• RINOLOGIE CURS 4

• Alergia rino-sinuzală;
• coriza periodică spasmodică;
• coriza spasmodică aperiodică;
• polipoza nazală;
• polipul coanal;
• polipoza nazală juvenilă deformantă;
• traumatismele rino-sinusale; hematomul septal; tumori rino-sinusale.
• Tumori benigne: rinofima; pilopul sângerand al septului; condromul,
osteomul.
• Tumori maligne: cancerul sinusului maxilar; cancerul sinusului frontal;
cancerul sinusului etmoidal; cancerul sinusului sfenoidal
• RINITA ALERGICA
• 1 Definitie – afectiune simptomatica a nasului declansata de expunerea la
alergeni care provoaca o inflamatie mediata de IgE de la nivelul mucoasei
nazale
• 2. Frecventa si tendinte actuale :
• Tendinta actuala confirma o crestere incontestabila a rinitei alergice la
nivel mondial incepand cu ultimii 30-40 ani. Studiile recente arata o
concordanta intre cresterea gradului de poluare ,utilizarea adjuvantilor
alimentari si frecventa patologiei alergice.
• 3.Clasificarea veche :
• Rinita alergica sezoniera (febra fanului),polinoza)– apare in fiecare an ,in
acelasi sezon si este asociata cel mai des cu o conjunctivita. Crizele survin in
momentul aparitiei polenului,cand concentratia acestuia in aer creste.
• Rinita alergica cronica (aperiodica) –dureaza tot timpul anului si este
adesea asociata astmului. Alergenii implicati frecvent sunt acarienii,praful
de casa,parul de pisica,mucegaiul,gandacii de bucatarie
• Noua clasificare OMS
• Ia in considerare durata si severitatea alergiei
• - Intermitenta - sub 4 zile /saptamana si sub 4 saptamani, ca durata:
• Persistenta – interval care depaseste 4 zile si 4 saptamani
• Lejera – nu impiedica activitatile sociale,concediul,activitatile profesionale
sau somnul
• Moderata pana la severa - unul din parametrii precedenti sunt perturbati
• Factorii declansanti
• Expunerea la alergenii din casa sau exterior constitue un factor de risc
major in aparitia rinitei alergice
• Poluarea interioara prin tabacismul pasiv,activ sau maternal
• Numeroase studii sugereaza legatura intre tabacismul maternal si
afectiunilor respiratorii la copil
•
Poluarea din casele moderne pun in cauza utilizarea materialelor sintetice
izolante sau poluarea provenind din gatitul in bucatarie, gandacii de
bucatarie ,lenjeria de corp si pat
Animalele din casa in special parul de pisica
• Poluarea exterioara – automobile (cele mai poluante fiind motoarele diesel
particulele emise au capacitatea de a adsorbi polenul si dimensiunea mica a
acestor particule de sub 1 micron permite sa se infiltreze profund in
alveole)
• Ozonul -acest gaz constitue un factor de risc important in exacerbarea
astmului dar nu se cunosc efectele sale asupra rinitei alergice
• Polenul si ciupercile
.
•
•

.
• Alti factori
• Factori personali – terenul alergic familial
• Factorii nutritionali – reducerea alaptarii in favoarea
• administrarii de alimente care contin aditivi,consumul de alimente
reci,dezechilibrele alimentare in favoarea grasimii, carentele vitaminice
• Infectiile, influenteaza maturarea sistemului imunitar
• Apararea impotriva alergenilor este din pacate putin eficace, mai ales cand
e vorba de ….pisica din casa !!!!!!
• Antihistaminicele orale si sprayurile nasale cu corticoizi sunt
medicamentele cele mai eficace, alaturi de desensibilizarea pe cale
sublinguala sau subcutanata.
• Asocierea astm si rinita alergica
• Numeroase rapoarte ale expertilor,insista asupra asocierii frecvente a
astmului cu rinita ,sugerand un concept de unicitate a cailor aeriene
superioare (CAS)
• Inflamatia alergica nu se limiteaza ca urmare numai la mucoasa nazala.
