proprietate, împrumuturile, participaţiile şi asigurările.

Terenul entităţii
S.C. Plastic S.A. deţine mai multe suprafeţe de teren, pentru care a dobândit certificatele de atestare a dreptului de proprietate. Valoarea
acestor terenuri, a fost stabilită în conformitate cu prevederile H.G. 834/1991, H.G. 500/1994, şi H.G. 403/2000, fiind înregistrată în
contabilitate.

Alte drepturi de proprietate


S.C. Plastic S.A. este proprietara tuturor clădirilor şi instalaţiilor din patrimoniul său şi nu a închiriat părţi însemnate din acestea unor terţe
persoane fizice sau juridice.

Situaţia împrumuturilor
S.C. Plastic S.A.,are credite contractate de la Banca Comercială Română şi anume:
 credite pe termen scurt 51.500 lei lei;
 credite pe termen mediu şi lung : 53.400 lei.

5
Participaţii
S.C. Plastic S.A. deţine participaţii la:
 Banca Transilvania 1.500 acţiuni;
 S.C. Terapia S.A. 2.000 acţiuni.

Asigurări
S.C. Plastic S.A. a încheiat poliţe de asigurare pentru clădiri, mijloace de transport, utilaje şi pentru salariaţi.
Dreptul mediului
Activitatea desfăşurată de S.C. Plastic S.A. nu afectează mediul înconjurător, încadrându-se în limitele standardelor impuse de Agenţia pentru
Protecţia Mediului. Entitatea a obţinut avizul de protecţia mediului.
Dreptul fiscal
Conform proceselor-verbale întocmite de către Administraţia Financiară a municipiului Cluj-Plastic, Gărzii Financiare şi Curţii de Conturi,
rezultă că S.C. Plastic S.A. a respectat legislaţia fiscală şi a achitat cu mici întârzieri toate obligaţiile faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor
sociale.
Dreptul muncii
Personalul angajat lucrează în baza contractului individual de muncă încheiat în conformitate cu legislaţia în vigoare în Contractul Colectiv
de muncă pe anul tn.
Contractele individuale se reînnoiesc anual, după semnarea contractului colectiv pe anul respectiv. În cadrul societăţii comerciale se aplică
prevederile Regulamentului de Ordine Interioară.
Litigii
S.C. Plastic S.A. nu are în prezent litigii de natură civilă comercială sau de muncă.

6
Cap. 2 Diagnosticul mediului concurenţial

Produsele comercializate de S.C Plastic S.A


Produsele fabricate şi comercializate de S.C. Plastic S.A. se grupează, după destinaţia lor în două categorii şi anume:
 bunuri de larg consum, grupă care include produsele din materiale plastice şi din sticlă;
 produse industriale, fabricate exclusiv din materiale plastice;
 lucrări de construcţii.
Asigurarea calităţii produselor
Activitatea productivă se urmăreşte din punct de vedere calitativ pe fluxul tehnologic, în secţii şi ateliere de către personal specializat. În
acest sens, zilnic se face analiza materiilor prime, iar controlul calităţii produselor se face prin sondaj, întocmindu-se pentru fiecare lot, un bon de
calitate.

Piaţa de desfacere a entităţii


Produsele fabricate s-au comercializat în anul tn-1 pe piaţa internă în proporţie de 97,2 %, iar în anul tn , procentul de produse vândute este de
75 %. Remarcăm gama diversificată de produse şi numărul mare de clienţi.
Prin calitate, promptitudine şi preţuri se încearcă menţinerea pieţelor de desfacere şi pătrunderea pe noi segmente de piaţă. În anul tn-1, S.C.
Plastic S.A. a livrat la export produse din mase plastice în valoare de 278 milioane lei. Clienţii tradiţionali au o pondere de peste 50 % din totalul
vânzărilor (Tabelul 45).

Poziţia pe piaţă a entităţii


S.C. Plastic S.A. ocupă o poziţie importantă pe piaţa naţională, în special pentru bunurile de larg consum. Disponibilităţile şi potenţialul de
produse oferite nu depăşesc cererea actuală.
Conform informaţiilor existente şi investigării pieţei, rezultă că S.C. Plastic S.A. deţine următoarele cote pe piaţa internă:
 bunuri de largi consum 20 %;
 produse industriale 8 %.
Concurenţa entităţii
Deşi S.C. Plastic S.A. ocupă o poziţie bună pe piaţa naţională, concurenţa este deosebit de puternică, atât din ţară cât şi din străinătate
(Tabelul 4).

7
Concurenţa S.C. Plastic S.A.
Tabelul nr.
Nr. Activitatea Denumirea competitorilor
crt.
1. Producţia de bunuri S.C. Plastor S.A.
de larg consum S.C. Somplast S.A.
S.C. Mergia S.A.
S.C. Mondoplast S.A.
S.C. Harplast S.A.
2. Producţia de S.C. Romcarbon S.A.
bunuri industriale S.C. Chimica S.A.
S.C. Somplast S.A.
S.C. Izomac S.A.

Principalele atuuri care au asigurat pătrunderea şi menţinerea pe piaţă au fost:


 calitatea mai bună a produselor;
 practicarea unor preţuri accesibile adaptate permanent semnalelor primite de pe piaţă, privind raportul cerere-ofertă.
Datorită potenţialului tehnic, cu un randament superior, a tehnologiei moderne de fabricaţie, S.C. Plastic S.A. este capabilă să asigure
repetabilitatea calităţii şi integrarea în standardele de calitate cerute pentru produsele sale.
În condiţiile actuale, concurenţa nu este considerată ca un impediment sau o restricţie în activitatea S.C. Plastic S.A.

8
Sinteza diagnosticului mediului concurenţial
Tabel nr. Diagnosticul mediului concurenţial
Nr. Observaţii Diagnostic Punctaj * Pondere de Punctaj agregat Măsuri necesare
Criterii
crt. SWOT* importanţă
Poziţia de piaţă Societatea deţine o bună poziţie pe piaţă la Stare forte 5 18 % 0,9
(măsurată prin cota de majoritatea produselor şi serviciilor prestate în
1.
piaţă) special pentru bunurile de larg consum.

Tendinţe de creştere veniturile firmei în uşoară creştere Stare bună 3 16 % 0,48


2. cererea este în scădere Tendinţă de
veniturile clienţilor sunt în scădere
înrăutăţire
Structura concurenţei - nivel concurenţial ridicat Stare bună 4 14 % 0,56
3. - nu creează probleme pe piaţa internă
- au apărut multe firme particulare flexibile
- Există relaţii tradiţionale cu beneficiarii. Stare forte 5 15 % 0,75
- Clienţii tradiţionali au o pondere de 50 % în
4. Piaţa de desfacere sectorul industrial.
- cresc veniturile la export

Caracteristicile clienţilor - Relaţii stabile cu clienţii Stare forte 5 7% 0,35


- Creşterea numărului de clienţi;
5. - Preocupări pentru m odificarea structurii
clientelei în direcţia acoperirii unei palete mai
largi de clientelă
Fidelizarea clienţilor Servicii postvânzare Stare bună 4 9% 0,36
6. Se acordă discounturi
Acţiuni promoţionale
Gradul de diferenţiere a - complementaritate Stare medie 3 5% 0,15
7. produselor/- gamă
diversificată
Preţ /Calitate accesibilitate ca preţ Stare forte 5 12 % 0,6
8. - integrarea în standardele de calitate cerute
pentru produsele sale.
Amplasament/ Organizare  direct din depozite Stare forte 5 3% 0,15
9. distribuţiei  reţea proprie de distribuţie
10. Imaginea de marcă Da Stare forte 5 1% 0,05

Diagnosticul  Puncte forte OPORTUNITATE - 100 % 4,35 Terapie: se impune:


 Societatea deţine o bună poziţie pe piaţă la  orientarea preocupărilor firmei
general al majoritatea produselor şi serviciilor prestate în OPORTUNITATE pentru cucerirea de noi segmente
A.
mediului special pentru bunurile de larg consum. MAXIMĂ (4 -4.5) de piaţă internă şi externă;
concurenţial-  Există relaţii tradiţionale cu beneficiarii.  menţinerea sau chiar sporirea
9
punctaj total Clienţii tradiţionali au o pondere de 50 % în calităţii produselor realizate prin
sectorul industrial. asigurarea unui control tehnic
 Nu există restricţii cantitative în operativ, prin ridicarea calificării
aprovizionarea cu materii prime şi materiale. personalului, cu ajutorul stimulării
 S.C. Plastic S.A. acţionează într-un mediu materiale substanţiale în cazul unor
concurenţial semnificativ dar prin produsele sale produse de calitate, prin asigurarea
devine competitivă şi are perspectivă pentru unor reţete de fabricaţie care să
valorificarea în continuare a producţiei. conducă la obţinerea unor produse de
 Societatea este producător unic pentru marcă, sau prin orientarea firmei
rechizite şcolare, mobilier pentru grădină şi pentru asupra unei clientele mai selecte
produsul „flacon ulei PECO” pentru care există şi care impune creşterea calităţii
cerere continuă în întreaga ţară. produselor.
 Entitatea ocupă o poziţie importantă pe piaţa
naţională.
 Piaţa de aprovizionare şi desfacere nu constituie
o restricţie în activitatea firmei;
 Entitatea deţine clauza de exclusivitate pentru
unele produse importate;
 În raport cu concurenţa, firma prezintă
avantajele calităţii şi preţului produselor oferite;
 Reţeaua de distribuţie este realizată prin relaţii
directe cu beneficiarii.
 Puncte slabe
 Lipsa resurselor financiare poate obstrucţiona
oricând aprovizionarea;
 Capacităţile actuale de producţie şi nivelul
tehnic al acestora limitează cucerirea de noi
segmente de piaţă.
Oportunităţi
Expansiuni pe pieţele externe
Mărirea cotei de piaţă atât în mediul intern cât şi
extern
Dezvoltarea sectorului de construcţii şi creşterea
veniturilor populaţiei
Ameninţări:
Dezvoltarea sectorului concurenţial, atât pe plan intern
cât şi extern
Concentrarea portofoliului de clienţi şi furnizori
Raportul Oportunităţi/Ameninţări ale mediului
reflectă o stare foarte bună în raport cu mediul
concurenţial Bună spre Foarte bună.

10
* Punctajul acordat pe baza diagnosticului de tip SWOT a fost acordat pe baza metodei grilelor de evaluare prezentată în Cap 2 Metodologia diagnosticului economico-financiar, al
suportului de curs pus la dispoziţie.

11
Cap. 3 Diagnosticul stării economice

3.1. Diagnosticul managementului şi a resurselor umane

3.1.1 Diagnosticul managementului societăţii

A. Structura organizatorică a managementului S.C. Plastic S.A.


A.1. Structura organizatorică la S.C. Plastic S.A.
Pentru derularea activităţii S.C. Plastic S.A., şi realizarea unei conduceri eficiente, organigrama societăţii se prezintă ca un ansamblu de
compartimente, funcţii de conducere şi relaţii între acestea, care, constituie structura de organizare.
Principalele funcţiuni ale societăţii, desprinse din structura organizatorică sunt:
 producţie;
 comercial;
 personal;
 financiar-contabilă.
În structura organizatorică S.C. Plastic S.A., legătura între compartimentele funcţionale a fost stabilită în funcţie de importanţa, frecvenţa
legăturilor între ele, autonomia funcţională, competenţa şefilor acestora şi nivelul de specializare al limbajului utilizat în realizarea obiectivelor şi
atribuţiilor.
Producţia se află în subordinea directă a directorului tehnic. Sectoarele şi compartimentele aflate în subordinea acestuia sunt (fig. 10):
 fabrica de băuturi;
 compartiment de proiectare S.D.V. şi autodotare;
 secţiile I, II, chimie şi M.E.A.;
 birou Plan-organizare;
 birou tehnic, C.T.C, cercetare;
 birou aprovizionare.
Funcţia de personal este asigurată de biroul mecanizare, învăţământ, administraţie, socială aflat în subordinea directorului tehnic.
12
În subordinea directă a directorului general se află:
 biroul organizare, salarizare, investiţii, pază, P.S.I. şi acţionariat;
 serviciul comercial.
Funcţiunile financiar-contabile sunt îndeplinite de compartimentele conduse de directorul economic, şi anume:
 biroul preţuri;
 biroul contabilitate-financiar;
 oficiul de calcul
 cantină.

13
14

A G A

C O M ISI A D E C E N ZO R I

C O N SI L I U L D E A D M I N I ST R A Þ I E

M A N A G E R

D IR E C T O R T E H N IC D IRE CT OR E CO N OM IC

Bi r oul or gan i zar e, Bi r oi u Bi r ou mecani zar e, Bi r ou


Bi r ou pl an, Bi r ou Bi r ou Ofi ci ul
sal ar i zar e,i nv est i þi i , Tehni c,CTC Î nvãþãmânt, Contbi l i t ate, Canti nã
pr oducþi e apr ovi zi onar e Pr eþur i de calcul
pazã,P.S.I . º i acþi on ar i at ,Cer cet ar e admi ni st r aþi e soci al ã Fi nanci ar

Ser vi ci u
comer ci al

Magazi n Bi r ou i mpor t - Compar ti ment


desfcer e expor t admi ni str þi e soci al ã

Compar t i ment Secþi a Secþi a


Fabr i ca Secþi a Secþi a
pr oi ectar e SDV Mase- Mase-
de bãutur i Chi mi e M.E.A.
ºi autodot ar e pl asti ce I pl ast i ce I I

At el i er Ateli er At el i er At el i er Atel i er Atel i er


Cehul - Si l vani ei Ter mofor mte sudate Aghi r es matr i þe el ect r i c

Fi g. 1 - Or gani gr ama S.C. Napoca S.A.


15

A.2. Managementul entităţii


Conform organigramei conducerea S.C. Plastic S.A. este asigurată de:
 Adunarea Generală a Acţionarilor;
 Consiliul de Administraţie;
 Comisia de cenzori;
 Managerul societăţii;
 Conducerea executivă.
Conducerea de ansamblu este asigurată de adunarea generală a acţionarilor.
Conducerea executivă este asigurată de: manager, directorul tehnic şi directorul economic.
În cadrul analizei, trebuie să se evidenţieze capacitatea organizatorică a echipei manageriale, cu vechime şi experienţă în
domeniul de activitate, care a dus la închegarea unui colectiv omogen de salariaţi a căror activitate a dus la obţinerea unor bune rezultate.
Conducerea executivă practică sistemul de conducere pe bază de obiective, şi anume:
 realizarea unor produse competitive din punct de vedere al calităţii şi preţurilor;
 reorganizarea activităţii astfel încât gradul de ocupare al maşinilor să fie maxim;
 creşterea productivităţii muncii;
 operativitate şi respectarea termenelor;
 utilizare raţională şi eficientă a resurselor financiare;
 reducerea costurilor;
 valorificarea optimă a spaţiilor şi terenurilor disponibile.

Managerul societăţii este retribuit în funcţie de gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin contractul de management şi
anume:
 cifra de afaceri netă;
 profitul;
 perioada de recuperare a creanţelor;
 perioada de rambursare a datoriilor;
 productivitatea muncii;
 ponderea salariilor în costuri;
 îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă

15
16

 pregătirea societăţii pentru privatizare.

Sistemul de remunerare al managerului este constituit dintr-o sumă fixă care stă la baza drepturilor cuvenite conform legii, şi o
sumă variabilă formată din cote de participare la profitul net al societăţii.
Conducerea are ca ţintă principală creşterea substanţială a profitabilităţii prin îmbinarea strategiei şi conducerii operative cu
potenţialul şi necesităţile de dezvoltare şi eficientizare a activităţilor S.C. Plastic S.A.

3.1.2. Diagnosticul resurselor umane ale societăţii

Această componentă a analizei-diagnostic se structurează în următoarele aspecte:


 asigurarea cu personal ca număr, structură şi calificare
 stabilitatea personalului;
 eficienţa utilizării extensive a personalului.
 eficienţa utilizării intensive a personalului.

3.1.2.1 Diagnosticul asigurării cu resurse umane

Vizează investigarea unor aspecte legate de număr de salariaţi, structura acestora după diverse criterii cât şi calificarea acestora.

A. Asigurarea cu personal ca număr


În perioada tn S.C. Plastic S.A. dispune de un număr de 909 salariaţi, structurat sub următoarea formă:

Structura personalului S.C. Plastic S.A. în anul 2007


Tabelul 6
Nr. Categoria de personal Număr Structura (%)
crt.
1. Muncitori, din care: 817 89,8
 direct productivi 590 64,9

16
17

 indirect productivi 182 20,0


 de deservire generală 45 4,9
2. Personal tehnic productiv, din care: 62 6,8
 ingineri 24 3,0
 subingineri 12 1,3
 maiştri 18 1,9
 tehnicieni 8 0,6
3. Personal conducere administraţie,
din care 30 3,4
 personal conducere 3 0,4
 economişti, alţi specialişti cu studii superioare 16 1,8
 funcţionari, personal administrativ, pază 11 1,2
TOTAL SALARIAŢI 909 100

 Societatea dispune de personal calificat pentru toate profesiile necesare;


 Vechimea în muncă, experienţa dobândită sunt factori care sporesc potenţialul uman al firmei;
 Nivelul salariilor se stabilesc prin negociere pe baza contractului colectiv de muncă şi se indexează periodic în funcţie de rata
inflaţiei şi posibilităţile financiare ale firmei;
 Salariul mediu brut realizat în tn a fost de 47.316 lei pe un salariat iar cheltuielile totale cu personalul au fost de 57.368 mii
lei;
 La sfârşitul anului tn cheltuielile cu personalul au reprezentat 25,01 % din totalul cheltuielilor de exploatare ceea ce
reprezintă un nivel scăzut al acestora. Evoluţia numărului de personal trebuie analizată în corelaţie cu volumul de activitate.
Datele privind evoluţia numărului de personal în corelaţie cu evoluţia volumului de activitate sunt prezentate în tabelul 7.

Evoluţia indicatorilor de stare a personalului S.C. Plastic S.A.


Tabelul 7
Nr Indicatori UM 2005 2006 2007
crt
1. Cifra de afaceri netă Mii lei 1.001 1.045 1.090
2. Indicele de creştere al preţurilor - 1 1,15 1,153
3. Cifra de afaceri exprimată în preţuri
comparabile tn-2 Mii lei 1.001 1.203 1.258

17
18

4. Număr de salariaţi pers. 885 889 909


5. Număr de muncitori pers. 795 804 829
6. Productivitatea muncii salariaţilor funcţie de
cifra de afaceri netă exprimată în preţuri mii lei/
comparabile salariat 1,131 1,175 1,199
7. Productivitatea muncii muncitorilor mii lei/
funcţie de cifra de afaceri netă muncitor 1,259 1,496 1,517
exprimată în preţuri comparabile
8. Indicele cifrei netă de afaceri
exprimată în preţuri curente:
 bază fixă % 100 104,39 108,89
 bază în lanţ % 100 104,39 104,30
9. Indicele cifrei de afaceri netă exprimată în
preţuri comparabile:
 bază fixă % 100 120,16 125,65
 bază în lanţ % 100 120,16 104,56
10. Indicele productivităţii muncii
salariaţilor:
 bază fixă % 100 103,89 106,01
 bază în lanţ % 100 103,89 102,04
11. Indicele productivităţii muncii
muncitorilor:
 bază fixă % 100 118,82 120,49
 bază în lanţ % 100 118,82 101,40
12. Indicele numărului de salariaţi:
 bază fixă % 100 100,45 102,71
 bază în lanţ % 100 100,45 102,24

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, se desprind următoarele concluzii:
 nivelul absolut al cifrei de afaceri netă, exprimat în preţuri curente a crescut de la un la altul, dar această creştere s-a datorat în
mare măsură creşterii preţurilor sub efectul inflaţiei;
 numărul de salariaţi şi numărul de muncitori nu înregistrează evoluţii spectaculoase de la un an la altul ci se menţin la un
nivel aproximativ constant;

18
19

 nivelul absolut al productivităţii muncii salariaţilor şi al muncitorilor are o tendinţă crescătoare datorată în special creşterii producţiei
vândute;
 studiul indicilor demonstrează că:

Tabelul 8
Indici tn-1 / tn-2 tn / tn-2 tn /tn-1
ICAN 120,16 / 100 125,65 / 100 104,56 / 100
INS 100,45 / 100 102,71 / 100 102,24 / 100
IW 103,89 / 100 106,01 / 100 102,04 / 100

În anul tn-1 comparativ cu anul tn-2, cifra de afaceri a crescut cu 20,16 % iar productivitatea muncii cu 3,89 %.
În anul tn productivitatea muncii a crescut cu 6,01 % faţă de anul tn-2, iar faţă de anul tn-1 înregistrează o creştere cu doar 2,04 %.

Abaterea relativă a numărului de salariaţi:


 în anul tn-1 / tn-2
Ns = Ns/tn-2 x ICAN = Ns/tn-1
Ns = 885 x 1,2016 - 889 = 174 salariaţi
Dacă producţia anului tn-1 s-ar fi realizat în condiţiile productivităţii înregistrate în anul tn-2, ar fi fost necesar un număr de 1063
salariaţi, adică cu 174 mai mulţi salariaţi decât numărul efectiv utilizat.
 în anul tn / tn-2
Ns = Ns/tn-2 x ICAN = Ns/tn
Ns = 885 x 1,2565 - 909 = 203 salariaţi
Producţia anului tn realizată la nivelul productivităţii muncii din anul tn-2 ar fi impus un număr de 1112 salariaţi, cu 203 salariaţi mai
mult decât numărul utilizat efectiv.
 în anul tn / tn-1
Ns = Ns/tn-1 x ICAN = Ns/tn
Ns = 889 x 1,0454 - 909 = 20 salariaţi
Producţia anului tn, în condiţiile productivităţii anului tn-1 se putea realiza cu 929 salariaţi, adică cu 20 salariaţi mai mult decât
numărul de salariaţi efectiv utilizat.

19
20

Se poate aprecia că în perioada analizată, unitatea a fost asigurată cu personal. Se impune o creştere a productivităţii muncii
realizată prin utilizarea intensivă şi extensivă a timpului de lucru al personalului prin sporirea gradului de înzestrare tehnică a muncii şi prin
creşterea eficienţei utilizării echipamentelor şi utilajelor.

B. Asigurarea cu personal ca structură

a) Structura personalului pe categorii de personal este prezentată în tabelul 9


Structura personalului pe categorii de personal
Tabelul 9
Nr. Specificaţie 2005 2006 2007
crt. Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere
% % %
1. Total salariaţi 885 100 889 100 909 100
2. Personal TESA 90 10,2 85 9,6 90 9,9
3. Muncitori: 795 89,8 804 90,4 819 90,1
 direct productivi 580 65,6 588 66,1 602 66,3
 indirect productivi 185 20,9 180 20,2 190 20,9
 de deservire 30 3,3 36 4,1 27 2,9

Din datele prezentate se desprind următoarele concluzii:


 muncitorii reprezintă cea mai mare parte din salariaţii unităţii, aceştia înregistrând o uşoară creştere pe parcursul perioadei
analizate;
 ponderea muncitorilor direct productivi şi indirect productivi se menţine aproximativ constantă;
 nivelul actual al personalului TESA, de administraţie, comparativ cu totalul personalului, este bun, acest personal în actuala
componenţă, reuşind să acopere activităţile de profil fără să fie afectate termenele de realizare şi calitatea produselor.

b) Structura personalului după vechimea în muncă pe nivele de pregătire este prezentată în tabelul 10.

Structura salariaţilor pe nivele de pregătire şi vechime

20
21

Tabelul10
Nivel de Grupe de vechime (ani)
pregătire < 5 ani 5-10 ani 11-15 ani 16-20 ani 20-26 ani > 25 ani Total Pondere
%
S 5 5 12 30 11 7 70 7,8
M 28 89 71 145 170 95 598 65,8
SP 6 20 37 32 45 14 154 16,9
LM 20 - 23 40 2 2 87 9,5
TOTAL 59 114 143 247 228 118 909 100
Pondere %
6,4 12,5 15,8 27,3 25,1 12,9 100 X
Legendă: S - superior;
M - mediu;
SP - specializaţi;
LM - la loc de muncă

Analizând datele din tabelul 61 rezultă următoarele aspecte:


 personalul cu o vechime peste 15 ani deţine o pondere mare în totalul personalului, respectiv 67,3 % din totalul personalului,
atestând faptul că unitatea beneficiază de pe urma acestei experienţe dobândite în timp;
 ponderea personalului cu o vechime de sub 10 ani este redusă, exprimând o uşoară îmbătrânire a personalului ceea ce în viitor
poate crea probleme unităţii;
 pe ansamblu se poate aprecia că unitatea are o structură a personalului, după vechimea în muncă, adecvată pe toate nivelurile
de pregătire.

c) Structura personalului după vârstă şi sex


Datele sunt prezentate în tabelul 11:

Structura personalului după vârstă şi sex


Tabelul 11
Sex Grupe de vârstă
< 20 ani 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani > 60 ani Total Pondere

21
22

%
M 12 63 120 142 33 4 374 41,1
F 9 98 227 160 41 - 535 58,9
TOTAL 21 161 347 302 74 4 909 100
Pondere
% 2,3 17,7 38,2 33,2 8,2 0,4 100 x

Din datele prezentate în tabelul 62 se desprind următoarele aspecte:


 ponderea cea mai mare în structura personalului după vârstă o deţin angajaţii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 ani, care reprezintă 38,2 %
din totalul angajaţilor;
 structura personalului după sex, având în vedere specificul activităţii desfăşurate de agentul economic, relevă scăderea
angajaţilor de sex masculin în favoarea celor de sex feminin.

C. Asigurarea cu personal ca şi calificare

a) Structura muncitorilor
Structura muncitorilor în funcţie de nivelul de calificare al acestora, la finele perioadei tn, se prezintă astfel:

Tabelul 12
Număr Pondere (%)
- muncitori calificaţi 590 72,3
- muncitori necalificaţi 227 27,7
TOTAL 817 100

Din datele prezentate, se poate observa că din 100 muncitori 28 sunt necalificaţi, existenţa cestui număr de muncitori necalificaţi
fiind justificată de natura activităţilor prestate de unitate.
b) Structura personalului după nivele de pregătire
Repartizarea personalului pe nivele de pregătire se prezintă astfel:

Tabelul 13

22
23

Număr Pondere (%)


- personal cu pregătire superioară 70 7,7
- personal cu pregătire medie 598 65,9
- personal cu muncitori specializaţi 87 9,5
- personal muncitori 154 16,9
TOTAL 909 100

Nivelul de pregătire al personalului este concordant cu nivelul tehnic al utilajelor şi au cerinţele tehnico-organizatorice ale
unităţii, creând premisa unei bune funcţionalităţi din acest punct de vedere.
Analizând structura după studii a personalului se observă preponderenţa personalului cu studii medii care reprezintă 65,9 % din
totalul personalului.

3.1.2.2 Diagnosticul stabilităţii personalului

Datele necesare analizei acestui fenomen economic sunt prezentate în tabelul 14.
Fluctuaţia personalului
Tabelul 14
Nr. Specificaţie tn-2 tn-1 tn
crt. Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere
% % %
1. Total salariaţi 885 100 889 100 909 100
2. Număr personal intrat în
cursul anului 37 4,1 52 5,8 48 5,2
3. Număr personal ieşit în
cursul anului 33 3,7 22 2,4 39 4,2

Analizând datele din tabelul de mai sus rezultă următoarele aspecte:


 în perioada analizată se observă că numărul total de personal a crescut cu 2,7 % respectiv cu 24 salariaţi comparativ cu perioadele
precedente;

23
24

 pe întreaga perioadă au fost angajaţi 15,1 % salariaţi comparativ cu personalul existent şi au fost disponibilizaţi 10,3 %
salariaţi din totalul angajaţilor.
Pentru a analiza gradul de stabilitate al personalului se utilizează indicatorul „coeficient de stabilitate” calculat cu ajutorul
modelului:

Nv
Ks 
N
în care:
Nv = numărul personalului cu o vechime mai mare de 5 ani în unitate;
N = număr mediu scriptic de personal.

În anul tn valoarea acestui coeficient este:

850
Ks   0,93
909

Pe măsura ce Ks tinde la 1 creşte şi gradul de stabilitate al personalului. Apreciem pozitiv gradul de stabilitate al personalului la
entitatea analizată.

3.1.2.2 Diagnosticul utilizării extensive a personalului (utilizarea timpului de lucru)

Analiza utilizării timpului de lucru a personalului s-a făcut pe baza datelor din tabelul următor:

Evaluarea utilizării timpului de lucru


Tabelul nr.
Nr. Specificaţie tn-2 tn-1 tn
1. Coeficient de utilizare a fondului de timp
disponibil 50 % 50 % 51,1 %
2. Total timp neutilizat (zile) 1930 1933 1915

24
25

3. Absenţe nemotivate (zile) 242 214 173

Aspectele esenţiale ce se desprind din tabelul de mai sus sunt următoarele:


 timpul total neutilizat este foarte mare. Aceasta se datorează lipsei de comenzi şi pentru a nu fi disponibilizată o parte din
forţa de muncă, unitatea recurge la întreruperea timpului de lucru pe perioade determinate de timp. De obicei aceste perioade de
întreruperi sunt scurte (1-2 săptămâni);
 ponderea absenţelor nemotivate în totalul timpului neutilizat este relativ scăzută, aceasta având tendinţa de reducere în cadrul
perioadei analizate.

