Gruparea I fundamentala:

- greutatea proprie
- impingerea pamantului
- suprasarcina (temporara)

Gruparea II cu seism:
- greutatea proprie
- impingerea pamantului fara suprasarcina
- seism

Suprasarcina (temporara): p  20

γba  25 γdren  19 γ  18

Calculul incarcarilor (1m liniar):

A1  3.06 A2  11 A3  1.76 A4  0.88

1 metru liniar zid: l  1

G1  γba A1 G1  76.5

G2  γdren A2 G2  209.00

G3  γba A3 G3  44.00

G4  γba A4 G4  22.00

Gzid  G1  G3  G4 Gzid  142.50

Gruparea I fundamentala:

Presiunea activa la talpa zidului

Se determina presiunea activa a pamntului de umplutura la planul vertical conventional, ptresupunand ca el este
planul de simetrie fata de planul de alunecare si ca eforturile tangentiale pe zid lipsesc.
Din acest motiv coeficientii presiunii active vor fi in in cazul absentei frecarii pamantului de zid  = 0;  =90 (zid
vertical)
Coeziunea pamantului nu se ia in considerare

δ  0 α  90 β  0 ϕ  25

 = unghiul de frecare dintre materialul sprijinit si paramentul zidului

 = unghiul de panta al terenului
 = unghiul paramentului cu verticala
 = unghiuil de frecare interna al pamantului
 sin
α π 
cos
α π 
1 0
 180   180 

Coeficientul de presiune al pamantului in stare de repaus ( λo):

μ  0.30 h 1  4.7 h 2  1.1

μ
λo  λo  0.429
1μ

2
λa  tan 45  
ϕ π 
 λa  0.406
 2  180

kPa  1000Pa

Presiunea activa orizontala la talpa zidului:


q γ  γ λa h 1  h 2  q γ  42.372

1

Qγ   q γ h 1  h 2  l
2
 Qγ  122.878

Presiunea pasiva orizontala a pamantului :

Coef. cond. de lucru: m  0.7

2
λp  tan 45 
ϕ π 
  λp  2.464
 2  180

q n  m γ λp  h 2 q n  34.15

1
Qn   q n  h 2  l Qn  18.782
2

Intensitatea si rezultanta presiunii normative la sarcina temporara:

1
p  0.02  kN
N

P  p  3 P  60

q p  p  λa q p  8.117


Qp  q p  h 1  h 2  l  Qp  47.08
 Sarcina de calcul la presiunea pamantului in stare de repaus:


q γo  γ λo  h 1  h 2  q γo  44.743

1

Qγo   q γo  h 1  h 2  l
2
 Qγo  129.754

Sarcinile normative de calcul din sarcina temporara in stare de repaus:

q po  p  λo q po  8.571


Qpo  q po h 1  h 2  l  Qpo  49.714

Stabilitatea la lunecare pe talpa zidului:

Rezultanta fortelor verticale la 1m liniar de zid care creeaza frecarea de retinere:

n min  0.9 n max  1.2

Nf  Gzid  G2  P Nf  411.5

Forta de impingere:

T  Qγ  Qp T  169.957

Nf  Qn
fa  μ fa  0.76 <1.3 (nu se verifica)
T

Verificarea stabilitatii zidului la rasturnare cu luarea in considerare a deformarii

bazei:
Inaltimea la care este situat C.G. al zidului impreuna cu greut. pam. si a sarcinii temp. fata de suprafata bazei:

coef. cond. de lucru: m1  0.9

h 1  h 2 2  0.3  0.7
z1   z1  2.513 z2  3.30 z3  0.4 z4  0.4
3 0.3  0.7

zo 
G1 m1 z1  G3 m1 z3  G4 m1 z4  G2 m1 z2  (P 6.355 )
G1  G2  G3  G4  P zo  2.913

zo = distanta de la C.G. al zidului pana la suprafata talpii acestuia

 Devierea (d) axului de rotire O' de la punctul O spre spre mijlocul talpii

4
k p  5  10 (k p = coeficient de pat pentru un pamant cu indesare medie)

3
zo
d  0.5 12 Nf  d  0.330
kp

Momentul fortelor de stabilitate fata de O':

M s  G1  m1  ( 1.52  d )  G3  m1  ( 2.90  d )  G4  m1  ( 0.55  d )  G2  m1  ( 4.10  d )  P ( 2.9  d )  Qn  0.37

3
M s  1.058  10

Momentul fortelor de rasturnare fata de O':

M r  Qγ 1.934  Qp  2.9 M r  374.176

Ms (se verifica)
Fs  Fs  2.828 >1.50
Mr

Calculul stabilitatii pe baza rezistentelor de calcul conventionale

Calculul capacitatii portante:

Pentru determinarea presiunii medii si marginale la baza, calculam momentul tuturor fortelor fata de mijlocul talpii
de fundatie (C) si forta verticala, care actioneaza asupra bazei
p conv  250

