JULES VERNE

INSULA
MISTERIOASĂ

EDIŢIA a 111.0

1959
E D I T U R A
T I N E R E T U L U I
 PA RT E A I

NAUFRAGIAŢII
VĂZDUHULUI

4
 CAPITOLUL I

Uraganul din 1865. Strigăte în văzduh. Un balon

luat de o trombă. învelitoarea sfîşiată Cît cuprinzi
cu ochii, numai mare. Cinci călători. Ce se petrece
în nacela balonului. Un ţărm în zare. Deznodă-
mîntul dramei.

—U r c ă m ?
—N u ! D i m p o t r i v ă ! C o b o r î m .
—M a i r ă u , d o m n u l e C y r u s, ne p r ă v ă l i m !
— P e n t r u d u m n e z e u I A t u nc i c e a ş t e p t a ţ i ? A r u n -
caţi din lest1 1
—U i t e . A m g o l i t ş i u l t i m u l s a c I
■— Balonul se ridică ?
—N u !
—P a r c ă a u d u n c l i p o c i t d e v a l u r i 1
—S î n t e m d e a s u p r a m ă r i i !
— Nu pot fi nici cinci sute de picioare 2 pînă
la ca !
A t u n c i o v o c e p u t e r n i c ă s f î ş i e v ă z d u h u l ş i ră s u n a r ă
cuvintele:
— s A r u n c a ţ i t o a t e g r e u t ă ţ i l e !. . . To t ! Ş i f i e c e - o f i 1
Aceste cuvinte răsunară în văzduh deasupra uria-
ş e i î n t i n d e r i d e a p ă a P a c i f i c u l u i î n z i ua d e 2 3 m a r-
tie 1865, către ora patru după-amiază.

1 Lest — greutatea suplimentară cu care se încarcă baloanele

nedirijabile. Cu ajutorul ei se potriveşte înălţimea la care plu-
teşte balonul. (N.T.)
2
Picior — măsură de lungime egală cu 0,31 m. (N.T.)
 F ă r ă î n d o i a l ă c ă n i m e n i n - a u i t a t î n g r o z i t oa r e a v i -
j e l i e d e z l ă n ţ u i t ă l a m i j l o c u l e c h i n o x u l u i d i n a c e l a n,
dinspre nord-est, şi în timpul căreia barometrul a
s c ă z u t p î nă l a ş a p t e s u t e z e c e m i l i m e t r i . U r a g a n u l
a b î n t u i t f ă r ă î n t r e r u p e r e d e l a 1 8 p î n ă la 2 6 m a r-
t i e . A p r i c i n u i t p a g u be d e o s e b i t d e m a r i î n A m e r i c a,
E u r o p a ş i A s i a , p e o z o n ă d e o m i e o p t s u t e d e m i l e,
c e s t r ă bă t e a o b l i c e c u a t o r u l , î n t i n z î n d u - s e d e l a a
t r e i z e c i ş i c i n c e a p a ra l e l ă n o r d i c ă p î n ă l a a p a t r u -
z e c e a p a r a l e l ă s u d i c ă . O r a ş e d ă r î m a te , p ă d u r i d e z -
r ă d ă c i n a t e , ţ ă r m u r i p u s t i i t e d e m u n ţ i d e a p ă, c a r e s e
n ă p u s t e a u c a p u h o a i e l e î n t i m p u l f l u x u l u i, s u t e d e
vapoare aruncate la mal — aşa cum anunţa agenţia
Ve r i t a s — r e g i u n i î n t re g i d e v a s t a t e d e t r o m be l e c a r e
s f ă r î m a u t o t u l î n c a l e a l o r, m i i d e o a m e n i u c i ş i p e
uscat sau înghiţiţi de mare; acestea au fost sem-
n e l e l ă sa t e d e î n g r o z i t o r u l u r a g a n. A d e p ă ş i t c u m u l t
ravagiile uraganelor care au pustiit atît de îngro-
zitor Havana şi Guadelupa, unul la 25 octombrie
1 8 1 0 , c e l ă l a l t l a 2 6 i u l i e 1 8 2 5.
Ori, chiar în clipa în care atîtea catastrofe se pro-
d u c e a u pe u s c a t ş i p e m ă r i , o d r a mă , n u m a i p u ţ i n
i m p r e s i o n a n t ă , s e d e s f ă ş u r a î n v ă z d u h u l ră s c o l i t .
î n t r- a d e v ă r, u n b a l o n, p u r t a t c a o m i n g e î n v î r f u l
u n e i t r o m b e , s t r ă bă t e a s p a ţ i u l c u o v i t e z ă d e n o u ă -
zeci de mile pe oră, prins în vîrtejul coloanei de
a e r. E l s e î m v î r t e a d e p a r c ă a r f i f o s t p r i n s d e u n
a d e v ă r a t v î r t e j a e r i a n.
D e d e s u b t u l e x t r e m i t ă ţ i i d e j o s a b a l o n u l u i s e le -
g ă n a o n a c e l ă . Î n e a s e g ă s e a u c i n c i că l ă t o r i , c a r e
a b i a s e d e s l u ş e a u î n m i j l o c u l a b u r i l o r g r o ş i, a m e s t e -
c a ţ i c u a p ă p u l v e r i z a t ă , c e s e t î r a u l a s u p r a fa ţ a o c e a -
nului.
De unde venea acest aerostat care părea o ade-
vărată jucărie căzută pradă groaznicei furtuni ? Din
ce parte a lumii pornise el ?. Fireşte că nu se înălţase

1
Nouăzeci de mile pe oră = 46 m. pe secundă sau 166 km
pe oră. (N.A.)

6
î n t o i u l u r a g a n u l u i c a r e b î n t u i a d e c i n c i zi l e ş i
a l e c ă r u i s e m n e p r e v e s t i t o a re s e v ă z u s e r ă î n z i u a d e
o p t s p r e z e c e . D a c ă s o c o t e a i c ă b a l o n u l n u p u t u s e s t ră -
bate mai puţin de două mii de mile în timp de două-
zeci şi patru de ore, s-ar fi putut crede că el venea
de foarte departe.
O r i c u m , c ă l ă t o r i i n u p u t e a u s ă m ă s o a re î n n i c i u n
fel drumul străbătut, lipsindu-le orice punct de orien-
t a r e . Ş i c i u d a t l uc r u , d e ş i t î r î ţ i î n m i j l o c u l f u r t u n i i,
n u - i simţeau t o t u ş i v i o l e n ţ a . î n a i n t a u î n s p a ţ i u
descriind o mişcare de rotaţie, fără ca vreunul din
c ă l ă t o r i să s i m t ă m ă c a r c ă s e î n v î r t e s c î n a e r, s a u
c ă s e d e p l a s e a z ă î n d i re c ţ i a o r i z o n t a l ă , de o a r e c e l e
era cu neputinţă să străbată cu privirea pîcla groasă
c a r e s e a d u n a s u b n a c e l ă . D e j u r î m p r e j u r, n u m a i
c e a ţ ă . Ş i a t î t d e d e ş i e r a u n o r i i , î n c î t n u er a n i m e n i
î n s t a r e s ă - ş i d e a s e a m a d a c ă e z i s a u n o a p t e. C î t ă
v r e m e b a l o n u l p l u t i s e l a m a r e î n ă l ţ i m e, n i c i o r a z ă
de lumină, nici un zgomot din ţinuturile locuite de
oameni, nici chiar mugetul oceanului nu putuse de-
sigur să străbată pînă la ei prin această imensitate
întunecată. Numai coborîrea bruscă le dezvăluise pri-
m e j d i a c a r e - i a m e n i n ţ a , p l u t i n d d e a s u p r a v a l u r i l o r.
To t u ş i , u ş u r a t d e o b i e c t e l e g r e l e — m u n i ţ i i, a r m e,
provizii — balonul se înălţase din nou spre păturile
s u p e r i o a r e a l e a t m o s f e r e i , a t i n g î n d o î nă l ţ i m e d e p a -
tru mii cinci sute de picioare. Dîndu-şi seama că
p l u t e s c d e a s u p r a v a l u r i l o r m ă r i i ş i s o c o t i n d că e r a
mai puţin periculos să. înfrunte primejdia înălţimilor
d e c î t s ă n a v i g h e z e î n a p r o p i e re a m ă r i i , c ă l ă t o r i i ar u n -
c a s e r ă p e s t e b o r d, f ă r ă c e a m a i m i c ă ş o v ă i r e, , c h i a r
o b i e c t e l e c e l e m a i n e c e s a r e ş i c ă u ta u s ă n u m a i
p i a r d ă n i m i c d i n ga z u l f l u i d, a c e s t s u f l e t al a p a r a t u -
lui, care-i menţinea deasupra abisului.
C ă l ă t o r i i p e t re c u r ă n o a p t e a î n p ra d a u n e i î n g r i j o -
r ă r i c a re c u s i g u r a n ţ ă c ă a r f i d o b o r î t p e a l ţ i o a -
m e n i c u f i r i m a i p u ţ i n re z i s t e n t e . A p o i s e f ă c u i a r
ziuă şi o dată cu venirea ei se observă o tendinţă
de slăbire a uraganului. încă din primele ceasuri ale
z i l e i d e 2 4 m a r t i e , s - a u i v i t u n e l e s e m ne c e p r e v e s -
t e a u c ă v r e m e a s e v a m a i l i n i ş t i . O d a t ă c u z o r i l e,
n o r i i a u p r i n s s ă c a p e t e f o r m e m a i d e s l u ş i t e, î n c e -
p î n d s ă s e r i d i c e î n î n a l t u l c e r u l u i. Î n c î t e v a o r e,
t r o m b a s e l ă rg i ş i s e r u p s e . V î n t u l t r e c u d e l a u r a -
g a n l a v i j e l i e , a d i c ă i u ţ e a l a c u c a r e s e m i şc a u p ă -
turile atmosferice scăzu la jumătate. Era încă ceea
c e m a r i na r i i n u m e s c „ u n v î n t d e t r e i p î n z e " , t o t u ş i,
a m e l i o r a r e a t u l b u r ă r i l o r i n t e r v e n i t e î n el e m e n t e l e n a -
turii era foarte mare.
C ă t r e o r e l e u n s p r e z e c e , pă t u r i l e i n f e r i o a r e a l e a t -
m o s f e r e i s e l i m p e z i s e r ă s i m ţ i t o r. A t m o s f e r a că p ă t a s e
a c e a c l a r i t a t e u m e dă , c a r e s e v e d e ş i c h i a r s e s i m t e
după trecerea marilor meteori. Uraganul nu părea să
s e f i î n d e p ă r t a t s p r e v e s t . M a i c u r î n d p ă re a s ă s e f i
d e s t r ă m a t pe l o c . P o a t e c ă , d u p ă c e s - a f r î n t t r o m b a,
e l î ş i g ă s i s e de s c ă r c a r e î n v a l u r i d e e l e c t r i c i ta t e , a ş a
cum se întîmplă cîteodată cu taifunurile din Oceanul
Indian.
Dar cam pe la aceeaşi oră, s-ar fi putut constata
d i n n o u c ă b a l o n u l c o b o r a î n c e t , a f u n d î n d u - s e ne î n -
t r e r u p t î n p ă t u r i l e i n f e r i o a r e a l e a t m o s fe r e i . P ă r e a
chiar că se dezumflă cu încetul, iar învelitoarea lui
p a r c ă se l u n g e a î n t i n z î n d u - s e , f o r m a l u i s f e r i c ă s c h i m -
b î n d u - s e î n t r- o f o r m ă o v o i d a l ă .
Pe la amiază, aerostatul mai plana doar la înăl-
ţ i m e a d e d o u ă m i i d e p i c i o a r e d e a s u p r a m ă r i i . Av î n d
o c a p a c i t a t e d e c i n c i z e c i d e m i i d e p i c i oa r e c u b i c e ' ,
e s t e e v i d e n t c ă s e p u t u s e m e n ţ i ne v r e m e î n d e l u n -
g a t ă î n a e r, f i e c ă a t i n s e s e î n ă l ţ i m i m a r i , f i e că - ş i
s c h i m b a s e d r u m u l d u p ă o d i r e c ţ i e o r i z o n t a l ă.
Călătorii aruncară acum ultimele obiecte care mai
îngreuiau nacela : puţinele alimente pe care le păs-
t r a s e r ă , t o t u l — p î nă ş i m i c i l e o b i e c t e p e c a r e l e
a v e a u î n b u z u n a r e . A p o i u n u l d i n e i s e u r c ă p e c e r-
c u l d e c a r e e r a p r i n s ă p l a sa , c ă u t î n d s ă l e g e ma i
b i n e s u p a p a d e î n c h i d e r e a a e r o s t a t u l u i.

1 Aproximativ 1700 m.c. (NA.)

8
 S e v e d e a l i m p e d e c ă b a l o n u l n u s e ma i p u t e a m e n -
ţine la înălţime mare din pricina lipsei de gaz l
A ş a d a r, c ă l ă t o r i i s e s i m ţ e a u p i e r d u ţ i !
î n t r- a d e v ă r, s u b a e r o s t a t n u s e z ă re a n i c i u n c o n -
tinent şi nici măcar o insulă, nici un punct de ate-
r i s a j n u s e a ră t a , n i c ă i e r i o s u p r a f a ţ ă s o l i d ă p e c a r e
să se poată prinde ancora.
Ve d e a u d oa r i m e n s i t a t e a o c e a n u l u i, a l e c ă r u i va -
luri continuau să se ciocnească cu aceeaşi violenţă !
Ve d e a u oc e a n u l , a l e c ă r u i l i m i t e e r a u i n v i z i b i l e, ch i a r
p e n t r u e i , c a r e î l d o m i n a u d i n î n ă l ţ i m i , ş i a că r u i î n -
t i n d e r e s e v e d e a a c u m p e o ra z ă d e p a t r u z e c i d e
m i l e A c e a s t ă î n t i n d e r e d e a p e , l o v i t ă f ă r ă m i l ă, b i -
c i u i t ă d e u r a g a n, l i s e î n f ă ţ i ş a c a o c a v a l c a dă d e
t a l a z u r i de z l ă n ţ u i t e , d e a s u p r a c ă r o r a o m î n ă n e vă -
z u t ă p ă re a s ă f i a r u n c a t o ne s f î r ş i t ă r e ţ e a d e cr e s t e
înspumate ! Nici un ţărm, nici un vapor în zare !
Tr e b u i a d e c i , c u o r i c e p r e ţ , s ă î m p i e d i c e c o b o r î r e a
aerostatului, pentru ca acesta să nu fie înghiţit de
v a l u r i . Ş i b i n e î n ţ e l e s c ă c e i c e s e a f l a u î n n a c e lă s e
î n d e l e t n i c e a u - c u a c e a s t ă o p e r a ţ i e u rg e n t ă . D a r c u
t o a t e s f o r ţ ă r i l e l o r, b a l o n u l c o b o r a m e r e u, d e p l a s î n -
d u - s e t o t o d a t ă c u m a r e v i t e z ă î n d i re c ţ i a v î n t u l u i ,
a d i c ă de l a n o r d - e s t l a s u d - v e s t .
N e n o r o c i ţ i i s e a f l a u î n t r- o s i t u a ţ i e î n g r o z i t o a r e !
E i n u m a i p u t e a u s t ă p î n i a e r o s t a t u l ş i t o a t e î nc e r c ă -
r i l e l o r e r a u z a d a r n i c e , i a r î n ve l i t o a r e a b a l o n u l u i s e
d e z u m f l a t o t m a i t a r e . G a z u l s e s c u rg e a n e î n t re r u p t
şi nu aveau cum să-l oprească. Balonul cobora tot
m a i r e p e de ş i p e l a o r a u n u, l a a m i a z ă, n a c e la s e
a f l a d o a r l a ş a s e s u t e d e p i c i oa r e d e a s u p r a o c e a n u l u i.
Ş i î n t r- a d e v ă r, s c u rg e r e a g a z e l o r, c a r e i e ş e a u p r i n -
t r- o s p ă r t u r ă a b a l o n u l u i , n u m a i p u t e a f i o p r i t ă .
U ş u r î n d n a c e l a d e t o a t e o b i e c t e l e p e c a r e l e p u r-
t a s e , p a sa g e r i i n u f ă c u s e r ă d e c î t s ă p r e l u n g e a sc ă c u
c î t e v a o re c ă l ă t o r i a l o r p r i n v ă z d u h. D a r i n e v i t a b i l a
c a t a s t r o f ă p u t e a c e l m u l t s ă f i e a m î n a t ă , ş i d a că n u
s e i v e a v r e u n ţ ă r m î n a i n t e d e c ă d e r e a n o p ţ i i , c ă lă -
t o r i i ş i b a l o n u l e r a u s o r t i ţ i să p i a r ă î n v a l u r i.
 încercară şi ultima operaţie ce le mai rămînea de
făcut în asemenea clipe.
C e i c e s e a f l a u î n a e r o s t a t e r a u f ă r ă î n d o i a l ă oa -
m e n i p l i n i d e e ne rg i e , c a re ş t i a u s ă p r i v e a s că m o a r-
t e a î n f a ţ ă , f ă r ă s ă m u r m u r e . E i e ra u h o t ă r î ţ i s ă l u p t e
p î n ă î n u l t i m a c l i pă ş i s ă f a c ă t o t u l p e n t r u a î n t î r z i a
p r ă b u ş i r e a . Na c e l a b a l o n u l u i n u e r a d e c î t u n f e l d e
c o ş î m p l e t i t d i n n u i e l e , c a r e n u p u t e a să p l u t e a s c ă
pe valuri, iar călătorii noştri nu aveau nici un mij-
l o c s - o m e n ţ i n ă l a s u p r a f a ţ a a p e i , d a c ă a r f i c ă z u t.
L a o r a d o u ă , a e r o s t a t u l n u m a i e r a de c î t l a p a t r u
s u t e d e p i c i o a r e d e a s u p r a v a l u r i l o r.
A t u n c i r ă s u n ă o v oc e b ă r b ă t e a sc ă , v o c e a u n u i o m
cu inimă neînfricată, căruia îi răspundeau glasuri
tot atît de hotărîte :
—S - a a r u n c a t t o t u l ?
—N u ! M a i a v e m z e c e m i i d e f r a nc i î n a u r !
Î n c l i p a u r m ă t oa r e , u n s a c g r e u c ă z u î n m a r e .
—U r c ă b a l o n u l ?
—P u ţ i n, d a r î n c u r î n d v a c o b o r î d i n n o u 1 ,
—C e m a i a r u nc ă m ?
•— Nimic!
—B a d a !. . . N a c e l a !
—N e a g ă ţ ă m d e p l a s ă ş i d ă m d r u m u l n ac e l e i .
E r a î n t r- a d e v ă r s i n g u r u l m i j l o c c e l e m a i r ă m ă -
s e s e c a s ă u ş u r e z e a e r o s t a t u l . O a m e n i i t ă i a ră f r î n -
g h i i l e c a re l e g a u n a c e l a d e c e r c u l d e la b a z a b a l o -
n u l u i ş i a e r o s t a t u l se î n ă l ţ ă d i n n o u c u d o u ă m i i d e
picioare.
C e i c i n c i c ă l ă t o r i s e u r c a ră î n p l a s ă , d e a s u p r a ce r-
c u l u i , ş i c e rc e t a r ă c u p r i v i r e a a b i s u l d e s u b e i.
Se ştie că aerostatele au o mare sensibilitate sta-
t i c ă . E s t e de a j u n s s ă a r u n c i o b i e c t u l c e l m a i u ş o r,
p e n t r u a p r i c i n u i d e p l a s a r e a l o r î n d i r ec ţ i e v e r t i c a l ă ,
d e o a r e c e a p a r a t e l e p l u t i t o a r e f u n c ţ i o n e a z ă a s e m e n ea
unei balanţe de precizie matematică. Astfel stînd lu-
crurile, era firesc ca un balon uşurat de o povară
d e s t u l d e m a r e s ă s e u r c e b r u s c p î nă l a o î n ă l ţ i m e
c o n s i d e r a b i l ă , l u c r u c a r e s e p e t r e c u ş i î n c a z u l de
faţă.
 To t u ş i , d u p ă c e s e m e n ţ i n u se c î t e v a m i n u t e î n
e c h i l i b r u î n z o n e l e s u p e r i o a r e a l e a t m o s f e r e i, a e r o -
s t a t u l î n c e p u s ă c o b o a r e d i n n o u. G a z u l s e s c u rg e a
p r i n s p ă r t u r a p e c a r e n - a v e a u c u m s - o r e p a r e.
C ă l ă t o r i i f ă c u s e r ă t o t c e l e s t ă t u s e î n p u t i n ţ ă. N i c i
o putere omenească nu-i mai putea salva. Le mai ră-
m ă s e s e d oa r t ă r i a d e a - ş i a ş t e p t a î n l i n i ş t e s f î r ş i t u l .
L a o r a p a t r u, b a l o n u l c o b o r î s e d i n n o u ş i s e a f l a
n u m a i l a c i n c i s u t e d e p i c i o a r e de a s u p r a a p e i.
P e n e a ş t e p t a t e r ă s u n ă u n l ă t r a t p u t e r n i c. E r a c î i -
n e l e c a r e - i î n t o v ă r ă ş e a pe c ă l ă t o r i ş i c a r e s e c ă ţ ă r a se
şi el în plasă alături de stăpînul său.
—To p a z ă r i t c e v a ! s t r i g ă u n u l d i n t r e p a s a g e r i ,
Curînd se auzi o altă voce, care strigă :
—P ă m î n t ! P ă m î n t !
B a l o n u l , t î r î t d e v î n t f ă ră î n c e t a r e s p r e s u d - ve s f ,
s t r ă b ă t u s e d i n z o r i o d i s t a n ţ ă d e s t u l d e m a re , d e -
sigur cîteva sute de mile, şi chiar în acea direcţie
s e r i d i c a ţ ă r m u l d e s t u l d e î n a l t , p e ca r e - l z ă r i s e r ă
călătorii.
Dar pămîntul acesta se afla la o depărtare de încă
v r e o t r e i z e c i d e m i l e î n d i r e c ţ i a v î n t u l u i , c a l e d e ce l
puţin o oră, presupunînd că balonul nu va fi tîrît
de curenţi în altă direcţie. încă o oră ! Dar oare nu
v a p i e r d e b a l o n u l c u m u l t î n a i n t e ş i g a z u l ce - i m a i
rămăsese ?
I a t ă î n t r e ba r e a c h i n u i t o a r e p e c a r e ş i - o p u n e a u .
C ă l ă t o r i i d e s l u ş e a u c î t s e p o a t e de b i n e p e t i c u l d e
p ă m î n t p e c a r e t r e b u i a u s ă a j u n gă c u o r i c e p r e ţ . D a l -
e i n u ş t i a u c e r e p r e z i n t ă a c e l p ă m î n t , d a c ă es t e u n
continent sau o insulă, fiindcă nu prea ştiau înspre
c e p a r- t e a l u m i i î i t î r î s e u r a g a n u l 1 To t u ş i , t r e b u i a u
să ajungă pe ţărmul acel'a oricum ar fi fost el, locuit
s a u n u, p r i m i t o r s a u n e p r i m i t o r.
P e l a o r e l e pa t r u d u p ă - a m i a z ă , se v e d e a b i n e că
b a l o n u l n u s e m a i p u t e a m e n ţ i n e î n a e r. A t i n g e a
din zbor suprafaţa apei, iar crestele valurilor uriaşe
muiaseră de cîteva ori partea de jos a plasei, îngreu-
n î n d - o . A e r o s t a t u l n u s e m a i p u t e a î n ă l ţ a d ec î t l ă -
s î n d u - s e p e o p a r t e , c a o p a s ă r e l o v i t ă î n t r- o a r i pă .