3.1.2.2 Diagnosticul utilizării intensive a personalului (eficienţa utilizării personalului)

Analiza eficienţei utilizării personalului entităţii se bazează pe datele prezentate în tabelul următor:

Eficienţa utilizării personalului


Tabelul nr
Nr. Specificaţie UM 2005 2006 2007
1. Număr de salariaţi pers. 885 889 909
2. Indicele numărului de personal % 100 100,4 102,2

3. Productivitatea muncii în funcţie de cifra de afaceri mil. lei/


netă, exprimată în preţuri comparabile salariat 1,259 1,496 1,517
4. Indicele productivităţii muncii % 100 118,82 120,49
5. Cheltuieli cu salariile mil. lei 184,8 305,6 521,8
6. Indicele cheltuielilor cu salariile (cu bază fixă)
% 100 165,36 282,35
7. Profit brut mil. lei 41 76 122
8. Profit la 1000 lei fond de salarii lei 221,86 248,69 233,8

25
26

9. Indicele profitului brut la 1000 lei fond de salarii % 100 112,09 105,38

10. Venituri totale Mil lei 1.852 2272,6 2.670,7


11. Cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri totale
lei 99,78 134,47 195,37
12. Indicele cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri % 100 134,76 195,80
totale

Din tabelul se evidenţiază următoarele aspecte:


 În perioada analizată productivitatea muncii salariaţilor a înregistrat o creştere ca urmare a sporirii cifrei de afaceri netă,
exprimată în preţuri comparabile.
 Cheltuielile cu salariile înregistrează o evoluţie ascendentă de la un an la altul, o mai mare parte a acestei creşteri fiind
datorată creşterii preţurilor.
 Profitul brut la 1000 lei salarii înregistrează un nivel maxim (248,69 mii lei) în anul tn-1, în anul tn se obţine un profit brut în
scădere în sumă de 233,8 mii lei.
 Cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri totale au crescut de la un an la altul, nivelul absolut al indicatorului fiind destul de
scăzut, din 1000 lei venituri 195,37 lei fiind destinaţi cheltuielilor cu salariile aferente acestora.
 Se poate concluziona ca eficienţa utilizării personalului a crescut la toţi indicatorii atât faţă de anul precedent cât şi faţă de anul luat ca
bază de comparaţie.

26
27

Sinteza diagnosticului managementului şi a resurselor umane


Tabel nr. Diagnosticul general al managementului şi resurselor umane
Nr. Observaţii Diagnostic Punctaj * Pondere de Punctaj Măsuri necesare
Criterii
crt. SWOT* importanţă agregat
Structura managerială - pregătire şi competenţă Stare forte 5 20 % 1
1. - experienţă în activitatea
de conducere
Calitatea echipei manageriale - coeziune Stare forte 5 16 % 0,8
- colaborare
- viziune de perspectivă
2. - îmbinare corectă a
responsabilităţilor pe
domenii
Structura organizatorică - adoptată specificul Stare forte 5 6% 0,3
- flexibilă
3. - delimitarea atribuţiilor,
competenţelor pe niveluri
organizatorice
Sistemul informaţional - dotare insuficientă cu Stare 2,5 4% 0,1
echipamente de calcul
- lipsa personalului de medie/
4. specialitate în informatică
- sistemul insuficient extins Deteriorare
în secţii
- asigurat integral Stare forte 5 4% 0,2
5. Asigurare cu personal ca - corelat cu productivitatea
număr
- îmbătrânire a personalului şi Stare bună/ 3 4% 0,12
6. Structura personalului în special a personalului
Deteriorare
muncitor
- pregătire şcolară medie Stare bună 4 18 % 0,72
7. Calificarea personalului - calificare medie
- personal specializat
- circulaţie redusă Stare forte 5 8% 0,4
8. Stabilitatea personalului - fluctuaţie scăzută
- stabilitate în creştere
- nivel scăzut al utilizării Stare slabă/ 2 4% 0,08
timpului de lucru
9. Utilizarea timpului de lucru - tendinţă descrescătoare Tendinţă
deteriorare
- productivitatea în Stare bună/ 4 16 % 0,64
10. Productivitatea muncii creştere
- nivel mediu

27
28

- corelare productivitate- Îmbunătăţi


salarizare
re
Puncte tari PUNCT TARE-FORTE 100 % 4,36 Terapie: se impune:
 Personalul entităţii este  analiza căilor de creştere a
(4-4,5)
bine calificat, capabil să se productivităţii muncii prin
adapteze la reînnoire. retehnologizare, îmbunătăţirea
 Nu există probleme în normelor de deservire a utilajelor,
asigurarea personalului având folosirea raţională a timpului de
în vedere specificul activităţii lucru, creşterea calităţii materiilor
care nu implică o calificare prime etc.;
deosebit de complexă;  creşterea interesului pentru motivarea
 Relativa stabilitate a salariaţilor.
personalului datorită
managementului bun;
 Conducere dinamică, cu
experienţa şi vechimea în
unitate;
 Productivitatea muncii
este în creştere;
Diagnosticul general  Protecţia muncii este
al managementului şi corespunzătoare, marcată
B.1. prin reducerea în ultimii ani a
resurselor umane-
accidentelor de muncă.
punctaj total  pregătire, competenţă şi
experienţă bună a echipei
manageriale;
 promovarea la toate
nivelurile se face pe bază de
competenţă;
 îmbină eficient munca
colectivă cu responsabilitatea
individuală;

Puncte slabe
 Utilizarea necorespunzătoare
a timpului de lucru în cadrul
zilei ca urmare a organizării
defectuoase a lucrului pe
schimburi;
 sistemul informaţional cu

28
29

disfuncţionalităţi şi este
insuficient adaptat unei
conduceri operative moderne;
 Insuficienta preocupare
pentru stimularea
creativităţii salariaţilor;
 Se constată o uşoară
îmbătrânire a personalului şi în
special a personalului muncitor,
ceea ce în viitor poate crea
dereglări în desfăşurarea
procesului de producţie sub
forma plecărilor sau
angajaţilor masive de
personal.
* Punctajul acordat pe baza diagnosticului de tip SWOT a fost acordat pe baza metodei grilelor de evaluare prezentată în Cap 2 Metodologia diagnosticului economico-financiar, al suportului
de curs pus la dispoziţie.

29
30

3.1.3. Diagnosticul resurselor tehnice ale societăţii

3.1.3.1 Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice

A. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al mărimii şi dinamicii acestora şi structurii acestora
Se poate afirma că S.C. Plastic S.A. este asigurată cu echipamente chiar peste nivelul de utilizare al acestora.
La momentul actual gradul de utilizare al capacităţii utilajelor a fost de 70 %, principalele capacităţi cu grad redus de utilizare fiind:
 maşini cu agregat de plastifiere format din cilindrul cu snec-piston;
 maşini cu dozare gravimetrică;
 maşini de injecţie acţionate hidraulic;
 maşini de injecţie acţionate manual.

Valoarea şi structura imobilizărilor corporale


Structura imobilizărilor corporale
Tabelul 18
Nr. Categoria de tn-1 tn
crt. imobilizări Valoare Structura Valoare Structura
mii lei % lei %
1. Terenuri 60.000 10,30 60.000 9,01
2. Construcţii 245.643,3 42,20 294.931 44,29
3. Instalaţii tehnice,mijloace 252.176,5 43,33 271.695,8 40,82
de transport, animale şi
plantaţii
4. Mobilier, aparatură birotică, echipamente 24.271,2 4,17 39.133,2 5,88
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active corporale
5. Total imobilizări 582.091 100,0 665.760 100,0
La valoarea netă

Din datele de analiză se desprind următoarele concluzii:

30
31

1. Valoarea imobilizărilor corporale a crescut în anul tn comparativ cu anul tn-1 de 1,14 ori.
2. În structura acestor imobilizări, ponderea cea mai mare o deţin imobilizările active: maşini, utilaje şi instalaţii de lucru care
reprezintă 40,82 % din totalul imobilizărilor în anul tn.
3. O pondere însemnată o au şi construcţiile, acestea reprezentând 44,29 % în anul tn şi 42,20 % în anul tn-1.
4. Prin dobândirea titlului de proprietate asupra terenului, terenurile reprezintă în prezent 9,01 % din valoarea rămasă a
imobilizărilor corporale, pondere la care se adaugă şi impozitele care se vor plăti pentru ele în perioada următoare.

B. Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al stării acestora

B1.Uzura imobilizărilor corporale


Utilizarea intensivă şi extensivă a utilajelor are o importanţă deosebită, de aceasta depinzând recuperarea valorii imobilizărilor
corporale prin amortizare.
Amortismentul pe grupe de imobilizări corporale, în luna iunie a anului tn, este redat în tabelul 19:

Tabelul 19
Nr. Denumire Amortizare lunară Amortizare lunară conform Gradul de utilizare
crt. - mii. lei - gradului de utilizare -%-
1. Grupa 212 5359 3750 69,0
2. Grupa 213 17.595 12.316 70,0
3. Grupa 214 285 199 69,8

Cu toate că în cheltuielile de exploatare se includ toate cheltuielile cu amortizarea, gradul de utilizare redus ar impune
diminuarea acestor cheltuieli pentru a obţine imaginea fidelă a tranzacţiilor care au avut loc în perioada de gestiune.
Situaţia utilajelor existente în Secţia Polimeri în luna iunie tn este prezentată în tabelul 20.

Tabelul 20
Nr. Specificaţie Total bucăţi Integral amortizate
crt.
1. Maşini termoformare MTF 4 12 7
2. Maşini de suflat corpuri goale 5 3
3. Linie de extrudere politropică MEP 90 3 1
4. Linie de înfăşurat LEFP 1200PS 2 0
5. Maşini de termoformat prin vid VFP 2000 3 1

31
32

6. Moară măcinat deşeuri 6S 300/400 3 2


TOTAL 28 14

Concluzii:
1. Din datele prezentate se poate observa că aproximativ 50 % din utilajele din cadrul Secţiei II sunt deja amortizate.
2. Nivelul mediu al gradului de uzură se situează la aproximativ 64 %.
3. Având în vedere gradul de uzură al utilajelor se impune găsirea resurselor financiare pentru continuarea procesului de
modernizare şi retehnologizare început în anul precedent.

B.2. Gradul de retehnologizare şi nivelul tehnic al utilajelor


În anul tn unitatea a realizat o îmbunătăţire a structurii utilajelor pe calea investiţiilor noi care presupune active cu randamente
superioare atât cantitativ cât şi calitativ.
Deşi situaţia s-a ameliorat gradul de uzură prezintă un nivel destul de ridicat la unele grupe de utilaje.
Prin retehnologizare s-a înlocuit o parte din utilajele şi tehnologiile uzate fizic şi moral cu echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice
şi economice superioare.
Retehnologizarea prezintă multiple avantaje: creşterea calităţii produselor, diminuarea consumului de materii prime, materiale,
sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea performanţelor de mentenabilitate şi fezabilitate a produselor.
De asemenea, unitatea şi-a extins activitatea prin constituirea unei linii de îmbuteliat băuturi răcoritoare, investiţia fiind în
valoare de 1.500 milioane lei.

3.1.3.2 Diagnosticul utilizării resurselor tehnice

Eficienţa utilizării imobilizărilor corporale


Aprecierea utilizării imobilizărilor corporale se face cu ajutorul unor grupe de indicatori prezentat în tabelul 21.

32
33

Utilizarea imobilizărilor corporale


Tabelul 21
Nr. Specificaţie UM 2005 2006 2007
crt.
1. Valoarea netă a imobilizărilor Mil. lei 322 582 665,7
2. Indici:
 bază fixă % 100 180,74 206,73
 bază în lanţ % 100 180,74 114,38
3. Venituri totale Mil. lei 1.852 2.272,6 2.670,7
4. Venituri la 1000 lei imobilizări lei 5751,5 3904,80 4.011,86
5. Indicele veniturilor la 1000 lei imobilizări:
 bază fixă % 100 69,09 70,98
 bază în lanţ % 100 69,09 102,74
6. Profit brut Mil. lei 53 76 122
7 Profit brut la 1000 lei imobilizări lei 164,5 130,58 183,26
8 Indicele profitului brut la 1000 lei imobilizări:
 bază fixă
 bază în lanţ % 100 79,37 111,40
% 100 79,37 140,34
9 Profit net Mil. lei 28 42 67
10 Profit net la 1000 lei imobilizări lei 86,95 72,16 100,64
11 Indicele profitului net la 1000 lei imobilizări:
 bază fixă
 bază în lanţ % 100 82,99 115,74
% 100 82,99 139,46

Concluzii:
1. Cu ajutorul indicelui „imobilizărilor la valoarea netă” se observă o creştere a valorii imobilizărilor în anul tn faţă de anul tn-2 de 2,06 ori
datorită reevaluării.
2. Veniturile totale pe parcursul celor 3 ani înregistrează o tendinţă crescătoare. Indicele veniturilor la 1000 lei imobilizări în anul t n
reprezintă 102,74 % comparativ cu nivelul anului anterior.
4. Profitul brut şi net la 1000 lei imobilizări înregistrează valori ridicate. Astfel în anul tn profitul brut a crescut la 140,34 % faţă de nivelul anului
anterior, iar profitul net a crescut la 115,74 % faţă de anul tn-1.

33
34

 Notă !! Alte informaţii utile privind utilizarea resurselor tehnice


!!Căi si mijloace de acces
Accesul în incita S.CPlast S.A. se face atât prin mijloace auto, printr-o deviere din şoseaua care leagă oraşele Sibiu şi Bucureşti şi prin cale
ferată.
Unitatea este învecinată cu reţeaua naţională de căi ferate a SNCFR.
!! Activitatea de întreţinere şi reparaţii
S.C. Plastic S.A. dispune de un atelier mecanico-energetic care asigură întreţinerea şi repararea corespunzătoare a matriţelor, maşinilor şi
utilajelor aflate în dotare.

!! Obiective de mediu
Conform Avizului de mediu pentru privatizare nr. SB 15 din 26.04.2004 eliberat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului , S.C. Plast S.A trebuie să
respecte Obligaţiile de Mediu următoare:
întreţinerea căilor de acces şi a platformelor de lucru betonate;
să ia măsuri permanente pentru prevenirea deversărilor accidentale de produse petroliere şi protecţia solului;
reînnoirea Contractului cu S.C. Alfa S.A. pentru prestări de servicii de gospodărirea apelor;
asigurarea permanenta a parametrilor legali de evacuare a apelor uzate;
menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiilor de depoluare a gazelor.

34
35

3.1.3.3.Sinteza diagnosticului resurselor tehnice


Tabel nr Diagnosticul general al resurselor tehnice
Nr. Observaţii Diagnostic Punctaj * Pondere de Punctaj Măsuri necesare
Criterii
crt. SWOT* importanţă agregat
Amplasamentul capacităţilor Calea de acces necesită mijloace Stare slabă 3 7% 0,21
1. productive şi căile de acces de transport .
Valoarea şi structura  mijloacele fixe sunt Stare bună 4 16 % 0,64
imobilizărilor corporale achiziţionate din împrumuturi
2. structura corespunde
specificului activităţii
Asigurarea cu  la nivelul cerinţelor Stare bună 4 13 % 0,52
3. utilaje şi echipamente  excedent de capacitate
Starea utilajelor şi  grad de uzură scăzut Stare bună/ 4 15 % 0,60
4. echipamentelor/Calitate  nivel tehnic îmbunătăţit Tendinţă de
tehnologii  grad de înnoire în creştere
îmunătăţire
Utilizare extensivă a utilajelor  grad mediu de utilizare a Stare bună/ 4 1% 0,04
5. şi echipamentelor capacităţilor de producţie Tendinţă de
îmunătăţire
Veniturile totale/Profitul brut şi Stare bună/ 4 18 % 0,72
Utilizarea intensivă Profitul net la 1ooo lei Tendinţă de
6. utilajelor şi imobilizări corporale sunt în
Echipamentelor creştere, în creştere îmunătăţire
Întreţinere şi reparaţii atelier de reparaţii propriu Stare forte 5 2% 0,1
7.
program de reparaţii
Investiţii - există plan de investiţii Stare forte 5 4% 0,2
8. - investiţiile finanţate din credite
-grafic de execuţie a obiectivelor
Fluxul de producţie - tehnologii învechite Stare medie/ 3,5 9% 0,315
9. - lipsă de capacitate de producţie la Tendinţă de
nivelul cererii;
îmbunătăţire
există un grad de poluare Stare medie 3 15 % 0,45
semnificativ;
10. Aspecte ecologice -avizele de mediu nu sunt
integral acordate, există
acorduri în curs.
Puncte forte PUNCT TARE 100 % 3,795 Terapie -se impune:
Diagnosticul general  Structura pe categorii a  sporirea gradului de utilizare a
B.2. al resurselor tehnice- imobilizărilor corporale este
(3,5-4) capacităţii productive. Aceasta depinde de
punctaj total adecvată specificului tehnologic creşterea gradului de utilizare al utilajelor,
şi naturii activităţii desfăşurate de utilizarea mai completă a timpului de

35
36

de unitate, ponderea cea mai funcţionare al utilajelor şi de creşterea


mare în cadrul structurii fiind randamentului;
deţinută de imobilizări active;  utilizarea eficientă a suprafeţelor de
 Se poate considera ca producţie. Gradul de încărcare a
unitatea este asigurată cu suprafeţelor de producţie impune pe lângă
utilaje şi echipamente necesare respectarea parametrilor proiectaţi şi
unităţii; respectarea regulilor privind protecţia la
 Starea imobilizărilor locul de muncă. Un grad de încărcare
corporale s-a îmbunătăţit ca necorespunzător a suprafeţelor de
urmare a procesului de producţie are implicaţii directe negative
retehnologizare început în anul asupra numărului mediu de ore pe un
tn crescând astfel şi eficienţa utilaj, precum şi asupra randamentului
utilizării lor. mediu şi asupra calităţii producţiei
obţinute.
Puncte slabe
 Gradul de uzură al
imobilizărilor corporale, deşi
s-a ameliorat, se menţine încă
ridicat;
 Folosirea incompletă a
timpului de lucru al utilajelor
din diferite cauze: lipsa
pieselor de schimb,
aprovizionarea defectuoasă cu
materii prime etc.;
 Folosirea neraţională a
utilajelor cu repercusiuni
negative asupra randamentului
mediu.

* Punctajul acordat pe baza diagnosticului de tip SWOT a fost acordat pe baza metodei grilelor de evaluare prezentată în Cap 2 Metodologia diagnosticului economico-
financiar, al suportului de curs pus la dispoziţie.

36
37

3.1.4. Diagnosticul resurselor materiale

Piaţa de aprovizionare
S.C. Plastic S.A. utilizează o gamă diversificată de materii prime şi materiale atât din ţară cât şi din străinătate.
Piaţa de aprovizionare a S.C. Plastic S.A. este prezentată în tabelul 23.

Piaţa de aprovizionare a S.C. Plastic S.A. în anul 2007


Tabelul 23
Nr. Denumire Surse de aprovizionare
crt. Material Furnizori interni Furnizori externi
Denumire Valoare Denumire Valoare
(mii.lei) (mii.lei)
1. Polietilenă de mare S.C.Arpechim S.A. 42 Hoechst (Germania) 18
densitate Rohne (Franţa)
22,1
2. Polipropilenă SC Petromidia S.A. 31 - -
3. Polietilenă de mică SC Petrobrazi S.A. 21,5 - -
densitate
4. Polietilenă de mică SC Arpechim SA 46,6 - -
densitate
5. PVC SC Oltchim SA 36,1 - -
6. Polistiren SC Arpechim SA 16,1 - -
SC Petrotel SA 12,3
7. Copolimer acrilonitril - - Platugil (Franţa) 19
8. Poliamida 6,6 - - Bayer 15,7
Poliamida 6,0 - - (Germania) 9,2
Poliamida 6,10 - - Rhodiacita (Franţa) 5,4
Poliamida 6,10 - - 8,2
9. Poliamida 11 - - Aquitaine (Franţa)
Organico (Franţa) 21,4

Din analiza pieţei de aprovizionare se desprind următoarele concluzii:


 nu sunt restricţii în aprovizionarea cu materii prime şi materiale, singura problemă este lipsa resurselor financiare pentru aprovizionare;
 aprovizionarea se face cu mijloace de transport proprii fie direct de la furnizori, fie prin intermediari, dacă nu se justifică din punct de vedere
al eficienţei transportul direct de la furnizori.

37
38

Eficienţa utilizării resurselor materiale

Pentru analiza eficienţei utilizării materiilor prime şi materialelor ne oprim, spre exemplificare la nivelul unui produs plastic Profil
X iar apoi la nivel global.

Tabel 24 Structura cheltuielilor materiale incorporate de produsul Profil X

Nr Denumirea resursei Consumuri Preţ de achiziţie Cheltuieli materiale


crt materiale Specifice unitar unitare
(cs) (a) Cmu
kg lei/kg (lei)

1 PA 150 3,60 540

2 PP 926 3,60 3.333,6

3 PVC 252 0,48 120,96

4 PBT 47 20,00 940

Cheltuieli materiale 4.934,56


unitare încorporate de
produs Profil X
4
Cmu   csixai
i 1

38
39

Tabel nr. 25 Gradul de realizare a consumurilor specifice pe elemente

Nr Denumirea resursei Consumuri Consumuri Indice de Economii (+) sau


crt materiale Prevăzute Realizate realizare plan- Pierderi (-) din
Cst0 Cst1 abaterea faţă de
plan
1 PA 150 145 96,67% 3,33%

2 PP 926 916 98,92% 1,08%

3 PVC 252 251,7 99,88% 0,12%

4 PBT 47 40,7 86,59% 13,41%

Se poate constata o diminuare a consumurilor specifice la toate materialele componente ale produsului Profil X, comparativ cu
nivelul planificat, realizând economii de materiale mai ales la materialul PBT component al produsului Profil X.

Tabel 26 Gradul de valorificare resurselor materiale


Valori absolute (lei) Indici cu baza în lanţ (%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007
Cifra de afaceri netă
(CAN) 882.553.375 1.049.772.080 1.163.876.769 100 % 118,95 % 110,87 %
Total cheltuieli 100 %
materiale (Cm) 372.543.658 321.151.555 337.482.304 86,2 % 105,08 %
Grad de valorificare 100
resurselor materiale
CAN
Gv  x1000 100
Cm 2368,9 3.268,7 3.448,7 138 % 105,5

Pe total activitate se constată o creştere a gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor pe toată perioada de
analiză, mai pronunţată în anul anterior tn-1.

39
40

Tabel nr. Diagnosticul general al resurselor materiale


Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere de Punctaj Măsuri necesare
Nr.
Criterii SWOT* * importanţă agregat
crt.

1. Structura furnizorilor Structura furnizorilor este puţin diversificată Stare slabă 2 7% 0,14
Gradul de dependenţă faţă Există dependenţă ridicată faţă de furnizori, la Stare slabă 2 15 % 0,3
2. de anumiţi furnizori un singur material există 2 furnizori disponibili
şi anume Polietilenă de mare densitate
Calitatea materiilor prime Există o calitate buna a materiilor prime şi Stare bună 4 10 % 0,4
3.
achiziţionate materialelor achiziţionate
Condiţii de transport şi Aprovizionarea se face cu mijloace proprii Stare slabă 2 4% 0,08
4. plată direct sau prin intermediari
Bonificaţii, reduceri În mod uzual se acordă discounturi din partea Stare forte 5 8% 0,4
5. furnizorilor
Acoperirea cu contracte a Nu sunt restricţii în aprovizionarea, singura problemă Stare bună 4 16 % 0,64
6. ar fi sursele de finanţare
necesarului de aprovizionat
Realizarea programului de Programul de aprovizionare este realizat pe Stare forte 5 2% 0,1
aprovizionare pe total si pe total şi pe sortimente
7.
principalele resurse
materiale
Stocuri de rezervă Societatea nu dispune stocuri de rezervă Stare critică 1 7% 0,07
8.
Stocuri cu mişcare lentă Nu există stocuri cu mişcare lentă Stare forte 5 13 % 0,65
9.
Eficienţa utilizării Grad de valorificare a materiilor prime şi Stare 3.5 18 % 0,63
10. stocurilor de materii şi materiale mare, ritm de creştere descendent forte/Deteriorare
materiale lentă
- Există o structură puţin diversificată a pieţei PUNCT INCERT- 100 % 3,41 Terapie -se impune:
furnizorilor  Deconcentrarea paletei de
- Nu există o politică prudenţială în ceea ce PUNCT TARE furnizori prin atragerea de noi pieţe
Diagnosticul priveşte crearea de stocuri de rezervă, ca atare (3-3,5) de aprovizionare. Se impune şi
există un risc de producţie semnificativ în cazul studiul posibilităţii utilizării unor
general al neonorării comenzilor din partea unui furnizor materii prime de substituţie şi/sau
B.3 resurselor - Situaţia prezentată mai sus se agravează şi adaptarea producţiei către astfel de
mai mult în condiţiile existenţei unui nivel de resurse materiale subsituibile.
materiale -punctaj dependenţă foarte ridicat de un acelaşi furnizor.  Adoptarea unei politici mai
total prudenţiale în ce priveşte
gestionarea resurselor materiale,
prin adoptarea politii stocurilor de
rezervă.

40
41

Sinteza diagnosticului stării economice

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICE


Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat
importanţă*
B.1Diagnosticul Personalul societăţii este calificat, capabil să se adapteze PUNCT 4,36 P1 = 40 % 1,744 …
la reînnoire;
managementului şi  Echipa managerială este tânără, dinamică, cu bune TARE-
resurselor umane rezultate în ultimii ani; FORTE
 Structura pe meserii, niveluri de calificare, vârstă şi (4-4,5)
vechime contribuie la creşterea potenţialului uman;
 Insuficienta preocupare pentru stimularea creativităţii
salariaţilor şi pentru întinerirea personalului.
B.2Diagnosticul - Starea tehnică a utilajelor s-a îmbunătăţit datorită PUNCT 3,795 P2 = 30 % 1,1385 …
procesului de înnoire început în anul 2007;
resurselor tehnice -Există utilaje care nu se mai folosesc şi că gradul de TARE
utilizare este foarte scăzut datorită lipsei de solicitări la (3,5-4)
unele grupe de utilaje;
-Capacitatea tehnică înregistrează o sporire în anul 2007
creându-se astfel o imagine de stabilitate în activitatea şi
în dezvoltarea firmei.
B.3Diagnosticul Există o structură puţin diversificată a pieţei furnizorilor PUNCT 3,41 P3 = 30 % 1,023 …
- Nu există o politică prudenţială în ceea ce priveşte
resurselor materiale crearea de stocuri de rezervă, ca atare există un risc de INCERT-
producţie semnificativ în cazul neonorării comenzilor din PUNCT
partea unui furnizor TARE
- Situaţia prezentată mai sus se agravează şi mai mult în
condiţiile existenţei unui nivel de dependenţă foarte (3-3,5)
ridicat de un acelaşi furnizor.

41
42

B. SINTEZA Se constată o stare economică bună peste medie. PUNCT TARE 100 % 3,9055
DIAGNOSTICULUI (3,5-4)
STĂRII ECONOMICE

* Aprecieri ale autorului

42
43

Capitolul 4 Diagnosticul stării financiare la SC Plastic SA

Diagnosticul stării financiare va fi defalcat pe următoarele componente:


Diagnosticul poziţiei financiare;
Diagnosticul performanţelor financiare;
Diagnosticul fluxurilor de trezorerie;
Diagnosticul riscurilor;

Pentru fiecare domeniu diagnosticat se vor analiza diferite aspecte caracteristice care vor fi apoi apreciate atât calitativ în cadrul
unei analize de tip SWOT cât şi cantitativ prin acordarea de punctaje, cu ajutorul grilelor de evaluare. În acest sens, punctajele se vor
acorda de la 1 la 5 în funcţie de următoarele:

dacă se apreciază doar starea sau tendinţa de evoluţie a acestora se va utiliza grila de evaluare în formă simplă:

Tabel nr. Matricea de evaluare simplă


Nota (N) 1 2 3 4 5
Stare Critică Slabă Medie Bună Forte
Tendinţă Deteriorare Deteriorare Menţinere Îmbunătăţire Îmbunătăţire
bruscă lentă Lentă bruscă

- dacă se apreciază simultan atât nivelul cât şi tendinţa se va utiliza grila de notare complexă sub formă de matrice astfel:
Tabel nr. Matricea de evaluare complexă
Tendinţă/Stare Critică Slabă Medie Bună Forte
Îmbunătăţire 3 3.5 4 4.5 5
bruscă
Îmbunătăţire lentă 2.5 3 3.5 4 4.5
Menţinere 2 2.5 3 3.5 4
Deteriorare lentă 1.5 2 2.5 3 3.5
Deteriorare bruscă 1 1.5 2 2.5 3

43
44

În final aprecierea domeniului diagnosticat se utilizează “Grila diagnosticului mediului intern” aplicată acum pentru
aprecierea caritativa şi cantitativă a stării financiare a entităţii.
Clasificare SWOT Punctaj
5
PUNCT FORTE 4.5
4
PUNCT TARE 3.5
PUNCT INCERT 3
2.5
PUNCT SLAB 2
1.5
PUNCT CRITIC 1

44
45

4.1. Diagnosticul poziţiei financiare la SC Plastic SA


În funcţie de obiectivele urmărite, analiza poziţiei financiare se realizează pe următoarele două paliere: analiza de ansamblu
a poziţiei financiare şi analiza echilibrului financiar.

Diagnosticul de ansamblu a poziţiei financiare


În cadrul analizei de ansamblu a poziţiei financiare se pune în evidenţă evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

1.1.Diagnosticul evoluţiei poziţiei financiare


Analiza evoluţiei sau trendului poziţiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanţ calculaţi pentru elementele de
active/datorii/capitaluri proprii, aşa cum rezultă din Anexa 1 „ Analiza evoluţiei poziţiei financiare”. Pentru anul 2005 valoarea
acestor indici este considerată de 100%. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:

Diagnosticul evoluţiei activelor

Analiza evoluţiei activelor imobilizate


În 2006 faţă de 2005:
Se observă o scădere a activelor imobilizate (AI) cu 5,21% faţă de 2005 imprimată de scăderea imobilizărilor corporale (IC) cu
5,31% care deţin o pondere semnificativă în totalul activelor imobilizate.
În 2007 faţă de 2006:
Activele imobilizate au crescut în 2007 faţă de 2006 cu 33,60%, o creştere semnificativă, imprimată mai ales de creşterea
imobilizărilor corporale (IC au crescut cu 33,57% în 2007), dar şi de celelalte elemente de active imobilizate care au crescut cu
procente de peste 30%: imobilizările necorporale au crescut cu 60,45% şi imobilizările financiare cu 34,78%.

Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi
intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare.

Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor necorporale

45
46

Imobilizările necorporale ale societăţii sunt reprezentate de următorul post bilanţier: „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci,
drepturi şi alte valori similare şi alte imobilizări necorporale” (simbolizate C), constând în licenţe cumpărate pentru calculatoarele din
firmă, după cum reiese din notele explicative la situaţiile financiare (nota 1.Active imobilizate).
Diagnosticul dinamicii imobilizărilor necorporale vizează aspectele extensive (privind creşterile sau descreşterile înregistrate) pe
care le surprindem cu ajutorul ritmului modificărilor de imobilizări necorporale (IIN).

