Muschii spatelui

-sunt impartiti in 2 categorii

SUPERFICIALI – leaga membrul superior de coloana vertebrala

PROFUNZI – apartin regiunii coloanei vertebrale fiind m. considerati proprii ai acesteia

-muschii spatelui sunt expusi pe 5 planuri suprapuse partial sau total dinspre superficial spre profund

Planul 1

- cel mai superficial, subtegumentar

- la nivelul sau vom gasi: M. Trapez si M. Latissimus dorsi

Muschiul trapez
- aspect triunghiular
- dispus intre coloana vertebrala la nivelul careia se afla baza acestui triunhgi si portiunea varfului triunghiului,
care este situata la nivelul humerusului
- prin asezarea sa ocupa pe de o parte:
Regiunea cefei
Portiunea superioara a regiunii spatelui

* la nivelul portiunii in care se afla ~ ½ acestui triunghi, adica in dreptul C7, se descrie o formatiune
aponevrotica, lata, destul de rezistenta care se continua cu un rafeu

* muschiul prezinta urmatoarele insertii, dispuse dupa cum urmeaza in portiunea mediala:

o Linia nucala superioara

o Protuberanta occipitala externa
o Ligamentul nucal
o Pe sirul proceselor spinoase ale C7, T1 si T2
o La nivelul unui ligament puternic, denumit supraspinos toracic

- muschiul va avea in structura sa mai multe tipuri de fibre : superioare, mijlocii si inferioare

- cele superioare au traiect descendent si se indreapta catre 1/3 laterala a :

fetei superioare pe de o parte
a marginii laterale a claviculei
- cele mijlocii se vor indrepta catre doua directii
marginea posterioara a acromionului
marginea posterioara a spinei scapulei
- fibrele inferioare vor fi ascendente, se vor indrepta catre marginea posterioara a spinei scapulei
RAPORTURI

- superficial – fascia musculara si fata interna a tegumentului

- fata profunda va intra in raport in functie de pozitia respectiva cu m. planurilor subjacente

*actiunea m. tine cont de zona pe care o adopta drept punct fix

- daca punctul fix este considerat la nivelul inseriei mediale a m. ?

- atunci cand originea este toata insertia mediala a m. si contractia m. este una globala, completa, m. va ridica
umarul si-l va tractiona catre intern

- in contractia a doua portiuni, cea ascendenta respectiv descendenta vom avea fie relizarea miscarii de
ridicare respectiv coborare a umarului

=> cele doua categorii de fibre m. vor avea in contractie comuna rolul de a roti umarul

* cand are loc contractia portiunii orizontale – se tractioneaza scapula catre intern

INERVATIA

-data de nervul accesor, n. 11 (portiunea cervicala a fibrelor nervului accesor)

Muschiul mare dorsal

-cel mai lat m. din organism

-are o forma ~ triunghiulara

-situat in majoritatea sa in portiunea postero-inferioara a trunchiului

-deoarece este foarte intins, insertiile sale m. sunt numeroase

o Pe fetele externe laterale ale coastelor 8-12 (Prin fascicule de fibre incrucisate cu cele ale m. oblic
extern)
o La nivelul unei fascii ! = Fascia toraco-lombara – prin intermediul ei se insera pe procesele spinoase ale
T6-1, dar si la nivelul poceselor spinoase L1-5
o La nivelul crestei sacrate mediene
o se insera prin digitatii oblice la nievlul 1/3 posterioare a crestei iliace
o in unele cazuri, exista cateva fibre m. care se insera pe unghiul inferior al scapulei

Fibrele m. enumerate se vor indrepta la nievlul regiunii axilare in mai multe directii, ceea ce explica si actiunile
compexe ale sale:

- Fibrele superioare vor avea o directie orizontala

- Fibrele mijlocii vor adopta o directie oblic ascendenta
- Fibrele inferioare vor fi dispuse aproape vertical
  un raport foarte ! este acela ca aceste fibre vor inconjura tendonul m. rotund mare, in mod special fata
musculara a sa, fapt ce explica patologia asociata celor 2 muschi

-o particularitate consta in existenta unui tendon puternic, format la nivelul fundului santului intertubercular
humeral

RAPORTURI

-la nivelul spatelui, raporturile sunt diferite pe regiuni

-fata anterioara a trapezului va fi acopero???

-fata sa anterioara va veni in raport cu m. planului 2

* marginea laterala a m. va avea raporturi !