11
 D u p ă o j u m ă t a t e d e o r ă , a j u n s e r ă la o m i l ă d e
ţ ă r m , d a r î n b a l o n u l t u r t i t , d e z u m f l a t, c u s u p r a f a ţ a
b r ă z d a t ă d e c u t e g r o a s e , m a i r ă m ă s e s e d o a r f oa r t e
p u ţ i n , g a z , î n p a r t e a s u p e r i o a r ă . C ă l ă t o r i i, a g ă ţ a ţ i î n
p l a s a , d e ve n i s e r ă o p o v a r ă p r e a m a r e p e n t r u e l ş i î n
c u r î n d , p e j u m ă t a t e c u f u n d a ţ i î n a p ă, î nc e p u r ă s ă f i e
biciuiţi de valurile furioase ale oceanului. Pe neaştep-
t a t e , î n v e l i t oa r e a a e r o s t a t u l u i s e t r a n s f o r m ă î n t r- o
p u n g ă î n c a r e s u f l a v î n t u l , f ă c î n d - o s ă p l u t ea s c ă a s e -
m e n e a u n e i c o r ă b i i p e c a re o î m p i n g e a v î n t u l d i n
spate. Poate că astfel aveau să atingă în sfîrşit ţărmul.
Ajunseră la cîţiva metri de ţărm, cînd patru stri-
g ă t e d e g r o a z ă i z b u c n i r ă de o d a t ă . D e ş i n u m a i p ă -
r e a î n s t a r e s ă s e r i d i c e , b a l o n u l , l o v i t de u n v a l
uriaş, făcu un salt neaşteptat, ca şi cum ar fi fost
u ş u r a t d e o d a t ă d e î n c ă o p a r t e d i n g re u t a t e . E l s e
r i d i c ă d i n n o u l a o m i e c i n c i s u t e d e p i c i o a r e, u n d ^
î n t î l n i u n c u r e n t d e a e r, c a re î l f ă c u s ă p l u t e a s c ă
a p r o a p e pa r a l e l c u c o a s t a , î n l o c s ă - l m î n e d i r e c t
s p r e u s c a t . D u pă a l t e c î t e v a m i n u t e , b a l o n u l s e a p r o -
pie din nou de coastă şi se prăbuşi în sfîrşit pe ni-
sipul ţărmului, departe de mal, unde nu mai ajun-
geau valurile.
Ajutîndu-se unul pe altul, călătorii izbutiră să iasă
d i n o c h i u r i l e p l a s e i . B a l o n u l , u ş u r a t d e g r e u t a te a l o r,
f u l u a t d i n n o u d e v î n t ş i d i s p ă r u î n l a rg , c a o p a - ,
săre rănită care, adunîndu-şi ultimele puteri, mai în-
cearcă să zboare odată.
Nacela adăpostise cinci călători şi un cîine, totuşi
b a l o n u l a r u n c a s e - p e ţ ă r m n u m a i p a t r u pe r s o a n e .
P r o b a b i l c ă c e l c a r e l i p s e a f u se s e l u a t d e v a l u l c e
l o v i s e p l a s a , u ş u r î n d a s t f e l b a l o n u l , c ă r u i a î i î n gă -
d u i s e s ă s e m a i r i d i c e o d a t ă î n a e r, p e n t r u a s e l ă s a
d u p ă c î t e va c l i p e p e ţ ă r m .
D e î n d a t ă c e . s i m ţ i r ă p ă m î n t u l s u b p i c i o a re , c e i
patru naufragiaţi, care meritau pe deplin acest nume,
g î n d i n d u - s e l a c e l c a r e l i p s e a , î nc e p u r ă s ă s t r i g e t o ţ i
deodată :
— P o a t e c ă î n c e a r c ă s ă î n oa t e s p r e ţ ă r m ! Tr e b u i e
s ă - l s c ă pă m ! S ă - l s a l v ă m !

12
 CAPITOLUL II

Un episod din timpul Războiului de Secesiune.

Inginerul Cyrus SmUh. Gedeon Spiiett. Negrul
Nab. Pencrofî marinarul. Tînărul Harbert. O pro-
punere neaşteptată. Intîlnire la ora zece seara.
Plecare pe timp de furtună.

Călătorii zvîrliţi de uragan pe ţărm nu erau nici

a e r o n a u ţ i de p r o f e s i e , n i c i a m a t o r i de e x p e d i ţ i i a e -
riene. Erau nişte prizonieri de război, care avuse-
seră îndrăzneala să fugă în împrejurări cu totul ne-
o b i ş n u i t e . D e o s u t ă d e o r i f u s e s e r ă p e p u n c t u l de a
p i e r i ! D e s u t e de o r i a r f i p u t u t s ă - i p r ă v ă l e a s c ă
î n a b i s b a l o n u l l o r s f î r t e c a t . To t u ş i l e f u s e s e h ă ră -
zită o soartă neobişnuită, şi de aceea, în ziua de 20
m a r t i e , d u p ă c e f u g i s e r ă d i n R i c h m o n d , c a p i t a l a Vi r-
g i n i e i , s e a f l a u l a ş a p t e m i i d e m i l e de a c e s t o r a ş ,
citadela separatiştilor în timpul cruntului Război de
S e c e s i u n e , a s e d i a t î n a c e a v r e m e d e t r u p e l e ge n e r a -
lului Ulysse Grant. Călătoria aeriană a fugarilor
noştri ţinuse cinci zile.
Iată de altfel şi împrejurările neobişnuite în care
s - a p r o d u s e v a da r e a p r i z o n i e r i l o r, e v a d a r e ca r e t r e -
b u i a s ă s e s f î r ş e a s c ă c u c a t a s t r o f a ^ d e s c r i s ă m a i s u s.
I n a c e l a ş i a n, p r i n l u n a f e b r u a r i e 1 8 6 5 , m a i m u l ţ i
o f i ţ e r i a i g e ne r a l u l u i G r a n t c ă z u r ă î n m î i n i l e d u ş -
m a n u l u i , î n c u r s u l u n e i a d i n î n c e r c ă r i l e ne i z b u t i t e
a l e g e n e r a l u l u i d e a c u c e r i o r a ş u l R i c h m o n d. E i a u
fost închişi în oraş. Unul dintre prizonierii cei mai
de vază aparţinea statului major federal şi se nu-
m e a C y r u s S m i t h.
O r i g i n a r d i n M a s s a c h u s s e t s, C y r u s S m i t h e r a i n -
giner de profesie, un savant emerit, căruia guvernul
S t a t e l o r U n i t e î i î n c re d i n ţ a s e î n t i m p u l r ă z b o i u l u i d i -
r e c ţ i u n e a c ă i l o r f e r a t e , r o l u l s t ra t e g i c a l a c e s t o r a
fiind deosebit de însemnat. Adevărat american de
N o r d, o s o s , s l a b ş i d e ş i r a t , i n g i n e r u l p ă r e a s ă a i bă
v r e o p a t r u z e c i ş i c i n c i d e a n i . î nc e p u s e s ă î n c ă r u n -
ţească şi îşi rădea barba, lăsîndu-şi numai nişte
14
m u s t ă ţ i s t u f o a s e . Av e a u n u l d i n a c e l e c a p e te m i n u -
n a t e , c u p r o f i l d e m e d a l i e , c u o c h i i s c ă p ă r ă t o r i, o
g u r ă c e t ră d a p r e o c u p ă r i s e r i o a s e , î n t o t u l — î n f ă -
ţ i ş a r e a u n u i a d e v ă r a t s a v a n t . C y r u s S m i t h e ra u n u l
d i n t r e i n g i n e r i i a c e i a c a r e ţ i n e a u s ă - ş i î n c e a pă m e -
s e r i a m î n u i n d c i oc a n u l ş i c a z m a u a , î n t o c m a i g e n e -
r a l i l o r c a re - ş i î n c e p e a u c a r i e r a c a s i m p l i s o l d a ţ i. D e
a c e e a , p e l î n g ă i s c u s i n ţ ă ş i i n t e l i g e n ţ ă, C y r u s S m i t h
m a i p o s e d a ş i m u l t ă î n d e m î n a r e . M u ş c h i i l u i e ra u
d e o s e b i t d e p u t e r n i c i . A d e v ă r a t o m d e ac ţ i u n e ş i g î n -
d i t o r t o t o d a t ă , f ă c e a t o t u l f ă r ă e f o r t, i n f l u e n ţ a t p r o -
b a b i l ş i d e m a re a s a v i g o a r e t r u p e a s c ă. A c e s t o m
era înzestrat cu o voinţă căreia nimic nu i se putea
împotrivi. Foarte bine pregătit, dovedea mult simţ
p r a c t i c , e r a f o a r t e d e s c u rc ă r e ţ ş i a v e a t e m p e r a m e n t
m i l i t a r, c a s ă v o r b i m î n l i m b a j u l m i l i t a r f r a nc e z .
S t ă p î n p e s i n e î n o r i c e î m p r e j u r a r e , e l î n d e p l i ne a î n
t o t u l c e l e t re i c o n d i ţ i i , c a r e l a o l a l t ă d e t e r m i n ă e n e rg i a
o m e n e a sc ă : a g e r i m e a m i n ţ i i ş i a t r u p u l u i, i m p e t u o -
z i t a t e a d o r i n ţ e l o r ş i p u t e r e d e v o i n ţ ă. De v i z a l u i a r
f i p u t u t s ă f i e a c e e a a l u i Wi l h e l m d e O ra n i a î n s e -
c o l u l a l X V I I - l e a : „ N - a m n e v o i e s ă nă d ă j d u i e s c p e n -
t r u a î n t r e p r i n d e c e v a , ş i n i c i d e i z b î n dă c a s ă c o n -
t i n u i s ă p e r s e ve r e z " .
î n a c e l a ş i t i m p, C y r u s S m i t h e r a î n s ă ş i î n t r u c h i -
p a r e a c u r a j u l u i . ' L u a s e p a r t e l a t o a t e l u p te l e d i n
timpul Războiului de Secesiune.
A î n c e p u t c a v o l u n t a r, s u b c o n d u c e r e a l u i U l y s s e
G r a n t ş i s - a l u p t a t l a P a d u c a h, l a B e l m o n t , l a P i t t s -
b u rg - L a n d i n g , l a a s e d i u l C o r i n t u l u i , l a P o r t G i b s o n,
l a R î u l - N e g r u , l a C ha t t a n o g a , l a Wi l d e r n e s s p e P o -
t o m a c , v i t e j e ş t e , c a u n s o l d a t d e m n d e g e n e r a l u l s ă u,
c a r e s p u n e a : „ N u - m i n u m ă r n i c i o d a tă m o r ţ i i " . Ş i,
de sute de ori, Cyrus Smith ar fi trebuit să fie
d i n t r e c e i pe c a r e c u m p l i t u l G r a n t n u - i n u mă r a , d a r
în aceste lupte, în care nu se cruţa niciodată, a fost
a j u t a t d e n o r oc , p î n ă î n c l i p a c î n d a f o s t r ă n i t ş i l u a t
prizonier în cursul bătăliei de la Richmond.
T n a c e e a ş i z i , o d a t ă c u C y r u s S m i t h, c ă z u î n m â i -
nile sudiştilor şi un alt personaj însemnat. Este
v o r b a d e G e de o n S p i l e t t , c u n o s c u t u l r e p o r t e r a l z i a -
r u l u i N e w - Yo r k H e r a l d, c a r e f u s e s e t r i m i s s ă u r m ă -
rească peripeţiile războiului, chiar în primele rînduri
ale armatelor din Nord.
Gedeon Spilett făcea parte din familia acelor ciu-
daţi cronicari, ca Stenley şi alţii, pe care nu-i spe-
r i e n i c i o g r e u t a t e c î n d e v o r b a s ă o b ţ i nă , î n t i m p u l
cel mai scurt cu putinţă, o informaţie pentru ziarul
l o r. Z i a r e l e S t a t e l o r U n i t e , ' c u m a r f i N e w - Yo r k H e -
rald, constituie adevărate forţe şi delegaţii lor sînt
reprezentanţi pe care te poţi bizui. Gedeon Spilett
e r a î n p r i m e l e r î n d u r i a l e a c e s t o r de l e g a ţ i .
O m b i n e î n z e s t ra t , e n e rg i c , p r o m p t ş i ga t a o r i -
c î n d s ă a c ţ i o n e z e , S p i l e t t s t r ă b ă t u s e l u m e a î n t r e a g ă.
Soldat şi artist, însufleţit cînd era vorba să dea un
sfat şi hotărît la fapte, el nu se dădea în lături de la
nici o greutate, de la nici o oboseală şi nici o pri-
m e j d i e , a t u n c i c î n d ş t i a c ă p o a t e s ă c a p e t e i n f o r ma ţ i i ,
î n p r i m u l r î n d p e n t r u e l , a p o i pe n t r u z i a r u l s ă u . E r a
u n a d e v ă r a t e r o u a l c u r i o z i t ă ţ i i , a l i n f o r m a ţ i i l o r, a l
i n e d i t u l u i , a l n e c u n o s c u t u l u i , a l i m p o s i b i l u l u i. E r a
u n u l d i n t r e a c e i o b s e r v a t o r i n e î n f r i c a ţ i, c a r e s c r i u
s u b p l o a i a d e g l oa n ţ e , î ş i r e d a c t e a z ă c r o n i c i l e î n bă -
taia obuzelor şi pentru care orice pericol constituie
o a d e v ă ra t ă f e r i c i r e .
L u a s e p a r t e ş i e l l a t o a t e l u p t e l e , m e rg î n d î n p r i -
m e l e r î n d u r i , c u re v o l v e r u l î n t r- o m î nă ş i c u c a r n e t u l
î n c e a l a l t ă , i a r c r e i o n u l n u - i t r e m u ra c î n d e x p l o d a u
o b u z e l e l î n gă e l . S p i l e t t n u a v e a o b i c e i u l s ă o c u p e
n e î n c e t a t f i r e l e t e l e g r a f i c e c u t e l e g r a m e, p o t r i v i t n ă -
ravului celor care vorbesc chiar şi atunci cînd n-au
c e s p u n e , da r f i e c a r e î n s e m n a r e a s a e r a sc u r t ă , l i m -
pede şi precisă, menită să lămurească o problemă
î n s e m n a t ă . P e l î n gă t o a t e a c e s t e d a r u r i, e r a î n z e s t r a t
şi cu mult simţ al umorului. Astfel, voind să-şi păs-
t r e z e c u t o t d i n a d i n s u l l o c u l l a g h i ş e u l t e l e g r a f i c,
pentru a fi primul care să comunice ziarului său re-
z u l t a t u l b ă t ă l i e i d e l a R î u l - N e g r u, G e d e o n S p i l e t t
t e l e g r a f i e , t i m p d e d o u ă o r e , p r i m e l e ca p i t o l e a l e B i -
bliei. Ziarul plăti două mii de dolari, dar avu mîn-
d r i a d e a f i p r i m u l c a r e s ă p u b l i c e ac e a s t ă i n f o r-
maţie.