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii imobilizărilor necorporale
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
IINC = 107,68 %
Imobilizările necorporale cresc în 2006 cu 7,68% de la Îmunătăţire 4
6.222 de lei la 6.700 lei ca urmare a achiziţionării de lentă
noi programe informatice în valoare de 3.880 de lei.
IINC > 100
2005-2006 Din datele informative se observă că an de an s-au
constituit amortizări pentru acest post bilanţier care
dacă se scad din soldul final al acestor imobilizări
necorporale dau tocmai valoarea de 6700 de lei
aferentă sfârşitului de an 2006.
2006-2007 IINC > 100 IINC = 160,45%.%
În 2007 sunt achiziţionate noi licenţe (Windows 9buc, Îmbunăţire 5
BitDeffender 30buc, Office 4buc) în valoare de 9.004 bruscă
lei, astfel încât totalul IN (formate doar din C) ajunge la
10.750 de lei, înregistrând o creştere semnificativă faţă
de anul anterior de 60,45%. Din notele explicative ale
anului 2007 (nota 1. „Active imobilizate”, punctul 9)
reiese faptul că au fost scoase din uz imobilizări
necorporale reprezentând programe informatice în
valoare totală de 10.166 de lei care au fost înlocuite cu
cele achiziţionate în cursul aceluiaşi an.
În 2007 sunt achiziţionate noi licenţe într-o creştere
semnificativă faţă de anul anterior de 60,45%.

46
47

2005-2007 IINC > 100 Din analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale se Îmbunătăţire 4.5
remarcă interesul continuu al firmei pentru lentă/bruscă
achiziţionarea de programe informatice, într-un ritm de
creştere pe toată perioada mult mai accentuat însă în
2007.

II.Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor corporale


Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de următoarele posturi în bilanţ: „Terenuri şi construcţii” (T), „Instalaţii
tehnice şi maşini” (I), „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” (Ai), „Avansuri şi imobilizări corporale în curs” (Avc). Avansurile şi
imobilizările corporale în curs se referă atât la avansurile acordate furnizorilor de imobilizări corporale, cât mai ales la valoarea
imobilizărilor aflate în curs de realizare, după cum reiese din nota explicativă nr.1 „Active imobilizate”.
Ca o caracteristică generală a imobilizărilor corporale este faptul că valoarea lor se recuperează treptat pe toată durata lor de viaţă
prin amortizare. Din nota 1 „Active imobilizate” se remarcă faptul că în anul 2006 în patrimoniul societăţii se aflau 810 imobilizări
corporale amortizate integral (reprezentând 86% din total) şi 128 imobilizări corporale neamortizate integral (14%). În 2007, numărul
imobilizărilor corporale amortizate integral este de 743 (87% din total), iar al celor neamortizate integral 110 (13%). Se mai observă
astfel că numărul imobilizărilor corporale a scăzut de la 938 în 2006 la 853 în 2007, majoritatea ca urmare a unor casări –
dezmembrări.
Ca atare în analiza imobilizărilor corporale trebuie ţinut cont de faptul că valoarea acestora poate fluctua atât în sensul creşterii
cât şi descreşterii de la un an la altul. Creşterea se produce ca urmare a unor reevaluări, modernizări sau noi achiziţii, iar scăderea
valorii lor apare în cazul unor vânzări, a scoaterii din funcţiune, recuperării investiţiilor prin amortizare sau trecerii acestora la obiecte
de inventar. Tot din nota 1 se observă că an de an au loc ieşiri din patrimoniul societăţii la nivelul activelor imobilizate 100%
amortizate, atât prin casare – dezmembrare, cât şi prin vânzare către terţi. Această politică a conducerii societăţii îi asigură un câştig
de pe urma încasărilor din vânzarea acestor imobilizări corporale şi denotă în acelaşi timp interesul firmei pentru retehnologizare şi
dotarea cu echipamente moderne.
Deoarece imobilizările corporale sunt cele care participă esenţial la crearea de valoare pentru entitate, constiuind principalul
motor productiv al acesteia, analiza lor vizează două aspecte:
din punct de vedere extensiv, o analiză în dinamică a valorii nete contabile (valoarea de intrare a imobilizărilor corporale
diminuată cu amortizarea şi provizioanele constituite), prin care se pune în evidenţă creşterea sau descreşterea valorii
acestora de la un an la altul.
din punct de vedere intensiv, o analiză corelativă între indicii cifrei de afaceri netă ICAN şi indicii imobilizărilor corporale IIC, care
pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării capacităţilor de producţie.

47
48

48
49

a)Diagnosticul utilizării extensive a evoluţiei imobilizărilor corporale:

Tabel nr.
Diagnosticului ritmului de modificare al imobilizărilor corporale
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
IIC = 94.69 %
Imobilizările corporale scad în 2006 faţă de 2005 cu Deteriorare 2
5,31% ca urmare a scăderii valorilor la toate posturile lentă
bilanţiere componente. Ponderea cea mai semnificativă
în totalul imobilizărilor corporale o deţin terenurile şi
construcţiile (peste 80%) care imprimă astfel trendul
descrescător în 2006. Totuşi, acestea nu scad decât într-
o proporţie foarte mică de doar 0,46%. Nota explicativă
nr.1 coroborată cu explicaţiile din datele informative ne
dau o imagine mai detaliată a acestei scăderi: în luna
martie 2006 a avut loc o evaluare a terenurilor, aceasta
păstrând nemodificată valoarea de 19.698.240 de lei a
terenurilor. Însă valoarea iniţială a construcţiilor de
4.613.658 a înregistrat o creştere pe parcursul anului de
2005-2006 IIC < 100 154.648 de lei, dar şi o amortizarea totală reţinută
pentru acestea de 2.416.800. Însumând cele două
componente, rezultă soldul total al acestui post bilanţier
pentru anul 2006 şi această uşoară scădere de 0,46%
datorată amortizării. În nota nr. 1 este subliniat, de
asemenea, faptul că o mică parte din terenurile şi
clădirile deţinute de entitate sunt închiriate către S.C.
Romtatay S.A. şi printr-un contract de comodat către
Cabinetul Medical.
Posturile bilanţiere „Instalaţii tehnice şi maşini”şi „Alte
instalaţii, utilaje şi mobilier” înregistrează o scădere
mai accentuată în 2006 faţă de 2005 de 26,64% şi
respectiv 21,07% atât ca urmare a înregistrării
amortizării, cât şi prin casare-dezmembrare a unor
instalaţii tehnice. O detaliere a acestei scăderi se
49
50

urmăreşte în formularul 30 „Date informative” privind


situaţia activelor imobilizate şi a amortizării acestora.
Avansurile şi imobilizările corporale în curs se reduc la
0 la sfârşitul anului 2006, iar provizioanele aferente
acestora sunt preluate la venituri.
2006-2007 IIC > 100 IIC = 133,57%
Totalul imobilizărilor corporale creşte în 2007 cu Îmbunăţire 5
33,57% faţă de nivelul din 2006, influenţa cea mai bruscă
importantă fiind datorată creşterii valorii terenurilor şi
construcţiilor cu 26,56%. În anul 2007 s-a achiziţionat
un teren în valoare totală de 6.360.340 de lei şi a avut
loc de asemenea o expropriere a unui teren în valoare
de 256.032 de lei, expropriere contestată de societate şi
care face obiectul unui litigiu.
Valoarea poziţiilor bilanţiere „Instalaţii tehnice şi
maşini” şi „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” au
înregistrat scăderi masive faţă de 2006 de 23,07%
respectiv 54,13% care se explică atât prin înregistrarea
amortizărilor (după cum reiese din formularul 30) cât şi
prin casare-dezmembrare sau vânzare către terţi.
Interesantă este evoluţia avansurilor şi a imobilizărilor
în curs care cresc de la 0 la 3.367.843 în 2007 ca
urmare a achitării unor avansuri pentru achiziţionarea
unei platforme de cântărire automată şi pentru un plan
de urbanism şi a costurilor unor imobilizări neterminate
până la sfârşitul exerciţiului financiar reprezentând o
instalaţie de producere folii coextruse. Aceste detalii
reies din nota explicativă nr.1 „Active imobilizate”.
Per ansamblu se apreciază că evoluţia imobilizărilor
corporale în anul 2007 este impusă de dinamica
valorilor terenurilor şi construcţiilor şi a avansurilor şi
imobilizărilor în curs, celelalte posturi bilanţiere la care
se înregistrează evoluţii în sensul descreşerii
neinfluenţând aproape deloc.

50
51

2005-2007 IIC < 100 Se constată o evoluţie fluctuantă a imobilizărilor Îmunătăţire 3.5
urmată de corporale , tendinţa generală este însă de îmbunătătţire lentă
IIC > 100 lentă de-a lungul perioadei analizate.

b)Diagnosticul utilizării intensive a evoluţiei imobilizărilor corporale (analiza corelativă a ICAN şi IIC)

Tabel nr.
Diagnosticul corelaţiei între dinamica imobilizărilor corporale şi dinamica cifrei de afaceri nete
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Se constată următoarea situaţie: Îmbunăţire 4
ICAN = 108,30% > IIC = 94,69% lentă
În această situaţie se remarcă o creştere a gradului de
utilizare a imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005,
ceea ce înseamnă că imobilizările corporale generează
2005-2006 IIC < ICAN
beneficii economice într-un ritm superior dotării de care
dispune societatea. Acest aspect este unul favorabil
entităţii.
În concluzie există o creştere a gradului de utilizare a
imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005
2006-2007 Se constată următoarea situaţie: Deteriorare 1
ICAN = 100,95% < IIC = 133,57% bruscă
În această situaţie efectele reprezentate de cifra de afaceri
netă cresc într-un ritm inferior efortului depus de entitate
reflectat prin capacităţile sale productive. Această
diferenţă este una semnificativă şi denotă un aspect
IIC > ICAN
negativ în privinţa eficienţei cu care sunt utilizate
imobilizările corporale în obţinerea de beneficii
economice. Totuşi dacă abordăm o judecată pe termen
lung, achiziţiile care au dus la o aşa creştere a
imobilizărilor corporale ar putea aduce importante
beneficii în anii următori.

51
52

În concluzie situaţia reprezintă un aspect negativ în


privinţa eficienţei cu care sunt utilizate imobilizările
corporale în obţinerea de beneficii economice. Pe termen
lung însă investiţiile ar putea aduce beneficii viitoare
semnificative.
În anul 2006, societatea utilizează mult mai eficient decât
în 2007 capacităţile productive, efectele obţinute de pe Îmbunăţire 3.5
urma acestora la sfârşitul exerciţiului financiar depăşind Lentă/
IIC < ICAN efortul depus. Totuşi ritmul superior al dotărilor corporale Deteriorare
2005-2007 şi din ultimul an al perioadei analizate şi care nu a generat bruscă
IIC > ICAN rezultate pe măsură trebuie privit cu mai multă atenţie
pentru a identifica acele categorii care nu sunt generatoare
de beneficii economice ori pentru a vedea dacă nu cumva
aceste beneficii vor putea fi obţinute pe termen lung.

Tabel nr.
Sinteza diagnosticului dinamicii imobilizărilor corporale

Diagnostic Punctaj
Componente Interpretare/Cauze
SWOT
a)Diagnosticul ritmului de Se constată o evoluţie fluctuantă a Îmunătăţire 3.5
modificare al imobilizărilor imobilizărilor corporale, tendinţa lentă
corporale generală este însă de îmbunătătţire lentă
de-a lungul perioadei analizate.
În anul 2006, societatea utilizează mult
b)Diagnosticul corelaţiei
mai eficient decât în 2007 capacităţile Îmbunăţire 3.5
între dinamica
productive, efectele obţinute de pe urma Lentă/
imobilizărilor corporale şi
acestora la sfârşitul exerciţiului Deteriorare
dinamica vânzărilor
financiar depăşind efortul depus. bruscă
Tendinţa generală este însă de Îmunătăţire 3.5
Sinteza diagnosticului îmbunătătţire lentă a nivelului de dotare lentă
dinamicii imobilizărilor cu imobilizări corporale şi a eficienţei
corporale utilizării acestora, de-a lungul perioadei
analizate.

52
53

Diagnosticul evoluţiei imobilizărilor financiare


Plastic deţine imobilizări financiare sub forma „Titluri deţinute ca imobilizări” şi „Alte creanţe”. Din notele explicative aflăm că
firma deţine acţiuni la S.C. Romtatay S.A. în valoare de 492.750 de lei (reprezentând 45,54% din capitalul social al acestei societăţi
mixte româno-spaniole) şi că există o garanţie plătită la RADET pentru plata la 90 de zile a facturilor de energie termică în valoare de
8.908 lei.

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii imobilizărilor financiare
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
IIF = 100 % Menţinere 3
Situaţia imobilizărilor financiare nu se modifică în 2006
IIF = 100
2005-2006 faţă de 2005. Valoarea titlurilor de participare rămâne
neschimbată şi nici valoarea garanţiei la RADET nu se
modifică.
2006-2007 IIF > 100 IIF = 134,78 % Îmbunăţire 4
În 2007 imobilizările financiare cresc cu 34,78% ca lentă
urmare a creşterii titlurilor deţinute ca imobilizări cu
35,41%. Din nota 1 „Active imobilizate” aflăm că în
2007 societatea a mai cumpărat acţiuni la SNTGN
Transgaz SA în valoare de 174.476 de lei.
2005-2007 IIF = 100 şi Entitatea deţine titluri de participare în Menţinere/ 3.5
IIF > 100 acţionariatul altor firme, iar interesul pentru Îmbunătăţire
diversificarea portofoliului de imobilizări lentă
financiare creşte prin noi achiziţii în 2007.

Analiza evoluţiei activelor circulante

53
54

Activele circulante urmează un trend crescător pe întreaga perioadă analizată, valoarea acestora depăşind în 2006 dublul valorii
iniţiale. Elementele componente variază însă diferit astfel că după o analiza a evoluţiei totalului activelor circulante ne vom interesa
şi de o analiză a componentelor acestora.
Entitatea nu deţine investiţii financiare pe termen scurt, trezoreria fiind astfel formată numai din „casa şi conturi la bănci”.
În 2006 faţă de 2005:
Totalul activelor circulante creşte în 2006 faţă de 2005 cu 161,13%, depăşind dublul valorii din 2005. Această modificare este
imprimată de creşterea de peste 4 ori a postului bilanţier „Casa şi conturi la bănci” care deţin ponderea cea mai semnificativă în
totalul activelor circulante – 68,75% (Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare).
O creştere în volum înregistrează şi totalul creanţelor însă nu la fel de spectaculoasă ca trezoreria. Acestea cresc în 2006 cu 38,67%
faţă de valoarea din 2005 ceea ce reflectă o intensificare a relaţiilor cu debitorii entităţii.
Şi stocurile înregistrează o creştere în 2006 faţă de 2005 de 16,02% mai puţin accentuată, însă importantă prin ponderea stocurilor în
totalul activelor circulante.
În 2007 faţă de 2006:
o Se poate considera că în 2007 activele circulante rămân aproximativ constante la valoarea din 2006, creşterea de 1,06% fiind
nesemnificativă.
o Cu toate că stocurile înregistrează în 2007 faţă de 2006 o creştere mai accentuată (58,41%) şi cu toate că şi creanţele cresc cu
11,08%, totuşi acestea nu imprimă un trend crescător semnificativ totalului activelor circulante. Aceasta deoarece postul „casa şi
conturi la bănci” înregistrează o scădere de 14,74% care dată fiind ponderea lor importantă afectează prin temperarea creşterii
activelor circulante.

Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi
intensiv al elementelor de active circulante: stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.

I. Diagnosticul evoluţiei stocurilor


Variaţia stocurilor înregistrează o evoluţie crescătoare de la un an la altul, mai accentuată în ultimul an al perioadei de analiză.
În 2006 faţă de 2005:
Se înregistrează o creştere de 16,02% faţă de 2005 ca urmare a creşterii tuturor activelor componente. Creşterea generală este
imprimată de creşterea „materiilor prime şi materiale consumabile”cu 7,98% şi a „produselor finite şi mărfuri” de 30,53% care deţin
o pondere importantă în total.
Deşi „avansurile pentru cumpărări de stocuri” înregistrază o creştere în volum de peste 4 ori faţă de 2005, acestea nu influenţează
semnificativ, neavând o pondere deosebită în total.
În 2007 faţă de 2006:
54
55

Stocurile cresc cu peste 50% în 2007 ca urmare a creşterii semnificative a „materiilor prime şi materiale consumabile” de 74,68%.
Nici în acest an creşterea „avansurilor pentru cumpărări de stocuri” nu influenţează semnificativ totalul.
Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuare de analize diagnostic detaliate pornind de la modul de evoluţie extensiv şi
intensiv al elementelor de active stocuri astfel: stocuri de materii prime şi materiale, stocuri de producţie în curs de execuţie, stocuri
de produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărări de stocuri.

a) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de materii prime şi materiale (SMP)


Întrucât stocurile de materii prime şi materiale consumabile reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice
societate cu profil productiv, analiza evoluţiei acestora se impune a se realiza sub dublu aspect:
din punct de vedere extensiv, vizând ritmul modificării stocurilor
din punct de vedere intensiv, aspect prin care se evidenţiază eficienţa utilizării resurselor materiale în producţie, vizând analiza
corelativă ISM – Indicele stocurilor de materii prime şi materiale, ICM – ritmul modificării consumului de materiale şi ICAN –
Indicele cifrei de afaceri netă.

Tabel nr.
Diagnosticului ritmului de modificare al SMP
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
ISMP = 107,98 % Îmbunătăţire 4
2005-2006 ISMP > 100 Se înregistrează o creştere de 7,98% ca urmare a lentă
aprovizionărilor în devans.
2006-2007 IISMP > 100 ISMP = 174,68 % Îmbunătăţire 5
Creştere semnificativă a SMP cu 74,68% ca urmare a bruscă
unor aprovizionări în devans sau peste necesar pentru a
beneficia de oportunităţi de preţ.
2005-2007 IISMP > 100 Are loc o creştere a stocurilor pe toată perioada de Îmbunătăţire 4.5
analiză într-un ritm mult mai accentuat în 2007, datorită lentă/bruscă
unor aprovizionări în devans pentru a benefica de
oportunităţi de preţ.

55
56

Tabel nr.
Diagnosticul corelaţiei între dinamica SMP şi dinamica cifrei de afaceri nete
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
ISMP >100%, ISMP = 107,98% ICM = 111,87% ICAN = 108,30% ,ICAN< ICM
ICM >100%, Situaţia reflectă o creştere a stocurilor de materii prime şi
2005-2006 Deteriorare
ICAN >100% şi materiale pe fondul scăderii gradului de valorificare a
ICAN < ICM materiilor prime şi materialelor lentă 2
2006-2007 ISMP = 174,68%, ICM = 103,51% ICAN = 100,95% , ICAN< ICM Deteriorare 1
Situaţie reflectă o creştere mult mai accentuată a stocurilor de bruscă
ISMP >100%,
materii prime şi materiale comparativ cu anul anterior, pe
ICM >100%,
fondul scăderii gradului de valorificare a materiilor prime şi
ICAN >100% şi
materialelor. Comparativ cu anul anterior, situaţia se
ICAN < ICM
agravează, gradul de aprovizionare fiind mult prea mare,
peste necesarul pentru producţie.
ISMP >100%, Entitatea îşi gestionează mai bine stocul de materii prime şi Deteriorare 1.5
2005-2007 ICM >100%, materiale în 2006 faţă de 2007, când situaţia devine mai lentă/bruscă
ICAN >100% şi îngrijorătoare.
ICAN < ICM

Tabel nr.
Sinteza diagnosticului dinamicii stocurilor de materii prime şi materiale (SMP)
Diagnostic Punctaj
Componente Interpretare/Cauze
SWOT
Are loc o creştere a stocurilor pe toată Îmbunătăţire 4.5
a)Diagnosticul ritmului de perioada de analiză într-un ritm mult lentă/bruscă
modificare al SMP mai accentuat în 2007, datorită unor
aprovizionări în devans pentru a
benefica de oportunităţi de preţ.
Entitatea îşi gestionează mai bine stocul Deteriorare 1.5
b)Diagnosticul corelaţiei lentă/bruscă
de materii prime şi materiale în 2006
între dinamica SMP şi
faţă de 2007, când situaţia devine mai
dinamica vânzărilor
îngrijorătoare.
56
57

Pe perioada 2005-2007 are loc o Menţinere 3


creştere s stocurilor de materii prime şi
materiale datorită unor aprovizionări
Sinteza diagnosticului
peste necesar pentru a beneficia de
dinamicii SMP
oportunităţi de preţ. Situaţia atrage însă
o scădere a eficienţei gestionării per
ansamblul valor lor, în producţie .

b) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE):


Şi această analiză se realizează sub cele două aspecte:
din punct de vedere extensiv, pentru a reflecta modificările survenite de la an la an
din punct de vedere intensiv, vizând corelaţia între indicele stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE) şi ritmul de
modificare a stocului de produse finite (ISPF). Această abordare surprinde eficienţa modului de gestionare a producţiei pe
flux.

Tabel nr.
Diagnosticului ritmului de modificare al SPCE
Indicatori- Diagnostic SWOT Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii
Se observă o creştere semnificativă în 2006 de
47, 22% faţă de 2005. Situaţia se datorează majorării
duratei ciclului de fabricaţie al produselor datorate unei Deteriorare lentă 1
2005-2006 ISPCE > 100
gestionări ineficiente a resurselor aşa cum rezultă din
analiza de tip intensiv (corelativ) reflectată din tabelul
următor.
2006-2007 ISPCE > 100 Se constată o creştere mai puţin importantă în 2007 de
aprox. 10% faţă de 2006. Corelat cu aspectele intensive
se constată că această creştere a SPCE este corelată cu o Îmbunătăţire bruscă 5
creştere mai rapidă a efectelor sub forma SPF rezultând
o reducere a duratei ciclului de fabricaţie, aspect
favorabil.

57
58

2005-2007 ISPCE > 100 Evoluţie fluctuantă a SPCE, nefavorabilă în 2006 după Deteriorare lentă/
care situaţia se redreseazî în 2007. Îmbunătăţire bruscă 3

Tabel nr.
Diagnosticul corelaţiei între dinamica SPCE şi dinamica cifrei de afaceri nete
Indicatori- Diagnostic SWOT Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii
ISPCE = 147,22%, ISPF = 130,53% şi ISPCE > ISPF
Această situaţie reflectă o creştere a duratei ciclului de
fabricaţie în paralel cu o creştere a costurilor de
producţie ce are ca efecte încetinirea vitezei de rotaţie a Deteriorare lentă 1
2005-2006 ISPCE > ISPF
activelor circulante (după cum se observă din anexa 4
„Analiza indicatorilor de activitate”), creşterea
imobilizărilor de active circulante şi diminuarea
profitului brut aferent producţiei stocate.
2006-2007 ISPCE = 109,55%, ISPF = 132,56% şi ISPCE < ISPF
În această situaţie are loc o reducere a duratei ciclului de
fabricaţie şi în paralel o scădere a costurilor de producţie Îmbunătăţire
cu efecte pozitive asupra entităţii, prin eliberări de active bruscă 5
ISPCE < ISPF
circulante şi creşterea profitului brut aferent producţiei
stocate. În privinţa vitezei de rotaţie a activelor
circulante, aceasta nu creşte, dar măcar se menţine
aproximativ constantă faţă de anul 2006 (anexa 4).
Se observă o gestiune mai bună a producţiei în curs de Deteriorare lentă/
2005-2007 ISPCE > ISPF şi execuţie în 2007 faţă de 2006 cu efecte pozitive asupra Îmbunătăţire 3
ISPCE < ISPF entităţii. bruscă

Tabel nr.
Sinteza diagnosticului dinamicii stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE)
Diagnostic Punctaj
Componente Interpretare/Cauze
SWOT
58
59

a)Diagnosticul ritmului de Evoluţie fluctuantă a SPCE, Deteriorare lentă/


modificare al SPCE nefavorabilă în 2006 după care situaţia Îmbunătăţire 3
se redreseazî în 2007. bruscă
Se observă o gestiune mai bună a Deteriorare lentă/
b)Diagnosticul corelaţiei producţiei în curs de execuţie în 2007 Îmbunătăţire 3
între dinamica SPCE şi faţă de 2006 cu efecte pozitive asupra bruscă
dinamica SPF entităţii.

Evoluţie fluctuantă a SPCE, Menţinere 3


nefavorabilă în 2006 după care situaţia
Sinteza diagnosticului se redreseazî în 2007. Se observă o
dinamicii SMP gestiune mai bună a producţiei în curs
de execuţie în 2007 faţă de 2006 cu
efecte pozitive asupra entităţii.

c) Diagnosticul evoluţiei stocurilor de produse finite şi mărfuri (SPF):

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii stocurilor de produse finite şi mărfuri (SPF)
Diagnostic Punct
Indicatori-
Perioada Interpretare/Cauze SWOT aj
Corelaţii
ISPF = 130,53% şi ICAN = 108,3 %.
Se constată o creştere cu 30,53% a SPF care
corelată cu ICAN pe 2006 de 108,30% reflectă o Deteriorare 1
2005-2006 ISPF > 100
situaţie mai nefavorabilă în gestionarea SPF, bruscă
datorată fie nerespectării termenelor de livrare, fie
creşterii costului de producţie unitar.
2006-2007 ISPF > 100 ISPF = 132,56% şi ICAN = 100,95%. Situaţia
nefavorabilă în privinţa gestionării SPF se menţine Deteriorare 1
şi în acest an bruscă

59
60

2005-2007 ISPF > 100 Pe întreaga perioadă analizată societatea afişează o


lipsă de eficienţă în gestionarea stocurilor de Deteriorare 1
produse finite şi mărfuri, situaţie care dacă rămâne bruscă
nerezolvată poate genera efecte negative pe termen
lung, luând în considerare şi ponderea relativ
ridicată a acestui post bilanţier în totalul stocurilor
(pest 25% - a se vedea anexa 2)

d)Diagnosticul dinamicii avansurilor pentru cumpărări de stocuri:

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii avansurilor pentru cumpărări de stocuri (Avs)
Indicatori- Diagnostic SWOT Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii
IAvs = 537,14 % Îmbunătăţire
2005-2006 IAvs > 100 În 2006 valoarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri bruscă 5
creşte de peste 5 ori faţă de valoarea din 2005
2006-2007 IAvs > 100 IAvs = 249,88 %
În 2007 acestea depăşesc dublul valorii din 2006, ritmul de Îmbunătăţire lentă 4
creştere al avansurilor se diminuează.
2005-2007 IAvs > 100 Avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistrează cea
mai accentuată creştere anuală. Din moment ce toate Îmbunătăţire 4.5
elementele de stocuri cresc în fiecare an al perioadei bruscă/lentă
analizate, societatea se află în situaţia de a mări volumul
avansurilor acordate pentru furnizorilor. O creştere a
avansurilor pentru cumpărări de stocuri reprezintă o bază
pentru creşterea viitoare a volumului de activitate, aspect
favorabil.

60
61

II. Diagnosticul evoluţiei creanţelor


Pentru a realiza o analiză pertinentă a evoluţiei creanţelor este necesară consultarea notelor explicative, a notei 5 „Situaţia
creanţelor şi datoriilor” din care reiese detalierea creanţelor entităţii în: clienţi, clienţi incerţi sau în litigiu, furnizori debitori pentru
servicii, operaţiuni în curs de clarificare şi debitori diverşi. De asemenea, în privinţa creanţelor faţă de clienţi observăm că peste 90%
din acestea sunt de până în 30 de zile, după cum era de aşteptat dată fiind natura decontărilor comerciale.
Per total, creanţele evoluează crescător de la un an la altul. În 2006 acestea cresc cu 38,67% faţă de 2005, urmând în 2007 o
creştere de 11,08% faţă de 2006. Acest trend este imprimat de creşterile de la ambele posturi bilanţiere ce le compun, aşa încât se
impune în continuare o analiză a celor două componente: „creanţe comerciale” şi „alte creanţe”.

a) Diagnosticul evoluţiei creanţelor comerciale:


Creanţle comerciale sunt în directă legătură cu generarea cifrei de afaceri nete şi ca atare vom urmări o analiză mai aprofundată a
acestora, vizând două aspecte:
din punct de vedere extensiv, pentru a pune în evidenţă ritmul modificării creanţelor comerciale de la un an la altul al perioadei
analizate;
din punct de vedere intensiv, pentru a surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale, printr-o analiză
corelativă între ritmul modificării creanţelor comerciale ICC şi indicele cifrei de afaceri nete ICAN

Tabel nr.
Diagnosticul ritmului de modificare al creanţelor commerciale (CC)
Indicatori- Diagnostic SWOT Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii
ICC = 129,3 %
Creanţele comerciale cresc în 2006 cu 29,30% faţă de
2005, valoarea lor ajungând de la 6.137.437 de lei în Îmbunătăţire lentă 4
2005-2006 ICC > 100 2005 la 6.642.860 de lei în 2006 pe fondul creşterii
creanţelor faţă de clienţi, dar şi a diminuării creanţelor
faţă de clienţi incerţi şi a provizioanelor aferente (nota
5).
2006-2007 ICC > 100 ICC = 107,06 %
Creanţele comerciale ating un volum de 7.110.510 lei,
înregistrând o creştere de 7,04% faţă de 2006 pe fondul Îmbunătăţire 5
61
62

creşterii creanţelor faţă de clienţii entităţii. Din nota 5 se bruscă


observă că situaţia creanţelor faţă de clienţii incerţi şi
provizioanele aferente rămân nemodificate faţă de 2006.
2005-2007 ICC > 100 Putem concluziona că evoluţia crescătoare anuală a Îmbunătăţire lentă/
creanţelor comerciale evidenţiază o intensificare a Îmbunătăţire 4.5
activităţii comerciale a entităţii pe întreaga perioadă bruscă
analizată. Se remarcă de asemenea o extindere mai
accentuată a activităţii comerciale în 2006 când ritmul
modificării creanţelor comerciale este superior celorlalţi
ani luaţi în analiză.