• Din aceasta cauza recomandarile actuale preconizeaza :
• -integrarea rinitei alergice in cadrul afectiunilor repiratorii cronice
• - considerarea rinitei alergice ca un factor de risc in aparitia astmului
• - diagnosticarea unui astm asociat in cazul oricarei rinite alergice
• Semne clinice
• Rinoree apoasa
• obstructie nazala
• stranuturi dese (in salve)
• rinoree posterioara
• /reversibile spontan sau sub tratament.
• Simptome oculare sau bronsice intregesc acest tablou clinic.
• RINITA ALERGICA
• Examene complementare
• Testele cutanate alergice – element de baza al bilantului alergologic
(necesita oprirea administrarii antihistaminicelor cu cel putin 5 zile inainte
de efectuare)
• Dosajul sanguin al Ig E specifice
• Testele multialergenice de depistare –sunt teste imuno-enzimologice a
caror specificitate si sensibilitate trec pragul de 80-90%
• Teste de provocare nazala – aceste teste sunt rezervate situatiilor
dificile,care cer experienta si dotare corespunzatoare
Depistarea sistematica a unui astm este absolut necesara
• Acarieni,mucegai, polen
• Etiopatogenie
• Alergia
• Boala imunologica tip I –anafilaxie( reacție sistemică acută, mediată de IgE,
ce urmează expunerii repetate la antigen(reactie Ag-Ac)
• Ag produce Ac –REAGINE (IgE)>se fixeaza pe bazofile,mastocite.
• Ag>strabate mucoasa >reactioneaza cu reaginele (IgE) de pe suprafata
mastocitelor>degranulare mastocitara>eliberarea mediatorilor chimici ai
anafilaxiei (histamina,bradichinina,pgl)>vasodilatatie>cresterea
permeabilitatii capilare>edem.
• Etiopatogenie
• Antialergicele antihistaminice au capacitatea de a actiona asupra unei
molecule care intervine in mecanismele inflamatorii si alergice, este vorba
de HISTAMINA
• Histamina este un neuromediator implicat in fenomenele inflamatorii si
alergice.
• Histamina este stocata in mastocite care o elibereaza in urma stimularii
produsa de un alergen.Odata eliberata histamina se fixeaza pe receptorii
H1 implicati in fenomenul inflamator
.

• Etiopatogenie -continuare
• Stimularea receptorilor H1, produce vasodilatatie si cresterea
permeabilitatii capilare, Aceasta actiune favorizeaza activitatea globulelor
albe care difuzeaza in tesuturile afectate de alergeni (plagi,intepaturi,zone
de contact cu alergenul), de asemenea produce si edemul,congestia
nazala,lacrimarea in perioada acuta alergica,contractia fibrelor musculare
netede de la nivelul bronhiilor
• Tratamentul
• Specific – actioneaza asupra alergenului (schimbarea lenjeriei,loc de
munca,animale de casa)
• imunoterapia specifica consta in reducerea sensibilitatii organismului fata
de un alergen (polen,acarieni in rinita si astmul copil si adult)-principiu-
administrarea substantei responsabile (alergenul)in doze crescande cu
scopul de a obtine toleranta la alergen.
• Desensibilizarea specifica pe cale s.c. este utilizata ptr tratam.rino-
conjunctivitei si a astmului moderat.
• Imunoterapia cu venin de himenoptere contra acestora pe cale sub-linguala
este un real progres
• Nespecific – corticoizii (ANS),antialergice specifice in tratamentul astmului
(antiastmatice), adrenalina utilizata in cazurile de urgenta
• Tratamentul alergiei -continuare
• Pe cale orala sau injectabila antihistaminicele antialergice impiedica
actiunea histaminei la nivelul receptorilor H1 diminuand simptomatologia
alergica(edemul,rinorea,lacrimarea).
