Medicină Internă 201858812503

MEDICINĂ INTERNĂ 2018
Bibliografie:
1. Georgescu Dan. Boli interne. Ediţia a 3-a. Vol.1,2, 2005 (1998)
2. Ungureanu G., Covic M. Terapeutica medicală. Ed. a 2-a, Bucureşti:Polirom, 2000.
3. Ghid practic al medicului de familie. /în red.G.Bivol, USMF. Ch.: Cartier, 2004.
4. Restian A. Bazele medicinei de familie. Bucureşti, Vol. 1, 2, 2001.
5. Restian A. Bazele medicinei de familie. Bucureşti, Vol. 3, 2003.
6. Pladi G, Cucoş N, Cerneţchi O, Sarcina şi patologiile extragenitale, 2003
7. Protocoale Clinice Naţionale (PCN)
1. CM. Care dintre urmatoarele sunt criteriile pentru A. Oferirea informaţiei despre boală
diagnosticul pozitiv al poliartritei reumatoide? B. Implicarea pacientului în posibilitatea metodelor de
A. Tumefierea a cel puţin 3 articulaţii timp de cel puţin 6 tratament
săptămâni C. Automonitorizarea tratamentului fără control medical
B. Redoare matinala cu durata a cel puţin 1 oră, prezentă cel periodic
puţin 6 săptămâni D. Supravegherea periodică a medicului de familie şi
C. Tumefierea asimetrică a articulaţiilor reumatologului
D. Prezenţa nodulilor reumatoizi subcutani E. Abordarea problemelor de amplasare în campul muncii si
E. Artrita articulaţiilor mâinii adaptare socială
Ungureanu, Covic, p. 554 Restian, V. 3, p. 489-490
2. CM. Care dintre urmatoarele medicamente 8. CM. Preparatele antiinflamatoare nesteroidene şi
imunosupresive sunt utilizate în tratamentul de fond al corticosteroizii administrate în poliartrita reumatoidă
poliartritei reumatoide? sunt contraindicate la pacienţii cu:
A. Metotrexat A. Ulcer gastro-duodenal
B. Leukeran B. Hemoragii gastrice, intestinale
C. Azatioprină C. Intoleranţa la preparat
D. Ciclofosfamidă D. Insuficienţa respiratorie
E. Mercaptopurină E. Insuficienţa hepatică şi/sau renală
Ungureanu, Covic, p.559 Ghid practic al medicului de familie, p. 63
3. CS. Ce explorare trebuie efectuată periodic în timpul 9. CS. Clasificarea artritei reumatoide (ARA 1988) include
tratamentului cu hidroxiclorochina in poliartrita urmatoarele semne, în afară de:
reumatoidă? A. Caracteristica clinico-anatomică şi imunologică
A. Electrocardiografia B. Evoluţia bolii si gradul de activitate
B. Examenul dermatologic C. Stadiul radiologic
C. Examenul oftalmologic D. Factorii etiologici
D. Sumarul de urină E. Clasa functională
E. Numărarea trombocitelor Ghid practic al medicului de familie, p. 61
Ungureanu, Covic, p. 558 10. CM. Monitorizarea periodică de către medicul de
familie a pacientului cu poliartrită reumatoidă include
4. CM. Selectaţi semnele radiologogice ale poliartritei
frecvenţa vizitelor.
reumatoide:
A. În lipsa manifestărilor sistemice – 2 ori în an
A. Osteoporoză epifizară
B. În prezenţa manifestărilor sistemice – 4 ori în an
B. Eroziuni osoase
C. În remisiune – 1 data la 2 ani
C. Osteofite
D. În prezenţa manifestărilor sistemice – 1 data în an
D. Fibroză, osificarea articulaţiilor
E. În remisiune – 1-2 ori în an
E. Deformări articulare
Ghid practic al medicului de familie, p. 64
Ungureanu, Covic, p. 555
11. CM. Care semne de manifestare extraarticulară a
5. CM. Urmatoarele afecţiuni pot intra în discuţia
poliartritei reumatoide, din cele enumerate, se intalnesc
diagnosticului diferenţial al artritei reumatoide:
mai frecvent?
A. Guta
A. Nodulii reumatoizi
B. Reumatismul articular acut
B. Fibroza pulmonară interstitială
C. Artrita gonococică
C. Miocardită
D. Lupusul eritematos sistemic
D. Hepatomegalie
E. Spondilita anchilozantă
E. Pericardita
Ungureanu, Covic, p. 555-556
Restian, V. 3, p. 483
6.CM. Sindromul imunologic caracteristic poliartritei
12. CM. Sindromul inflamator nespecific in poliartrita
reumatoide se confirmă la examinarea urmatoarelor
reumatoidă se confirmă prin urmatoarele teste:
teste:
A. VSH accelerată
A. Anticorpi anti-IgG
B. Hiperfibrinogenemie
B. Factorul reumatoid seric
C. Factorul reumatoid seric
C. Anticorpi antinucleari (IgM)
D. Proteina C reactivă pozitivă
D. Proteina C reactivă (+)
E. Hiper α2 + hiper-γ-globulinemie
E. Anticorpi anti-IgE
13. CM. În cadrul poliartritei reumatoide se includ
7. CM. Educaţia terapeutică a unui pacient cu poliartrita
urmatoarele forme clinice:
reumatoidă include:
A. Artrita reumatoidă seropozitivă E. Lombalgii persistente, cu intensificare nocturnă
B. Sindromul Felty Ungureanu, Covic, p. 562
C. Artrita reumatoidă seronegativă 21. CM. Alegeti afirmaţiile caracteristice pentru perioada
D. Artrita reactivă de debut a spondilitei anchilozante:
E. Artrita reumatoidă juvenilă A. Debutul, predominant la varsta până la 40 ani
Ungureanu, Covic, p. 555 B. Debutul precoce la varsta până la 15 ani
14. CS. Sindromul Felty se manifestă cu cele enumerate, în C. Dureri lombo-sacrale predominant nocturne
afară de: D. Redoare în coloana cervicala
A. Manifestările articulare caracteristice poliartritei E. Poliartralgii periferice
reumatoide a adultului Ungureanu, Covic, p. 561
B. Erupţii cutanate multiforme 22. CM. Care dintre urmatoarele semne ar permite
C. Adenopatii diagnosticul mai precoce de spondilita anchilozantă:
D. Splenomegalie A. VSH crescută
E. Leuco-trombocitopenie B. Scintigrafia osoasă
Ungureanu, Covic, p. 555 C. Proteina C reactivă pozitivă
15. CS. La pacienta I, 24 ani, de 6 luni se constată poliartrita D. Sacroileita confirmată radiologic
simetrică. S-a stabilit diagnosticul de poliartrită E. Prezenţa AgHLA B27
reumatoidă. Semnele enumerate confirmă o evolutie Ungureanu, Covic, p. 562
maligna a bolii, în afară de: 23. CS. În confirmarea diagnosticului de spondilită
A. Factorul reumatoid prezent în titruri mari anchilozantă dintre investigaţiile de laborator, un rol
B. Redoare matinală mai puţin de 1 oră hotărîtor are:
C. VSH > 60 mm/ora A. Anemia hipocromă
D. Hidroartroză accentuată B. VSH crescută
E. Leziuni viscerale C. Prezenţa AgHLA B27
Restian, V. 3, p. 486 D. Proteina C reactivă pozitivă
16. CS. Manifestările clinice ale poliartritei reumatoide în E. Factorul reumatoid negativ
stadiul I sunt toate cele enumerate, cu o excepţie: Ungureanu, Covic, p. 562
A. Dureri ale articulaţiilor mici ale mâinilor 24. CS. Medicaţia de bază în tratamentul spondilitei
B. Redoare matinală de cel puţin o oră anchilozante o constiuie:
C. Conjunctivită A. Corticoterapia
D. Fenomenul Raynaud B. Sulfosalazina
E. Deformaţii articulare C. Antiinflamatoarele nesteroidene
Restian, V. 2, p. 402 D. Imunodepresivele
17. CM. Care din cele enumerate sunt caracteristice pentru E. Hidroxiclorochina
stadiul II de evoluţie al poliartritei reumatoide: Ungureanu, Covic, p. 563
A. Inflamatia articulaţiilor interfalangiene proximale 25. CM. Selectaţi din cele enumerate care pot fi complicaţiile
B. Poliartrita simetrică spondilitei anchilozante:
C. Poliartrita asimetrică A. Irita, iridociclita
D. Evoluţie trenantă cu recurenţe B. Insuficienţa aortică
E. Degete fusiforme C. Fibroza pulmonară
Restian, V. 2, p. 402 D. Amiloidoza
18. CS. Pentru stadiul III de evoluţie al poliartritei E. Sacroileita
reumatoide sunt caracteristice toate cele expuse, cu o Ungureanu, Covic, p. 562
excepţie: 26. CM. Corticoterapia în spondilita anchilozantă este
A. Deformaţii articulare indicată în:
B. Anchiloze A. Semne de inflamaţie severă
C. Degete în gât de lebădă B. Rezistenţa la antiinflamatoare nesteroidiene
D. Tumefacţia articulaţiilor mari C. Complicaţii oculare (iridociclita)
E. Noduli rematoizi şi atrofii musculare D. Stadiul precoce al bolii
Restian, V. 2, p. 402 E. Nu se indică corticoterapie
19. CM. Selectaţi semnele caracteristice la un pacient cu Ungureanu, Covic, p. 563
spondilita achilozantă în perioada de stare: 27. CM. Tratamentul spondilitei anchilozante include:
A. Dureri la nivelul articulaţiilor sacro-iliace la presiune A. Tratament cu antiinflamatoare nesteroidene
B. Limitarea flexiei coloanei vertebrale cervicale B. Tratament balneoterapeutic
C. Limitarea flexiei coloanei lombare C. Rentghenterapia
D. Limitarea extensiei coloanei cervicale D. Tratament ortopedic si chirurgical
E. Limitarea expansiunii cutiei toracice E. Tratament cu antibiotice
Ungureanu, Covic, p. 561 Ungureanu, Covic, p. 563-564
20. CS. Unul din semnele enumerate este obligatoriu pentru 28. CS. Care dintre urmatoarele nu face parte dintre
confirmarea diagnosticului de spondilita anchilozantă în caracteristicele specifice ale durerii din colecistita
orice asociere: litiazică?
A. Limitarea flexiei coloanei lombare A. Se calmează după ingestie de alimente, în special prăjeli
B. Sacroilita bilaterală (radiologic) B. Apare între 30-60 min după ingerarea alimentelor
C. Limitarea extensiei coloanei vertebrale colecistokinetice
D. Limitarea expansiunii cutiei toracice C. Sediul dominant este hipocondrul drept
D. Iradierea caracteristică în regiunea subscapulară dreaptă şi B. Seatoreea
la nivelul articulaţiei scapulo-humerale drepte C. Scaderea în greutate
E. Colicativă sau continue D. Durere epigastrică precoce cu caracter sezonier
Georgescu, V.II, p. 198-199 E. Diabetul zaharat precoce
29. CS. Metoda de elecţie în confirmarea diagnosticului de Ungureanu, Covic, p. 325-326
litiază biliară este: 37. CS. Durerea în pacreatita cronică are urmatoarele
A. Radiografia abdominală pe gol caracteristici, în afară de:
B. Colecistografia orală A. Caracter colicativ cu iradiere în regiunea inghinală stângă
C. Ecografia B. Localizare epigastrică cu iradiere spre stânga
D. Colangiografia intravenoasă C. Intensă, dar mai slab pronunţată precum în pancreatita acută
E. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă D. Localizare epigastrală cu iradiere posterioară în regiunea
Ungureanu, Covic, p. 312 lombară
30. CM. Care dintre urmatoarele date în litiaza biliară ne E. Durează ore, zile
oferă examenul echografic? Georgescu, V.II, p. 192
A. Calculii se evidenţiază în peste 95 % 38. CS. În pacreatita cronică este posibil sa fie prezente
B. Calculii mai mici de 1 cm nu pot fi evidenţiaţi urmatoarele modificări, cu o excepţie:
C. Pereţii colecistului de grosime crescută A. Amilazemie crescută
D. Permite diagnosticul diferenţial cu polipii şi tumorile B. Prezenţa steatoreei
veziculare C. Hiperglicemie provocată (testul de toleranţă la glucoză)
E. Permite diagnosticul complicaţiilor D. Creşterea importantă a insulinemiei
Ungureanu, Covic, p. 312 E. Absenţa steatoreei
31. CS. Cea mai posibilă cauză de apariţie a colicii biliare Ungureanu, Covic, p.326
peste o lună după colecistectomie poate fi: 39. CS. Examinarea imagistică de elecţie în confirmarea
A. Formarea de noi calculi pancreatitei cronice este:
B. Calculi coledociani rămaşi A. Echografia abdominală
C. Nevrinom a bontului de veziculă biliară B. Radiografia abdominală pe gol
D. Duodenostaza C. Tomografia computerizată
E. Dischinezia căilor biliare D. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
Georgescu, V.II, p. 205 E. Echografia intraoperatorie
32. CM. Complicaţii ale litiazei biliare, din cele enumerate, Ungureanu, Covic, p.326
pot fi: 40. CM. Complicaţiile posibile ale pancreatitei cronice sunt:
A. Colecistita acută A. Pseudochisturile
B. Icterul mecanic B. Compresia şi stenoza organelor vecine
C. Cancerul de veziculă biliară C. Hemoragiile digestive superioare
D. Pancreatita acută D. Cancerul pancreatic
E. Infarctul miocardic E. Icterul hemolitic
Ungureanu, Covic, p. 312-313 Ghid practic al medicului de familie, p.389
41. CM. Diagnosticul diferenţial în pancreatita cronică se
33. CM. Calmarea colicii biliare poate fi realizată prin efectueaza cu urmatoarele patologii din cele enumerate:
administrare de: A. Ulcerul gastro-duodenal
A. Analgezice B. Colecistita acută
B. Antispastice C. Cancerul pancreatic şi de vecinătate
C. Antiemetice D. Hepatitele cronice si ciroza hepatică
D. Sedative E. Boala Crohn
E. Litoliza medicamentoasă Ghid practic al medicului de familie, p.387
Georgescu, V.II, p. 199 42. CM. Pancreatita cronică se caracterizează prin:
34. CM. Litoliza medicamentoasă cu acid ursodezoxicolic în A. Scleroza interstiţială a pancreasului
litiaza biliară este contraindicată în: B. Calcificări
A. Calculi radioopaci C. Absenţa modificărilor insulare
B. Sarcina D. Creşterea constantă a concentraţiei serice a enzimelor
C. Colecist nefuncţional pancreatice
D. Colecist funcţional E. Insuficienţă pancreatică exocrină
E. Disfuncţie hepatică Ungureanu, Covic, p. 325
Ungureanu, Covic, p. 314 43. CM. În patogeneza P.C. intervin următorii factori:
35. CM. Cauzele pancreatitei cronice, dintre cele A. Creşterea concentraţiei de proteine în sucul pancreatic
enumerate, sunt: B. Precipitarea intracanaliculară a proteinelor
A. Etilismul cronic C. Formarea de calculi intracanaliculari
B. Alimentaţia hiperproteică D. Lipsa fibrozei pericanaliculare
C. Litiaza biliară E. Lezarea endoteliului canalicular
D. Obezitatea Ungureanu, Covic, p. 325
E. Malnutriţia proteică 44. CM. Durerile cu localizare în hipocondrul stâng care
Ghid practic al medicului de familie, p. 387 apar în pancreatita cronică sunt caracteristice pentru:
36. CM. Manifestările clinice clasice ale pancreatitei A. Leziuni localizate predominant la nivelul cozii pancreasului
cronice sunt: B. Leziunii difuze, interesând pancreasul în întregime
A. Durerea epigastrică cu iradiere în hipocondrul stang şi C. Leziuni predominant cefalice
posterior
D. Leziuni cefalice cu obstacol canalicular şi dilataţie B. Cauzele pancreatitei cronice si manifestările clinice
E. Leziuni corporeo-caudale C. Complicaţiile pancreatitei cronice
Ungureanu, Covic, p. 325 D. Investigaţiile paraclinice şi posibilităţile de tratament în
45. CS. Prezenţa icterului într-o pancreatită cronică , în pancreatita cronică
afara existenţei unei litiaze biliare denotă: E. Nu se include informaţie despre alimentaţie