Tabel nr.
Diagnosticul corelaţiei între dinamica creanţelor commerciale (CC) şi dinamica cifrei de afaceri (CAN)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
ICC = 129,30%, ICAN = 108,30%, ICC > ICAN
Această situaţie reflectă o extindere a activităţii comerciale care
nu este însoţită de o politică de încasare corespunzătoare. Cu
ICC > 100 alte cuvinte ritmul de facturare nu este însoţit de un ritm Deteriorare 2
ICAN > 100 corespunzător al încasărilor. Se recomandă o supraveghere mai lentă
2005-2006
şi atentă a politicii de încasare pentru a nu genera probleme de
ICC>ICAN lichiditate şi blocaj financiar.
În această situaţie se constată o acumulare a volumului
creanţelor care duce la scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor
comerciale în 2006 faţă de anul precedent.
2006-2007 ICC > 100 ICC = 107,04%, ICAN = 100,95%, ICC > ICAN
ICAN > 100 Şi în 2007 se remarcă un ritm de creştere a volumului creanţelor Deteriorare
şi comerciale superior dinamicii cifrei de afaceri nete, ceea ce lentă 2
ICC>ICAN duce la scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale faţă
de anul anterior, situaţie nefavorabilă dacă se menţine pe termen
lung.

62
63

2005-2007 Comparativ pe perioada de analiză, se constată că pe fondul


unei gestionări ineficiente a creanţelor comerciale, situaţia apare
totuşi mai favorabilă în 2007 pentru că ritmul de scădere a
ICC > 100 vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale este mai mic.* Deteriorare 2
ICAN > 100 Analiza creanţelor comerciale reflectă o extindere a activităţii lentă
şi comerciale a entităţii, mai ales în 2006, care însă nu este
ICC>ICAN corelată cu o politică de încasare corespunzătoare. Apare astfel
un dezechilibru între ritmul de facturare şi ritmul încasărilor,
care dacă se menţine în timp duce la o situaţie nefavorabilă
pentru entitate. La nivelul managementului trebuie monitorizate
atent aspectele privind încasările pentru a adopta o politică de
încasări mai eficientă, cu scopul de a reduce posibilitatea
apariţiei problemelor de lichiditate.

* Pentru a compara eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale se vor calcula şi compara vitezele de rotaţie a creanţelor
comerciale astfel:

k CAN / CC
I 2006 / 2005 k  CC 2006 x100  2006 2006 x100  83,75%
CC k CAN / CC
CC 2005 2005 2005
k CAN / CC
I 2007 / 2006 k  CC 2007 x100  2007 2007 x100  94,13%
CC k CAN / CC
CC 2006 2006 2006

Tabel nr.
Sinteza diagnosticului dinamicii creanţelor comerciale (CC)
Diagnostic SWOT Punctaj
Componente Interpretare/Cauze
a)Diagnosticul ritmului de Există o intensificare a activităţii Îmbunătăţire lentă/
modificare al CC comerciale a entităţii pe întreaga Îmbunătăţire bruscă 4.5
perioadă analizată cu precădere în 2006.
b)Diagnosticul corelaţiei Se constată o gestionări ineficiente a
63
64

între dinamica CC şi creanţelor comerciale datorită unui Deteriorare lentă 2


dinamica CAN dezechilibru între ritmul de facturare şi
ritmul încasărilor.
Pe perioada 2005-2007 are loc o
extindere a activităţii comerciale în
condiţiile unei politici de credit
comercial mai relaxate. Pe termen scurt, Menţinere-îmbunătă 3.25
relaxarea politicii de credit comercial ţire lentă
Sinteza diagnosticului este o pârghie de creştere a vânzărilor şi
dinamicii SMP acumularea de noi clienţi. Pe termen
lung însă, managementul trebuie să
monitorizate atent aspectele privind
încasările pentru a nu duce la riscul
ilichiditate şi în final blocaj financiar.

b) Diagnosticul dinamicii altor creanţe:


În categoria alte creanţe ale entităţii se găsesc: creanţe în legătură cu personalul, furnizori debitori pentru servicii, debitori diverşi
şi operaţiuni în curs de clarificare, după cum apar acestea detaliate în anexa 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”.
Valoarea acestor creanţe creşte de la an la an, de la un minim de 44.627 de lei în 2005 la un maxim de 871.761 de lei în 2007,
remarcându-se un salt spectaculos în 2006. Creşterea lor trebuie însă apreciată prin prisma încadrării în graficele de recuperare.

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii altor creanţe (Acr)
Indicatori- Diagnostic SWOT Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii
IAcr = 1.216,58%
Se remarcă o creştere a acestora de peste 11 ori faţă de
valoarea din 2005, prin înregistrarea în această Îmbunătăţire foarte 5
categorie a sumei de 308.186 de lei reprezentând TVA bruscă
2005-2006 IAcr >> 100
de recuperat şi 180.765 de lei reprezentând dobânzi de
încasat. Deoarece aceste sume de recuperat se află în
graficele de recuperare situaţia este apreciată ca fiind
favorabilă.
64
65

2006-2007 IAcr > 100 IAcr = 160,57%


Şi în 2007 valoarea acestor creanţe creşte, însă doar cu
60,57% faţă de 2006, înregistrându-se diminuări ale Îmbunătăţire bruscă 5
TVA-ului de recuperat, dar creşteri la nivelul
operaţiunilor în curs de clarificare referitoare la
exproprierea terenului deţinut în comuna Tunari şi la
dobânzilor de încasat. Aceste detalieri sunt menţionate
în nota explicativa nr.5 „Situaţia creanţelor şi
datoriilor” aferentă anului 2007 unde tot la această
categorie mai apare o nouă creanţă legată de contribuţia
unităţii la asigurările de sănătate.
2005-2007 IAcr > 100 În privinţa situaţiei entităţii la categoria alte creanţe, se
constată că pe perioada analizată sumele pe care aceasta
le are de încasat cresc şi sunt aferente relaţiilor cu Îmbunătăţire bruscă 5
diverşi debitori: atât statul, cât şi bănci sau furnizori
debitori.

III. Diagnosticul dinamicii trezoreriei


S.C. Plastic S.A. nu deţine investiţii financiare pe termen scurt şi ca atare analiza evoluţiei trezoreriei la această entitate revine la
a analiza ritmul modificărilor anuale survenite pe parcursul perioadei analizate la categoria „casa şi conturi la bănci”. În această
categorie disponibilităţile în numerar şi echivelante de numerar evoluează diferit în perioada 2005 – 2007, ajungând de la un sold
iniţial de 6.482.592 de lei la un sold final la sfârşitul perioadei de 28.234.187 de lei. În analiza întreprinsă ne vom folosi şi de
informaţiile furnizate de fluxurile de numerar, de situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi de notele explicative.

Însă, pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie făcute corelaţii complexe cu alte aspecte din
cadrul analizei şi anume: structura poziţiei financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate şi solvabilitate
precum şi cu tabloul fluxurilor de numerar.

65
66

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii numeraralui din casă şi bancă
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
ICB= 510,82 %
Se observă o creştere spectaculoasă a trezoreriei, înregistrând un
volum de peste 5 ori mai mare decât cel din 2005, ca urmare a Îmbunătăţire 5
încheierii operaţiunii de majorare a capitalului social prin aport de bruscă
2005-2006 ICB>100 numerar la finele anului 2006. Valoarea finală a încasărilor din
subscriere de acţiuni se ridică la 26.190.924 de lei, ridicând astfel
disponibilităţile băneşti la maximul perioadei analizate de
33.114.560. Acestea au fost folosite în anul următor pentru
programul de investiţii pe 2007 al entităţii.
2006-2007 ICB < 100 ICB= 85,26 %
Se observă o diminuare a disponibilităţilor băneşti cu 14,74% în
2007 faţă de 2006 datorată reducerii vitezelor de rotaţie a
celorlalte elemente de active circulante (stocuri şi creanţe),
calculate în anexa 4. De asemenea, diminuarea valorii trezoreriei Deteriorare 1
se mai datorează şi extinderii termenelor de încasare a creanţelor lentă
în raport cu termenele de achitare a datoriilor faţă de furnizori.
Astfel, diminuarea lichidităţilor din casă şi bancă apare ca un
rezultat firesc, având în vedere cele analizate până acum respectiv:
gestionarea mai puţin eficientă a imobilizărilor corporale
comparativ cu anul anterior, majorarea duratei ciclului de
fabricaţie al produselor în 2007 comparativ cu 2006, o diminuare a
vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale, o gestionare mai puţin
eficientă a stocului materii prime şi de produse finite faţă de anul
anterior.
- La SC Plastic SA analiza trezoreriei revine la analiza
disponibilităţilor băneşti în casă sau conturi la bănci. Acestea
cresc în 2006 ca urmare a unui aport în numerar privind majorarea Îmbunătăţire
capitalului social şi scad în 2007, din cauza aspectelor deja bruscă/ 3
ICB >100 subliniate la punctele anterioare privind eficienţa utilizării Deteriorare
2005-2007 şi apoi resurselor materiale în producţie şi a modului de gestionare a lentă
66
67

ICB < 100 producţiei pe flux.


- Atenţia managementului entităţii trebuie îndreptată spre o mai
bună gestionare a activelor circulante care să vizeze atât politica
de încasare a creanţelor comerciale cât şi o mai bună gestionare a
stocurilor de materii prime şi a producţiei în curs. În acest fel
scade şi riscul apariţiei unui dezechilibru la nivelul
disponibilităţilor băneşti, generator al unei incapacităţi de onorare
a plăţilor imediate.

Diagnosticul dinamicii cheltuielilor înregistrate în avans


Cheltuielile înregistrate în avans sunt plăţi efectuate în prezent reprezentate de chirii, abonamente, prime de asigurare etc. care
sunt efectuate în contul exerciţiilor viitoare. O creştere a acestora indică o direcţionare a surplusului monetar spre obţinerea de
beneficii viitoare.

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii cheltuielilor în avans (Cav)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
ICav= 100.82 %
2005-2006 ICav>100 Creştere uşoară a cheltuielilor în avans cu sub 1 % faţă de anul Menţinere 3
precedent.
ICav= 109,65%
2006-2007 ICav>100 Creştere uşor mai accentuată a cheltuielilor în avans cu sub 1o % Îmbunătăţire 4
faţă de anul precedent. lentă
Entitatea are avansate cheltuieli înregistrate în avans de peste
200.000 de lei care urmează pe întreaga perioadă analizată un Menţinere- 3.5
2005-2007
ICav>100 trend aproape constant, ritmul de creştere al acestora fiind în 2006 Îmbunătăţire
de 0,82% faţă de 2005 şi de 9,65% în 2007 faţă de 2006. lentă

67
68

68
69

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII ACTIVELOR
Denumirea posturilor Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj * Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări societatea analizată- de
Valori absolute/
Tendinţe importanţă*

A. Active imobilizate … PUNCT TARE - 45 % 3,5 …


1. Imobilizări necorporale IINC > 100 Îmbunătăţire 4,5 ≈0% 0 …
Interes pentru investiţii nemateriale lentă/bruscă
pe toată perioada de analiză.
2. Imobilizări corporale IIC < ICAN şi apoi IIC > ICAN Îmbunătăţire lentă 3,5 98 % 3,43 …
Tendinţa generală este însă de
îmbunătătţire lentă a nivelului de
dotare cu imobilizări corporale şi a
eficienţei utilizării acestora, de-a
lungul perioadei analizate.
3. Imobilizări financiare IIF = 100 şi apoi IIF > 100 Menţinere/ 3,5 2% 0,07 …
Există un interes spre atragerea de Îmbunătăţire lentă
investiţii pe piaţa de capital
B. Active circulante … PUNCT INCERT 55 % 2,93 …
1.Stocuri PUNCT SLAB - 26 % 2,46 …
a.Stocuri de materii prime şi materiale Pe perioada 2005-2007 are loc o Menţinere 3 68 % 2,04
creştere s stocurilor de materii
prime şi materiale datorită unor
aprovizionări peste necesar pentru
a beneficia de oportunităţi de preţ.
Situaţia atrage însă o scădere a
eficienţei gestionării per ansamblul
a valorii lor, în producţie .
b. Stocuri de producţie în curs de Evoluţie fluctuantă a SPCE, Menţinere 3 5% 0,15
execuţie nefavorabilă în 2006 după care
situaţia se redresează în 2007. Se
observă o gestiune mai bună a
producţiei în curs de execuţie în
2007 faţă de 2006 cu efecte
pozitive asupra entităţii.
c. Stocuri de produse finite şi mărfuri Pe întreaga perioadă analizată Deteriorare bruscă 1 27 % 0,27
societatea afişează o lipsă de
eficienţă în gestionarea stocurilor
de produse finite şi mărfuri,
situaţie care dacă rămâne

69
70

nerezolvată poate genera efecte


negative pe termen lung, luând în
considerare şi ponderea relativ
ridicată a acestui post bilanţier în
totalul stocurilor (pest 25% - a se
vedea anexa 2)
d. Avansuri pentru cumpărări de stocuri Avansurile pentru cumpărări de Îmbunătăţire 4.5 ≈0% 0
stocuri înregistrează cea mai bruscă/lentă
accentuată creştere anuală. Din
moment ce toate elementele de
stocuri cresc în fiecare an al
perioadei analizate, societatea se
află în situaţia de a mări volumul
avansurilor acordate pentru
furnizorilor. O creştere a
avansurilor pentru cumpărări de
stocuri reprezintă o bază pentru
creşterea viitoare a volumului de
activitate, aspect favorabil.
2.Creanţe … PUNCT INCERT- 20 % 3,355 …
PUNCT TARE
a.Creanţe comerciale Pe perioada 2005-2007 are loc o Menţinere- 3.25 94 % 3,055
extindere a activităţii comerciale în Îmbunătă
condiţiile unei politici de credit ţire lentă
comercial mai relaxate. Pe termen
scurt, relaxarea politicii de credit
comercial este o pârghie de
creştere a vânzărilor şi acumularea
de noi clienţi. Pe termen lung însă,
managementul trebuie să
monitorizate atent aspectele
privind încasările pentru a nu duce
la riscul ilichiditate şi în final
blocaj financiar.
b.Alte creanţe În privinţa situaţiei entităţii la Îmbunătăţire 5 6% 0,3
categoria alte creanţe, se constată bruscă
că pe perioada analizată sumele pe
care aceasta le are de încasat cresc
şi sunt aferente relaţiilor cu diverşi
debitori: atât statul, cât şi bănci sau
furnizori debitori.
3. Investiţii financiare pe termen - - - 0% …
scurt
4.Casa şi conturi la bănci Evoluţie fluctuantă a numerarului Îmbunătăţire 3 54 % 1,62 …

70
71

din casă şi bancă bruscă/


Atenţia managementului entităţii Deteriorare lentă
trebuie îndreptată spre o mai bună
gestionare a activelor circulante
care să vizeze atât politica de
încasare a creanţelor comerciale
cât şi o mai bună gestionare a
stocurilor de materii prime şi a
producţiei în curs. În acest fel
scade şi riscul apariţiei unui
dezechilibru la nivelul
disponibilităţilor băneşti, generator
al unei incapacităţi de onorare a
plăţilor imediate.
C. Cheltuieli în avans Entitatea are avansate cheltuieli Menţinere- 3.5 ≈0% 0% …
înregistrate în avans de peste Îmbunătăţire lentă
200.000 de lei care urmează pe
întreaga perioadă analizată un
trend aproape constant, ritmul de
creştere al acestora fiind în 2006
de 0,82% faţă de 2005 şi de 9,65%
în 2007 faţă de 2006.
Active total (A+B+C) Există o evoluţie fluctuantă a PUNCT INCERT 3,18
Diagnosticul dinamicii componentelor de active şi de
asemenea un mod de gestionare (în jur 3)
activelor totale – punctaj mai puţin favorabil generând o
reducere a lichidităţilor .
final
* Coeficienţii de importanţă pi şi Pi vor corespunde greutăţii specifice a elementelor de active în total.

71
72

Diagnosticul evoluţiei datoriilor


Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligaţiile actuale ale entităţii faţă de terţi cât şi veniturile în avans şi
respectiv provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. În totalul datoriilor, în ce priveşte societatea Plastic, ponderea cea mai importantă o au datoriile pe termen
scurt (70% în 2005 şi în 2006 acestea reprezintă ≈ 99% din total prin plata în totalitate a datoriilor pe termen lung). Societatea nu are constituite provizioane la
postul H în bilanţ, iar veniturile înregistrate în avans au o pondere de sub 1% din totalul datoriilor. Evoluţia datoriilor totale este diferită în anii supuşi analizei.
Astfel:
în 2006 faţă de 2005: acestea scad cu 21,83% prin lichidarea creditului pentru investiţii contractat în 2005
în 2007 faţă de 2006: totalul datoriilor se dublează faţă de 2006 ca urmare a dublării datoriilor pe termen scurt.

Diagnosticul evoluţiei datoriilor propriu-zise


Datoriile propriu-zise ale entităţii sunt separate în funcţie de termenul lor de exigibilitate în: datorii pe termen scurt (mai mici de un an) şi datorii pe
termen lung (mai mari de un an). Pentru analiza acestora apelăm atât la informaţiile din bilanţ prezentate în anexa 1, cât şi la informaţiile din nota 5.
Din analiza acestora aflăm următoarele:
Toate datoriile entităţii sunt în termen, entitatea nu are plăţi restante în nici unul dintre anii analizaţi.
În 2005 societatea a contractat un credit bancar de la BRD pentru investiţii în valoare de 1.899.375 de lei, constituind de altfel şi singura datorie ce trebuie plătită
într-o perioadă mai mare de un an. Totuşi societatea o plăteşte în cursul anului 2006, iar la sfârşitul acestui din urmă an datoriile pe termen lung sunt nule şi nu
cresc nici în timpul anului 2007.
Sursele de finanţare ale entităţii pe termen scurt provin din: datorii comerciale (faţă de furnizori, furnizori de imobilizări şi furnizori facturi nesosite), datorii
sociale (faţă de salariaţi), datorii fiscale (partea corespunzătoare din asigurările sociale şi şomaj aferentă salariilor, impozitele şi taxele datorate statului), datorii
faţă de salariaţi (sub forma dividendelor de plată) şi alte datorii (creditori diverşi).
Pentru a putea analiza evoluţia datoriilor pe termen scurt, singurele care se regăsesc pe parcursul întregii perioade analizate, s-au întocmit informaţii
suplimentare la anexa 1 privind componenţa datoriilor şi evoluţia acestora şi privind componenţa datoriilor pe naturi de datorii şi evoluţia acestora.
Astfel, analiza în dinamică a datoriilor propriu-zise reprezentate practic de datoriile pe termen scurt, o vom efectua pe cele 5 nivele prezentate în informaţiile
suplimentare, în anexa 1.
Totalul datoriilor pe termen scurt creşte în 2006 cu 10,49% faţă de 2005, iar în 2007 se dublează faţă de valoarea din 2006. La formarea acestora contribuie cel
mai substanţial datoriile comerciale, cu o pondere de peste 70%. Pe elemente componente ale datoriilor situaţia se prezintă diferenţiat.

72
73

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii datoriile comerciale sub 1 an (DC)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
IDCS = 113,46 %
Are loc o creştere cu 13,46 % a datoriilor comerciale. Deoarece Îmbunătăţire 4
2005-2006 IDCS>100
aceastea sunt în termen, creşterea lor reprezintă o atragere de surse lentă
gratuite de finanţare, situaţie apreciata ca fiind favorabila.
IDCS = 230,73 %
Are loc o creştere a datoriilor comerciale într-un un ritm mai Îmbunătăţire 5
accentuat în 2007 când valoarea lor trece de dublul perioadei bruscă
2006-2007 IDCS >100 anterioare ca urmare a creşterii datoriilor faţă de furnizori.
Datoriile comerciale ale entităţii sunt în termen, deci creşterea lor
o putem aprecia ca favorabilă prin faptul că beneficiază de surse
gratuite de finanţare pe perioada creditului comercial.
Are loc o creştere a surselor gratuite de finanţare într-un ritm mai Îmbunătăţire 4.5
accentuat în 2007. Însă pentru o apreciere pertinentă a nivelului lentă/
până la care aceste datorii pot creşte se impune efectuarea unor Îmbunătăţire
2005-2007
IDCS >100 comparaţii între nivelul acestora şi nivelul creanţelor aferente bruscă
exploatării, acordând o atenţie specială în momentul în care apare
un decalaj superior al nivelului plăţilor cu nivelul încasărilor.

Tabel nr.
Diagnosticul dinamicii datoriilor sociale sub 1 an (DSS)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
2005-2006 IDSS>100 IDSS= 108.11% Menţinere 3
2006-2007 IDSS>100 IDSS= 104,48 % Menţinere 3
Datoriile sociale nu variază semnificativ de la un an la altul, Menţinere 3
crescând în medie cu 6% în perioada analizată: în 2006 o creştere
IDSS>100 de 8,11%, iar în 2007 - 4,48%. Datoriile sociale se referă la
2005-2007 salariile angajaţilor aferente lunii decembrie şi care se plătesc în
luna ianuarie. O creştere a acestora reflectă creşterea survenită în
salariul mediu al angajaţilor, analizată în nota explicativă nr. 8
„Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.

Tabelul nr:
Diagnosticul dinamicii datoriilor fiscale sub 1 an (DFS)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Îmbunătăţire
2005-2006 IDFS <100 IDFS = 91.44%
lentă 4

73
74

2006-2007 IDFS <100 Îmbunătăţire


IDFS = 89,07 %
lentă 4
2005-2007 IDF <100 Datoriile fiscale înregistrează un trend descendent mai Îmbunătăţire
nesemnificativ în 2006 (o scădere a acestora de 9,66% faţă de lentă 4
2005) şi mai pronunţat în 2007 (10,93%). Această diminuare a
datoriilor fiscale se datorează diminuării impozitului pe profit, dar
mai ales unor scăderi la categoria „alte impozite, taxe, fonduri
speciale”.

Tabelul nr:
Diagnosticul dinamicii datoriilor faţă de acţionari sub 1 an (DAS)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Îmbunătăţire 4
2005-2006 IDAS>100 IDAS= 119,57 %
lentă
2006-2007 IDAS>100 Îmbunătăţire 4
IDAS= 109.77%
lentă
2005-2007 IDAS>100 Datoriile faţă de acţionari urmează un trend crescător, mai
pronunţat în 2006 (19,57%). Acestea sunt reprezentate de Îmbunătăţire 4
dividendele aferente anului anterior care trebuiesc plătite în anul lentă
în curs şi ca atare creşterea nivelului lor trebuie apreciată
corelând-o cu creşterea profitului. Societatea raportează un profit
în creştere de la an la an şi ca atare creşterea dividendelor de plată
se apreciază ca fiind favorabilă, ca un rezultat firesc al acestor
creşteri.

Tabelul nr:
Diagnosticul dinamicii altor datorii sub 1 an (Ads)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
IADS = 44,96 % Deteriorare 2
Se constată o scădere a datoriilor provenind din creditori diverşi lentă
2005-2006 IADS< 100
cu 56 %. Aflându-se în graficele de recuperare, scăderea acestor
datorii reprezintă renunţarea la surse gratuite de finanţare.
2006-2007 IADS >100 IADS = 144.41% Îmbunătăţire 4
Se constată o creştere a datoriilor provenind din creditori diverşi lentă
cu 44,42 %. Aflându-se în graficele de recuperare, creşterea
acestor datorii reprezintă atragerea de surse gratuite de finanţare.
2005-2007 IADS < 100 Deteriorare
Se constată o evoluţie fluctuantă a altor datorii angajate de
şi lentă/ 3
societate, care nu pot fi încadrate în categoriile de mai sus.
IADS >100 Îmbunătăţire

74
75

lentă

Tabelul nr:
Diagnosticul dinamicii datoriilor financiar bancare peste 1 an (DFBL)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
În 2005 societatea a contractat un credit bancar de la BRD pentru Îmbunătăţire 4
2005-2006 IDFBL < 100
investiţii în valoare de 1.899.375 de lei, constituind de altfel şi lentă
2006-2007 IDFBL < 100 singura datorie ce trebuie plătită într-o perioadă mai mare de un Îmbunătăţire 4
an. Totuşi societatea o plăteşte în cursul anului 2006, iar la lentă
2005-2007 IDFBL < 100 sfârşitul acestui din urmă an datoriile pe termen lung sunt nule şi Îmbunătăţire 4
nu cresc nici în timpul anului 2007. lentă

Diagnosticul evoluţiei provizioanelor


Provizioanele sunt asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate incertă. Societatea analizată nu are
constituite provizioane pe toată perioada de analiză.

Diagnosticul evoluţiei veniturilor în avans


Veniturile înregistrate în avans sunt de asemenea elemente asimilate datoriilor, făcând parte din pasivul bilanţier ca surse de finanţare cu exigibilitate
incertă ori primite cu titlu gratuit, cum este cazul subvenţiilor. Entitatea analizată înregistrează atât subvenţii pentru investiţii cât şi venituri în avans, diagnosticul
dinamicii acestora fiind realizat în tabelele de mai jos:

Tabelul nr:
Diagnosticul dinamicii subvenţiilor pentru investiţii (SI)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
ISI = 71.25% Deteriorare
Entitatea a primit în anii anteriori o subvenţie din partea statului lentă 2
2005-2006 ISI<100 pentru realizarea unui proces tehnologic. Scăderea valorii acesteia
se datorează strict procesului de repartizare a subvenţiei la
venituri.
2006-2007 ISI<100 ISI= 59.65% Procesul de repartizare a subvenţiei la venituri Deteriorare
continuă şi în 2007. lentă 2
2005-2007 ISI<100 Situaţia indică o diminuare pe toată perioada a volumului Deteriorare
subvenţiilor primite care se datorează exclusiv procesului de lentă 2
repartizare a acestora la venituri.

75
76

Tabelul nr:
Diagnosticul dinamicii veniturilor înregistrate în avans (Vîav)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
IVîav = 162,99 %
Situaţia indică o creştere a veniturilor înregistrate în avans faţă de Îmbunătăţire 4
anul de bază, aceasta reflectând o creştere mai accentuată pe viitor lentă
2005-2006 IVîav > 100
a capitalurilor proprii ale entităţii. Acestea sunt reprezentate de
chirii, abonamente etc. încasate în cursul exerciţiului financiar, dar
care se referă la perioade viitoare.
2006-2007 IVîav <100 IVîav = 67,28 % Deteriorare 2
Situaţia indică o diminuare a veniturilor înregistrate în avans faţă lentă
de anul de bază aceasta ducând la o creştere a capitalurilor proprii
într-un ritm mai redus.
2005-2007 IVîav > 100 Se constată e evoluţie fluctuantă a veniturilor înregistrate în avans Deteriorare
şi în anul 2006 care înregistrează o creştere de 62,99% faţă de 2005, lentă/ 3
IVîav < 100 iar în 2007 o scădere de 32,72%. Acestea sunt reprezentate de Îmbunătăţire
chirii, abonamente etc. încasate în cursul exerciţiului financiar, dar lentă
care se referă la perioade viitoare.

76
77

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII DATORIILOR
Denumirea posturilor Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- SWOT de agregat
Valori absolute/
Tendinţe importanţă*

A. Datorii ce trebuie plătite într- … 90 % 4,31 …


o perioadă de 1 an
1.Datorii financiar bancare - - - 0% - -
2.Datorii comerciale Are loc o creştere a surselor Îmbunătăţire 4,5 82 % 3,69 …
gratuite de finanţare într-un ritm lentă/
mai accentuat în 2007. Însă pentru Îmbunătăţire
o apreciere pertinentă a nivelului bruscă
până la care aceste datorii pot
creşte se impune efectuarea unor
comparaţii între nivelul acestora şi
nivelul creanţelor aferente
exploatării, acordând o atenţie
specială în momentul în care apare
un decalaj superior al nivelului
plăţilor cu nivelul încasărilor.
3.Datorii sociale Datoriile sociale nu variază Menţinere 3 8% 0,24 …
semnificativ de la un an la altul,
crescând în medie cu 6% în
perioada analizată: în 2006 o
creştere de 8,11%, iar în 2007 -
4,48%. Datoriile sociale se referă
la salariile angajaţilor aferente
lunii decembrie şi care se plătesc
în luna ianuarie. O creştere a
acestora reflectă creşterea
survenită în salariul mediu al
angajaţilor, analizată în nota
explicativă nr. 8 „Informaţii
privind salariaţii, administratorii şi
directorii”.
4.Datorii fiscale Datoriile fiscale înregistrează un Îmbunătăţire 4 3% 0,12 …
trend descendent mai lentă
nesemnificativ în 2006 (o scădere a
acestora de 9,66% faţă de 2005) şi
mai pronunţat în 2007 (10,93%).
Această diminuare a datoriilor

77
78

fiscale se datorează diminuării


impozitului pe profit, dar mai ales
unor scăderi la categoria „alte
impozite, taxe, fonduri speciale”.
4.Datorii faţă de acţionari/ Datoriile faţă de acţionari Îmbunătăţire 4 5% 0,2 …
urmează un trend crescător, mai lentă
asociaţi
pronunţat în 2006 (19,57%).
Acestea sunt reprezentate de
dividendele aferente anului
anterior care trebuiesc plătite în
anul în curs şi ca atare creşterea
nivelului lor trebuie apreciată
corelând-o cu creşterea profitului.
Societatea raportează un profit în
creştere de la an la an şi ca atare
creşterea dividendelor de plată se
apreciază ca fiind favorabilă, ca un
rezultat firesc al acestor creşteri.
5.Datorii faţă de grup - - - 0% 0 -
6. Alte datorii Deteriorare 3 2% 0,06 -
Se constată o evoluţie fluctuantă a
lentă/
altor datorii angajate de societate,
Îmbunătăţire
care nu pot fi încadrate în
lentă
categoriile de mai sus.
B. Datorii ce trebuie plătite într- - - - 9% 4 -
o perioadă mai mare de 1 an

1. Datorii financiar bancare În 2005 societatea a contractat un Îmbunătăţire 4 100 % 4 -


credit bancar de la BRD pentru lentă
investiţii în valoare de 1.899.375
de lei, constituind de altfel şi
singura datorie ce trebuie plătită
într-o perioadă mai mare de un an.
Totuşi societatea o plăteşte în
cursul anului 2006, iar la sfârşitul
acestui din urmă an datoriile pe
termen lung sunt nule şi nu cresc
nici în timpul anului 2007.
2.Datorii comerciale - - - - - -
3.Datorii sociale - - - - - -
4.Datorii fiscale - - - - - -
5.Datorii faţă de acţionari/ - - - - - -

78
79

asociaţi
6.Datorii faţă de grup - - - - - -
7.Alte datorii - - - - - -
C. Provizioane - - - 0% 0 -
D. Venituri în avans … … 1% 2,36 …
Subvenţii pentru investiţii Situaţia indică o diminuare pe toată Deteriorare 2 64 % 1,28
perioada a volumului subvenţiilor lentă
primite care se datorează exclusiv
procesului de repartizare a acestora
la venituri.
Venituri înregistrate în avans Se constată e evoluţie fluctuantă a Menţinere 3 36 % 1,08
veniturilor înregistrate în avans în
anul 2006 care înregistrează o
creştere de 62,99% faţă de 2005,
iar în 2007 o scădere de 32,72%.
Acestea sunt reprezentate de chirii,
abonamente etc. încasate în cursul
exerciţiului financiar, dar care se
referă la perioade viitoare.
Pe întreaga perioadă analizată are
Datorii total loc o evoluţie oscilantă a datoriilor;
PUNCT TARE- 4,26
(A+B+C+D) acestea scad în 2006 ca urmare a PUNCT FORTE
lichidării creditului pentru
Diagnosticul investiţii, dar cresc accentuat în (4-4,5)
dinamicii datoriilor- 2007, dublându-se faţă de 2006.
Cea mai importantă contribuţie la
punctaj final formarea acestora o aduc datoriile
comerciale faţă de furnizori. Însă
pentru a pune în evidenţă aspecte
mult mai pertinente legate de
evoluţia gradului de îndatorare,
creşterea datoriilor trebuie corelată
cu evoluţia capitalurilor entităţii şi
cu indicatorii de structură aferenţi.