2
/
G é d é o n S p i l e t t e r a î n a l t . Av e a c e l m u l t p a t r u z e c i
d e a n i . F a ţ a î i e r a î n c a d r a t ă de f a v o r i ţ i b l o n d - r o ş -
caţi şi privirea vioaie ca a unui om deprins să ob-
serve îndată orice amănunt. Era vînjos şi se călise,
t r ă i n d î n r e g i u n i c u c l i m a c e a m a i d i fe r i t ă .
D e z e c e a n i , G é d é o n S p i l e t t e r a p r i m - r e p o r te r a l
z i a r u l u i N e w - Yo r k H e r a l d, c ă r u i a î i t r i m i t e a t o a t e
c r o n i c i l e ş i de s e n e l e l u i , d e o a re c e m î n u i a t o t a t î t d e
bine creionul, ca şi penelul. în momentul în care fu-
s e s e p r i n s , S p i l e t t d e sc r i a c î m p u l d e l u p t ă, că u t î n d
în acelaşi timp să-l şi schiţeze. Ultimele cuvinte scrise
î n c a r n e t u l l u i s p u ne a u : „ U n s u d i s t e s t e g a t a s ă
t r a g ă a s u p ra m e a ş i . . . " D a r G é d é o n S p i l e t t, n o r o c o s
c a d e o b i c e i , s c ă p ă f ă ră n i c i o z g î r i e t u r ă.
Cyrus Smith şi Gédéon Spilett, care se cunoşteau
cel mult din auzite, fuseseră transportaţi în acelaşi
t i m p l a R i c h m o n d. R a n a i n g i n e r u l u i se v i n d e c ă r e -
p e d e ş i î n t i m p u l c o n va l e s c e n ţ e i î l c u n o s c u p e r e p o r-
t e r, î n t r e e r o i i n o ş t r i s e l e g ă o s t r î n s ă p r i e t e n i e. î n
c u r î n d, ş i u n u l ş i a l t u l n u m a i a v e a u d e c î t u n s i n -
gur gînd : să fugă, să regăsească armata lui Grant
şi să lupte din nou în rîndurile ei pentru unitatea
federală.
Cei doi americani veniţi din Nord erau hotărîţi să
s e f o l o s e a sc ă d e o r i c e p r i l e j c a s ă f u g ă. . . D a r c u t o a t e
că puteau circula în voie prin oraş, orice încercare
d e e v a d a r e p ă r e a c u n e p u t i n ţ ă , d e o a r e ce o r a ş u l R i c h -
mond era păzit cu străşnicie.
între timp, izbuti să ajungă la Cyrus Smith servi-
t o r u l s ă u, c a r e - i e r a d e v o t a t c u t r u p ş i s u T le t . Vi t e a -
z u l a c e s t a e r a u n n e g r u n ă s c u t p e m o ş i a i n g i n e r u l u i.
P ă r i n ţ i i l u i f u s e s e r ă sc l a v i , d a r C y r u s S m i t h , a b o l i -
ţ i o n i s t 1 c o n v i n s, î l e l i b e r a s e d e m u l t ă v r e m e. R o b u l ,
d e v e n i t o m l i b e r, n - a v r u t s ă - ş i p ă r ă s e a s c ă s t ă p î n u l ;
î l i u b e a p î n ă l a s a c r i f i c i u . T î n ă r u l a c e s t a d e t re i z e c i
d e a n i , z d r a v ă n, s p r i n t e n , î n d e m î n a t i c, i n t e l i g e n t,
b l î n d ş i l i n i ş t i t , î n t o t d e a u n a z î m b i t o r, î n d a t o r i t o r ş i
b u n, s e n u m e a N a b u c o d ò n o s o r, d a r n u r ă s p u n d ea d e -
cît la numele prescurtat şi familiar de Nab.

1
Abolitionist — partizan al desfiinţării sclaviei. (N.T.)
 A f l î n d c ă s t ă p î n u l s ă u e s t e p r i z o n i e r, N a i ) v e n i
f ă r ă s ă s t e a p e g î n d u r i , t o c m a i d i n M a s sa c h u s s e t s .
S o s i t l a R i c h n i o n d, i z b u t i s ă pă t r u n d ă î n o r a ş u l a s e -
d i a t m u l ţ u m i t ă ş i r e t e n i e i ş i d i b ă c i e i s a le , n u f ă r ă
s ă - ş i f i p u s d e v r e o d o u ă z e c i d e o r i v i a ţ a î n p e r i c o l.
Nu se poate descrie bucuria lui Nab şi a lui Cyrus
SmiLh în clipa revederii.
D a r d a c ă N a b i z b u t i s e s ă p ă t r u n d ă î n o r a ş, n u î n -
s e m n a c ă t o t a t î t d e u ş o r p u t e a u s ă p l e c e, d e o a r ec e
prizonierii f e de r a l i erau supravegheaţi î n d e a p r o a p e.
Tr e b u i a o î n t î m p l a r e n e o b i ş n u i t ă , p e n t r u a î n c e r c a
o e v a d a re c u o a r e c a r i s o r ţ i d e i z b î n d ă ş i p r i l e j u l
acesta nu numai că nu se"ivea, dar era şi greu să-l
provoci.
î n t r e t i m p, g e n e r a l u l G r a n t î ş i c o n t i n u a e n e rg i c e l e
o p e r a ţ i i m i l i t a r e . P l ă t i s e s c u m p v i c t o r i a d e la P i t t s -
b u rg - L a n d i n g . F o r ţ e l e l u i , r e u n i t e c u c e l e a l e l u i
B u t l e r, n u i z b u t i s e r ă s ă o b ţ i n ă n i c i u n re z u l t a t î n
lupta pentru oraşul Richmond, aşa că nimic nu-i în-
dreptăţea pe prizonieri să creadă î n t r- o eliberare
grabnică. Reporterul, căruia plicticoasa c a p t i v i t a te
nu-i dădea prilejul să scrie nici un articol intere-
s a n t , î ş i p i e r d u s e ră b d a r e a . A j u n s e s e să f i e s t ă p î n i t
d e u n s i n g u r g î n d : s ă i a să d i n R i c h m o n d c u o r i c e
preţ. Făcuse chiar cîteva încercări, dar întîmpinase
p i e d i c i d e ne î n v i n s .
To t u ş i , a s e d i u l c o n t i n u a ; d a c ă p r i z o n i e r i i d o r e a u
c u o r i c e p re ţ s ă s c a p e p e n t r u a s e î n t î l n i c u a r m a t a
lui Grant, unii dintre asediaţi nu erau mai puţin gră-
b i ţ i s ă f u g ă p e n t r u a p u t e a s ă r e i a l e g ă t u r a c u a r-
m a t a s e c e s i o n i ş t i l o r. P r i n t r e a c e ş t i a d i n u r m ă s e n u -
m ă r a ş i u n o a re c a r e J o n a t h a n F o r s t e r, s u d i s t î n d î r j i t.
A d e v ă r u l e ra c ă ş i s e c e s i o n i ş t i i e r a u b l o c a ţ i î n o r a ş
tocmai ca şi prizonierii federali. Armatele nordice
îi împresuraseră. Guvernatorul oraşului Richmond nu
m a i p u t e a să i n t r e î n l e g ă t u r ă d e m u l tă v r e m e c u
generalul Lee. Şi trebuia să-i comunice cît mai grab-.
n i c s i t u a ţ i a o ra ş u l u i , p e n t r u c a a r m a ta c h e m a t ă î n
ajutorul asediaţilor să vină cît mai curînd. Acestui
Jonathan Forster îi veni atunci ideea să zboare cu

18
balonul peste liniile duşmanului şi să ajungă astfel
l a l a g ă r u l se c e s i o n i ş t i l o r.
G u v e r n a t o r u l î n c u v i i n ţ ă î n c e r c a r e a. U n a e r o s t a t
special construit fu pus la dispoziţia lui Jonathan
F o r s t e r, c a r e u r m a s ă p l e c e c u a l t e c i n c i pe r s o a n e .
C ă l ă t o r i i l u a u c u e i a r m e , p e n t r u ca z u l c î n d a r f i
f o s t n e v o i ţ i s ă s e a p e r e î n c l i p a a t e r i z ă r i i , ş i a l i m e n t e,
p e n t r u c a z u l c î n d a r f i s i l i ţ i s ă f a c ă o c ă l ă t o r i e ae -
r i a n ă m a i l u n gă .
Plecarea fusese hotărîtă pentru ziua de 18 martie.
Folosind vîntul de nord-vest şi călătorind în timpul
n o p ţ i i , a e r o n a u ţ i i s o c o t e a u s ă a j u n g ă î n cî t e v a o r e l a
cartierul generalului Lee.
D a r v î n t u l d e n o r d - v e s t n - a f o s t o a d i e r e o a r ec a r e
ş i î n c ă d i n z i ua d e 1 8 s e p u t e a o b s e r v a c ă s e v a t r a n s -
f o r m a î n u r a g a n. C u r î n d, v i j e l i a s e î n t e ţ i î n t r- a t î t,
î n c î t t r e b u i s ă se a m î n e p l e c a r e a l u i F o r s t e r, s o c o -
tindu-se prea primejdioasă pornirea aerostatului şi
a călătorilor în mijlocul elementelor naturii dezlăn-
ţuite.
B a l o n u l , c a r e f u s e s e u m p l u t c u g a z ch i a r î n p i a ţ a
principală a oraşului, aştepta deci acolo prima clipă
d e l i n i ş t e , s p r e a s e a v î n t a î n v ă z d u h, i a r l u m e a d i n
o r a ş d e v e n e a t o t m a i n e r ă b d ă t o a r e , v ă z î n d c ă s i t ua -
ţ i a a t m o s f e r i c ă r ă m î n e n e s c h i m ba t ă .
Zilele de 18 şi 19 martie n-au adus nici o îmbu-
nătăţire a situaţiei. Dimpotrivă, era chiar din ce în
c e m a i g re u d e f e r i t b a l o n u l p e t e r e n u l u n d e e r a. a n -
c o r a t , d e oa r e c e r a f a l e l e î l c u l c a u d e se o r i l a p ă m î n t .
Tr e c u ş i n o a p t e a d e 1 9 s p r e 2 0 . S p r e d i m i ne a ţ ă ,
u r a g a n u l d e ve n i ş i m a i p u t e r n i c . D e p l ec a r e n i c i n u
se mai vorbea.
Î n z i u a a c e e a , i n g i n e r u l S m i t h f u o p r i t p e s t r a dă
d e u n n e c u n o sc u t . E r a u n m a r i n a r p e ca r e - l c h e m a
P e n c r o ff . O m u l pă r e a s ă a i b ă v r e o t r e i z e c i ş i c i nc i
s a u p a t r u z e c i d e a n i , e r a b i ne l e g a t , a r s d e s o a re ,
c u p r i v i r e a v i oa i e , c l i p e a m e re u d i n o c h i ş i a v e a o
î n f ă ţ i ş a r e s i m pa t i c ă . A c e s t P e n c r o ff, a m e r i c a n d i n
N o r d, c u t r e i e ra s e t o a t e m ă r i l e g l o b u l u i ş i t ră i s e t o a t e
a v e n t u r i l e c a r e p o t i e ş i î n c a l e a u n e i f i i n ţ e o m e n e ş t i.
E d e p r i s o s s ă s p u n e m c ă e r a î n t r e p r i n ză t o r d e f e l u l
l u i , g a t a o r i c î n d ş a r i ş t e o r i c e ş i c ă î nc e t a s e d e m u l t
s ă s e m a i m i r e d e c e v a . P e n c r o ff v e n i s e l a R i c h m o n c i
p e l a î n c e p u t u l a n u l u i , î n t r- o c h e s t i u n e d e a f ac e r i , î n -
s o ţ i t d e u n b ă i e ţ a n d r u d e v r e o c i n c i s p r e z e c e a n i,
H a r b e r t B r o w n, d i n N e w - J e r s e y, f i u l f o s t u l u i s ă u
c ă p i t a n, u n o r f a n p e c a r e - l i u b e a c a p e p r o p r i u l s ă u
c o p i l . F u s e s e s u r p r i n s ş i e l de a s e d i u î n o r a ş ş i i m o -
b i l i z a t a c o l o , s p r e m a r e l e l u i n e c a z . P e n c r o ff e r a
s t ă p î n i t ş i e l d e a c e l a ş i g î n d : s ă f u g ă cu o r i c e p r e ţ .
Cunoştea faima inginerului Cyrus Smith din auzite.
Ştia că omul acesta hotărît era cuprins de nerăbdare
ş i a r d e a de d o r i n ţ a d e a s c ă p a . î n a c e a z i s e a p r o -
p i e d e c i de e l f ă r ă ş o v ă i r e , a d r e s î n d u - i - s e d i r e c t :
— D o m n u l e S m i t h , n u v - a ţ i s ă t u r a t de a c e a s t ă ş e -
dere în Richmond ?
I n g i n e r u l s e u i t ă c u l u a r e - a m i n t e l a o m u l ca r e - i
vorbise astfel, şi care se grăbi să adauge în şoaptă :
—< Domnule Smith, nu vreţi să fugiţi ?
— C î n d. . . ? r ă s p u n s e r e p e d e i n g i n e r u l, c ă r u i a d e -
s i g u r c ă î i s c ă p a s e f ă r ă s ă v r e a r ă s p u n s u l , c ă c i n ic i
nu avusese măcar timp să se uite mai bine la ne-
cunoscutul care i se adresase.
To t u ş i , d u p ă c e - ş i a r u n c ă p r i v i r e a - i p ă t r u n z ă t o a r e
asupra feţei deschise a marinarului, inginerul nu se
mai îndoi de cinstea lui.
— Cine eşti ? întrebă el scurt,
P e n c r o ff î l l ă m u r i c i n e e r a .
— B i n e , r ă s p u n s e C y r u s S m i t h. C u c e p r o p u i s ă
fugim ?
- Păi, cu leneşul acela de balon care zace de-
g e a b a î n p i a ţ ă . S - a r p ă r e a c ă p e n o i n e a ş t e a p tă !. . .
Nu mai adăugă nimic, căci inginerul înţelesese
t o t u l . A p u c î n d u - l p e P e n c r o ff d e b r a ţ , î l d u s e l a el
a c a să .
A c o l o, m a r i n a r u l î ş i e x p u s e p l a n u l, c a r e e r a d e
f a p t f o a r t e s i m p l u. S e c e r e a d o a r s ă - ţ i p u i v ia ţ a î n
p r i m e j d i e . E d r e p t c ă u r a g a n u l a t i n s e se c u l m e a v i o -
l e n ţ e i , d a r u n i n g i ne r î n d r ă z n e ţ , ş i p r i c e p u t cu m e r a

21
C y r u s S m i t h ş t i a d e s i g u r s ă c o n d u c ă u n a e r o s t a t.
D a c ă e l , P e n c r o ff , s - a r f i p r i c e p u t , n - a r f i ş o v ă i t s ă

22
p l e c e , l u î n d u - l b i n e î n ţ e l e s ş i p e H a r b e r t cu e l. V ă -
z u s e e l de s t u l e î n v i a ţ a l u i , c a să n u s e m a i s p e r i e
de un uragan !
C y r u s S m i t h a s c u l t a î n t ă c e r e c u v i n t e l e ma r i n a r u -
l u i ; d o a r o c h i i î i s t r ă l uc e a u . S e i v i s e î n s f î r ş i t p r i -
l e j u l ş i n u e r a e l o m u l s ă - l s c a p e . P l a n u l n u e ra
a b s u r d, c i n u m a i f oa r t e p r i m e j d i o s. D e c i, p u t ea u s ă - l
încerce. Deşi balonul era păzit, nu era cu neputinţă
. s ă s e a p r o p i e n o a p t e a d e e l , s ă s e f u r i ş e z e î n n ac e l ă
şi să taie apoi legăturile care-l ţineau pe loc ! Bine-
. î n ţ e l e s c ă p u t e a u s ă m o a r ă , d a r p e d e a l t ă p a r te
a v e a u ş i s o r ţ i de i z b î n d ă . Ş i d e n - a r f i f o s t v i j e l i a
asta... Dar de n-ar fi fost furtuna, balonul ar fi ple-
cat demult şi prilejul atît de căutat nu s-ar mai fi
ivit.
— N u s î n t s i n g u r. . . î n c h e i e C y r u s S m i t h.
—D a r c î t e pe r s o a n e v r e i s ă i e i c u d u m n e a t a ?
întrebă marinarul.
—D o u ă : p e p r i e t e n u l m e u S p i l e t t ş i p e s e r v i t o r u l
meu Nab.
—Tr e i , p r i n u r m a r e , — r ă s p u n s e P e n c r o ff, — c u
H a r b e r t ş i c u m i ne v o m f i c i n c i . D u p ă c î t e ş t i u cu ,
b a l o n u l t r e b u i a să t r a n s p o r t e ş a s e p e r s oa n e .
—A t u n c i n e - a m î n ţ e l e s . P l e c ă m ! s p u s e C y r u s
S m i t h.
Prin acest „Plecăm !", el îşi lua un angajament
şi în numele reporterului ; acesta nu era omul care
s ă d e a î na p o i , d i m p o t r i v ă , î n c u v i i n ţ ă f ă r ă n i c i o r e -
z e r v ă p l a n u l , d e î n d a t ă c e - i f u î m pă r t ă ş i t . S e m i r ă
d o a r c ă n u s e g î n d i s e ş i e l l a u n l u c r u a t î t de s i m p l u.
C î t d e s p r e N a b, e l î l u r m a p e i n g i n e r o r i u n d e.
—A t u n c i , p e d e s e a r ă , s p u s e P e n c r o ff . O s ă n e î n -
v î r t i m t o ţ i c i n c i p e a c o l o , a ş a , c a n i ş te g u r ă - c a s c ă !
—P e d e s e a ră l a o r a z e c e , r ă s p u n s e C y r u s S m i t h .
F a c ă c e r u l c a v i j e l i a s ă n u s e p o t o l e a s c ă d ec î t d u p ă
p l e c a re a n o a s t r ă .
P e n c r o ff s t r î n se m î n a i n g i n e r u l u i ş i s e î n t o a r s e
a c a să , u n d e î l l ă s a s e p e t î n ă r u l H a r b e r t B r o w n. C u -
rajosul băiat cunoştea planul marinarului şi aştepta

23
c u o a r e c a r e î n g r i j o r a r e rezultatul c o n v o r b i r i i c u i n -
g i n e r u l . D u p ă c u m se v e d e , ' t o ţ i c i n c i e r a u o a m e n i
h o t ă r î ţ i s ă s e a v î n t e î n v î l t o a r e a v ă z d u h u l u i, î n p l i n
u r a g a n.
Uraganul nu se potoli, astfel încît Jonathan Forster
şi tovarăşii săi nici nu se gîndeau să-l înfrunte în
n a c e l a c a r e s e p u t e a s f ă r î m a u ş o r. F u o z i î n g r o z i -
t o a r e . I n g i n e r u l s e t e m e a d e u n s i n g u r l u c r u : ca
n u c u m v a s ă s e r u p ă î n b u c ă ţ i aerostatul, c a r e er a
l e g a t d e pă m î n t ş i p e c a r e v î n t u l î l c u l c a m e r e u.
El se învîrti timp de cîteva ore în piaţa aproape
p u s t i e , s u p r a v e g h i n d a p a r a t u l . • P e n c r o ff f ă c u a c e l a ş i
l u c r u, c u m î i n i l e î n b u z u n a r e ş i c ă s c î n d p re l u n g d i n
c î n d î n c î n d, c a u n u l c a r e n u m a i ş t i e cu m s ă - ş i
o m o a r e t i m p u l . Ş i e l s e t e m e a c ă s e va r u p e b a l o -
nul, sau chiar că va fi smuls din legături şi purtat
de vînt.
Ve n i ş i s e a ra . N o a p t e a s e l ă sa î n t u n e c o a s ă ş i p î -
c l e g r o a se c a n i ş t e n o r i s e t î r a u l a s u p r a f a ţ a p ă m î n -
t u l u i . . . C ă d e a o p l o a i e a m e s t e c a t ă c u z ă p a d ă. E r a
f r i g ş i u n f e l d e c e a ţ ă a p ă s ă t o a r e p l u t e a d e a s u p ra
oraşului. Părea că vijelia puternică impusese com-
b a t a n ţ i l o r u n f e l d e a r m i s t i ţ i u ş i c ă t u n u l f u s e s e re -
d u s l a t ă c e r e d e t u n e t e l e g r o a z n i c e a l e u ra g a n u l u i .
S t r ă z i l e o r a ş u l u i e r a u p u s t i i . C h i a r ş i p a z a p ie ţ i i
u n d e s e z bă t e a a e r o s t a t u l d e v e n i s e z a d a r n i c ă p e o
a s t f e l d e v re m e . î n t r- a d e v ă r, t o t u l p ă re a s ă a j u t e
f u g a p r i z o n i e r i l o r ; da r c ă l ă t o r i a a s t a, î n m i j l o c u l
vînturilor dezlănţuite !...
— U r î t f l u x ! î ş i z i s e P e n c r o ff, î n d e s î n d u - ş i c u
p u m n u l p ă l ă r i a pe c a r e v î n t u l î n c e r c a s ă i - o s m u l g ă.
Dar las' c-o să ne descurcăm noi!
La ora nouă şi jumătate, Cyrus Smith şi tovarăşii
s ă i p ă t r u n s e ră p r i n d i f e r i t e p u n c t e î n p i a ţ a c u f u n d a t ă
î n î n t u n e r i c , d e o a r e c e v î n t u l s t i n s e s e fe l i n a r e l e c u g a z.
U r i a ş u l a e r o s t a t , a p r o a p e c u t o t u l c u lc a t l a p ă m î n t ,
n i c i n u s e m a i z ă r e a . P e l î n g ă s a c i i d e l e s t, l e g a ţ i d e
s f o r i l e p l a s e i , n a c e l a m a i e ra f i x a t ă ş i d e u n c a b l u p u -
t e r n i c , t r e c u t p r i n t r- u n i n e l î n g r o p a t î n c a l d a r î m ; c ea -
laltă jumătate a cablului era adusă peste bord.

