CZU 91(073.

3) Preliminarii
G 31
Curriculumul şcolar la Geografie pentru învăţămîntul liceal, exprimat prin com-
Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 21 apri- petenţe generale şi specifice, reprezintă documentul normativ principal ce descrie
lie 2010; prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 244 din 27 aprilie 2010. procesul educaţional în unităţi de conţinut, activităţi de învăţare şi evaluare, sugestii
Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţă- metodologice de predare şi evaluare.
mîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prie- Curriculumul asigură dezvoltarea elevului în raport cu particularităţile individuale ale
tenoase copilului”, finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova. acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional. El oferă fiecărui elev posibilitatea de
Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de Banca a-şi realiza potenţialul propriu în cunoaştere, comportament, socializare şi dezvoltă la elevi
Mondială. experienţele individuale incluzîndu-i în activitatea de instruire activă.
Curriculumul modernizat la geografie este orientat spre formarea competenţelor
Echipele de lucru: care oferă tinerilor posibilitatea reală de integrare socială, inclusiv posibilitatea de a
Curriculumul modernizat (2010): Codreanu Igor, doctor, conf. univ., coordonator; Volontir acumula independent informaţiile necesare. Competenţa poate fi definită ca rezultat
Nina, doctor, conf. univ.; Roşcovan Serafima, lector superior, grad didactic superior; Fedco Va- calitativ al unui proces de contextualizare, utilizare adecvată a tuturor achiziţiilor ofe-
leriu, lector superior; Axînti Svetlana, prof., grad didactic I; Calmîş Raisa, pof., grad didactic I; rite de educaţie (cunoştinţe, priceperi, deprinderi, atitudini) în vederea realizării unor
Roşca Haralampie, prof., grad didactic I.
probleme de ordin cotidian în mod acţional.
Ediţia a II-a (2006): Odoleanu N., coordonator; Sochircă V.; Boboc N., Matei C., Lungu A., Orientarea educaţiei spre formarea de competenţe este o schimbare în învăţămînt,
Mîtcu M., Volontir N., Nistor N., Rusu E., Talchiu V., Tanasov L., Primenciuc M. deoarece se dă prioritate posibilităţii elevului de a face faţă situaţiilor cotidiene concre-
Ediţia I (1999): Volontir N.; Drumea P. te, excluzînd cunoştinţele ce nu conferă competenţe, care nu sînt funcţionale în prezent
Redactor: Mihai Papuc şi nu vor fi nici în viitor.
Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco În baza curriculumului modernizat profesorii vor elabora proiecte de lungă durată,
Redactor tehnic: Nina Duduciuc vor deriva competenţele specifice, vor elabora strategii didactice pentru procesul de
Machetare computerizată: Anatol Andriţchi învăţare şi evaluare.
Copertă: Vitalie Ichim Curriculumul indică numărul de ore pentru fiecare temă, însă profesorul are drep-
tul de a modifica acest număr de ore rezervat, în funcţie de nivelul de pregătire a elevi-
lor. În clasele a X-a–a XI-a sînt incluse cîte două lucrări practice, iar în clasa a XII-a o
singură lucrare practică, realizarea cărora va fi apreciată la toţi elevii.
Curriculumul este destinat autorilor de manuale şi de alte materiale didactice la geo-
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa, grafie (atlase, ghiduri pentru profesori, caiete de lucru independent ş.a.), profesorilor de
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;
geografie, inspectorilor, conducătorilor instituţiilor de învăţămînt, părinţilor şi elevilor.
e-mail: prini@stiinta.asm.md Administrarea disciplinei:
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Nr. de unităţi de Nr. de ore
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa
Geografie: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – conţinuturi pe clase pe an
Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 24 p. – (Curriculum naţional) Obligatoriu Ştiinţe socioumane a X-a 7 68
Bibliogr.: p. 24 (27 tit.) a XI-a 5 68
a XII-a 4 34
ISBN 978-9975-67-684-7
91(073.3)
I. Concepţia didactică a disciplinei
Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3; Disciplina Geografie are un rol deosebit în formarea deprinderilor şi abilităţilor ne-
MD-2028, Chişinău, Republica Moldova cesare învăţării continue pe toată durata vieţii, pentru orientarea elevilor spre un viitor
decent şi integrarea activă în societate.
Disciplina îşi aduce o contribuţie importantă la formarea şi dezvoltarea compe-
© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010 tenţelor-cheie europene, recomandate de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene,
ISBN 978-9975-67-684-7 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010 cu precădere în ceea ce priveşte calităţile viitorului cetăţean. Scopul predării–învăţării

3
geografiei este formarea la elev a concepţiei ştiinţifice despre lumea înconjurătoare şi
orientarea personalităţii în formare în condiţiile impactului antropic actual.
Procesul educaţional la geografie are menirea de a forma la elevi capacităţi de solu-
ţionare a problemelor ce ţin de interacţiunea culturii şi activităţii economice; cultivarea
capacităţilor de adaptare rapidă şi responsabilă a personalităţii umane la condiţiile ino-
vaţiilor şi ale reformelor sociale din prezent; formarea capacităţilor de aplicare a reali-
zărilor ştiinţifico-tehnice; cultivarea capacităţii de valorificare culturală a informaţiei
furnizată de mijloacele audiovizuale; cultivarea responsabilităţii civice a personalităţii
şi a comunităţii umane în raport cu problemele specifice populaţiei; formarea capaci-
tăţilor de înţelegere şi de aplicare a democraţiei la nivelul principiilor sale valorice de
conducere socială eficientă şi a instituţiilor sale recunoscute la scară universală, care
promovează drepturile omului.
În concluzie, putem menţiona că rolul geografiei ca disciplină şcolară constă în
educaţia geoecologică a personalităţii elevului în formare, în educaţia globală, econo-
mică, culturală, europeană, interdisciplinară, de dezvoltare durabilă.
La baza desfăşurării procesului educaţional la geografie stau următoarele principii
didactice:
– principiul integrării teoriei cu practica, care presupune că tot ceea ce se însuşeşte,
se cere să fie valorificat în activităţile ulterioare, asigurînd dobîndirea competen-
ţelor generale şi particulare;
– principiul respectării particularităţilor de vîrstă şi individuale, care sugerează că
este bine să pornim instruirea şi educaţia de la natura interioară a elevului şi să
nu depăşim limitele pe care le permite vîrsta şi caracteristicile individuale, ofe-
rind elevului un maximum din ceea ce el poate asimila la un moment dat;
– principiul învăţării conştiente şi prin acţiune, care susţine ideea ca elevii să par-
ticipe singuri la acumularea cunoştinţelor, formîndu-şi deprinderi, priceperi,
competenţe, atitudini prin exersare;
– principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei pentru învăţare, ce determină dezvolta-
rea interesului cognitiv, care se leagă de motivaţia socială pe un termen lung;
– principiul învăţării temeinice, care implică însuşirea cunoştinţelor teoretice şi
practice esenţiale de către elevi, care să asigure formarea personalităţii integrale,
dezvoltînd iniţiativa, spiritul de independenţă, adaptabilitatea la nou, dezvoltarea
capacităţii de autoinstruire şi de autoevaluare;
– principiul învăţării sistematice şi continue, care asigură conexiunea între ceea ce
se învaţă la moment şi ceea ce s-a învăţat anterior, formînd la elevi deprinderi
de muncă sistematică, altoindu-le perseverenţă, conştiinciozitate, disciplină în
gîndire şi acţiune, un stil de muncă coerent şi eficient.
Competenţele specifice din curriculum sînt orientate spre:
– reproducerea datelor;
– utilizarea corectă a termenilor ştiinţifici;
– aprecierea particularităţilor fizice, sociale, economice la nivel local, regional, global;
– explicarea relaţiilor cauzale dintre componentele naturii;
– utilizarea mijloacelor cartografice, grafice în procesul de predare–învăţare;
– stabilirea efectelor impactului antropic în natură;
– propunerea soluţiilor de rezolvare a problemelor mediului;
– respectarea culturii şi tradiţiilor naţionale ale popoarelor lumii;
4 5
– utilizarea corectă a limbii materne şi a limbilor străine;
– formarea legăturilor interdisciplinare.
Sistemul de competenţe curriculare este orientat spre formarea valorilor şi atitudi-
nilor de ordin lingvistic, cultural, social.
II. Competenţe-cheie/transversale
• Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;
• Competenţe de învăţare în limba maternă/limba de stat;
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină;
• Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologii;
• Competenţe acţional-strategice;
• Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale;
• Competenţe interpersonale, civice, morale;
• Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
• Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori);
• Competenţe antreprenoriale.