A. Existenţa unei malformaţii a veziculei biliare Restian, V. 3, p. 317
B. Prezenţa unui pseudochist pancreatic caudal 53. CM. Care dintre patologiile enumerate duc la instalarea
C. Existenţa unei ascite pancreatice insuficienţei cardiace prin mecanismul de scadere a
D. Prezenţa unei pancreatite cefalice hipertrofice funcţiei de contracţie a miocardului?
E. Instalarea unei hipertensiuni portale sectorale A. Miocardiopatia ishemică
Ungureanu, Covic, p. 326 B. Hipertensiunea arterială
46. CS. Bolnav 60 ani, consumator cronic de alcool, prezintă C. Intoxicaţii cronice
dureri în etajul abdominal superior, pierdere ponderală D. Stenoza aortică
, diabet zaharat, steatoree, calcificări pe radiografia E. Tulburări metabolice
abdominală pe gol. Ce ipoteză de diagnostic: Restian, V. 3, p. 228
A. Cancer pancreatic 54. CS. Care dintre patologiile enumerate nu duce la
B. Pancreatită cronică instalarea insuficienţei cardiace prin suprasolicitarea de
C. Infarct intestinomezenteric rezistenţă (creşterea postsarcinii)
D. Hernie hiatală A. Stenoza aortică
E. Litiază biliară B. Hipertensiunea arterială
Ungureanu, Covic, p. 326 C. Insuficienţa aortică
47. CM. Selectaţi obiectivele tratamentului pancreatitei D. Coarctaţie de aortă
cronice. E. Hipertensiune pulmonară
A. Tratamentul durerii Georgescu, V.I, p. 447
B. Tratamentul malabsorbţiei 55. CM. Care dintre urmatoarele duc la instalarea
C. Nu necesită tratament substituitiv insuficienţei cardiace prin suprasolicitare de volum
D. Tratamentul complicaţiilor (creşterea presarcinii):
E. Tratamentul numai în acutizări A. Insuficienţele valvulare
Ungureanu, Covic, p. 327-328 B. Defect septal atrial sau ventricular
48. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte despre regimul C. Stenozele valvulare
alimentar în pancreatita cronică: D. Miocardiopatia ischemică
A. Evitarea alimentelor ce conţin celuloză în cantităţi mari E. Miocarditele
B. Dieta echilibrată cu aport caloric adaptat stării de nutriţie Georgescu, V.I, p. 447
C. Evitarea excesului de lipide 56. CM. Cauza instalării insuficienţei cardiace poate fi:
D. Se permite consum de alcool în exces A. Alterarea miocardului
E. Se permit grăsimi saturate B. Suprasolicitare de rezistenţă (postsarcina)
Ungureanu, Covic, p. 327 C. Dereglarea umplerii diastolice
49. CM. Tratamentul pancreatitei cronice include D. Infecţiile respiratorii
următoarele: E. Rupturi de pilier sau de perete liber
A. Enzime pancreatice Georgescu, V.I, p. 446-447
B. Analgetice nesteroidiene 57. CM. Factorii ce pot favoriza instalarea simptomelor
C. Proceduri decompresive clince ale insuficienţei cardiace sunt:
D. Alcaline pe sondă nazo-gastrică A. Infecţiile
E. Antidiabetice B. Cardita reumatismală
Ungureanu, Covic, p. 327-328 C. Ischemia acută miocardică
50. CM. Tratamentul substituitiv cu enzime pancreatice D. Aritmiile
este indicat: E. Factorii medicamentoşi
A. În toate cazurile de pancreatită cronică Ghid practic al medicului de familie, p.314-315
B. În cazurile cu steatoree 58. CM. Insuficienţa cardiacă cu debit cardiac scăzut se
C. În sindromul de malabsorbţie instalează în:
D. Numai în acutizări A. Cardiopatia ischemică
E. Pentru combaterea durerii B. Hipertensiunea arterială
Ungureanu, Covic, p.328 C. Cardiomiopatia dilatativă
51. CM. În pancreatita cronică, de regulă, durerea se D. Pericardita
calmează cu: E. Anemie
A. Paracetamol Georgescu, V.I, p. 449
B. Tramadol 59. CM. Insuficienţa cardiacă cu debit cardiac crescut apare
C. Morfină în:
D. Eufilină A. Hipertiroidie
E. Mezim forte B. Anemie
Restian, V. 3, p. 316; Ungureanu, Covec p. 328 C. Sarcină
52. CS. Educaţia terapeutică a pacientului cu pancreatită D. Miocardită
cronică necesită includerea informaţiei E. Stenoză mitrală
despreurmătoarele cu excepţia: Georgescu, V.I, p. 449
A. Anatomia şi fiziologia pancreasului
60. CM. Dereglarea funcţiei diastolice în insuficienţa Georgescu, V.I, p. 455
cardiacă se produce prin: 68. CS. Insuficienţa cardiacă dreaptă se manifestă prin toate
A. Creşterea rezistenţei la umplerea ventriculară cele expuse, în afară de:
B. Reducerea capacitatii diastolice ventriculare A. Tuse şi hemoptizie
C. Relaxarea ventriculară incompletă B. Edeme periferice
D. Scăderea funcţiei de contracţie C. Turgescenţa venelor jugulare
E. Fibroza miocardică D. Cianoza
Georgescu, V.I, p. 450 E. Hepatomegalie
61. CS. Factorii agravanţi sau precicipitanţi ai insuficienţei Georgescu, V.I, p. 456
cardiace cronice pot fi cei enumeraţi cu o excepţie: 69. CM. Examenele paraclinice indicate unui pacient cu
A. Regim alimentar incorect insuficienţa cardiacă sunt:
B. Nerespectarea tratamentului A. Electrocardiografia
C. Apariţia unei infecţii pulmonare B. Fibrogastroduodenoscopia
D. Prezenţa aritmiilor C. Ecocardiografia
E. Efort fizic dozat D. Radiografia cutiei toracice
Georgescu, V.I, p. 448, PCN E. PH - metria
62. CM. Redistribuirea debitului cardiac în insuficienţa Georgescu, V.I, p. 456-457
cardiacă cronică se face prin următoarele mecanisme: 70. CS. Obiectivele principale în tratamentul insuficienţei
A. Scăderea fluxului sanguin cutanat cardiace cornice sunt următoarele cu o excepţie.
B. Creşterea fluxului sanguin renal A. Prevenirea şi/sau controlul afecţiunilor care determină
C. Creşterea debitului coronarian apariţia IC cronice
D. Creşterea debitului cerebral B. Reechilibrarea hemodinamicii
E. Vasocontricţie arterială periferică C. Menţinerea sau ameliorarea calităţii vieţii
Georgescu, V.I, p. 450, PCN D. Controlul mecanismelor neurohormonale
63. CS. Măsurile dietetice în IC cronică prevăd următoarele E. Prevenirea complicaţiilor
cu o excepţie: PCN
A. Limitarea consumului de sare < 6g/zi 71. CS. Scopul tratamentului insuficienţei cardiace cronice
B. Limitarea consumului de lichide <1,5- 2 l/zi sunt cele enumerate cu o excepţie:
C. Consumul de alcool interzis A. Tratamentul causal
D. Scăderea masei corporale (IMC < 22 kg m2) B. Reducerea postsarcinii prin medicaţie vasodilatatoare
E. Reducerea masei corporale (IMC între 25-30 kg m2) C. Nu este necesar tratamentul factorilor precipitanţi
Georgescu, V.I, p. 460, PCN D. Depleţia hidrosalină cu ajutorul medicaţiei diuretice
64. CS. Terapia medicamentoasă în IC cronică cu disfuncţie E. Ameliorarea contractilităţii prin medicaţie inotrop pozitivă
sistolică a ventriculului sting prevede cele enumerate cu PCN
o excepţie: 72. CM. Inhibitorii enzimei de conversie în ICcronică au
A. Inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei II efect prin:
B. Antagonişti ai receptorilor angiotensinei II A. Scăderea presiunii de umplere ventriculară
C. Diuretice B. Creşterea debitului cardiac
D. Glicozizi cardiaci C. Creşterea irigaţiei renale
E. Agenţi inotropi pozitivi (aminele simptomimetice) D. Creşterea irigaţiei musculare
PCN E. Scăderea debitului cardiac
65. CS. Cauzele insuficienţei cardiace acute pot fi Georgescu, V.I, p. 465, PCN
următoarele cu o excepţie: 73. CM. Betaadrenoblocantele în IC cronică sunt indicate
A. Urgenţă hipertensivă pacienţilor:
B. Sindrom coronarian acut A. Cu fracţia de ejecţie a VS >40%
C. Angină pectoral stabilă B. Cu IC cronică simptomatică
D. Aritmii fatale C. După o perioadă de atingere a dozei optime cu IECA/ARA
E. Miocardită acută severă D. Sunt recomandate tuturor pacienţilor cu sau fără simptome
PCN de IC cronică
66. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte despre vasodilatatoare E. Clinic stabili, fără necesar de support inotrop i/v şi fără
în insuficienta cardiacă acută semne de retenţie hidrosalina semnificativă
A. Vasodilatatoarele sunt indicate la majoritatea pacienţilor cu PCN
IC acută 74. CS.Antagoniştii receptolrilor angiotensinei II în IC
B. Reduc semnele de congestive pulmonară cronică pot fi indicaţi în următoarele cazuri, cu o
C. Scad debitul cardiac excepţie:
D. Cresc necesitatea de oxigen A. Oricărui pacient cu fracţia de ejecţie a VS< 40%
E. Nu se indică in hipotensiune arterială B. Monoterapie iniţială la pacienţii asimptomatici
PCN C. Ca alternativă la IECA pacienţilor simptomatici cu
67. CM. Semnele obiective în dereglarea funcţiei de intoleranţa la IECA
contracţie a ventriculului stâng sunt: D. Pacienţilor simptomatici, suplimentar la tratamentul cu
A. Matitatea relativă a cordului marită spre stânga IECA.
B. Matitatea relativă a cordului marită spre dreapta E. Pacienţilor simptomatici, suplimentar la tratamentul cu
C. Galopul protodiastolic stâng IECA şi cu betaadrenoblocante
D. Zgomotul II accentuat în focarul pulmonar PCN
E. Zgomotul I întărit la apex 75. CM. Semnele intoxicaţiei cu digitalice sunt:
A. Artralgii B. Administrare intravenoasă a morfinei
B. Sindromul dispeptic C. Administrare intravenoasă a unui diuretic cu acţiune rapidă
C. Sindromul aritmogen D. Nitroglicerină, în hipotensiune dobutamină
D. Dereglarea vederii E. Sângerare obligatorie
E. Hipertensiune arterială Ungureanu, Covic, p. 219; Crivceanschi p. 143,144
Georgescu, V.I, p. 462 84. CM. Digitalicele se evită în edemul pulmonar acut cauzat
76. CM. Efecte adverse asupra metabolismului glucidelor o de:
au: A. Infarctul miocardic acut
A. Diureticele de ansă B. Stenoză mitrală
B. Diureticele tiazidice C. Fibrilaţie atrială
C. Inhibitorii enzimei de conversie D. Hipertensiune arterială
D. Digitalicele E. Tahicardie paroxistică ventriculară
E. Nitraţii Ungureanu, Covic, p. 220; Restian, vol. 3, p. 241
Georgescu, V.I, p.464 85. CM. Tetrada caracteristică sindromului Reiter include:
77. CS. Dintre vasodilatatoarele utilizate în tratamentul A. Balanita, leziuni ale mucoasei bucale
insuficienţei cardiace cea mai inaltă eficacitate o are: B. Poliartrita
A. Nitratii C. Conjunctivita
B. Hidralazina D. Nodulii Heberden
C. Inhibitorii enzimei de conversie E. Uretrita
D. Blocantele canalelor de calciu Restian, V.2, p. 407
E. Beta blocantele 86. CM. Tratamentul sindromului Reiter se face cu:
Georgescu, V.I, p. 464-465 A. Tetraciclină sau doxiciclină
78. CM. Inhibitorii enzimei de conversie sunt contraindicaţi B. Corticosteroizi
în: C. Antiinflamatoare nesteroidene
A. Insuficienţa renală D. Imunosupresive
B. Sarcina si perioada de lactaţie E. Condroprotectroare
C. Hipertensiunea arterială Restian, V.2, p. 408
D. Hiponatremie, hiperkalemie 87. CM. Semnele radiologice ce confirmă boala artrozică
E. Bronhospasm sunt:
Restian, V.3, p.237 A. Îngustarea spaţiului articular
79. CS. Care dintre urmatoarele criterii reprezinta dovada B. Osteoscleroza subcondrală
eficacităţii şi lipsei de efecte adverse ale terapiei C. Prezenţa osteofitelor marginale
digitalice? D. Osteoporoza epifizară
A. Apariţia tahicardiei E. Erozeuni osoase
B. Scăderea frecvenţei alurii ventriculare Restian, V.3, p. 493
C. Creşterea frecvenţei alurii ventriculare 88. CM. Boala artrozică primară se caracterizează prin:
D. Apariţia blocului atrio-ventricular A. Debut lent
E. Apariţia extrasistoliei B. Formarea nodulilor Heberden
Georgescu, V.I, p. 461-462 C. Formarea nodulilor Bouchard
D. Redoare matinală mai mult de o oră
80. CS. Care dintre urmatoarele efecte ale diureticelor nu
E. Afectarea simetrică a articulaţiilor
este util în tratamentul insuficienţei cardiace?
Restian, V.3, p. 491
A. Reducerea edemelor
89. CM. Pentru durerile articulare în boala artrozică este
B. Reducerea volumului intracardiac
caracteristic urmatoarele:
C. Hipopotasemia
A. Cedează la repaus
D. Reducerea stazei venoase
B. Apar după efort fizic indelungat
E. Hiponatremia
C. Nu durează mai mult de 10-15 min
Georgescu, V.I, p. 464
D. Nu sunt influenţate de factorii meteorologici
81. CM. Acuzele unui pacient cu edem pulmonar acut sunt:
E. Nu cedează la repaos
A. Dispneea paroxistică
Restian, V.3, p. 491-492
B. Raluri subcrepitante şi crepitante
90. CS. Tratamentul nonfarmacologic al bolii artrozice
C. Tusea cu expectoraţie spumoasă, rozată
include combaterea urmatorilor factori de risc, cu
D. Transpiraţii
excepţia:
E. Anxietate, agitatie
A. Obezităţii
B. Traumatismelor
82. CM. Care sunt indicaţiile clinice majore ale digitalicelor
C. Poziţiei incomode şi manevrării de greutăti mari
în ICC:
D. Fumatului
A. Fibrilaţie atrială cronică tahisistolică
E. Sedentarismului
B. ICC prin disfuncţie diastolică fără dilataţie
Restian, V.3, p. 494-495
C. ICC prin disfuncţie sistolică cu dilataţie
91. CM. Tratamentul medicamentos al bolii artrozice
D. ICC prin disfuncţie sistolică fără dilataţie
include:
E. Tahicardie paroxistică supraventriculară
A. Antialgice
Georgescu, V.1, p.658
B. Antiiflamatoare nesteroidiene
83. CM. Care sunt măsurile terapeutice de urgenţă în
C. Condroprotectoare
edemul pulmonar acut cardiogen?
D. Imunosupresive
A. Oxigenoterapie
E. Glucocorticoizi 100. CM. Atacul iniţial de artrită gutoasă acută, de
Restian, V.3, p. 495 regulă este:
92. CM. La iniţierea unui tratament medicamentos în boala A. Poliarticular
artrozică trebuie sa ţinem seama de urmatoarele boli B. Monoarticular
asociate, în afară de: C. Cu durata de la câteva ore până la câteva zile
A. Ulcerul gastro-duodenal D. Cu tumefiere, hiperemie si durere extremă a halucelui
B. Gastrite E. Cu durata până la o oră
C. Hipertensiunea arterială Ghid practic al medicului de familie, p. 241
D. Valvulopatiile dobândite 101. CS. Tofii gutoşi apar în stadiu de:
E. Endocardita infecţioasă A. Hipeuricemie asimptomatică
Restian, V.3, p. 496 B. Guta intercritică
93. CM. La apariţia gonartrozei pot contribui următorii C. Guta cronică
factori: D. Artrita gutoasă acută
A. Menopauza E. Nu apar tofi gutoşi
B. Stresul Ghid practic al medicului de familie, p. 241
C. Obezitatea 102. CS. Pentru inhibarea sintezei acidului uric în gută
D. Fumatul se administrează:
E. Tulburări de circulaţie venoasă A. Alopurinolul
Restian, V.2, p. 398 B. D-penicilamină
94. CM. Diagnosticul diferenţial al gonartrozei se face cu: C. Indometacină
A. Artrita gonococică D. Piroxicam
B. Artrita tuberculoasă E. Metotrexat
C. Leziune de menisc Restian, V.2, p.399
D. Sindromul Reiter 103. CM. Alopurinolul este contraindicat în gută la
E. Coxartroza pacienţii cu urmatoarele boli:
Restian, V.2, p. 398 A. Diabet zaharat
95. CS. Educaţia terapeutică a pacientului cu boala B. Ulcer gastro-duodenal
artrozică include toate cele menţionate, în afară de: C. Hepatite cronice virale
A. Informaţia elementară despre anatomia şi fizologia D. Sarcină
aparatului locomotor E. Dermatoze grave
B. Cauzele bolii artrozice Ghid practic al medicului de familie, p. 242.
C. Manifestările clinice şi investigaţiile paraclinice 104. CS. Erupţiile cutanate în urticărie au toate
D. Posibilităţile tratamentului caracteristicile enumerate, în afară de:
E. Clasificarea bolii artrozice A. Sunt bine delimitate, de culoare roşie cu centrul palid
Restian, V.3, p. 496-497 B. Nu ramân pigmentaţii reziduale
96. CS. Guta este determinată de creşterea în ser a: C. Sunt pruriginoase
A. Glucozei D. Rămân depigmentaţii reziduale
B. Acidului uric E. Diametrul este variabil
C. Creatininei Ghid practic al medicului de familie, p. 524
D. Colesterolului 105. CS. Tratamentul urticariei include toate cele
E. Bilirubinei enumerate, cu o excepţie:
Restian, V.2, p. 398 A. Întreruperea contactului cu alergenul cauzal
97. CM. Hipoexcreţia de acid uric cu instalarea B. Antihistaminici H1
hiperuricemiei este cauzată de: C. Asociere de antihistaminici H1 si H2
A. Boli renale D. Corticosteroizi
B. Ingestie crescută de purine E. Emisie de sânge
C. Factori medicamentoşi Ghid practic al medicului de familie, p.525-526
D. Post prelungit 106. CS. Edemul Quincke este un edem localizat ce
E. Abuz de alcool implică:
Ghid practic al medicului de familie, p. 240-241 A. Straturile profunde ale pielii
98. CS. În tabloul clinic al gutei sunt menţionate B. Straturile superficiale ale pielii
urmatoarele stadii cu execepţia: C. Straturile profunde ale pielii, inclusiv ţesutul celuloadipos
A. Hiperuricemie asimptomatică D. Straturile profunde ale pielii, inclusiv ţesutul muscular
B. Artrita gutoasa acută E. Ţesutul adipos şi muscular
C. Guta intercritică Ghid practic al medicului de familie, p.198
D. Guta cronică tofacee 107. CM. Semnele clinice ale edemului Quincke sunt:
E. Nu sunt caracteristice stadiile A. Edem bine demarcat
Ghid practic al medicului de familie, p. 241 B. Edem pruriginos
99. CM. Criza de artrită gutoasă acută apare de obicei: C. Edem nepruriginos
A. Ziua D. La presiune ramân amprente
B. Noaptea E. La presiune nu ramân amprente
C. După abuz alimentar şi de alcool Ghid practic al medicului de familie, p.198
D. După diuretice 108. CS. Cea mai periculoasă localizare a angioedemului
E. După repaus la pat este:
Restian, V.2, p. 398 A. Pe buze
B. Pe pleoape B. Hemoragie ocultă
C. Pe laringe C. Malabsorbţie
D. Pe mucoasa tractului gastrointestinal D. Gastroenterita eozinofilică
E. Pe faţă E. Flatulenţă
Ghid practic al medicului de familie, p.198 Ghid practic al medicului de familie, p. 16
109. CM. Localizarea angioedemului predominant pe 117. CS. Pentru confirmarea alergiei alimentare sunt
mucoasa tractului gastrointestinal se manifestă cu: folosite toate procedurile diagnostice enumerate, în
A. Greaţă şi vomă cu resturi de alimente afară de:
B. Durere acută abdominală A. Dieta de elimentare
C. Meteorism şi diaree profuză B. Provocare alimentară
D. Greaţă şi vomă cu aspect de „zat de cafea” C. Teste farmacologice
E. În 30 % se asociază cu manifestări cutanate D. Teste cutanate
Ghid practic al medicului de familie, p.198 E. Dozarea IgE
110. CM. Angioedemul cu localizare laringiană se Ghid practic al medicului de familie, p. 17
instalează brusc cu apariţia urmatoarelor semne: 118. CS. Factorul etiologic al reumatismului articular
A. Prurit cutanat acut (febra reumatică) este:
B. „Voce răguşită” şi tuse „lătrătoare” A. Streptococcus viridans
C. Dispnee inspiratorie, respiraţie stridoroasă B. Stafilococcus aureus
D. Aspect cianotic al feţei C. Streptococcus B-hemolitic
E. Tahicardie D. Mycoplasma pneumoniae
Ghid practic al medicului de familie, p.198 E. Chlamydia trachomatis
111. CS. Anafilaxia (şocul anafilactic) este o reacţie Georgescu. Vol.1, p. 273
alergică ce se declanşează după administrarea unui 119. CS. Reumatismul articular acut afectează
antigen specific în: preponderent persoanele de vârsta:
A. 12 ore A. Nou-nascutul
B. Câteva minute până la 2 ore B. Copiii la vârsta de 1-2 ani
C. 24 ore C. Copiii de la vârsta de la 5 până la 15 ani
D. Câteva zile D. Persoanele în vârsta de peste 45 ani
E. Câteva săptămâni E. Persoane indiferent de varstă
Ghid practic al medicului de familie, p.489-490 Georgescu. Vol.1, p.273
112. CM. Diagnosticul diferenţial al anafilaxiei se face 120. CS. Criteriile clinice (Jones) majore ale
cu: reumatismului articular acut (febra reumatismală) sunt
A. Pneumonie următoarele, cu excepţia:
B. Embolie pulmonară A. Artrita
C. Aspirare de corpi străini B. Cardita acută
D. Reacţii insulinice C. Coreea minor (Sydenham)
E. Insuficienţă cardiacă congestiă D. Noduli subcutanati (Maynet)
Ghid practic al medicului de familie, p. 490 E. Febra
113. CS. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitor la Georgescu. Vol.1, p. 273-274
manifestările clinice ale anafilaxiei este eronată? 121. CS. Criteriile clinice (Jones) minore ale
A. Manifestări cutanate reumatismului articular acut (febra reumatismală) sunt
B. Manifestări respiratorii următoarele, cu excepţia:
C. Manifestări cardiovasculare A. Antecedente de RAA sau valvulopatie
D. Crampe abdominale, greaţă, vomă, diaree B. Eritemul marginat
E. Hipertensiune arterială C. VSH crescut
Ghid practic al medicului de familie, p. 490 D. Alungirea intervalului PQ (PR)
114. CM. Tratamentul de urgenţă în anafilaxie include: E. Artralgie
A. Întreruperea patrunderii alergenului în organism Georgescu. Vol.1, p. 274
B. Administrare de epinefrină
118. CM. Diagnosticul diferenţial al carditei reumatismale se
C. Controlul permeabilităţii căilor respiratorii
efectuează cu:
D. Spitalizare de urgenţă
A. Miocardita virală
E. Nu necesită spitalizare
B. Endocardita infecţioasă
C. Valvulopatiile congenitale
115. CS. Supravegherea pacientului externat după şoc
D. Cardiomiopatia dilatativă
anafilactic de către medicul de familie se efectuează timp
E. Cardiopatia ischemică
de:
Georgescu. Vol.1, p. 275
A. O săptămână
B. Doua săptămâni 122. CM. Profilaxia primara a reumatismului articular
C. O lună acut (febra reumatismală) constă în:
D. Două luni A. Tratamentul anginei streptococice cu Penicilina G i.m. 7 zile
E. Trei luni şi apoi Moldamin 1.200.000 UI, care se repeta încă odata
Ghid practic al medicului de familie, p. 492 peste 1 luna
116. CM. Care sunt cele mai frecvente manifestări B. Eritromicina 10 zile în caz că pacientul prezintă alergie la
gastrointestinale ale alergiei alimentare? penicilină
A. Greaţă, vomă, colici abdominale C. Se administrează Prednisolon 30 mg/zi 10 zile
D. Se administrează Aspirina 1 gr de 4 ori/zi 10 zile 129. CS. Semnele clinice ale insuficienţei aortice sunt
E. Nu se efectuează tratament medicamentos următoarele, cu excepţia:
Georgescu. Vol.1, p. 275 A. Pulsaţii exagerate ale arterelor vizibile
123. CM. Urmărirea bolnavului care a suportat B. Puls săltăreţ, rapid
reumatism articular acut (febra reumatismală) cu C. Modificări ale zgomotului II în focarul aortei
cardită cu debut la vârsta sub 20 ani se va efectua: D. Suflu protodiastolic în focarul aortei
A. Primii 5 ani de la ultimul atac, examen clinic lunar şi E. Suflu sistolic intens în focarul aortei care se transmite pe
examen complet la 6 luni arterele carotide
B. Peste 5 ani de la ultimul atac, examen clinic la 4 luni, Georgescu. Vol.1, p. 301-302
examen complet la 6-12 luni 130. CM. Eplorările paraclinice utilizate de medicul de
C. Indiferent când a debutat boala, examen complet fiecare familie pentru diagnosticul de insuficienţă mitrală sunt
lună următoarele:
D. Indiferent când a debutat boala, examen complet fiecare 3 A. Electrocardiograma
ani B. Angiografia
E. Indiferent când a debutat boala, examen complet fiecare 5 C. Ecocardiografia
ani D. Examenul radiologic
Georgescu. Vol.1, p. 276 E. Scintigrafia miocardică
124. CM. Cauzele insuficienţei mitrale organice sunt: Georgescu. Vol.1, p. 303
A. Reumatismul articular acut 131. CM. Stenoza aortică organică poate fi cauzată de:
B. Endocardita infecţioasă A. Reumatism articular acut
C. Lupusul eritematos sistemic B. Ateroscleroza
D. Cardiomiopatia dilatativă C. Cardiopatie congenitală
E. Anevrismul ventricular D. Prolaps de valva mitrală
Georgescu. Vol.1, p. 278 E. Cardiomiopatie dilatativă
125. CS. Semnele clinice al insuficienţei mitrale organice Georgescu. Vol.1, p. 307
sunt următoarele, cu excepţia: 132. CM. Manifestarile clinice ale stenozei aortice severe
A. Şoc apexian deplasat în jos şi în stânga sunt următoarele
B. Matitate cardiacă crescută A. Dispnee de repaus
C. Zgomotul I la apex clacant B. Oboseala
D. Suflu holosistolic cu maximum de intensitate la apex care C. Angina pectorală de efort
iradiază în regiunea axilară stânga D. Fibrilaţie atrială
E. Puls şi tensiune arterială normală E. Sincopa de efort
Georgescu. Vol.1, p. 280 Georgescu. Vol.1, p. 308
126. CS. Complicaţiile insuficienţei mitrale sunt 133. CM. Semnele clinice ale stenozei aortice moderate
următoarele, cu excepţia: şi severe sunt următoarele:
A. Endocardita infecţioasă A. Şoc apexian deplasat în jos şi spre stânga
B. Edemul pulmonar acut B. Aria matităţii cardiace marită în sens transversal
C. Fibrilaţie atrială cu alura ventriculară accelerată C. Puls „parvus et tardus”
D. Embolii sistemice D. Suflu sistolic în focarul aortic
E. Pericardita exudativă E. Suflu diastolic în focarul aortic
127. CM. Pentru stenoza mitrală pură, gr.II, sunt 134. CM. Diagnosticul diferenţial al stenozei aortice se
caracteristice următoarele semne clince la examenul face cu următoarele boli:
fizic obiectiv: A. Cu cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
A. Zgomotul I la apex este accentuat B. Cu insuficienţa tricuspidă
B. Uruitura diastolică C. Cu defectul septului interventricular
C. Suflu presistolic la apex D. Cu coarctaţia de aortă
D. Zgomotul III accentuat E. Cu cardiomiopatia dilatativă
E. Suflu sistolic intens la apex Georgescu. Vol.1, p. 311
Georgescu. Vol.1, p. 294 135. CM. Cauzele insuficienţei tricuspide sunt
127. CM. Complicaţiile stenozei mitrale severe sunt: următoarele:
A. Edemul pulmonar A. Stenoza pulmonară
B. Endocardita infecţioasă B. Infarct miocardic al ventriculului drept
C. Embolii arteriale C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Hipertensiune arterială sistemică D. Displazie a ventriculului drept
E. Bloc de ramură stângă a fasciculului His E. Hipertensiune arterială esenţială
128. CS. Cauzele insuficienţei aortice sunt următoarele, 136. CS. Semnele clinice ale insuficienţei tricuspide sunt
cu excepţia: următoarele,cu excepţia:
A. Endocardita infecţioasă A. Turgescenţa jugulară
B. Bicuspida congenitală a valvelor aortice B. Hepatomegalie pulsaltilă
C. Sifilisul C. Galop protodiastolic drept
D. Sclerodermia D. Suflu holosistolic în focarul IV de auscultare
E. Aterosleroza aortei E. Zgomotul I la apex clacant
Georgescu. Vol.1, p. 300 Georgescu. Vol.1, p. 312-313
137. CS. Modificările electrocardiografice în Georgescu. Vol.1, p. 235
insuficienţa tricuspidă sunt următoarele cu excepţia: 145. CM. Preparatele antiaritmice din clasa III
A. Unda P-pulmonară (prelungesc repolarizarea), conform clasificării
B. Fibrilaţie atrială în caz de asociere cu stenoza mitrală Vaughan-Williams, sunt:
C. Axul QRS deviat la dreapta A. Lidocaina
D. Creşterea amplitudinii undei R în V1 şi V2 şi a undei S în V5, B. Metoprololul
V6 C. Amiodarona
E. Creşterea amplitudinii undei R în V5, V6 D. Sotalolul
Georgescu. Vol.1, p. 313 E. Verapamilul
138. CM. Cauzele stenozei tricuspide sunt următoarele: Georgescu. Vol.1, p. 235
A. Sifilisul 146. CM. Preparatele antiaritmice din clasa IV
B. Cardiopatie congenitală (blocante ale canalelor de calciu), conform clasificării
C. Reumatismul articular acut Vaughan-Williams, sunt:
D. Mixomul atrial drept A. Verapamilul
E. Cardiomiopatia dilatativă B. Diltiazemul
Georgescu. Vol.1, p. 315 C. Lidocaina
139. CM. Semnele clinice ale stenozei tricuspide sunt D. Atenolulul
următoarele: E. Propranololul
A. Atenuarea zgomotului II la aorta Georgescu. Vol.1, p. 235
B. Suflu presistolic la baza apendicelui xifoid 147. CS. Criteriile electrocardiografice ale
C. Clacment de deschidere a tricuspidei la baza apendicelui extrasistoliilor atriale neblocate sunt următoarele, cu
xifoid excepţia:
D. Suflu sistolic la apex A. Unde P cu morfologie modificată, premature, cu interval PR
E. Uruitura diastolică la baza apendicelui xifoid modificat (≥ 0,12sec)
Georgescu. Vol.1, p. 316 B. Pauzele postexstrasistolice sunt compensatorii sau decalante
140. CS. Cauzele insuficienţei valvulare pulmonare sunt C. Pauzele compensatorii pot fi complete sau incomplete
următoarele, cu excepţia: D. Complexele QRS sunt cel mai frecvent înguste
A. Insuficienţă valvulară pulmonară congenitală E. Există unde P ne urmate de complexul QRS
B. Endocardita bacteriană Georgescu. Vol.1, p. 248
C. Sifilisul 148. CS. Criteriile electrocardiografice de fibrilaţie
D. Traumatisme atrială sunt următoarele, cu excepţia:
E. Ateroscleroza A. Undele P normale lipsesc, fiind inlocuite cu unde „f”
Georgescu. Vol.1, p. 318 B. Ritmul ventricular este neregulat cu frecvenţa cuprinsă între
141. CM. Semnele clinice ale insuficienţei valvulare 120 şi 160 pe min.
pulmonare sunt următoarele: C. Complexele QRS sunt de obicei înguste
A. Aria matităţii cardiace marită transversal D. În cazul existenţei unui bloc atrioventricular, intervalele R-
B. Şoc apexian deplasat lateral R pot fi egale
C. Suflu diastolic în spaţiul II-III intercostal pe stânga E. Unda P pulmonară
D. Zgomotul I la baza apendicelui xifoid clacant Georgescu. Vol.1, p. 250
E. Suflu sistolic la focarul aortic 149. CS. Criteriile electrocardiografice de flutter atrial
Georgescu. Vol.1, p. 319 (fără asociere cu blocuri de ramură, conducere
ventriculară aberantă, sau sindrom WPW) sunt
142. CS. Cauzele stenozei valvulare pulmonare sunt
următoarele, cu excepţia:
următoarele, cu excepţia:
A. Unde F cu o frecvenţă de 250-350/min cu aspect de „dinţi
A. Malformaţie congenitală
de ferestrău”
B. Reumatism articular acut
B. Undele F sunt vizibile preponderent în derivaţiile D II, DIII,
C. Compresiune mediastinală asupra arterei pulmonare
AVF
D. Hipertensiune pulmonară pronunţată
C. Este prezent un grad variabil de bloc atrioventricular (de
E. Infarct miocardic acut
obicei 2/1, dar poate să alterneze devenind 3/1 sau 4/1).
D. Compexele QRS sunt de tip supraventricular cu durata <
143. CM. Semnele clinice ale stenozei valvulare
0,12 sec
pulmonare sunt următoarele:
E. Complexele QRS sunt dilatate, deformate cu ST-T opuse
A. Zgomotul I normal sau uşor accentuat
undei maximale a complexului QRS
B. Atenuarea zgomotului II la artera pulmonară
C. Galop protodiastolic drept
150. CM. Criteriile electrocardiografice de
D. Suflu sistolic în spaţiul intercostal II-III pe stânga
diagnosticare a blocului atrioventricular de gr.I sunt
E. Suflu protodiastolic la apex
următoarele:
Georgescu. Vol.1, p. 321.