Cu m. oblic extern – cu acesta va forma asa- numitul triunghi/ trigon lombar

acest trigon lombar are varful superior si baza inferior

cele doua laturi ale trigonului sunt formate de latissimus respectiv oblicul extern, iar baza
de catre creasta iliaca

* la nivelul axilei, m. vine in raport cu rotundul mare (zona in care se formeaza peretele posterior al axilei)

ACTIUNE

-diferita in functie de punctul fix adoptat

-cand ia punct fix pe coloana vertebrala, coboara bratul ridicat, roteste medial bratul (rotatie mediala)

-cand ia punct fix pe humerus se obs. o actiunea diefrita in functie de tipul de fibre contractate, dar in
ansamblul sau ridica toracele (m. inspirator)

INERVATIA

-provine din n. toraco-dorsal (ram colateral al plexului nervos brahial)

Muschiul participa la delimitarea unor burse seroase:

 Anterioara, intre tendonul sau si m. biceps brahial

 Posterioara, intre tendonul m. si tendonul m. rotund mare
Planul 2 -reprezinta un plan diferit ca si dispozitie fata de planul 1, deorece este compus din 5 m., care au o
dispozitie diferita

o Levator scapulae (ridicator al scapulei)

o M. Romboizi

-aceste doua categorii sunt denumiti datorita insertilor lor, M. vertebro-scapulari

o 2 M. Dintati – Dintat postero-superior si postero-inferior

o M. splenius

Muschiul levator scapulae

-aspect unghiular, forma ~ triunghiulara

-se afla in regiunea laterala a cefei

-corespunde fosei supra-claviculare

-originea sa nu este unica, variaza intre 4 si 5 fascicule de fibre, care pleaca de la nivelul C1-5 de pe tuberculii
posterior situati la nivelul acestor vertebre

-insertia terminala, dupa reunire, este pe unghiul superior al scapulei, printr-un tendon comun

RAPORTURI

-fata anterioara acopera m. planului 3

-fata dorsala va veni in raport cu fata profunda am. trapez

-zona laterala a m. vine in raport cu SCM, fapt ce explica parial actiunea sinergica a celor doi m.

ACTIUNE

-intensa, cand ia punct fix pe coloana, ridica scapula

-actioneaza complex asupra scapulei, roteste unghiul lateral foarte putin, aproape ramanand fix, in schimb are
actiune pe unghiul superior pe care il ridica si pe cel inefrior il va apropia de linia mediana

-astfel realizeaza o translatie catre medio-superior a scapulei

-cand ia punct fix pe unghiul scapulei, va tractiona coloana de aceeasi parte (va inclina coloana inspre lateral)

* exista o actiune particulara a ridicatorului scapulei, actiune care este sinergica/ intarita cu cea a m. romboizi-
aceea de a mentine permanent scapula in pozitia sa antomica

INERVATIA

-n. ridicator al scapulei – ia nastere ca o emergenta a plexului cervical

-portiunea inferioara a sa primeste si inervatie de la n. dorsal al scapulei = ram din plexul brahial
Muschiul romboid

-considerat a avea 2 zone – una extinsa- romboidul mare si una –romboidul mic

-se situeaza in regiunea posterioara scapulara

Origine: extinsa pe mai mult pr. spinoase C7-T4

Insertia: va avea o convergenta catre marginea mediala a scapulei

-subdivizat in:

Romboidul mare – inferior

Romboidul mic – superior

Raporturi

-acoperit posterior de catre M. Trapez, cu exceptia unei mici portiuni inferioare care apare pe sub trapez

-raporturile sale anetrioare sunt cu urmatoarele structuri:

M. dintat postero-superior DPS

M. splenius

O structura evazata in sens longitudinal = musculatura santurilor vertebrale

-datorita insertiilor sale, actiunea este una de intensitate medie

-m. sinergic cu levator scapulae

-actiunea sa consta in adductia si ridicarea umarului

-actiune pe scapula, rotind-o in jurul unui ax ce interssecteaza unghiul lateral

Inervatia

-directa provine din un nerv omonim = n. muschiului romboid, care deriva ca eferenta a plexului cervical

-teritoriul m. cel mai superficial va fi inervat si de n. dorsal al scapulei, acre este eferenta plexului brahial

-se observa ca de fapt, romboizii mic si mare au actiuni similare, difera doar situatia lor si momentul in care isi
incep actiunea in functie de m. sinergici contractati