III. Competenţele transdisciplinare pe treapta de învăţămînt liceal
• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbu-
nătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale;
• Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/de stat în situaţii reale
ale vieţii;
• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat;
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină;
• Competenţe de a comunica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii;
• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate
în permanentă schimbare;
• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile
Matematică, Ştiinţe şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale;
• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific;
• Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune
soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii;
• Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru
protecţia mediului ambiant;
• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală;
• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a
utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale;
• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a res-
pecta opiniile semenilor săi;
• Competenţe de a manifesta o poziţie civică activă, solidaritate şi coeziune socială
pentru o societate nondiscriminatorie;
• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor
moral-spirituale;
 • Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării a XII-a 1. Geografia mediului. Caracterizare generală 4
continue şi autorealizării personale; 2. Tipologia mediului geografic 8
• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă; 3. Domeniile de degradare a mediului. Protecţia mediului 13
• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi; 4. Problemele actuale ale mediului natural şi ale lumii contemporane 7
• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor 2 ore la discreţia
etnii în scopul aplicării creative şi autorealizării personale; profesorului
• Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale;
• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile eco-
nomiei de piaţă, în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial; VI. Subcompetenţe, sugestii de conţinuturi, activităţi de învăţare şi
• Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională. evaluare

Clasa a X-a, Geografie fizică generală

IV. Competenţele specifice ale disciplinei (68 de ore, inclusiv 3 ore la discreţia profesorului)
• Colectarea, prelucrarea şi interpretarea datelor şi materialelor geografice; Activităţi de învăţare
• Clasificarea unor elemente, obiecte geografice; Subcompetenţe Conţinuturi
şi evaluare
• Construirea unui demers ştiinţific geografic; Pămîntul – individuali-
• Elaborarea unor documente cu caracter geografic (scheme, schiţe, hărţi, diagra- 1. Comunicarea corectă în lim- tate în univers – 10 ore 1. Identificarea termenilor spe-
me, profiluri); ba maternă cu utilizarea adec- Noţiuni-cheie: univers, cifici din textul manualului, din
• Interpretarea unor documente geografice (texte ştiinţifice, hărţi, diagrame, ima- vată a termenilor geografici sistem solar, galaxie, gra- alte surse. Realizarea comuni-
gini, fotografii ş.a.); (Notă: competenţa este univer- vitaţia terestră, globul ge- cărilor geografice cu utilizarea
• Caracterizarea complexă a unor obiecte, procese, fenomene geografice; sală, pentru toate unităţile de ografic, harta, planul. termenilor specifici. Dictare ge-
• Rezolvarea unor probleme abordate în temele studiate; conţinut) ografică. Autoevaluare. Evaluare
• Întocmirea unor prognoze ale evoluţiei unor procese, fenomene geografice; Descriptori: reciprocă.
• Prelucrarea surselor de informaţie. • Selectarea termenilor specifici;
• Definirea termenilor noi;
V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp • Utilizarea termenilor geogra-
fici în comunicare.
Clasa Temele Nr. de ore 2. Aprecierea importanţei ca- • Universul şi sistemul 2. Analizarea şi interpretarea
a X-a 1. Pămîntul – individualitate în univers 10 racteristicilor şi proprietăţilor solar imaginilor despre univers, Sis-
2. Litosfera 17 fizice ale Terrei • Soarele şi influenţa sa tem solar, Pămînt.
3. Atmosfera terestră 16 • Descrierea structurii univer- asupra Pămîntului Descrierea explicativă a caracte-
4. Hidrosfera 12 sului şi a sistemului solar; • Caracteristicile şi pro- risticilor Terrei.
5. Biosfera 4 • Argumentarea influenţei Soa- prietăţile fizice ale Pă- Demonstrarea mişcărilor Pă-
6. Solul 3 relui asupra Pămîntului; mîntului: forma, di- mîntului cu ajutorul globului
7. Învelişul geografic 3 • Analizarea caracteristicilor şi mensiunile, masa şi geografic sau al telurului. Do-
3 ore la discreţia proprietăţilor fizice ale Pămîn- densitatea, mişcările de cumentarea în reţeaua Internet.
profesorului tului; rotaţie şi de revoluţie, Selectarea informaţiilor pentru
a XI-a 1. Harta politică a lumii 4 • Explicarea consecinţelor miş- gravitaţia terestră, mag- elaborarea unui referat. Com-
2. Resursele naturale 7 cărilor Pămîntului; netismul terestru, căldura pletarea de tabele. Elaborarea de
3. Populaţia 10 • Aprecierea importanţei pro- internă scheme. Problematizarea. Tabe-
4. Economia mondială 19 prietăţilor fizice ale Terrei. lul Presupuneri – consecinţe. Dez-
5. Caracterizarea economico-geografică a regiunilor şi a statelor 24 baterea. Controversa academică.
4 ore la discreţia Interogarea multiprocesuală.
profesorului 3. Reprezentarea cartografică a • Reprezentarea cartogra- 3. Tabelul de comparare. Analiza
spaţiului terestru fică a spaţiului terestru: imaginilor din manual. Lucrul

6 7
• Analizarea modalităţilor de globul geografic, harta cu globul, cu planul, cu harta ge- • Aprecierea rolului scoarţei te- • Etapele evoluţiei geolo- Completarea Agendei cu notiţe,
reprezentare cartografică a spa- geografică şi planul. ografică. Citirea planului. Elabo- restre în învelişul geografic. gice şi paleogeografice a privind selectarea particularită-
ţiului terestru; rarea planului unui teren. Cla- Prognozarea evoluţiei scoarţei Pămîntului. ţilor specifice etapelor geologice.
• Explicarea elementelor planu- Lucrarea practică nr. 1: sificarea hărţilor după diferite terestre. 7. Examinarea hărţii fizice la
lui şi hărţii geografice; Calcularea orei pe glob, criterii. Lucrul cu atlasul şcolar. 7. Caracterizarea complexă a identificarea particularităţilor
• Identificarea tipurilor de hărţi utilizînd reţeaua de gra- Autoevaluare. Interevaluare. reliefului Terrei reliefului Pămîntului. Reprezen-
după diferite criterii. de/harta fuselor orare. • Identificarea pe harta fizică a • Relieful. Particularităţi tarea schematică a clasificării
4. Rezolvarea exerciţiilor, pro- 4. Rezolvarea exerciţiilor cu particularităţilor reliefului Terrei; generale. Clasificarea re- reliefului. Utilizarea posteru-
blemelor, ce ţin de reprezen- aplicarea suportului cartografic. • Clasificarea reliefului Terrei liefului. lui la caracterizarea unităţilor şi
tarea cartografică a spaţiului Interpretarea materialelor grafi- conform diferitor criterii; tipurilor de relief. Localizarea
terestru ce şi cartografice. • Explicarea rolului factorilor • Unităţile majore de reli- pe harta-contur a vulcanilor, a
• Utilizarea hărţii fuselor orare/ Utilizarea tabelului comparativ endogeni în modelarea scoarţei ef ale uscatului şi ale ba- regiunilor seismice, a unităţilor
a reţelei de grade în calcularea la compararea planului cu harta terestre; zinelor oceanice. de relief. Descrierea unităţilor
orei pe glob; geografică. • Caracterizarea unităţilor ma- de relief conform unui algoritm.
• Măsurarea distanţelor şi su- Exerciţii de măsurare a distanţe- jore de relief ale uscatului şi ale Completarea portofoliului. Ela-
prafeţelor pe hărţi; lor pe glob, pe harta geografică. bazinelor oceanice; • Procesele exogene şi borare de scheme. Completare
• Analizarea materialelor car- Exerciţii de calculare a orei pe • Explicarea rolului proceselor tipurile de relief create: de tabele: Ciorchinele. Interpre-
tografice. glob. exogene în modelarea diferenţi- gravitaţional, torenţi- tarea reliefului localităţii nata-
ată a scoarţei terestre; al, fluvial, carstic, eolian, le. Aplicaţii practice în orizon-
5. Analizarea structurii interne Litosfera – 17 ore 5. Analiza imaginilor din manu- • Caracterizarea tipurilor de relief; glaciar, biogen. tul local.
şi a compoziţiei Pămîntului Noţiuni-cheie: crustă, li- al. Studierea colecţiilor de mi- • Analizarea reliefului orizontu- • Rolul scoarţei terestre Elaborarea unui referat ştiinţific
• Descrierea structurii interne a tosferă, astenosferă, cu- nerale şi roci. Elaborarea unui lui local; în învelişul geografic. despre rolul scoarţei terestre în
Pămîntului; renţi subcrustali, mişcări referat despre importanţa prac- • Aprecierea rolului scoarţei te- învelişul geografic.
• Caracterizarea tipurilor de tectonice, plăci litosferi- tică a mineralelor şi a rocilor. restre în învelişul geografic. Aplicarea unei grile de evaluare.
crustă (continentală şi oceanică); ce, seisme, magmatism, Completarea de tabele. Elabora- 8. Caracterizarea generală a Atmosfera terestră – 6 ore 8. Analiza materialelor grafice
• Analizarea compoziţiei petro- geosinclinal, canion, ha- rea de scheme. Documentarea atmosferei Noţiuni-cheie: radiaţie so- din manual. Argumentarea idei-
grafice a scoarţei terestre; made, erguri, morene. cu surse bibliografice, în reţeaua • Analizarea caracteristicilor ge- lară, umiditatea aerului, lor. Elaborarea unui rezumat.
• Aprecierea importanţei struc- • Structura internă şi Internet. nerale ale atmosferei terestre; condensare, sublimare, Tabelul Particularităţi–consecin-
turii interne şi a compoziţiei compoziţia Pămîntului Tabelul incomplet. Ciorchinele. • Aprecierea importanţei com- ciclon, anticiclon, alizee, ţe. Emiterea de idei. Dezbaterea.
