FACULTATEA DE DREPT

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

ANUL ÎNTÂI
2018 - 2019

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

SEMINAR N°1

Ce este dreptul ? Sistemul științei dreptului.

Locul Teoriei generale a dreptului în sistemul științelor sociale

Bibliografie
- S. CRISTEA, Teoria generala a dreptului, Editura CH BECK, 2014.
- F. TERRE « Introduction générale au droit », 6eme édition, Dalloz, Paris, 2001.
- P. COURBE, « Introduction générale au droit », Dalloz, 8eme édition.

LISTA TEMELOR DE DISCUTAT :

I- Notiunea dreptului.
1. Etimologie
2. Sensurile notiunii de drept
3. Dreptul ca fenomen juridic
II- Sistemul stiintei dreptului si locul TGD in sistemul stiintei dreptului.
4. Sistemul stiintelor sociale.
5. Sistemul stiintelor juridice.
6. Locul TGD in in sistemul stiintelor juridice

DOCUMENTE ATASATE IN FISA SEMINARULUI

1. Document 1 - Schema privind clasificarea stiintelor
2. Document 2 - Exercitiu : incadrati diferitele texte in clasificarea stiintelor sociale
3. Document 3 - Exercitiu : recunoasteti criteriile de departajare intre ramurile dreptului
din definitiile date si completati tabelul.
4. Document 4 – Aide mémoire

a. Definiti termenii juridici urmatori :

drept, drept obiectiv, drept subiectiv, norma juridica, stiinta, epistemologie, etică, stiinte
juridice de ramura, institutie juridica

b. Aplicatii :

1
 - Diferenta dintre dreptul obiectiv si cel subiectiv. Care este interesul clasificarii?
- Stabiliti relatia dintre TGD si stiintele juridice de ramura.
- Care este relatia dintre drept si societate?
- Stabiliti relatia dintre drept si norme juridice.
- Care este relatia dintre drept si justitie?
- Stabiliti rolul TGD in cadrul sistemului stiintelor juridice.

Document n° 1 : Completati clasificarea stiintelor

Stiinte

. . .

. . .

Document n° 2 : Incadrati diferitele texte in clasificarea stiintelor sociale – stabiliti initial

despre care stiinta este vorba in fiecare text si apoi incadrati-le in schema prezentata

a. Textul nr 1
Fluxul investiţiilor străine directe (ISD) a scăzut brusc în anul 2010 în țările din sud-estul Europei cu o
economie în tranziţie, în timp ce în Comunitatea Statelor Independente, fluxul ISD a crescut
nesemnificativ, constată Raportul global al investiţiilor 2011 al Conferinţei ONU pentru Comerţ şi
Dezvoltare (UNCTAD), lansat astăzi la Chișinău de către UNCTAD, Organizaţia de Promovare a
Exportului din Moldova (MIEPO), Ministerul Economiei șşi Programul Naţiunilor Unite Pentru
Dezvoltare (PNUD).
Intitulat ”Modalităţi de producţie şi dezvoltare internaţională ce nu implică transferuri de capital”,
raportul menționează că fluxul ISD în Federaţia Rusă, cea mai mare economie din regiune, a crescut
cu 13%, constituind 41 miliarde de dolari, iar în Ucraina, datorită îmbunătăţirii condiţiilor
macroeconomice, ISD au crescut cu 35%, în timp ce în Kazahstan acestea au scăzut uşor în anul 2010.
Aceste trei ţări rămân destinaţia principală a investiţiilor străine directe în CSI.

2
 b. Textul nr. 2
Anxietatea post-traumatica este o tulburare ce presupune revenirea periodica a unui eveniment
traumatizant, însotit de simptome de neliniste si de tendinta de a evita stimulii asociati respectivului
traumatism.
Tulburarea de stres acut se afla în relatie cu o anume anxietate si cu tulburari comportamentale care se
pot dezvolta, de regula, în prima luna dupa ce o persoana a fost expusa unui traumatism. De regula,
simptomele tulburarii de stres nervos acut se pot dezvalui chiar imediat dupa ce s-a petrecut
traumatismul. Evenimentele traumatizante pot fi violul, agresiuni psihice diverse, accidente, boli care
se instaleaza rapid si implica o teama accentuata de moarte, contexte care genereaza teama fata de un
cataclism, de razboi etc.
Simptomul de disociere (subiectul îsi manifesta limpede distantarea) reprezinta un criteriu esential al
diagnosticului. Disocierea este caracterizata printr-o viziune în conturul careia lumea este perceputa ca
un tarâm ireal si poate fi însotita de o slabire a memoriei referitoare la evenimentul respectiv, care
poate capata forme severe uneori, ce presupun asa-numita amnezie disociativa. Alte caracteristici ale
tulburarii de stres acut includ simptome de anxietate generalizata, tendinta de a evita situatiile sau
stimulii care readuc în amintire traumatismul, dar si amintiri persistente, puternice si inoportune ale
evenimentului, capatând forma asa-numitului flash-back, a viselor, a gândurilor ce revin periodic sau a
unor imagini asociate evenimentului.