*Coeficienţii de importanţă pi şi Pi vor corespunde greutăţii specifice a elementelor de datorii în total.

79
80

Analiza evoluţiei capitalurilor proprii


Toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de capitalurile proprii, neexistând angajări ale statului în capitalul entităţii. Se poate constata o creştere a
capitalurilor de-a lungul perioadei analizate într-un ritm mult mai accentuat în 2006 (ICPR = 175,64%) comparativ cu creşterea de 5,71% din 2007.
Un rol informaţional extrem de important pentru analiza capitalurilor entităţii revine „Situaţiei modificărilor capitalului propriu”, componentă a
situaţiilor financiare obligatoriu de întocmit pentru entităţile mari.

Tabelul nr:
Diagnosticul dinamicii capitalurilor proprii (CPR)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
ICPR = 175,64 %
Aşa cum rezultă din Situaţia modificărilor capitalului propriu aferentă anului 2006
şi din nota explicativă nr.7 „Acţiuni şi obligaţiuni”, creşterile de capital propriu se
datorează:
majorării capitalului social de la 11.656.356 de lei la 37.847.280 de lei prin aport în
numerar. Majorarea s-a făcut prin majorarea numărului de acţiuni, fiecare acţiune
rămânând la valoarea iniţială de 1 leu/acţiune.
constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând rezerve legale şi rezerve statutare
(mai ales acestea au crescut simţitor), înregistrându-se o creştere totală a rezervelor de
58,80%. Potrivit legislaţiei în vigoare, societăţile sunt obligate să constituie anual
rezerve legale în cotă de 5% din profitul brut al anului respectiv până ce acestea ajung
să reprezinte 20% din capitalul social al entităţii. Pe lângă acestea, societăţile pot
constitui şi rezerve statutare din profitul net al unui exerciţiu financiar care pot fi
utilizate conform prevederilor contractului de societate pentru acoperirea pierderilor,
pentru majorarea capitalului social sau în alte scopuri. În 2006, Plastic suplimentează
2005-2006 ICPR > 100 valoarea rezervelor statutare cu peste 3 milioane de lei, care sunt constituite după cum
aflăm din nota explicativă a anului 2005 „Repartizarea profitului” pentru conservarea
valorii activelor circulante şi reluarea procesului de producţie în 2006 cel puţin la Îmbunătăţire 5
nivelul anului 2005. Valoarea constituită în anul 2006 o depăşeşte pe cea propusă în bruscă
nota explicativă la finele lui 2005, ceea ce subliniază importanţa atribuită de AGA
acestui scop de menţinere / creştere a nivelului de producţie
creşterii rezultatului reportat reprezentat de profitul exerciţiilor financiare anterioare
care încă nu a fost repartizat pe destinaţii. Soldul iniţial al acestei rubrici coincide cu
valoarea profitului aferent anului 2005; acest sold creşte în 2006 cu valoarea profitului
net înregistrat în 2006 şi se diminuează prin repartizarea profitului total aferent anului
anterior.
creşterii rezultatului exerciţiului sub forma înregistrării diferenţelor pozitive între
veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar. Soldul iniţial coincide cu
profitul net al anului 2005, valoare cu care se şi diminuează pe parcursul exerciţiului
financiar din 2006, mărindu-se cu valoarea profitului net aferentă anului în curs, care îi
şi formează soldul final.
2006-2007 ICPR > 100 ICPR = 105,71% Îmbunătăţire 4
Din Situaţia modificărilor capitalului propriu aferentă anului 2007, constatăm că lentă

80
81

valoarea creşterii capitalului propriu se datorează:


creşterii rezervelor constituite sub forma rezervelor legale şi a celor statutare
creşterii, mai puţin importante, la categoria „alte rezerve”
creşterii rezultatului reportat reprezentând profitul nerepartizat pe destinaţii. După cum
reiese din nota explicativă nr. 3 „Repartizarea profitului” acesta s-a propus AGA a fi
repartizat pentru surse proprii de finanţare.
înregistrării profitului aferent exerciţiului financiar.
Constatăm că valoarea rezervelor din reevaluare nu se modifică deloc în cursul
perioadei analizate şi că modificările cele mai substanţiale se înregistrează în 2006 atât
prin triplarea capitalului social, cât şi prin creşterea cu mai mult de jumătate a
rezervelor constituite. Dinamica elementelor componente ale capitalului propriu
impune o creştere în total de 75,64% în 2006 faţă de 2005 şi o modificare aproape
nesemnificativă în 2007 de doar 5,71% faţă de 2006.
Societatea Plastic beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor
proprii de finanţare, cu efecte favorabile asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare.
Pentru o analiză mai intensă, analizăm corelativ ritmul de creştere al capitalului şi
ritmul de creştere al datoriilor, obţinând următoarea situaţie:
în 2006 faţă de 2005: ICPR = 175,64%, IDT = 78,17%
în 2007 faţă de 2006: ICPR = 105,71%, IDT = 202,93%
2005-2007 ICPR > 100 trebuind însă să ţinem cont şi de valoarea CPR de peste 10 ori mai mare decât datoriile Îmbunătăţire 4,5
entităţii. bruscă/lentă
Concluzionăm astfel că într-adevăr anul 2006 este mai bun pentru entitate atât prin
prisma întăririi capacităţii de autofinanţare, cât şi prin ameliorarea indicatorilor de
îndatorare. Însă nici anul 2007 nu suscită îngrijorări, poziţia societăţii reflectând şi în
acest an stabilitate financiară.
Remarcăm de asemenea o politică prudenţială destul de accentuată dusă la nivelul
societăţii, cu un ritm de accentuare mai preponderent în anul 2006 (I Rez= 158.80 %
în 2006 comparativ cu I Rez= 138.39 % în 2007)

81
82

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI DINAMICII CAPITALURILOR PROPRII
Denumirea posturilor Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- SWOT de agregat
Valori absolute/
Tendinţe importanţă*

Societatea SC. Plastic SA 100% …


Diagnosticul beneficiază pe toată perioada
PUNCT 4,5 4,5
dinamicii analizată de o majorare a surselor FORTE
proprii de finanţare, cu efecte
capitalurilor proprii favorabile asupra ameliorării
(4,5-5)
indicatorilor de îndatorare.
Concluzionăm că anul 2006 este
mai bun pentru entitate atât prin
prisma întăririi capacităţii de
autofinanţare, cât şi prin
ameliorarea indicatorilor de
îndatorare. De asemenea
remarcăm o politică prudenţială
mai accentuată în 2006, volumul
rezervelor constituite fiind unul
mult mai mare în acest an.

82
83

1.2.Diagnosticul structurii poziţiei financiare

Diagnosticul structurii poziţiei financiare vine să surprindă modificările structurale survenite în cardul celor trei componente ale poziţiei financiare:
active, datorii şi capital propriu. Acest tip de analiză presupune calculul ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii, după cum sunt
acestea determinate în anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”. Pe baza acestora avem următoarele interpretări ale rezultatelor:

1.2.1 Dagnosticul structurii activelor

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor generale de structură ale activelor
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
- Pentru anul 2005 se constată o pondere mai însemnată a
activelor imobilizate faţă de activele circulante, dar situaţia se
inversează în ceilalţi ani ai analizei în care activele circulante
deţin o pondere în medie de 60% faţă de activele imobilizate cu
o pondere de sub 40% în medie din totalul activelor. Ponderea
semnificativă a activelor circulante în total reflectă orientarea
politicilor manageriale spre accentuarea laturii de exploatare în
defavoarea laturii investiţionale. Cheltuielile în avans deţin o Stare bună/
- Rata
pondere nesemnificativă în total de 0,30% în medie, o situaţie Îmbunătăţire 4
activelor
de altfel obişnuită pentru entităţile româneşti. lentă
imobilizate
- Ponderea activelor imobilizate scade în 2006 faţă de 2005,
(RAI)
dar creşte din nou în 2007. Scăderea ratei generale a
- Rata
imobilizărilor în 2006 se datorează unei creşteri mai lente a
activelor
2005-2007 acestor active în comparaţie cu o creştere mai accentuată a
imobilizate
celorlalte elemente de activ. Creşterea acestei rate în 2007
(RAI)
indică o modernizare a infrastructurii întreprinderii, având
- Rata
consecinţe favorabile atât în privinţa capacităţilor productive cât
cheltuielilor
şi în direcţia creşterii credibilităţii firmei în faţa investitorilor şi
în avans
a creditorilor.
(RCav)
- Rata activelor circulante creşte în 2006 când reprezintă
64,97% din total, scăzând puţin în 2007 spre un nivel de
58,42% din total.
- Ratele de structură se învârt puţin sub media pe industrie
Concluzii:
Din analiza ratelor generale de structură se pune în
evidenţă orientarea politicii firmei spre intensificarea
activităţilor de exploatare.

83
84

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale activelor imobilizate
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate pune în
evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicii
investiţionale a entităţii. Din interpretarea lor se desprind
următoarele concluzii:
Ponderea cea mai importantă o deţin, pe întreaga perioadă de
analiză, imobilizările corporale cu peste 98% din totalul
imobilizărilor. La formarea lor contribuie în cea mai mare
proporţie terenurile şi construcţiile (cu peste 80%) şi valoarea Stare bună/
instalaţiilor tehnice şi maşini (≈ 10%). Îmbunătăţire 4
Imobilizările necorporale deţin o pondere nesemnificativă în lentă
-Rata totalul imobilizărilor de 0,03%, fiind reprezentate numai de
imobilizărilor investiţiile în concesiuni, brevete, licenţe cu valori relativ
necorporale neimportante.
(RIN) Imobilizările financiare deţin o pondere mică de sub 2%, dar se
- Rata remarcă trendul ascendent continuu al acestora, dat de creşterea
imobilizărilor titlurilor deţinute ca imobilizări care contribuie cel mai mult la
2005-2007
corporale formarea imobilizărilor financiare.
(RIC) Concluzii:
- Rata Fiind o societate de producţie cu profil industrial, ponderea
imobilizărilor imobilizărilor corporale de peste 98 % în total imobilizări este
financiare apreciată drept normală.
(RIF) Creşterile ratelor interne ale activelor imobilizate nu
trebuiesc apreciate ca fiind nefavorabile atât timp cât investiţiile
respective au fost necesare pentru o dezvoltare ulterioară a
societăţii şi o creştere a valorii sale de piaţă. Ca urmare o
creştere a acestor rate trebuie apreciată prin prisma existenţei
unei capacităţi a activelor respective de a genera beneficii
economice viitoare.
În sectorul investiţional, entitatea se orientează spre
investiţii în capacităţile productive în defavoarea
investiţiilor nemateriale sau a investiţiilor pe piaţa de
capital.

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale activelor circulante
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
- Rata Analiza ratelor interne ale activelor circulante pune în
2005-2007
stocurilor (RS) evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicii de

84
85

- Rata exploatare ale entităţii, cu referiri stricte la modificările


creanţelor înregistrate în privinţa gradului de lichiditate al acestora. Din
(RCR) analiza acestora se pun în evidenţă următoarele:
- Rata Pentru perioada analizată se constată o scădere a ponderii
trezorerie elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocuri şi Stare bună/ 4
(RTR) creanţe) în favoarea creşterii elementelor cu o lichiditate Îmbunătăţire
imediată (trezoreria). lentă
În privinţa ratei stocurilor, se constată o scădere în 2006 faţă de
nivelul din anul anterior şi o creştere în 2007. Deşi volumul lor
creşte de la un an la altul, ponderea lor în totalul activelor
circulante oscilează diferit, denotând importanţa contribuţiei lor
la formarea totalului. Totuşi, o creştere a ponderii lor este
apreciată ca fiind nefavorabilă deoarece presupune imobilizări
suplimentare de fonduri, impunându-se o gestionare mai
eficientă a acestora.
Rata creanţelor indică importanţa contribuţiei lor la formarea
activelor circulante. Aceasta scade în 2006 şi creşte în 2007
când ajunge să reprezinte 16,40% din activele circulante. Cel
mai important aport îl au creanţele comerciale (în medie peste
90%), a căror importanţă scade un pic în fiecare an pe măsura
creşterii ponderii celorlalte creanţe.
Analizând rata trezoreriei, constatăm că aceasta creşte
semnificativ în 2006 prin creşterea contribuţiei numerarului în
activele circulante. Ponderea semnificativă a disponibilităţilor
băneşti mai ales în ultimii ani ai analizei indică o consolidare a
stării de lichiditate financiară cu implicaţii favorabile asupra
menţinerii echilibrului financiar pe termen scurt. Totuşi o
pondere aşa mare a acestora reflectă lipsa unei politici de
plasamente care să asigure atât menţinerea valorii banilor cât şi
realizarea unor venituri suplimentare din investiţii financiare pe
termen scurt.
Concluzii:
Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem
că deşi există oscilaţii în 2006, ca trend general gradul de
lichiditate al activelor circulante creşte (îmbunătăţire lentă),
în perioada 2005-2007 pe fondul diminuării ponderii
elementelor mai puţin lichide (stocuri şi creanţe) şi a creşterii
ponderii elementelor de maximă lichiditate (trezoreria).
Aspectul este favorabil pe termen scurt, însă se impune o
eficientizare a politicii comerciale în special în zona fructificării
disponibilităţilor băneşti prin investiţii financiare pe termen
scurt aducătoare de noi venituri şi contracarând efectele
negative ale inflaţiei.

85
86

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale stocurilor
Diagnostic Punctaj
Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze
SWOT
În analiza ratelor interne ale stocurilor le putem defalca
observând următoarele:
- Rata stocurilor de cea mai importantă pondere o deţin stocurile de materii
materii prime şi prime şi materiale consumabile, peste 60% din totalul
materiale (RSMP) stocurilor; creşterea semnificativă a acestei rate Stare slabă/
- Rata stocurilor de înregistrată în 2007 este pusă pe seama creşterii Deteriorare 2
producţie în curs de importante în volum din acel an, analizată la punctele lentă
2005-2007 execuţie (RSPCE) anterioare aferente.
- Rata stocurilor de deloc de neglijat este şi ponderea stocurilor de produse
produse finite (RSPF) finite şi mărfuri în totalul stocurilor, de peste 25% în
- Rata avansurilor fiecare an al analizei.
pentru cumpărări de Concluzii:
stocuri ((RAvs) O creştere a RSMP reflectă un ciclu productiv greoi,
existând imobilizări de numerar sau echivalente de
numerar în faza de lansare.

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale creanţelor
Diagnostic Punctaj
Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze
SWOT
În analiza ratelor interne ale creanţelor putem constata
următoarele: Stare forte/
Creanţele comerciale înregistrează o pondere covârşitoare Deteriorare 3,5
(de peste 99 % în 2005 după care ponderea scade sistematic cu lentă
aproximativ 10 % adică la aproximativ 89 %)
Scăderea ponderii creanţelor comerciale în total creanţe se
- Rata creanţelor
realizează pe fondul creşterii volumului altor creanţe, adică a
comerciale (RCC)
unor sume pe care societatea le are de încasat pe perioada
2005-2007 - Rata altor creanţe
analizată şi care sunt aferente relaţiilor cu diverşi debitori: atât
(RAcr)
statul, cât şi bănci sau furnizori debitori.
Concluzii:
Per ansamblu are loc o reducere a ponderii creanţelor
comerciale în totalul creanţelor datorată atât unui volum al
activităţii comerciale într-o creştere mai lentă decât anul anterior
cât şi datorită creşterii volumului altor creanţe într-un ritm mai
accentuat.

86
87

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale trezoreriei
Diagnostic Punctaj
Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze
SWOT
RIFTS = 0 %; RCB=100 %
Concluzii:
- Rata investiţiilor Se desprind concluzii privind modul de gestionare al
financiare pe termen numerarului reflectând aspecte privind gradul de plasare Stare slabă 2, 5
scurt (RIFTS ) al excedentului de numerar în echivalente de numerar. Menţinere
2005-2007
- Rata numerarului Nivelul minim al IFTS în total trezorerie reflectă un
din casă şi bancă management defectuos al numerarului.
(RCB) Societatea nu are preocupări în direcţia plasamentelor pe
termen scurt în direcţia maximizării efectelor
imediate.

87
88

Tabelul
SINTEZA DIAGNOSTICULUI STRUCTURII ACTIVELOR

Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare


Constatări societatea analizată- Rate de structură/ de agregat
Tendinţe
importanţă*
1.Ratele generale ale Se constată orientarea politicii firmei spre Stare bună/ 4 20 % 0,8 …
structurii activelor intensificarea activităţilor de exploatare. Îmbunătăţire lentă
2. Ratele structurii activelor În sectorul investiţional, entitatea se Stare bună/ 4 15 % 0,6 …
imobilizate orientează spre investiţii în capacităţile Îmbunătăţire lentă
productive în defavoarea investiţiilor
nemateriale sau a investiţiilor pe piaţa de
capital.
3. Ratele structurii activelor Ca trend general gradul de lichiditate al Stare bună/ 4 20 % 0,8 …
circulante activelor circulante creşte (îmbunătăţire Îmbunătăţire lentă
lentă).
4. Ratele structurii O creştere a RSMP reflectă un ciclu Stare slabă/ 2 15 % 0,3 …
stocurilor productiv greoi, existând imobilizări de Deteriorare lentă
numerar sau echivalente de numerar în
faza de lansare.
5. Ratele structurii Per ansamblu are loc o reducere a Stare forte/ 3,5 15 % 0,525 …
creanţelor ponderii creanţelor comerciale în Deteriorare lentă
totalul creanţelor datorată atât unui
volum al activităţii comerciale într-o
creştere mai lentă decât anul anterior cât şi
datorită creşterii volumului altor creanţe
într-un ritm mai accentuat.
6. Ratele structurii Managementul societăţii nu are Stare slabă 2, 5 15 % 0,375 …
trezoreriei preocupări în direcţia plasamentelor pe Menţinere
termen scurt în direcţia maximizării
efectelor imediate.
În ceea ce priveşte modificările produse în
Diagnosticul structura activelor, reflectă o stare peste
PUNCT INCERT- 3,4
structurii medie către bună. Probleme majore care PUNCT TARE
trebuie corectate vizează ciclul de
activelor-punctaj producţie care devine greoi precum şi o (3-3,5)
final diminuare a ritmului de creştere a
activităţii comerciale.
* Coeficienţii de importanţă pi vor corespunde greutăţii specifice a elementelor de capitaluri proprii în total.

88
89

1.2.2.Diagnosticul structurii pasivelor (datoriilor şi capitaluri proprii)

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor generale de structură ale pasivelor (datoriilor şi capitalurilor proprii)
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor
şi capitalurilor se desprind concluzii privind ponderea Stare forte/
- Rata generală a
surselor de finanţare ale entităţii, atât cele proprii cât şi Îmbunătăţire 4,5
datoriilor totale sau
cele atrase. Se desprind astfel următoarele concluzii: lentă
îndatorării totale
În cadrul surselor de finanţare ponderea cea mai
(RDT)
importantă o deţin sursele proprii de finanţare constituite
2005-2007 - Rata generală a
de capitalurile proprii (peste 85% în fiecare an) cu
capitalurilor
tendinţă generală pe medie de creştere.
proprii sau rata de
Sursele externe reprezentând în medie 10% din totalul
autonomie
pasivului bilanţier. Această situaţie subliniază soliditatea
financiară (RAF)
financiară a entităţii.

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale datoriilor
Diagnostic Punctaj
Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze
SWOT
- Din analiza ratelor interne ale datoriilor se pune în evidenţă
ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o deţin în totalul
datoriilor.
- În 2005, în totalul datoriilor 70% sunt formate din datorii pe
-Rata datoriilor ce termen scurt şi aproape 30% de datoriile pe termen lung (creditul
trebuie plătite într-o pentru investiţii contractat), însă prin stingerea obligaţiilor pe
perioadă de 1 an termen lung în 2006, ponderea datoriilor pe termen scurt ajunge la
(RD<1an) 99% spre finalul perioadei analizate.
- Rata datoriilor ce - Provizioanele şi veniturile în avans deţin împreună o pondere
trebuie plătite într-o nesemnificativă de sub 1 % din totalul datoriilor.
2005-2007
perioadă de peste 1 Concluzii:
an (RD>1an) Se pune în evidenţă o orientare la un moment dat a surselor de Stare bună/ 3,5
- Rata finanţare, mai mult spre pentru activitatea curentă în favoarea Menţinere
provizioanelor (RPv) activităţii de activitatea de investiţii.
- Rata veniturilor în Deoarece toate datoriile atrase sunt datorii curente cu atrase cu
avans (RVav) costuri reduse şi de asemenea care se află în termenul de achitare,
situaţia este apreciată favorabilă.
O renunţare însă la extinderea investiţiilor şi implicit apelarea de
surse pe termen lung pentru finanţarea lor este văzută ca o
diminuare a potenţialului de creştere viitor al societăţii.

89
90

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale datoriilor sub 1 an
Diagnostic Punctaj
Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze
SWOT
Ponderea cea mai importantă o deţin datoriile
comerciale, peste 75% în fiecare an, importanţa
lor crescând an de an. O finanţare majoră pe
seama datoriilor comerciale este considerată
favorabil ă deoarece sunt surse gratuite de
finanţare, cât timp se încadrează în termenul
- Rata datoriilor
contractual. Este şi cazul societăţii analizate.
financiar bancare sub 1
Remarcăm că datoriile faţă de salariaţi deţin o
an (RDFBS)
pondere mai mare decât celelalte datorii, altele
-Rata datoriilor
decât cele comerciale. Importanţa lor de 10% în
comerciale sub 1 an
primul an descreşte continuu până la 5% în 2007,
(RDCS)
deşi valoarea lor înregistrează creşteri anuale. Stare forte
- Rata datoriilor fiscale
Acest lucru apare ca urmare a unei creşteri mult /Îmbunătăţire 4,5
2005-2007 sub 1 an (RDFS)
mai accentuate a totalului datoriilor pe termen lentă
- Rata datoriilor sociale
scurt faţă de creşterea datoriilor faţă de angajaţi.
sub 1 an (RDSS)
Importanţa datoriilor pe termen scurt în pasivul
-Rata datoriilor faţă de
bilanţier ocupă doar 10% în 2005, descreşte în
grup sub 1 an (RDGS)
2006 când are loc o întărire a capitalurilor
-Rata datoriilor faţă de
proprii şi creşte spre 12% în 2007.
acţionari/asociaţi sub 1
Concluzii:
an (RDAS)
Se apreciază favorabilă situaţia existentă la
nivelul societăţii analizate unde modificările în
structura datoriilor pe termen scurt sunt în
favoarea datoriilor cu costuri reduse (în speţă
datoriile comerciale), cu condiţia menţinerii
acestora în termenul contractual.

Tabelul nr:
Diagnosticul ratelor interne de structură ale capitalurilor proprii
Diagnostic Punctaj
Perioada Indicatori-Corelaţii Interpretare/Cauze
SWOT
- Rata capitalului social Din analiza structurii capitalurilor proprii se
(RCS) pune în evidenţă modalitatea întreprinderii de
- Rata primelor legate asigurare cu diferite categorii de resurse pe Stare bună/
2005-2007 de capital (RPC) termen nelimitat, reprezentate pe de o parte de Deteriorare 3
- Rata rezervelor din capitalul social al firmei, iar pe de altă parte de lentă
reevaluare (RReev) dimensiunea celorlalte categorii de surse proprii.
- Rata rezultatului Capitalul social are în 2005 o pondere de numai

90
91

reportat (RRR) 29,65% din capitalurile proprii, dar situaţia se


- Rata rezultatului modifică din 2006, prin majorarea capitalului
exerciţiului (RRE) social, când acesta ocupă peste 50% din
- Rata repartizării capitalurile proprii.
rezultatului exerciţiului Rezervele din reevaluare nu se modifică în
(RRRE) volum, insă importanţa lor scade de la an la an
pe măsura creşterii ponderilor altor categorii.
Totalul rezervelor deţine şi el o pondere
semnificativă în medie de 15%, cu o contribuţie
importantă adusă de rezervele statutare care
cresc în importanţă de la un an la altul. Acest
lucru reflectă politica prudenţială accentuată
dusă la nivelul managementului financiar prin
constituirea unui nivel important de rezerve care
să acopere eventualele pierderi viitoare.
Remarcăm o scăderea a ponderii rezultatului
exerciţiului în totalul capitalurilor proprii în
2006 şi o uşoară revenire în 2007. Totuşi acesta
înregistrează valori crescătoare de la un an la
altul, dar importanţa acestuia la formarea
capitalurilor proprii scade pe fondul creşterii
importanţei altor categorii.
Concluzii:
În 2006 au loc majorări de capital ceea ce
constituie un aspect favorabil, reflectând o
consolidare a capitalurilor prin aporturi
aduse de acţionari;
Pe medie, de-a lungul perioadei analizate
creşte sporul de valoare creat de societate
(capitalurile proprii altele decât cele ale
acţionarilor);
Politică prudenţială semnificativă;
Ponderea rezultatului net în capitalurile
proprii în scădere

91
92

Tabelul nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI STRUCTURII PASIVELOR (DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII)
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri
Constatări la societatea analizată- Rate de structură/ SWOT de necesare
Tendinţe
importanţă
*
1.Ratele generale ale structurii În cadrul surselor de finanţare ponderea cea mai Stare forte/ 4,5 40 % 1,8 …
pasivelor importantă o deţin sursele proprii de finanţare Îmbunătăţire
constituite de capitalurile proprii (peste 85% în fiecare lentă
an) cu tendinţă generală pe medie de creştere.
Sursele externe reprezentând în medie 10% din totalul
pasivului bilanţier. Această situaţie subliniază
soliditatea financiară a entităţii.
2. Ratele structurii datoriilor Se pune în evidenţă o orientare la un moment dat a Stare bună/ 3,5 20 % 0,7 …
surselor de finanţare, mai mult spre pentru activitatea Menţinere
curentă în favoarea activităţii de activitatea de
investiţii.
Deoarece toate datoriile atrase sunt datorii curente cu
atrase cu costuri reduse şi de asemenea care se află în
termenul de achitare, situaţia este apreciată favorabilă.
O renunţare însă la extinderea investiţiilor şi implicit
apelarea de surse pe termen lung pentru finanţarea lor
este văzută ca o diminuare a potenţialului de creştere
viitor al societăţii.
3. Ratele structurii datoriilor Se apreciază favorabilă situaţia existentă la nivelul Stare forte 4,5 20 % 0,9 …
sub 1 an societăţii analizate unde modificările în structura /Îmbunătăţire
datoriilor pe termen scurt sunt în favoarea datoriilor lentă
cu costuri reduse (în speţă datoriile comerciale), cu
condiţia menţinerii acestora în termenul contractual.
4. Ratele structurii datoriilor - - 0% …
peste 1 an
5. Ratele structurii - - 0% …
provizioanelor
6. Ratele structurii veniturilor - - 0% …
în avans
7. Ratele structurii În 2006 au loc majorări de capital ceea ce Stare bună/ 3 20 % 0,6 …
capitalurilor proprii constituie un aspect favorabil, reflectând o consolidare Deteriorare
a capitalurilor prin aporturi aduse de acţionari; lentă
Pe medie, de-a lungul perioadei analizate creşte
sporul de valoare creat de societate (capitalurile proprii
altele decât cele ale acţionarilor);
Politică prudenţială semnificativă;
Ponderea rezultatului net în capitalurile proprii în

92
93

scădere
Structura pasivului bilanţier reflectă o pondere
Diagnosticul importantă a capitalurilor proprii de peste 85% şi o
PUNCT TARE 4
structurii pasivelor- pondere mult mai puţin importantă a datoriilor, în (3,5-4)
medie de 15%. Entitatea nu are constituită provizioane,
punctaj final iar ponderea veniturilor înregistrate în avans este
nesemnificativă (sub 1%). Datoriile se încadrează în
termen şi aşadar trebuiesc văzute ca surse de finanţare
necostisitoare, ponderea lor fiind deloc îngrijorătoare
pentru entitate. Această structurare a surselor de
finanţare ale societăţii indică o capacitate de finanţare
prin surse proprii semnificativă şi implicit induce ideea
unei stabilităţi financiare, atrăgătoare atât pentru
investitori cât şi pentru creditorii actuali sau potenţiali.