• Trat alergiei-continuare
• Antialergice orale
• ZYRTEC,XYZAL,CLARITINE,REACTINE
AERIUS, ETC
• Corticoizi
•
BECONASE, BECOTIDE CELESTENE FLIXONASE SOLUPRED ETC.
•
• Tratamentul medicamentos/chirurgical
• -hipertrofia cornetelor
• - deviatiile de sept
• - polipoza nazala
• - infiltratii cu produse cortizonice
• Sinuzita etmoidala copil
• Polipoza nazala
• Polipoza nazala este o sinusita cronica inflamatorie a carei origine ramane
putin cunoscuta.
• Aceasta sinuzita este responsabila de degenerescenta edematoasa a
mucoasei sinusale cu rezultat formarea polipilor(tumori benigne),care
 invadeaza cavitatile nazale si sinuzale
- Polipul nazal este un edem pediculat a carui origine este cel mai frecvent
mucoasa etmoidala.Afectiunea este mai frecventa la adulti
• Etiopatogenie
• - polipoza alergica
• - polipoza infectioasa (insoteste sinuzitele)
• - polipoza de insotire/staza (insoteste tumorile)

.
• Polipoza nazala
• Obstructia nazala unilaterala (infectie,tumora), bilaterala (alergie)
• pierderea mirosului (anosmie),la care se pot adauga :
• Durerea (frontala,oculara,maxilara)in caz de infectie asociata
- rinoree apoasa/purulenta(suprainfectie)
- stranuturi frecvente
• Forme clinice ale polipozei nazo-sinuzale -PNS
• PNS SI ASTM -25% din PNS sunt asociate astmului,polipoza fiind manifesta
dupa aparitia astmului la varste de 40-50 ani
• Tratamentul medical/chirurgical diminua frecventa crizelor astmatice
• Sindromul Fernand Widal – asociaza polipoza nazala cu astmul si
intoleranta la aspirina (tratament-interzicerea AINS)
• PNS A Copilului si Mucoviscidoza(copii intre 4-12 ani ) Fibroza chistica este
o boala in care secretiile mucoase ale organismului au consistenta crescuta,
sunt uscate si aderente. Acest mucus asemanator lipiciului se intareste si
afecteaza multe organe, in special plamanii si pancreasul
• Mucoviscidoza este responsabila de aparitia polipozei nazale la copilul de
4-12 ani
• -clinic –sinuzite repetitive care necesita antibiotic
• Tratament – chirurgical (permite reducerea frecventei infectiilor)
• Diag – testul sudorii
• Testele de transpiratie masoara nivelul de sare si transpiratie. Persoanele
cu fibroza chistica au o cantitate mai mare decat in mod normal de
electroliti in transpiratie

•
• Forme unilaterale ale polipozei nazale
• Polipul Killian, (coanal) este un polip benign care se formeaza in SM, apoi
se exteriorizeazain fosa nazala (producand obstructie totala) /rinofaringe
/diag IRM /trat-chirurgical -foto
• Cancerul de sinus
• Papilomul inversat-origine virala !! polip unilateral,durere, sangerare –
CT/RMN/BIOPSIE/CHIRURGIE – foto
• Mucocelul (chist al sinusurilor) –leziune chistica cu plecare mucoasa
sinusala datorate unui blocaj al ostiumului sinusal (origine
traumatica/chirurgicala)
• -continut lichidian, determina distructii osoase (sinus frontal,orbita) – Diag -
CT/RMN – tratament chirurgical -foto
• Polip solitar Killian
• Papilom inversat
• Mucocel sinus frontal
• Polipoza nazala deformanta juvenila
• Sindromul Woaks – afectiune ereditara
• Semne clinice – forma juvenila
-poate apare de la varsta de 1 an
• Polipoza nazala bilaterala,polipoza cu punct de plecare in meat mijlociu
• Etmoidita rarefianta
• Proces deformant hipertrofic al piramidei nazale(contrast intre largimea
nasului osos si aspectul normal al nasului cartilaginos
• - Radiologic – contrast nas osos/nas cartilaginos lipsa de travee ale
etmoidului.
