Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi


Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Robert Alexandru PREDUSCA


Programul de studii: Autovehicule Rutiere
Grupa: 1154

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN


Dr. ing. Silviu POPA

2017
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Robert Alexandru PREDUSCA


Grupa: 1154

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN


Dr. ing. Silviu POPA

2017
CUPRINS

Introducere ................................................................................................................................ 6

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV ................................................................................................

1. Tematica şi schema structural-constructivă ......................................................................... 3


1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare ....................................................................... 3
1.2. Schema structural-constructivă ................................................................................ 4
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici .................... 5
2. Calculul de predimensionare a angrenajelor ........................................................................ 5
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic .................................................. 5
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric .............................................. 7
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor ................................................................ 19
3. Schema cinematică la scară ................................................................................................ 10
4. Calculul geometriei angrenajului conic.............................................................................. 10
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric (cu MDESIGN) .............................................. 11
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN) ........................................ 12
7. Calculul forţelor din angrenaje ........................................................................................... 19
7.1. Schema forţelor ...................................................................................................... 19
7.2. Forţele din angrenajul conic .................................................................................. 20
7.3. Forţele din angrenajul cilindric ............................................................................. 20
8. Calculul arborilor..................................................................................................................21
8.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar ........................................................... 21
8.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN) ............................... 22
9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar ............................. 23
10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar ............................................................................................................................
11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere ..................................................................... 25
12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare. ............................................................ 26

B. ANEXE ............................................................................................................................... 27

Desenul de ansamblu (secțiune principală,vedere și secţiuni parţiale la scara 1:1)


Desenul de execuţie al arborelui de intermediar (la scara 1:1)
Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)
INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.

Autorul,

Predusca Robert
MEMORIUL TEHNIC
1. TEMATiCA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o


înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
transmisii cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a
momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire
cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative
între elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de intrare, şi ca parametrii de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţie prin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii
auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical
(V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau
curbă eloidă (E).

Fig. 1.1 – Vedere generală a unui reductor conico-cilindric


orizontal [http://www.neptun-gears.ro]

Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae


Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TD
crt. [rot/min]
5 8 2000 19 10000 H V D
1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ
În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-
cilindrice în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I
– angrenaj conic ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură
înclinată; 1I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II – pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 –
A
arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de ieşire; LA1 - lagărul A al
A A A
arborelui A1; LB1 - lagărul B al arborelui A1; LA2 - lagărul A al arborelui A2; LB2 - lagărul B al
A A
arborelui A2; LA3 - lagărul A al arborelui A3; LB3 - lagărul B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus
din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele
subansamble: SC – subasamblul carcasă; SA1 - subansamblul arborelui de intrare, format din
pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
A A
(LA1 şi LB1 ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; SA2 - subansamblul arborelui
intermediar, format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele
A A
intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA2 şi LB2 ), se sprijină pe
subansamblul carcasa SC; SA3 - subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică
A A
(2II) fixată pe arborele de ieşire (A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA3 şi LB3 ),

1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE


TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI
Reductorul de turaţie de
proiectat are două trepte

Fig. 1.3 – Schema structurală a angrenajului


conic ortogonal

Fig. 1.2 – Schema structural-constructivă generală


4
(angrenaje). În vederea obţineri unei structuri optime (roţile conduse cvasiegale) se impune ca
raportul de transmitere al treptei I (angrenajul conic) iI = 0,25 iR = 4.75 [Jula, 1985;
Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al treptei a II-a (angrenajul cilindric),

iII = iR/ iI = 4. (1.1)

Parametrii funcţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul


arborilor reductorului, sunt:
n1 = ni = 2000 rot/min, P1 = Pi = 8 kW, Mt1 = Mti = 38216,4 Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI = 421,05 rot/min, P2 = P1 ηI = 7,68 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI = 174266,78
Nmm (arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iI iII) = n1/iR = 105,26 rot/min, P3 = P2 ηII = P1 ηI ηII = P1 ηR = 7,44
kW, Mt3 = Mt2 iII ηII = Mt1 iI iII ηI ηII = Mt1 iR ηR = 676155,1 Nmm (arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,96 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,97
randamentul angrenajului cilindric şi ηR = ηI ηII = 0,94.

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A


ANGRENAJULUI CONIC

I. Date de proiectare

a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 2000


rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 8 [kW] şi din fer.
(AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de torsiune,

𝟑𝟎 𝐏
𝐌𝐭𝟏 (𝐓𝟏 ) = 𝟏𝟎𝟔 𝐧𝟏 = 𝟑𝟖𝟐𝟏𝟔, 𝟒 Nmm .
𝛑 𝟏
(2.1)
c. Raportul de angrenare, u = 4,75.