93
94

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII ACTIVELOR
Explicaţii Observaţii Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la societatea analizată de agregat necesare
importanţă* …
1. Evoluţie active Există o evoluţie fluctuantă a PUNCT INCERT 3,18 50 % 1,59
componentelor de active şi de (în jur 3)
asemenea un mod de gestionare
mai puţin favorabil generând o
reducere a lichidităţilor .
2. Structură active În ceea ce priveşte modificările PUNCT 3,4 50 % 1,7
produse în structura activelor, INCERT-
reflectă o stare peste medie către PUNCT TARE
bună. Probleme majore care (3-3,5)
trebuie corectate vizează ciclul de
producţie care devine greoi
precum şi o diminuare a ritmului
de creştere a activităţii comerciale.
A. Diagnostic evoluţie şi structură Evoluţie şi structură a PUNCT INCERT- 100 % 3,29
active activelor peste medie către PUNCT TARE
bună.
(3-3,5)

94
95

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII
Explicaţii Observaţii Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la societatea analizată de agregat necesare
importanţă* …
1. Evoluţie datorii Pe întreaga perioadă analizată are loc PUNCT TARE- 4,26 50 % 2,13
o evoluţie oscilantă a datoriilor; PUNCT FORTE
acestea scad în 2006 ca urmare a (4-4,5)
lichidării creditului pentru investiţii,
dar cresc accentuat în 2007,
dublându-se faţă de 2006. Cea mai
importantă contribuţie la formarea
acestora o aduc datoriile comerciale
faţă de furnizori. Însă pentru a pune
în evidenţă aspecte mult mai
pertinente legate de evoluţia gradului
de îndatorare, creşterea datoriilor
trebuie corelată cu evoluţia
capitalurilor entităţii şi cu indicatorii
de structură aferenţi.
2. Evoluţie capitaluri proprii Societatea SC. Plastic SA beneficiază PUNCT FORTE 4,5 50 % 2,25
pe toată perioada analizată de o (4,5-5)
majorare a surselor proprii de
finanţare, cu efecte favorabile asupra
ameliorării indicatorilor de
îndatorare.
100 %
Diagnosticul evoluţiei Se constată o evoluţie PUNCT TARE- 4,38
datoriilor şi capitaluri bună către foarte bună a PUNCT FORTE
datoriilor şi capitalurilor
proprii (4-4,5)
proprii.

95
96

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII DATORIILOR ŞI CAPITALURILOR PROPRII
Explicaţii Observaţii Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la societatea analizată de agregat necesare
importanţă* …
A. Diagnostic evoluţie datorii şi Se constată o evoluţie bună către PUNCT TARE- 4,38 50 % 2,19
capitaluri proprii foarte bună a datoriilor şi PUNCT FORTE
capitalurilor proprii. (4-4,5)
B. Diagnostic structură datorii şi Structura pasivului bilanţier reflectă PUNCT TARE 4 50 % 2
capitaluri proprii o pondere importantă a capitalurilor (3,5-4)
proprii de peste 85% şi o pondere
mult mai puţin importantă a
datoriilor, în medie de 15%.
Se constată o evoluţie şi o structură 100 %
Sinteza diagnosticului bună către foarte bună a datoriilor şi
PUNCT TARE- 4,19
evoluţiei şi structurii capitalurilor proprii. PUNCT FORTE
datoriilor şi capitalurilor (4-4,5)
proprii (A+B)

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII POZIŢIEI FINANCIARE
Explicaţii Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la societatea analizată de agregat necesare
importanţă* …
Diagnostic evoluţie şi structură active Evoluţie şi structură a PUNCT INCERT- 3,29 P1 = 20 % 0,658
activelor peste medie PUNCT TARE
către bună. (3-3,5)
Diagnosticul evoluţiei şi structurii Evoluţie şi o structură PUNCT TARE- 4,19 P1 = 80 % 3,352
datoriilor şi capitalurilor proprii bună către foarte bună a PUNCT FORTE
datoriilor şi (4-4,5)
capitalurilor proprii.
Diagnostic evoluţie şi structură Evoluţie şi o structură PUNCT TARE 100 % 4,01
poziţie financiară bună a poziţiei finaciare. (3,5-4)

96
97

Diagnosticul echilibrului poziţiei financiare


Echilibrul financiar al unei entităţi presupune coincidenţa dintre resursele financiare necesare îndeplinirii activităţii şi posibilităţile de constituire a acestor
resurse din rezultate economice proprii şi din resursele financiare centralizate.
În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se realizează echilibrul poziţiei financiare la cele trei nivele şi
anume:
analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii: care pune în evidenţă echilibrul financiar realizat la nivelul asigurării capacităţii de plată a firmei pe termen scurt în
primul râns şi apoi pe termen lung
analiza capitalului de lucru: pune în evidenţă echilibrul financiar patrimonial la nivelul activităţii de exploatare
analiza gestiunii resurselor controlate: pus în evidenţă prin utilizarea ratelor de rotaţie.

Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii entităţii


Lichiditatea şi solvabilitatea se referă la capacitatea entităţii de a face faţă plăţilor scadente. Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt, iar
solvabilitatea pe termen lung.
În analiza lichidităţii şi solvabilităţii societăţii S.C. Plastic S.A. , vom utiliza calculele din anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”.
În tabelele de mai jos realizăm o apreciere privind diagnosticul stării de lichiditate şi solvabilitate, pe perioada 2005-2007:

Tabelul nr:
Diagnosticul lichidităţii entităţii
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Există un excedent de lichiditate curentă pe toţi anii supuşi
analizei, excendent care arată o foarte bună capacitate a
activelor curente de a face faţă datoriilor curente ale
întreprinderilor. Acesta creşte semnificativ în 2006 faţă de
2005, iar nivelul ridicat se păstrează şi în 2007. Privind acest
excedent sub formă relativă, se constată că depăşeşte
semnificativ limita superioară a intervalului de siguranţă
financiara ceea ce reflectă un nivel prea mare al activelor
- Lichiditate
curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Există un
curentă
nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate în Stare forte/
- Lichiditate
2005-2007 direcţia obţinerii de beneficii viitoare. Îmbunătăţire 4,5
imediată
Se constată de asemenea existenţa unui excedent de lichiditate lentă
- Lichiditate
imediată, în calculul căreia se ţine cont numai de elementele de
efectivă
activ cele mai lichide. În formă relativă se înregistrează o
acoperire imediată excedentară în creştere în 2006 urmată de o
uşoară scădere în 2007. Pe toată perioada de analiză gradul de
acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide
(creanţe şi trezorerie) este cu mult peste limita superioară a
intervalului de siguranţă financiară. Putem aprecia şi în acest
caz că există un nivel mult prea mare al activelor de natura
creanţelor şi trezoreriei care să acopere nevoile imediate de

97
98

finanţat
În privinţa lichidităţii efective, se constată un exces în întreaga
perioadă analizată. Datoriile curente pot fi stinse folosind
disponibilităţile băneşti ale entităţii, care chiar le depăşeşte. Şi
în formă relativă, se observă un nivel excedentar care depăşeşte
intervalul de siguranţă financiară.
Concluzii:
Per ansamblu, putem aprecia că entitatea deţine un nivel
excedentar al activelor de exploatare care depăşeşte datoriile
imediate de acoperit, situaţie ce poate avea în viitor
repercursiuni în vederea obţinerii de beneficii economice
viitoare. În privinţa politicilor manageriale de urmat, ar trebui în
acest sens acordată o importanţă mai mare fructificării acestui
excedent de lichiditate.
Din perspectiva creditorilor/ investitorilor situaţia reflectă
un grad foarte mare al lichidităţii firmei, situaţie apreciată foarte
bună mai ales în condiţii extreme de ale economiei (vezi criza
financiară actuală) când nevoia de lichidităţi este una
imperioasă.

Tabelul nr:
Diagnosticul solvabilităţii entităţii
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Privind starea de solvabilitate a entităţii putem aprecia:
Există un nivel foarte ridicat al solvabilităţii generale absolute
care reflectă o capacitate puternică a întreprinderii de a
rambursa la scadenţă ratele curente pentru datoriile pe termen
mediu şi lung rămase de achitat faţă de bănci şi alte instituţii
financiare. Societatea are contractat un credit pe termen lung
- Solvabilitate numai în 2005 pe care îl rambursează în totalitate în 2006.
generală Aşadar la finalul perioadei analizate, solvabilitatea generală în
- Rate de ambele forme va fi maximă.
dependenţă Din analiza ratelor de dependenţă financiară se poate constata Stare forte/
2005-2007
financiară ca entitatea are un grad de dependenţă financiară foarte mic şi Îmbunătăţire 4,5
- Grad de încadrat în intervalele de siguranţă admise. În anul 2006 se lentă
acoperire a constată nivelele cele mai mari ale ratelor autonomiei financiare
dobânzilor şi stabilităţii financiare, iar în 2007 nivele mai mari ale ratelor
pârghiilor financiare.
Rata de acoperire a dobânzilor indică un nivel de acoperire a
dobânzilor foarte confortabil datorită faptului că entitatea are
contractate credite bancare doar în 2005 pe care le achită
integral în 2006. Aşadar nivelul dobânzilor va fi astfel sensibil
diminuat (acestea sunt reprezentate în principal din dobânzi

98
99

aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase


decât creditele bancare).
Concluzii:
Gradul de solvabilitate al entităţii este foarte favorabil, prin
faptul că nivelul datoriilor este destul de mic. Capacitatea
generală a entităţii de a face faţă achitării acestor datorii este
ridicată, indicând o stare favorabilă în ochii creditorilor.

99
100

Tabel nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII

Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- Lichiditate, de
Solvabilitate/
Tendinţe importanţă*
Din perspectiva creditorilor/ investitorilor situaţia Stare forte/ 4,5 p1= 50 % 2,25 …
reflectă un grad foarte mare al lichidităţii firmei, situaţie Îmbunătăţire
apreciată foarte bună mai ales în condiţii extreme de ale lentă
economiei (vezi criza financiară actuală) când nevoia de
1.Diagnostic lichiditate lichidităţi este una imperioasă.
Gradul de solvabilitate al entităţii este foarte favorabil, Stare forte/ 4,5 p2= 50 % 2,25 …
prin faptul că nivelul datoriilor este destul de mic. Îmbunătăţire
Capacitatea generală a entităţii de a face faţă achitării lentă
acestor datorii este ridicată, indicând o stare favorabilă în
2. Diagnostic solvabilitate ochii creditorilor.
Lipsa unei îndatorări importante generează un nivel al 100 %
lichidităţii şi solvabilităţii extrem de confortabil. Aceste
PUNCT FORTE 4,5
rezultate au un impact diferit asupra utilizatorilor de
informaţii financiare: (4,5-5)
- Investitorii vor aprecia că există un nivel mult prea
important al trezoreriei, care reflectă un interes scăzut al
entităţii în fructificarea disponibilităţilor băneşti care ar
putea produce un efect favorabil mai ales în privinţa
menţinerii valorii lor în timp. Aşadar investiţia pare a fi
Sinteza atractivă, însă potenţialul entităţii nu este folosit la
maxim în privinţa capacităţii de a genera dividende.
diagnosticului - Creditorii în schimb vor aprecia favorabil rezultatele
lichidităţii şi analizei, deoarece scopul lor, acela de a se asigura asupra
unei capacităţi de rambursare a creditelor foarte bună,
solvabilităţii este astfel atins.
* Aprecieri ale autorului

100
101

Diagnosticul capitalului de lucru


Rezultatele prezentate în Anexa 4 conduc spre următoarele concluzii în privinţa capitalului de lucru prezentate mai jos:
Tabelul nr:
Diagnosticul capitalului de lucru al entităţii
Indicatori- Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
Corelaţii SWOT
Constatăm că la nivelul entităţii se realizează un echilibru
financiar pe termen scurt, la nivelul activităţii de exploatare,
entitatea deţinând un capital de lucru pozitiv pe toată perioada Stare forte/
- Capitalul de analizată, într-o valoare semnificativă. Se constată un ritm de Îmbunătăţire 4,5
2005-2007
lucru creştere accelerat în 2006, când valoarea lui se dublează faţă de lentă
2005, şi o scădere în 2007 de 10%.
Concluzii:

Tabel nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI CAPITALULUI DE LUCRU
Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Măsuri
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe necesare

La nivelul entităţii putem vorbi de o ..


situaţie foarte bună a echilibrului
PUNCT 4,5
Diagnosticul financiar pe termen scurt pe toată FORTE
perioada analizată.
capitalul de lucu (4,5-5)

Diagnosticul gestiunii resurselor controlate


Din evoluţia vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii prezentate în Anexa 4, se constată următoarele cuprinse sintetizate
în tabelele de mai jos:

Tabelul nr:
Diagnosticul indicatorilor de activitate
Indicatori de Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
activitate SWOT
- Viteza de Viteza de rotaţie a totalului activelor
rotaţie a reflectă numărul de rotaţii pe care îl fac activele totale pentru
2005-2007 totalului obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri. Pentru entitatea
activelor analizată aceasta ia valori puţin peste unitate în 2005 şi
- Viteza de subunitare în ceilalţi ani.

101
102

rotaţie a Analiza în dinamică a acestei viteze de rotaţie pune în evidenţă


activelor o descreştere a acesteia în fiecare an al analizei faţă de anul Stare bună/
imobilizate anterior, subliniind o situaţie de gestionare mai puţin eficientă Deteriorare 3
- Viteza de a activelor entităţii în generarea cifrei de afaceri. lentă
rotaţie a Viteza de rotaţie a activelor imobilizate:
stocurilor ca valoare aceasta este sub media ţărilor dezvoltate (de 3
totale rotaţii), însă la nivelul economiei româneşti ea este
- Viteza de considerată destul de bună.
rotaţie a în dinamică, aceasta creşte în 2006 când valoarea activelor
creanţelor; imobilizate creşte simţitor şi scade în 2007 faţă de 2006 cu
- Viteza de 25%. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate este
rotaţie a influenţată puternic de categoria cea mai importantă a
datoriilor activelor imobilizate şi anume imobilizările corporale.
Viteza de rotaţie a stocurilor totale
ca valoare aceasta se află bine poziţionată în 2005 şi 2006 în
jurul valorii medii de 8 rotaţii indicată în sectorul industrial;
în 2007 însă valoarea acesteia scade îngrijorător spre 5%,
indicând faptul că stocurile se rulează de un număr mai mic
de ori pentru a genera cifra de afaceri a exerciţiului
financiar, ca urmare a creşterii valorii stocurilor.
pe elemente componente de stocuri, se constată în general
evoluţii descendente ale vitezelor de rotaţie a componentelor
stocurilor prin faptul că se înregistrează o creştere mai mare
a volumului lor faţă de creşterea cifrei de afaceri a entităţii.
Viteza de rotaţie a creanţelor
ca valoare se situează sub media de 12 rotaţii pe an, pe toată
perioada analizată.
în dinamică se constată o scădere a vitezei de rotaţie a
creanţelor de 22% în 2006 faţă de 2005 şi o uşoară scădere
în 2007 faţă de 2006 de 10%, pe fondul unor creşteri mai
semnificative ale creanţelor faţă de creşterile cifrei de
afaceri.
Viteza de rotaţie a datoriilor
în dinamică, viteza de rotaţie a datoriilor cunoaşte o creştere
importantă în 2006 de 38,55% faţă de 2005 şi o scădere la
jumătate în 2007.
interpretând această viteză în termenii duratelor de plată
observăm o scădere a acestora în 2006 prin reducerea
volumului de datorii totale şi o creştere în 2007. Creşterea
duratei teoretice de plată a datoriilor totale nu trebuie să
ridice îngrijorări deoarece toate datoriile entităţii se află în
termen şi ca atare constituie surse de finanţare necostisitoare
pentru societate.
Concluzii:
Per ansamblu se constată o scădere a eficienţei gestiunii

102
103

activelor pe total şi pe componente, reflectată prin scăderea


sistematică a vitezelor de rotaţie la majoritatea elementelor
de active.

Tabelul nr:
Diagnosticul corelativ al indicatorilor de activitate
Indicatori de Diagnostic Punctaj
Perioada Interpretare/Cauze
activitate- Corelaţii SWOT
Raportul viteza de rotaţie a creanţelor / viteza de
rotaţie a datoriilor oscilează diferit, în 2006 fiind
sub pragul de echilibru, iar în 2005 şi 2007 situaţia
prezentându-se favorabil pentru entitate.
Viteza de rotaţie a creanţelor scade sistematic de la o
perioadă la alta reflectând un grad mai lent de
- Corelaţia transformare a lor în lichidităţi; Stare bună/
Creanţe/Obligaţii Concluzii: Deteriorare 3
- Corelaţia Per ansamblu, ca tendinţă generală, la nivelul societăţii, lentă
Furnizori/ corelaţia creanţe/obligaţii reflectă o situaţie
2005-2007 Stocuri favorabilă. Viteza de rotaţie a creanţelor este
- Corelaţia superioară vitezei de rotaţie a datoriilor în 2005 şi
Active/Cifra de 2007 reflectând faptul că termenul de încasare a
afaceri netă creanţelor este mai mic decât termenul de plată a
datoriilor (precizând că nu se pune problema evitării
plăţilor către terţi sau stat, aceste datorii încadrându-
se în termenele de exigibilitate).
Ca rezultat al acestei situaţii, se vor înregistra
excedente mai mari de disponibilităţi băneşti cu
impact pozitiv asupra echilibrului financiar al
societăţii.

103
104

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI INDICATORILOR DE ACTIVITATE

Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare


Constatări la societatea analizată- Indicatori de de agregat
activitate/
Corelaţii/ importanţă*
Tendinţe

Per ansamblu se constată o scădere Stare bună/ 3 p1= 50 % 1,5 …


a eficienţei gestiunii activelor pe Deteriorare lentă
total şi pe componente, reflectată
1.Diagnosticul indicatorilor de prin scăderea sistematică a
activitate vitezelor de rotaţie la majoritatea
elementelor de active.
Per ansamblu, ca tendinţă generală, Stare bună/ 3 p2= 50 % 1,5 …
la nivelul societăţii, corelaţia Deteriorare lentă
creanţe/obligaţii reflectă o situaţie
favorabilă. Viteza de rotaţie a
creanţelor este superioară vitezei de
rotaţie a datoriilor în 2005 şi 2007
reflectând faptul că termenul de
încasare a creanţelor este mai mic
decât termenul de plată a datoriilor
(precizând că nu se pune problema
evitării plăţilor către terţi sau stat,
aceste datorii încadrându-se în
termenele de exigibilitate).
Ca rezultat al acestei situaţii, se vor
înregistra excedente mai mari de
2.Diagnosticul corelativ al disponibilităţi băneşti cu impact
indicatorilor de activitate pozitiv asupra echilibrului financiar
al societăţii.
Per ansamblu se constată o scădere 100 %
Diagnosticul gestiunii a eficienţei resurselor controlate, PUNCT INCERT 3
resurselor controlate- realizând totuşi surplus
lichidităţi prin creşterea termenului
de

punctaj total de achitare a datoriilor.


*Aprecieri ale autorului

104
105

Tabelul nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI ECHILIBRULUI FINANCIAR
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de Punctaj agregat Măsuri necesare
importanţă*
Lipsa unei îndatorări importante generează un p1 = 50 % 2,25
nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de
PUNCT 4,5
1. Diagnosticul lichidităţii şi
confortabil. FORTE
solvabilităţii (4,5-5)
La nivelul entităţii putem vorbi de o situaţie foarte p2 = 10 % 0,45
bună a echilibrului financiar pe termen scurt pe
PUNCT 4,5
2. Diagnostciul capitalului de
toată perioada analizată. FORTE
lucru (4,5-5)
Per ansamblu se constată o scădere a eficienţei p3 = 40 % 1,2
resurselor controlate, realizând totuşi surplus de
PUNCT 3
3. Diagnosticul gestiunii lichidităţi prin creşterea termenului de achitare a INCERT
resurselor controlate datoriilor.
Per ansamblu activităţii se poate constata o stare 100 %
Diagnosticul bună a echilibrului financiar
PUNCTE TARE 3,9
echilibrului (3,5 -4)
financiar-punctaj
total
* Aprecieri ale autorului;

105
106

Sinteza diagnosticului poziţiei financiare

Pe baza diagnosticelor parţiale ale poziţiei financiare elaborate în capitolele anterioare se poate trece la elaborarea diagnosticului global al poziţiei
financiare aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul nr
SINTEZA DIAGNOSTICULUI POZIŢIEI FINANCIARE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de
importanţă*
Evoluţie şi o structură bună a poziţiei PUNCT 4,1 P1 = 20% 0,82 …
financiare.
TARE
1.Diagnosticul evoluţiei şi (3,5-4)
structurii poziţiei financiare
Per ansamblu activităţii se poate constata PUNCTE 3,9 P2= 80 % 3,12 …
o stare bună a echilibrului financiar
2. Diagnosticul echilibrului TARE
financiar (3,5 -4)
Per ansamblu există o evoluţie şi o PUNCT TARE 100 % 3,94
Diagnosticul poziţiei financiare gestiune bună activelor, datoriilor şi (3,5 -4)
–punctaj total capitalurilor proprii ale entităţii.
* Aprecieri ale autorului

O apreciere analitică de tip SWOT a poziţiei financiare pe elemente componente se poate prezenta astfel:

106
107

Tabel nr. „Sinteza analizei SWOT a poziţiei financiare a societăţii Plastic S.A. pe perioada 2005-2007”
Puncte forte (+) Puncte slabe (-)
Active La finalul perioadei de analiză valoarea activelor este mai mare. Activele cresc mai lent decât cresc datoriile entităţii.
Cresc investiţiile în sfera imobilizărilor corporale, ca o creştere a interesului
pentru politica investiţională. Scade ritmul de creştere al eficienţei gestiunii stocurilor.
Scade ponderea elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile şi
creanţele) în paralel cu o creştere a elementelor cu o lichiditate maximă Ponderea trezoreriei în totalul activelor a crescut într-un ritm mult prea accentuat.
(trezoreria).
Creşte activitatea de exploatare a entităţii.
Se constată un raport creanţe / datorii în general favorabil. Creşte valoarea creanţelor comerciale.
Trezoreria creşte în volum foarte accentuat, prin creşterea disponibilităţilor Un raport creanţe / datorii nefavorabil în 2006.
băneşti. Lipsa unor investiţii financiare pe termen scurt, care să fructifice excedentul de
disponibilităţi băneşti.
Un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de confortabil.
Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat (capitalul de lucru este Atractivitate mai redusă în ochii investitorilor prin existenţa unor excedente de
substanţial reprezentat) şi de asemenea evoluează în creştere. Acelaşi lucru se lichiditate care nu sunt investite suplimentar.
poate afirma şi despre echilibrul financiar pe termen lung
Datorii Datoriile pe termen lung se reduc spre 0 în 2006. Datoriile cresc mai accentuat decât creşterea activelor.
Cresc datoriile comerciale ale entităţii pe seama extinderii volumului de Creşte gradul de dependenţă faţă de furnizori, prin creşterea activităţii
activitate.
Creşterea datoriilor nu se datorează depăşirii termenelor de plată.
Autonomie financiară foarte mare.
Capitaluri Capitalurile proprii cresc pe toată perioada analizată. Scade atractivitatea pentru investitori căci entitatea direcţionează o mare parte din
proprii Se apelează la surse proprii de finanţare, faţă de sursele externe de finanţare. profitul realizat în rezerve statutare
Valoarea capitalurilor proprii este de la 6 până la 10 ori mai mare faţă de valoarea
datoriilor proprii.
Creditorii apreciază structura pasivului bilanţier ca fiind una solidă.

107
108

4.2 Diagnosticul performanţelor financiare la S.C. Plastic S.A.


Sursa informaţională principală a analizei performanţelor financiare o reprezintă Contul de Profit şi pierdere la care se adaugă informaţii din notele
explicative. Analiza performanţelor financiare se referă la următoarele aspecte:
analiza de ansamblu a performanţelor
analiza ratelor de profitabilitate

Diagnosticul de ansamblu a performanţelor financiare


Diagnosticul de ansamblu a performanţelor financiare permite desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale celor trei activităţi
desfăşurate de o firmă într-o perioadă de gestiune şi anume: activitatea de exploatare (obţinându-se un flux de exploatare), activitatea financiară (generând un
flux financiar) şi activitatea extraordinară (fluxuri extraordinare).

Diagnosticul pe nivele al performanţelor financiare


În acest sens, analiza se adânceşte pe următoarele patru nivele: nivelul de exploatare, nivelul financiar, nivelul extraordinar, nivelul global. Utilizând
informaţiile prezentate în anexa 5 „Analiza pe nivele a performanţelor financiare” şi în anexa 6 „Analiza evoluţiei performanţelor financiare” extragem
următoarele concluzii:
a)Diagnosticul peformanţelor de la nivelul exploatării se reflectă în tabelele următoare:

108
109

Tabelul nr. Diagnosticul trendului cifrei de afaceri nete


Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe de agregat
importanţă
*
Producţia vândută reprezintă majoritatea Stare bună/ 4 98 % 3,92 …
covârşitoare în cifra de afaceri, de peste 98 %. Îmbunătăţire lentă
Se contstă o creştere a producţiei vândute pe
toată perioada uşor mai accentuată în 2006 (cu
8,26 % comparativ cu creşterea de doar 1 % din
a) Productia vândută 2007).
Evoluţia activităţii comercială este uşor mai Stare bună/ 4 2% 0,08 …
oscilantă înregistrându-se o creştere a Îmbunătăţire lentă
vânzărilor de mărfuri cu 11,47 % în 2006
urmată de o restrângere a activităţii comerciale
cu 2,5 % în 2007 faţă de anul anterior. Ca trend
general se constată ottusi o crescere. Ponderea
activităţii commerciale în cifra de afaceri este
b) Venituri din vânzarea însă nesemnificativă (aprox. 2 %) pe toată
marfurilor perioda de analizza.,
c) Venituri din subventii de - - - 0% 0 …
expoatare aferente cifrei de
afaceri nete
Cifra de afaceri netă cunoaşte creşteri anuale, PUNCT TARE 100 % 4
mai accentuate în 2006. CAN creşte cu 8,30%
A.Cifra de afaceri (a+b+c) în 2006 faţă de 2005 şi doar cu 0,95% în 2007. (3,5-4)
Diagnosticul dinamicii În 2006 se produce mai mult ca în 2005, dar
cifrei de afaceri mai ales se vinde mai mult.
*În acordarea ponderilor de importanţă se va porni de la greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente componente.