Pămîntului pentru natură, pen- • Scoarţa terestră: crusta Completarea portofoliului. Re- poziţiei şi structurii atmosferei. muson, mase de aer, vre- 9. Analizarea şi interpretarea
tru viaţă. continentală şi oceanică. prezentare schematică. Grilă de 9. Analiza datelor, materialelor mea, harta sinoptică. hărţii climatice la caracterizarea
6. Elaborarea unui demers şti- • Compoziţia crustei. evaluare. grafice şi cartografice la carac- • Compoziţia şi structura elementelor climei, a repartiţiei
inţific despre prognoza evoluţi- 6. Selectarea informaţiilor din terizarea elementelor climatice atmosferei. geografice a lor, la explicarea re-
ei scoarţei terestre Internet pentru elaborarea unui • Caracterizarea generală a ti- • Radiaţia solară. Tipurile laţiei cauză–efect. Utilizarea ta-
• Explicarea rolului factorilor • Dinamica scoarţei te- referat despre evoluţia scoarţei purilor de radiaţie solară; de radiaţie solară. Repar- belului Cauze–consecinţe.
endogeni în dinamica scoarţei restre. Procesele endoge- terestre. Explicarea fenomenelor • Interpretarea hărţii climatice la tiţia geografică a radiaţiei Analizarea graficilor variaţiei
terestre; ne: mişcările tectonice, şi proceselor geologice în evolu- caracterizarea şi repartiţia geo- solare pe glob. Bilanţul anuale a elementelor climatice
• Analizarea cauzelor dinamicii vulcanismul, cutremurele ţia Pămîntului. Analiza imagi- grafică a elementelor climatice: radiativ. pentru diferite regiuni ale Ter-
plăcilor litosferice; de pămînt. nilor din manual. Scrierea unui temperatura aerului, presiunea • Temperatura aerului. rei. Construirea climatograme-
• Caracterizarea generală a ele- • Plăcile litosferice şi di- text, examinînd elementele hăr- atmosferică, vînturile, umiditatea Variaţia temperaturii ae- lor. Interpretarea climatogra-
mentelor geostructurale ale namica lor. ţii tectonice. Completarea tabe- aerului, precipitaţiile atmosferice; rului. Repartiţia geografi- melor din manual. Formularea
scoarţei terestre; • Elementele geostructu- lului Presupuneri-consecinţe. • Caracterizarea formelor de că a temperaturii aerului. concluziilor. Rezolvarea situaţi-
• Interpretarea hărţii tectonice; rale ale scoarţei terestre. Elaborarea unei comunicări şti- condensare a vaporilor de apă; • Presiunea atmosferi- ilor-problemă, analizînd harta
• Descrierea particularităţilor • Geocronologia Pămîn- inţifice despre dinamica Plăcilor • Explicarea acţiunii factorilor că. Repartiţia geografică repartiţiei precipitaţiilor atmo-
specifice etapelor evoluţiei Pă- tului. Scara timpului ge- litosferice. Brainstormingul. care determină repartiţia geo- a presiunii atmosferice. sferice.
mîntului; ologic. grafică a elementelor climatice; Vînturile.

8 9
• Interpretarea graficilor variaţi- • Umiditatea aerului. Aplicarea diagramei Venn la • Explicarea dinamicii apelor în • Proprietăţile chimice şi lor fizice şi chimice ale apelor
ei elementelor climatice în dife- Formele de condensare a compararea caracteristicilor ci- ocean; fizice ale apelor oceanice. oceanice.
rite regiuni ale Terrei; vaporilor de apă. Nebu- cloanelor şi anticicloanelor. • Caracterizarea generală a ape- • Dinamica apelor în Localizarea obiectelor hidro-
• Analizarea climatogramelor; lozitatea. Aplicarea desenului schematic lor subterane (freatice şi de ocean: mişcări ondulato- grafice pe harta-contur. Tabelul
• Caracterizarea maselor de aer; • Precipitaţiile atmosferi- la explicarea mecanismului de adîncime); rii, mişcări ritmice, miş- simbolic.
• Explicarea circulaţiei generale ce. Repartiţia geografică formare a musonilor, brizelor, a • Caracterizarea generală a rî­ cări de translaţie marină Descrierea unui obiect hidro-
a atmosferei; a precipitaţiilor atmosfe- circulaţiei generale a atmosferei. urilor (elementele rîului, reţea • Apele uscatului: apele grafic. Analizarea materialelor
• Aprecierea importanţei circu- rice. Construirea şi interpretarea ro- hidrografică, sistem fluvial, de- subterane, rîurile, lacuri- grafice din manual. Elaborarea
laţiei generale a atmosferei. • Circulaţia generală a at- zei-vîntului. pendenţa rîurilor de climă şi le, mlaştinile, gheţarii. unui rezumat. Interogarea mul-
10. Citirea şi interpretarea hăr- mosferei. Utilizarea posterului la evaluare. relief, alimentarea rîurilor, regi- tiprocesuală. Ciorchinele. Elabo-
ţii sinoptice • Vremea şi prevede- 10. Observaţie liberă asupra stă- mul hidrologic al rîurilor; rarea referatelor, a comunicări-
Descifrarea semnelor convenţi- rea ei. rii vremii. Elaborarea unei co- • Clasificarea lacurilor după ge- lor geografice. Completarea de
onale ale hărţii sinoptice; municări despre starea timpului neza cuvetelor lacustre; tabele. Documentarea bibilio-
Descrierea stării vremii con- meteorologic. • Caracterizarea generală a grafică, în reţeaua Internet. De-
form hărţii sinoptice; Exerciţii de codificare şi decodi- mlaştinilor şi a gheţarilor; scrierea unui obiect hidrografic.
Aprecierea rolului hărţilor si- ficare a elementelor meteorolo- • Aprecierea importanţei hidro- Călătorie geografică pe un fluviu.
noptice la prognozarea vremii. gice, utilizînd harta sinoptică. sferei în învelişul geografic. • Rolul hidrosferei în în- Evaluare interreciprocă.
11. Descrierea zonelor climatice Prognozarea timpului meteoro- 15. Elaborarea unui demers şti- velişul geografic. Completarea portofoliului.
• Explicarea rolului factorilor logic, analizînd harta sinoptică. inţific despre rolul hidrosferei 15. Investigarea surselor bibli-
genetici ai climei; • Clima. Factorii gene- 11. Aplicarea algoritmului la ca- pentru Terra ografice.
• Caracterizarea zonelor climatice; tici ai climei. Zonele cli- racterizarea zonelor clima- • Colectarea şi prelucrarea date- Selectarea materialelor din In-
• Argumentarea relaţiilor dintre matice. tice. Analizarea şi interpretarea lor şi informaţiilor; ternet. Documentarea biblio-
elementele climatice; Lucrarea practică nr. 2: climatogramelor din atlas şi alte • Construirea reprezentărilor grafică. Formularea deciziilor.
• Aprecierea rolului climei pen- Descrierea unei zone cli- surse. Explicarea relaţiilor din- grafice; Formularea concluziilor. Argu-
tru natură şi viaţa omului. matice în baza hărţii cli- tre elementele climatice în ca- • Formularea concluziilor despre mentarea ideilor. Reprezentarea
12. Rezolvarea problemelor, matice şi climatogramelor. drul unei zone climatice. Test de rolul hidrosferei pentru Terra. grafică a materialelor selectate.
exerciţiilor ce ţin de elementele evaluare. 16. Argumentarea interacţiu- Biosfera – 4 ore 16. Activitate în perechi: expli-
climatice 12. Rezolvare de exerciţii, proble- nii biosferei cu alte geosfere ale Noţiuni-cheie: biosfera, carea prin exemple concrete a
• Aplicarea gradientului termic; • Rolul atmosferei pentru me cu aplicarea gradientului ter- Terrei plancton, necton, bentos. rolului factorilor ce contribuie la
• Aplicarea coeficientului de Terra. mic şi a coeficientului de umezire. • Explicarea rolului factorilor • Biosfera. Domeniile de răspîndirea organismelor. Elabo-
umezire. care condiţionează răspîndirea viaţă pe Pămînt. rarea posterului, a referatelor. Ta-
13. Aprecierea importanţei at- 13. Elaborarea unui rezumat organismelor în domeniile: ac- • Interacţiunea biosferei belul simbolic. Ciorchinele. Docu-
mosferei terestre în cadrul în- despre rolul atmosferei pentru vatic şi continental de viaţă; cu celelalte geosfere ale mentarea în reţeaua Internet.
velişului geografic Terra. • Identificarea relaţiilor reci- Terrei. Activitate în grup: argumentări
14. Caracterizarea componen- Hidrosfera – 12 ore 14. Analiza materialelor grafi- proce dintre biosferă şi celelalte exemplificate a interacţiunii bi-
telor hidrosferei Noţiuni-cheie: salinitate, ce din manual despre repartiţia geosfere. osferei cu alte geosfere.