• Simptome asociate
• -dilatatia bronsica
• -mucusul hipervascos bronsic
• - polipoza debuteaza precoce dar involueaza la pubertate.
• Polipoza nazala deformanta a adultului
• Deformatia nazala este inversa, in prima faza se deformeaza nasul
cartilaginos,apoi apare deformarea osoasa cu disjunctia oaselor proprii
(disjunctie lipsa la forma juvenila)
• - polipii se insera peste tot, nu numai la nivelul meatului mijlociu
• Este vorba de o forma de mucoviscidoza ,ca urmare evolutia este
pulmonara.
• Tratament
• Medical
• Kineziterapie respiratorie
• Ingrijiri locale rinosinusale – ser fiziologic
• Antibiotice –in caz de suprainfectie
• Tratamentul chirurgical se soldeaza totdeauna cu recidive
• HEMATOMUL SEPTAL 1
• Colectie sero-hematica submucoasa intre pericondro-periost si scheletul
osteo-cartilaginos al septului
• - bilateral
• -fracturi ale septului/piramida nazala
• -complicatie post-operatorie
• Semne clinice
• -tumefiere bilat.a septului,depresebila la atingere, obstructie nazala,rar
cefalee frontala
• HEMATOMUL SEPTAL
• Hematomul septal 2
• Complicatii
• -pericondrita sau condrita septului
• -perforatia septului
• necroza septului
• Abces septal
• TF. Sinus cavernos
• Tratament –incizie bilaterala NON-PARALELA a septului,drenaj,mese locale,
AB,hemostatice
• PERFORATIA SEPTULUI NAZAL
• Pierdere de substanta interesand toate straturile septului
• Cauze primare
• post operatorii/traumatisme/trofice (ulcerul Hajek)(produs de
microtraumatisme chimice,fizice,diabet,tabes)
• Cauze secundare –TBC ,SIFILIS ,LEPRA
• Tratament - chirurgical
• Perforatie sept nasal
• Perforatie sept nazal
• CT PERFORATIE SEPT
• Tumori benigne naso-sinusale
• RINOFIMA – acnee cronica hipertrofica a teg. piramidei nazale
• Forma glandulara – gl.sebacee hipertrofiate,hiperplaziate
• Forma telangiectazica – desen vascular accentuat
• Tratament – chirurgical
• Rinofima preoperator –colectia dr dinca d.
• Rinofima post-operator-colectia dr dinca d.
• Polipul sangerand al septului
colectia dr dinca
• Definitie
• Formatiune angiofibromatoasa pediculata a septului mai frecventa la
nivelul petei vasculare
• Cauze –endocrine (apare la pubertate,femei),microtraumatisme, tumorale
• Semne clinice – obstructie nazala, astupa total /partial fosa, nu
reactioneaza la adrenalina.Tratament - chirurgical
• Polip sangerand sept –postoperator-colectia dr.dinca
• Polip sangerand sept -colectia.dr.dinca
• CONDROMUL NAZAL
• Tumora ce se dezvolta din tesutul
cartilaginos/conjunctiv/neteda,dura,nepediculata/tineri /jonctiunea
etmoido-sfenoidala.
• Semne clinice – cefalee,tulb.de miros,invadeaza fosa nazala,
orbita,deformari masive.
• Tratament chirurgical
• OSTEOMUL NAZAL
• Se dezvolta pe septul osos
• Creste lent/deformatii /obstructie nazala
• Tratament – rezectia septului nazal osos
• OSTEOMUL SINUSAL
• Se dezvolta in SF, mai rar in SM/SE.