21
 C e i c i n c i p r i z o n i e r i s e î n t î l n i r ă l î n g ă b a l o n. N u - l
v ă z u s e n i m e n i ş i e r a a t î t d e î n t u n e r ic , î n c î t n i c i e i
n u s e p u t e a u ve d e a u n u l p e a l t u l .
F ă r ă s ă s c oa t ă o v o r b ă , C y r u s S m i t h, G e d e o n S p i -
l e t t , N a b ş i H a r b e r t l u a r ă l o c î n n a ce l ă , î n t i m p c e
P e n c r o î f d e z l e g a , u n u l c î t e u n u l , s a c i i de l e s t . To t u l
s e i s p r ă v i î n c î t e v a c l i p e ş i m a r i n a r u l se u r c ă l î n g ă
tovarăşii săi.
Aerostatul nu mai era reţinut decît de a doua ju-
mătate a cablului şi mai rămînea doar ca Cyrus
Smith să dea ordinul de plecare.
î n c l i p a a c e e a , u n c î i n e s ă r i î n n a c e l ă. E r a To p , '
c î i n e l e i n g i ne r u l u i , c a r e , r u p î n d u - ş i l a n ţ u l, î ş i u r-
m a s e s t ă p î n u l , C y r u s S m i t h v o i s ă g o ne a s c ă b i e t u l
a n i m a l , t e m î n d u - s e d e o g r e u t a t e s u p l i m e n ta r ă .
— E h ! U n d e m e rg a t î ţ i a , t r e a c ă ş i e l ! s p u s e P e n -
c r o ff , a r u n c î n d a f a r ă î n c ă d o i s a c i c u n i s i p.
Apoi, marinarul dădu drumul cablului şi balonul
s e î n ă l ţ ă p i e z i ş ş i p i e r i î n î n ă l ţ i m i , i z b i n d c u na c e l a
d o u ă h o r n u r i , p e c a r e l e d ă r î m ă î n i u r e ş u l p l e c ă r i i.
Uraganul se dezlănţui în acele clipe cu o violenţă
înfricoşătoare. Inginerul nu se putu gîndi la o ate-
r i z a r e î n t i m p u l n o p ţ i i , i a r c î n d s e l u m i n ă d e z i u ă,
p ă m î n t u l n u s e m a i v e d e a , d i n p r i c i n a c e ţ e i. A b i a
p e s t e c i nc i z i l e z ă r i r ă î n t r- o c l i p ă de . î n s e n i n a r e
i m e n s i t a t e a m ă r i i c a r e s e î n t i n de a s u b a e r o s t a t u l î m -
pins de vînt cu o viteză nemaivăzută !
Ş t i m c ă p a t r u d i n c e i c i n c i o a m e n i p l ec a ţ i î n z i u a
d e 2 0 m a r t i e a u f o s t z v î r l i ţ i î n z i u a d e 2 4 m a r t ie
p e u n ţ ă r m p u s t i u, l a m a i m u l t d e ş a s e m i i d e m i l e
depărtare de ţara lor *„■
C ă l ă t o r u l c a r e l i p s e a , a c e l a î n a j u t o r u l c ă r u i a se
g r ă b e a u î n p r i m u l r î n d s ă a l e rg e c e i p a t r u s u p r a v i e -
ţ u i t o r i a i b a l o n u l u i , e ra t o c m a i c o n d u c ă t o r u l l o r, i n -
ginerul Cyrus Smith,

1
În ziua de 5 aprilie, oraşul Richmond a căzut în mîinile lui
Grant, revolta separatiştilor a fost înăbuşită şi Lee se retrăgea
spre vest, în timp ce cauza unităţii statelor americane triumfa.
(N. A.)

25
 CAPITOLUL III

Seara la orele cinci. Unul este dat lipsă. Deznă-

dejdea lui Nab. Cercetările se îndreaptă spre nord.
Insula. O noapte tristă şi plină de griji. Ceţurile
dimineţii. Nab înoată. Pămînt În zare. Trecerea
canalului prin vad.

I n g i n e r u l f u s e s e s m u l s de v a l u r i d i n t r e o c h i u r i l e
destrămate ale plasei. O dată cu el dispăruse şi cîi-
n e l e . C r e d i nc i o s u l a n i m a l s ă r i s e d i n p r o p r i u i m b o l d
î n a j u t o r u l s t ă p î n u l u i s ă u.
— înainte ! strigă reporterul.
Ş i t o ţ i p a t r u — G e d e o n S p i l e t t , H a r b e r t, P e n c r o ff
ş i N a b — î n c e p u ră c e r c e t a re a , u i t î n d c ă e r a u s f î r-
şiţi de oboseală.
Bietul Nab plîngea de furie şi desperare la gîn-
d u l c ă p i e r d u s e t o t c e - i e r a m a i s c u m p p e l u m e.
N u t r e c u s e ră n i c i d o u ă m i n u t e d i n c l i p a î n ca r e .
dispăruse Cyrus Smith pînă la aceea în care acosta-
s e r ă t o v a ră ş i i l u i . P u t e a u d e c i n ă d ă j d u i c ă v o r s o s i
la timp spre a-l salva.
— S ă - l s a l v ă m ! S ă - l c ă u t ă m ! s t r i g ă N a b.
— I I c ă u t ă m , Na b , — r ă s p u n s e G e d e o n S p i l e t t, — ■ <
şi-l vom găsi !
—I v o m r e g ă s i o a re î n v i a ţ ă ? ,
—D e s i g u r, Na b !
—Ş t i e s ă î n o a t e ? î n t r e b ă P e n c r o ff .
— D a ! r ă s p u n s e Na b . D e a l t f e l î l a r e ş i pe To p .
A u z i n d m u g e t u l v a l u r i l o r, m a r i n a r u l d ă d u î n s ă ne -
î n c r e z ă t o r d i n c a p.
I n g i n e r u l d i s p ă r u s e î n d re p t u l p ă r ţ i i d e n o r d a
ţărmului, la o jumătate de milă de locul unde acos-
t a s e r ă na u f r a g i a ţ i i . D a c ă i z b u t i s e s ă a j u n g ă c î t m a i
a p r o a p e de a c e a p a r t e a l i t o r a l u l u i m ă r i i , l o c u l r e s -
pectiv ar fi trebuit să se afle la cel mult o jumătate
d e m i l ă d e l oc u l u n d e s e a f l a u n a u f r a g i a ţ i i.
S e f ă c u s e a p r o a p e ş a s e . C e a ţ a s e l ă s a s e d i n n o u,
c e e a c e f ă c e a n o a p t e a f o a r t e î n t u ne c o a s ă , N a u f r a g i a -

21
ţ i i se î n d r e p t a r ă s p re n o r d, r n e rg î n d d e - a l u n g u l
c o a s t e i ră s ă r i t e n e a p ă m î n t u l u i pe c a r e s e n i m e r i se
s ă f i e a z v î r l i ţ i d e f u r t u n ă , ţ i n u t n e c u n o s c u t pe n t r u e i,
a cărui poziţie-geografică nici n-o puteau bănui. Căl-
c a u p e u n t e r e n n i s i p o s, p r e s ă r a t c u p i e t r i ş, l i p s i t d e
o r i c e f e l d e v e g e t a ţ i e . S o l u l f o a r t e i n e g a l, a c c i d e n t a t,
e r a p e a l o c u r i c i u r u i t d e g r o p i m i c i ca r e î n g r e u i a u
mersul. Din aceste găuri ţîşneau la tot pasul nişte
p ă s ă r i m a r i , c a r e z b u r a u g r e o i de c o l o p î n ă c o l o, d a r
p e c a re n u l e v e d e a u d e s l u ş i t d i n c a u z a î n t u n e r i c u -
lui. Alte păsări mai sprintene se ridicau în stoluri,
trecînd ca nişte nori. Judecînd după ţipetele lor stri-
d e n t e , m a r i na r u l u i i s e p ă r e a c ă s î n t g o e l a n z i ş i p e s -
c ă r u ş i , c a r e s e l u a u l a î n t r e c e r e c u v u i e t u l m ă r i i.
D i n c î n d î n c î n d, n a u f ra g i a ţ i i s e o p r e a u , s c o t e a u
strigăte puternice şi ascultau dacă nu se aude vreo
chemare dinspre apele oceanului. Socoteau pe drept
cuvînt că dacă s-ar fi aflat în apropierea locului unde
ar fi putut să cadă inginerul, ar fi ajuns la urechile
l o r c e l p u ţ i n l ă t ra t u l l u i To p , p r e s u p u n î n d c ă C y r u s
S m i t h n - a r f i f o s t î n s t a r e s ă de a n i c i u n s e m n d e
viaţă. Dar nici un strigăt nu se auzea în afară de
v u i e t u l m ă r i i ş i c l oc o t u l t a l a z u r i l o r c a r e s e s p ă rg e a u
de ţărm. Alicul grup îşi continua drumul, cercetînd
cele mai mici cotituri ale litoralului.
După ce înaintaseră vreo douăzeci de minute, cei
patru naufragiaţi dădură în calea lor de o fîşie de
v a l u r i s p u m e g î n d e , d i nc o l o d e c a r e n u s e ma i z ă r e a
p ă m î n t u l . S e a f l a u l a e x t r e m i t a t e a u ne i l i m b i a s c u -
ţite de pămînt, de care se izbeau cu furie valurile.
—A s t a - i u n p r o m o n t o r i u, s p u s e m a r i n a r u l. Tr e b u i e
s ă n e î n t o a rc e m r n e rg î n d p e p a r t e a d r e a p t ă ş i a s t f e l
v o m a j u n g e s ă s i m ţ i m d i n n o u pă m î n t s u b p i c i o a r e .
—D a r d a c ă i n g i n e r u l e s t e a c o l o ? r ă s p u n s e N a b,
arătînd oceanul, ale cărui talazuri uriaşe şi înspu-
mate se zăreau prin întuneric.
— Atunci să-l strigăm !
Ş i t o ţ i d e o d a t ă s c o a s e r ă u n s t r i g ă t r ă s u n ă t o r, d a r
nu primiră nici un răspuns. Aşteptară o clipă mai li-
niştită şi strigară din nou. Nici de astădată nu răs-
punse nimeni.

27
 N a u f r a g i a ţ i i se î n t o a r s e r ă , u r m î n d l a t u r a o p u să a
promontoriului şi păşind pe acelaşi teren nisipos şi
a c c i d e n t a t. To t u ş i , P e n c r o ff o b s e r vă c ă l i t o r a l u l î n -
c e p e să s e t r a n s f o r m e a i c i î n t r- u n p o v î r n i ş s t î n c o s ş i
î n c l i n a t . E l t r a se c o n c l u z i a c ă p a r t e a a ce a s t a a l e r c -
n u l u i f o r m e a z ă o p a n t ă d e s t u l d e l u n g ă, a j u n g î n d p î n ă
la creasta înaltă a unui masiv ce se profila nedeslu-
ş i t î n u m b r ă . P e ţ ă r m u l a c e s t a p ă s ă r i l e er a u m a i r a r e .
Ş i m a r e a e r a mai p u ţ i n z g o m o t o a s ă , m a i p u ţ i n z b u -
c i u m a t ă ş i s e p ă r e a c h i a r c ă v a l u r i l e s e p o t o l e s c. Z g o -
m o t u l t a l a z u r i l o r c e s e s p ă rg e a u d e m a l d e - a b ia s e
auzea. Probabil că partea aceasta a promontoriului
forma un mic golf în semicerc, apărat de capul ce
î n a i n t a î n m a r e , o p r i n d c u r e n ţ i i d i n l a rg .
C o n t i n u î n d s ă î n a i n t e z e î n a c e e a ş i d i r e c ţ i e, n a u -
f r a g i a ţ i i s e î n d r e p t a u s p r e s u d, d e p ă r t î n d u - s e t o t ma i
m u l t d e p a r t e a d e ţ ă r m p e c a re s - a r f i p u t u t s ă s e
a f l e C y r u s S m i t h . C a l e de o m i l ă ş i j u m ă t a t e , l i t o r a -
lul nu avea nici un fel de cotitură care să le îngăduie
s ă r e v i n ă s p r e n o r d . To t u ş i e r a c u n e p u t i n ţ ă c a v î r f u l
p r o m o n t o r i u l u i , p e c a re c ă l ă t o r i i n o ş t r i î l î n c o n j u r a -
s e r ă , s ă n u f i e l e g a t d e p ă m î n t . C u t o a te c ă e r a u
i s t o v i ţ i , n a u f r a g i a ţ i i m e rg e a u c u ra j o ş i m a i d e p a r t e ,
t r ă g î n d m e r e u n ă d e j d e s ă g ă s e a s c ă o c o t i t u r ă b r u s c ă,
c a r e să - i r e a d u c ă p e c a l e a c e a b u n ă .
Mare fu dezamăgirea lor cînd, după ce străbătu-
seră cale de două mile, se pomeniră din nou în faţa
m ă r i i . S e a f l a u de d a t a a c e a s t a p e u n c a p d e s t u l de
înalt, format din stînci alunecoase.
— S î n t e m p e o m i c ă i n s u l ă , — s p u s e P e n c r o ff , — •
p e c a re a m c u t r e i e r a t - o de l a u n c a p ă t l a ce l ă l a l t 1
O b s e r v a ţ i a m a r i n a r u l u i e r a a d e v ă r a t ă. N a u f r a g i a -
ţii noştri nu fuseseră zvîrliţi pe un continent, ci pe
o i n s u l ă m i c ă , a c ă r e i l u n g i m e n u t r ec e a d e d o u ă
m i l e ş i c a r e e r a d e s i g u r d e s t u l d e î n g u s t ă.
O a r e a c e a s t ă i n s u l ă a r i dă , p i e t r o a s ă , l i p s i t ă d e
v e g e t a ţ i e , - c a r e p ă r e a s ă a d ă p o s t e a sc ă d o a r c î t e v a
p ă s ă r i d e m a r e f a c e p a r t e d i n t r- u n a r h i pe l a g m a i
important ? Iată o întrebare la care nu găseau răs-
puns. Călătorii balonului zăriseră pămîntul de la
înălţime şi prin ceaţă, aşa că nu-şi dăduseră bine

28
s e a m a de î n t i n d e r e a l u i . D a r l u i P e n c r o ff, a i c ă r u i
o c h i d e m a r i na r e r a u o b i ş n u i ţ i c u î n t u n e r i c u l , i se
p ă r e a c ă z ă r e ş t e s p r e v e s t o m a s ă n e d e s l u ş i tă , c a r e
ar fi putut să fie o coastă înaltă.
P r i n î n t u n e r i c u l c e d o m ne a , n u p u t e a u î n s ă s ă - ş i
d e a s e a m a c ă r u i s i s t e m , s i m p l u s a u co m p l e x , î i a p a r-
ţ i n e a i n s u l a pe c a r e s e a f l a u . N u p u t e a u s ă p l e ce d e
. p e e a , f i i n d î nc o n j u r a t ă d e a p ă , aş a c ă s e v ă z u r ă
n e v o i ţ i s ă a m î ne p e a d o u a z i c ă u t a r e a i n g i n e r u l u i
care, din păcate, nu dăduse nici un semn de viaţă
pînă la ora aceea.
— Nu dovedeşte nimic tăcerea lui Cyrus, spuse
r e p o r t e r u l . S - a r p u t e a s ă f i e l e ş i n a t s a u ră n i t , î n
i m p o s i b i l i t a t e d e a r ă s p u n d e î n c l i p a d e fa ţ ă . D a r
nu trebuie să pierdem nădejdea !
R e p o r t e r u l f u d e p ă r e r e s ă a p r i n d ă î n t r- u n p u n c t
oarecare al insulei un foc, care să servească drept
p u n c t d e o r i e n t a r e i n g i n e r u l u i . Z a d a r n i c î n să c ă u t a r ă
n a u f r a g i a ţ i i l e m n e s a u i e r b u r i u s c a t e. P e i n s u l ă g ă -
s i r ă n u m a i n i s i p ş i p i e t re .
E u ş o r d e î n ţ e l e s d u re r e a l u i N a b ş i a t o v a r ă ş i l o r
s ă i , c a re e r a u a t î t d e l e g a ţ i d e c u r a j o s u l C y r u s S m i t h,
cînd îşi dădură seama că nu puteau întreprinde ni-
m i c p e n t r u a - l s a l v a . Tr e b u i a u s ă a ş t e p t e i v i r e a z o -
r i l o r. P o a t e c ă i n g i ne r u l i z b u t i s e s ă s e s a l v e z e s i n -
g u r ş i a t u n c i î ş i ş i g ă s i se u n a d ă p o s t u n d e v a , p e
c o a s t ă , sa u d i s p ă r u s e p e n t r u t o t d e a u na !
Orele treceau anevoie, chinuitor de lungi. Se lă-
s a s e u n f r i g p ă t r u nz ă t o r. N a u f r a g i a ţ i i s u f e re a u c u m -
p l i t , d a r f ă r ă s ă i a î n s e a m ă l u c r u l ac e s t a , n i c i n u
s e g î n d e a u să s e o d i h n e a s c ă o c l i p ă. U i t î n d d e e i,
c u g î n d u l n u m a i l a c o n d u c ă t o r u l l o r, n ă d ă j d u i n d m e -
r e u, o a m e n i i u m b l a u d e c o l o p î n ă c o l o p e o s t r o v u l
p u s t i u, î n t o r c î n d u - s e m e r e u s p r e c a p u l d e l a n o r d ,
p u n c t u l c e l m a i a p r o p i a t d e l o c u l c a t a s t r o f e i. Tr ă -
g e a u c u u re c h e a , s t r i g a u, c ă u t a u s ă p r i n d ă v r e o c he -
m a r e d e s p e r a t ă . Vo c i l e l o r r ă s u n a u d e s i g u r d e s t u l
d e d e p a r t e , c ă c i a t m o s f e ra s e m a i l i n i ş t i s e ş i o d a t ă
cu furtuna se potolise şi vuietul mării.
î n t r- u n r î n d, l i s e p ă r u c h i a r c ă a u d u n f e l d e
e c o u c a r e r ă s f r î n g e a s t r i g ă t u l l u i Na b . H a r b e r t î i