• Analizarea materialelor gra- transparenţa apei, curenţi apei pe glob. Evaluare interreciprocă.
fice despre repartiţia apei pe maritimi, tsunami, ma- Analiza schemei Circuitul apei 17. Caracterizarea complexă a Solul – 3 ore 17. Aplicarea tehnicii Graffite
glob; ree, debitul rîului, estuar, în natură din manual. solurilor Terrei Noţiuni-cheie: factori de în explicarea factorilor de pedo-
• Aprecierea importanţei circui- liman, deltă. Reprezentarea schematică a păr- • Explicarea rolului factorilor de pedogeneză. geneză.
tului planetar al apei în natură; • Repartiţia apei pe glob. ţilor componente ale hidrosfe- formare a solului; • Solul şi caracteristici- Utilizarea hărţii solurilor în
• Analizarea caracteristicilor Componentele hidro- rei. • Clasificarea solurilor; le lui. explicarea repartiţiei geografi-
specifice părţilor componente sferei. Identificarea pe harta fizică a • Interpretarea hărţii solurilor; • Factorii de pedogeneză. ce a solurilor pe glob. Utili-
ale Oceanului Planetar; • Oceanul Planetar: componentelor hidrosferei. • Manifestarea comportamentu- • Principalele tipuri de zarea imaginilor şi mostrelor
• Explicarea proprietăţilor chi- oceane, mări, golfuri, Deducerea cauzelor ce determi- lui critic şi util faţă de utilizarea sol pe Terra. Repartiţia pentru caracterizarea tipurilor
mice şi fizice ale apelor oceanice; strîmtori. nă diferenţierea proprietăţi- solurilor. de sol. Dezbateri cu referire la

10 11
 geografică a solurilor pe soluţiile de ameliorare a propri- Rîuri: Ebro, Sena, Rin, Dunăre, Pad, Nipru, Volga, Peciora, Tigru şi Eufrat, Indus,
glob. Solul şi activitatea etăţilor solului. Gange, Brahmaputra, Obi cu Irtîş, Enisei cu Angara, Lena, Amudaria, Sîrdaria, Amur,
omului. Studiu de caz. Autoevaluare şi Huang He, Chiang Jiang, Mekong, Yukon, Mackenzie, Colorado, Mississippi cu Misso-
evaluare reciprocă. uri, Sf. Laurenţiu, Orinoco, Amazon, Parana cu Paraguay, Nil, Niger, Congo, Zambezi,
18. Prelucrarea informaţiilor Învelişul geografic – 3 ore 18. Elaborarea unor scheme, or- Orange, Murray cu Darling.
selectate din Internet şi din alte Noţiuni-cheie: înveliş geo- ganizatori grafici la reprezentarea Lacuri: Onega, Ladoga, Marea Caspică, Aral, Balhaş, Issîk-Kul, Baikal, Eyre, Mare-
surse despre funcţionalităţile grafic, zonalitate, azonali- învelişului geografic. Documenta- le Lac al Ursului, Winnipeg, Marele Lac Sărat, Superior, Michigan, Huron, Erie, Onta-
legităţilor principale ale înveli- tate, ritmicitate, asimetrie. rea în reţeaua Internet. Completa- rio, Maracaibo, Titicaca, Victoria, Cead, Tanganyika, Nyasa (Malavi).
şului geografic • Părţile structurale şi re de tabele. Sistemul Cornell.
• Explicarea legităţilor învelişu- componentele învelişului Activitate în grup: explicarea Clasa a XI-a, Geografie umană a lumii
lui geografic; geografic. funcţionalităţii legităţilor înveli- (68 de ore, inclusiv 4 ore la discreţia profesorului)
• Aprecierea funcţionalităţii le- • Legităţile principale ale şului geografic. Activităţi de învăţare
gităţilor învelişului geografic. învelişului geografic. Pregătirea şi susţinerea unor Subcompetenţe Conţinuturi
şi evaluare
• Argumentarea rolului omului • Învelişul geografic şi so- comunicări ştiinţifice, referate, 1. Comunicarea corectă în lim- Harta politică a lumii 1. Identificarea noţiunilor speci-
în învelişul geografic. cietatea umană. proiecte. ba maternă cu utilizarea adec- – 4 ore fice din text. Lucrul cu dicţio-
vată a termenilor geografici Noţiuni-cheie: hartă poli- narul geografic. Elaborarea unei
Principalele denumiri geografice (Notă: competenţa este univer- tică, poziţie economico- comunicări geografice în scris cu
Mări: Marea Neagră, Marea Azov, Marea Mediterană, Marea Roşie, Marea Nordu- sală, pentru toate unităţile de geografică, state monar- utilizarea termenilor specifici.
lui, Marea Norvegiei, Marea Baltică, Marea Barents, Marea Albă, Marea Kara, Marea conţinut) hii, state federale. Tehnica Maratonul de scrieri.
Laptev, Marea Siberiei de Vest, Marea Bering, Marea Ohotsk, Marea Galbenă, Marea Descriptori: Tehnica Brainwritingul. Tehni-
Japoniei, Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud, Marea Java, Marea Celebes, Ma- • Selectarea termenilor specifici; ca Revizuirea circulară. Tehnica
rea Banda, Marea Arabiei, Marea Timor, Marea Coralilor, Marea Beafort, Marea Bafin, • Definirea termenilor noi; Lanţuri asociative.
Marea Labradorului, Marea Caraibilor. • Utilizarea termenilor în co- Evaluare reciprocă. Autoevaluare.
Golfuri: Hudson, Alaska, Mexic, Californiei, Biscaya, Finic, Botnic, Bengal, Aden, municare. 2. Lucrul cu harta politică a lu-
Guineei, Carpentaria, Marele Golf Australian. 2. Utilizarea schemelor, tabe- mii. Lucrul cu manualul. Con-
Strîmtori: Drake, Magellan, Davis, Bering, Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Calais lelor, în clasificarea statelor lu- • Evoluţia hărţii politice versaţia euristică.
(Dover), Mozambic, Bab el Mandeb. mii conform diferitor criterii a lumii în perioada con- Aplicarea Graficul T în nomina-
Insule: Groenlanda, Newfoundland, Cuba, Antilele Mari, Haiti, Ţara Focului, Ma- • Analizarea hărţii politice a lu- temporană. lizarea schimbărilor cantitative
dagascar, Sri Lanka, Capul Verde, Canare, Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Novaia Ze- mii în scopul perceperii diversi- • Tipologia statelor lumii. şi calitative pe harta politică.
mlea, Kurile, Filipine, Sumatera, Noua Guinee, Tasmania, Noua Zeelanda. tăţii lumii contemporane; Utilizarea Ciorchinelui în clasifi-
Peninsule: Alaska, Labrador, Florida, California, Yucatan, Somalia, Iberică, Scan- • Identificarea schimbărilor carea statelor lumii conform di-
dinaviei, Kola, Apeninică, Balcanică, Crimeea, Arabia, India, Indochina, Malacca, Co- cantitative şi calitative pe har- feritor criterii.
reea, Kamceatka, York, Antarctica. ta politică în perioada contem- Analiza reprezentărilor grafice/
Munţi: Brooks, Stîncoşi, Coastei, Cascadelor, Serra Nevada, Appalaşi, Anzi, Sco- porană; tabelelor.
ţiei, Scandinaviei, Pennini, Pirinei, Alpi, Pădurea Neagră, Carpaţi, Apenini, Caucaz, • Clasificarea statelor după dife- Test de evaluare. Evaluare reci-
Hindukuşi, Himalaya, Tian Shan, Ural, Verhoiansk, Cerski, Marii Cumpene de Ape, rite criterii. procă.
Alpii-Australiei, Atlas, Capului, Scorpiei. 3. Manifestarea atitudinii gri- Resursele naturale – 7 ore 3. Elaborarea comunicărilor ge-
Vulcani: Popocatepeti, Llullaillaco, Kilimanjaro, Kenya, Vezuviu, Etna, Kliucev, julii şi constructive faţă de uti- Noţiuni-cheie: resurse na- ografice.
Krakatau. lizarea resurselor naturale turale, condiţii naturale, Aplicarea Clusteringului în cla-
Podişuri: Boemiei, Podolic, Central Rus, Siberiei Centrale, Iranian, Deccan, Tibet, • Clasificarea resurselor natura- resurse economice, fond sificarea resurselor naturale
Etiopiei, Australiei de Vest, Preriilor, Marelui Bazin, Mexic, Braziliei, Patagoniei. le conform diferitor criterii; funciar. conform diferitor criterii.
Cîmpii: Llanos, Amazonului, Gran Chaco, Entre Rios, Pampas, Mississippi, Litora- • Aprecierea gradului de asigu- • Resursele naturale. Cla- Utilizarea hărţilor tematice/da-
lă Atlantică, Mozambic, Marea Cîmpie a Australiei, Europei de Est, Germano-Polonă, rare cu resurse naturale a diferi- sificarea resurselor na- telor statistice în aprecierea gra-
Bazinul Londrei, Bazinul Parisului, Padului, Română, Siberiei de Vest, Turanului, In- tor regiuni; turale. dului de asigurare cu resurse
dului, Gangelui, Marea Cîmpie Chineză. • Resursele climatice. naturale a regiunilor Terrei.