c. Textul nr. 3
Definitia infractiunii în art. 15 alin. 1 C.pen. in vigoare: "Infractiunea este fapta prevazuta de legea
penala, savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o."
Institutia infractiunii este intim legata de institutia raspunderii penale, art 15 alin 2 C.pen. prevazand
ca ‚infractiunea este singurul temei al raspunderii penale’. Tot astfel, institutia raspunderii penale se
afla in legatura cu cea a sanctiunilor de drept penal (pedepse sau masuri educative), care nu pot fi
aplicate decat daca a fost savarsita o infractiune, iar faptuitorul raspunde penal.

d. Textul nr. 4
Sintagma globalizare lingvistică se referă la transformările din ultimele decenii ale limbilor naţionale.
Cele patru dimensiuni spaţio-temporale ale globalizării: extensiune, intensitate, velocitate şi impact
reprezintă tot atâtea criterii şi în domeniul lingvistic; în particular, acestea sunt îndeplinite de utilizarea
limbii engleze.
Fără îndoială, engleza este cea mai răspândită limbă de pe glob, chiar dacă familia limbilor romanice,
(în special spaniola, franceza şi portugheza), araba, chineza sau hindi sunt utilizate de un mare număr
de vorbitori. Dincolo de Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi fostele colonii britanice, limba
engleză este cea folosită în comunicarea între persoane de naţionalităţi diferite.
Spre exemplu, în aviaţie limba oficială de comunicare este engleza. Astfel, criteriul extensiunii este
îndeplinit. Din numărul de limbi vorbite în prezent pe glob, apreciat între 2500 şi 7000 (Vintilă-
Rădulescu 2007:24), există câteva limbi care au fost şi sunt folosite în spaţiul internaţional: limbile
imperiului european (engleza, franceza, spaniola, portugheza), araba, malay, hindi, rusa, chineza şi
engleza americană. Dintre toate acestea, limba engleză este cea care se află în centrul sistemului
lingvistic global, devenind o lingua franca prin excelenţă (Held, Mc Grew, Goldblatt, Perranton
2004:391).

e. Textul nr. 5
Ideea Europeană şi Revoluţia Franceză
În noua epocă de rapide transformări, de entuziasm şi efervescenţă, Ideea europeană îmbrăca forme
noi, toate influenţate de Revoluţie. Nu este de mirare că în câţiva ani, după 1789, au fost prezentate

3
mai multe discursuri, planuri şi idei generoase, federaliste, pacifiste, decât în anii trecuţi până atunci
din secolul al XVIII-lea. Noile planuri fie porneau de la „Europa popoarelor”, dovedind simpatie
pentru Revoluţie, fie exprimau ostilitate faţă de principiile ei:
„Europa” revoluţiei
Într-o declaraţie prezentată la 25 august 1790, Mirabeau evidenţia relaţia stabilită între Franţa, ideea
de libertate şi o viitoare federaţie. El prezintă astfel situaţia: „Nu este, probabil, departe de noi acel
moment când, libertatea, domnind fără rivali în cele două lumi, va realiza speranţa filozofilor,
salvând specia umană de crima războiului proclamând pacea universală… atunci se va realiza pactul
de federalizare a umanităţii.”
Cu puţin timp mai înainte, la 15 mai 1790, Robespierre afirma în faţa Adunării Naţionale că „este în
interesul naţiunilor să protejeze naţiunea franceză, pentru că din Franţa vor porni libertatea şi
fericirea lumii.”
Al treilea conducător important din timpul Revoluţiei franceze pe care îl avem în vedere este Saint-
Just. El s-a raportat mai concret la „Europa” . Într-un discurs din februarie 1793 aprecia că: „Nu
cunosc decât un mijloc de a rezista Europei, să i se opună geniul libertăţii.” Aici era în atenţie
„vechea” Europă, cea a monarhilor şi a servituţii.
Însă tot el adaugă:
„Consider că voi (soldaţii Franţei) sunteţi cei destinaţi să schimbaţi faţa guvernelor Europei şi nu veţi
avea linişte până când ea nu va fi liberă. Libertatea ei este garanţia pentru libertatea voastră.” În
acest caz Saint- Just se referă la o „nouă” Europă: a libertăţii.

f. Textul nr. 6
In legislatia civila română nu exista o definitie a notiunii de patrimoniu. Redactorii Codului Civil
român de la 1864, dupa modelul celui francez, de la 1804, i-au acordat putina importanta. Nu este mai
putin adevarat ca aceasta notiune nu ii este straina Codului Civil, care face referiri la ea implicit sau
explicit.
Cea mai generala referire la notiunea de patrimoniu, de o maniera implicita, este facuta in art 1718
C.Civ. anterior, conform caruia ‚oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale
cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare’. Trimiterea pe care o face Codul Civil la
toate bunurile ce apartine debitorului, prezente si viitoare, cu care acesta garanteaza indeplinirea
obligatiilor asumate fata de creditorul sau are in vedere totalitatea bunurilor acestuia, universalitatea
lor, privita ca atare.