29
a t r a s e a t e n ţ i a l u i P e n c r o ff a s u p r a a c e s t u i f e n o me n ,
adăugînd :
— A c e a s t a a r p u t e a d o v e d i e x i s te n ţ a u n u i ţ ă r m
destul de apropiat, aşezat înspre apus.
M a r i n a r u l d ă d u d i n c a p î n s e m n d e î n c u v i i n ţ a r e.
D e a l t m i n t e r i o c h i i s ă i n u - l î n ş e l a u n i c i o d a tă . Ş i d e
v r e m e c e e l z ă r i s e , o r i c î t de ş t e r s, p r o f i l î n d u - s e u n
ţărm, era sigur că acel ţărm există.
D a r e c o u l î n de p ă r t a t f u s i n g u r u l r ă s p u n s l a c h e -
mările lui Nab, imensele întinderi ce cuprindeau tot.
r ă s ă r i t u l i n s u l e i r ă m î n î n d c u f u n d a t e î n t ă c e r e.
To t u ş i , c e r u l s e î n s e n i n a c u î n c e t u l ş i c ă t r e m i e z u l
nopţii se iviră primele stele. Dacă inginerul ar fi
fost alături de tovarăşii săi, ar fi observat de în-
d a t ă c ă s t e l e l e n u s e m ă na u c u a c e l e d i n e m i s f e r a
b o r e a l ă . î n t r- a d e v ă r, S t e a u a P o l a r ă n u ap ă r e a p e
acest nou orizont, constelaţiile zenitului nu erau ace-
lea care se vedeau în mod obişnuit în nordul noului
c o n t i n e n t , i a r l a P o l u l A u s t ra l s t r ă l u c e a C r u c e a S u -
dului.
Tr e c u ş i n o a p t e a . C ă t r e o r e l e c i n c i , î n d i m i n e a ţa
z i l e i d e 2 5 m a r t i e , î n ă l ţ i m i l e s e l u m i n a r ă u ş o r. Z a -
rea mai era întunecată, iar o dată cu lumina zilei
c a r e a b i a m i j e a , o p î c l ă de a s ă s e l ă s ă de a s u p r a m ă -
rii, astfel că nu se mai putea vedea decît cel mult
l a d o u ă z e c i d e p a ş i . Tr î m b e d e c e a ţ ă d e a s ă s e d e s -
f ă ş u r a u , t î r î n d u - s e g re o i .
Vr e m e a l e r ă m î n e a p o t r i v n i c ă . N a u f r a g i a ţ i i n u p u -
t e a u d e o s e b i n i m i c î n j u r u l l o r. N a b ş i r e p o r t e r u l c e r-
cetau oceanul, în timp ce Harbert şi marinarul răs-
coleau cu ochii partea de apus a insulei. Dar ni-
c ă i e r i n u s e z ă r e a v r e o u r m ă d e p ă m î n t.
■ — C e a r e - a f a c e ? s p u s e P e n c r o ff . C h i a r da c ă n u
v ă d ţ ă r m u l , î l s i m t . . . s i m t c ă s e a f l ă a c o l o. . . s î n t
s i g u r, t o t a t î t de s i g u r c u m ş t i u c ă n u m a i s î n t l a
Richmond !
C u r î n d c e a ţ a p r i n s e s ă s e d e s t r a m e. F u s e s e d o a r
o p î c l ă t r e c ă t o a r e , c a r e v e s t e a t i m p f r u m o s. S o a r e l e
începu să încălzească straturile superioare de aer şi
c ă l d u r a l u i p ă t r u n s e p î n ă d e a s u p r a i n s u l e i.

30
 Ş i , î n t r- a d e v ă r, p e l a ş a s e ş i jumătate, t r e i s f e r-
t u r i d e c e a s d u p ă r ă s ă r i t u l s o a r e l u i , c e a ţ a î n c e p u să .
f i e d i n c e î n c e m a i s t r ă v e z i e . S e a d u n a t o t m a i s u s, ;
p e m ă s u r ă c e s e r i s i p e a j o s. C u r î n d s e a r ă t ă p r i v i - :
r i l o r î n t r e a g a i n s u l ă , c e p ă r e a să f i c o b o r î t p e n e -
a ş t e p t a t e d i n t r- u n n o r, a p o i s e c o n t u r a î n z a r e ş i
m a r e a , î n t i nz î n d u - s e n e s f î r ş i t ă s p r e r ă s ă r i t ş i m ă r-
g i n i t ă s p r e a p u s de o s t î n c ă î n a l t ă ş i a b r u p tă .
D a ! È r a p ă m î n t î n z a re . A c o l o î ş i p u t e a u g ă s i c e l
puţin deocamdată un adăpost. Insula era despărţită
d e c o a s t ă p r i n t r- u n c a n a l l a rg d e o j u mă t a t e d e m i l ă ,
prin care vuia un curent.
Iată însă că, urmînd doar imboldul inimii, unul
dintre naufragiaţi se avîntă de îndată în mijlocul cu-
r e n t u l u i , f ă r ă să s e s f ă t u i a s c ă c u t o v a r ă ş i i s ă i, f ă r ă
s ă f i s p u s u n c u v î n t . E r a Na b c a r e s e g r ă be a s ă a t i n g ă
p a r t e a de n o r d a ţ ă r m u l u i d i n f a ţ ă . Z a da r n i c s t r i g ă
P e n c r o ff d u p ă e l , n i m i c n u p u t e a s ă - l o p r e a s c ă. M a -
r i n a r u l s e î n t o a r s e a p o i s p r e r e p o r t e r, c a r e s e p r e g ă -
t e a s ă - l u r m e z e p e N a b, ş i - l î n t r e b ă :
—Vr e i s ă s t r ă b a ţ i c a n a l u l ?
—D e s i g u r, ră s p u n s e G é d é o n S p i l e t t .
—A r f i b i n e s ă a ş t e p ţ i , c r e d e - m ă , s p u s e ma r i -
narul. Nab este în stare să-şi salveze şi singur stă-
p î n u l . D a c ă ne - a m a v î n t a î n c a n a l, s - a r p u t e a s ă .
f i m t î r î ţ i î n l a rg de c u r e n t u l c a r e pa r e d e o s e b i t d e
p u t e r n i c . D a c ă n u m ă î n ş e l , s î n t c u r e n ţ i i re f l u x u l u i .
Priveşte, marea a şi început să se retragă de pe
ţ ă r m . S ă a v e m d e c i r ă b d a r e ş i c r e d c ă d u p ă c e sc a d
a p e l e v o m g ă s i u n v a d. . .
—A i d r e p t a t e , ră s p u n s e r e p o r t e r u l . S ă n e r ăz l e ţ i m
cît mai puţin cu putinţă...
I n t r e t i m p , N a b l u p t a d i n ră s p u t e r i î m p o t r i v a c u -
r e n t u l u i , c ă u t î n d să - l t a i e p i e z i ş . L a f ie c a r e m i ş c a r e
a.braţelor apăreau deasupra valurilor umerii lui ne-
gri. El se depărta extrem de repede de ţărmul de
l a c a r e p l e c a s e ş i s e a p r o p i a d e c o a s t a o p u s ă. î i t r e -
b u i s e m a i b i n e de o j u m ă t a t e d e o r ă ca s ă s t r ă b a t ă
j u m ă t a t e a d e m i l ă c e d e s pă r ţ e a m i c a i n s u l ă d e c o a s t ă
şi nu izbuti să iasă la ţărm decît la cîteva mii de
p i c i o a r e de l o c u l d e u n d e p l e c a s e .

31
 N a b i e ş i p e u s c a t l a p o a l e l e u n u i b l oc î n a l t d e
g r a n i t , s e s c u t u r ă c u p u t e r e ş i d i s p ă r u d e î n da t ă
după un grup de stînci care înaintau în mare cam
î n d r e p t u l e x t r e m i t ă ţ i i d e m i a z ă - n o a p t e a i n s u l e i.
To v a r ă ş i i l u i N a b u r m ă r i s e r ă c u a d î n c ă n e l i n i ş t e
îndrăzneaţă lui încercare şi după ce dispăru în do-
s u l s t î n c i l o r, e i î ş i î n t o a r s e r ă p r i v i r i l e s p r e p ă m î n t u l
pe care se aflau şi unde aveau de gînd să se adă-
p o s t e a s c ă . Î n t r e t i m p m î n c a s e r ă d i n sc o i c i l e c a r e s e
g ă s e a u d i n be l ş u g p e n i s i p . E r a c a m s ă ră c ă c i o s p r î n -
z u l l o r, da r t o t e r a c e v a .
C o a s t a c e s e z ă r e a î n f a ţ a l o r f o r m a u n g o l f l a rg ,
c a r e s e t e r m i n a î n p a r t e a de s u d p r i n t r- u n c a p a s -
cuţit cu o înfăţişare sălbatică, pe care nu creştea
n i c i u n f e l d e ve g e t a ţ i e . A c e s t c a p s e u n e a c u l i -
toralul, urmînd o curbă capricioasă şi sprijinindu-se
pe stînci înalte de. granit. Spre nord, dimpotrivă,
g o l f u l s e l ă rg e a m u l t , m ă rg i n i t de o c o a s t ă r o t u n -
j i t ă , c a re s e î n t i n d e a d e l a n o r d - ve s t l a s u d - e s t , t e r-
m i n î n d u - s e p r i n t r- u n c a p a l u n g i t . D e s c h i z ă t u r a g o l -
fului putea să măsoare vreo opt mile.
L a o j u m ă t a t e d e m i l ă d e ţ ă r m u l ac e s t a e r a s i -
t u a t ă i n s u l a , c a r e o c u p a o f î ş i e î n g u s tă d i n a p e l e
o c e a n u l u i , s e m ă n î n d c u o b a l e n ă u r ia ş ă . P a r t e a c ea
m a i l a rg ă a i n s u l e i n u a v e a m a i m u l t d e o j u m ă t a t e
de milă.
Ţ ă r m u l c a r e m ă rg i n e a i n s u l a î n c e p e a c u o î n t i n -
d e r e n i s i p o a să , p r e s ă r a t ă c u b o l o va n i d e s t î n c ă n e -
g r i c i o ş i , p e c a r e r e f l u x u l t o c m a i î i d e sc o p e r e a î n -
c e t u l c u î nc e t u l . P e p l a n u l a l d o i l e a s e r i d i c a u n f e l
d e b a r i e r ă a b r u p t ă ş i d r e a p t ă de g r a n i t, m ă s u r î n d
cel puţin trei sute de picioare şi care se întindea pe
o l u n g i m e d e t r e i m i l e . Î n d r e a p t a , a ce a s t ă c o r t i n ă
d e p i a t r ă se i s p r ă v e a p r i n t r- o s u p r a f a ţ ă n e t e d ă, t ă -
i a t ă p a rc ă d e m î n a o m u l u i . D i m p o t r i v ă, î n p a r t e a
stîngă, deasupra promontoriului, un fel de mal rî-
p o s, a l c ă t u i t d i n c o n g l o m e r a t e d e r o c ă ş i d e p e
u r m a p r ă b u ş i r i l o r d e t e r e n, d e s c r e ş t ea î n t r- u n f e l
d e p o v î r r i i ş a l u n g i t , c a r e s e c o n t o p e a cu s t î n c i l e d e l a
capul meridional al golfului.

32
 P e p l a t o u l s u p e r i o r a l a c e s t e i c o a s te n u s e z ă r e a
n i c i u n c o p a c . P ă r e a s ă f i e u n p o d i ş n e te d , a s e m ă -
n ă t o r a c e l u i a c a r e d o m i n ă C a p e - To w n la c a p u l B u -
nei Speranţe, dar de proporţii reduse ; cel puţin aşa
a p ă r e a v ă z u t d e p e i n s u l ă . To t u ş i , î n pa r t e a d r e a p t ă,
î n d ă r ă t u l s u p r a fe ţ e i n e t e d e a s t î n c i i , s e z ă r e a ş i v e r-
deaţă. Se vedea destul de bine o masă nu prea des-
l u ş i t ă d e c o pa c i m a r i , c a r e s e î n t i n d e a î n d e p ă r t a r e
c î t p u t e a i c u p r i n d e c u o c h i i . Ve r d e a ţ a a ce a s t a î n d u l -
c e a p r i ve l i ş t e a p o s o m o r î t ă d i n p r i c i n a p a r a v a n u l u i
colţuros de granit.
în sfîrşit, în fund de tot, deasupra platoului, un
p i s c a l b, a ş e z a t l a n o r d - v e s t , l a o d i s t a n ţ ă d e c e l
p u ţ i n ş a p t e m i l e , s t ră l u c e a î n b ă t a i a s o a r e l u i . E r a
creştetul unui munte acoperit cu o căciulă de ză-
padă.
Ar fi fost greu de spus dacă era ţărmul unei in-
s u l e s a u ai u n u i c o n t i n e n t , d a r s t î nc i l e c a r e ţ î ş -
n e a u, s c h i m o n o s i n d u - se p a r c ă , î n s t î n g a , s p u n e a u
oricărui geolog, fără şovăire, că sînt de origine vul-
c a n i c ă , a t î t d e c i u d a t e ra u î n g r ă m ă d i t e. . .
G e d e o n S p i l e t t , P e n e r o ff ş i H a r b e r t c e rc e t a u c u
luare-aminte acest ţinut, unde s-ar fi putut să fie
s i l i ţ i s ă t r ă i a sc ă a n i î n d e l u n g a ţ i , p o a te c h i a r p î n ă
l a s f î r ş i t u l z i l e l o r, d a c ă n u s e a f l a c u m v a î n c a le a
v a p o a r e l o r.
— E i , P e n e r o ff , c e s p u i ? î n t r e b ă H a r be r t .
— C e s ă s p u n ? . . . r ă s p u n s e m a r i n a r u l . . . Vă d ş i
b u n e ş i r e l e , c a p e s t e t o t . Vo m v e d e a n o i. D a r u i t e,
î n c e p e re f l u x u l . P e s t e t r e i o r e , v o m î n c e r c a s ă t r e -
c e m d i n c o l o ş i o da t ă a j u n ş i p e ţ ă r m u l c e l ă l a l t, v o m
c ă u t a s ă n e d e s c u r c ă m ş i să - l g ă s i m ş i p e d o m n u l
S m i t h.
P e n e r o ff n u s e î n ş e l a s e î n s o c o t e l i le l u i . P e s t e
t r e i o r e , m a r e a s e r e t r ă s e se , d e s c o p e r i n d m a i p e s t e
tot nisipurile de pe fundul albiei canalului. între
i n s u l ă ş i c o a s t a d i n f a ţ ă r ă m ă s e se d o a r o f î ş i e î n -
g u s t ă d e a pă , p r i n c a r e , d e s i g u r, a v e a u s ă p o a tă
trece cu uşurinţă.
P e l a o r a z e c e , G e d e o n S p i l e t t ş i ce i d o i t o v a r ă ş i
a i s ă i î ş i s c o a s e r ă h a i n e l e , p e c a r e ş i l e a şe z a r ă p e

33
c a p, î n t r î n d a p o i î n c a n a l u l a c ă r u i a d î n c i m e n u d e -
p ă ş e a c i n c i p i c i o a r e . H a r be r t , p e n t r u c a r e a pa e r a
p r e a a d î n c ă , î l s t r ă b ă t u î n o t î n d c a u n p e ş t e. A j u n -
s e r ă u ş o r p e m a l u l o p u s . D u p ă c e s e u s ca r ă l a s o a r e ,
c e i t r e i na u f r a g i a ţ i î ş i î m b r ă c a r ă h a i n e l e p e ca r e l e
feriseră de apă şi se aşezară la sfat.

CAPITOLUL' IV,

' Scoicile lithodome. Gura riului. „Hornurile". Cer-

cetările continuă. Pădurea de conifere. Provizia de
combustibil. În aşteptarea refluxului. De pe înăl-
ţimea coastei. Pluta cu lemne. întoarcerea la ţărm.

R e p o r t e r u l h o t ă r î c ă c e l m a i p o t r i v i t l u c r u er a c a
m a r i n a r u l s ă - l a ş t e p t e p e l o c , u n d e u r ma s ă s e î n -
t o a r c ă ş i e l d u p ă c e - ş i v a f i i s p r ă v i t c e r c e t ă r i l e. A p o i,
f ă r ă s ă p i a r d ă o c l i p ă , p o r n i d e - a l u n g u l l i t o ra l u l u i ,
în direcţia în care o luase şi Nab cu cîteva ore mai
înainte. Curînd, reporterul dispăru după o cotitură a
ţ ă r m u l u i , g r ă b i t s ă ş t i e c e i s e î n t î m p l a s e i n g i ne -
rului.
H a r b e r t a r f i v r u t să - l î n t o v ă r ă ş e a s c ă .
—R ă m î i a i c i , b ă i e t e , s e î m p o t r i v i m a r i n a r u l . Tr e -
b u i e s ă p r e gă t i m u n a d ă p o s t ş i s ă v e d e m d a c ă p u t e m
f a c e r o s t de o m î n c a r e m a i s ă ţ i o a s ă d e c î t s c o i c i le
astea. Prietenii noştri trebuie să mai prindă puteri
l a î n t o a r c e r e . F i e c a r e c u m u nc a l u i
—B i n e , P e n c r o ff , s î n t g a t a s ă - ţ i a j u t, r ă s p u n s e
Harbert.
— ■ E i , a ş a î m i p l a c i ! z i s e m a r i na r u l . O s ă n e d e s -
c u r c ă m n o i . Tr e b u i e s ă l u c r ă m c u r o s t, b ă i e t e ! S î n -
t e m o b o s i ţ i , n e e s t e f r i g, s î n t e m f l ă m î n z i . P r i n u r m a r e
t r e b u i e s ă gă s i m u n a d ă p o s t , s ă f a ce m f o c ş i s ă n e
procurăm de-ale mîncării. Lemne" sînt în pădure, ouă
— c î t e v r e i p r i n c u i b u r i l e d e p e a i c i , ma i r ă m î n e s ă
căutăm un adăpost.
 • — B i n e , — r ă s p u n s e H a r b e r t , —, a m s ă c a u t o
p e ş t e r ă p r i n t re s t î n c i l e a s t e a , ş i p î nă l a u r m ă g ă s e s c
e u v r e u n c o t l o n î n c a r e s ă n e a d ă p o s t i m,
i i — ; C h i a r a ş a , r ă s p u n s e P e n c r o ff . I a - o d i n l oc ,
băiete !
Ş i i a t ă - i m e rg î n d î m p r e u n ă l a p o a l e le u r i a ş e i f a -
l e z e , pe a c e a s t ă p l a j ă d e s c o p e r i t ă î n î n t re g i m e d e
r e f l u x . D a r î n l o c s - o i a s p r e n o r d, c o b o r î r ă s p r e s u d.
P e n c r o ff o b s e r v a s e l a c î t e va . s u t e d e p a ş i m a i l a v a l e
de locul unde acostaseră o despicătură îngustă în
s t î n c ă ş i d u p ă pă r e r e a l u i a c e a s t a t r e b u i a s ă r e p r e -
z i n t e r e vă r s a r e a u n u i r î u s a u p î r î u . O r i , a c e s t l u c r u
e r a i m p o r t a n t p e n t r u e i p e d e o p a r t e, f i i n d c ă v o i a u
s ă s e s t a b i l e a s c ă î n v e c i nă t a t e a u n e i a p e d u l c i, i a r
pe.de altă parte, fiindcă s-ar fi putut ca Cyrus Smith
s ă f i f o s t î m p i n s d e c u re n t s p r e l o c u r i l e a ce l e a .
D u p ă c u m a m m a i s p u s, f a l e z a a v e a o î n ă l ţ i m e d e
trei sute de picioare, dar blocul de stîncă care o forma
e r a c o m p a c t p e s t e t o t , a s t f e l c ă b a z a l u i s că l d a t ă d e
v a l u r i n u p r e z e n t a n i c i c e a m a i m i c ă c r ă p ă t u ră c a r e
s ă f i p u t u t s l u j i d r e p t a dă p o s t v r e m e l n i c. E r a u n p e -
r e t e v e r t i c a l , f o r m a t d i n t r- u n g r a n i t f o a r t e t a r e , p e
care nici marea nu izbutise să-l roadă. Aproape de
culme, se rotea în zbor o lume întreagă de păsări
acvatice, palmipede mai ales, cu ciocul lung, îngust
ş i a s c u ţ i t l a v î r f, f oa r t e z g o m o t o a s e ş i p ă r î n d p r e a
p u ţ i n s p e r i a t e d e p r e z e n ţ a o a m e n i l o r c a r e, f ă r ă î n -
d o i a l ă , l e t u l b u ra u p e n t r u p r i m a o a r ă s i n g u r ă t a t e a.
P r i n t r e p a l m i p e d e l e a c e s t e a , P e nc r o ff r e c u n o s c u u n
fel de goelanzi şi nişte pescăruşi mici şi lacomi, care
î ş i f ă c u s e ră c u i b u l î n s c o b i t u r i l e g r a n i t u l u i . O s i n -
g u r ă î m p u ş c ă t u ră c u a l i c e î n m i j l o c u l f u r n ic a r u l u i
d e p ă s ă r i a r f i f ă c u t m i n u n i . D a r p e n t r u a t r a g e, a i
n e v o i e d e p u ş c ă ş i d i n p ă c a t e n i c i H a r b e r t, n i c i P e n -
c r o ff n u a v e a u p u ş t i . D e a l t m i n t e r i , p ă s ă r i l e d i n j u -
rul lor nu prea erau bune de mîncat. Chiar şi ouăle
lor aveau un gust foarte neplăcut.
Dar Harbert, care se îndepărtase puţin spre stînga,
s e m n a l ă î n c u r î n d n i ş t e s t î n c i a c o p e r i te c u a l g e , p e
care marea avea să le acopere din nou peste cîteva