12 13
• Analizarea hărţilor tematice în • Resursele de apă. Analiza unui fragment de text şi 7. Clasificarea ramurilor eco- Economia mondială 7. Analiza schemei „Compo-
localizarea resurselor naturale; • Resursele de substanţe deducerea de concluzii. Lucrul nomiei mondiale – 19 ore nenţa ramurală a economiei
• Manifestarea comportamen- minerale utile. cu harta-contur. • Utilizarea hărţilor tematice/ Noţiuni-cheie: econo- mondiale”.
tului critic şi constructiv faţă de • Resursele vegetale fau- Conversaţia euristică. datelor statistice în descrierea ra- mie mondială, diviziu- Exerciţii de analiză şi sinteză,
utilizarea resurselor naturale. nistice şi pedologice. Emiterea de idei/elaborarea pro- murilor economiei mondiale; ne geografică internaţi- deducerea concluziilor.
iectelor cu referire la utilizarea • Aprecierea rolului diviziunii ge- onală a muncii, ramură Completarea de tabele, de
raţională a resurselor naturale. ografice internaţionale a muncii. de specializare internaţi- scheme, analizînd fragmente
Organizarea unei lecţii-confe- 8. Caracterizarea factorilor de onală, fond funciar, ba- de text.
rinţă/mese rotunde. dezvoltare a ramurilor agri- lanţa energetică, cabotaj, 8. Aprecierea rolului factorilor
culturii import, export, balan- care contribuie la dezvoltarea
4. Explicarea proceselor şi fe- Populaţia – 10 ore 4. Exerciţii de analiză a datelor • Aprecierea rolului factorilor ţa comercială, integra- agriculturii. Utilizarea tabelului
nomenelor demografice Noţiuni-cheie: natalitate, statistice. care contribuie la dezvoltarea re economică, trafic de comparativ la caracterizarea ti-
• Identificarea caracteristicilor mortalitate, bilanţ natu- Construirea graficului dinami- agriculturii; mărfuri, trafic de pasa- purilor de agricultură.
bilanţului natural tradiţional şi ral, explozie demografi- cii numărului populaţiei. • Compararea caracteristicilor geri, nod de transport. Caracterizarea ramurilor agri-
modern; că, politică demografică, Aplicarea Clusteringului în cla- agriculturii moderne şi tradi- • Structura economi- culturii conform unui algoritm.
• Analiza materialelor statistice criză demografică, miş- sificarea migraţiei populaţiei ţionale; ei mondiale. Diviziunea Interpretarea hărţilor tematice la
în studiul demografic; carea naturală a populaţi- conform diferitor criterii. • Caracterizarea ramurilor agri- geografică internaţională descrierea ramurilor agriculturii.
• Utilizarea reprezentărilor gra- ei, tranziţie demografică, Analiza comparativă a hărţilor te- culturii conform unui algoritm; a muncii. Întocmirea diagramelor, grafici-
fice în clasificarea tipurilor de exod de intelecte, naţiu- matice în deducerea factorilor ce • Repartiţia spaţială a agricul- lor în baza analizei materialelor
migraţii; ne, resurse umane, urba- determină densitatea populaţiei. turii; Agricultura statistice.
• Explicarea factorilor de repar- nizare, aglomeraţie urba- Lucrul cu materialele grafice şi • Interpretarea materialelor gra- • Agricultura mondială. Utilizarea tabelului caracteris-
tiţie şi densitate a populaţiei; nă, megalopolis. cartografice. fice şi cartografice. Caracterizare generală. ticilor.
• Clasificarea populaţiei după • Evoluţia numerică şi Rezolvarea situaţiilor-probleme 9. Aplicarea metodelor comple- • Cultura plantelor. 9. Aplicarea algoritmului la ca-
mai multe criterii; mişcarea naturală a po- cu referire la structura pe grupe xe (posterul, portofoliul, pro- • Creşterea animalelor. racterizarea unei ramuri.
iectul) la caracterizarea com- Aplicarea posterului la caracte-
• Descrierea aşezărilor umane. pulaţiei. de vîrstă şi sexe. plexă a ramurilor industriei Industria rizarea ramurilor.
• Migraţia populaţiei. Localizarea pe harta-contur a • Caracterizarea ramurilor in- • Industria – ramura de ba- Interpretarea materialelor grafi-
• Repartiţia şi densitatea aglomeraţiilor urbane, megalo- dustriei conform unui algoritm; ză a economiei mondiale. ce şi cartografice.
populaţiei. polisurilor. • Identificarea factorilor de lo- • Industria energetică. Activitate în grup la caracteriza-
5. Aprecierea aspectelor socia- • Structura rasială, etno- 5. Dezbateri cu referire la poli- calizare a întreprinderilor in- • Industria metalurgică. rea ramurilor.
le, civice şi culturale ale spaţiu- lingvistică şi religioasă a tica demografică promovată de dustriale; • Industria constructoare Rezolvarea de situaţii-proble-
lui geografic la nivel regional şi populaţiei. diferite state. • Argumentarea importanţei ra- de maşini şi de prelucrare mă, identificarea factorilor de
mondial • Structura pe grupe de Elaborarea eseurilor privind re- murilor industriei. a metalelor. localizare a întreprinderilor in-
• Selectarea informaţiilor din vîrstă şi sexe a populaţi- zolvarea problemei şomajului. 10. Caracterizarea sectorului • Industria chimică. dustriale.
diferite surse despre politica de- ei. Resursele umane de Completarea portofoliului. serviciilor • Industria uşoară. 10. Analiza imaginilor, a mate-
mografică promovată de diferite muncă. • Reprezentarea schematică a • Industria alimentară. rialelor cartografice din manual
state ale lumii. • Aşezările umane. Urba- 6. Utilizarea datelor statistice în structurii pe ramuri a sectorului Sectorul serviciilor şi alte surse.
6. Construirea materialelor gra- nizarea. construirea graficului dinamicii serviciilor; • Sectorul serviciilor. Activitate în grup la descrierea
fice şi cartografice în baza infor- Lucrare practică: Evalu- numărului populaţiei. • Descrierea diferitor categorii Structura pe ramuri. categoriilor de transport.
maţiilor, datelor statistice pre- area dinamicii şi structu- Rezolvarea situaţiilor-problemă, de transport; • Transporturile şi căile Rezolvarea situaţiilor-problemă.
lucrate despre caracteristicile rii populaţiei în diferite analizînd piramida de vîrstă a • Construirea unui demers şti- de comunicaţii. Aplicarea graficului T la apreci-
populaţiei regiuni. populaţiei. inţific despre relaţiile economi- • Relaţiile economice in- erea avantajelor şi dezavantaje-
ce internaţionale; ternaţionale. Principale- lor diferitor categorii de trans-
• Construirea graficului dina- • Argumentarea rolului princi- le organizaţii de integrare porturi.
micii numărului populaţiei; palelor organizaţii de integrare economică (UE, NAFTA, Completarea portofoliului.
• Analiza piramidei de vîrstă a economică în dezvoltarea eco- ASEAN, OPEC).
populaţiei. nomiei mondiale.

14 15
11. Aplicarea algoritmului la Caracterizarea economi- 11. Utilizarea hărţilor temati- • Utilizarea termenilor în co-
caracterizarea unui stat co-geografică a regiuni- ce la descrierea economico-ge- municare.
• Determinarea locului ţării în lor şi a statelor – 24 ore ografică a statelor. Utilizarea 2. Caracterizarea complexă a • Mediul geografic. Struc- 2. Reprezentarea schematică a
tipologia statelor lumii; • Europa (Marea Brita- tabelului incomplet. Interpre- mediului geografic tură şi organizare. componentelor mediului.
• Caracterizarea geopolitică a nie, Franţa, Germania, tarea materialelor grafice şi car- • Descrierea explicativă a com- • Componentele mediu- Evocare Blitz.
poziţiei statelor; România, Ucraina, Fede- tografice din manual. Utilizarea ponentelor mediului geografic; lui geografic. Problematizarea.
• Descrierea indicilor demografici; raţia Rusă). algoritmului de caracterizare • Elaborarea unui demers expli- Tabelul incomplet.
• Caracterizarea complexă a comparativă a două state. Ela- cativ despre integritatea mediu- Tabelul caracteristicilor.
economiei statelor. Lucrare practică: Descri- borarea portofoliului. lui geografic; Emitere de idei.
12. Manifestarea cunoştinţe- erea economico-geografi- 12. Brainstormingul. • Specificarea altor tipuri de Tabelul presupunerilor.
lor şi a abilităţilor de antrepre- că comparativă a Italiei şi Jocul de rol. medii în cadrul mediului geo- Analizarea materialelor grafice
noriat în condiţiile economiei Norvegiei (conform algo- Studiul de caz. grafic; din manual. Elaborarea unui re-
de piaţă ritmului). Rezolvarea situaţiilor-problemă; • Argumentarea funcţiilor com- ferat ştiinţific. Tabelul comparativ.
• Caracterizarea economiei de Interviul; Tehnica Arborele luă- ponentelor în cadrul mediului Exemple concrete, care reflectă
piaţă; • Asia (China, Japonia, rii de decizii. Tehnica Clustering. geografic; impactul antropic în localitatea
• Formarea abilităţilor de antre- India). Tehnica Analiza SWOT. • Aprecierea rolului componen- natală, în plan global.
prenoriat; • America de Nord (Sta- Tehnica Graficul T. tei antropice în cadrul mediului Documentare în reţeaua Internet.
• Argumentarea avantajelor tele Unite ale Americii). Autoevaluare. Evaluare reci- geografic. Tabelul Cauze–efecte.
economiei de piaţă; • America Latină (Bra- procă. Autoevaluare. Evaluare reciprocă.
• Recunoaşterea caracteristici- zilia). 3. Construirea unui demers • Geosistemul şi sociosis- 3. Schiţa logică în explicarea
lor profesiilor din localitate şi • Africa (Republica Afri- ştiinţific despre geosistem şi so- temul. Particularităţi şi funcţiilor geosistemului şi so-
rolul acestora în dezvoltarea co- ca de Sud). ciosistem funcţii. ciosistemului.
munităţii. • Australia şi Oceania • Explicarea particularităţi- Tehnica SINELG.