109
110

Tabelul nr. Diagnosticul trendului producţiei exerciţiului


Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe de agregat
importan
ţă*
Producţia vândută, care creşte în fiecare an, Stare bună/ 4 98 % 3,92 …
având un trend pozitiv mai accentuat în 2006 Îmbunătăţire lentă
(creştere cu 8,26%) şi mai puţin accentuat în
2007 (cu doar 1%). Prin volumul său, evoluţia
producţiei vândute are cea mai mare influenţă
asupra evoluţiei producţiei exerciţiului, peste
98 % din producţia exerciţiului este data de
1.Productia vândută productia vanduta.
Producţia stocată creşte în 2006 peste dublul Stare bună/ 4 2% 0,08 …
valorii din 2005, cu efecte pozitive asupra Îmbunătăţire lentă
creşterii producţiei exerciţiului. În medie
ponderea veniturilor din produse stocate
reprezintă aprox. 2 % în total producţe a
2.Variatia stocurilor exerciţiului.
Producţia de imobilizări prezintă valoare numai - - 0% 0 …
pentru anul 2005 şi influenţa acesteia este
nesemnificativă.
3.Productia imobilizată
Producţia exerciţiului înregistrează creşteri în PUNCT TARE 100 % 4
fiecare an al perioadei analizate, mai puternice
B.Producţia exerciţiului în 2006 (o creştere de 9,73% faţă de 2005) şi (3,5-4)
(1+2+3) aproape nesemnificativă în 2007 (1,08%). Se
Diagnosticul dinamicii constată per andamblu o stare bună şi o
producţiei exerciţiului îmbunătăţire lentă a producţiei exerciţiului.
*În acordarea ponderilor de importanţă ne bazăm pe greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente componente

110
111

Tabelul nr. Diagnosticul trendului valorii adăugate


Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat
importanţă
1.Marja comercială (a-b)
Venituri din vânzarea mărfurilor cresc în 2006 şi apoi scad în 2007.
a) Venituri din vânzarea Per ansamblu există însă un trend general de creştere a valorii lor deci
mărfurilor o evoluţie favorabilă.
Cheltuieli privind mărfurile cresc în 2006 şi apoi scad în 2007 Per
ansamblu există însă un trend general de creştere a valorii lor, pentru
aprecieri pertinente se impune însă corelarea lor cu veniturile
4 1% 0,04 …
b) Cheltuieli privind mărfurile aferente .
Marja comercială creşte în 2006 faţă de 2005 şi scade în 2007. Per Stare bună/
ansamblu există însă un trend general de creştere a valorii sale. Îmbunătăţire
Factorii care au influenţat evoluţia marjei comerciale sunt: lentă
creşterea în 2006 şi apoi scăderea în 2007 a veniturilor din
vânzarea mărfurilor
creşterea în 2006 şi apoi scăderea în 2007 a cheltuielilor privind
Diagnosticul marjei mărfurile.
comerciale Valoare nesemnificativă în cadrul formării valorii adăugate.
2. Marja industriala (c-d-e)
Producţia exerciţiului creşte mai accentuat în 2006
c) Producţia exerciţiului
Se constată creşterea semnificativă a cheltuielilor cu materiile prime,
materiale în anul 2006 faţă de 2005 (11,01%) şi mai puţin
d) Cheltuieli materiale semnificativă în 2007 (3,40%)
e) Lucrări şi servicii executate Se constată creşterea cheltuielilor privind lucrările realizate de terţi de
de terţi 13,50% în 2006 şi 5,10% în 2007.
3 2,97
Atât marja industrială cât şi marja comercială cresc în 2006 faţă de
2005 şi ambele scad în 2007.
Stare bună/ 99 %
Factorii care au influenţat evoluţia marjei industriale sunt următorii:
Deteriorare
evoluţia producţiei exerciţiului, creşterea mai accentuată a
lentă
acesteia în 2006
creşterea semnificativă a cheltuielilor cu materiile prime,
materiale în anul 2006 faţă de 2005 (11,01%) şi mai puţin
semnificativă în 2007 (3,40%)
creşterea cheltuielilor privind lucrările realizate de terţi de 13,50%
în 2006 şi 5,10% în 2007.
Creşterile înregistrate în 2007 la nivelul celor două tipuri de cheltuieli
care influenţează marja industrială sunt superioare creşterii producţiei
Diagnosticul marjei exerciţiului şi ca atare se explică diminuarea acesteia în 2007 faţă de
industriale 2006. Per ansamblu se constată o evoluţie nefavorabilă a marjei

111
112

industriale.
Valoarea adăugată înregistrează o creştere de 4,95% în 2006 şi o PUNCT INCERT 100 % 3,01
scădere de 7,83% în 2007 faţă de 2006 astfel încât valoarea din 2007
ajunge sub nivelul anului 2005, trendul general al indicatorului fiind (în jur de 3)
deci în scădere.
Valoarea adăugată (1+2) Această evoluţie este explicată prin evoluţia cumulată a marjelor
Diagnosticul trendului industrială şi comercială întrucât valoarea adăugată se calculează ca
valorii adăugate sumă a celor două marje.
*În acordarea ponderilor de importanţă ne bazăm pe greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente component

Tabelul nr. Diagnosticul distribuţiei valorii adăugate


Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat
importanţă
Întrucât valoarea adăugată este cel mai sintetic indicator de rezultate Stare medie/ 2,5 56 % 1,4 …
care exprimă volumul activităţii unei întreprinderi, analiza modului de Deteriorare
1.Rata finanţării personalului repartizare a acesteia este importană pentru a pune în evidenţă gradul lentă
de participare a fiecărei categorii la generarea valorii adăugate şi de Stare bună/ 3 1% 0,03 …
2.Rata finanţării obligaţiilor asemenea pentru a aprecia nivelul de redistribuire în raport cu efortul Deteriorare
bugetare depus. lentă
finanţarea personalului ocupă cea mai mare pondere în totalul valorii Stare bună/ 3 3% 0,09 …
3. Rata finanţării adăugate, crescând în 2007 la peste 60% din total pe fondul creşterii Deteriorare
proprietarilor accentuate în acest an a cheltuielilor cu personalul; apreciem ca lentă
această pondere este una destul de mare, peste media care permite o
4. Rata finanţării capitalului - - 0% 0 …
dezvoltare normală a afacerii.
imprumutat
restul ratelor deţin ponderi nesemnificative, însă mai importante între
ele este finanţarea proprietarilor, care deşi în scădere, se menţine la Stare bună 4 40 % 1,6 …
peste 2% din valoarea adăugată pe întreaga perioadă a analizei. Îmbunătăţire
aproximativ 40% din valoarea nou creată de entitate este utilizată lentă
5. Rata autofinanţării pentru autofinanţarea activităţii
Se alocă un procent semnificativ pentru cheltuieli salariale care ar PUNCT INCERT 100 % 3,12
Diagnosticul distribuţiei
putea fi direcţionat pentru creşterea valorii entităţii prin autofinanţare.
valorii adăugate (în jur de 3)
*În acordarea ponderilor de importanţă ne bazăm pe greutăţile specifice ale valorilor indicatorilor elemente componente

Tabelul nr. Sinteza diagnosticului valorii adăugate

112
113

Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare


Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe de agregat
importanţă*
Trendul general al indicatorului fiind deci în PUNCT 3,01 P1 = 50 % 1,505 …
scădere.
Diagnosticul trendului INCERT
valorii adăugate (în jur de 3)
Se alocă un procent semnificativ din valoare PUNCT 3,12 P2= 50 % 1,56 …
adăugată pentru cheltuieli salariale care ar putea fi
Diagnosticul distribuţiei direcţionat pentru creşterea valorii entităţii prin INCERT
valorii adăugate bugetare autofinanţare. (în jur de 3)
Atât marja industrială cât şi marja comercială PUNCT INCERT 100 % 3,065
cresc în 2006 faţă de 2005 şi ambele scad în
2007.Deoarece marja industrială participă în (în jur de 3)
proporţie covârşitoare (peste 99 %) la crearea de
valoare adăugată, trendul lent de scădere a
C.Diagnosticul valorii acesteia îşi pune accentuat amprenta asupra
adăugate trendului lent de scădere a valorii adăugate.
*Aprecieri ale autorului

113
114

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI TRENDULUI PERFORMANŢELOR DIN EXPLOATARE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat
importanţă*

1.Diagnosticul cifrei de Cifra de afaceri netă cunoaşte creşteri anuale, mai PUNCT 4 p1=10 % 0,4 …
afaceri nete accentuate în 2006. CAN creşte cu 8,30% în 2006 faţă de
2005 şi doar cu 0,95% în 2007. În 2006 se produce mai TARE
mult ca în 2005, dar mai ales se vinde mai mult. (3,5-4)
2.Diagnosticul producţiei Producţia exerciţiului înregistrează creşteri în fiecare an al PUNCT 4 p2=20 % 0,8 …
exerciţiului perioadei analizate, mai puternice în 2006 (o creştere de
9,73% faţă de 2005) şi aproape nesemnificativă în 2007 TARE
(1,08%). Se constată per andamblu o stare bună şi o (3,5-4)
îmbunătăţire lentă a producţiei exerciţiului.
3.Diagnosticul valorii Atât marja industrială cât şi marja comercială cresc în PUNCT 3,065 p3=30 % 0,585 …
adăugate 2006 faţă de 2005 şi ambele scad în 2007.Deoarece marja
industrială participă în proporţie covârşitoare (peste 99 %) INCERT
la crearea de valoare adăugată, trendul lent de scădere a (în jur de 3)
acesteia îşi pune accentuat amprenta asupra trendului lent
de scădere a valorii adăugate.
4.Diagnosticul Rezultatul brut din exploatare este pozitiv pe toată perioada Stare bună/ 3 p4=40 % 1,2 …
rezultatului exploatării analizată sub forma profitului din exploatare. Acesta Deteriorare
evoluează uşor crescător în 2006 (o creştere de 5,06%), dar lentă
scade puternic cu aproape 25% în 2007 faţă de 2006. După PUNCT
cum reiese din nota explicativă nr.4 „Rezultatul din INCERT
exploatare”, în 2007 veniturile din exploatare cresc faţă de
2006 cu doar 0,90%, în timp ce cheltuielile din exploatare
cresc cu 2,84%, imprimând astfel această scădere a
rezultatului exploatării cu aproape 25% în 2007, situaţie
nefastă pentru entitate.
I.Diagnosticului Trendul general al performanţelor din exploatare PUNCT INCERT 100 % 2,985
trendului reflectă o scădere generalizată a performanţelor din
exploatare chiar dacă acestea se finalizează cu rezultate (în jur de 3)
performanţelor din pozitive (profit).
exploatare
*Aprecieri ale autorului

114
115

b)Diagnosticul peformanţelor de la nivelul financiar se reflectă în tabelul următor:


Tabelul nr. Diagnosticul trendului performanţelor din activitatea financiară
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat
importanţă*
Veniturile financiare înregistrează o creştere pe toată perioada într-un ritm Stare bună/ 4,5 p1=30 % 1,35 …
mai accentuat în 2007 comparativ cu anul anterior. Îmbunătăţire
(I07/06VF = 293,64 % faţă de I06/05VF = 115,41%, bruscă
Venituri financiare
Cheltuielile financiare înregistrează de asemenea o creştere de la un an la Stare bună/ 4 p2=30 % 1,2 …
altul într-un ritm mai accentuat în 2006. Îmbunătăţire
I06/05CF = 122,92% şi I07/06CF=108,36%. lentă
Per ansamblu o cheltuielile financiare înregistrează un trend de creştere
Cheltuieli financiare mai lent decât cel al veniturilor financiare
Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea Stare bună/ 4,5 p3=40 % 1,8 …
unei întreprinderi la nivelul fluxurilor financiare. Pentru societatea Plastic, Îmbunătăţire
acesta se concretizează pe toată perioada analizată în profit care evoluează bruscă
însă diferenţiat de la un an la altul.
În 2006 faţă de 2005 se constată o diminuare semnificativă a profitului de
natură financiară de 70% faţă de nivelul din anul anterior. Situaţia se
datorează unei creşteri mai accentuate a cheltuielilor financiare faţă de
veniturile financiare (I06/05VF = 115,41%, I06/05CF = 122,92%)
În 2007 faţă de 2006 se constată o creştere spectaculoasă a rezultatului
financiar de peste 87 de ori (I07/06RF=8720,48%). Această situaţie se
datorează creşterii veniturilor financiare de aproape 3 ori faţă de -anul
anterior pe fondul creşterii veniturilor din dobânzi. Disponibilităţile băneşti
ale entităţii se păstrează în conturi la bănci şi ca urmare a creşterii
substanţiale a trezoreriei din anul 2006 apare o majorare a veniturilor din
dobânzi. În privinţa cheltuielilor, creşterea acestora este mai puţin
pronunţată comparativ cu creşterea din 2006 (I07/06CF=108,36%).
Evoluţiile celor doi factori de influenţă ai rezultatului financiar
Rezultatul financiar imprimă o evoluţie extrem de favorabilă acestuia din urmă, în anul 2007
Chiar dacă în anul 2006 situaţia a fost mai nefavorabilă, PUNCT TARE- 100 % 4,35
II. Diagnosticul trendului rezultatul financiar se concretizează în profit cu un trend general de
performanţelor din creştere pe toată perioada de analiză, înregistrându-se o creştere PUNCT FORTE
activitatea financiară spectaculoasă de peste 87 de ori în anul 2007. (4-4,5)
*Aprecieri ale autorului

115
116

c) Diagnosticul peformanţelor de la nivelul extraordinar.


Rezultatul extraordinar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor extraordinare. Societatea Plastic S.A. nu
înregistrează rezultat la acest nivel întrucât nu realizează în nici un an al perioadei analizate activităţi de natura activităţilor extraordinare.

d)Diagnosticul peformanţelor de la nivelul global

Tabelul nr. Diagnosticul trendului performanţelor globale


Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat Necesare
importanţă*
Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada anlizată, în Stare bună/ 4 p1 =9% 0,36 …
creştere de la un an la altul, cu un ritm de creştere mai accentuat în 2007 Îmbunătăţire
(I06/05RC = 104,01%, I07/06RC = 111.10%). Rezultatul curent este calculat ca lentă
sumă între rezultatul exerciţiului şi rezultatul financiar. Dinamica mai
accentuată a rezultatului curent în 2007 faţă de 2006 se datorează creşterii
spectaculoase a rezultatului financiar a cărui pondere în rezultatul curent
1.Rezultat creşte astfel semnificativ şi care contracarează efectele diminuării în 2007 a
curent(RC) rezultatului exerciţiului.
Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobînzile şi a impozitelor Stare bună/ 4 p2 =17 % 0,68 …
2. Rezultatul brut este un indicator intermediar care măsoară volumul rezultatului obţinut de Îmbunătăţire
înainte de plata firmă şi neinfluenţat de cheltuielile cu plata dobânzilor. Acesta evoluează lentă
dobânzilor şi a crescător an de an, mai accentuat în 2007 când creşte cu 10,73% faţă de 2006
impozitelor (EBIT) ca urmare a reducerii în 2007 a cheltuielilor cu dobânda la 0.
Rezultatul brut al exerciţiului reflectă nivelul general de performanţă al celor Stare bună/ 4 p3= 16 % 0,64 …
trei paliere ale activităţii întreprinderii şi, în acest caz, se confundă cu Îmbunătăţire
rezultatul curent deoarece entitatea nu generează rezultat din activitatea lentă
3. Rezultatul brut al extraordinară în nici un an al perioadei analizate. Aşadar, analiza acestui
exercitiului (RBE) indicator este similară cu cea a rezultatului curent prezentată mai sus.
Impozitul pe profit evoluează corelat cu rezultatul brut al exerciţiului, Menţinere 3 p4 = 14 % 0,42 …
înregistrând o creştere de 4,05%. Această evoluţie este firească întrucât există
o corelaţie implicită între impozitul pe profit şi rezultatul brut prin metoda de
calcul a impozitului. Astfel o majorare a rezultatului brut al exerciţiului va
determina o majorare în acelaşi sens şi de valoare egală a impozitului pe
profit.
Deoarece ritmul de evoluţie al rezultatului net urmează ritmul general de
creştere al rezultatului brut al exerciţiului putem aprecia că ritmul de evoluţie
al impozitului pe profit este unul proporţional cu valoarea rezultatului brut iar
4. Impozit pe profit aprecierea finală o vom face în consecinţă în termeni de menţinere a
(Ip) proprorţiilor.
5. Rezultatul net al Rezultatul net al exerciţiului este un indicator ce evidenţiază rezultatul final Stare bună/ 4 p5 = 20 % 0,8 …
exerciţiului (RNE) al activităţii după plata impozitului pe profit. Acesta se concretizează în profit Îmbunătăţire

116
117

pe întreaga perioadă analizată iar tendinţa de evoluţie se aseamănă foarte lentă


mult cu cea a rezultatului brut. O creştere mai accentuată se înregistrează în
2007: I06/05RNE = 104,05%, I07/06RNE = 111,27%, care trebuie corelată atât cu
creşterile rezultatului brut cât şi ale impozitului pe profit: I06/05RBE = 104,01%,
I06/05IP = 103,81%, I07/06RBE = 111,10%, I07/06IP = 110,14%.
Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere Stare bună/ 3 p6 =13 % 0,39 …
economică a întreprinderii, fiind sursa internă de finanţare generată de Deteriorare
activitatea industrială şi comercială. În privinţa entităţii, capacitatea de lentă
autofinanţare are valori pozitive, dar evoluează descrescător pe parcursul
perioadei analizate, înregistrând scăderi mai importante în 2006 faţă de 2005
de 4,76% şi putând considera că în 2007 e aproape constantă la valoarea din
2006 (scăderea e cu 0,01%). Scăderea din 2006 este pusă pe seama creşterii
6. Capacitatea de cu 25,31% a veniturilor din provizioane care influeanţează în sensul
autofinantare (CAF) descreşterii capacitatea de autofinanţare.
Capacitatea de autofinanţare netă (autofinanţarea) este un indicator mai Stare bună/ 3 p7= 11 % 0,33 …
relevant decât capacitatea de autofinanţare propriu-zisă întrucât reflectă Deteriorare
volumul potenţial al resurselor financiare ale întreprinderii care rămâne lentă
efectiv în urma remunerării tuturor categoriilor de participanţi la activitatea
acesteia. Aşadar, autofinanţarea se obţine diminuând capacitatea de
autofinanţare cu valoarea dividendelor plătite în timpul exerciţiului financiar.
Valoarea autofinanţării este pozitivă în perioada analizată, evoluţia ei este
una uşor descrescătoare pe toată perioada (în 2006 faţă de 2005 scădereea
este cu 1,76 % iar în 2007 faţă de 2006, scăderea este de sub 1 %). Această
evoluţie trebuie corelată atât cu evoluţia capacităţii de autofinanţare analizată
7. Autofinantarea mai sus, dar şi cu evoluţia dividendelor plătite: I06/05DIV = 63,97%, I07/06DIV =
(AF) 114,09%.
IV. Diagnosticul Performanţele generale ale activităţii sunt bune, rezultatul net al PUNCT TARE 100 % 3,62
trendului exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un ritm de creştere
performanţelor mai pronunţat în 2006. (3,5-4)
globale
* Aprecieri ale autorulu

117
118

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICUULUI TRENDULUI PERFORMANŢELOR


Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat Necesare
importanţă*
I.Diagnosticului Trendul general al performanţelor din exploatare reflectă o PUNCT INCERT 2,985 44,5 % 1,32
trendului scădere generalizată a performanţelor din exploatare chiar (în jur de 3)
dacă acestea se finalizează cu rezultate pozitive (profit).
performanţelor din
exploatare
Chiar dacă în anul 2006 situaţia a fost mai nefavorabilă, PUNCT TARE- 4,35 5,5 % 0,23
rezultatul financiar se concretizează în profit cu un trend
II. Diagnosticul trendului general de creştere pe toată perioada de analiză, PUNCT FORTE
performanţelor din înregistrându-se o creştere spectaculoasă de peste 87 de ori (4-4,5)
activitatea financiară în anul 2007.
II. Diagnosticul trendului Nu există activitate extraordinară la nivelul societăţii - - 0% 0
performanţelor din analizate, pe perioada supusă analizei.
activitatea
Performanţele generale ale activităţii sunt bune, rezultatul PUNCT TARE 3,62 50 % 1,81
IV. Diagnosticul trendului net al exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un
performanţelor globale ritm de creştere mai pronunţat în 2006. (3,5-4)
Deşi la nivel global perfomanţele generale sunt bune, acest PUNCT INCERT – 100 %
fapt este datorat performanţelor deosebite relizate de
3,36
Sinteza diagnosticului activitatea financiară, în condiţiile în care activitatea de PUNCT TARE
trendului performanţelor exploate se confruntă cu anumite deficienţe. (3-3,5)
* Activitatea de exploatare generează în medie 89 % din rezultatul brut final iar cea financiară în medie 11 % (vezi în acest sens Anexa 7). Din totalul de 50 % grad de
importanţă al diagnosticului trendului performanţelor alocate pentru performanţele din exploatare şi cele financiare procentele finale de importanţă alocate celor două activităţi
vor fi:
- aprox. 44,5 % pentru activitatea de exploatare (89 % x 50 %)
- aprox . 5,5 % pentrz activitatea financiară (11 % x 50

118
119

Diagnosticul structurii performanţelor financiare


Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 7 „Analiza structurii performanţelor financiare” avem următoarele concluzii:

Tabelul nr.
DIAGNOSTICUL STRUCTURII PERFORMANŢELOR FINANCIARE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de
importanţă*
1.Ratele generale de Se constata că activitatea de exploatare generează ponderea Stare bună/ 4 p1=20 % 0,8 …
structură ale rezultatelor, semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste 98 % în primii doi Îmbunătăţire
veniturilor şi cheltuielilor ani ai analizei scăzând la 67,67% în 2007. Entitatea nu generează lentă
rezultat la nivelul activităţii extraordinare şi aşadar formarea
rezultatului brut se realizează doar la nivelele de exploatare şi
financiar. Acest rezultat este sub formă de profit în fiecare an al
analizei.
În perioada 2006/2005, activitatea de exploatare tinde să câştige şi
mai mult teren în ce priveşte capacitatea de a genera profit brut,
ajungând la o pondere de 99,59%. În aceşti doi ani, ponderea
rezultatului financiar în rezultatul brut scade de la 1,40% la
0,41%.
În perioada 2007/2006, gradul de generare a profitului brut pe cele
două activităţi generatoare de rezultat ale entităţii se modifică.
Ponderea rezultatului exploatării în rezultatul brut scade sub 70%
în favoarea creşterii ponderii rezultatului financiar la peste 30%,
fie pe de-o parte unei activităţi de exploatare mai puţin eficiente
concretizate în scădere de rezultat din exploatare, fie pe de altă
parte, unei activităţi financiare în creştere spectaculoasă.
Per ansamblu situaţia este favorabilă, concretizată în creştere de
rezultat curent/brut pe parcursul perioadei analizate.
2. Ratelor interne de Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza Stare bună/ 4 p2= 80 % 3,2 …
structură ale veniturilor, veniturilor totale Îmbunătăţire
cheltuielilor/ 3. Rate În ce priveşte raportul structural efort/efect respectiv lentă
combinate de structură ale cheltuială/venit pe total activitate şi pe nivele:
veniturilor şi cheltuielilor.  - Raportul între eforturile generale ale entităţii (concretizate
în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de
venituri totale) se situează la un nivel de peste 90 % pe toată
perioada analizată, constatându-se o constanţă a acestui
raport pe întreaga perioadă. Această situaţie arată faptul că
entitatea îşi poate acoperi cheltuielile totale ale activităţii pe
seamna veniturilor totale obţinute şi mai mult de atât, aceasta
şi generează plus valoare.
 - La stabilirea raportului cheltuieli totale/venituri totale o
pondere semnificativă este atribuită cheltuielile de

119
120

exploatare. Efortul depus pentru realizarea acestora


comparativ cu efectele generale este la un nivel de peste 90%
care se menţine pe întreaga perioadă.
 Ponderea cheltuielilor financiare în veniturile totale este
minoră, puţin peste 1% în toţi anii analizaţi, prin faptul că
nici ponderea lor în cheltuielile totale nu este semnificativă.
 Ponderea cheltuielilor extraordinare în veniturile totale este
0, entitatea neavând activităţi la acest nivel.

În ce priveşte raportul structural efect /efect respectiv


venit/venit pe total activitate şi pe nivele:
Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub
formă de venituri din exploatare) şi efecte totale generate de
întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se situează la
un nivel extrem de ridicat de peste 96 % pe toată perioada
analizată, cu tendinţă de constanţă în primii doi ani şi uşoară
scădere în ultimul an. Această situaţie reflectă natura entităţii
şi anume acea de entitate producătoare care obţine ca atare
veniturile cele mai însemnate din activitatea sa de bază, aceea
de exploatare.
Raportul dintre efectele generate de activitatea financiară (sub
formă de venituri financiare) şi efectele totale generate de
întreaga activitate (sub forma veniturilor totale) se situează la
un nivel de peste 1% în primii ani de analiză cu tendinţă de
creştere în ultimul an de până la 3,82% când veniturile
financiare cresc ca urmare a creşterii veniturilor din dobânzi.
Se constată pe întreaga perioadă analizată o pondere mică a
rezultatului brut al exerciţiului în veniturile totale care se
păstrează oarecum constantă pe întreaga perioadă, subliniind
faptul că ponderea cheltuielilor totale în venituri nu scade în
anii analizaţi.

Diagnosticul Chiar dacă activitatea de exploatare pierde ceva teren în PUNCT TARE 100 %
2007, performanţele generale sunt menţinute satisfăcătoare
4
structurii datorită unei creşteri spectaculoase a activităţii financiare în (3,5-4)
performanţelor- 2007.
punctaj total Per ansamblu situaţia este favorabilă, concretizată în
creştere de rezultat curent/brut pe parcursul perioadei
analizate.
** În funcţie de domeniul de activitate se acordă aprecieri SWOT şi punctaje conform matricei grilei de evaluare

Tabelul nr.
120
121

SINTEZA DIAGNOSTICULUI EVOLUŢIEI ŞI STRUCTURII PERFORMANŢELOR FINANCIARE


Explicaţii Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe de importanţă* necesare
I.Diagnosticul evoluţiei Deşi la nivel global perfomanţele generale PUNCT INCERT P1=50 % 1,68 …
sunt bune, acest fapt este datorat
3,36
performanţelor – PUNCT TARE
performanţelor deosebite relizate de
activitatea financiară, în condiţiile în care (3-3,5)
activitatea de exploate se confruntă cu
anumite deficienţe.
II.Diagnosticul structurii Chiar dacă activitatea de exploatare pierde PUNCT TARE P2= 50 % 2 …
ceva teren în 2007, performanţele generale
4
performanţelor (3,5-4)
sunt menţinute satisfăcătoare datorită unei
creşteri spectaculoase a activităţii
financiare în 2007.
Per ansamblu situaţia este favorabilă,
concretizată în creştere de rezultat
curent/brut pe parcursul perioadei
analizate.
Diagnosticul evoluţiei şi La nivelul perioadei analizate, PUNCT TARE 100 %
performanţele financiare sunt considerate
3,68
structurii performanţelor (3,5-4)
financiare bune, înregistrându-se o îmbunătătăţire a
evoluţiei şi structurii generale ale acestora
în timp.
* Aprecieri ale autorului

121
122

O apreciere analitică de tip SWOT a evoluţiei şi strucuturii performanţelor generale ale entităţii financiare, pe elemente componente se poate detalia conform
tabelelor de mai jos:

Tabel nr.2 „Sinteza analizei evoluţiei performanţelor financiare ale societăţii Plastic S.A. pe perioada 2005 – 2007”
Puncte forte (+) Puncte slabe (-)
1. Global Profit pe toţi anii Scade capacitatea de autofinanţare de la un an la altul.
Creşte profitul brut al exerciţiului Impozitul pe profit creşte într-un ritm uşor mai accelerat decât creşterea
Creşte profitul net al exerciţiului rezultatului brut
Ritmul de creştere se amplifică de la un an la altul.
2. Analitic (pe activităţi)
a. activitatea de exploatare Rezultatul din exploatare creşte în 2006 Rezultatul din exploatare scad semnificativ în 2007
Creşte cifra de afaceri de la un an la altul Marja comercială şi marja industrială scad în 2007
Creşte producţia vândută Valoarea adăugată scade în 2007.
Marja comercială şi cea industrială cresc în 2006 Cresc cheltuielile cu materiile prime şi materialele care deţin cea mai
Valoarea adăugată creşte în 2006 însemnată pondere.
Scad cheltuielile privind ajustările şi privind cheltuielile cu alte impozite şi cu Cresc cheltuielile cu personalul.
despăgubirile
b. activitatea financiară În toţi anii analizaţi se înregistrează profit din activitatea financiară. Rezultatul financiar scade sensibil în 2006 cu 70%.
În 2007 rezultatul financiar creşte de peste 7 ori. În 2006 cheltuielile financiare cresc într-un ritm mai accentuat decât
Se înregistrează venituri finanicare semnificative, mai ales în 2007, îndeosebi din veniturile.
venituri din dobânzi.
Cheltuielile financiare cresc într-un ritm mai puţin accentuat în 2007 faţă de venituri.
c. activitatea extraordinară - -

Tabel nr. 3 „Sinteza analizei structurii performanţelor financiare a S.C. Plastic S.A. pe perioada 2005-2007”
Puncte forte (+) Puncte slabe (-)
Activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste 98% în primii doi ani şi în Ponderea rezultatului exploatării scade în ultimul an de analiză.
scădere în ultimul an de analiză.

Creşte ponderea rezultatului generat de activitatea financiară în 2007 Activitatea financiară restrânsă mai ales în primii doi ani analizaţi

Activitatea de exploatare furnizează peste 96% din veniturile totale, în creştere în primii doi ani. Ponderea veniturilor financiare în totalul veniturilor este mică
Ponderea cheltuielilor totale în veniturile totale se menţine aproximativ constantă Ponderea rezultatului exerciţiului în veniturile totale este mică
Ponderea cheltuielilor financiare în total venituri se menţine oarecum constantă pe întreaga perioadă analizată.
Lipsa activităţii la nivelul extraordinar

122
123

2. Diagnosticul performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate


După părerea noastră, profitabilitatea reprezintă condiţia esenţială pentru a se asigura succesul în afaceri al unei entităţi economice şi se măsoară prin
obţinerea unor rezultate pozitive în urma comparării efectelor financiare cu eforturile financiare implicate.
Diagnosticul ratelor de profitabilitate poate fi pus în evidenţă parcurgând următoarele categorii de rate:
Rate ale profitabilităţii comerciale;
Rate de rentabilitate;
Rate bursiere (de creştere).

În Anexa 8 „Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate” se prezintă valorile ratelor de profitabilitate calculate pe cele trei categorii
mai sus precizate

2.1Analiza ratelor profitabilităţii comerciale


Profitabilitatea comercială reflectă gradul de eficienţă al activităţii comerciale. Analizând Anexa 8 extragem următoarele concluzii:

123
124

Tabelul nr.
DIAGNOSTICUL RATELOR PROFITABILITĂŢII COMERCIALE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de
importanţă*
1.Rata marjei brută a Din analiza ratei marjei brute a profitului şi ratei marjei 4,5 p1= 20 % 0,9 …
profitului nete a profitului se constată că acestea scad în 2006 faţă
de 2005, reflectând o diminuare a profitabilităţii 4,5 p2= 20 % 0,9 …
comerciale, ca pe urmă în 2007 să crească din nou, Stare forte/
reflectând o ameliorare a acestui indicator economic. Îmbunătăţire/
Pe toată perioada însă, valorile sunt peste media pe lentă
industrie.
2.Rata marjei nete a Diminuarea profitabilităţii comerciale în 2006 se
profitului datorează faptului că ritmul de creştere al rezultatului
brut al exerciţiului respectiv al rezultatului net al
exerciţiului a fost sub nivelul ritmului de creştere cifrei
de afaceri nete şi invers în 2007.
Totuşi valorile lor din 2007 sunt peste nivelul anului
2005, concluzionând astfel un trend general de creştere.
3.Rata marjei brută a Evoluţia ratei marjei brute a profitului din exploatare şi a 3 p3= 20 % 0,6 …
profitului din exploatare ratei marjei brute din vânzări urmează un trend
descendent pe întreaga perioadă analizată, reflectând o Stare bună/ 3 p4= 20 % 0,6 …
diminuare a eficienţei activităţii de exploatare şi de Deteriorare
4.Rata marjei brută din vânzări. Rezultatul exploatării şi rezultatul brut aferent lentă
vânzări cifrei de afaceri înregistrează creşteri mai slabe
comparativ cu creşterea cifrei de afaceri nete pe întreaga
perioadă analizată
Remarcăm evoluţia oscilantă a ratei marjei comerciale, o Stare bună/ 4 p5= 20 % 0,8 …
uşoară creştere în 2006 urmată de o uşoară decreştere în Îmbunătăţire
5.Rata marjei comerciale 2007, reflectân o evoluţie diferită a marjei comerciale în lentă
raport cu cifra de afaceri netă. Per ansamblu, trendul
general este dre creştere lentă.
La nivelul perioadei analizate, performanţele PUNCT TARE 100 %
Diagnosticul ratelor activităţii comerciale sunt considerate bune,
3,8
profitabilităţii comerciale înregistrându-se o îmbunătătăţire a a ratelor (3,5-4)
profitabilităţii comerciale pe total activitate.
* Aprcieri ale autorului

124
125

2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate


Ratele de rentabilitate exprimă eficienţa activităţii prin raportarea efectelor financiare la eforturile implicate.
Acestea trebuie să pună în evidenţă eficienţa cu care sunt utilizate investiţiile efectuate în cadrul activităţii entităţii, reflectată în mod diferenţiat astfel:
 pe de-o parte, sub forma eficienţei investiţiei efectuate de acţionarii şi creditorii pe termen lung, reprezentate de capitalurile proprii şi/sau capitalul angajat,
caz în care vorbim despre rentabilitate financiară;
 pe de altă parte, sub forma eficienţei investiţiei reprezentate de resursele controlate de entitate, caz în care vorbim despre rentabilitate economică.