Document n° 3 : Recunoasteti criteriile de departajare ale stiintelor juridice de ramura

a. Care sunt criteriile de delimitare ale stiintelor juridice de ramura ?

b. Dati exemple de ramuri ale dreptului.
c. Recunoasteti elementele care reprezinta criteriile de departajare intre ramurile dreptului.
d. Completati tabelul de mai jos :

Dreptul civil este o ramura de drept ce reglementeaza relatii patrimoniale si nepatrimoniale intre
persoane fizice si juridice, care se afla pe picior de egalitate juridica.

Dreptul penal este o ramura de drept public ce reglementeaza relatiile de aparare a valorilor sociale
considerate esentiale pentru societate, stabilite intre stat, pe de o parte si persoane fizice sau juridice
protejate impotriva savarsirii infractiunilor precum si a celor care le savarsesc.

4
 Dreptul constitutional reprezinta ramura de drept public ce reglementeaza relatii sociale
fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.

Dreptul administrativ reprezinta ramura de drept public ce reglementeaza relatii sociale din sfera
administratiei publice, precum si cele de conflict intre autoritatile publice si persoanele juridice de
drept privat care exercita atributii de putere publica, asimilate autoritatilor publice, pe de o parte si cei
care se pretind lezati in dreptul lor prin actele acestor autoritati, pe de alta parte.

Dreptul privat

Drept civil Drept civil profesional Dreptul muncii

(comercial)
Domeniul
relatiilor sociale
reglementate
Izvoare
principale
Instanta care
judeca in prima
instanta

Dreptul public

Drept constitutional Drept administrativ Drept penal

Domeniul
relatiilor sociale
reglementate
Izvoare
principale
Instanta care
judeca in prima
instanta

Document n° 4 : Aide mémoire

Dreptul se imparte in ramuri de drept.

Ramurile de drept se impart pe institutii.

•1 Drept national (intern)

Se imparte, la randul lui, in :

Drept privat : reglementeaza relatiile SI Drept public : care reglementeaza

dintre particulari relatiile care au ca obiect organizarea si
functionarea puterilor publice, precum si
relatiile acestora cu particularii

5
•2 Drept international
 Drept international privat
Este dreptul care se aplica atunci cand relatiile sociale de reglementat se stabilesc cu un
strain sau cu un bun aflat in strainatete. Ex : un roman se casatoreste in Franta cu o
italianca, vin in Romania si cer divortul – care e legea care defineste conditiile de divort ?

 Drept international public

Sunt regulile care privesc raporturile in state suverane.

 Dreptul din Europa

○ Dreptul Uniunii Europene

E constituit din:

– Drept originar – actele adoptate de state

 Tratatul de la Paris care instituie CECA (1951)
 Tratatul de la Roma care instituie CEE (1957)
 Actul Unic European (1986)
 Tratatul de la Maastricht care a creat UE (1992)
 Tratatul de la Amsterdam (1997)
 Tratatul de la Nisa (2000)
 Tratatul de la Lisabona (2009)

– Drept derivat – actele adoptate de institutiile europene, in aplicarea dreptului originar:

regulamente, directive, decizii, recomandari, avize
=> este un ansamblu de norme autonome, dar integrat dreptului statelor member
=> beneficiaza de primordialitate si de efect direct

○ Protectia drepturilor omului – Consiliul Europei

– Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pe baza
Convenției Europene a Drepturilor Omului ( Convenția de la Roma, semnată la 4 nov.
1950 de 12 state membre ale Consiliului Europei, intrată în vigoare la 3 sept. 1953) cu
toate Protocoalele ulterioare.
Acceptiunile notiunii de drept

• Drepturile subiective sunt drepturi pe care le poseda un subiect de drept, o persoana

(= posibilitatea unui subiect activ de a pretinde subiectului pasiv de a da, a face sau a nu
face). Aceste drepturi sunt fixate in functie de subiectul de drept insusi :

6
 unui subiect de
Regula de drept aplicata  drept, cu Drept subiectiv
particularitatile =
lui

Cand un individ spune : ‘Am dreptul să…/ sunt îndreptățit la’ se refera la acceptiunea de
drept subiectiv.

• Dreptul pozitiv sau obiectiv este ansamblul regulilor juridice aflate efectiv in
vigoare intr-un anumit stat, la un anumit moment.

Dreptul obiectiv difera de la o tara la alta si evolueaza in timp. Ex. : divorțul a fost interzis
o perioadă, apoi a fost permis numai in conditii restrictive, dupa care s-a liberalizat.