Fig. 2.1.1. Schema functionala a angre-


najului conic ortigonal

d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

sin Σ
δ1 = arctg u−cos Σ = 11,88865o, δ2 = Σ − δ1 = 78,11134o.
(2.2)

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.


f. Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.
g. Tipul danturii: dreapta.

5
II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (T1 = 38216,4 Nmm) se adoptă
pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca 18MoMnNi13, cementat pe adâncime mai
mare de 1...1,5 mm și călit, stratul superficial cu duritatea 55...62 HRC, iar miezul cu
250...400 HB. Pentru obţinerea danturii se va dezvolta fluxul tehnologic cu următoarele
operaţii: prelucrare dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
In funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea limită la contact σHlim = 1504,5
MPa şi tensiunea limită la încovoiere σFlim = 400 MPa.

Tabelul 2.1.1 Alegerea materialului, tratamentelor termice si tehnologice

Duritate
Fluxul Duritatea Tensiunea Tensiunea
Tratamentul a
Materialul tehnologic zonelor limita la limita la
termic flancuril
global interioare contact incovoiere
or
Carburare +
Tratament
calire + HRC= HB = 300 25,5HRC
18MoMnNi13 termic de 380 - 450
revenire 55 - 62 - 330 = 1504,5
cementare
joasa

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin


factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare modulul exterior, pentru solicitarea la contact
şi pentru solicitarea la încovoiere, acesta se determină cu relaţiile,

1 3 2T1 KA Kv KHβ KHα ZE Zε ZH 2 sin Σ


me = √ ( σ ) u sinδ = 3,18801 mm
z1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 HP 1

3 2T K K K
1 A v Hβ KHα ZE Zε ZH 2 sin Σ
de1 = √ ψ (1−ψ sinδ 2
( ) = 51,00822 mm
d d 1) σHP u sinδ1

1 3 2T1 KA Kv KHβ KHα ZE Zε ZH 2 sin Σ


Re = √ ( ) = 123,80014 mm
2sinδ1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 σHP u sinδ1

şi respectiv,

1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa


me = z √ ( ) = 2,79516 mm
1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 σFP max

3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa


de1 = √ ( ) = 44,75149 mm
ψd (1−ψd sinδ1 )2 σFP max

1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa


Re = 2sinδ √ ( σ ) = 108,69523 mm
1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 FP max

6
unde, z1 = 16, z2 = u z1 = 76, KA=1,25, Kv = 1,25, ψd =0,3, KHβ =2,75, KHα = 1,3, Zε = 0,92,
ZH = 2,8, ZE = 190 MPa1/2, SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, σHP =
σHlim ZN /SHmin = 1504,5 MPa, KFβ = 1,85, KFα = 1,3, Yε = 0,77, Yβ = 0,93, YSa1=1,8,
YSa2=1,8, YFa1 = 2,5, YFa2 = 2,5, SFmin = 1,8, YN1,2 = 1, YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST
= 400 MPa.

Din relaţiile de mai sus rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la contact şi
se consideră pentru calcule, în continuare, me = 3,18801 mm.

IV. Proiectarea formei constructive

Fig. 2.1.2. Schema cinematica a angrenajului conic si formele rotilor dintate conice

Din STAS se adoptă: me=3 mm.


Lungimea generatoarei conului exterior: Re=108,69523 mm
Lățimea danturii: b=22.
Diametrele exterioare de divizare: de1= 51,00816 mm
de2= 242,28876 mm.

Factorii deplasărilor radiale:


xhm1=-xhm2 = 0.47783

2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric

I. Date de proiectare
a. Turația la intrare: n2= 421,05 rot/min
b. Puterea la intrare: P2=7,68 kW
c. Raportul de angrenare: u=4
d. Durata de funcționare: 10000 h
e. Numărul de angrenaje identice în paralel:
χ=1
f. Tipul danturii: dreapta.