A. Intervale P-R mai mari de 0,20 sec (la vârstnici > 0,24 sec,
144. CM. Următoarele medicamente antiaritmice fac
la copii sub 14 ani > 0,18 sec)
parte din clasa I (blocante ale canalelor de Na +) dupa
B. Valorile intervalului P-R pot fi variabile pe acelaşi traseu
clasificarea Vaughan-Willims:
având între 0,21-0,40s
A. Chinidina
C. Complexele QRS sunt dilatate, deformate, cu ST-T opuse
B. Lidocaina
undei maximale ale complexului QRS
C. Propafenona
D. Complexele QRS sunt înguste
D. Propranololul
E. Toate undele P sunt urmate de complexe QRS
E. Sotalolul
Georgescu. Vol.1, p. 267 E. Simpatomimeticele
151. CS. Criteriile electrocardiografice de diagnosticare Georgescu. Vol.1, p. 372
a blocului atrioventricular de gr.II, tip Mobitz I, sunt 158. CS. Tratamentul nemedicamentos recomandat în
următoarele, cu excepţia: hipertensiune arterială gr.I prevede următoarele
A. Alungirea progresivă a intervalului PR până la blocarea masuri, cu excepţia:
undei P, urmată de o pauză ventriculară A. Reducerea masei corporale
B. Ciclul se reia cu o conducere normală sau prelungită a undei B. Reducerea aportului de sodiu
P, urmată apoi de prelungirea progresivă a P-R C. Combaterea tabagismului
C. Numărul de intervale PR alungite progresiv până la bataia D. Interzicerea exerciţiilor fizice
blocată, reprezintă secvenţe Wenckebach (2:1; 3:2) E. Suplimentarea cu potasiu
D. Durata pauzei produsă de impulsul atrial necondus este mai Georgescu. Vol.1, p. 382
mică decât de doua ori intervalul care precide impulsul 159. CM. Tratamentul medicamentos la pacientul
blocat hipertensiv cu vîrsta < 55 , pasul I, prevede administrare
E. Complexul QRS este lărgit de:
Georgescu. Vol.1, p. 267 A. Monoterapie cu β-blocant
152. CS. Afirmaţiile următoare referitor la B. Monoterapie cu inhibitori ai enzimei de conversie
hipertensiunea arterială sunt adevărate, cu excepţia: C. Monoterapie cu antagonist de calciu
A. Apariţia complicaţiilor este o problemă de sănătate publică D. Biterapie: β-blocant + diuretic
B. Este un factor de risc important pentru ateroscleroză E. Biterapie: antagonist de calciu + inhibitor al enzimei de
C. Peste 50 % din infarctele miocardice şi peste 75 % dintre conversie
accidentele vasculare cerebrale survin la hipertensivi Georgescu. Vol.1, p. 383, PCN
D. Este o cauză importantă de insuficienţă cardiacă şi 160. CS. Obiectivele terapiei medicamentoase la un
insuficienţă renală pacient hipertensiv sunt următoarele, cu excepţia:
E. Este un factor de risc pentru obezitate A. Să scadă eficient valorile tensiunii arteriale şi să controleze
Georgescu. Vol.1, p. 368 tensiunea arterială pe 24 ore
153. CS. Hipertensiune arterială de gr.II este B. Să menţină valorile tensiunii arteriale la un nivel > 180/110
considerată hipertensiunea cu nivelurile de tensiune mm Hg
arterială următoare: C. Să influenţeze favorabil tulburările metabolice
A. Sistolică < 130 mm Hg şi distolică < 85 mm Hg D. Să reducă rezistenţa vasculară sistemică
B. Sistolică 140-159 mm Hg şi distolică 90-99 mm Hg E. Sa menţină debutul cardiac optim
C. Sistolică 160-179 mm Hg şi distolică 100-109 mm Hg Georgescu. Vol.1, p. 383
D. Sistolică 180-209 mm Hg şi distolică 110-119 mm Hg
161. CM. Antihipertensiul ideal pentru pacientul tratat
E. Sistolică ≥ 210 mm Hg şi distolică ≥ 120 mm Hg
trebuie să corespundă cerinţelor:
A. Să scadă eficient tensiunea arterială
154. CS. Hipertensiunea arterială sistolică izolat este
B. Să scadă debitul cardiac
caracteristică pentru următoarele patologii, cu excepţia:
C. Să menţină debitul cardiac optim
A. Ateroscleroza aortică
D. Să menţină perfuzia organelor la nivel optim
B. Tireotoxicoza
E. Să aibă efecte nedorite minime sau absente
C. Insuficienţa aortică
Georgescu,V.1, p.384
D. Sunturi arterio-venoase
162. CM. Inhibitorii adrenergici centrali folosiţi în
E. Glomerulonefrita cronică difuză
tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:
A. Metildopa
155. CS. Hipertensiunea arterială secundara de origine
B. Nadolol
endocrină este caracteristica următoarelor entităţi
C. Clonidina
nozologice, cu excepţia:
D. Labetolol
A. Hiperaldosteronismul primar
E. Guanfacina
B. Sindromul Cushing
Georgescu, V.1, p.385-386
C. Feocromocitom
163. CM. Betablocantele selective, folosite în
D. Acromegalie
tratamentul hipertensiunii arteriale sunt :
E. Boala Addison
A. Metoprololul
B. Nifedipina
156. CM. Hipertensiunile arteriale secundare renale se C. Atenololul
intâlnesc în: D. Verapamilul
A. Glomerulonefrita acută E. Propranololul
B. Hidronefroza Georgescu. Vol.1, p. 386
C. Pielonefrita acută 164. CM. Inhibitorii enzimei de conversie, folosiţi în
D. Nefrolitiaza necomplicată tratamentul hipertensiunii arteriale, sunt:
E. Rinichi dublu A. Captoprilul
Georgescu. Vol.1, p. 372 B. Amlodipina
157. CS. Următoarele preparate pot induce C. Enalaprilul
hipertensiune arterială medicamentoasă, cu excepţia: D. Sotalolul
A. Ciclosporinele E. Lisinoprilul
B. Contraceptivele orale Georgescu. Vol.1, p. 388
C. Inhibitorii enzimei de conversie 165. CM. Profilaxia hipertensiunii arteriale la
D. Glucocorticoizii persoanele cu risc crescut constă în:
A. Se permite folosire alcoolului, cafelei 173. CS. Formele clinice atipice ale infarctului
B. Se reduce consumul de sare la circa 3-5 grame/zi miocardic acut sunt următoarele, cu excepţia:
C. Se previne apariţia excesului ponderal A. Forma astmatică
D. Se combate consumul de alcool, excesul de cafea B. Forma abdominală
E. Se evită stările de stres C. Forma anginoasă
Ungureanu, Covic, p.185 D. Forma cerebrovasculară
166. CS. Criteriile hipertensiunii arteriale cu evoluţie E. Forma aritmică
malignă sunt următoarele, cu excepţia: Ghid practic al medicului de familie, p. 284
A. Tensiunea arterială diastolică ≥ 130 mm Hg
174. CM. Factorii de risc pentru infarct miocardic acut
B. Insuficienţa renală progresivă
pot fi următorii:
C. Răspuns promt la medicaţia antihipertensivă
A. Tabagismul
D. Lezarea progresivă şi rapidă a organelor ţintă
B. Vârsta între 20 şi 30 ani
E. Modificările fundului de ochi de grad IV cu edem papilar
C. Hipertensiunea arterială
Georgescu. Vol.1, p. 392-393
D. Diabetul zaharat
167. CS. Medicaţia antihipertensivă iniţială de elecţie la
E. Obezitatea
pacientul cu vîrsta > 55 ani este:
A. Diuretic thiazidic administrat intermitent
175. CS. Cel mai specific şi sensibil marker seric al
B. Inhibiorii simpatici centrali
necrozei miocardice, folosit pentru diagnosticul
C. Betaadrenoblocantele
infarctului de miocard este:
D. Inhibiitorii enzimei de conversie
A. Creatinfosfokinaza
E. Diureticele potente
B. Creatinfosfokinaza – izoenzima mioglobinică
C. Lactatdehidrogenaza
168. CM. Selectaţi factorii declanşatori ai unei crize
D. Troponinele
anginoase:
E. Aspartataminotransferaza
A. Efortul fizic
B. Stresul, emoţiile de orice tip
176. CM. Următoarele afirmaţii referitor la angina
C. Administrarea blocantelor canalelor de calciu
pectorală (AP) sunt adevărate:
D. Intervenţiile chirurgicale
A. Angina pectorală este forma clinică de debut şi cea mai
E. Alcoolul, fumatul
frecvent întâlnită a cardiopatiei ischemice
B. Angina pectorală se manifesta prin durere retrosternală sau
169. CS. Criteriile funcţionale pentru angina pectorală
precordială, care apare la efort fizic sau psihoemoţional
de efort, clasa funcţională III sunt următoarele, cu
C. În angina pectorală durerile dureaza de la 2 până la 5 ore
excepţia:
D. Angina pectorală se manifestă prin dispnee paroxistică
A. Angina apare la mers la o distanţă mai mică de 500 m
expiratorie
B. Angina apare la urcatul scărilor la 1 etaj, în ritm obişnuit
E. În angina pectorală durerea cedează rapid la repaus sau
C. Angina produce limitare marcată a activităţii obişnuite
administrare de Nitroglicerina
D. Angina apare la un efort fizic mic
E. Angina apare la efort fizic intens
177. CS. Care din cele enumerate este caracteristic
Ghid practic al medicului de familie, p. 47-48
anginei pectorale de novo:
170. CM. Angina pectorală instabilă reuneşte
A. Durerea anginoasă aparuta la efort fizic sau în repaus în
următoarele forme clinice:
decursul a primei luni de la prima criză
A. Angina pectorală de novo
B. Accesul anginos reapărut în primele 2-3 săptămâni de la
B. Angina pectorală Prinzmetall
debutul unui infarct de miocard
C. Angina pectorală de efort clasa funcţională II
C. Durerea anginoasă modificată în ultima săptămână sau lună
D. Angina pectorală agravată
după caracter, durată, intensitate şi frecvenţă
E. Angina pectorală postinfarct precoce
D. Durerea produsă în repaus, de obicei noaptea cu orar fix,
rezistenţa la tratament şi insoţită de supradenivelare de
171. CM. Diagnosticul diferenţial al anginei pectorale se segment ST la ECG
efectuează cu următoarele patologii. Selectaţi afirmaţiile E. Este definită prin durere atipică
corecte: Ghid practic al medicului de familie, p.47-48
A. Tromboembolismul pulmonar 178. CM. Diagnosticul diferenţial al anginei pectorale se
B. Hipertensiunea arterială face cu următoarele boli:
C. Infarctul miocardic acut A. Astmul bronşic
D. Colonul iritabil B. Meningită
E. Esofagita de reflux C. Infarctul miocardic acut
Ghid practic al medicului de familie, p. 49 D. Esofagita de reflux
E. Tromboembolismul pulmonar
172. CM. Modificările ECG specifice pentru angina
pectorală sunt:
179. CM. Care din următoarele remedii se
A. Unde T negative, ample, simetrice în mai multe derivaţii
administrează cu scop de prevenire a acceselor de angină
B. Bloc de ramură stângă a fasciculului His
pectorală?
C. Subdenivelare de ST ≥ 1 mm
A. Beta blocante
D. Hipertrofie ventriculară stângă
B. Nitroglicerina i/v
E. Alungirea intervalului QT
C. Blocante ale canalelor de calciu
D. Analgetice
E. Nitraţi de lungă durată 187. CS. În infarctul miocardic acut inferior
Ghid practic al medicului de familie, p.50 modificările electrocardiografice caracteristice apar în
180. CS. Indicaţii pentru spitalizarea de urgenţă a următoarele derivaţii. Selectaţi afirmaţia corectă:
pacienţilor cu angină pectorală sunt următoarele, cu A. În V1-V4
excepţia: B. În DII, DIII, aVF
A. Angina pectorală agravată C. În DI, aVL, V4-V6
B. Angina pectorală de Novo D. În V3-V5
C. Angina pectorală stabila, clasa funcţională III E. În derivaţiile V4-V6
D. Angina pectorală postinfarct precoce Ghid practic al medicului de familie, p. 286-287
E. Angina pectorală la persoanele aflate în locuri publice.
188. CM. Conduita medicală la etapa prespitalicească a
Ghid practic al medicului de familie, p. 48; 51
pacientului cu infarct miocardic acut prevede (secvenţa
181. CS. Educaţia pacientului cu angină pectorală
1):
trebuie sa cuprindă următoarele elemente, cu excepţia:
A. Repaus complet, Nitroglicerina sublingual, Aspirină
A. Reducerea masei corporale
B. Trimitere la cardiolog
B. Combaterea factorilor de risc
C. Calmarea sindromului anginos cu Morfină,
C. Controlul hipertensiunei arteriale
D. Metoprolol
D. Tratarea diabetului zaharat
E. Spitalizarea de urgenţă în bloc de terapie intensivă
E. Revizuirea conduitei de diagnostic şi tratament
Ghid practic al medicului de familie, p. 287; Crivceanschii, p.
121,122
182. CS. Modificările electrocardiografice nespecifice la
189. CM. Selectaţi complicaţiile precoce ale infarctului
un pacient cu angină pectorală sunt următoarele, cu
miocardic acut:
excepţia:
A. Şocul cardiogen
A. Bloc de ramura stânga a fasciculului His
B. Fibrilaţia ventriculară
B. Semne de hipertrofie ventriculară stânga
C. Extrasistolia ventriculară
C. Subdenivelare de segment ST cu ≥ 1 mm
D. Anevrizm al ventriculului stâng
D. Tulburari de ritm atriale sau ventriculare
E. Sindromul Dresler
E. Bloc de ramură dreaptă a fasciculului His
190. CM. Selectaţi medicamentele pentru tratamentul
183. CS. Afirmaţiile următoare se referă la infarctul
Infarctului miocardic acut necomplicat în
miocardic acut, cu excepţia:
convalescenţă:
A. Se defineşte ca o zonă de necroză a miocardului ≥ 2 cm2
A. Blocante ale canalelor de calciu
B. Infarctul miocardic recurent este o zonă nouă de necroză
B. Beta blocante
care apare peste 8 săptămâni
C. Antiagregante plachetare
C. Se imbolnăvesc mai frecvent bărbaţii după 40-50 ani
D. Statine
D. Durerea poate fi atipică cu localizare în braţe, maxilare,
E. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei II
epigastriu
Ghid practic al medicului de familie, p. 289; PCN.
E. În majoritatea cazurilor (90 %) cauza este ocluzia
191. CM. Particularităţile infarctului miocardic acut la
coronariană prin trombus
vârstnici sunt:
A. Mai frecvent evoluează asimptomatic (forma silenţioasă)
184. CM. Cauzele nonaterosclerotice ale infarctului B. Evoluează întotdeauna în forma clasică anginoasă
miocardic pot fi următoarele: C. Mai frecvent se complică cu insuficienţa cardiacă
A. Pericardita acută D. Mai frecvent cauza este nonaterosclerotică
B. Endocardita infecţioasă E. Prognosticul este mult mai sever
C. Disecţia de aortă Ghid practic al medicului de familie, p. 290
D. Miocardita virală 192. CM. Factorii de prognostic nefavorabil în infarctul
E. Anomalii coronariene congenitale miocardic acut sunt:
Ghid practic al medicului de familie, p. 285 A. Insuficienţa cardiacă congestivă (fracţia de ejecţie a
185. CS. Factorii de risc pentru infarct miocardic sunt ventriculului stâng < 40 %)
următorii, cu excepţia: B. Infarct miocardic non Q
A. Factorul ereditar C. Infarct miocardic întins, documentat enzimatic şi
B. Dislipidemia electrocardiografic
C. Hipertensiunea arterială esenţială D. Cu localizare anterioară, complicat cu anevrism ventricular
D. Abuzul de alcool E. Cu localizare inferioară, necomplicat
E. Diabetul zaharat Ghid practic al medicului de familie, p. 290
193. CM. Metodele de reabilitare a pacienţilor cu IMA
186. CM. Diagnosticul diferenţial al infarctului
în convalescenţă sunt următoarele:
miocardic acut cu prezentare atipică se face cu
A. Gimnastica curativă
următoarele boli:
B. Psihoterapie
A. Astmul bronşic
C. Jocuri sportive
B. Pneumotoraxul pe stânga
D. Alergări scurte
C. Accident cerebral vascular acut
E. Participarea la maraton
D. Pericardita de origine reumatismală
Georgescu V.1, p.342
E. Pancreatita acută
194. CS. Afirmaţiile următoare referitor la
cardiomiopatia peripartală sunt corecte, cu excepţia:
A. Este o cardiomiopatie dilatativă indusă de sarcină Gh.Paladi, N.Cucos, O.Cernetchi.s.a., p. 71-76
B. Se intalneşte mai frecvent la femei cu sarcine gemerale, 200. CS. Afirmaţiile următoare, referitor la pneumonii
multipare şi la vârsta dupa 30 de ani la gravide sunt corecte, cu excepţia:
C. Se instalează în ultimul trimestru de sarcină sau până la 6 A. Este o boală inflamatorie acută de origine infecţioasă
luni dupa nastere B. Pneumoniile bacteriene la gravide sunt cauzate mai frecvent
D. În formele uşoare şi de gravitate medie regresează cu de Streptococcus pneumoniae (până la 60 %)
vindecare ulterioară C. Pneumoniile cu chlamidii se intâlnesc în 5-15 % din cazuri
E. În sarcinile ulterioare nu mai apar niciodată D. Tratamentul oricărei pneumonii la gravide se face exclusiv
Gh.Paladi, N.Cucos, O.Cernetchi.s.a., p. 31 în condiţii spitaliceşti
195. CS. Afirmaţiile următoare referitor la astmul bronşic E. Pneumonia la gravide este o contraindicaţie pentru
la gravide sunt corecte cu excepţia: menţinerea sarcinii
A. Este o inflamaţie cronică a căilor respiratorii manifestată Gh.Paladi, N.Cucos, O.Cernetchi.s.a., p. 36-41
prin obstrucţie bronşică reversibilă
201. CS. Următoarele afirmaţii referitor la
B. Este astmul bronşic alergic
hipertensiunea arterială gestaţională sunt corecte, cu
C. Diagnosticul diferenţial trebuie efectuat mai frecvent cu
excepţia:
astmul cardiac, bronşiolita acută, tromboembolism
A. Se întâlneşte la 57 % din cazuri la femeile gravide cu
pulmonar
hipertensiune arterială
D. Tratamentul se efectuează cu beta 2 agonişti de scurtă
B. Apare la valori ale tensiunei arteriale în trimestrul II de
durată, corticosteroizi inhalatori
sarcină > 135-140/75 mm Hg
E. Influenţează semnificativ evoluţia sarcinii şi prognosticul
C. Dispare în câteva săptămâni după nastere
fetal şi este o contraindicaţie absolută pentru sarcină
D. Predispune la apariţia unei hipertensiuni arteriale stabile în
Gh.Paladi, N.Cucos, O.Cernetchi.s.a., p. 46-47
următoarele sarcini
196. CM. Bolile hepatice induse de sarcină sunt:
E. Niciodata nu se complică cu preeclampsie şi eclampsie
A. Steatoza hepatică acută (sindromul Sheehan)
B. Hepatita cronică virală C
202. CS. Următoarele afirmaţii referitor la hipertensiunea
C. Colestaza intrahepatică
arterială esenţială (cronică, stabilă), la femeile gravide
D. Ciroza biliară primitivă
sunt adevărate cu excepţia:
E. Sindromul HELLP
A. Apare din primul trimestru de sarcină
B. Apare mai frecvent la multiparele > 30 de ani
197. CS. Afirmaţiile următoare referitor la bacteriuria
C. Factori de agravare (precipitare) sunt hipervolemia şi
asimptomatică la gravide sunt corecte, cu excepţia:
hiperreactivitatea sistemului renin-angiotenzina-aldosteron
A. Se defineşte prin prezenţa unui număr de germeni > 100
D. Mai frecvent se asociază cu preeclampsia şi eclampsia
000/ml la două insămânţări consecutive
E. Medicamentul antihipertensiv de elecţie pentru tratament
B. Cel mai frecvent este localizată la nivelul căilor urinare
este Hidroclortiazida în doze mari
inferioare (uretră, vezică)
C. Se evidenţiază cel mai frecvent la inceputul sarcinii
203. CM. Sarcina este contraindicată în următoarele boli:
D. Poate dezvolta o infecţie a tractului urinar simptomatică,
A. Hepatitele cronice virale active
care poate influenţa evoluţia fătului
B. Tuberculoza pulmonară, faza inactivă, cu afectare limitată
E. Nu necesită tratament
C. Valvulopatiile cu proteze valvulare
D. Hipertensiune arterială esenţială gr.I
198. CS. Afirmaţiile următoare referitor la pielonefrita
E. Cardiomiopatia dilatativă în orice stadiu de evoluţie
acută la gravide sunt corecte, cu excepţia:
Gh.Paladi, N.Cucos, O.Cernetchi.s.a., p. 26, 30, 33, 50, 60
A. Este cea mai frecventă afecţiune renală întâlnită în cursul
204. CM. Selectaţi factorii de risc pentru
sarcinii
bronhopneumopatie cronică obstructivă
B. În 80-90 % din cazuri este produsă de germeni gram
A. Fumatul
negativi (E.Coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas)
B. Poluarea atmosferică şi casnică
C. Instalarea pielonefritei acute are loc preponderent la
C. Abuzul de alcool
termenul de 22-28 săptămâni de sarcina
D. Deficitul de alfa 1 antitripsină
D. În tratament mai frecvent se utilizează Ampicilina 1g x 4
E. Infecţiile intestinale
ori/zi parenteral
Georgescu, Vol.1, p. 57
E. Nu este necesar controlul bacteriologic după tratament
205. CS.Care dintre următoarele modificări radiologice nu
este caracteristică pentru emfizemul pulmonar?