• Tineri
• Cauze – necunoscute/traume/inflamatii
• OSTEOM NAZAL
• OSTEOMUL SINUSAL
• -osteom (MORT) liber in cavitatea sinusala
• -osteom pediculat
• Semne clinice- hemicranie, nevralgie trigeminala,deformarea unghiului
intern al orbitei,exoftalmie,diplopie,deformarea peretelui anterior
frontal,extensia endocraniana duce la epilepsie (compresiune) sau
meningite (infectie).Tratament - chirurgical
• Meningo-encefalocelul fronto-nazal
• Malformatie congenitala/hernierea sub piele a continutului cerebral/zona
fronto-nazala/produsa de lipsa de substanta osoasa din craniu.
• Cand herniaza numai meningele –meningocel
• Cand herniaza si substanta cerebrala – meningo-encefalocel
• La tipat – se expansioneaza,la compresiune se poate reduce
partial.Tratament-NK/ORL
• TUMORILE MALIGNE - SINUSALE
• Neoplasmul SM – “neoplasmul care deformeaza obrazul”,datorita
exteriorizarii frecvente la acest nivel.
• Evolutie –orbitara (diplopie,exoftalmie,deplasarea,imobilitatea glob
ocular,nevralgii),posterioara (spre fosa pterigo-maxilara- trismus, nevralgii
sfeno-palatine) –punctie SM sangaranda
• Neoplasm maxilo-etmoido-sfenoidal-col.dr.dinca d
• Polipi de insotire tumorali
• Neoplasm maxilo-etmoido-sfenoidal-col.dr.dinca d
• Neo-2
• Neo 3
• Neo 4
• Neo 5
• Neoplasmul etmoidal
• Rinoree,purulenta/sanguinolenta,obstructie nazala, nevralgii suborbitare
• Rinoscop ant/post – polipi de insotire
• Punctia sinusala – hemoragica
• Complicatii oculare - (diplopie,exoftalmie,deplasarea,imobilitatea glob
ocular,nevralgii)
• Diag – Rg ,CT, RMN, Biopsie
• Neoplasm etmoido-nazal- RMN
• Neoplasmul frontal
• Rare/epitelioame,sarcoame/ambele sexe
• Semne clinice-se confunda cu cea a SF supurate.
• Diagnosticul se pune pe
• evolutia rapida/invazia si infiltratia tesuturilor/alterarile osoase de
vecinatate/aspectele radiologice
• Neoplasmul sfenoidal
• Rar intalnit/epitelioame,sarcoame
• Semne clinice de debut–asemanatoare SS supurate/-evolutiv complicatii
oculare GRAVE- nevrita optica
• Cecitate
• Meningite
• TF sinus cavernos
• Traumatismele nazale 1
• Nasul reprezinta una din zonele cele mai expuse traumatismelor, prin
• pozitia sa anatomica si proeminenta în centrul masivului facial.
• Traumatismele nasului sunt frecvente, consecinta a traumatismului
• obstetrical la nastere, a practicarii sportului, a accidentelor de circulatie
• munca si a actelor de agresiune.
• Traumatismul poate interesa numai piramida nazala sau afecteaza si
• zonele învecinate: etmoidul, maxilarul, orbita, craniocerebrala si determina
• tulburari locale si generale imediate sau tardive.
• Traumatisme 2
• A. Leziuni ale tegumentelor si structurilor musculo-aponevrotice:
• – leziuni traumatice fara solutie de continuitate
• – contuzii,
• – edeme,
• – echimoze.
• – leziuni traumatice cu solutie de continuitate
• – plagi.
• B. Leziunile scheletului cartilaginos:
• – fracturile cartilajului septal patrulater;
• – luxatia cartilajului septal;
• – hematomul cartilagiului septal (colectie de sânge între mucopericondru
• si cartilaj).
• Traumatisme 3
• C. Leziunile scheletului osos:
• – fisuri osoase;
• – fracturi osoase:
• – fracturi fara deplasare;
• – fracturi cu deplasare, înfundare sau dislocare;
• – fracturi cominutive sau explozive;
• – fracturi închise sau deschise spre exterior sau spre fosele nazale.
• Aceste varietati de leziuni sau fracturi pot exista singure sau asociate
• între ele cu fracturi ale sinusurilor sau traumatisme orbito-oculare si
craniocerebrale.