13. Respectarea culturii naţio- (Uniunea Australiană). 13. Completarea portofoliului. lor geosistemului şi sociosiste- Reprezentarea grafică a relaţiilor
nale a popoarelor lumii Selectarea informaţiilor din di- mului; reciproce dintre componentele
• Manifestarea interesului în ferite surse. • Relaţionarea componentelor geosistemului.
studierea obiceiurilor şi tradiţii- Utilizarea mijloacelor audiovi- geosistemului; Utilizarea Analizei SWOT, a Sis-
lor diferitor popoare; zuale la descrierea obiceiurilor, • Manifestarea interesului ştiin- temului Cornell.
• Studierea valorilor naţionale tradiţiilor popoarelor lumii. ţific faţă de legităţile şi funcţio- Tehnica Eseu de 5 minute.
ale diferitor state. nalităţile geosistemului. Formularea ipotezelor cercetă-
rii. Documentarea. Aplicarea
Clasa a XII-a, Geografia mediului unor metode de colectare a da-
(34 de ore, inclusiv 2 ore la discreţia profesorului) telor. Utilizarea unor metode de
Activităţi de învăţare prelucrare a datelor.
Subcompetenţe Conţinuturi 4. Precizarea tipurilor de relaţii • Tipuri de relaţii în me- 4. Emitere de idei.
şi evaluare
în cadrul mediului geografic diul geografic. Argumentarea prin exemple
1. Comunicarea corectă în lim- Geografia mediului – ca- 1. Identificarea termenilor spe-
• Argumentarea prin exemple concrete a tipurilor de relaţii.
ba maternă cu utilizarea ter- racterizare generală – 4 cifici în textul din manual, din
concrete a diferitor tipuri de Exemple concrete despre capa-
menilor specifici în Geografia ore alte surse. Lucrul cu dicţionarul
relaţii în cadrul mediului geo- citatea de autoreglare a rîului, a
mediului (Notă: competen- Noţiuni-cheie: mediu ge- geografic. Elaborarea comunică-
grafic; lacului, a pădurii din localitatea
ţa este universală, pentru toate ografic, mediu natural, rilor geografice, a demersurilor
• Explicarea capacităţii mediu- Tipologia mediului geo- natală.Tabelul Particularităţi şi
unităţile de conţinut ale disci- mediu antropic, mediu ştiinţifice, a referatelor. Tehnica
lui de a se autoregla; grafic – 8 ore consecinţe.
plinei date) antropizat, mediu încon- Clusteringul.
• Aprecierea relaţiilor în cadrul Noţiuni-cheie: erguri, Interogarea multiprocesuală.
Descriptori: jurător, geosistem, socio- Tehnica Cinquain. Tehnica Scri-
mediului geografic. hamade, maquis, scrub, Schiţa logică. Tabelul „Cauze–
• Selectarea termenilor specifici; sistem, relaţii funcţio- erea liberă. Tehnica Lanţuri aso-
pampă, prerie, ued, me- efecte”.
• Definirea termenilor noi; nale. ciative. Autoevaluare.
diu intrazonal.

16 17
5. Utilizarea algoritmului în • Mediul pădurilor ecu- 5. Utilizarea hărţilor tematice în • Argumentarea valorii obiecte- • Măsuri de protecţie a Elaborarea proiectelor de inves-
caracterizarea diferitor tipuri atoriale. descrierea mediilor. lor Patrimoniului Mondial na- lumii animale. tigaţie a mediului în localitatea
de medii. Explicarea proceselor • Mediul de viaţă subecu- Argumentarea prin exemple tural şi antropic; • Degradarea solului. Mă- natală cu propunerea soluţiilor
geografice atorial. concrete a relaţiilor reciproce • Propunerea obiectivelor na- suri de protecţie a solului. de rezolvare a problemelor eco-
• Clasificarea tipurilor de medii • Mediile tropicale. dintre componentele mediilor. turale şi culturale ale meleagu- • Conservarea sistemelor logice locale şi globale.
după diferite criterii; • Mediile subtropicale. Elaborarea proiectelor şi pre- lui nostru pentru a le include în naturale şi a patrimoniu- Utilizarea calculatorului în de-
• Caracterizarea componentelor • Mediile temperate. zentarea lor în „Power Point” cu Patrimoniul Mondial. lui antropic. scrierea obiectivelor incluse în
mediilor geografice; • Mediile reci din altitu- utilizarea calculatorului. • Ariile protejate. Patrimoniul Mondial natural şi
• Relaţionarea componentelor dinile polare. Descrierea analitică a tipurilor de • Ariile protejate în Re- antropic. Stabilirea unui plan de
în cadrul mediilor; • Mediile intrazonale. medii. Interpretarea comparativă publica Moldova. acţiune în protejarea mediului
• Deducerea consecinţelor im- • Mediile antropice. a observaţiilor, ideilor, soluţiilor, Lucrare practică: Prote- în localitatea natală. Elaborarea
pactului antropic în fiecare tip • Mediile bazinelor ocea- datelor, informaţiilor, perspecti- jarea mediului în localita- unui demers ştiinţific. Elabora-
de mediu. nice. velor. Clasificarea şi gruparea in- tea natală. rea în echipă a unui poster.
formaţiilor. Realizarea în echipă 8. Elaborarea propunerilor Problemele actuale ale 8. Elaborarea referatelor.
a unui poster. Tabelul comparativ. pentru soluţionarea probleme- mediului natural şi ale lu- Dezbaterea. Lecţii-conferinţă.
Tabelul „Cauze–efecte”. lor globale ale mediului natu- mii contemporane – 7 ore Elaborarea posterelor. Utilizarea
Domeniile de degradare ral şi ale lumii contemporane Noţiuni-cheie: fond fores- calculatorului în demonstrarea
6. Manifestarea unui compor- a mediului. Protecţia 6. Dezbaterea. Argumentarea • Esenţializarea problemelor tier, deşertificare, mal- imaginilor de despădurire, de-
tament critic şi constructiv faţă mediului –13 ore opiniilor proprii. Analiza, sin- actuale globale ale mediului na- nutriţie, urbanizare falsă, şertificare, modificări climatice.
de calitatea mediului Noţiuni-cheie: impact an- teza, deducerea concluziilor de tural; energie mareomotrică, Tehnica Diagrama cauzelor şi
• Identificarea surselor de de- tropic, impact natural, vigoare cu referire la influenţa • Esenţializarea problemelor lu- energie geotermică, re- efectelor. Propuneri de soluţii în
gradare a aerului, a apei, a ve- degradarea mediului, po- factorului antropic asupra me- mii contemporane; surse energetice clasice, rezolvarea acestor probleme.
getaţiei, a lumii animale, a so- luarea mediului, smog, diului natural. • Estimarea impactului hazar- resurse energetice alter- Argumentarea prin exemple
lurilor în plan local, regional şi aerosoli, gaze de eşapa- Observaţiile proprii, argumen- durilor naturale şi antropice native, criză energetică, concrete a problemelor societă-
global; ment, efect de seră, epu- tarea prin exemple concrete a asupra mediului natural; hazarduri naturale. ţii contemporane: malnutriţia,
• Prezentarea tipurilor de de- rarea apei, autoepurare, efectelor antropice în natură. • Întocmirea proiectelor de so- • Despăduririle. problema energetică, problema
luţionare a problemelor ecolo- Deşertificarea. Modifică- menţinerii păcii ş.a.
gradare a mediului; poluare transfrontalieră, Analiza materialelor grafice.
gice. rile climatice globale. Utilizarea calculatorului în de-
• Argumentarea relaţiilor cau- desalinizare, monitoriza- Completare de scheme, tabele.
• Problema demografică. monstrarea diferitor tipuri de
ză–efect, ce ţin de degradarea rea mediului. Lecţii-conferinţă cu prezenta- Asigurarea populaţiei lu- hazarduri. Realizarea unui pro-
mediului; • Degradarea mediului rea proiectelor de protecţie a mii cu produse alimenta- iect de cercetare.
• Identificarea activităţilor an- înconjurător. mediului. 9. Prezentarea unui demers re. Malnutriţia. 9. Prezentarea proiectelor de
tropice care duc la degradarea • Degradarea mediului Elaborarea referatelor, a proiec- ştiinţific despre protecţia me- • Problema apei. amenajare şi organizare a spa-
mediului; aerian. telor de investigaţie. Formula- diului în condiţii de dezvoltare • Problema energetică ţiului localităţii natale.