199. CS. Afirmaţiile următoare, referitor la
A. Lărgirea spaţiului retrosternal
glomerulonefrita cronică la gravide sunt corecte, cu
B. Aplatizarea, cu poziţie joasă a diafragmului
excepţia:
C. Silueta cardiacă îngustată şi alungită
A. Este o afecţiune imuno-inflamatorie a rinichilor cu afectarea
D. Îngustarea spaţiului retrosternal
preponderent a glomerulilor
E. Hipertransparenţa pulmonară
B. Se întâlneşte la 0,1-0,2 % din gravide
Restian, Vol.3, p.264
C. Poate conduce spre o insuficienţă renală progresivă la
206. CS.Pentru stadiul II al bronhopneumopatiei
bolnavele cu hipertensiune severa sau cu sindrom nefrotic
cronice obstructive sunt caracteristice următoarele
D. Sarcina în caz de acutizare a glomerulonefritei se complică
afirmaţii, cu o excepţie:
frecvent cu naştere prematură, moarte intrauterină a fătului
A. Dispnee la eforturi mari
E. Sarcina afectează substanţial evoluţia insuficienţei renale
B. VEMS > 80 % din valoarea prezisă
cronice chiar şi în cazuri uşoare cu valori ale creatininei
C. VEMS/CVP < 70 %
serice < 1,4 mg%
D. Tuse cu spută
E. VEMS 60 % din valoarea prezisă C. Raluri sibilante
Restian, Vol.3, p. 266; Protocol Clinic Naţional (PCN) D. Frecătură pleurală
E. Raluri crepitante
207. CS. Toracele emfizematos are următoarele
caracteristici, cu excepţia uneia:
215. CM. Criteriile pentru spitalizare în pneumonii sunt
A. Creşterea diametrului antero-posterior
următoarele:
B. Aspect ca „fixat în inspir”
A. Vârste extreme
C. Adâncirea foselor supraclaviculare
B. Insuficienţă respiratorie
D. Dilatarea bazei (creşterea diametrului transvers)
C. Pneumonie forma uşoară
E. Nivelarea foselor supraclaviculare
D. Lipsa de îngrijire la domiciliu
Restian, Vol.3, p. 264
E. Lipsa tulburărilor hemodinamice
208. CS. Pentru stadiul IV al bronhopneumopatiei
Ungureanu, Covic, p. 32; Ghid practic a MF, p. 419
cronice obstructive sunt caracteristice următoarele
216. CS. Selectati aspectul radiologic al pneumoniei
afirmaţii, cu o excepţie:
pneumococice:
A. Dispnee în repaus
A. Opacităţi de mici dimensiuni
B. VEMS < 30 % din valoarea prezisă
B. Opacităţi rotunde sau ovale, neomogene
C. Hipoxemie severă
C. Opacitate omogenă lobară sau segmentară
D. Insuficienţă ventriculară dreaptă
D. Opacitate de aspect variabil de la o zi la alta
E. Hematocrit – 36 %
E. Desen pulmonar accentuat
Restian, Vol.3, p.265, 266; PCN
209. CM. Criteriile pentru spitalizare în
217. CM. La examenul fizic în sindromul de condensare
bronhopneumopatia cronică obstructivă pot fi
pulmonară cu bronhie liberă se constată:
următoarele:
A. Vibraţii vocale accentuate
A. Dispnee la efort maxim
B. Matitate
B. Dispnee în repaos
C. Raluri umede, variabile
C. Apariţia semnelor obiective noi
D. Suflu tubar
D. Boli concomitente severe
E. Murmur vezicular diminuat
E. Lipsa efectului la tratament iniţiat la domiciliu
Restian, Vol.3, p. 270; PCN
218. CS. Mecanismele de apărare pulmonară sunt cele
210. CM. Care din parametri funcţionali ne denotă
enumerate, cu o excepţie:
severitatea obstrucţiei bronşice:
A. Tusea
A. Capacitatea vitală pulmonară
B. Epiteliul mucociliar
B. Debitul expirator de vârf (PEF)
C. Reflexul glotic
C. Volumul expirator maxim în prima secundă
D. Permeabilitatea bronşică
D. Capacitatea pulmonară totală
E. Sistemul imun
E. Indicele de permeabilitate bronşică
219. CM. Pacient 32 ani, acuze febră 390C, junghi
211. CM. Selectaţi efectele fumului de ţigară la nivel
toracic pe stânga, dispnee moderată, cefalee, inapetenţă.
pulmonar:
S-a îmbolnăvit cu 2 zile în urmă. FR – 22/min. Percutor
A. Stimulează activitatea macrofagelor
în regiunea axilară stângă matitate. Auscultativ – suflu
B. Duce la hiperplazia glandelor secretoare de mucus
tubar. PS – 92/min. TA – 110/80 mm Hg. Radiologic –
C. Creşte rezistenţa căilor respiratorii la infecţii
opacitate în lobul inferior stâng. Care din agenţii
D. Inhibă mişcarea cililor bronşici
enumeraţi sunt implicaţi?
E. Inactivează antiproteazele
A. Streptococcus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
212. CM. Obiectivele tratamentului
C. Klebsiella pneumoniae
bronhopneumopatiei cronice obstructive prevăd
D. Haemophilus influenzae
următoarele:
E. Staphylococcus aureus
A. Combaterea factorilor de risc
B. Dezobstrucţia bronţică
220. CM. Severitatea pneumoniei se apreciază în funcţie
C. Tratament antibacterian profilactic
de:
D. Tratamentul exacerbărilor
A. Gradul de intoxicaţie cu posibile simptome neurologice
E. Profilaxia şi tratamentul complicaţiilor
B. Severitatea insuficienţei vasculare sau cardio-vasculare
C. Gradul obstrucţiei bronşice
213. CS. Complicaţiile pneumoniei pneumococice pot fi
D. Lipsa insuficienţei respiratorii
următoarele, cu o excepţie:
E. Prezenţa proceselor distructive pulmonare
A. Meningită
Ungureanu, Covic, p.32; PCN
B. Pneumotorax
C. Şoc infecţios-toxic 221. CM. Stadiile morfopatologice ale pneumoniei
D. Insuficienţă respiratorie acută pneumococice sunt urmatoarele:
E. Pleurezie A. Congestie
Georgescu, Vol.1, p. 71 B. Alveolită purulentă
214. CM. Care din următoarele sunt simptome de debut C. Hepatizaţie cenuşie
caracteristice pneumoniei pneumococice: D. Hepatizaţie roşie
A. Febră E. Rezoluţie
B. Frison unic solemn Georgescu, Vol.1, p. 70
222. CS. Microorganismele pot pătrunde în plămâni pe B. Aţi majorează doza de salmeterol şi atrovent
următoarele căi, cu o excepţie: C. Aţi indica prenizolon oral
A. Aspiraţia agenţilor microbieni din oro şi nasofaringe D. Aţi indica amoxicilină oral
B. Diseminare hematogenă de la un focar extrapulmonar E. Aţi indica CSI inhalator
C. Inoculare directă prin contiguitate PCN
D. Limfatică
229. CS. O pacientă cu vârsta de 18 ani, s-a adresat la
E. Inhalare de agenti microbieni prezenţi în aer
medicul de familie cu dispnee paroxistică expiratorie,
care a survenit cu 15 min în urmă. În anamneză rinită
223. CS. Cea mai frecventă pneumonie virală primară
alergică. Obiectiv: FR 16/min. Expir prelungit cu
este cu:
wheezing. La auscultaţie raluri sibilante difuze. Puls 84
A. Virusul herpes simplex
pe min., TA 110/70 mm Hg. Cel mai probabil diagnostic
B. Citomegalovirus
este:
C. Virusurile gripale
A. Bronşită acută obstructivă
D. Virusul rugeolei
B. Astm bronşic atopic
E. Coronavirus
C. Rău astmatic
D. Laringită acută
225. CM. La pacienţii cu pneumonie comunitară indicaţii E. Insuficienţă ventriculară stângă
pentru spitalizare sunt următoarele: Georgescu, Vol.1, p. 90
A. Leucocitoză moderată 230. CM. Care dintre următoarele investigaţii confirmă
B. Vârsta peste 60 ani diagnosticul de astm bronşic:
C. Fond patologic semnificativ A. Testul de reversibilitate bronşică
D. Complicaţii supurative B. Spirometria
E. Forma uşoară C. Electrocardiografia
Ungureanu, Covic, p. 32 D. PEF-metria
224. CM. Care din cele enumerate se includ în definiţia E. Valorile imunoglobulinelor E totale şi specifice
BPOC Georgescu, Vol.1, p. 91
A. Limitarea fluxului de aer parţial reversibilă 231. CS. Care dintre următorii nu face parte din
B. Limitarea fluxului de aer este progresivă factorii declanşatori ai crizelor de astm?
C. Obstrucţia este reversibilă, variabilă A. Factorii psihogeni
D. Reacţia inflamatorie este produsă de alergeni B. Efortul fizic
E. Reacţie inflamatorie la acţiunea diverselor noxe. C. Factorii meteorologici
PCN D. Abuzul de alcool
225. CM. Selectaţi factorii de risc pentru BPOC: E. Contact cu alergenul
A. Fumatul Georgescu, Vol.1, p. 90
B. Poluarea atmosferică şi casnică 232. CS. Care dintre următoarele nu se întâlneşte
C. Abuz de alcool printre modificările radiologice ce apar în crizele severe
D. Deficit de alfa 1 antitripsină de astm bronşic?
E. Infecţii intestinale A. Creşterea spaţiului retrosternal
Georgescu, Vol.1, p. 57, PCN B. Aplatizarea diafragmului
226. CS. Care dintre următoarele afirmaţii despre C. Accentuarea desenului interstiţial
dispneea în BPOC este falsă? D. Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare
A. Apare la debut E. Pneumotoraxul
B. Apare la mai mulţi ani de la debut Georgescu, Vol.1, p. 91
C. Poat fi prezentă în repaus 233. CS. Care dintre următoarele nu face parte din
D. Are o evoluţie progresivă caracteristicile crizei de astm bronşic?
E. Poate fi cu wheezing A. Apare în special noaptea
Georgescu, Vol.1, p. 58-59, PCN B. Apare în special ziua
227. CS. Principiile tratamentului BPOC în stare stabilă C. Elementul definitor este dispneea
prevede cele enumerate cu o excepţie: D. Durata crizei variabilă în timp
A. Bronhodilatatoarele ocupă locul central în tratament E. La sfârşitul crizei tuse cu spută
B. Corticosteroizii sistemici se indică în toate stadiile Georgescu, Vol.1, p. 90
C. CSI se indică pacienţilor cu VEMS< 50 din prezis şi 234. CS. Alegeţi afirmaţia falsă despre astmul
exacerbări frercvente profesional:
D. În stadiul IV este indicată oxigenoterapie de lungă durată A. Apare prin expunerea la un număr mare de compuşi
E. În toate stadiile sunt efective programe de recuperare. industriali
PCN B. Un mecanism incriminat este cel imunologic
228. CM. Pacient 56 ani, cu BPOC de 5 ani. În ultimile zile C. Un mecanism incriminat constă în stimularea eliberării de
a apărut febră 37,40, s-a agravat dispneea, spută substanţe vasoconstrictoare
purulentă în cantităţi mai mari. FR 18/min. La D. Simptomele apar în timpul programului de lucru
auscultaţie respiraţie aspră, raluri ronflante şi sibitante E. Absenţa de la locul de muncă poate duce la remisiune
pe ambele arii pulmonare. PEF – 55 %. Ambulator Ungureanu, Covic, p.4; Restian Vol.3, p. 247 – 253.
tratament cu salmeterol 25 mcg 2 ori/zi, atrovent 40mcg 235. CM. Pentru astmul bronşic atopic sunt
2 ori zi, salbutamol la nevoie. Cum aţi proceda în acest caracteristice următoarele :
caz? A. Istoric de boli alergice
A. Aţi spitaliza pacientul de urgenţă
B. Teste cutanate pozitive la injectarea de antigen Ungureanu, Covic, p.13; PCN
C. Niveluri crescute de IgE în ser
243. CS. Pacientă 22 ani cu astm bronşic atopic de la 5
D. Teste cutanate negative
ani, în ultimele 2 săptămâni se repetau accesele 2-3 ori
E. Manifestarea iniţială este o răceală obişnuită, urmată de
pe săptămână. Ambulator, tratament cu fluticazonă 100
crize de wheezing şi dispnee
mcg/zi PEF – 70 %. Variabilitatea PEF – 30 %. Selectaţi
tratamentul pentru acest caz:
236. CM. Care dintre afirmaţii se includ în definiţia de
A. Fluticazonă propionat 500 mcg/zi
lucru a astmului bronşic?
B. Monoterapie cu Beta2 agonist cu durată lungă de acţiune
A. Obstrucţie reversibilă a căilor aeriene
C. Corticosteroid oral
B. Inflamaţie cronică bronşică
D. Anticolinergic
C. Hipersensibilitate la diferiţi stimuli
E. Nu se indică tratament
D. Alveolită purulentă
Restian, Vol.3, p. 258, PCN
E. Obstrucţie iniţial ireversibilă
Ungureanu, Covic, p.1 244. CM. Corticosteroizii în astmul bronşic au
237. CS. Prognosticul astmului bronşic este rezervat în următoarele acţiuni:
toate situaţiile de mai jos, cu excepţia: A. Acţiune antiinflamatorie
A. Persistenţa crizelor B. Cresc vâscozitatea sputei
B. Episoade repetate de rău astmatic C. Inhibă secreţia bronşică
C. Debutul în primii ani de viaţă D. Inhibă producerea prostaglandinelor şi leucotrienelor
D. Evoluţie spre cord pulmonar cronic E. Modulează activitatea receptorilor Beta2 adrenergici
E. Rezistenţă la tratament Ungureanu, Covic, p.9
Georgescu, Vol.1, p. 95 245. CM. Criza de astm bronşic evoluează prin
238. CM. Monitorizarea picfloumetriei în tratamentul următoarele mecanisme:
pacienţilor cu astm bronşic serveşte la: A. Spasmul bronhiilor mari
A. Controlul astmului B. Edemul tisular al mucoasei bronşice
B. Monitorizarea răspunsului la tratament de fond C. Reactivitatea bronşică scăzută
C. Precizarea formei de astm D. Hipersecreţie de mucus
D. Identificarea alergenului E. Inflamaţie eozinofilică
E. Când se introduce un nou medicament Georgescu, Vol.1, p. 88
Restian, Vol.3, p. 254; PCN 246. CS. Pacientă 18 ani a chemat medicul la domiciliu.
239. CS. Care dintre următoarele afirmaţii pentru Acuză dispnee expiratorie şuierătoare. Suferă de astm
obstrucţia bronşică din astm este falsă? bronşic atopic de la 2 ani. Obiectiv: FR – 16/min, în
A. Obstrucţia bronşică este parţial datorată edemului mucoasei pulmoni raluri sibilante difuze. PS – 88/min. TA –
bronşice 115/70. Cu care din cele enumerate aţi iniţia tratamentul
B. Obstrucţia este parţial datorată hipersecreţiei vâscoase, în acest caz?
aderente A. Antileucotrienă
C. Obstrucţia bronşică este ireversibilă B. Fluticazonă inhalator
D. Spasmul musculaturii netede bronşice contribuie la C. Salbutamol până la 3 aplicaţii într-o oră
realizarea obstrucţiei bronşice D. Aminofilină
E. Cedează rapid la beta 2 agonişti cu durată scurtă de acţiune E. Prednisolon
Restian, Vol.3, p. 248, 249; PCN Restian, Vol.3, p. 256
240. CS. Care dintre următoarele nu caracterizează 247. CM. Cele mai frecvente reacţii adverse ale teofilinei
astmul bronşic atopic? pot fi:
A. Se instalează la câţiva ani după prima expunere A. Convulsii
B. Imunoglobulinele dominante în sânge sunt de tip IgG B. Insuficienţă renală acută
C. Apare din copilărie C. Aritmii cardiace
D. Crizele au durată variabilă D. Iritabilitate
E. Pot fi remisii spontane E. Somnolenţă
Restian, Vol.3, p. 252; PCN Ungureanu, Covic, p.8
241. CM. Selectaţi alergenii implicaţi în etiologia 248. CS. Corticosteroizii acţionează în astmul bronşic
astmului bronşic atopic: prin mai multe mecanisme; unul dintre următoarele este
A. Praful de cameră menţionat din greşeală:
B. Polenurile A. Acţiune antiiflamatorie
C. Alergenii de origine animală B. Stimulează producerea adenilciclazei
D. Refluxul gastro-esofagian C. Inhibă sinteza citokinelor
E. Hiperventilaţia D. Inhibă producerea de leucotriene şi prostaglandine
Georgescu, Vol.1, p. 89 E. Micşorează excreţia renală de calciu
Ungureanu, Covic, p.9
242. CM. Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru
249. CS. Dispneea din astmul bronşic poate avea
starea de rău astmatic (exacerbare severă):
următoarele caracteristici, cu o excepţie:
A. Criza de astm evoluează pe fon febril
A. Lipseşte între crize
B. Imposibilitatea de a vorbi
B. Este expiratorie
C. Expectoraţia este minimă sau absentă
C. Are caracter paroxistic
D. Auscultativ raluri crepitante
D. Este permanentă
E. Criza de dispnee paroxistică evoluează cu tahipnee, torace
E. Variabilă în timp
blocat în inspir
Georgescu, Vol.1, p. 90 A. Nu produce hipoventilaţie alveolară
250. CS. Reacţia inflamatorie tardivă din astmul atopic B. Reprezintă întreruperea fluxului de aer la nivelul nasului şi
presupune următoarele, cu excepţia: gurii în timpul somnului
A. Apare după 24-48 ore după răspunsul imediat C. Apneea cu durată de cel puţin 10 secunde este considerată
B. Este esenţială pentru creşterea reactivităţii bronşice importantă
C. Este inhibată de administrarea de corticosteroizi D. Produce somnolenţă diurnă excesivă
D. Este o fază inflamatorie specifică E. Se manifestă prin dispnee paroxistică nocturnă
E. Se întâlneşte la toţi bolnavii cu astm atopic Georgescu, Vol.1, p. 147
Restian, Vol.3, p. 248, 249 258. CS. Sindromul de detresă respiratorie acută poate
251. CM. Complicaţiile crizei de astm bronşic pot fi: apare în următoarele situaţii, cu o excepţie:
A. Atelectazii A. Septicemii
B. Emfizem mediastinal B. Aspiraţie de lichide
C. Empiem pleural C. Pneumonii
D. Pneumotorax spontan D. Inhalare de gaze toxice
E. Fibroză pulmonară E. Colecistită litiazică
Ungureanu, Covic, p.4 Georgescu, Vol.1, p. 146
252. CS. Obiectivele unui management adecvat al 259. CS. Care agent patogen cel mai frecvent provoacă
astmului bronşic includ următoarele cu o exceppţie: supuraţii pulmonare?