Şi
o r e . P e a c e s t e s t î n c i , p r i n t r e i e r b u r i l e de m a r e , l u n e -
c o a s e , c e l e a c o p e re a u , m i ş u n a u n i ş t e s c o i c i b i va l v e ' 1 ;
care nu erau de dispreţuit pentru oameni flămînzi că-
c i . H a r b e r t î l s t r i g ă d e c i p e P e n c r o ff , c a r e s o s i î n
grabă.
—D a r a s t e a s î n t s c o i c i b u n e d e m î n c a t ! s t r i g ă
m a r i n a r u l . Vo r î n l o c u i t o c m a i b i ne o u ă l e, d e c a r e d u -
cem lipsă.
—N u s î n t s i m p l e s c o i c i , • — ră s p u n s e t î n ă r u l H a r-
b e r t , c a re e x a m i n a s e c u t oa t ă a t e n ţ i a s c o i c i l e p r i n s e
de stînci, — astea sînt lilliodomi.
—M ă r o g , d e m î n c a t s e m ă n î n c ă ? î l î n t re b ă P e n -
c r o ff .
—D e s i g u r.
— Atunci, hai să mîncăm lithodomi. ■ ■
-
M a r i n a r u l p u t e a s ă a i b ă t o a t ă î nc r e d e r e a î n p ă -
rerea lui Harbert. Băiatul avea multe cunoştinţe în
domeniul ştiinţelor naturii şi vădise întotdeauna o
a d e v ă r a t ă p a s i u n e p e n t r u a c e s t s t u d i u . Ta t ă l s ă u î l
încurajase, trimiţîndu-şi băiatul să urmeze cursurile
c e l o r m a i b u n i p r o f e s o r i d i n B o s t o n, c a r e î n d r ă g i s e r ă
copilul a c e s t a d e ş t e p t ş i m u n c i t o r. M a i t î r z i u , cu -
n o ş t i n ţ e l e l u i d e na t u r a l i s t a v e a u s ă se d o v e d e a s c ă
a f i î n m u l t e r î n d u r i f o a r t e f o l o s i t o a r e . D e a l t f e l , el
nu se înşela nici acum.
L i t h ' o d o r n i i d e s c o p e r i ţ i e r a u u n f e l de s c o i c i l u n g ă -
r e ţ e , c a r e f o r m a u n i ş t e c i o r c h i n i s t r î n s l i p i ţ i d e s t î n c ă.
F ă c e a u pa r t e d i n s p e c i a a şa n u m i t e l o r „ m o l u ş t e p e r-
forările", care fac găuri în pietrele cele mai tari şi
ale căror cochilii sînt rotunjite la capete, lucru ne-
obişnuit la celelalte scoici.
P e n c r o ff ş i Ha r b e r t m î n c a r ă o c a n t i t a t e d e s t u l d e
mare de lithodomi care tocmai atunci îşi deschideau
valvele la lumina soarelui. Le mîncară, ca pe stri-
d i i . S c o i c i l e e ra u p i p ă r a t e l a g u s t , a şa c ă n u s e p u -
t e a u p l î n g e c ă n u a v e a u l a î n de m î n ă s a r e ş i p i p e r,
D e o c a m da t ă , î ş i p o t o l i r ă f o a m e a , d a r n u ş i s e t e a,
c a r e s p o r i d i n p r i c i n a s c o i c i l o r p i p ă r a te . Tr e b u i a u
să găsească negreşit apă dulce. După toate probahi-

1
Scoici bivalve — alcătuite du; două capace. l'N.R.)
3*
l i t ă ţ i l e , n u p u t e a s ă l i p s e a s c ă î n t r- o r e g i u n e a t î t d e
a c c i de n t a t ă .
D u p ă c e s e î n g r i j i r ă s ă s e a p r o v i z i o ne z e c u o c a n -
titate mai mare de lithodomi, umplîndu-şi buzuna-
r e l e ş i b a t i s t e l e , P e n c r o ff ş i H a r b e r t s e î n t o a r s e r ă
spre interiorul insulei.
D o u ă s u t e d e p a ş i m a i î n c o l o, a j u n s e r ă l a f a l i a
p r i n c a r e , d u p ă p ă r e r e a l u i P e n c r o ff , t r e b u i a s ă c u rg ă
u n r î u l e ţ . î n a c e s t l o c , f a l e z a p ă r e a s p i n t e c a tă d e u n
c u t r e m u r v i o l e n t . L a p o a l e l e e i s e f o r ma s e o m i c ă
a l b i e , a l c ă r e i f u n d c o b o r a d e s t u l de a b r u p t . A i c i,
l a v ă r s a re , r î u l m ă s u r a v r e o s u t ă d e p ic i o a r e l ă r-
g i m e , i a r m a l u r i l e a v e a u o î n ă l ţ i m e de - a b i a d e v r e o
d o u ă z e c i d e p i c i o a r e . R î u l d i s p ă re a a p o i î n t r e p e -
reţii de granit, care se lăsau tot mai jos pe măsura
c e s e de p ă r t a u d e r e v ă r s a r e , a p o i , l a v r e o j u m ă ta t e
d e m i l ă î n i n t e r i o r, r î u l f ă c e a o c o t i t u r ă b r u s c ă ş i
d i s p ă r e a î n t r- u n d e s i ş.
— A i c i a p a , a c o l o l e m n u l ! z i s e P e n c r o ff . E i, H a r-
b e r t , n e m a i l i p se ş t e d o a r l o c u i n ţ a .
A p a r î u l u i e r a l i m pe d e . M a r i n a r u l î ş i d ă d u s ea m a
c ă î n c l i pa d e f a ţ ă m a r e a f i i n d î n r e f l u x, v a l u r i l e n u
a j u n g e a u p î n ă a c o l o ş i d e c i a pa t r e b u i e s ă f i e d u l c e,
O d a t ă s t a b i l i t a c e s t l u c r u, c a re e r a d e o s e b i t d e i m -
p o r t a n t , H a r b e r t p o r n i s ă c a u t e p e ş t e ra î n c a r e s ă s e
a d ă p o s t e a s c ă . D a r t o t u l e r a z a d a r n i c . F a l e za s e
î n ă l ţ a v e r t i c a l , n e t e d ă , f ă ră n i c i o s p ă r t u r ă.
To t u ş i , c h i a r l a r e v ă r s a r e a r î u l u i, l a a d ă p o s t d e
apele fluxului, cîteva surpături de rocă formaseră
n u o g r o t ă , c i o î n g r ă m ă d i r e d e s t î n c i u r i a ş e, de
felul acelora care se întîlnesc numai în ţinuturile
g r a n i t i c e ş i se n u m e s c „ h o r n u r i " .
P e n c r o ff ş i Ha r b e r t p ă t r u n s e r ă a d î n c î n t r e s t î n c i,
s t r ă b ă t î n d u n f e l de g a l e r i i î n c a r e p ă ş e a u p e n i s i p
şi unde lumina pătrundea prin golurile căscate prin-
t r e r o c i , d i n t r e c a r e u n e l e d o a r p r i n t r- o m i n u n e s e
m a i ţ i n e a u î n e c h i l i b r u . O d a t ă c u l u m i n a s t ră b ă t e a
î n s ă ş i v î n t u l , p r o d u c î n d u n a d e v ă r a t c u r e n t d e co -
r i d o r, c a r e a d u c e a c u e l t o t f r i g u l a s p r u d e a f a r ă.
M a r i n a r u l î ş i d ă d u î n să r e p e d e s e a m a c ă v a f i
d e s t u l s ă i z o l e z e c î t e v a p o r ţ i u n i d i n a c e s t e c o r i d o a r e,

39,
s a a s t u p e c î t e v a d e s c h i z ă t u r i c u u n a m e s t e c de p i e -
triş şi nisip, pentru ca hornurile acestea să poată
sluji drept locuinţă. Planul lor putea fi reprezentat
geometric prin semnul tipografic &; izolînd bucla
superioară, prin care pătrundeau vînturile de sud şi
vest, naufragiaţii puteau folosi desigur partea infe-
r i o a r ă a h o r n u r i l o r.
—C r e d c ă a m g ă s i t c e n e t r e b u i e , s p u s e P e n c r o ff ,
şi dacă mai dăm vreodată de domnul Smith, sînt
s i g u r c ă e l v a ş t i s ă a m e n a j e z e l a b i r i n t u l a c e s ta .
—I I v o m r e g ă s i , P e n c r o ff, s t r i g ă H a r b e r t , d a r
v r e a u s ă gă s e a s c ă o l o c u i n ţ ă c î t d e c î t c o n f o r t a b i lă
c î n d s e v a î n t o a r c e d i n n o u p r i n t r e n o i. C r e d c ă v o m
izbuti să realizăm aceasta, dacă vom putea aşeza o
v a t r ă î n c o r i d o r u l d i n s t î n ga , l ă s î n d o d e s c h i z ă t u ră
p r i n c a r e să i a s ă f u m u l .
— • Vo m i z b u t i s - o f a c e m , b ă i e t e , r ă s p u n s e m a r i n a -
rul, şi cred că aceste hornuri, sau mai bine zis „Că-
m i n u l " a c e s t a , n e v a f i d e m a r e f o l o s. D a r s ă n e f a -
cem mai întîi o provizie de lemne, pe care le vom fo-
l o s i ş i l a a s t u p a re a d e s c h i z ă t u r i l o r, p r i n c a r e v ă d c ă
fluieră vîntul ca la el acasă.
H a r b e r t ş i P e n c r o ff p ă r ă s i r ă h o r n u r i l e ş i co t i r ă ,
l u î n d - o d e - a l u n g u l m a l u l u i s t î n g , î n s u s u l r î u l u i, c a r e
c u rg e a d e s t u l d e r e p e d e , t î r î n d d u p ă e l b u c ă ţ i d e l e m n
uscat. Probabil că fluxul — care tocmai începuse —
î m p i n g e a a pa î n a p o i p e o d i s t a n ţ ă d e s t u l d e m a r e .
M a r i n a r u l s e g î n d i să f o l o s e a s c ă f l u x u l ş i r e f l u x u l ,
pentru a căra obiecte mai grele.
D u p ă u n s f e r t d e c e a s , m a r i n a r u l ş i b ă ia t u l a j u n -
s e r ă î n t r- u n l o c d e u n d e r î u l c o t e a b r u s c l a s t î n g a,
u r m î n d u - ş i a p o i c u r s u l p r i n t r- o p ă d u r e c u c o p a c i m i -
nunaţi. Copacii aceştia erau verzi, cu tot anotimpul
î n a i n t a t . E i f ă c e a u p a r t e d i n f a m i l i a c o n i f e r e l o r, c a r e
e s t e r ă s p î n d i t ă î n t o a t e r e g i u n i l e g l o b u l u i p ă m î n te s c ,
d e l a c e l e c u c l i m ă r e c e , p î n ă l a c e l e t r o p i c a l e.
Printre coniferele acestea, tînărul nostru naturalist
descoperi cîteva specii de „deodari", arbori foarte răs-
p î n d i ţ i î n z o n a H i m a l a i e i ş i c a r e î m p r ă ş t ia u o m i -
r e a s m ă f oa r t e p l ă c u t ă . A l ă t u r i d e c o p a c i i a ce ş t i a f r u -

40
 ■ — D e s i g u r, d e s i g u r, — s p u s e e l , — i n g i n e r u l n o s -
tru este în stare să se descurce şi în împrejurări în
c a r e a l t o m a r p i e r i !. . .
To t u ş i , m a r i n a r u l c o n t i n u ă s ă c e r c e t e z e ţ ă r m u l c u
ş i m a i m a r e a t e n ţ i e . Î n f a ţ a o c h i l o r l u i se î n t i n d e a
p l a j a m ă rg i n i t ă l a d r e a p t a g u r i i r î u l u i d e n i ş t e s t î n c i
d e c a r e s e s p ă rg e a u v a l u r i l e ş i c a r e ie ş e a u d i n a p ă
s e m ă n î n d d e de p a r t e c u n i ş t e b a l e n e. î n d ă r ă t u l a c e s -
t o r a , m a r c a s t r ă l u c e a î n Wa t a i a s o a r e l u i . S p r e s u d,
z a r e a e r a î n c h i s ă d e u n p r o m o n t o r i u a s c u ţ i t, d i n p r i -
c i n a c ă r u i a P e n e - r o ff n u p u t e a s ă v a d ă d a c ă ţ ă r m u l
se prelungeşte în această direcţie, sau dacă se în-
dreaptă spre sud-est sau sud-vest, ceea ce însemna
c ă a c i c o a s t a l u a f o r m a u ne i p e n i n s u l e f o a r t e a l u n -
g i t e . L a e x t r e m i t a t e a d e n o r d a g o l f u l u i, l i t o ra l u l
f o r m a o l i n i e c u r bă , c a r e s e p r e l u n ge a p î n ă d e p a r t e .
A c o l o, ţ ă r m u l e r a j o s , n e t e d , f ă r ă f a le z ă , m ă rg i n i t d e
b a n c u r i m a r i de n i s i p p e c a r e r e f l u x u l le d e z g o l i s e,
P e n c r o ff ş i H a r b e r t î ş i î n t o a r s e r ă a p o i p r i v i r i le c ă -
t r e a p u s . " L a o d i s t a n ţ ă d e şa s e s a u ş a p t e m i l e s e r i -
d i c a m u n t e l e c u v î r f u l î n z ă p e z i t . - De l a p o a l e l e l u i ş i
p î n ă l a o d e pă r t a r e d e d o u ă m i l e d e ţ ă r m, s e v e d e a u
m a r i î n t i n d e r i î m p ă d u r i t e , s t r ă b ă t u t e i c i, c o l o d e z o -
n e l e v e rz i a l e c o n i f e r e l o r. De l a m a rg i n e a p ă d u r i i ş i
p î n ă l a c oa s t ă s e v e d e a u n p l a t o u l a rg , î n v e r z i t, p re -
sărat cu copaci aşezaţi la întîmplare. La stînga lui,
se întrezărea din cînd în cînd prin luminişuri scli-
p i r e a r î u l e ţ u l u i c a r e ş e r p u i a c a p r i c i o s ş i î n t o r t o c h i a t,
p ă r î n d c ă re v i n e l a p o a l e l e m u n t e l u i d e u n d e p r o b a b i l
c ă i z v o r a . R î u l î n c e p e a s ă c u rg ă p r i n t r e d o i p e re ţ i
înalţi de granit, chiar din locul unde marinarul îşi
l ă s a s e p l u t a . P e m a l u l s t î n g, p e r e ţ i i d e g r a n i t r ă m î -
n e a u n e t e z i ş i a b r u p ţ i , p e m a l u l d r e p t, d i m p o t r i v ă,
ei pierdeau puţin cîte puţin din înălţime j masivul se
s c h i m b a î n s t î n c i ră z l e ţ e , s t î n c i l e î n b o l o va n i , ş i b o -
l o v a n i i î n p i e t r i ş, p e m ă s u r ă c e î n a i n t a u p î nă l a e x -
tremitatea limbii de pămînt.
— Sîntem oare pe. o insulă ? murmură marinarul.
— În t o t c a z u l , p a r e s ă f i e o i n s u l ă f o a r te m a r e
răspunse băiatul.
 ■ — O i n s u l ă , o r i c î t d e m a r e a r f i ea , t o t i n s u l ă r ă -
m î n e , s p u s e P e n c r o ff .
Dar întrebarea, atît de importantă pentru ei, nu se
p u t e a l ă m u r i pe l o c . R ă s p u n s u l t r e b u i a a m î na t p e
a l t ă d a t ă . O r i c e a r f i f o s t , i n s u l ă s a u c o n t i n e n t, p ă -
m î n t u l a c e s t u i ţ i n u t pă r e a s ă f i e r o d i t o r, o f e r e a p r i -
velişti plăcute şi produse variate.
— Tr e b u i e s ă f i m m u l ţ u m i ţ i î n o r i c e c az , s p u s e
P e n c r o ff .
— D e s i g u r, r ă s p u n s e H a r b e r t .
M u l t ă v r e m e î nc ă , m a r i n a r u l c e rc e t ă c u p r i v i r e a
ţ i n u t u l u n d e î n t î m p l a r e a î i z v î r l i s e . To t u ş i î i e r a g r e u
s ă g h i c e a s c ă l a c e s e m a i p u t e a a ş t e p ta , d u p ă o c e r-
c e t a re a t î t d e s u m a r ă a ţ i n u t u l u i .
S e î n t o a r s e r ă , u r m î n d c r e a s t a m e r i d i o n a lă a p l a -
t o u l u i d e g r a n i t , m ă rg i n i t ă d e ş i r u r i l u n g i d e s t î n c i
n e r e g u l a t e , c a r e l u a u f o r m e l e c e l e m a i c i u d a t e. Î n
g ă u r i l e a f l a t e î n r o c ă s ă l ă ş l u i a u s u t e d e p ă s ă r i . H a r-
bert, sărind din stîncă în stîncă, stîrni un stol întreg
de zburătoare.
—A ! — e x c l a m ă e l , u a d a r ă ş t i a n u s î n t n i c i
goelanzi, nici pescăruşi.
—D a r c e fe l d e p ă s ă r i s î n t a s t e a ? î n t r e b ă P e n -
c r o ff . A i s p u ne c ă s î n t p o r u m b e i !
—C h i a r p o r u m b e i s î n t . P o r u m b e i s ă l b a t i c i s a u
p o r u m b e i d e s t î n c ă , r ă s p u n s e H a r b e r t. î i c u n o s c d u p ă
c e l e d o uă d u n g i n e g r e d e p e a r i p i , d u pă p e n e l e a l b e
d e s u b c o a dă ş i d u p ă a r i p i l e a l b a s t r e c e n u ş i i. D a t
fiind
c ă a c e s t e p ă s ă r i s î n t b u n e de m î n c a t, c r e d c ă ş i o u ă l e
lor trebuie să fie minunate.
— ■ ' Ş i d a c ă s - a r g ă s i o uă î n c u i b u r i . . . n - o s ă l e
dăm răgazul să iasă pui din ele, fiindcă le vom pre-
s c h i m b a î n t r- o o m l e t ă , c o n t i n uă P e n c r o ff v e s e l.
—Ş i î n c e v r e i s ă fa c i o m l e t ă ? î n t r e b ă H a r b e r t.
în pălărie ?
—E i , — z i s e m a r i n a r u l , « c h i a r s c a m a t o r n u
sînt. Atunci ne vom mulţumi să le mîncăm răs-
c o a p t e . L a s ' p e m i n e , l e m ă n î n c e u ş i t a r i ca p i a t r a !