Fig. 2.2.1. Schema functionala a


angrenajului cilindric

7
II. Alegerea materialului, tratamentelor și tehnologiei

Duritate
Fluxul Duritatea Tensiunea Tensiunea
Tratamentul a
Materialul tehnologic zonelor limita la limita la
termic flancuril
global interioare contact incovoiere
or
Carburare +
Tratament
calire + HRC= HB = 300 25,5HRC
18MoMnNi13 termic de 380 - 450
revenire 55 - 62 - 330 = 1504,5
cementare
joasa

III. Calculul de predimensionare


Alegând ca parametrii de dimensionare modulul exterior și distanța dintre axe rezulta:
-pentru solicitarea la contact:

3 2𝑇1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 𝑢±1


𝑚=√ 2 2 (𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 𝑍𝛽 )2 = 2,95641 mm
𝜓𝑚 𝑧1 𝜎𝐻𝑃 𝑢

3 𝑇1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 2
𝑎𝑤 = (𝑢 ± 1) √ 2 (𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 𝑍𝛽 ) = 155,21182 mm
2𝜓𝑎 𝑢𝜎𝐻𝑃

3 2𝑇1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 𝑢±1


d1 = √ 2 (𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 𝑍𝛽 )2 = 62,08472 mm
𝜓𝑚 𝜎𝐻𝑃 𝑢

-pentru solicitarea la încovoiere:

3 2𝑇1 𝑌𝑆𝑎 𝑌𝐹𝑎


𝑚 = √𝜓 𝐾 𝐾 𝐾 𝐾 𝑌𝑌 ( ) = 2,84610 mm
𝑚 𝑧1 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝐴 𝑉 𝐹𝛽 𝐹𝛼 𝜀 𝛽 𝜎𝐹𝑃

3 𝑇1 𝑍1 (𝑢±1)2 𝑌𝑆𝑎 𝑌𝐹𝑎


aw = √ 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛽 𝐾𝐹𝛼 𝑌𝜀 𝑌𝛽 ( ) = 151,72531 mm
2𝜓𝑎 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝜎𝐹𝑃 𝑚𝑎𝑥

3 𝑍1 2𝑇1 𝑌𝑆𝑎 𝑌𝐹𝑎


d1 = √𝜓 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛽 𝐾𝐹𝛼 𝑌𝜀 𝑌𝛽 ( ) = 60,69012 mm
𝑚 𝑧1 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝜎𝐹𝑃

unde, z1 = 21, z2 = u z1 = 84 KA=1,8, Kv = 1,25, ψd =1,2, KHβ =1,3, KHα = 1,2, Zε = 0,93, ZH
= 2,4, ZE = 190 MPa1/2, SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, σHP = σHlim ZN
/SHmin = 1504,5 MPa, KFβ = 1,3, KFα = 1,3, Yε = 0,88, Yβ = 0,93, YSa1=1,8, YSa2=1,8, YFa1 =
3, YFa2 = 3, SFmin = 1,5, YN1,2 = 1, YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 400 MPa.

IV. Proiectarea formei constructive

Din STAS se adopta modulul normal: mn = 3 mm.


Pentru αn se ia o valoare STAS αn = 200.
Calculul distanței dintre axe si a unghiului de angrenare în plan frontal:

𝑚𝑛 (𝑧2 ±𝑧1 )
𝑎= = 155,21152 mm
2𝑐𝑜𝑠𝛽

8
tg α
αt = arctg cos βn = 20,000000

Se calculează unghiul real de angrenare:


𝑎
𝛼𝑤𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (𝑎 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 ) = 24,276840
𝑤
sin 𝛼𝑛
𝛼𝑤𝑛 = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ( sin 𝛼 sin 𝛼𝑤𝑡 ) = 24,276840.
𝑡

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului:


𝑚𝑛 cos 𝛼𝑡
𝑑𝑤1,2 = 𝑧1,2
cos 𝛽 cos 𝛼𝑤𝑡

dw1=63,99999 mm; dw2=255,99999 mm.

Lățimea danturii: b=ψaaw=47,99999.

2.3. Calculul de predimensionare a arborilor

Fig. 2.2.2. Parametrii geometrici principali ai rotilor

Calculul aproximativ al arborilor care susțin roțile:


3 16𝑀
𝑑𝐴1 = √ 𝑡2 = 18,65088 mm
𝜋𝜏 𝑎𝑡

3 16𝑀
𝑑𝐴2 = √ 𝑡2 = 31,35191 mm
𝜋𝜏 𝑎𝑡

3 16𝑀
𝑑𝐴3 = √ 𝑡2 = 56,20024 mm
𝜋𝜏 𝑎𝑡

Calculul aproximativ al lungimilor butucilor din condiția de rezistență a


penelor paralele:

4𝑀𝑡1,2
𝐿1,2 =
ℎ 𝑑𝐴1,2 𝜎𝑎𝑠

9
L1=30,76402 mm; L2= 62,01638 mm.

În funcție de lungimile butucilor se aleg dimensiunile penelor, astfel din STAS


rezultă: h1= 8 mm
h2= 10 mm.
Unde: mn = 3; z1 = 21; z2 = 84; β = 100; αn = 200; αt = 200; a = 155,21152 mm; aw = 160 mm;
αwt = 24,276840; ψa = 0,4; Mt2 = 174266,78 N*mm; h1 = 8 mm; h2 = 10 mm; dA1 = 31,76402
mm; dA2 = 56,20024 mm.