A. Simptome minime sau absente A. Pneumococ
B. Activitatea normală fără limite B. Stafilococ
C. Funcţia pulmonară în valori normale (PEF ≥ 80%, C. Klebsiela
variabilitatea < 20 %) D. Anaerobi
D. Exacerbări rare sau absente E. Legionela
E. Menţinerea funcţiei pulmonare nu are importanţă Georgescu, Vol.1, p. 101
Restian, Vol.3, PCN 260. CM. Selectaţi complicaţiile care pot fi în evoluţia
253. CM. Pacientă 22 ani cu astm bronşic atopic din abceselor pulmonare:
copilărie. În ultimele săptămâni accesele mai frecvevnte A. Vindecare cu fibroză retractilă
decât 2 pe săptămână. Foloseşte fluticazon 100 mcg/zi. B. Cavităţi reziduale
PEF – 65 %. Variabilitatea PEF – 30 %. Selectaţi care C. Neoplasm de cicatrice
din enumerate pot fi indicate în acest caz: D. Cronicizare
A. Corticosteroizi oral E. Nu poate fi vindecare
B. CSI în doze mici + beta 2 agonist cu durată lungă de acţiune Ungureanu, Covic, p.46
C. CSI în doze mici 261. CM. Care din semnele clinice sunt caracteristice
D. CSI în doze mari pentru pacienţii cu cord pulmonar cronic compensat:
E. CSI în doze mari + Beta 2 agonist cu durată lungă de acţiune A. Cianoză
+ antileucotrienă B. Pulsaţii în spaţiul 3-4 intercostal stâng
Georgescu, Vol.1, p.94; PCN C. Pulsaţia epigastrică
254. CS. Controlul astmului bronşic este definit prin D. Jugulare turgescente
următorii parametri, cu o excepţie: E. Edeme periferice
A. Simptome diurne mai rar decât 2 epizoade pe săptămână Georgescu, Vol.1, p. 483
B. Lipsesc simptome nocturne 262. CM. Selectaţi simptomele clinice caracteristice
C. Necesar minim de Beta 2 agonist de scurtă durată pentru pacienţii cu apnee obstructivă în timpul
D. PEF (VEMS) normal somnului:
E. Variabilitatea PEF > 20 % A. Tulburări de personalitate
Georgescu, Vol.1, p.94; PCN B. Disfuncţii sexuale
255. CS. Criteriile de referire la specialist în astmul C. Tahicardie în timpul perioadelor de apnee
bronşic sunt cele enumerate, cu o excepţie: D. Moarte subită în timpul somnului
A. Prezenţa semnelor şi simptomelor atipice E. Lipsa somnolenţei diurne
B. Exacerbări ameninţătoare de viaţă Georgescu, Vol.1, p. 148
C. Astmul bronşic intermitent 263. CS. Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul
D. Nu sunt atinse scopurile terapeutice timp de 1-3 luni de detresă respiratorie acută sunt adevărate, cu o
E. Pentru tratament specific excepţie:
Georgescu, Vol.1, p.94-95 A. Este o insuficienţă respiratorie cronică
256. CS. Educaţia pacientului cu astm bronşic include B. Este o insuficienţă respiratorie acută
cele enumerate, cu o excepţie: C. E caracterizată prin hipertensiune arterială pulmonară
A. Pacientul trebuie să ştie cum să evite expunerea la factori D. E caracterizată prin hipoxemie severă refractară la
declanşatori oxigenoterapie
B. Să recunoască simptomele care arată o agravare a bolii E. Reprezintă un edem pulmonar produs prin creşterea
C. Pacientul nu trebuie sa cunoască parametrii esenţiali pentru permeabilităţii capilare
obţinerea controlului bolii Georgescu, Vol.1, p. 146
D. Sa inveţe cum să folosească camere de inhalare 264. CS. Leziunile membranei alveolo-capilare în
E. Sa respecte tehnica inhalatorie a medicamentelor prescrise sindromul de detresă respiratorie acută sunt cele
Georgescu, Vol.1, p.93 enumerate, cu o excepţie:
257. CM. Următoarele afirmaţii referitoare la A. Congestie capilară
sindromul de apnee în timpul somnului sunt adevărate: B. Hipertransparenţă
C. Cresterea permeabilităţii capilare 272. CM. La formarea cordului pulmonar cronic pot
D. Edem interstiţial contribui:
E. Decolări ale mucoasei alveolare şi exsudat cu aspect de A. Stenoza aortică
“membrane hialine” B. Bronhopneumopatia cronică obstructivă
Georgescu, Vol.1, p. 146 C. Hipertensiunea pulmonară primitivă
265. CS. Criterii pentru diagnosticul sindromului de D. Sarcoidoza
detresă respiratorie acută sunt urmatoarele, cu o E. Sindromul Pickwick
excepţie: Georgescu, Vol.1, p. 481
A. Tahipnee > 30/min 273. CM. Selectaţi afecţiunile ce duc la instalarea
B. Respiraţie laborioasă (zgomotoasă) cordului pulmonar cronic:
C. Infiltrate difuze pulmonare interstiţiale şi alveolare A. Bolile pulmonare interstiţiale fibrozante şi granulomatozele
D. Presiunea parţială a oxigenului crescută B. Astmul bronşic recent instalat
E. Presiunea parţială a oxigenului scăzută < 50 mm Hg C. Pneumoconiozele
Georgescu, Vol.1, p. 147 D. Bronhopneumopatia cronică obstructivă
266. CM. Oxigenoterapia în tratamentul insuficienţei E. Pneumoniile
respiratorii acute poate avea urmatoarele acţiuni: Georgescu, Vol.1, p.481
A. Cresterea presiunii O2 alveolar 274. CM. Care din bolile vasculare pulmonare primitive
B. Scăderea rezistenţei căilor aeriene la flux sau secundare duc la instalarea cordului pulmonar
C. Creşterea riscului de aritmii cronic:
D. Ameliorarea funcţiei ventriculului drept A. Tromboembolismul pulmonar acut
E. Creşterea tensiunii în artera pulmonară B. Hipertensiunea pulmonară primitivă
Georgescu, Vol.1, p.151 C. Tromboembolismul pulmonar repetitiv
267. CM. Diagnosticul diferenţial al abcesului pulmonar D. Hipertensiunea arterială
se face cu: E. Periarteriita nodoasă
A. Tuberculoza pulmonară cavitară Georgescu, Vol.1, p.481
B. Emfizemul pulmonar 275. CM. Selectaţi care tulburări în controlul şi reglarea
C. Chistul hidatic suprainfectat respiraţiei duc la instalarea cordului pulmonar cronic:
D. Pleurezia exudativă A. Sindromul Pickwick
E. Cancerul bronhopulmonar infectat B. Sindromul de hiperventilaţie
Georgescu, Vol.1, p. 103 C. Sindromul de hipoventilaţie idiopatic
268. CM. La examenul obiectiv în debutul abcesului D. Sindromul de detresă respiratorie acută
pulmonar se pot decela următoarele: E. Sindromul de apnee în timpul somnului
A. Vibraţii vocale accentuate Georgescu, Vol.1, p.482
B. Hipersonoritate 276. CM. Hipertensiune pulmonară în cordul pulmonar
C. Submatitate cronic se instalează prin următoarele mecanisme:
D. Murmur vezicular diminuat A. Vasoconstricţie hipoxică
E. Raluri umede buloase mari B. Reducerea patului vascular pulmonar
Georgescu, Vol.1, p. 103 C. Limitarea fluxului de aer
269. CS. În faza a II-a a abcesului pulmonar la D. Obliterare primitivă a lumenului vascular pulmonar
examenul radiologic se atestă: E. Hiperreactivitate bronşică
A. Opacitate omogenă lobară delimitată Georgescu, Vol.1, p.482
B. Opacităţi neomogene de diferite dimensiuni şi intensitate 277. CM. În cordul pulmonar cronic se constată
C. Opacităţi infiltrative cu regiuni de hipertransparenţă urmatoarele semne radiologice:
(pneumatocele) A. Bombarea arcului inferior drept şi dispariţia spaţiului
D. Opacitate rotundă cu imagine hidroaerică retrosternal
E. Hipertransparenţă pulmonară B. Bombarea arcului mijlociu stâng
Georgescu, Vol.1, p. 103 C. Atelectazii
270. CS. La examenul obiectiv în faza de supuraţie D. Dilatarea diametrului arterelor pulmonare
deschisă a abcesului pulmonar pot fi următoarele, cu E. Opacităţi neomogene de diferite dimensiuni
excepţia: Georgescu, Vol.1, p.483
A. Exagerarea vibraţiilor vocale 278. CS. Modificările electrocardiografice în cord
B. Hipersonoritate timpanică pulmonar cronic sunt cele enumerate, cu o excepţie:
C. Suflu amforic A. Axa QRS deviată la dreapta
D. Raluri crepitante B. Raport R/S în V1 ≥ 1
E. Raluri umede buloase mari C. Semne de hipertrofie ventriculară stângă
Georgescu, Vol.1, p. 103 D. Raport R/S în V6 ≤ 1
271. CM. Care pot fi complicaţii ale abcesului pulmonar E. Unda P pulmonară
acut? Georgescu, Vol.1, p.483
A. Piopneumotorax 279. CS. Complicaţiile cordului pulmonar cronic sunt
B. Hemoragie pulmonară cele enumerate, cu o excepţie:
C. Amiloidoză A. Encefalopatia hipercapnică
D. Sepsis B. Complicaţiile infecţioase pulmonare
E. Emfizem pulmonar C. Insuficienţa hepatică
Ungureanu, Covic, p.46 D. Hemoragia digestivă superioară
E. Aritmiile cardiace
Georgescu, Vol.1, p.485 287. CS. Următoarele sunt complicaţiile endocarditei
infecţioase, cu excepţia:
280. CS. Principiile tratamentului cordului pulmonar
A. Embolii septice sau aseptice
cronic decompensat sunt cele enumerate cu excepía:
B. Infarct renal
A. Tratamentul episoadelor infecţioase respiratorii
C. Infarct cerebral embolic
B. Medicaţia vasodilatatoare
D. Criza hipertensivă
C. Oxigenoterapia
E. Pericardita purulentă
D. Tratamentul bronhodilatator
G.Ungureanu, M.Covic, p.108
E. Antiaritmice
288. CS. Următoarele medicamente utilizate în
Georgescu, Vol.1, p.486
tratamentul endocarditei infecţioase au efect
281. CS. Simptomele şi semnele fizicale în cordul
antibacterian, cu excepţia:
pulmonar cronic sunt următoarele, cu o excepţie:
A. Penicilina G
A. Pulsaţia sistolică a ventriculului drept în epigastriu
B. Vancomicina
B. Pulsaţia în regiunea parasternală stângă
C. Cefazolina
C. Intărirea sau dedublarea zgomotului doi în focarul
D. Rifampicina
pulmonarei
E. Aminofilina
D. Galop ventricular stâng
G.Ungureanu, M.Covic, p. 109
E. Galop ventricular drept
289. CM.Selectaţi semnele clinice prezente în
pericardita exsudativă:
282. CM. Simptomele clinice în revărsatele lichidiene
A. Dispnee
pleurale sunt următoarele:
B. Micşorarea ariei matităţii cardiace
A. Durere toracica de debut
C. Frecătura pericardică
B. Dispnee
D. Creşterea presiunii venoase, jugulare turgescente
C. Hemoptizii
E. Staza pulmonară
D. Tuse iritativă declanşată de schiimbarea poziţiei bolnavului
E. Spută purulentă
290. CS. Următoarele sunt forme etiologice ale
pericarditei, cu excepţia:
283. CM. La examenul obiectiv în pleurezia exudativă
A. Pericardita din tuberculoză
se poate constata următoarele:
B. Pericardita reumatică
A. Asimetria toracică cu bombarea hemitoracelui bolnav
C. Pericardita septică
B. Diminuarea sau abolirea vibraţiilor vocale
D. Pericardita din infarct miocardic
C. Suflu amforic
E. Pericardita din reflux gastro-esofagian
D. Raluri crepitante
E. Submatitate sau matitate
291. CM. Selectaţi investigaţiile pentru confirmarea
diagnosticului de pericardită:
284. CS. Pleureziile netuberculoase sunt reprezentate de
A. Spirografie
următoarele afecţiuni, cu o excepţie:
B. Angiografie
A. Pneumonii
C. Puncţie exploratorie
B. Neoplasmul bronşic
D. Echocardiografie
C. Tromboembolismul pulmonar
E. Hemoculturi
D. Astmul bronşic
E. Chilotoraxul
292. CM. Diagnosticul diferenţial al pericarditei se
efectuează cu:
285. CS. Pacient 26 ani acuze febră 390C, junghi toracic
A. Pleurezie
pe stânga, dispnee moderată, cefalee, inapetenţă. S-a
B. Infarct miocardic acut
îmbolnăvit cu 4 zile în urmă. FR – 24/min. Percutor în
C. Hepatita cronică virală B
regiunea axilară stângă matitate. Auscultativ – suflu
D. Hidropericard
tubar. PS – 102/min. TA – 115/70 mm Hg. Radiologic –
E. Anevrism disecant de aortă
opacitate în lobul inferior stâng. Care este cel mai
probabil diagnostic?