Dintatul postero-superior DPS

=m. cu o strunctura relativ subtire, de forma patrulatera

-in portiunea superioara a regiunii scapulei

Raporturi

-m. romboid mic si trapezul

-exista o zona superioara la nivelul careia m. este inserat mai puternic fata de zona inferioara

Originea

-este extinsa pe linia pr. spinoase C7-T4

Inserttia

-extinsa pe fetele externe ale coastelor 2, 3, 4, 5

*datoria pozitiei anatomice de flexie la 90 grade a trunchiului in care actiunea sa este max si datorita efectului
de ridicare a coastelor are actiune de m. inspirator accesor

Inervatia

-asigurata de n intercostali din spatiile de insertie

Dintat postero-inferior DPI

-m. patrulater, subtire

-situat in portiunea inferioara a spatelui

Originea

-pe linia pr spinoase T11, T12 L1, L2

-dispozitie opus DPS, fiind oblic ascendenta, directie dinspre infero-medial catre supero-lateral

Insertie

-zona de insertie fiind ampla

-fete externe, laterale ale coastelor 8, 9, 10, 11 si prin cateva fibre si pe coasta a 12-a

Inervatie

-n. intercostali din spatiile ic amintite

* datorita directie sale m. este expirator accesor

Muschiul splenius

-m. subtire cu un corp m. relativ lat pentru dispozitia sa

-mai anterior, mai profund fata de trapez, romboid si DSP

-se intinde la nivelul reg posterioare a cefei si in regiunea inf. a exocraniului

Insertiile

-multiple, permit o actiune pe de o parte globala in contractia totala, dar si una pe etaje prin contractia mai
importanta a unui anumit fascicul

-insertiile m. incep cu coloana m. spino-transversali, continua pe ½ inf. a ligamentului nucal, apoi pe sirul pr.
spinoase de la C7-T5 si de-a lungul lig. interspinoase

-insertia terminala este de asemeni una ampla

-astfel la nivelul reg. exocraniului, asa-zisul splenius al capului se insera pe ½ laterala a liniei nucale superioare

-o mica zona fibrilara terminala se va insera pe fata laterala a bazei pr. mastoidian

-corpul muscular al spleniusului gatului se insera doar pe doua pr. spinoase: ale atlasului si ale axisului

-cei doi muschi formeaza datorita pozitiilor lor un trigon cu baza la regiunea occipitala

Trigonul intersplenic – delimitat de m. semispinali ai capului pe de o parte

M. occipital mare si occipital al 3-lea

! chirurgicala in raportarea regiunii dorsale

Actiunea

-complexa

-in contractia bilaterala – extensori ai capului

-inclinarea capului de aceeasi parte si rotatia homolaterala

Inervatia

-data de ramurile dorsale ale n. cervicali

* exista un spatiu anatomic ! care este si o zona slaba a peretelui poserior si care datorita acestei proprietati
poate sa devina sediul unei hernii

-prin herniere acest patrulater, a lui Grienfeld se transforma in rombul lui Michaelis

Patrulaterul Grienfeld

=zona slaba, tetragon/ patruater lombar

-aciperit doar de m. latissimus dorsi

-medial: m. erectori spinali

-supero-medial: zona formata de marginea dintatului postero-inferior

-delimitare supero-laterala data de coasta a 12-a si lateral marginea oblicului intern

Palnul 3

-m. mentin tonusul coloanei vertebrale, realizeaza aspectul acestei regiuni in maniera individuala variind la
ambele sexe si in fct. de activitatea fizcica pe care o depune fiecare individ

-exista o coloana musculara ! ce formeaza m. erector spinae

-aceasta coloana m. realizeaza extensia coloanei vertebrale

-este o masa m. situata in santurile costo-vertebrale

-functional reprezinta:

Musculatura proprie a coloanei vertebrale

Coloana longitudinala

Intinsa de la osul occipital pana la sacru

-in diferite zone leaga urmatoarele structuri:

Bazinul de membre, de torace, de coloana vertebrala

Solidarizeaza segmentele coloanei vertebrale

Solidarizeaza craniul de coloana vertebrala

Caracteristici comune:

- extensia capului si a trunchiului

- permite statiunea verticala/ bipeda impreuna cu m. sinergisti (actiune comuna, ex. fesierii, tricepsul
sural, cvadricepsul femural