Se adopta:
-pentru angrenajul conic: men = 3 mm; de1 = 51,00816 mm; de2 = 242,28876
mm; b = 22 mm; dA1 = 18,65088 mm; dA2 = 31,35191 mm;
-pentru angrenajul cilindric: m = 3; aw = 160 mm; dW1 = 63,99999 mm; dW2
= 255,99999 mm; b = 47,99999 mm; dA3 = 56,20024 mm; L1 = 30,76402 mm; L2 = 62,01638
mm.

Fig.2.2.2. Parametrii geometrici principali


ai rotilor

10
3. Schema cinematica la scara

Fig. 3.1. Schema cinematica a reductorului conico-cilindric

Fig. 3.2. Schema personalizata a reductorului conico-cilindric

11
4. Calculul geometriei angrenajului conic
Ca urmare a calculului geometriei angrenajului conic pentru proiectare se vor retine>
-elementele geometrice de proiectare constructiva si tehnologic;
-viteza periferica in polul angrenarii din sectiunea mediana;
-treapta de precizie asociata procedeului de prelucrare;
-rugozitatile flancurilor active si suprafetelor de racordare;
-tipul lubrifiantului si vascozitatea;
-fortele din angrenaj.

Fig. 4.1. Parametrii geometrici ai angrenajului conic

12
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric
Ca urmare a calculului geometriei angrenajului cilindric pentru proiectare se vor retine>
-elementele geometrice de proiectare constructiva si tehnologic;
-viteza periferica in polul angrenarii din sectiunea mediana;
-treapta de precizie asociata procedeului de prelucrare;
-rugozitatile flancurilor active si suprafetelor de racordare;
-tipul lubrifiantului si vascozitatea;
-fortele din angrenaj.

Fig. 5.1. Parametrii geometrici ai angrenajului cilindric

13
6. Calculul geometriei angrenajului cilindri (cu MDESIGN)

14
15
Fig. 6.1.Rezultatele verificarii cu pachetul MDESIGN a angrenajului cilindric

16
7. Calculul fortelor din angrenaje
7.1. Schema fortelor

Ft=forta tangentiala
Fr=forta radiala
Fn=forta normala
Mt1=momentul de torsiune al pinionului
Mt2=momentul de torsiune al rotii
αw=unghiul de angrenare real
db1,2=diametrele cercurilor de baza
dw1,2=diametrele cercurilor de rostogolire
ω1,2=vitezele unghiulare

Fig. 7.1.1. Schema fortelor in angrenajul cilindric

δ1,2=semiunghiurile conurilor de divizare


dm1,2=diametrele cercurilor de divizare medii
βm=unghiul de inclinare al danturii pe cercul de divizare mediu
αwt=unghiul de angrenare in plan frontal
αn=unghiul de angrenare in plan normal median
ω1,2=vitezele unghiulare
Mt1-momentul de torsiune al pinionului conic
Mt2-momentul de torsiune al rotii conice

Fig. 7.1.2. Schema fortelor in angrenajul conic

17
7.2. Fortele din angrenajul conic

Fig.7.2.1. Valorile fortelor din angrenajul conic

7.3. Fortele din angrenajul cilindric

Fig. 7.3.1. Valorile fortelor din angrenajul cilindric

18
8. Calculul arborilor
8.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar

Fig. 8.1.1 Schema de încărcare a arborelui de intermediar

19
8.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar

20
21
22
9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar

a. b.
Fig. 9.1 a. tipul rulmentului (simbol), dimensiunile, dimensiunile de montaj, factorii de
calcul, sarcinile radiale de bază Cr şi C0r; b. relaţiile de calcul şi a valorilor parametrilor din
acestea pentru determinarea sarcinii dinamice echivalente

Pentru arborele de intrare se adopta in urma calculului arborelui rulmenti radiali axiali
cu bile din catalogul Schaefller dupa cum urmeaza:

D = 72 mm
d = 42 mm
B = 17 mm
Cr = 320000 N
Simbol: 7205-B-JP

unde, D este diametrul exterior, d este diametrul interior, B este latimea rulmentului, Cr este
sarcina radiala de baza dinamica.

Pentru arborele intermediar se aleg rulmenti radiali axiali cu role conice.