• Stabilirea măsurilor posibile • Protecţia mediului ae- rea unor decizii. Argumentarea durabilă Asigurarea omenirii cu Tehnica Graffiti; Interogarea
de ameliorare a mediului na- rian. unor decizii. Elaborarea unui • Construirea unui demers ex- resurse naturale. multiprocesuală; Discuţia-panel.
tural la nivel local, regional şi • Degradarea mediului demers către organele loca- plicativ despre necesitatea dez- • Problema lichidării Argumentarea unei decizii. For-
global; acvatic. le despre degradarea mediului voltării durabile; decalajelor economico- mularea unei decizii. Formu-
• Manifestarea atitudinii grijulii • Protecţia mediului ac- natural. • Elaborarea unui proiect de sociale dintre statele dez- larea ipotezelor cercetării şi
faţă de calitatea mediului în lo- vatic. Propunerea soluţiilor de amelio- amenajare şi organizare a loca- voltate şi cele slab dez- amenajării teritoriului localită-
calitatea natală, în plan regional • Degradarea vegetaţiei rare a mediului în localitatea na- lităţii natale; voltate. ţii natale. Argumentarea alegerii
şi global. naturale. tală, în plan regional şi global. • Manifestarea comportamen- • Problema dezarmării şi unei soluţii. Alegerea celei mai
7. Descrierea principalelor arii • Măsuri de protecţie a 7. Descrierea. Elaborarea pro- tului util faţă de valorificarea menţinerii păcii pe Pămînt. bune soluţii din mai multe posi-
protejate vegetaţiei naturale. iectelor cu referire la rezervaţiile componentelor. • Hazardurile naturale bile la amenajarea şi organizarea
• Clasificarea ariilor protejate; • Degradarea lumii ani- ştiinţifice, peisagistice, parcurile şi antropice. Impactul localităţii natale. Argumentarea
• Caracterizarea ariilor protejate; male. vechi, monumentele naturii. acestora asupra mediului. pro şi contra alternativelor, idei-

18 19
 • Protecţia mediului în lor, soluţiilor, căilor de rezol-
condiţiile dezvoltării du- vare a problemelor. Interpreta-
rabile. rea comparativă a observaţiilor,
perspectivelor, datelor, infor-
maţiilor.
Utilizarea calculatorului. Jocul
de rol. Lecţie-conferinţă.
Tehnica Pătratul argumentării
pro şi contra.
VII. Strategii didactice: orientări generale (metodologice)
Strategiile de instruire reprezintă un ansamblu de forme, metode, mijloace tehnice,
procedee şi principii de organizare cu ajutorul cărora se vehiculează conţinuturi în
scopul realizării obiectivelor propuse.
Metodologia didactică vizează ansamblul metodelor şi procedeelor didactice utili-
zate în procesul de învăţămînt.
Metodologia modernă a învăţării geografiei se axează pe munca independentă a
elevului. Deci elevul devine un subiect al formării propriei sale personalităţi. În spiri-
tul acestei concepţii este necesară activizarea gîndirii elevilor prin metode şi procedee
euristice, care să le trezească curiozitatea ştiinţifică şi interesul pentru studiu. De aceea
metodologia actuală nu exclude metodele tradiţionale, ci le orientează într-un sens
nou şi le imprimă acestora un caracter activ.
Metodele active sînt acelea care fac apel la capacitatea elevului de a gîndi şi de
a acţiona, de a imagina şi de a crea în acelaşi timp; ele sînt şi gîndire, şi acţiune în
acelaşi timp. Aceste metode cer angajare efectivă proprie, trăire personală a acţiunii.
Esenţialul este aici efortul autentic ce izvorăşte din interiorul conştiinţei şi al gîn-
dirii proprii a elevului. Participativă este acea metodologie care reuşeşte să atragă
elevii la efectuarea unor studii, cercetări, activităţi, care cer un efort personal, care
solicită angajarea întregii fiinţe a acestora. Aceasta constituie adevărata metodolo-
gie activă în măsură să favorizeze concomitent atît elaborarea noilor cunoştinţe prin
eforturi proprii, cît şi construirea operaţiilor mintale corespunzătoare pe care vrem
să le formăm.
Pentru realizarea unui învăţămînt formativ este necesar să se studieze nu numai
metodele ca atare, ci şi îmbinarea lor în cadrul diferitor tipuri de lecţii. Astfel se poate
vedea modul în care acestea se intercondiţionează unele cu altele, precum şi felul cum
ele depind de utilizarea diferitor mijloace şi materiale didactice în cursul lecţiilor.
Practic la lecţiile de geografie trebuie să folosim o gamă de metode şi procedee,
tradiţionale şi moderne, îmbinate şi corelate sub forma unor modalităţi metodologice
variate. În funcţie de conţinut şi de tipologia lecţiei, metodele de învăţămînt se îmbină
sub diferite forme şi se bazează pe mijloace şi materiale didactice adecvate, în anumite
secvenţe ale lecţiei, pe măsura structurării ei logice.
Numai îmbinarea judicioasă a metodelor de învăţămînt la lecţii dezvoltă la elevi în-
suşirile proprii ale gîndirii: mobilitatea, flexibilitatea, capacitatea de analiză şi sinteză,
originalitatea gîndirii, spiritul de observaţie, imaginaţia, capacitatea de transfer şi apli-
20
care a cunoştinţelor la alte obiecte, asigurînd în felul acesta caracterul interdisciplinar
al instruirii elevilor.
La alegerea metodelor de învăţămînt trebuie să se ţină cont de cîţiva factori:
a) conţinutul lecţiei: de exemplu, dacă fenomenul ce se studiază poate fi observat
direct, se va aplica demonstraţia pe baza intuiţiei directe; în alt caz se poate uti-
liza demonstraţia bazată pe materialul didactic (ilustraţii, planşe, filme didactice
ş.a.) sau se apelează la imaginaţia elevilor în descrierea unui obiect, proces sau
fenomen geografic;
b) obiectivul general al lecţiei: de exemplu dacă se pune accentul pe formarea com-
petenţei de orientare pe hartă, în acest caz se va aplica lucrarea practică, cu aju-
torul căreia elevii îşi vor forma această competenţă;
c) particularităţile de vîrstă ale elevilor.
Folosirea unor diversităţi de metode în desfăşurarea lecţiei prezintă unele avantaje
în desfăşurarea procesului educaţional, şi anume:
– contribuie la activizarea elevilor;
– oferă posibilitatea de a crea o punte de trecere dintre materia nouă şi cea de la
lecţiile anterioare;
– contribuie la o însuşire temeinică a conţinuturilor predate.
Pentru realizarea obiectivelor planificate cadrele didactice pot utiliza toate tipurile
de metode:
– Metode de comunicare orală (bazate pe limbajul oral, pe cuvîntul rostit), care
sînt subdivizate în:
a) metode expozitive: descrierea, explicaţia, conferinţa, instruirea prin înregis-
trări sonore ş.a.;
b) metode interactive: conversaţie euristică, dezbateri, dezbaterea Phillips 6/6,
asaltul de idei, metoda Delphi, jocul de rol, metoda acvariului, metoda moza-
icului, sinectica, metoda cubului ş.a.;
– Metode de comunicare scrisă (învăţare prin lectură): lectură, analiza de text, in-
formarea şi documentarea etc.;
– Metode de explorare a realităţii (metode de învăţare prin cercetare): experimen-
tul didactic, studiul de caz, investigaţia ş.a.;
– Metode de învăţare prin acţiuni practice: metoda exerciţiului, metoda proiecte-
lor, metoda lucrărilor practice, metoda instruirii pe simulare etc.;
– Metode de raţionalizare a învăţării şi predării: activitate individuală cu ajutorul
fişelor, instruire programată, instruire bazată pe calculator ş.a.
Sarcina primordială a şcolii contemporane orientează activitatea educaţională spre
dezvoltarea de capacităţi şi formarea de competenţe şcolare.
În cadrul procesului educaţional, însuşirea metodelor şi tehnicilor de muncă inte-
lectuală presupune dobîndirea a trei tipuri de competenţe:
a) competenţa informaţională – obţinerea informaţiilor este realizată prin utiliza-
rea tehnicilor de lectură. În procesul instructiv-educativ elevii învaţă să asculte
o informaţie şi să reţină conţinutul acesteia, învaţă tehnica observării şi a utili-
zării diverselor materiale grafice, de asemenea tehnicile de consemnare a datelor
obţinute în procesul documentării, de evidenţiere a ideilor importante dintr-un
text;
21
 b) competenţe operaţionale – presupune stăpînirea unei game largi de priceperi şi
deprinderi intelectuale, precum şi a tehnicilor de formare a acestora, de sistema-
tizare şi restructurare a sistemului de cunoştinţe, de elaborare a unor planuri;
c) competenţe de comunicare – se cultivă prin exercitare, de la organizarea unui
răspuns bine structurat pînă la realizarea unor referate.
Competenţele sînt foarte diverse: unele permit realizarea numeroaselor şi diver-
selor sarcini; altele sînt specifice, adică permit realizarea unei sarcini particulare. De
exemplu, anumite competenţe vor permite realizarea învăţării şi rezolvarea de pro-
bleme, altele vor uşura relaţiile sociale şi înţelegerea între persoane; unele competenţe
vor fi centrate pe cunoştinţe (savoir), altele – pe atitudini (savoir-être), iar unele – pe
priceperi (savoir-faire). Pentru formarea unei competenţe este necesar de ierarhizat ta-
xonomic capacităţile care vor deveni componentele ei. Această ierarhizare proiectată
şi realizată la nivel de proiect didactic de lungă durată şi coordonată logic la nivel de
activitate didactică la ore oferă posibilităţi cadrului didactic pentru a corela obiectivele
cu acţiunile de predare–învăţare–evaluare, pentru a asigura unele aspecte ale învă-
ţămîntului diferenţiat, pentru a organiza activităţi de învăţare–formare–dezvoltare a
personalităţii elevilor întru atingerea tuturor nivelurilor taxonomice.