M c  G1  0.48  G3  0.9  G4  1.45  G2  0.90  P 0.9  Qn  0.37  Qγ 1.934  Qp  2.9 M c  154.147

Nc  Gzid  G2  P Nc  411.5

b  4

Mc e
e  e  0.375  0.094 <1/6=0.167
Nc b
Nc
presiunea medie; p med  p med  102.875 <pconv=250 kN
b

p max  p med  1 
6e 
presiunea maxima:  p max  160.68 <1.2pconv=300 kN
 b 

p min  p med  1 
6e 
presiunea minima:  p min  45.07 >0
 b 

Tasarea medie: p med

Smed  Smed  0.0021 (< Sadm=20 cm)
kp
Sadm  20 cm

Deformarea (rotirea): p max  p min

θ  θ  0.00058 (< θadm=0.004)
kp b
θadm  0.004
Deplasarea orizontala a zidului:


Δ  θ h 1  h 2  Δ  0.0034 (0.16 cm)

Pentru comparatie:
4
Modulul de deformatie (E): E  1.8 10


Nc e 1  μ
2 
θcomp  θcomp  0.00012
3
E b

Gruparea II cu seism

1

Qγo   q γo  h 1  h 2
2
 Qγo  129.754

zona seismica 71 Raportul ag /g = 0.15

γI  1.0 g  9.81

ch  γI 0.15 ch  0.15 (sisteme de sprijinire rigide cu perioada proprie fund. T1 <0.2s)

cv  0.5 ch cv  0.075 α1  2

c h ,c v =coeficienti seismic in directiile orizontala, respectiv verticala

γI = factor de importanta
θ1 = unghiul seismic inertial

He = inaltimea echivalenta de pamant pentru suprasarcina

p
 = unghiul de frecare dintre materialul sprijinit si paramentul zidului

 ch 
θ1  atan  θ1  7.94 deg
 1  cv 

 ch 
θ2  atan  θ2  9.21 deg
 1  cv 

  ϕ  α1  θ1  π
2
cos 
cas1 
 180 
2
 ( ϕ  δ)  π   ϕ  β  θ1   π 
 sin  sin  
 1 1  

2
 1   1 
θ  π α  π α  δ  θ  π
 180   180  
cos   cos   cos  1 
 180   180   180   1
α  β   cos  1
 π α  δ  θ1  
 π
 cos 
  180   180 

cas1  0.421
   ϕ  α1  θ2  π
2
cos 
cas2 
 180 
2
   ϕ  β  θ2   π 
sin
( ϕ  δ)  π
  sin  
 1 2  

2

 2   1 
θ π α  π α  δ  θ  π
cos   cos   cos  1   180   180  
 180   180   180    1
α  β   1
 π α  δ  θ2  
 π
 cos   cos 
  180   180 
cas2  0.421

Presiunea seismica a pamantului:

- pentru materiale necoezive c=0)

H  h 1  h 2

p
He  He  1.111
γ

1
2
2
   
Past1   γ H  1  cv  cas1  γ H He 1  cv  cas1 Past1  189.441

1
2
2
   
Past2   γ H  1  cv  cas2  γ H He 1  cv  cas2 Past2  163.103

Pas  Past1  Qγo Pas  59.69

Past1 = presiunea seismica totala

Pas = presiunea seismica suplimentara alicata la distanta H/2 masurata de la baza

Stabilitatea la lunecare pe talpa zidului:

Rezultanta fortelor verticale la 1m liniar de zid care creaza frecarea de retinere:

Nfs  Gzid  G2 Nfs  351.5

Forta de impingere:

T  Qγ  Pas T  182.564

Nfs  Qn
fas  μ fas  0.608 <1.5 (nu se verifica)
T

Verificarea stabilitatii zidului la rasturnare cu luarea in considerare a deformarii bazei:

Inaltimea la care este situat C.G. al zidului impreuna cu greut. pam. si a sarcinii temp. fata de suprafata bazei

G1 m1 z1  G3 m1 z3  G4 m1 z4  G2 m1 z2
zos  zos  2.326
G1  G2  G3  G4
 Devierea (d) axului de rotire O' de la punctul O spre spre mijlocul talpii

4
k p  5  10

3
zos
d s  0.5 12 Nfs d s  0.291
kp

Momentul fortelor de stabilitate fata de O':

       
M ss  G1  m1  1.52  d s  G3  m1  2.90  d s  G4  m1  0.55  d s  G2  m1  4.10  d s  Qn  0.37

M ss  916.629

Momentul fortelor de rasturnare fata de O':

M rs  Qγ 1.934  Pas 2.9 M rs  410.737

M ss
Fss  Fss  2.232 >1.50 (se verifica)
M rs

Calculul stabilitatii pe baza rezistentelor de calcul conventionale

Calculul capacitatii portante:

Pentru determinarea presiunii medii si marginale la baza, calculam momentul tuturor fortelor fata de mijlocul talpii
de fundatie (C) si forta verticala, care actioneaza asupra bazei
p conv  250

M cs  G1  0.48  G3  0.9  G4  1.45  G2  0.90  Qn  0.37  Qγ 1.934  Pas 2.9 M cs  244.708

Ncs  Gzid  G2 Ncs  351.5

b  4

M cs es
es  es  0.696  0.174
Ncs b
Ncs
presiunea medie; p meds  p meds  87.875 <pconv=250 kN
b

presiunea maxima:
presiunea minima:
 6es 
p maxs  p meds  1   p maxs  179.64 <1.4pconv=350 kN
 b 
 6es 
p mins  p meds  1   p mins  3.89 <0 (apar eforturi de intindere)
 b 

b
Deoarece excentricitatea es=0.696 >  0.667 se situeaza in afara samburelui central atunci presiunea
6
reactiva din partea bazei actioneaza numai pe latimea b1


b 1  3 0.5 b  es  b 1  3.911
 Ncs
presiunea medie; p meds1  p meds1  89.864 >pconv=250 kN
b1

presiunea maxima: p maxs1  2  p meds1 p maxs1  179.728 >1.2pconv=300 kN

Tasarea medie: p meds1

Smeds  Smeds  0.0018 (< Sadm=20 cm)
kp
Sadm  20 cm

Deformarea (rotirea): p maxs  p mins

θs  θs  0.00092 (< θadm=0.004)
kp b
θadm  0.004

Deplasarea orizontala a zidului:


Δs  θs h 1  h 2  Δs  0.0053 (0.53 cm)

Calculul de rezistenta adoptand presiunea pamantului in stare de repaus:

Se adopta pentru presiunea pamantului in stare de repaus urmatorii coeficienti normati:

n 1  1.1 (pentru greutatea proprie)
n 2  1.2 (pentru suprasarcina)

- efortul pe talpa :
momentul fata de centrul sectiunii (C):

M C  G1  0.48 n 1  G3  0.9 n 1  G4  1.45 n 1  G2  0.90  P 0.9 n 2  Qn  0.37  Qγo  1.934  n 2  Qpo 2.9 n 2

M C  246.212

NC  Gzid n 1  G2  P n 2 NC  437.75

Excentricitatea fortei NC:

MC e
e  e  0.562  0.141 <1/6=0.167
NC b

Excentricitatea relativa

e
 0.141 (<0.2m)
b

e<b/6=0.67 (se verifica)

Momentul maxim (de incovoiere) pe consola:

 1 2 1 2
M 1   q γo  h 1   q po h 1 M 1  259.4
6 2

Nota; Momentul M1 este momentul de dimensionare din gruparea I fundamentala

Armarea consolei
Calculul se face la starea limita de rezistenta:

Armarea consolei se face la compresiune excentrica dupa momentul incovoietor M1 si forta axiala N1

M 1  259.4

0.3  0.7
N1  1.1  5  25 N1  68.8
2

beton clasa C16/20

a  0.030 d  0.014 Rc  10625 Ra  300000 PC52

b z  1 h  0.7

d
Inaltimea utila: h o  h  a  h o  0.663
2

4
Abara_ϕ12  1.131  10

4
Abara_ϕ14  1.539  10
4
Abara_ϕ16  2.011  10
Rc = rezistenta de calcul a betonului la
4 compresiune
Abara_ϕ20  3.141  10
Ra = rezistenta de calcul a armaturii la intindere
4
Abara_ϕ22  3.801  10
(Rc=12.50N/mm2 , mbc=0.85, 12.5x0.85=10.625)
4
Abara_ϕ25  4.909  10

Inaltimea zonei de comprimare a betonului (x):

n  9

Aa  n  Abara_ϕ14 Aa  0.0014 (m2 )

N1  68.75

Ra Aa  N1
x  x  0.046
R c b z

Se verifica inegalitatea M1 <Mcap

N1  e = M 1 =
259.4
< Mcap =  
Rc b z x  h o  0.5 x  310.041
 Aa 100
p a  p a  0.209 (%) (<1.2%)
b z h o

Verificare:

2 M1
ξx  1  1 ξx  0.057
2
b z h o  R c

b z h o  R c
Aa   ξx Aa  0.0013 (13cm2 )
Ra
Aa
n x  n x  8.7 (9 bare)
Abara_ϕ14

Alegem 9 bare m

Calculul fundatiei pe piloti a zidului de sprijin:

Eforturile in pilotii verticali se determina presupunand ca ei lucreaza in stadiu elastic

Aplicand in acest caz formula de comprimare centrica pentru efortul care se transmite la pilotul dintr-un rand
oarecare avem:

 1 e x i
Pi  NC  
 ni

i
i:
i