• Traumatismele nazale pot fi deschise sau închise, cu sau fara
• deplasarea fragmentelor.
• Traumatisme 4
• Diagnosticul corect se pune pe anamneza, simptomatologia generala,
• locala, examenul clinic obiectiv O.R.L. si examenul radiologic.
• Simptomatologia generala se poate caracteriza printr-o stare de
• comotie cu paloare, lipotimie tranzitorie, în traumatismele usoare si medii,
• care se accentueaza în cele grave.
• Simptomatologia locala subiectiva: durere locala spontana, epistaxis
• uni- sau bilateral; obstructie nazala uni- sau bilaterala, rinolalie închisa,
• hiposmie, anosmie.
• Inspectia piramidei nazale evidentiaza:
• – plagi superficiale ale tegumentelor sau profunde si care pot fi
• întepate, taiate, cu pierdere de substanta sau transfixiante si care se
însotesc
• de hemoragie abundenta;
• – tumefierea, contuzii, echimoze locale nazale si ale partilor moi
• perinazale, palpebrale si subconjunctivale;
• – piramida nazala deformata, turtita, deplasata sau înfundata
• Tratament 5
• Palparea pune în evidenta: durerea în punct fix si tumefierea elastica
• datorita aparitiei edemului posttraumatic; mobilitatea anormala a
• fragmentelor osoase fracturate, însotita de crepitatii osoase în focarul de
• fractura; crepitatii aeriene, emfizem subcutanat consecutiv manevrelor de
• suflare a nasului care semnifica prezenta fracturilor deschise endonazal.
• Rinoscopia anterioara evidentiaza: prezenta cheagurilor si crustelor
• sanguine, congestia si edemul pituitarei, sediul epistaxisului, sfâsieri ale
• mucoasei la nivelul peretelui turbinal sau al septului nazal, care apare,
• uneori, deplasat sau înfundat; prezenta unui hematom septal elastic,
• depresibil.
• Rinolicvoreea reprezinta scurgerea de l.c.r. prin fosele nazale, în
• fracturile anterioare ale bazei craniului, la nivelul lamei ciuruite. Scurgerea
• de l.c.r. este unilaterala, intermitenta sau continua si se poate accentua cu
• schimbarea pozitiei capului.
• Examenul radiologic, efectuat în diverse incidente, evidentiaza
• traiectul de fractura, constituind si un document medico-legal.
• Complicatiile imediate si tardive ale acestor leziuni sunt: abcesul
• septal, necroza septului si a cartilajelor nasului, dismorfisme nazale
• permanente, cu prejudicii estetice, obstructia nazala
• Tratament 6
• Tratament
• Principii terapeutice în traumatismele nazale: calmarea durerii;
• hemostaza; refacerea anatomofunctionala a piramidei nazale; tratamentul
• 10
• eventualelor leziuni asociate (orbitooculare cranio-cerebrale) si combaterea
• socului traumatic.
• Tratamentul plagilor:
• – toaleta plagii, sutura atraumatica estetica; profilaxia antitetanica;
• antibioterapie daca exista riscul de suprainfectie.
• Tratamentul fracturilor nazale
• Obiective terapeutice: refacerea aspectului anatomic, functional si
• estetic al nasului prin reducerea fragmentelor fracturate si restabilirea
• permeabilitatii foselor nazale.
• – Anestezia este locala, prin infiltratie cu xilina, 1%, si anestezie de
• suprafata sau generala.
• – Repozitia fracturii se face cât mai precoce posibil: manual, prin
• compresiune digitala externa, în fracturile cu deplasare, sau prin ridicarea
• fragmentelor osoase prabusite, în fracturile cu înfundare, cu ajutorul unor
• instrumente speciale (elevator, specul Kilian).
• – Contentie interna prin tamponament endonazal anterior care se
• mentine 48 ore.
• – Contentie externa cu atele metalice fixate cu benzi de leucoplast
• care se mentin 7–8 zile.