A. Tuberculoză pulmonară 293. CM. Noţiunea de „miocardită” include o grupă de
B. Pneumonie francă lobară afecţiuni inflamatorii cu antrenarea:
C. Abces pulmonar A. Cardiomiocitelor
D. Pleurezie exudativă B. Ţesutului interstiţial
E. Infarct pneumonie C. Elementelor vasculare
Georgescu, V.1, p.70 D. Aparatului valvular
E. Muşchilor scheletali
286. CM Prezumţia diagnostică în endocardita
Ghidul medicului de familie, p.362
infecţioasă include:
A. Sindrom infecţios 294. CS. Următoarele sunt forme etiologice ale
B. Semne cutaneo-mucoase miocarditei, cu excepţia:
C. Semne cardiace A. Miocardită virală
D. Hipercolesterolemie B. Miocardită prin radiaţie şi alţi factori fizici
E. Eritrocitoză C. Miocardită din infarctul miocardic
G.Ungureanu, M.Covic. p.106 D. Miocardită prin substanţe chimice
E. Miocardită prin medicamente
Ghidul medicului de familie, p.362 G.Ungureanu, M.Covic, p. 247
295. CS. Următoarele sunt simptomele clinice ale 303. CM. Confirmarea diagnosticului bolii de reflux
miocarditei, cu excepţia: gastroesofagian se face prin:
A. Tahicardia sinusală A. Endoscopia digestivă superioară
B. Atenuarea zgomotului I B. Radioscopia
C. Ritmul „de galop” C. Testul Bernştein
D. Turgescenţa jugularelor D. pH-metria esofagiană
E. Cardiomegalie E. Ultrasonografia
Ghidul medicului de familie, p. 362 G.Ungureanu, M.Covic, p. 248
296. CM. Selectaţi semnele echocardiografice în 304. CS. Următoarele reprezintă complicaţii ale bolii de
miocardită: reflux gastroesofagian, cu excepţia:
A. Diskinezie localizată A. Stenoza esofagiană
B. Hipochinezie difuză cu scăderea fracţiei de ejecţie a B. Hemoragia digestivă superioară
ventricului stâng C. Disecţia aortei toracale
C. Prezenţa vegetaţiilor endocardice D. Perforaţia esofagului
D. Prezenţa revărsatului pericardic E. Esofagul Barrett
E. Dilataţia cardiacă recent apărută G.Ungureanu, M.Covic, p. 248
Ghidul medicului de familie, p. 363 305. CS. Diagnosticul diferenţial al bolii de reflux
297. CM. Selectaţi explorările de laborator care gastroesofagian se face cu cele enumerate cu o excepţie:
confirmă miocardita: A. Neoplasmul esofagian
A. Fibrinogenul crescut B. Achalazia cardiei
B. Alfa 2-globulina majorată C. Spasmul difuz esofagian
C. Prezenţa proteinei C-reactivă D. Esofagitele
D. Bilirubina crescută E. Hepatitele
E. Creatinfosfokinaza-MB crescută G.Ungureanu, M.Covic, p. 248
Ghidul medicului de familie, p.363 306. CM. Care din următoarele preparate nu sunt
298. CM. În tratamentul medicamentos al miocarditei prokinetice:
se includ: A. Metoclopramida
A. Antiinflamatorii nesteroidiene B. Dopamina
B. Bronhodilatatoare C. Domperidon (Motilium)
C. Diuretice D. Cisaprida
D. Hepatoprotectoare E. Simeticona
E. Inhibitori ai enzimei de conversie G.Ungureanu, M.Covic, p.249
Ghidul medicului de familie, p.363 307. CS. Obiectivele tratamentului a ulcerului gastric şi
299. CM. Manifestări respiratorii în boala de reflux duodenal sunt următoarele cu o excepţie:
gastroesofagian pot fi următoarele: A. Ameliorarea simptomelor
A. Dispnee expiratorie B. Vindecarea ulceraţiei
B. Dispnee inspiratorie C. Nu se previn complicaţiile
C. Tuse nocturnă D. Scăderea numărului recidivelor
D. Disfonie E. Prevenirea complicaţiilor
E. Hemoptizie Ungureanu, Covic, p.255
G.Ungureanu, M.Covic, p. 247 308. CM. Factorii agresivi endogeni în ulcerul gastric şi
300. CM. În tratamentul bolii de reflux gastroesofagian duodenal sunt următorii:
se includ următoarele: A. Acidul clorhidric
A. Antibiotice B. Refluxul conţinutului duodenal
B. Remedii prokinetice C. Alcoolul
C. Anticolienergice D. Pepsina
D. H2-blocante al receptorilor histaminergici în două prize E. Corticoterapia
E. Inhibitorii pompei protonice G.Ungureanu, M.Covic, p.251
G.Ungureanu, M.Covic, p.249 309. CM. Factorii agresivi exogeni în ulcerul gastric şi
301. CM. Manifestările digestive ale bolii de reflux duodenal sunt următorii:
gastroesofagian includ: A. Alcoolul
A. Pirozis posprandial B. Acidul clorhidric
B. Sughiţ C. Antiinflamatoarele nesteroidene
C. Regurgitaţii D. Corticoterapia
D. Odinofagie E. Fumatul
E. Disfagie G.Ungureanu, M.Covic, p.251
G.Ungureanu, M.Covic, p. 247 310. CM. Următoarele precizări referitor la acţiunea
302. CM. Manifestările respiratorii în boala de reflux patologică al Helicobacter Pylori sunt corecte:
gastroesofagian sunt următoarele: A. Colonizează gelul care acoperă epiteliocitele
A. Bronhospasm B. Nu duce la invazia ţesuturilor
B. Raluri crepitante C. Induce o reacţie inflamatorie cu polimorfonucleare
C. Tuse nocturne D. Alterează mucusul cu creşterea permeabilităţii
D. Disfonie E. Permite acţiunea clorhidropeptică
E. Dureri toracice G.Ungureanu, M.Covic, p. 252
311. CM. Următoarele sunt obiectivele tratamentului G.Ungureanu, M.Covic, p.252
bolii de reflux gastroesofagian: 319. CS. Următoarele precizări referitor la ulcer
A. Prevenirea şi reducerea refluxului duodenal sunt adevărate, cu excepţia:
B. Protecţia mucoasei esofagiene prin reducerea secreţiei şi A. „Foame dureroasă”
activităţii sucului gastric B. Dureri nocturne
C. Îndepărtarea cauzei C. Caracter sezonier
D. Micşorarea presiunii esofagiene şi gastrice D. Se calmează la alcaline şi unele alimente
E. Dilatarea eventualei stenoze esofagiene E. Dureri persistente
G.Ungureanu, M.Covic, p. 249 G.Ungureanu, M.Covic, p. 252
312. CS. Următoarele sunt antagoniştii H2receptorilor 320. CS. Pentru ulcer peptic în afară de dureri sunt
histaminergici, cu o excepţie: posibile şi alte simptome, cu excepţia:
A. Ranitidina A. Odinofagie
B. Famanidina B. Pirozis
C. Cimetidina C. Eructaţie
D. Omeprazol D. Greaţă
E. Nizatidina E. Constipaţie
G.Ungureanu, M.Covic, p.249 G.Ungureanu, M.Covic, p.252
313. CS. Următoarele sunt inhibitorii pompei protonice, 321. CM.La pacientul M., 32 ani, suspectând ulcer
cu excepţia: duodenal cu stenoza pilorobulbară, cu scopul
A. Omeprazol confirmării diagnosticului, sun necesare investigaţiile:
B. Ketoconazol A. Examenul radiologic baritat
C. Lansoprazol B. Endoscopia digestivă superioară
D. Pantoprazol C. Studiul secreţiei gastrice
E. Rabeprazol D. Colonoscopia
G.Ungureanu, M.Covic, p. 249 E. Ultrasonografia abdominală
314. CM.Cauzele scădereii morbidităţii în ulcerul G.Ungureanu, M.Covic, p. 252
gastric şi duodenal sunt: 322. CS. Semnele examenului radiologic baritat în ulcer
A. Reducerea greutăţii gastric sunt următoarele, cu excepţia:
B. Întreruperea fumatului A. Nişă, cu pliuri convergente
C. Terapia eficientă cu H2 inhibitorii receptorilor B. Hipersecreţie gastrică
histaminergici C. Incizură pe mare curbură
D. Terapia eficientă cu inhibitorii pompei de protoni D. Spasm piloric
E. Tratamentul antiinfecţios pentru Helicobacter pylori E. Deformare bulbară
G.Ungureanu, M.Covic, p.251 G.Ungureanu, M.Covic, p. 252
315. CM. Apariţia ulcerului este apreciată drept 323. CM. Endoscopia digestivă superioară este indicată
consecinţa: pentru:
A. Unui dezechilibru între factorii agresivi şi factorii de apărare A. Ulcer gastric
ai mucoasei B. Tabloul clinic sugestiv pentru ulcer duodenal
B. Unei prevalenţe a factorilor agresivi pentru ulcer duodenal C. Identificarea ulcerului drept cauză de hemoragie
C. Unei deficienţe a factorilor de apărare pentru ulcer gastric D. Excluderea ulcerului drept cauză de hemoragie
D. Lipsa deficienţei ale factorilor de apărare E. Litiază biliară
E. Factori genetici nu prezintă risc. G.Ungureanu, M.Covic, p. 252
G.Ungureanu, M.Covic, p.251 324. CM. Studierea secreţiei gastrice acide este indicată:
316. CM. Durerea în ulcerul gastric şi duodenal se A. În toate ulcerele gastrice
caracterizează prin: B. În toate ulcerele duodenale
A. Ritmicitate C. În ulcere refractare
B. Periodicitate D. În sindromul Zollinger-Ellison
C. Cronicitate E. În pancreatita cronică
D. Ritmată de alimentaţii G.Ungureanu, M.Covic, p.252
E. Intensitate constantă 325. CM. Afirmarea infecţiei cu Helicobacter pylori se
G.Ungureanu, M.Covic, p. 252 efectuează prin:
317. CS. Care din cele enumerate nu caracterizează A. Testul respirator ureazic (TRU)
durerea în ulcer gastric. B. Examenul fragmentului bioptic prelevat (CLO-test)
A. Dureri de tip precoce C. Proba Rivalt
B. Dureri postprandiale la 2-3 ore D. Examenul imunologic
C. Dureri de tip sezonier E. Examenul la BAAR
D. Dureri localizate în epigastriu G.Ungureanu, M.Covic, p. 253
E. Dureri permanente 326. CS. Pacientul M., 58 ani, acuză dureri epigastrice
G.Ungureanu, M.Covic, p.252 cu iradiere în spate care cedează greu la alcaline. În
318. CM. Pentru ulcer duodenal sunt caracteristice: anamneză 2 episoade recurente de melenă. Prezumţia
A. Dureri de tip tardiv clinică sugerează:
B. Dureri posprandiale la 2-3 h A. Ulcer piloric
C. Dureri de tip precoce B. Ulcer juxtapiloric
D. Dureri ritmate de alimentaţie C. Ulcer cardial
E. Dureri colicative D. Ulcer postbulbar
E. Nici unul A. Litiaza biliară
G.Ungureanu, M.Covic, p.253 B. Cancerul gastric
327. CM. Hemoragia digestivă superioară în ulcerul C. Parazitozele intestinale
peptic se manifestă prin: D. Sindromul Zollinger-Ellison
A. Hematemeză E. Pancreatită acută
B. Melenă G.Ungureanu, M.Covic, p.254
C. Hematemeză şi melenă 335. CM. Profilaxia primară a ulcerului peptic include:
D. Constipaţie A. Administrarea meselor la ore regulate
E. Diaree B. Evitarea eforturilor fizice excesive şi a stresului
G.Ungureanu, M.Covic, p. 253 C. Evitarea fumatului, consumului de alcool şi a excesului de
328. CS. Riscul de deces din hemoragia digestivă cafea
superioară creşte la categoriile cu risc: D. Evitarea medicaţiei ulcerogene (AINS, corticoizi)
A. Vârstnici E. Administrarea vaccinului cu Helicobacter pylori inactiv
B. Patologie cardiacă asociată G.Ungureanu, M.Covic, p. 244
C. Patologie pulmonară asociată 336. CS. obiectivele referitor la tratamentul ulcerului
D. Patologie hepatică asociată peptic, sunt următoarele, cu excepţia:
E. Toate cele enumerate A. Vindecarea ulceraţiei
G.Ungureanu, M.Covic, p.253 B. Ameliorarea simptomatologiei
329. CS. La un pacient cu dureri violente în etajul C. Prevenirea complicaţiilor
abdominal superior, anxietate, greaţă, vârsături, D. Majorarea numărului intervenţiei chirurgicale
contractură epigastrică, sonoritate prehepatică, absenţa E. Scăderea numărului de recidive
zgomotelor intestinale medicul de familie poate să G.Ungureanu, M.Covic, p. 255
presupună: 337. CM. Repausul la pat (inclusiv spitalizare) în cazul
A. Perforaţia ulcerului crizelor dureroase este necesar:
B. Penetraţia ulcerului A. În cazul ulcerului gastric cu crize hiperalgice
C. Hemoragia digestivă superioară B. În cazul ulcerului complicat
D. Ischemia intestinală C. Pentru majorarea complianţei la tratament
E. Stenoza pilorică D. Pentru micşorarea cost-eficienţei tratamentului
G.Ungureanu, M.Covic, p. 253 E. Pentru prevenirea recidivelor
330. CM. Ulcerul duodenal poate evolua cu penetraţie G.Ungureanu, M.Covic, p.255
în: 338. CM.Educaţia terapeutică a pacientului cu ulcer
A. Pancreas gastro-duodenal include informaţia despre:
B. Căile biliare A. Cauzele ulcerului
C. Colon B. Semnificaţia manifestărilor clinice nu are importanţă
D. Mezocolon C. Complicaţiile ulcerului
E. Splina D. Metodele de tratament, inclusiv chirurgicale
G.Ungureanu, M.Covic, p. 253 E. Importanţa controlului medical periodic
331. CM. Pentru ulcerul gastric penetrant sunt Restian, V.3, p.309
caracteristice: 339. CM. Alimentaţia pacienţilor cu ulcer duodenal
A. Durerea permanentă constă în:
B. Durerea refractară la tratament obişnuit A. Excluderea condimentelor iritante
C. Durerea violentă, progresivă şi agravată la orice mişcare B. Evitarea bananelor
D. Contractura epigastrică („abdomen de lemn”) C. Evitarea consumului de băuturi alcoolice
E. Hipertransparenţa semilunară subdiafragmatică la D. Excluderea alimentelor cu intoleranţă individuală
radioscopia abdominală E. Administrarea alimentelor la ore fixe
G.Ungureanu, M.Covic, p. 253 G.Ungureanu, M.Covic, p. 255
332. CS.Pacientul M., 64 ani, noncompliant la 340. CS. Medicamentele care reduc agresivitatea
tratamentul antiulceros acuză dureri postprandiale clorhidropeptică includ următoarele, cu excepţia:
tardive, anorexie, vărsături abundente, sete, scăderea A. Anticolinergice
ponderală. Medicul de familie sugerează: B. Blocanţi histaminergici (H2)
A. Perforaţie C. Inhibitori ai pompei protonice
B. Penetraţie D. Inhibitori ai enzimei de conversie
C. Sindromul de insuficienţă evacuatorie gastrică E. Inhibitori competitivi ai gastrinei
D. Hemoragia digestivă superioară G.Ungureanu, M.Covic, p.256
E. Transformare malignă 341. CM. Selectaţi medicamentele care cresc rezistenţa
G.Ungureanu, M.Covic, p. 253 mucoasei gastrice:
333. CM. Pentru stenoza pilorică este caracteristic: A. Citoprotectori
A. Vărsături abundente B. Prostaglandine
B. Anorexie C. Derivaţi ai acidului nicotinic
C. Steatoree D. Antibiotice
D. Scădere ponderală E. Anticolinergice
E. Clapotaj pe nemâncate G.Ungureanu, M.Covic, p. 256
G.Ungureanu, M.Covic, p. 253-254 342. CM. Tratamentul antiinfecţios în UG şi UD (anti-
334. CM. Diagnosticul diferenţial în ulcer peptic se Helicobacter pylori) determină:
efectuează cu: A. Vindecare rapidă
B. Remisiuni de durată 350. CM. Pentru sindromul intestinului iritabil este
C. Scăderea incidenţei complicaţiilor caracteristic:
D. Raport beneficiu-preţ foarte favorabil A. Prezenţa leziunilor organice
E. Creşterea incidenţei complicaţiei B. Tulburări de tranzit intestinal
G.Ungureanu, M.Covic, p.260 C. Absenţa oricărei leziuni organice
343. CM. Consultul chirurgului cu indicarea D. Diaree cronică sau intermitentă
tratamentului chirurgical este necesar în următoarele E. Durerea abdominală
cazuri: G.Ungureanu, M.Covic, p. 273
A. Ulcerul complicat 351. CM. Evoluţia simptomatologiei în sindromul
B. Nu se indică consultul chirurgului intestinului iritabil este:
C. Ulcerul endocrin A. Cu recurenţe cel puţin 3 zile consecutive
D. Ulcerul „refractar” B. 3 săptămâni consecutive
E. Ulcerul necomplicat C. 3 luni consecutive
G.Ungureanu, M.Covic, p. 260 D. Favorizată de infecţia Chlamidia
344. CS. Pacientul M., 28 de ani prezintă scaune diareice E. Favorizată de stres şi acalmie
cu sânge şi mucus (5-10/zi), tenesme, dureri abdominale G.Ungureanu, M.Covic, p.273
pe cadrul colic, pierdere în greutate. Medicul de familie 352. CM. Selectaţi efectul antiinflamator al
presupune diagnosticul: corticoterapiei în colita ulceroasă:
A. Colita ulceroasă (rectocolită ulcero-hemoragică) A. Inhibă fosfolipaza A2
B. Boala Crohn B. Reduce activitatea citokinelor (ILA, TNF)
C. Colita infecţioasă C. Creşte activitatea citokinelor (ILA, TNF)
D. Colita ischemică D. Reduce activitatea factorului plachetar
E. Sindromul de intestin iritabil E. Creşte activitatea factorului plachetar
G.Ungureanu, M.Covic, p. 269-270 G.Ungureanu, M.Covic, p.271
345. CM. În colita ulceroasă nespecifică medicul de 353. CM. Tratamentul medical al bolii Crohn include:
familie poate evidenţia următoarele date biologice: A. Aminosalicilaţi
A. Proteina C-reactivă crescută B. Antivirali
B. Fibrinogenul scăzut C. Imunodepresori
C. VSH accelerată D. Antibioterapie
D. Eritrocitoză E. Corticoterapie
E. Trombocitoză G.Ungureanu, M.Covic, p.272
G.Ungureanu, M.Covic, p. 266-267 354. CM. Hepatitele virale cronice sunt cauzate de
346. CM. Confirmarea diagnosticului de colită următorii agenţi:
ulceroasă se face prin: A. Virusul hepatic A
A. Fibroesofagogastroduodenoscopie B. Virusul hepatic B
B. Rectosigmoidoscopie C. Virusul hepatic C
C. Colonoscopie D. Virusul hepatic E
D. Examenul histopatologic al bioptatului E. Virusul citomegalic
E. Studiul secreţiei gastrice D.Georgescu, V.2, p. 147
G.Ungureanu, M.Covic, p. 267 355. CS. Cauzele unei hepatite cronice pot fi
347. CM. Mai frecvent în boala Crohn decât în colita următoarele, cu excepţia:
ulceroasă, au loc: A. Virusurile hepatice B,C,D,G
A. Dureri abdominale persistente B. Predispoziţie genetică
B. Scaune diareice cu sânge C. Medicamentele hepatotoxice
C. Febră D. Deficitul de alfa1-antitripsină
D. Afte şi ulceraţii longitudinale E. Hipotiroidismul
E. Afectarea ileonului terminal D.Georgescu, V.2, p.147
G.Ungureanu, M.Covic, p. 269 356. CS. Semnele clinice ale hepatitei cronice pot fi
348. CM. Mai frecvent în colita ulceroasă decât în boala următoarele, cu excepţia:
Crohn, evidenţiem: A. Hepatomegalie
A. Scaune diareice, cu sânge B. Splenomegalie
B. Dureri abdominale colicative C. Steluţe vasculare
C. Rareori febră D. Eritroză palmară
D. Afte şi ulceraţii longitudinale E. Hiperpigmentare tegumentară