D = 52 mm
d = 31 mm
T = 16.25 mm
Cr = 32000 N
Simbol: 30205

unde, D este diametrul exterior, d este diametrul interior, T este latimea rulmentului, Cr este
sarcina radiala de baza dinamica.

23
Pentru arborele de iesire se aleg rulmenti radiali cu bile pe un rand.

D = 130 mm
d = 84 mm
B = 25 mm
Cr = 65500 N
Simbol: 6008

unde, D este diametrul exterior, d este diametrul interior, B este latimea rulmentului, Cr este
sarcina radiala de baza dinamica.

Rulmentii se monteaza cu fixare axiala la ambele capete la exterior.

FrA= 3916.08 N
FrB= 331.739 N
Fat = Fa2I+FaAI-Fa1II-FaBI
Fat = 683.61928 N
Y = 1.6
FaAI = 0.5(FrA/ Y) = 1223.775 N
FaBI = 0.5(FrB/Y) = 208.41718 N
Fat+ FaAI-FaBI= 1100.45364 N >0
A ----> B => FaA = FaAI = 1223.775 N
FaB = Fat + FaAI = 1907.39428 N
Lagărul A:
e = 0.37
1223.775
FaA/ FrA = 3916.08 = 0.3125 < e
P = FrA =3916.08 N

Lagărul B:
e = 0.37
208.41718
FaB/ FrB = 331.739 = 0.62825 > e
P = X FrB + Y FaB = 0.67 * 331.739 + 1.6 * 208.41718 = 555.73248 N

Pentru verificarea rulmentului din lagarul A:

F’aA < Fa + Fa’B  FaA = Fa’B + Fa


FaB = Fa’B

Pentru verificarea rulmentului din lagarul B:

F’aA > Fa + Fa’B  FaA = Fa’A


FaB = Fa’B - Fa

Calculul sarcinii dinamice echivalente:

𝑭𝒂𝑨
≤𝒆
𝑹𝑨

P = RA + 1.12 Y FaA

24
𝑭𝒂𝑩
≤𝒆
𝑹𝑩

P = RB + 1.12 Y FaB

𝑭𝒂𝑨
>𝑒
𝑹𝑨

P = 0.67RA + 1.68YFaA

𝑭𝒂𝑩
>𝑒
𝑹𝑩

P = 0.67RB + 1.68YFaB

Verificarea rulmentilor dupa capacitatea de incarcare:

60 𝑛2 𝐿ℎ
L= 106

10. Calculul asamblarilor cu pene pentru asamblarea roata conica

a. b.

Fig. 10.1 Cotarea canalelor de pană: a – din arbore;b – din butuc

Mt2 = 174266,78 [Nmm]


d2 = D2intermediar = 32 mm

Alegerea materialelor pentru pana

E295 conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2)

Alegerea formei penei si a dimensiunii sectiunii transversale


25
Se adopta pana paralela forma A de dimensiune:

b = 10 mm
h = 8 mm
t1 = 5mm
t2 = 3.3 mm

Dimensionare si verificare

Mt = Mt2 = 174266,78 [Nmm]


dA = d2 = 32 mm
τas = 80 Mpa
h = 8 mm
lc = 28,10754 mm
l = b + lc = 10 mm + 28,10754 mm = 38,10754 mm  lSTAS = 38 mm

Daca lSTAS > lungime butuc roata conica se vor monta 2 pene de lungime lSTAS / 2 la 180°

11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere


Schema de ungere prin imersare (barbotare)

Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de


imersare a unei unei roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau, uzual,
10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii. Distanţa de la roată la fundul băii de ulei (3…4)δ ≤ H <
(5…7)δ cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie să se afle
în ulei pe toată înăţimea din secţiunea exterioară a dintelui.
Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.

Fig. 11.1 Schema de ungere prin imersare (barbotare)

26
12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare

Pentru arborele de intrare se folosesc mansete de etansare.


Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca între
suprafeţele plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind planeitatea şi rugozitatea)
să se monteze garnituri de etanşare care ar modifica alezajele rulmenţilor prelucrate în
subansamblul carcasă; uneori, în cazul dimensiunilor mari, se pot folosi paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton presat sau din
material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-axiali garnitura metalică are
şi rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul garniturilor
din pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie

Fig. 12.1 Etanșări cu contact cu garnituri manșetă de rotație

BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității
Transilvania din Braşov, 2012 (format electronic: www.mg.rrv.ro, username: student;
password: mogan).
3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2001.
4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2002.
5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.
6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

27
B. ANEXE

Modelul 3D

28
29
Desen de ansamblu

Desen de executie

30
31
32