VIII. Strategii de evaluare
Evaluarea este o competenţă distinctă a procesului didactic, care permite evidenţie-
rea achiziţiilor de cunoştinţe şi abilităţi dobîndite în condiţiile unor probe orale, scrise
sau practice. Evaluarea este procesul prin care se stabileşte dacă sistemul educaţional
îşi îndeplineşte funcţiile, dacă obiectivele propuse sînt realizate. Este foarte important
ca evaluarea să reflecte adecvat nivelul de cunoştinţe acumulate de către elev, gradul
de dezvoltare a capacităţilor şi atitudinilor lui formate în urma studierii geografiei.
Succesul evaluării depinde de mai mulţi factori: obiectivele generale ale instruirii prin
geografie, conţinutul cursului de geografie, conţinutul ştiinţific şi structura didactică
a manualelor utilizate în şcoală, asigurarea elevilor cu materiale didactice necesare,
tehnologia realizării evaluării rezultatelor şcolare.
Tehnologia de proiectare a evaluării va influenţa eficacitatea procesului de instrui-
re. În scopul realizării evaluării rezultatelor şcolare, profesorul de geografie va acorda
atenţie următoarelor aspecte:
– formularea scopului evaluării;
– alcătuirea obiectivelor de evaluare şi corelarea lor cu competenţele specifice;
– identificarea performanţelor pe care le pot atinge elevii, corelate cu curriculumul
de geografie;
– selectarea conţinuturilor, a diferitor metode şi instrumente de evaluare şi corela-
rea lor cu activităţile de învăţare;
– identificarea specificului clasei care va fi evaluată.
O atenţie deosebită este necesar de acordat evaluării achiziţiilor cognitive, a capa-
cităţii de operare şi aplicare a competenţelor, a dezvoltării capacităţilor intelectuale, a
conduitelor şi trăsăturilor de personalitate, la toate etapele de integrare a evaluării în
procesul didactic-educativ – iniţială, curentă şi sumativă:
22
– Evaluarea iniţială se realizează la începutul demersurilor instructiv-educative,
pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; permite atît profesorului, cît şi elevului
să-şi formeze o reprezentare cît mai corectă posibil asupra situaţiei existente şi asupra
cerinţelor cărora urmează să le răspundă. Necesitatea realizării evaluării iniţiale este
determinată de:
a) existenţa unei eterogenităţi în ceea ce priveşte pregătirea elevilor;
b) asigurarea continuităţii în asimilarea unui conţinut;
c) nevoia de a anticipa un proces de predare–învăţare adecvat posibilităţilor de
învăţare ale elevilor.
– Evaluarea formativă sau dinamică (curentă) însoţeşte întregul parcurs didactic-
educativ, organizînd verificări sistematice în rîndul tuturor elevilor din toată materia;
permite a înţelege modalităţile de învăţare ale elevului, repararea greşelilor şi obstaco-
lelor de învăţare; se realizează prin evaluări formative continue şi evaluări punctuale
sumative.
– Evaluarea normativă (sumativă) se realizează la sfîrşitul unei perioade mari de
învăţămînt, după însuşirea unei unităţi mari de conţinut, în scopul stabilirii nivelului
de formare/dezvoltare a unor competenţe. La sfîrşitul treptei de şcolaritate liceală se
preconizează instituirea evaluării sumative finale/examenelor de absolvire cu caracter
extern, cu aplicarea unor criterii de apreciere unitară (examen unic).
În realizarea evaluării pot fi aplicate diferite metode tradiţionale şi moderne. Mai
eficiente sînt metodele: a) dintre cele orale, în cadrul căreia profesorul interacţionează
direct cu elevul – descrierea/explicarea/instructajul, completarea unor dialoguri incom-
plete, descrierea şi reconstituirea, evaluarea orală; b) dintre cele scrise – testarea, extem-
poralul, activitatea de muncă independentă, lucrarea de control (anunţată din timp),
tema pentru acasă; c) dintre cele practice – lucrări practice, observări, întocmirea unor
desene, schiţe, grafice, analiza hărţilor; d) dintre cele complementare – jurnalul reflexiv,
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului, proiectul, portofoliul,
jocul didactic evaluativ. Notarea răspunsurilor elevilor se va face în funcţie de tipul de
evaluare şi de metoda aplicată, cu calificative, ori cu note. La fel este necesar de aplicat
mai larg în evaluarea rezultatelor şcolare hărţile geografice.
Tehnicile de evaluare sînt legate de instrumentele de evaluare. Ele au menirea de a
declanşa şi a orienta obţinerea unor informaţi (răspunsuri) în corespundere cu obiec-
tivele stabilite şi sînt de două tipuri:
– tehnici de evaluare formală: tehnica alegerii duale; tehnica perechilor, tehnica
alegerii multiple, tehnica rearanjării (ordonării), tehnica răspunsului scurt, tehnica în-
trebărilor structurate, tehnici de tip rezolvare de probleme, tehnica eseului, tehnica
sondajului de opinii, tehnica interviului formal;
– tehnici de evaluare informală: tehnica întrebărilor şi răspunsurilor, tehnica dialo-
gului, disputa (dezbaterea), discuţia (pentru atingerea consensului), polemica, tehnica
prezentării orale.
În procesul educaţional se vor evalua rezultate, cunoştinţe, competenţe, procese
conform raportului dintre obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de elevi. Com-
ponenta evaluării calitative în învăţămîntul preuniversitar este mereu actuală. Evalua-
rea trebuie să examineze direct performanţa elevului prin sarcini intelectuale adecvate,
adică de la elev să se ceară îndeplinirea unor sarcini reale, folosind cunoştinţele, capa-
23
cităţile însuşite de el. Evaluarea trebuie să includă sarcini care ar pune elevii în situaţii
asemănătoare celor din viaţă, ar contribui la conştientizarea de către elevi a faptului că
însăşi munca este importantă, nu doar rezultatele, ar dezvolta capacitatea elevilor de
autoevaluare. Aşadar, caracteristicile conceptului evaluării subliniază ideea de a solici-
ta elevului să-şi demonstreze potenţialul intelectual în situaţii similare din afara şcolii.

Lista bibliografică:
1. Achiri I. Evaluarea standardelor educaţionale. Chişinău, 2009.
2. Cartaleanu Tatiana, Olga Cosovan, Viorica Goraş-Postica, Sergiu Lîsenco, Lia Sclifos. For-
mare de competenţe prin strategii didactice interactive. Chişinău, Pro Didactica, 2008.
3. Cerghit I. Metode de învăţămînt. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
4. Ciaşcai Liliana, Dulamă Maria Eliza, Ilovan Oana-Ramona. Învăţarea eficientă: Actualitate
şi perspective. Studii şi cercetări. Presa Universitară Clujeană, 2009.
5. Creţu Daniela. Psihopedagogie. Elemente de formare a profesorilor. Sibiu, Editura Imago, 1999.
6. Cristea S. Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998.
7. Cucoş C. Pedagogie (ed. I şi a II-a). Iaşi, Editura Polirom, 1996, 2002.
8. Ciubară S., Calanda Z., Primenciuc M. Geografia umană a lumii. Manual pentru clasa a XI-a.
Chişinău, 2008.
9. Codreanu Igor, Roşcovan Serafima. Geografia mediului. Manual pentru cl. a XII-a. Editura
„Cu drag”, 2008.
10. Curriculum pentru învăţămînt liceal. Geografie. Ministerul Educaţiei şi tineretului al Re-
publicii Moldova. Chişinău, 2006.
11. Dulamă Eliza. Modelul învăţării depline a geografiei. Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002.
12. Dulama Eliza, Roşcovan Serafima. Didactica geografiei, Chişinău, Editura Bons Offices, 2007.
13. Dulamă Eliza. Metodologia didactică, teorie şi practică. Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2008.
14. Dulamă Eliza. Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe. Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2009.
15. Drumea P., Drumea S. Noi tendinţe în didactica geografiei. Chişinău, CEP USM, 2007.
16. Guţu V. Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic. Chişinău, 2009.
17. Guţu Vladimir. Ghid de implementare a Curriculumului modernizat în învăţămîntul liceal.
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Proiectul „Educaţia de calitate în mediul
rural din Moldova”. Chişinău, 2007.
18. Ilinca Nicolae, Mîndruţ Octavian. Elemente de didactică aplicată a geografiei. Bucureşti,
Editura CD PRESS, 2006.
19. Ionescu Miron. Instrucţie şi educaţie. Paradigme, strategii, orientări, modele. Cluj-Napoca, 2003.
20. Lungu A., Volontir N., Boian I. Geografia fizică generală. Manual pentru cl. a X-a. Chişinău,
Editura Litera, 2007.
21. Mîndruţ Octavian. Renovarea calitativă a geografiei în învăţământul preuniversitar. Bucu-
reşti, 2009.
22. Sochircă V., Volontir N. Standarde educaţionale la Geografie. Chişinău, Editura Univers
Pedagogic, 2008, p. 45, 56.
23. Odoleanu Natalia, Cara Angela. Ghid de implementare a Curriculumului modernizat în
învăţămîntul liceal. Geografie. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. Proiectul
„Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”. Chişinău, 2007.
24. Postelnicu Constantin. Fundamente ale didacticii şcolare. Bucureşti, Editura Aramis, 2002.
25. Pîslaru Vlad, Cabac Valeriu. Evaluarea în învăţămînt. Orientări Conceptuale. Chişinău, 2002.
26. Stoica Ana. Creativitatea elevilor. Bucureşti, E.D.P., 1983.
27. Stoica Adrian, Musteaţă Simion. Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodic. Chişinău,
Editura Lumina, 2001.

24