• 7
• – În caz de fractura deschisa se practica sutura plagii cutanate si
• ulterior reducerea fragmentelor fracturate în pozitie anatomica.
• – repozitia se poate temporiza, în fracturile cu denudari tegumentare,
• hematoame, edeme, deoarece nu se poate realiza o contentie
• corespunzatoare pâna la retrocedarea fenomenelor inflamatorii locale, desi
• exista riscul de formare a calusului vicios, dupa 7–8 zile.
• Tratamentul corect de repozitionare anatomo-functionala a piramidei
• nazale evita dismorfismele septo-nazale care impun operatii ulterioare de
• rino-septoplastice corectoare.
• – Profilaxia meningitei prin antibioterapie masiva, evitarea suflatului
• 8
• Perforatia septului nazal
• Perforatia septului nazal reprezinta o pierdere de substanta care
• cuprinde toate structurile sale anatomice (mucoasa nazala, pericondru si
• cartilaj), localizata în zona sa antero-inferioara.
• Perforatiile septale pot fi primitive si secundare. Perforatiile
• primitive sunt cauzate de:
• a) traumatisme (traumatisme nazale externe, hematom septal tratat
• incorect sau netratat, abcese septale, traumatisme chirurgicale cu intentie
• curativa si iatrogene.
• b) tulburari trofice de tip Hajek la nivelul tesuturilor septului nazal
• produse printr-un mecanism vascular, având drept cauza
• microtraumatismele fizice si chimice.
• Perforatiile secundare – tuberculoza, lues tertiar, tumorale,
• grandulomatoza Wegener.
• Simptomatologia este comuna pentru toate perforatiile septale
• indiferent de cauze: cruste nazale nefetide, epistaxis recidivant, fluieratura,
• suieratura la inspirul prin nas.
• Tratamentul este medical local – spalaturi nazale cu ser fiziologic, si
• chirurgical – închiderea chirurgicala a defectului si insertia de buton septal
• fiind utilizate diverse procedee.
• 9
• Rinolicvoreea
• Rinolicvoreea (rinoreea cerebro-spinala) reprezinta scurgerea de
• lichid cefalo-rahidian (l.c.r.) prin fosele nazale si îsi poate avea originea în
• lama ciuruita a etmoidului, în sinusul frontal, etmoidal, sfenoidal, sau în
• urechea medie via trompa lui Eustachio.
• Etiologia rinolicvoreei este variata, fiind posibile o serie de cauze:
• – posttraumatice, care produc:
• – fractura etajului anterior al bazei craniului, la nivelul lamei
• ciuruite;
• – fracturi iradiate si care produc deschiderea sinusului frontal,
• etmoidal si sfenoidal;
• – fracturile fetei care duc la fracturile lamei ciuruite a
• etmoidului, fracturi cranio-faciale înalte;
• – iatrogene postoperatorii neurochirurgicale (dupa hipofizectomie) si
• dupa interventii ORL (etmoidectomie pe cale transmaxilara);
• – secundare (tumori, adenoame cromofobe);
• – idiopatice.
• Diagnosticul se bazeaza pe scurgerea de lichid clar din nas, ca apa de
• stânca, unilateral, intermitent sau permanent, care se accentueaza cu
• schimbarea pozitiei capului, sau prin compresiune pe jugulara. Testul
• dozarii glucozei în secretia nazala nu este concludent (glucoza LCR = 60
• mg%). Vizualizarea fistulei se face prin injectarea de izotopi radioactivi în
• LCR, sau cu fluoresceina si prin tomografie.
• Tratamentul poate fi initial conservativ si consta în antibioterapie
• profilactica. Tratamentul chirurgical vizeaza închiderea bresei meningeale,
• abordul obisnuit facându-se prin etmoidectomie externa, folosindu-se
pentru
• închiderea fistulei muschi sau fascie.
• Traumatism nazal
• Traumatism nazal
• Traumatism nazal
• Traumatism nazal
• SFARSIT
• VA MULTUMESC