Un diagnostic al rentabilităţii pe cele două categorii (rentabilitate financiară şi rentabilitate economică) şi apoi sintetic pe cele două categorii, prezentăm în
tabelele următoare:
Tabelul nr. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII FINANCIARE
Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe de agregat
importanţă
*
1.Rată rentabilităţii În privinţa evoluţiei ratei rentabilităţii financiare în Stare bună/ 3 p1= 50 % 1,5 …
capitalului propriu (ROE) forma sa generală de rată a capitalurilor proprii Deteriorare lentă
(ROE) se constată o diminuare a acesteia de
aproximativ 4 puncte procentuale în 2006 faţă de
2005, de la 9,65% la 5,72%, situaţie ce refletă o
diminuare a eficienţei utilizării capitalurilor
acţionarilor.
Privită prin prisma modelului multiplicativ, această
evoluţie nefavorabilă este asociată diminuărilor
înregistrate la toate cele 3 componente: scăderea
ratei marjei nete a profitului, a vitezei de rotaţie a
activelor totale şi a levierului financiar.
În 2007 se constată o ameliorare a situaţiei, ROE
creşte faţă de anul anterior, deşi nesemnificativ,
ajungând la 6,02%. Analizând această evoluţie pe
componente se constată:
creşteri la nivelul ratei marjei nete a profitului de la
6,19% la 6,82%, factor cu influenţă pozitivă
asupra rentabilităţii financiare
diminuării vitezei de rotaţie a activelor totale de la
0,86 la 0,77, factor de influenţă negativă asupra
ROE
creşterii gradului de finanţare a activelor entităţii
din surse proprii (levierul financiar) de la 1,07 la
1,14, ceea ce generează o influenţă pozitivă
asupra rentabilităţii financiare.
Deşi se înregistrează o uşoară redresare a valorii
ROE, per ansamblu, trendul ROE este de scădere.

125
126

2.Rata rentabilităţii Rata rentabilităţii capitalului angajat scade în 2006 Stare bună/ 3 p2= 50 % 1,5 …
capitalului permanent sau a de la 11,10 % la 6,77 % după care situaţia sa se Deteriorare lentă
capitalului angajat (RCPM) ameliorează, înregistrând o creştere în 2007 la 7,09
% valoare care este însă ub nivelul anului 2005.
Per ansamblu valorea indicatorului se deteriorează
lent.
I.Diagnosticul Per ansamblu se constată o diminuare a gradului PUNCT INCERT 100 % 3 Capitalurile acţionarilor trebuie
rentabilităţii financiare de remunerare a investiţiilor acţionarilor. (în jur de 3) utilizate mai eficient pentru o
mai mare atractivitate a
investitorilor în societatea
analizata.
Tabelul nr. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII ECONOMICE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat
importanţă
*
1.Rata rentabilităţii În ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se 3 p1= 25 % 0,75 …
activelor (ROA) constată o diminuare sistematică a valorii ratelor de
2.Rata rentabilităţii rentabilitate economică care reflectă utilizarea activelor 3 P2= 25 % 0,75 …
economice în sens general entităţii, pe toată perioada analizată (este vorba despre rata Stare bună/
(RRE) rentabilităţii activelor, rata rentabilităţii economice, rata Deteriorare
3.Rata puterii de câştig a profitabilităţii activelor). Scăderea cea mai accentuată la lentă 3 p3= 25 % 0,75 …
activelor (BEP) toate aceste posturi se înregistrează în anul 2006 faţă de
2005, în anul următor 2007 scăderea fiind mai puţin bruscă.
Pe fondul creşterii profiturilor societăţii de la un an la altul,
scăderea ratelor de rentabilitate economică este explicată
prin creşterea mult mai accentuată a eforturilor entităţii sub
forma activelor comparativ cu ritmul de creştere al
beneficiilor pe care acestea le aduc.
4.Rata rentabilităţii În privinţa ratei rentabilităţii cheltuielilor se constată o Stare bună/ 3 p4= 25 % 0,75 Se impune diminuarea
cheltuielilor (RRC) scădere de 0,39 puncte procentuale în 2006 faţă de 2005 pe Deteriorare cheltuielilor materiale,
findul creşterilor mai accentuate a cheltuielilor totale faţă de lentă principalele vinovate
creşterea rezultatului net, situaţie care se îmbunătăţeşte în pentru creşterea
2007 când RRC creşte la 6,92%, cu 0,52 de puncte cheltuielilor totale.
procentuale, ca urmare a creşterii rezultatului net într-o
proporţie mai mare decât majorarea cheltuielilor totale. De
remarcat că în privinţa cheltuielilor totale, principala
componentă cu grad ridicat de influenţă este dată de
cheltuieile cu materiile prime şi materialele
II.Diagnosticul Per ansamblu eficienţa utilizării resurselor controlate de PUNCT INCERT 100 % 3 Se impune o gestionare
rentabilităţii economice entitate la generarea de rezultate scade. (în jur de 3) mai bună a resurselor
controlate de entitate.
*Aprecieri ale autorului

126
127

Tabelul nr. SINTEZA DIAGNOSTICULUI RENTABILITĂŢII


Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de agregat
importanţă
*
I. Diagnosticul Per ansamblu se constată o diminuare a gradului de PUNCT 3 p1= 50 % 1,5 …
rentabilităţii financiare remunerare a investiţiilor acţionarilor. INCERT
(în jur de 3)
II. Diagnosticul Per ansamblu eficienţa utilizării resurselor controlate de PUNCT 3 p2= 50 % 1,5 …
rentabilităţii economice entitate la generarea de rezultate scade. INCERT
(în jur de 3)
I+II. Eficienţa investiţiilor entităţii atât sub forma PUNCT INCERT 100 % 3
Sinteza diagnosticului investiţiilor acţionarilor cât şi sub forma investiţiilor sub (în jur de 3)
formă de active înregistrează o scădere generalizzata, pe
rentabilităţii –punctaj perioda supusă analizei
total
* Aprecieri ale autorului

127
128

2.3.Diagnosticul ratelor bursiere


Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de capital sau rate de piaţă) sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanţei unei
entităţi deoarece ele reflectă influenţa coroborată a ratelor financiare de risc şi rentabilitate.
Pe cele două categorii rate bursiere de creştere şi rate bursiere de dividend fundamentarea diagnosticului se realizeazî conform tabelelor de mai jos:

Tabelul nr.
DIAGNOSTICUL RATELOR BURSIERE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de
importanţă*
A. Rate bursiere de creştere P1 = 90 % 4
1.KB Capitalizarea bursieră creşte pronunţat de la Stare bună/ 4,5 p1= 5 % 0,225 …
un an la altul, înregistrând o creştere de peste Îmbunătăţire
3 ori în 2006 faţă de 2007 şi o dublare în bruscă
2007 faţă de 2006. Această situaţie se
datorează în 2006 creşterii numărului de
acţiuni ca urmare a majorării capitalului
social şi în 2007 dublării preţului de piaţă al
acţiunilor entităţii.
2.EPS Rezultatul pe acţiune evoluează descrescător Stare bună/ 3 P2 = 25 % 0,75 …
în 2006 faţă de 2005 pe fondul creşterii Deteriorare
numărului de acţiuni ale societăţii şi lentă
crescător în 2007 pe fondul creşterii
rezultatului net al exerciţiului financiar.
3.Cash EPS Trezoreria ce revine pe o acţiune Stare bună/ 4 p3 = 25% 1 …
înregistrează o creştere în 2006 cu 57 % Îmbunătăţire
urmată apoi de o scădere cu 15 % a acesteia lentă
ăn 2007, nivelul situându-se însă la un nivel
semnificativ peste nivelul înregistrat în 2005.
Per ansamblu trendul este unul lent de
creştere.
4.PER Coeficientul de capitalizare bursieră (P/E Stare bună/ 4,5 p4= 25 % 1,125 …
„Price to earnings ratio”) creşte spectaculos Îmbunătăţire
pe întreaga perioadă analizată, de la 7,83 în bruscă
2005 la 37,04 în 2007. Această situaţie
reflectă interesul tot mai crescut al
investitorilor faţă de entitate. Coeficientul de
capitalizare bursieră arată cât de mult sunt
dispuşi investitorii să plătească pentru o
unitate mondetară de profit raportat. Evoluţia
acestuia este corelată cu evoluţia celor doi
factori de influenţă: preţul de piaţă al unei

128
129

acţiuni este în continuă creştere, nu foarte


pronunţată în 2006, dar accelerată în 2007;
rezultatul pe acţiune scade în 2006 şi creşte
în 2007, după cum a fost analizat mai sus.
Valorile mari ale coeficientului de
capitalizare bursieră exprimă încrederea
investitorilor în viitorul întreprinderii.
5.PBR Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni Stare bună/ 4,5 p5= 10 % 0,45 …
şi valoarea contabilă a unei acţiuni creşte Îmbunătăţire
sistematic datorită creşterii preţului de piaţă bruscă
al acţiunilor pe fondul scăderii valorii
contabile a acţiunilor. Tendinţa de
îmbunătătţire este una accentuată,în 2007
nivelul PBR depăşind valoarea medie în
industria ţărilor dezvoltate de 1,7 ori.
6.PSR Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni Stare bună/ 4,5 p6= 10 % 0,45 …
şi cifra de afaceri netă ce revine pe acţiune Îmbunătăţire
(PSR) evoluează crescător pe perioada bruscă
analizată datorită creşterilor semnificative
ale preţului de piaţă al acţiunilor a căror
creştere depăşeşte creşterea volumului de
vânzări ale entităţii.
Diagnosticul ratelor Ratele bursiere de creştere înregistrează PUNCT TARE 100 % 4
bursiere creştere per ansamblu valori foarte bune
reflectând o creştere reală a valorii (3,5-4)
societăţii pe perioada analizată.
B.Rate bursiere de dividend P2 =10 % 3 …
1.DIVA Valoarea dividendelor pe acţiune scade Stare bună/ 3 p1= 50 % 1,5 …
accentuat până la 0 în 2007, întrucât entitatea Deteriorare
hotăreşte să reinvestească mare parte din lentă
profitul obţinut. În 2007, deşi valoarea
dividendelor repartizate creşte faţă de 2005,
indicatorul înregistrează scăderi la 1/3 ca
urmare a triplării numărului de acţiuni ale
entităţii. În 2007, nu se distribuie dividende
şi deci indicatorul atinge valoarea 0.
2.RDIV Randamentul dividendelor (RDIV) Stare bună/ 3 P2 = 30% 0,9 …
evoluează de asemenea descrescător, ceea ce Deteriorare
reflectă un câştig tot mai mic încasat de lentă
acţionari, care atinge minimul în 2007 când
nu se plătesc dividende.
3.RADIV Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) Stare bună/ 3 p3 = 20% 0,6 …
este de asemenea în descreştere, pe fondul Deteriorare

129
130

descreşterii mai accentuate a dividendelor de lentă


plată comparativ cu creşterea rezultatului net
al exerciţiului. Totuşi aceasta reflectă un
nivel suficient al profiturilor pentru a se
acorda dividende, depăşind semnificativ
pragul de 250% considerat minim acceptat.
Diagnosticul ratelor Societatea nu acordă atenţie nivelului de PUNCT INCERT 100 % 3
bursiere de dividend remunerare al acţionarilor prin dividende
ceea va duce în timp la o scădere a (în jur de 3)
interesului investitorilor minoritari sau pe
termen scurt
Rate bursiere (A+B) Ratele bursiere reflectă per ansamblu un PUNCT TARE 100 % 3,9 Se impune o mai bună
Diagnosticul ratelor nivel de creştere accentuat al valorii remunerare a
entităţii cu impact major pe piaţa de (3,5-4) (4x90%+3x10%) acţionarilor prin
bursiere
capital. dividende pentru a
creşte interesul
acţionarilor minoritari.
*Aprecieri ale autorului

130
131

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI RATELOR DE PROFITABILITATE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de importanţă*

1.Diagnosticul ratelor de La nivelul perioadei analizate, PUNCT 3,8 P1 = 20 % 0,76 …


profitabilitate comercială performanţele activităţii comerciale sunt
considerate bune, înregistrându-se o TARE
îmbunătătăţire a a ratelor profitabilităţii (3,5-4)
comerciale pe total activitate.
2.Diagnosticul ratelor de Eficienţa investiţiilor entităţii atât sub forma PUNCT 3 P2 = 30 % 0,9 …
rentabilitate investiţiilor acţionarilor cât şi sub forma INCERT
investiţiilor sub formă de active
înregistrează o scădere generalizata, pe
(în jur de 3)
perioda supusă analizei
3.Diagnosticul ratelor Ratele bursiere reflectă per ansamblu un PUNCT 3,9 P3 = 50 % 1,95 …
bursiere nivel de creştere accentuat al valorii entităţii
cu impact major pe piaţa de capital. TARE
(3,5-4)
Sinteza diagnosticului Pe fondul unor oscilaţii diferite ale Aşadar, societatea ar
ratelor de profitabilitate- ratelor de profitabilitate comercială, cu trebui să remunereze mai
punctaj total scăderi în 2006 şi reveniri spre creşteri în mult acţionarii, ţinând cont
2007, şi a diminuărilor ratelor rentabilităţii că în perioada analizată
financiare (deşi ROE se ameliorează în 2007, gradul lor de încredere este
100 %
RCPM descreşte continuu) şi a rentabilităţii 3,61 mai mare decât nivelul la
economice (ameliorări numai la nivelul PUNCT TARE care această încredere este
RRC), totuşi încrederea pe care o generează (3,5-4) recompensată.
societatea în ochii investitorilor este una
semnificativă şi în creştere pe întreaga
perioadă analizată.
În ce priveşte nivelul de satisfacţie al
acţionarilor, măsurat prin indicatorii DIVA,
RDIV şi RADIV, acesta se degradează de la
an la an, prin faptul că entitatea diminuează
valoarea dividendelor per acţiune pe care le
repartizează.

131
132

Sinteza diagnosticului performanţelor financiare


Pe baza diagnosticelor parţiale ale performanţelor financiare elaborate în capitolele anterioare, se poate trece la elaborarea diagnosticului global al
performanţelor financiare aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI PERFORMANŢELOR FINANCIARE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de
importanţă*
1. Diagnosticul La nivelul perioadei analizate, PUNCT 3,68 P1= 20 % 0,736 …
performanţele financiare sunt
evoluţiei şi structurii considerate bune, înregistrându-se o TARE
performanţelor îmbunătătăţire a evoluţiei şi structurii (3,5-4)
financiare generale ale acestora în timp.
2. Diagnosticul Rate de profitabilitate foarte bune, PUNCT 3,61 P2= 80 % 2,88 …
încredere mare a investitorilor în
ratelor de perspectivele viitoare de activitate ale TARE
profitabilitate societăţii. (3,5-4)
Sinteza diagnosticului Performanţe foarte bune, peste medie. PUNCT TARE 100 % 3,616
performanţelor (3,5-4)
financiare
* Aprecieri ale autorulu

132
133

4.3 Diagnosticul fluxurilor de trezorerie la S.C. Plastic S.A.


.

Societatea analizată este încadrată la categoria „entităţi mari” astfel că aceasta este obligată să raporteze situaţiile financiare în formatul complet, cu
toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit şi raportat. Ca atare „Situaţia fluxurilor de trezorerie” este întocmită şi raportată prin situaţiile financiare
anuale ale societăţii analizate aşa cum rezultă din Anexa 9 „Situaţia fluxurilor de trezorerie”. Constatăm că societatea întocmeşte fluxurile de trezorerie prin
metoda directă, reflectând astfel o contabilitate de casă bine organizată.
Din cele prezentate în Anexa 9 punem în evidenţă următoarele concluzii reflectate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.
DIAGNOSTICUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj agregat
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de Măsuri necesare
importanţă*
1 : Activitatea de exploatare generează un excedent de Stare bună/ 4 p1= 30 % 1,2 …
trezorerie substanţial care a contribuit în mod favorabil şi Îmbunătăţire
exclusiv la creşterea totală a trezoreriei. Se constată un nivel lentă
al încasărilor din vânzări de bunuri destul de ridicat, superior
plăţilor către furnizori, remarcând o influenţă foarte
favorabilă. De asemenea şi nivelul încasărilor din vânzări cu
amănuntul este ridicat şi influenţează pozitiv.
2006: Activitatea de exploatare generează un important
excedent de trezorerie. Deşi valoarea acestuia se află în
scădere faţă de valoarea din anul precedent, totuşi rămâne la
un nivel ridicat. Din analiza mai detaliată, se observă o
creştere importantă la nivelul încasărilor din vânzări de
bunuri şi a încasărilor din vânzări cu amănuntul, dar şi o
creştere, e drept mai nesemnificativă decât creşterea de la
nivelul încasărilor, a plăţilor către furnizori, a plăţilor către
abgajaţi, a plăţilor privind impozitul pe salarii şi privind
impozitul pe profit. Ca urmare, nivelul superior al încasărilor
faţă de plăţi influenţează pozitiv trezoreria de la nivelul
activităţii de exploatare.
2007: La nivelul activităţii de exploatare se constată un
excedent de trezorerie, în creştere chiar faţă de anul 2006,
obţinut ca urmare a intensificării încasărilor atât din vânzări de
bunuri cât şi din vânzări cu amănuntul şi, mai ales, a
Fluxuri de trezorerie din diminuării plăţilor către furnizori.
exploatare Concluzie:

133
134

- Se obţine un excedent de trezorerie pe toată perioada de


analiză, cu un trend general de creştere pe toată perioada chiar
dacă în 2005 nivelul său este unul mai scăzut.
2005: Activitatea de investiţii se încheie cu un important Stare bună/ 4 p2=20 % 0,8 …
deficit de trezorerie prin efectuarea în acest an a unor plăţi Îmbunătăţire
pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale. lentă
2006: Activitatea de investiţii generează şi în aces an deficit,
mai redus decât în 2005, tot ca urmare a efectuării unor plăţi
pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale
superioare încasărilor din vânzări de mijloace fixe.
2007: La nivelul activităţii de investiţii, se constată un deficit
puternic obţinut ca urmare a creşterii semnificative a plăţilor
pentru achiziţii de imobilizări corporale şi necorporale. Acest
deficit important face ca fluxul de trezorerie de la finalul
acestui exerciţiu financiar să fie sub forma unui deficit.
Creşterea acestor plăţi se datorează intensificării programului
de investiţii pe care entitatea şi-a propus-o.
Concluzie:
- Deficitul de trezorerie generat de activitatea de investiţii
reflectă că societatea îşi extinde activitatea prin achiziţii
Fluxuri de trezorerie din masive de imobilizări de la care se aşteaptă o creştere viitoare
investiţii a beneficiilor generate. Situaţia este apreciată ca favorabilă.
2005: Activitatea de finanţare se încheie şi ea cu un deficit Stare bună/ 4 p3= 10 % 0,1 …
semnificativ, prin valori importante la nivelul plăţilor privind Îmbunătăţire
diferenţe nefavorabile de curs valutar şi prin plata lentă
dividendelor.
2006: Activitatea de finanţare generează cel mai important
excedent, contribuind cel mai mult la formarea spectaculosului
excedent de trezorerie total. Această situaţie apare ca urmare a
încasărilor din subscrierea de acţiuni care are loc în acest an.
Majorarea capitalului social se realizează prin aport în
numerar. La nivelul încasărilor, se mai constată creşteri ale
dobânzilor încasate şi diminuări ale încasărilor din diferenţe
favorabile de curs valutar. De asemenea, se observă că tot în
acest an are loc rambursarea creditului pentru investiţii
contractat, diminuări aferente ale dobânzilor plătite, diminuări
ale dividendelor plătite şi ale comisioanelor bancare plătite şi
creşteri importante ale plăţilor privind diferenţe nefavorabile
de curs valutar.
2007: La nivelul activităţii de finanţare se înregistrează
excedent, nu atât de semnificativ ca cel din 2006, însă cu
influenţă pozitivă asupra fluxului de trezorerie, prin
diminuarea efectului produs de deficitul din activitatea de
Fluxuri de trezorerie din investiţii. Excedentul de la acest nivel este generat de încasări
finanţare substanţiale din dobânzi care depăşesc toate plăţile de natură

134
135

financiară efectuate de către societate.


Concluzie:
- Activitatea de finanţare înregistrează deficit în 2005 şi
cunoaşte creşteri spectaculoase în 2006, excedentul înregistrat
continuând şi în 2007, dar valoarea lui se reduce simţitor.
Entitatea realizează excedent de trezorerie în 2005 şi 2006 mai Stare bună/ 4 p4=40 % 0,1 …
accentuat în anul 2006 şi un deficit substanţial în anul 2007 Îmbunătăţire
datorat programului de investiţii al societăţii. lentă
- Pe toată perioada analizată activitatea de exploatare este
generatoare de fluxurile de numerar cele mai importante,
înregistrând excedent în toţi anii, cu nivelul maxim atins în
2007
- Activitatea de investiţii generează deficit de trezorerie în
2005 şi în 2007
- Activitatea de finanţare înregistrează deficit în 2005 şi
cunoaşte creşteri spectaculoase în 2006, excedentul înregistrat
Fluxuri de trezorerie total continuând şi în 2007, dar valoarea lui se reduce simţitor.
Activitatea societăţii este generatoare în primii ani de PUNCT TARE 100 % 4
excedent de trezorerie, mai important în 2006, care face ca
volumul trezoreriei să crească de la an la altul. Deficitul (3,5-4)
fluxurilor de numerar din 2007 nu este alarmant, căci este
în concordanţă cu programul de investiţii ale entităţii şi
Diagnosticul fluxurilor de nici nu produce o diminuare foarte mare a trezoreriei care
trezorerie se află la un nivel semnificativ.
*Aprecierile autorului

135
136

4.3 Diagnosticul riscurilor la S.C. Plastic S.A.

În cadrul acestei categorii ne vom referi la categoriile de risc economic, risc financiar şi risc de faliment.
Deoarece nu am dispus de informaţii concrete privind costurile fixe ale entităţii pentru a putea calcula riscul economic şi riscul financiar la care este
supusă entitatea vom trece la calcului riscului de faliment prin metoda scorului, categorie de risc pe care o considerăm sufient de reprezentativă pentru
problematica riscurilor supusă atenţiei.
Riscul de faliment se defineşte ca fiind posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente ale entităţii, născute din angajamente
anterioare contractate, din operaţii curente, determinabile pentru continuarea activităţii, din prelevări obligatorii. În analiza acestui risc, am folosit modelele
Altman şi Canon-Holder a căror indicatori au fost calculaţi şi sintetizaţi în anexa 10 „Analiza riscului de faliment”. Din aceasta se pot face următoarele
interpretări:
Din analiza modelului Altman se constată că firma este solvabilă (Z>3), fiind fără dificultăţi financiare pe toţi anii analizaţi. Cel mai bun an din acest punct de
vedere este anul 2006, când variabila Z trece de dublul valorii limită. Mai critic este anul 2005, când Z se apropie de pragul celor două stări. Pe finalul perioadei
analizate, entitatea se găseşte într-o situaţie bună din punct de vedere al solvabilităţii.
Din analiza modelului Canon-Holder, starea financiară e entităţii se prezintă cu mult mai solidă. Variabila Z calculată în acest model depăşeşte de peste 7 ori
valoarea limită de demarcaţie a intervalelor de siguranţă financiară (9). Şi acest model pune în evidenţă o situaţie mult mai bună în 2006 faţă de ceilalţi ani
analizaţi, dar nici valoarea din 2007 nu este deloc îngrijorătoare. Entitatea nu prezintă ris de faliment pe toată perioada analizată.

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI RISCULUI DE FALIMENT
Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe

Diagnosticul Din interpretările rezultatelor PUNCT TARE 4 …


riscului de indicatorilor din cele două modele Altman şi (3,5-4)
faliment Canon-Holder reiese că probabilitatea de
Stare bună/
faliment a S.C. Plastic S.A. este mică pe
Îmbunătăţire lentă
întreaga perioadă 2005-2007.
*Aprecierile autorului

136
137

Sinteza diagnosticului stării financiare


Pe baza celor diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol component al stării financiare se poate trece la elaborarea unui diagnostic global al
stării economice aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.
SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII FINANCIARE
Indicatori Observaţii Diagnostic Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare
Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe SWOT de Agregat
importanţă*

C.1Diagnosticul Per ansamblu există o evoluţie şi o gestiune bună PUNCT 3, 94 P1= 10 % 0,394 …
poziţiei financiare activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii.
TARE
(3,5 -4)
C.2Diagnosticul Performanţe foarte bune, peste medie. PUNCT 3,616 P2= 30 % 1,0848 …
performanţelor TARE
financiare
(3,5-4)
C.3Diagnosticul Activitatea societăţii este generatoare în primii ani de PUNCT 4 P3= 40 % 1,6 …
fluxurilor de trezorerie excedent de trezorerie, mai important în 2006, care face ca TARE
volumul trezoreriei să crească de la an la altul. Deficitul
fluxurilor de numerar din 2007 nu este alarmant, căci este (3,5-4)
în concordanţă cu programul de investiţii ale entităţii şi
nici nu produce o diminuare foarte mare a trezoreriei care
se află la un nivel semnificativ.
C.4Diagnosticul Din interpretările rezultatelor indicatorilor din cele două PUNCT 4 P4= 20 % 0,8 …
riscurilor modele Altman şi Canon-Holder reiese că probabilitatea
de faliment a S.C. Plastic S.A. este mică pe întreaga TARE
perioadă 2005-2007. (3,5-4)
C.SINTEZA La nivelul S.C. Plastic S.A. se constată o stare financiară PUNCT TARE 100 % 3,8788
DIAGNOSTICU-LUI bună peste medie, pe perioda supusă analizzi 2005-2007
(3,5-4)
STĂRII
FINANCIARE
*Aprecierile autorului

137
138

Cap. 5 Sinteza diagnosticului economico-financiar general


Pe baza celor diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol component al stării economico-financiare generale se poate trece la elaborarea unei
sinteze a rezultatelor analizei conform următorului tabel:

Tabel nr: SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII ECONOMICO-FINANCIARE GENERALE

Indicatori Observaţii Diagnostic SWOT Punctaj Pondere Punctaj Măsuri necesare


Constatări la societatea analizată- stare şi tendinţe de Agregat
importanţă*

A. MEDIUL Oportunităţi OPORTUNITATE 4,35 P1=20 % 0,87 …


CONCURENŢIAL Expansiuni pe pieţele externe -
Mărirea cotei de piaţă atât în mediul intern cât şi extern OPORTUNITATE
Dezvoltarea sectorului de construcţii şi creşterea veniturilor MAXIMĂ
populaţiei (4 -4.5)
Ameninţări:
Dezvoltarea sectorului concurenţial, atât pe plan intern cât şi
extern
Concentrarea portofoliului de clienţi şi furnizori
Raportul Oportunităţi/Ameninţări ale mediului reflectă
o stare în raport cu mediu concurenţial Bună spre
Foarte
B.STAREA ECONOMICĂ  Puncte forte: PUNCT TARE 3,9055 P2= 30 % 1,17165
 pregătire, competenţă şi experienţă bună a echipei (3,5-4)
manageriale;
 promovarea la toate nivelurile se face pe bază de
competenţă;
 îmbină eficient munca colectivă cu responsabilitatea
individuală;
 productivitatea muncii este în creştere.
 Starea tehnică a utilajelor s-a îmbunătăţit datorită
procesului de înnoire început în anul 2007;
 Capacitatea tehnică înregistrează o sporire în anul 2007
creându-se astfel o imagine de stabilitate în activitatea şi
în dezvoltarea firmei.
 Puncte slabe:
 sistemul informaţional cu disfuncţionalităţi şi este

138
139

insuficient adaptat unei conduceri operative moderne;


 insuficienta preocupare pentru stimularea salariaţilor.
 Există utilaje care nu se mai folosesc şi că gradul de
utilizare este foarte scăzut datorită lipsei de solicitări la
unele grupe de utilaje;
 Există o structură puţin diversificată a pieţei furnizorilor
 Nu există o politică prudenţială în ceea ce priveşte
crearea de stocuri de rezervă, ca atare există un risc de
producţie semnificativ în cazul neonorării comenzilor
din partea unui furnizor
 Situaţia prezentată mai sus se agravează şi mai mult în
condiţiile existenţei unui nivel de dependenţă foarte
ridicat de un acelaşi furnizor.
Raportul Puncte forte/Puncte slabe în ce priveşte starea
economică reflectă o stare economică Bună a societăţii
analizate, pe perioda supusă analizei 2005-2007
C.STAREA FINANCIARĂ PUNCT TARE 3,8788 P3= 50 % 1.9394
Puncte forte: (3,5-4)
Performanţe generale bune la nivelul întregii activităţi. ----
Firma înregistrează profit în toţi anii.
Valori bune ale indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate şi
nivel scăzut al gradului de îndatorare externă.
Situaţie foarte bună la nivelul echilibrului financiar, asigurată
de niveluri confortabile ale capitalului de lucru şi ale
capitalului angajat.
Nivel ridicat al capitalizării bursiere generat de evoluţii
pozitive pe piaţa bursieră
Nivel ridicat al încrederii investitorilor în viitorul entităţii
Nivel ridicat de trezorerie, asigurat de fluxuri de trezorerie în
general pozitive
Probabilitatea apariţiei riscului de faliment este mică.
Puncte slabe:
Valoare mare a creanţelor
Lipsa unei politici mai eficiente în privinţa gestiunii stocurilor
Lipsa unei politici mai eficiente de fructificare a
disponibilităţilor băneşti în exces
Raportul Puncte forte/Puncte slabe în ce priveşte starea
financiară reflectă o stare financiară Bună a societăţii
analizate, pe perioda supusă analizei 2005-2007.
SINTEZA PUNCT TARE 100 % 3,98
DIAGNOSTICULUI Per ansamblu starea economico-financiară a societăţii

139
140

STĂRII ECONOMICO- este una Bună, existând oportunităţi care în condiţiile (3,5-4)
FINANCIARE exploatării lor cu success ar putea creşte performanţele
GENERALE economico- financiare în viitorul apropiat.
*Aprecierile autorului

Succes !!!!!!!!!!!!

140