- dpdv topografic, exista o impartire pe pozitia fibrelor m.:

- m. profunzi sunt scurti

- cei superficiali sunt lungi

- inferior avem o masa comuna

Masa comuna

-situata intr-o loja osteo-fibroasa cuprinsa intre :

 - scheletul osos al regiunii sacro-lombare (situata profund)
- superficial fascia toraco-lombara

-5 insertii ! :

- prima la nivelul pr. spinoase ale ultimelor vertebre lombare

- pe creasta sacrata mediana
- pe creasta iliaca
- fata dorsala sa sacrului
- pe fascia a 5-a toraco-lombara

* functional, prezinta mai multe portiuni:

- urca de-a lungul coloanei vertebrale sub forma de columna si i se descriu:

a.) Coloana laterala – prezinta rolul de a lega doua zone ! : bazinul de coaste si coastele intre ele

-aceasta coloana longitudinala este denumita si m. ilio-costal

b.) Coloana mijlocie –leaga bazinul de coaste, dar si de pr. transverse

-m. longissimus

c.) Coloana mediala – leaga bazinul de pr. spinoase si pr. spinoase intre ele

-astfel se observa actiuni complementare ale acestor m.

M. ilio-costal

-reprezinta un m. cu o directie dinspre inferior spre superior

-face parte din masa comuna

-incruciseaza toate coastele si va ajunge in regiunea cervicala

Insertii

-extinse: prin fascicule care se duc pe unghiurile costale, dar si prin fibre care se insera pe tuberculii posteriori
ai vertebrelo C3-C7

-insertiile laterale sunt destul de omogene pentru directia respectiva

-exista o particularitate a acestui m. in sensul in care se trimit de la nivelul fetelor externe ale coastelor
fascicule de intarire pt. fata mediala a coloanei vertebrale

-aceste fibre trec pe sub m. longissimus

-i se descriu portiunile:
1. Portiunea lombara = m. ilio-costal lombar – conecteaza masa comuna musculara cu coastele 7-12, mai exact
cu unghiurile acestora

2. M. ilio-costal toracic (Portiunea toracala) – leaga coastele 1-6 prin intermediul unor fibre cu o directie
particulara care dupa ce conecteaza primele 6 coaste se prind pe ultimele 6 coaste (se conecteaza coastele
superoare cu cele inferioare)

3. Portiunea cervicala –leaga unghiurile costale ale primelor 3 coaste cu tuberculii posteriori ai vertebrelor C3-
7

Muschiul longissimus

-m. lung, intins, dorsal

-ocupa santurile vertebrale

-situat medial fata de ilio-costal

-ntre masa comuna si pr. mastoidian

-uneste bazinul cu coastele (prin fasciculele sale laterale)

dar si pr transverse ale vertebrelor prin fasciculele sale mediale

-prezinta mai multe portiuni:

1. Portiunea toracica (Longissimus toracic)

-origine in masa comuna

-terminatia in fasciculele costale laterale si pr. costiforme L1-5

-are si fasc de fibre transversale mediale care se duc pe pr. accesori L 1-5 si pe cele transverse T11-12

2. Portiunea cervicala (longissimus cervicalis) = m. transversar al gatului

-mai mic

-originea la nivelul pr. transverse de la T1-5 prin niste fascicule tendinoase

-fasciculele se reunesc si se vor insera in mod comun prin corpul muscular pe alte pr. transverse C3-7 (5
fascicule de fibre)

3. Portiunea cefalica (m. longissimus al capului) = micul complex

-sructura particulara cu origine pe pr transverse C5-7

-origine si pe pr transverse T1-4

-apoi se reunesc fibrele => corpul muscular care se va termina pe varful mastoidei
Muschiul spinal

-cel mai medial

-are fibrele amestecate intre ele (ele intre ele si cu longissimul toracal) – fibre intricate

-prezinta mai multe portiuni:

1. Portiunea toracica

-origine unica si mica la nivelul unui fascicul unic

-insertia terminala este prin mai multe fascicule: fasciculul de orgigine pe pr spinoase T11, 12 L1, L2 si apoi
masa musculara are convergenta catre primele 8 pr. spinoase toaracale

2. Portiunea cervicala m. spinal cervical)

-insertie pe lig. nuchal

-si o alta insertie pe pr. spinoase C6, C7

3. Portiunea cefalica (M. spinal al capului)

-particularitate: fuzionat cu un alt m. = m. semispinal al capului