E. Pseudopolipi, abcese criptice D.Georgescu, V.2, p.147
G.Ungureanu, M.Covic, p.267-269 357. CM. Testele paraclince care sugerează diagnosticul
349. CM. În boala Crohn sunt mai frecvente hepatitei cronice sunt:
următoarele complicaţii: A. Creşterea nivelului transaminazelor
A. Fistule B. Creşterea gama globulinelor şi a VSH-ului
B. Malignizare C. Testele virusologice şi imunologice: AgHbs, Ac anti Hbcor,
C. Coafectare perianală Ac anti HCV
D. Litiază biliară D. Modificarea nivelului hormonilor T 3, T4, TSH
E. Amiloidoză E. Scăderea nivelului seric de Fe
G.Ungureanu, M.Covic, p.269 D.Georgescu, V.2, p.147-148
358. CS. Indicaţiile tratamentului specific cu remedii E. Se asociază cu tiroidită, anemie hemolitică autoimună, colită
antivirale în hepatita virală cronică sunt următoarele, ulceroasă, diabet zaharat
cu excepţia: D.Georgescu, V.2, p. 156
A. Pacienţii cu creşteri persistente ale transaminazelor (de cel 365. CM. În tratamentul hepatitei cronice autoimune
puţin 2 ori) sunt utilizate:
B. Prezenţa AgHBs, AgHBe, ADN-viral în ser A. Corticosteroizii
C. Modificări histologice de hepatită cronică la puncţia B. Interferonul
bioptică de ficat C. Azathioprina
D. Funcţia hepatică compensată D. Lamivudina
E. Pacienţii cu transaminaze normale E. D-Penicilamina
D.Georgescu, V.2, p.153 D.Georgescu, V.2, p.158
359. CM. Imunoprofilaxia hepatitei virale B se 366. CS. Următoarele afirmaţii referitor la boala
efectuează în următoarele cazuri: alcoolică a ficatului sunt adevărate, cu excepţia:
A. Persoanele cu risc A. Reprezintă din punct de vedere histopatologic steatoză
B. Nou-născuţii hepatică
C. Contacţii cu hepatită virală B B. Leziunile sunt considerate benigne şi complet reversibile
D. Toate gravidele C. Se manifestă clinic prin hepatomegalie asimptomatică,
E. Toţi adolescenţii eritroză palmară, steluţe vasculare, atrofie testiculară
D.Georgescu, V.2, p.153 D. Tratamentul de elecţie este cu D-Penicilamină
360. CM. Măsurile de prevenţie a hepatitelor virale E. Hiperbilirubinemie, creşterea AsAT, creşterea fosfatazei
sunt: alcaline
A. Sterilizarea instrumentelor medicale D.Georgescu, V.2, p.159-160
B. Eliminare de la donare de sânge a purtătorilor de anticorpi 367. CS. Pentru diagnosticul de ciroză hepatică alcoolică
anti HC sunt caracteristice următoarele semne clinice şi indici de
C. Utilizarea prezervativului pentru acte sexuale în caz de laborator, cu excepţia:
leziuni genitale şi în caz de parteneri sexuali multipli A. Hepatomegalie
D. Consumarea apei potabile numai după fierbere B. Retracţie aponevrotică Dupuytren + steluţe vasculare,
E. Izolarea bolnavilor din colectivităţi ginecomastie
D.Georgescu, V.2, p. 156 C. Hiperpigmentarea cutanată
361. CS. Următoarele afirmaţii referitor la hepatita D. Macroscopic – aspect micronodular
cronică virală D sunt adevărate, cu excepţia: E. În biopsia hepatică prezente steatoza, corpii Mallory, fibroza
A. Hepatita cronică D este cea mai frecventă formă de hepatită pericentrolobulară
cronică virală D.Georgescu, V.2, p.162
B. Virusul hepatitei D este un virus ARN, fiind considerat un 368. CS. Următoarele afirmaţii referitor la hemoragia
virus defectiv ce se replică doar în prezenţa antigenului HBs acută din varicele esofagiene în ciroza hepatică sunt
C. Infectarea cu virusul D se poate face concomitent cu cea a adevărate, cu excepţia:
virusului hepatitei B (coinfecţie) A. Diagnosticul sângerării se face prin prezenţa hematemezei
D. Infectarea cu virusul hepatitei D se poate face la distanţă de şi/sau melenei
infectarea cu virusul hepatitei B (suprainfecţia) B. Asistenţa medicală de urgenţă
E. Manifestări clinice ale hepatitei virale D nu diferă de cele C. Tratamentul efectiv poate fi scleroterapia endoscopică,
ale hepatitei virale B tamponamentul cu ajutorul sondei cu balonaş Sengstagen-
D.Georgescu, V.2, p.156 Blakmore
362. CM. Testele virusologice care confirmă D. Tratamentul profilactic nu există
diagnosticul de hepatită virală D sunt: E. Tratamentul de menţinere după stoparea hemoragiei
A. Ag HBs prezent D.Georgescu, V.2, p. 174
B. Ac anti-HCV prezenţi 369. CM. Diagnosticul sindromului hepato-renal în
C. Ac anti- HBcor prezenţi ciroză hepatică se bazează pe:
D. Ac anti HD A. Manifestările clinice: hepatomegalie, ascită, encefalopatie,
E. Ag VDH prezent în ser oligurie, hpotensiune arterială
D.Georgescu, V.2, p. 156 B. Creşterea diametrului v.portae la ecografia hepatică
363. CM. Manifestările extrahepatice ale hepatitei C. Trombocitopenie
cronice autoimune sunt: D. Azotemie progresivă
A. Tiroidita autoimună E. Proteinurie, hematurie
B. Pleurezie D.Georgescu, V.2, p. 174
C. Pielonefrită cronică 370. CS. Afirmaţiile următoare referitor la hepatita
D. Anemie hemolitică autoimună medicamentoasă sunt adevărate, cu excepţia:
E. Polipoză gastrică A. Se manifestă prin apariţia asteniei, greţei, hepatalgiilor şi
Ungureanu, Covic, p.288 pruritei pe fondalul unui tratament medicamentos
364. CS. Următoarele afirmaţii referitor la hepatita B. Se asociază cu hiperbilirubinemie conjugată şi fosfatază
cronică autoimună sunt adevărate, cu excepţia: alcalină crescută
A. Se caracterizează prin necroză şi inflamaţie periportală cu C. Prezenţa sideremiei şi feritinemiei
durata de minimum 6 luni D. Semnele clinice şi testele biologice cedează la suspendarea
B. Este asociată cu prezenţa de anticorpi tisulari administrării medicamentului care a produs hepatita
C. Apare mai frecvent la bărbaţi tineri E. Reapare la reluarea administrării medicamentului care a
D. Răspunde promt la tratament cu imunosupresive produs hepatită
G.Ungureanu, M.Covic, p. 286 A. Regimul igienodietetic hiposodat
371. CS. Următoarele afirmaţii referitor la educaţia B. Interzicerea alimentelor conservate şi a băuturilor alcoolice
pacientului cu hepatită cronică sunt adevărate, cu C. Permiterea condimentelor iuţi şi picante
excepţia: D. Reducerea până la interzicerea alimentelor bogate în grăsimi
A. Pacientul trebuie informat despre structura anatomică şi E. Recomandarea alimentelor bogate în celuloză
funcţia fiziologică a sistemului hepato-biliar D.Georgescu, V.2, p. 212
B. Se explică rolul factorilor de risc şi cauzele 378. CS. Următoarele afirmaţii, referitoare la
C. Se va informa pacientul despre semnele clinice ale glomerulonefrita difuză acută poststreptococică sunt
hepatitelor, precum şi necesitatea diferitor examinări pentru adevărate, cu excepţia:
stabilirea disfuncţiilor A. Se afectează mai frecvent copiii de vârsta 2-6 ani
D. Se va accentua evoluţia nefavorabilă a hepatitei spre B. Cauza glomerulonefritei difuze acute este infecţia cu
carcinom hepatic şi ineficienţa tratamentului streptococul beta hemolitic gr.A
E. Se va explica pacientului despre importanţa controlului C. În glomerulonefrita difuză acută poststreptococică antigenii
medical periodic, pericolul abandonării tratamentului, streptococici circulanţi se fixează pe glomeruli şi induc
necesitatea evaluării rezultatelor tratamentului formarea in situ de complexe imune, care activează
A.Restian, V.3, p. 363-364 complementul
372. CS. Complicaţiile cirozei hepatice pot fi D. Proliferare difuză extracapilară cu formare de semilună
următoarele, cu excepţia: E. Proliferarea endoteliului vasular şi lezarea membranei
A. Hemoragie digestivă superioară bazale glomerulare
B. Peritonită bacteriană (ascit -peritonită) D.Georgescu, V.2, p. 263
C. Carcinom hepatic 379. CM. Manifestările clinice ale glomerulonefritei
D. Limfogranulomatoză cu localizare hepatolienală difuze acute poststreptococice sunt:
E. Encefalopatie portală A. Infecţia streptococică precedă boala cu 10-14 zile.
A.Restian, V.2, p. 379 B. Durerile lombare simetrice necolicative de intensitate
373. CM. Următoarele afirmaţii referitor la cirozele variabilă se instalează brusc, deseori noaptea.
hepatice sunt adevărate: C. Macrohematuria nu se depistează nici la un bolnav
A. Aproximativ 60 % din cirozele hepatice sunt de etiologie D. Hipertensiunea arterială nu se decelează nici la un pacient
virală şi cauzate de persistenţa virusului E. Edemele sunt prezente în 85 % din cazuri, predomină în
B. Apariţia cirozelor virale poate fi favorizată de consumul de primele zile la faţă, sunt de obicei moderate
alcool D.Georgescu, V.2, p. 264
C. Carcinomul hepatic se dezvoltă numai pe fondalul cirozei 380. CM. Semnele paraclinice caracteristice pentru
cauzat de steatoza hepatică glomerulonefrita difuză acută poststreptococică sunt:
D. În pofida tratamentului cirozele virale au un prognostic mai A. Proteinuria neselectivă şi hematuria
rezervat (2/3 din bolnavi decedează în primii 5 ani de zile) B. Cilindruria hematică nu se întâlneşte nici într-un caz
E. Ciroza hepatică niciodată nu se malignizează C. Anemia este moderată, normocromă, normocitară şi este
A.Restian, V. III, p. 380 secundară hemodiluţiei
374. CM. Manifestările clinice ale hipertensiunii portale D. Ureea sanguină este moderat crescută la mai mult de 50 %
sunt: din cazuri
A. Tulburări dispeptice E. Uroculturi pozitive
B. Hemoroizi D.Georgescu, V.2, p. 264
C. Hipertensiune arterială 381. CS. Următoarele afirmaţii referitor la sindromul
D. Semnul „capul de meduză” nefrotic sunt adevărate, cu excepţia:
E. Suflu diastolic la apexul cordului A. Sindromul nefrotic este definit ca manifestări clinice,
D.Georgescu, V.2, p. 172 urinare şi umorale secundare proteinuriei masive > 3,5 gr/zi
375. CM. Tratamentul de prevenţie a sângerării B. Permeabilitate crescută a membranei bazale glomerulare
esofagiene în hipertensiunea portală prevede: C. Hipoalbuminemia şi hipoproteinemia sunt semne biologice
A. Stoparea consumului de alcool caracteristice
B. Administrare de corticosteroizi D. Nielul seric al colesterolului total, fosfolipidelor şi
C. Evitarea consumului de medicamente din grupa triglicidelor este normal
antiinflamatoarelor nesteroidiene E. Hipoalbuminemia şi formarea edemelor sunt condiţionate de
D. Administrare de Dipiridamol activarea sistemului renină-angiotenzină-aldosteron
E. Administrare de Propanolol în doză suficientă pentru a D.Georgescu, V.2, p. 272
scădea frecvenţa cardiacă cu 25 % la 12 ore după 382. CM. Pentru sindromul nefrotic sunt caracteristice:
administrare A. Proteinurie > 3,5 gr/zi
D.Georgescu, V.2, p. 174 B. Lipidurie
376. CM. Examenul obiectiv al unui pacient cu C. Cilindrurie (hialini, granuloşi sau grăsoşi)
insuficienţă hepatică acută depistează: D. Hipokaliurie
A. Stare de nutriţie bună E. Hipernatriurie
B. Hepatomegalie excesivă D.Georgescu, V.2, p.273
C. Splenomegalie moderată cu consistenţă scăzută 383. CM. Semnele biologice umorale în sindromul
D. Prezenţa steluţelor vasculare nefrotic sunt:
E. Icter A. Hipoproteinemie cu hipoalbuminemie
D.Georgescu, V.2, p. 176-177 B. Hiperlipidemie (> 1500 mg %) cu hipercolesterolemie (>
377. CM. Tratamentul dietetic al pacienţilor cu ciroză 300 mg %)
hepatică cu un status hepatic bun constă în: C. Nivelul de fibrinogen scăzut
D. Alfa-globulinele cu nivel seric scăzut C. Lipsa afectării pancreasului
E. Nivelul plasmatic de K+ este normal sau uşor crescut D. Constipaţie
D.Georgescu, V.2, p. 273 E. Sindrom ascitic idiopatic
384. CM. Sindromul nefrotic primitiv poate fi produs de G.Ungureanu, p. 444
următoarele cauze: 392. CS. Factorii predispozanţi ai pielonefritei sunt
A. Glomerulonefrită cu leziuni glomerulare minime următorii, cu excepţia:
B. Glomerulonefrită cronică membranoproliferativă A. Obstrucţia tractului urinar
C. Glomerulonefrită cronică membranoasă B. Refluxul vezicoureteral
D. Lupusul eritematos sistemic C. Manevrele instrumentale ale tractului urinar
E. Glomerulopatie diabetică D. Sarcina
D.Georgescu, V.2, p. 274 E. Diabetul insipid
385. CS. Cauzele sindromului nefrotic secundar sunt D.Georgescu, V.2, p. 381
următoarele, cu excepţia: 393. CS. Următoarele afirmaţii referitor la infecţia
A. Nefropatia în sarcină tractului urinar sunt adevărate, cu excepţia:
B. Diabetul zaharat (nefropatie diabetică) A. 1 % dintre nou-născuţi au bacteriurie din cauza anomaliilor
C. Glomerulonefrita cronică membranoasă congenitale urogenitale
D. Boli neoplazice B. La femeile adulte incidenţa bacteiuriei depinde de vârstă,
E. Boli infecţioase şi parazitare (sifilis, malarie) activitate sexuală şi tipul de contracepţie folosit
D.Georgescu, V.2, p. 274 C. Bacteriurie apare rar la bărbaţii < 50 ani în absenţa
386. CM. Supravegherea pacienţilor cu manevrelor instrumentale
glomerulonefrită acută poststreptococică prevede D. La bărbaţii vârstnici afectarea prostatei nu influeaţează rata
următoarele: incidenţei infecţiei tractului urinar
A. Evitarea eforturilor fizice pe o perioadă nelimitată E. La persoanele peste 70 ani bacteriuria creşte la ambele sexe,
B. Se permite vaccinarea şi seroterapia putând ajunge la 25-50 %
C. Controlul periodic al TA, proteinuriei, funcţiei renale D.Georgescu, V.2, p. 383
D. Evitarea eforturilor fizice pe o perioadă de minimum 2 ani 394. CS. Următoarele afirmaţii referitor la infecţia
E. Vaccinarea şi seroterapia sunt interzise tractului urinar în timpul sarcinii sunt adevărate, cu
G.Ungureanu, Covic, p. 396 excepţia:
387. CS. Complicaţiile cu risc vital la pacienţii cu A. Dintre gravidele cu bacteriurie asimptomatică, ½ devin
insuficienţa renală sunt următoarele, cu excepţia: simptomatice şi 25-30 % fac pielonefrită acută
A. Edemul pulmonar acut B. Pielonefrita acută la gravide se poate asocia cu sindrom de
B. Hipokaliemia detresă acută respiratorie a adultului şi sindrom de
C. Acidoza metabolică severă coagulare intravasculară diseminată
D. Sindromul hemoragic C. Gravidele cu bacteriurie nu au risc crescut de hipertensiune
E. Infecţiile arterială şi de preeclampsie
G.Ungureanu, p. 437 D. Infecţiile tractului urinar ale gravidei se însoţesc de risc
388. CM. Manifestările cardio-vasculare la pacienţii cu crescut de hipertrofie fetală şi de moarte neonatală
insuficienţa renală cronică sunt: E. În sarcină este necesar un screening de rutină al bacteriuriei
A. Cardiomiopatia uremică asimptomatice
B. Hipotensiunea arterială D.Georgescu, V.2, p.384
C. Pericardita 395. CM. Simptomele şi semnele clinice ale pielonefritei
D. Aritmii cardiace nu sunt caracteristice cronice sunt:
E. Ateroscleroza accelerată A. Febră, frisoane
G.Ungureanu, p.442 B. Dureri colicative abdominale, dureri lombare
389. CM. Manifestările hematologice la pacienţii cu C. Hipotensiune arterială
insuficienţă renală cronică sunt: D. Nicturie, polakiurie, disurie
A. Anemia normocitară, normocromă E. Lipsa durerilor în timpul tampotamentului lombar
B. Tulburările de hemostază D.Georgescu, V.2, p. 386
C. Numărul limfocitelor şi raportul T4/T8 sunt reduse 396. CM. Diagnosticul paraclinic al pielonefritei cronice
D. Nivelul complementului seric este crescut prevede:
E. Producţia de interferon rămâne normală A. Proteinurie moderată (sub 1 g/24 h) şi leucociturie
G.Ungureanu, p. 442 predominantă asupra hematuriei
390. CM. Manifestările neurologice la pacienţii cu B. Puterea de concentrare şi puterea de acidifiere a urinei sunt
insuficienţa renală cronică sunt: normale
A. Tulburări psihice C. Ecografia rinichilor oferă date privind sediul, talia şi forma
B. Accidente vasculare cerebrale şi neurosensoriale nu apar rinichilor, prezenţa dilataţiilor căilor urinare (calice, bazinet)
nicicând D. Urografia intravenoasă nu aduce date privind confirmarea
C. Polinevrită uremică de tip senzitivo-motor diagnosticului
D. Semne de hiperexcitabilitate neuro-musculară E. Examenul urinei evidenţiază bacteriurie semnificativă în
E. Funcţia sistemului nervos autonom rămâne neschimbată timpul episodului supurativ (> 100000 germeni/l)
G.Ungureanu, p.443 G.Ungureanu, p. 423-424
391. CM. Manifestările digestive la pacienţi cu 397. CM. Tratamentul pielonefritei cronice prevede:
insuficienţă renală cronică sunt: A. Nu este nevoie de a trata insuficienţa renală cronică
A. Anorexie, greaţă, vărsături B. Combaterea cauzelor locale de uropatie obstructivă
B. Gust neplăcut dimineaţa, foetor uremic (amoniacal) C. Tratament antiinfecţios nu se face
D. Tratamentul hipertensiunii arteriale impune prudenţă în E. Repaus la pat în cursul acutizărilor febrile, asigurarea unei
restricţia de NaCl, precum şi în administrare de diuretice bune diureze (> 2000 ml/zi)
G.Ungureanu, p. 425

Medicină Internă 201858812503

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicină Internă 201858812503

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEDICINĂ INTERNĂ 2018

S-ar putea să vă placă și