42
 P e n c r o ff ş i Ha r b e r t c e r c e t a r ă c u d e - a m ă n u n t u l
t o a t e g ă u r i l e d i n s t î n c i , ş i g ă s i r ă î n t r- a d e v ă r c î te v a
zeci de ouă, pe care le strînseră în batista mari-
n'arului/Şi fiindcă se apropia vremea '"refluxului; ei
o l u a r ă î n a p o i s p re r î u.
L a o r a u n u d u p ă - a m i a z ă a j u n s e ră l a c o t i t u r a r î u -
l u i . C u r e n t u l î n c e pe a s ă - ş i s c h i m b e d i r ec ţ i a . Tr e b u -
i a u s ă f o l o s e a s c ă r e f l u x u l p e n t r u a t ra n s p o r t a p l u t a
l a g u r a r î u l u i . P e n c r o ff n - a v e a d e g î n d s - o la s e î n
v o i a c u r e n t u l u i , fă r ă s - o c o n d u c ă , d a r n ic i n u a v e a
de gînd să se urce pe ea. Un marinar ştie însă să se
descurce bine, aşa că el împleti repede o frînghie
l u n g ă d e c î ţ i v a m e t r i d i n l i a n e u s c a te . L e g a r ă u n
capăt al cablului vegetal la partea dindărăt a plutei
ş i î n t i m p c e m a r i n a r u l ţ i n e a î n m î n ă c e lă l a l t c a p ă t ,
H a r b e r t m e n ţ i ne a p l u t a î n m i j l o c u l c u r e n t u l u i , î n -
pingînd-o cu o prăjină lungă.'
Metoda se dovedi foarte bună. Uriaşa încărcătură
de lemne pe care marinarul o conducea cu ajutorul
f r î n g h i e i u r m a d i r e c ţ i a c u r e n t u l u i a p e i, p l u t i n d f ă r ă
să se împotmolească, deoarece malurile rîului erau
foarte abrupte. Astfel, încă înainte de ora două; ajun-
s e r ă l a g u r a r î u l u i , l a c î ţ i v a p a ş i d e C ă m i n.

CAPITOLUL V

Amenajarea Căminului. Chestiunea focului e de-

osebit de importantă. Cutia de chibrituri. Cercetări
pe plajă. întoarcerea reporterului şi a lui Nab. Un
singur chibrit ! Pîlpîie focul. Prima cină. Prima
noapte pe uscat.

După descărcarea plutei, primul lucru de care se

î n g r i j i P e n c r o ff f u a m e n a j a r e a h o r n u r i l o r. E l as t u p ă
c o r i d o a r e l e p r i n c a r e s u f l a v î n t u l , f ăc î n d u - l e a s t f e l
b u n e d e l o c u i t . Ga l e r i i l e d e s c h i s e v î n t u r i l o r d i n s p r e
s u d l e a s t u p ă e r m e t i c c u n i s i p, p i e t r e ş i c r e n g i î m -
p l e t i t e , i z o l î n d a s t f e l b u c l a s u p e r i o a r ă. M a r i n a r u l
lăsă liber un singur cotlon îngust şi întortochiat,

44
c a r e se d e s c h i d e a î n t r- o p a r t e , c a s ă p o a t ă i e ş i f u m u l
şi să tragă focul din vatră.
C ă m i n u l e r a î m pă r ţ i t a s t f e l î n t r e i s a u p a t r u c a -
mere, dacă se puteau denumi astfel cele cîteva vizu-
i n i î n t u n e c a t e , c u c a r e n u s - a r f i m u l ţ u m i t n ic i m ă c a r
o f i a r ă . To t u ş i , a c e s t e v i z u i n i o f e r e a u u n a d ă p o s t,
i a r c e l p u ţ i n î n c a m e r a p r i n c i p a l ă , a c e e a d i n m i j l o c,
se putea sta în picioare. Solul .era acoperit cu nisip
f i n ş i , l a u r m a u r m e i , oa m e n i i n o ş t r i t r e b u i a u s ă s e
mulţumească şi cu atîta, în aşteptarea unei locuinţe
mai bune.
î n t i n p c e l u c r a u, H a r b e r t ş i P e n c r o ff s tă t e a u d e
vorbă.
—P o a t e c ă t o v a r ă ş i i n o ş t r i a u g ă s i t u n d e v a o
locuinţă mai bună decît a noastră ? se frămînta
Harbert.
—To t c e s e p o a t e , r ă s p u n s e m a r i n a r u l . To t u ş i ,
mai bine să avem două locuinţe, decît niciuna.
—A h ! C e b i n e a r f i , c e b i n e a r f i, — r e p e t a H a r-
b e r t , ■ — s ă - l g ă s e a s c ă pe d o m n u l S m i t h !
—D a ! m u r m u r ă P e n c r o ff . E r a u n o m î n t o a t ă
puterea cuvîntului !
—E r a ? . . . î n t r e bă H a r b e r t . A i p i e r d u t o a r e nă d e j -
dea să-l mai vezi vreodată ?
■ — N u, î n g ă i m ă m a r i n a r u l .
■ L o c u i n ţ a f u r e p e d e p r e g ă t i t ă ş i P e n c r o ff s e a ră t ă
mulţumit.
— Acum, — spuse el, — prietenii noştri se pot
î n t o a r c e . Vo r g ă s i u n a dă p o s t b u n i c e l .
Nu le mai rămînea decît să construiască vatra şi
să pregătească masa, lucruri de fapt uşoare. Aşezară
nişte lespezi de piatră în dreptul deschizăturii lăsate
î n f u n d u l p r i m u l u i c o r i d o r d i n s t î n g a. P e n t r u m e n -
ţ i n e r e a u ne i t e m p e r a t u r i n o r m a l e î n i n t e r i o r, e r a s u -
ficientă cantitatea de căldură care rămînea în încă-
p e r e d u p ă c e i e ş e a f u m u l . P r o v i z i a de l e m n e f u d u s ă
î n t r- u n a d i n î n c ă p e r i , a p o i m a r i n a r u l a ş e z ă pe l e s -
p e z i l e v e t r e i n i ş t e b u t u r u g i , p r i n t r e c a r e p u s e s u r c e l e.
î n t i m p c e m a r i na r u l a ş e z a l e m n e l e, H a r b e r t î l
întrebă dacă are chibrituri.

(45
 —D e s i g u r, — r ă s p u n s e P e n c r o ff , ş i a dă u g ă , —
d i n f e r i c i r e , c ă c i f ă r ă c h i b r i t u r i sa u i a s c ă n u ş t i u c e
ne-am face !
—A m p u t e a f a c e f o c c u m f a c să l b a t i c i i , — r ă s p u n s e
H a r b e r t , — f r e c î n d u n a d e a l t a d o u ă b uc ă ţ i d e l e m n
uscat.
—B i n e , b ă i e t e , î n c e a r c ă . A i s ă - ţ i r u p i m î i n i l e, c u
atît ai să ,te alegi.
— ■ To t u ş i , p r o c e d e u l a c e s t a s i m p l u es t e f o a r t e r ă s -
pîndit în insulele din Oceanul Pacific.
— N u s p u n b a , — r ă s p u n s e P e nc r o ff , — d a r e u
cred că sălbaticii se pricep la asta în mod deosebit,
sau folosesc un lemn special. În ceea ce mă priveşte
pe mine, de cîte ori n-am încercat să fac foc în felul
a c e s t a , d a r n - a m i z b u t i t , a ş a c ă î ţ i m ă r t u r i s e s c că
prefer chibriturile! Dar unde îmi sînt chibriturile ?
P e n c r o ff î nc e p u s ă c a u t e î n b u z u n a r e l e v e s t e i cu -
t i a d e c h i b r i t u r i c a r e n u - i l i p s e a n i c i o d a t ă, c ă c i e r a
m a r e f u m ă t o r. D a r n - o g ă s i . S c o t o c i ş i p r i n b u z u n a -
r e l e p a n t a l o n i l o r ş i , s p r e m a r e a l u i m i r a re , n - o g ă s i
nici acolo.
—■ Ei, drăcie, asta-i mai mult decît neplăcut! zise
e l , p r i v i n d s p r e H a r be r t . Te p o m e n e ş t i c - o f i c ă z u t
d i n b u z u n a r ş i a m p i e r d u t - o ! D a r t u, H a r b e r t, n - a i
n i m i c , n i c i b r i c h e t ă , n i c i a l t c e v a c u c a r e a m p u te a
să facem foc ?
— N u, P e n c r o ff !
M a r i n a r u l s e sc ă r p i n a d u p ă c e a f ă c u n e c az ş i i e ş i
u r m a t d e H a r be r t .
C ă u t a r ă c u m u l t ă g r i j ă , p e n i s i p , î n t r e s t î n c i, p e
m a l u l r î u l u i , d a r î n z a d a r. C u t i a c u c h i b r i t u r i e r a d e
a r a m ă , a ş a c ă a r f i f o s t i m p o s i b i l s ă n - o o b s e r v e.
—P e n c r o ff , — î n t r e b ă H a r b e r t , — n u c u m v a a i
aruncat cutia afară din nacelă ?
—A m a v u t e u g r i j ă s ă n u f a c o a s t f e l d e p r o s t ie ,
răspunse marinarul. Dar nu e de mirare să pierzi un
obiect atît de mic, cînd ai fost scuturat aşa cum
ne-au scuturat valurile pe noi. Chiar şi pipa mi-am
p i e r d u t - o ! U n d e o f i o a re b l e s t e m a t a a c e e a d e
cutie ?

46
 —V ă d c ă m a r e a s e r e t r a ge , s p u s e H a r b e r t. H a i
s ă d ă m f u g a l a l o c u l u n d e a m i e ş i t l a m a l.

47
 Av e a u p u ţ i n e s p e r a n ţ e s ă g ă s e a s c ă cu t i a , p e c a r e
v a l u r i l e f l u x u l u i o r o s t o g o l i s e ră d e s i g u r p r i n t r e p i e -
t r e l e d e pe m a l . To t u ş i t r e b u i a u s ă c e r c e t e z e ş i a c o l o.
H a r b e r t ş i P e n c r o ff s e g r ă b i r ă s p r e l oc u l u n d e a t e -
r i z a s e ră î n a j u n , l a v r e o d o u ă s u t e d e p a ş i d e C ă -
m i n. A c o l o , c ă u t a r ă c u m u l t ă a t e n ţ i e p r i n p i e t r i ş ş i
printre stînci, dar n-o găsiră. Chiar dacă cutia ar fi
c ă z u t î n l oc u l a c e l a , e a t r e b u i e s ă f i f o s t l u a t ă d e
m u l t d e v a l u r i . P e m ă s u r ă c e m a r e a se r e t r ă g e a , m a -
r i n a r u l c e rc e t ă t o a t e c r ă p ă t u r i l e d i n t r e s t î n c i, d a r t o t
n - o g ă s i . î n î m p r e j u r a re a î n c a r e s e a f l a u, e r a o
p i e r d e r e î n s e m n a t ă , c h i a r i r e p a r a b i l ă d e o c a m d a t ă.
P e n c r o ff n u - ş i a s c u n d e a d e z a m ă g i r e a. î ş i î n c r u n -
t a s e f r u n t e a ş i n u s c o t e a n i c i o v o r b ă . Ha r b e r t î n -
c e r c a s ă - l m î n g î i e , s p u n î n d u - i c ă î n o r i ce c a z a p a
mării ar fi udat chibriturile, care n-ar mai fi fost
bune la nimic.
—N i c i d e c u m , bă i e t e , r ă s p u n s e m a r i na r u l . L e ţ i -
n e a m î n t r- o c u t i o a r ă d e a r a m ă b i n e î n c h i s ă. E i, d a r
acuma ce ne facem ?
—Vo m g ă s i n o i , f ă r ă î n d o i a l ă , m i j l o c u l s ă f a c e m
foc, spuse Harbert. Poate că domnul Smith sau dom-
nul Spilett şi-au păstrat chibriturile.
—S e p r e a p o a t e , — r ă s p u n s e P e n c r o ff , ms d a r
p î n ă u n a a l t a n - a v e m f o c ş i c î n d s e v o r î n t oa r c e t o -
varăşii noştri, vor găsi o masă foarte proastă.
—D a r e s t e c u n e p u t i n ţ ă c a e i s ă n - a i b ă n i c i i a s c ă,
n i c i c h i b r i t u r i ! s e g ră b i s ă a d a u g e H a r be r t .
—To t u ş i , m ă î n d o i e s c c - a r a v e a , r ă s p u n s e m a r i -
n a r u l , d î n d d i n c a p. î n p r i m u l r î n d, Na b ş i d o m n u l
Smith nu fumează, iar în ceea ce-l priveşte pe dom-'
n u l S p i l e t t , t a r e m i - e t e a m ă c ă ş i - a pă s t r a t m a i c u -
r î n d c a r n e t u l de n o t e , d e c î t c h i b r i t u r i l e !
H a r b e r t t ă c u. P i e r d e r e a c u t i e i e r a d e s i g u r f o a r t e
n e p l ă c u t ă . To t u ş i , b ă i a t u l e r a î n c r e d i n ţ a t c ă î n t r- U n
f e l s a u a l t u l v o r i z b u t i s ă f a c ă f o c . P e nc r o ff , d e ş i o m
c u m a i m u l t ă e x p e r i e n ţ ă ş i c a re n u s e l ă s a d o b o r î t
c u u n a c u d o u ă , e r a d e d a t a a c e a s t a d e s t u l de p e s i -
mist. Pînă una alta, nu le rămînea nimic mai bun de
f ă c u t d e c î t s ă a ş t e p t e î n t o a r c e r e a l u i N a b ş i a re -
p o r t e r u l u i . Tr e b u i a u s ă r e n u n ţ e l a g î n d u l d e a l e p r e -

4*
g ă t i o u ă r ă sc o a p t e , i a r p e r s p e c t i v a d e a s e h r ă n i cu ;
c a r n e c r u d ă n u l i s e p ă r e a d e l o c p l ă c u t ă, n i c i p e n -
tru ei, nici pentru ceilalţi.
î n a i n t e d e a s e î n t o a r c e l a C ă m i n, m a r i n â n d ş i
Harbert adunară o nouă provizie de lithodomi, cu
c a r e u r m a u s ă s e h r ă n e a s c ă , d a c ă n u i z b u te a u s ă
f a c ă f o c ş i s e î n d r e p t a r ă a p o i î n t ă c e r e s p r e l o c u i n ţ ă.
P e n c r o ff m e rg e a c u oc h i i î n p ă m î n t , c ă u t î n d u - ş i
c u t i a p i e r d u t ă . E l s e î n t o a r s e c h i a r pe m a l u l s t î n g a l
r î u l u i ş i - l s t r ă b ă t u d e l a r e v ă r s a r e p î n ă la l o c u l u n d e
fusese legată pluta. Se întoarse şi pe platoul supe-'
r i o r, p e c a r e î l c u t r e i e r ă î n t o a t e d i r e c ţ i i l e , c ă u t ă p î n ă
ş i î n i e r b u r i l e î n a l t e d e l a m a rg i n e a p ă d u r i i , d a r t o -
t u l î n z a d a r.
E r a o r a c i nc i d u p ă a m i a z ă , c î n d s e î n t o a r s e î m -
p r e u n ă c u Ha r b e r t l a C ă m i n . A r f i d e p r i s o s s ă vă
spun că au cercetat coridoarele pînă în cele mai în-
t u n e c o a se u n g h e r e . î n c e l e d i n u r m ă , a u f o s t s i l i ţ i s ă
s e l a s e pă g u b a ş i .
Pe la ora şase, în clipa cînd soarele se ascundea
d u p ă î n ă l ţ i m i l e d i n s p re a p u s , H a r b e r t, c a r e s e p l i m b a
pe plajă, semnală întoarcerea lui Nab şi a lui Gedeon
Spilett.
S e î n t o r c e a u s i n g u r i !. . . I n i m a t î n ă r u l u i s e s t r î n s e
d e d u r e r e , d î n d u - ş i s e a m a c ă m a r i na r u l n u s e î n ş e -
l a s e . I n g i n e r u l C y r u s S m i t h n u f u s e se g ă s i t !
C u m s o s i , r e p o r t e r u l s e a ş e z ă p e o s t î n că , f ă r ă s ă
s c o a t ă o v o r bă . F r î n t d e o b o s e a l ă , m o r t d e f o a m e, n u
mai avea putere să spună nici un cuvînt!
C î t d e s p r e N a b, o c h i i l u i r o ş i i d e p l î n s o g l i n d e a u
limpede că pierduse orice nădejde.
R e p o r t e r u l l e p o ve s t i t o a t e c e r c e t ă r i l e p e c a re l e
f ă c u s e ră p e n t r u a - l r e g ă s i p e C y r u s S m i t h . C u t r e ie -
r a s e î m p r e u n ă c u N a b t o a t ă c oa s t a , p e o d i s t a n ţ ă d e
o p t m i l e , a j u n g î n d f o a r t e d e p a r t e d e p u n c t u l u n de
c ă z u se p e n t r u p r i m a o a r ă b a l o n u l ş i u n d e d i s p ă r u s e
i n g i n e r u l î m p r e u n ă c u To p . P l a j a e r a p u s t i e. N i c i o
urmă de paşi pe nisip. Nu se observa nici măcar o
p i a t r ă d e c u r î n d r ă s t u r n a t ă , n i c i o u r m ă pe n i s i p —
nu călcase picior de om pe această porţiune a lito-

49
ralului. Era limpede că partea aceea a coastei nu
f u s e s e s t r ă bă t u t ă d e f i i n ţ ă o m e n e a s c ă. M a r e a s e î n -
t i n d e a p u s t i e c a ş i ţ ă r m u l ş i d u p ă c l t . s e p ă r e a, i n g i -
n e r u l î ş i g ă s i s e m oa r t e a l a c î t e v a s u t e d e ' p a ş i d e
uscat.
Nab sări în picioare şi strigă cu o voce în care se
vedea speranţa ce mai dăinuia în el :
— Nu ! Nu ! N-a murit ! Nu ! Nu s-a întîmplat
a ş a c e v a ! S ă m o a r ă i n g i n e r u l ? E u , sa u o r i c a r e d i n
n o i a m f i m u r i t d e s i g u r ! D a r e l , n u. I n g i n e r u l e s t e
o m u l p e c a re n i m i c n u - l d o b o a r ă . . .
Apoi îl lăsară puterile şi şopti :
; — Nu mai pot !
H a r b e r t a l e rg ă l a e l .
— N a b, î l v o m r e g ă s i ! D a r p î n ă u n a, a l t a , c re d
c ă ţ i - e f oa m e ! M ă n î n c ă , m ă n î nc ă p u ţ i n ; t e r o g ! Ş i ,
v o r b i n d m e r e u, î i î n t i n s e c î t e v a s c o i c i. S l a b ă ş i n e -
î n d e s t u l ă t o a re h r a n ă ! N a b n u m î n c a se d e m u l t t i m p,
t o t u ş i , c o p l e ş i t c u m e r a d e d u r e r e , n u p r i m i h r a n a.
G e d e o n S p i l e t t î n s ă î m b uc ă l a c o m l i t h o d o m i i ,
a p o i s e c u l c ă p e n i s i p l a p o a l e l e u n e i s t î n c i. E r a i s t o -
v i t , d a r î ş i p ă s t r a se c a l m u l .
Harbert se apropie de el îl luă de mînă şi-i spuse:
— D o m n u l e S p i l e t t , a m g ă s i t u n ad ă p o s t u n d e t e
v e i s i m ţ i m a i b i n e de c î t p e p l a j ă . U i t e, s e î n n o p -
t e a z ă . Vi n o s ă t e o d i h n e ş t i ! M î i n e v o m ve d e a c e - i
de făcut...
R e p o r t e r u l s e r i d i c ă ş i s e î n d r e p t ă s p r e C ă m i n, î n -
soţit de Harbert.
î n c l i p a a c e e a , P e n c r o ff s e a p r o p i e d e r e p o r te r ş i,
c u c e a m a i o b i ş n u i t ă v o c e , î l î n t r e bă d a c ă n u a r e d i n
întîmplare un chibrit.
Reporterul se opri, se scotoci prin buzunare, nu
găsi nimic şi spuse :
— A m a v u t , d a r s e v e d e c ă l e - a m a r u n c a t. . .
M a r i n a r u l î l c he m ă p e N a b , î i p u s e a c e e a ş i î n t r e -
bare şi primi acelaşi răspuns.
■ — E i d r ă c i e ! i z b u c n i . P e n c r o ff, c a r e n u s e m a i
putea stăpîni.
R e p o r t e r u l î l a u z i ş i s e î n t o a r s e s p r e e l î n t re -
bîndu-l:

4*
 <— N-ai nici un chibrit?
— - N i c i u n u l ş i d e c i n - a v e m c u c e f ac e f o c.
— Ve z i , — s t r i g ă Na b , — d a c ă a r f i a i c i i n g i n e -
r u l , a r ş t i e l c u m să s e d e s c u r c e !
C e i p a t r u n a u f ra g i a ţ i s t ă t e a u p e l o c, p r i v i n d u - s e
unul pe altul, nu fără îngrijorare. Harbert rupse cel
d i n t î i t ă c e r e a , î n t o r c î n d u - s e s p r e r e p o r te r :
— ■ D o m n u l e S p i l e t t , d u m ne a v o a s t r ă s î n t e ţ i f u m ă -
t o r, a ve ţ i î n t o t d e a u n a c h i b r i t u r i l a d u m n e a v o a s t r ă,
poate că n-aţi căutat bine 1 Mai căutaţi o dată ! Un
singur chibrit ne-ar salva.
R e p o r t e r u l s e sc o t o c i d i n n o u p r i n b u z u n a r e l e p a n -
t a l o n i l o r, a l e v e s t e i , a l e ha i n e i , p î n ă c î n d, î n c e l e
d i n u r m ă , s p r e m a r e a b u c u r i e a l u i P e n c r o ff ş i s p r e
propria lui surprindere, simţi o bucăţică de lemn
r ă t ă c i t ă s u b c ă p t u ş e a l a ve s t e i . A p u c ă b u c ă ţ ic a d e
l e m n p r i n s t o f ă , d a r n u ş t i a c u m s - o s c o a t ă a fa r ă .
D u p ă c î t s e pă r e a e r a u n c h i b r i t , u n u l s i n g u r, a ş a c ă
t r e b u i a u s ă - l sc o a t ă c u b ă g a r e d e s e a m ă c a s ă n u i
s e s f ă r î m e gă m ă l i a d e f o s f o r.
■ — . L ă s a ţ i - m ă p e m i n e , î l r u g ă t î n ă r u l.
C u m u l t ă î n d e m î n a r e ş i f ă r ă s ă - l r u p ă, H a r be r t
i z b u t i s ă s c oa t ă a f a r ă a c e l b i e t l e m n i ş o r, o ad e v ă r a t ă
c o m o a r ă p e n t r u o a m e n i i a c e ş t i a n ă p ă s t u i ţ i. C h i b r i t u l
era neatins !
— Av e m u n c h i b r i t ! s t r i g ă P e n c r o ff . Ş i ă s ta f a c e
cît un vagon întreg !
L u ă b e ţ i ş o r u l ş i , u r m a t de t o v a r ă ş i i s ă i , s e î n t o a r se
la Cămin.
A ş c h i u ţ a a s t a d e l e m n , u n c h i b r i t d i n t r e ac e l e a p e
c a r e oa m e n i i d i n ţ ă r i l e l o c u i t e l e r i s i p e s c c u a t î t a ne -
p ă s a r e , t re b u i a f o l o s i t ă a i c i c u c e a m a i m a r e b ă g a r e
de seamă. Mai întîi, marinarul se asigură că era us-
cată, iar după aceea spuse :
— N e - a r t r e b u i o b u c ă ţ i c ă d e h î r t i e.
— Iat - o ! r ă s p u n s e G e d e o n S p i l e t t d u p ă c î t e v a
c l i p e d e ş o vă i a l ă ş i r u p s e o f o a i e d i n c a r n e t u l s ă u .
P e n c r o ff l u ă b u c a t a d e h î r t i e ş i î n ge n u n c h i e d i n a i n -
t e a v e t re i . A ş e z ă s u b b u t u r u g i c î ţ i v a p u m n i de i a r b ă ,
frunze şi muşchi uscat, în aşa fel ca aerul să circule

4*
c u u ş u r i n ţ ă , î n t e ţ i n d a s t f e l f o c u l c u v r e a s c u r i. A p o i ,
m a r i n a r u l r ă s u c i d i n h î r t i e u n c o r n e t, a ş a c u m o b i ş -
nuiesc să facă fumătorii de pipă cînd e vînt, şi îl vîrî
p r i n t r e u s c ă t u r i . L uă p e u r m ă o p i a t r ă d e s t u l d e a s -
p r ă , o ş t e r s e c u g r i j ă ş i , ţ i n î n d u - ş i r ă s u f l a r e a, s c a p ă r ă
de ea băţul de chibrit.
D a r p r i m a o a r ă n u a v u n i c i u n r e z u l t a t. D e f r i c ă
s ă n u s a r ă f o s f o r u l , P e nc r o ff n u a p ă s a se d e s t u l d e
tare.
— N u, n - a m s ă p o t , — s p u s e e l , « P î m i t r e m u r ă
m î n a . . . a m s ă s t r i c c h i b r i t u l . . . n u p o t , n u v r e a u !. . . Ş i,
s c u l î n d u - s e , î l r u g ă p e H a r b e r t s ă - l î n l o c u i a s c ă.
F ă r ă î n d o i a l ă c ă î n v i a ţ a l u i b ă i a t u l n u f u se s e a t î t
d e e m o ţ i o n a t . S i m ţ e a c ă i n i m a î i b a t e c u p u t e r e. D e
b u n ă s e a m ă , n i c i P r o m e t e u , c î n d s e p r e gă t e a s ă r ă -
p e a s c ă f o c u l c e r e s c , n u f u s e s e m a i t u l b u r a t. To t u ş i ,
f r e c ă r e p e d e c h i b r i t u l d e p i a t ră , f ă r ă n i c i u n f e l d e ş o -
văială. Se auzi o mică sfîrîitură şi se aprinse o flacără
p l ă p î n d ă , a l bă s t r u i e , p r o d u c î n d n i ţ e l f u m î n e că c i o s .
H a r b e r t î n t o a r se î n c e t b e ţ i ş o r u l , c a să î n t e ţ e a s c ă f l a -
c ă r a , a p o i î l s t r e c u r ă î n c o r n e t u l d e h î r t i e. H î r t i a s e
a p r i n s e i m e d i a t ş i o d a t ă c u e a l ua r ă f o c ş i v r e a s c u -
rile. Peste cîteva clipe, lemnul uscat trosnea şi el, şi o
flacără veselă, pe care suflul puternic al marinarului
o î n t e ţ e a , se r i d i c ă î n m i j l o c u l î n t u n e r i c u l u i ,
— În s f î r ş i t , • — s t r i g ă P e n c r o ff r i d i c î n d u - s e, * — î n
viaţa mea n-am fost atît de emoţionat.
E d r e p t c ă f oc u l j u c a f o a r t e f r u m o s p e va t r a d e l e s -
p e z i . F u m u l i e ş e a u ş o r p r i n d e s c h i z ă t u r a î n g u s t ă, c o -
ş u l t r ă g e a b i n e ş i c u r î n d s e r ă s p î n d i î n j u r o c ă l d u ră
plăcută.
Dar acum trebuiau să vegheze ca focul să nu se
s t i n g ă ş i t r e b u i a pă s t r a t î n t o t d e a u n a p u ţ i n j e ra t i c
s u b s p u z ă . A c e s t l u c r u c e r e a n u m a i g r i j ă ş i a t e n ţ i e,
c ă c i de l e m n e n u d u c e a u l i p s ă , i a r p r o v i z i a p u t e a f i
oricînd înnoită.
P e n c r o ff se g î n d i m a i î n t î i s ă f o l o s e a s c ă a c e s t f o c,
p e n t r u a p r e g ă t i o c i n ă m a i h r ă n i t o a re d e c î t s c o i c i l e ,
H a r b e r t a d u se d o u ă d u z i n i d i n o u ă l e a d u na t e . R e p o r-
t e r u l s e r e z e m a s e î n t r- u n c o l ţ , d e u n d e u r m ă re a p r e -

52
g ă t i r i l e f ă r ă s ă s c o a t ă o v o r b ă '. Tr e i î n t r e b ă r i î l f r ă -
m î n t a u. M a i t r ă i e ş t e o a r e C y r u s ? D ac ă m a i t r ă i e ş t e ,
u n d e e s t e ? D a c ă a s u p r a v i e ţ u i t c ă d e r i i d i n p l a s a ba -
lonului,.cum se explică faptul că n-a găsit nici un
m i j l o c s ă d e a u n s e m n d e v i a ţ ă ? C î t d e s p r e N a b, e l
s e î n v î r t e a pe p l a j ă . P ă r e a u n t r u p n e î n s u f l e ţ i t.
P e n c r o ff , c a r e s e p r i c e pe a s ă p r e p a r e o uă l e î n c i n c i -
z e c i ş i d o uă d e f e l u r i , t r e b u i a s ă s e m u l ţ u m e a s c ă , î n
m o m e n t u l d e f a ţ ă , s ă l e v î r e î n c e n u şa c a l d ă ş i s ă l e
l a s e s ă se r ă s c o a c ă .
O p e r a ţ i a se t e r m i n ă î n c î t e v a m i n u t e ş i m a r i n a r u l
î l p o f t i p e r e p o r t e r l a m a s ă . E r a p r i m a c i nă a n a u f r a -
g i a ţ i l o r p e a c e s t t ă r m n e c u n o s c u t . O uă l e t a r i e r a u
f o a r t e g u s t o a s e ş i , d e o a r e c e o u l c o n ţ i n e, d u p ă c u m s e
ş t i e , : t o a t e s u b s t a n ţ e l e t r e b u i n c i o a s e h ra n e i o m u l u i,
ele s-au nimerit cît se poate de bine şi bieţii naufra-
giaţi şi-au mai venit puţin în fire.
Ah, ce bine ar fi fost dacă n-ar fi lipsit unul dintre
ei de la această masă ! Din nefericire, lipsea Cyrus
S m i t h, c e l m a i î n d e m î n a t i c , c e l m a i i s c u s i t d i n t r e e i,
ş e f u l l o r, i a r t r u p u l l u i r ă m ă s e s e n e î n h u m a t !
: Tr e c u a s t f e l ş i z i u a d e 2 5 m a r t i e . S e î n t u n e c a s e d e - a
b i n e l e a . A fa r ă s e a u z e a ş u i e r î n d v î n t u l, i a r t a l a z u r i l e
s e i z b e a u d e m a l î n t r- o c a d e n ţ ă m o n o t o n ă , î n t i m p ce
p i e t r e l e de p e ţ ă r m , l u a t e ş i î m p i n s e de v a l u r i , s e r o s -
t o g o l e a u, c i oc n i n d u - s e c u u n z g o m o t a s u r z i t o r.
R e p o r t e r u l s e re t r ă s e s e î n f u n d u l u n u i c o r i d o r î n -
tunecat şi doborît'de oboseală adormi, după ce îşi în-
s e m n ă î n c î t e v a c u v i n t e î n t î m p l ă r i l e ac e s t e i z i l e : ap a -
riţia unui ţărm nou, dispariţia inginerului, explora-
r e a c o a s t e i , i n c i d e n t u l c u c h i b r i t u r i l e ş i a l t e a m ă n u n t e.
Harbert adormi şi el curînd. Marinarul moţăi toată
n o a p t e a p i r o n i t l î n gă v a t r ă ş i p u n î n d m e r e u l e m n e p e
foc.
Unul singur dintre naufragiaţi nu se odihni în Că-
m i n. E r a n e m î n g î i a t u l , d e z n ă d ă j d u i t u l N a b ca r e , î n
c i u d a s f a t u r i l o r t o va r ă ş i l o r s ă i c e î l î n d e m n a u s ă s e
c u l c e , ră t ă c i t o a t ă n o a p t e a p e m a l , s t r i g î n d u - l î n t r- u n a
p e C y r u s S m i t h.

4*
 CAPITOLUL VI

Inventarul avutului naufragiaţilor. Nimic. Batista

arsă. O excursie în pădure. Flora copacilor verzi.
Un jacamar o ia la fugă Urme <de annuale săl-
batice. Curucuşii. Cocoşii sălbatici. O metodă ciu-
dată de a pescui cu undiţa.

I n v e n t a r i e re a o b i e c t e l o r c a r e c o n s t i t u i a u î n t r e g a v u -
t u l a c e s t o r na u f r a g i a ţ i a i a e r u l u i , a z v î r l i ţ i p e u n ţ ă r m
c a r e p ă r e a n e l o c u i t , n u n e v a l u a p r e a m u l t t i m p.
D e f a p t , p e l î n g ă î m b r ă c ă m i n t e a pe c a r e o p u r t a u
î n m o m e n t u l c a t a s t r o f e i , n u m a i a v e a u n i m ic , î n a f a r ă,
d e c a r ne t u l ş i c e a s o r n i c u l p e c a r e l e p ă s t r a se G e d e o n
S p i l e t t ş i a c e s t e a , p r o b a b i l , î n t î m p l ă t o r. N u a v ea u î n s ă
nici o armă, nici o unealtă, nici măcar un briceag. Pa-
sagerii nacelei aruncaseră totul, ca să uşureze aero-
statul.
Eroii imaginari ai unui Daniel de Foe \ ai lui de
Wy s s 2 s a u a l ţ i n a u f r a g i a ţ i a r u n c a ţ i p e ţ ă r m u r i î n d e -
părtate, nu erau chiar atît de lipsiţi de orice lucruri
c u m e r a u e r o i i n o ş t r i . A c e i a f i e c ă p u t e a u s ă g ă s ea s c ă
o mulţime de obiecte trebuitoare pe vaporul cu care
n a u f r a g i a se r ă — d e p i l d ă c e r e a l e , a n i m a l e d o m e s t i c e,
u n e l t e , m u n i ţ i i — f i e c ă l e e r a d a t să f a c ă f a ţ ă p r i -
m e l o r g r e u t ă ţ i f o l o s i n d v re o e p a v ă p e c a r e m a r e a o
a r u n c a se p e ţ ă r m u l l o r. E i n u. s e g ă s e a u d i n t r u î n c e -
put cu totul dezarmaţi în faţa naturii. în împreju-
r ă r i l e d e fa ţ ă , o a m e n i i n o ş t r i n u a v e a u n i c i u n i n s t r u -
ment, nici o unealtă. Porneau de la nimic !
Cel puţin să fi fost Cyrus Smith cu ei ! Inginerul
ar fi putut să folosească ştiinţa şi spiritul său inven-
t i v p e n t r u a u ş u r a a c e s t e î m p r e j u r ă r i ş i ar f i c o n t r i -
buit ca situaţia lor să nu mai fie atît de desperată !
D i n n e f e r i c i r e , n u s e m a i a ş t e p t a u să - l r e v a d ă p e
C y r u s S m i t h, a ş a c ă n a u f r a g i a ţ i i n u s e m a i p u t ea u , b i -
z u i d e c î t pe e i î n ş i ş i .
1
Autorul lui „Robinson Crusoe". (N. T.)
2
Autorul lui „Robinson Elveţianul". (N. T.)

54
 î n a i n t e d e t o a t e l i s e p u n e a î n t r e ba r e a : d a c ă es t e
b i n e s ă s e a ş e z e p e a c e l ţ ă r m f ă r ă s ă ma i c e r c e t e z e
de ce continent ţine el, dacă această coastă este lo-
c u i t ă s a u da c ă e a a p a r ţ i n e u n e i i n s u l e p u s t i i ?
E r a o î n t r e b a re i m p o r t a n t ă , c a r e ce r e a u n r ă s p u n s
grabnic. Măsurile*ce urmau să fie luate depindeau de
a c e s t ră s p u n s . To t u ş i , u r m î n d s f a t u l l u i P e n c r o ff , n a u -
f r a g i a ţ i i g ă s i r ă c ă e m a i c u m i n t e s ă a ş t e p t e c î te v a
z i l e î n a i n t e d e a î n t r e p r i n d e v r e o c e r c e t a r e. î n t r- a d e -
v ă r, e i t r e b u i a u s ă - ş i p r e g ă t e a s c ă m e r i n d e, c ă u t î n d s ă
g ă s e a sc ă o h r a n ă m a i s u b s t a n ţ i a l ă d e c î t o u ă l e ş i sc o i -
cile. Exploratorii noştri ştiau că-i aşteaptă zile obo-
s i t o a r e , c î n d n u v o r p u t e a s ă s e o d i h n e a s c ă î n t r- u n
l o c a d ă p o s t i t ş i t re b u i a u d e c i c a î n a i n t e d e t o a t e s ă - ş i
refacă puterile.
D e o c a m da t ă , C ă m i n u l e r a u n a dă p o s t d e s t u l d e b u n ,
Av e a u ş i f o c ş i n u l e e r a g re u s ă p ă s t r e z e p u ţ i n j e -
r a t i c . S c o i c i ş i o u ă s e g ă s e a u d e oc a m d a t ă d i n b e l ş u g
p r i n t r e s t î n c i ş i p e p l a j ă . Ş i a v e a u s ă i z b u te a s c ă d e -
sigur să doboare şi cîţiva dintre porumbeii ce zburau
c u s u t e l e pe c r e a s t a p l a t o u l u i , c h i a r d a c ă v o r f o l o s i
n u m a i p i e t r e ş i c i o m e g e . Ş i p o a t e c ă p o m i i d i n pă d u -
r e a î n v e c i n a t ă d ă d e a u f r uc t e b u n e d e m î n c a t ? ! î n
s f î r ş i t , a v e a u l a î n d e m î n ă a p ă b u n ă de b ă u t. S e h o -
t ă r î r ă d e c i s ă m a i r ă m î n ă c î t e v a z i l e l a C ă m i n, ca s ă
s e p r e g ă t e a s c ă p e n t r u o c ă l ă t o r i e d e e x p l o r a re f i e d e - a
l u n g u l l i t o r a l u l u i , f i e î n r e g i u n i l e d i n i n t e r i o r.
A c e s t p r o i e c t î i p l ă c e a î n m o d d e o se b i t l u i N a b . Ţ i -
n î n d c u î n c ă pă ţ î n a r e l a i d e i l e ş i p r e s i m ţ i r i l e s a l e, e l
n u s e g r ă b e a n i c i d e c u m s ă p ă r ă s e a s c ă ac e a s t ă p a r t e
a coastei unde se întâmplase catastrofa. El nu credea
ş i n i c i n u v o i a s ă - ş i î nc h i p u i e c ă C y r u s S m i t h p i e -
r i s e . I s e p ă re a c u n e p u t i n ţ ă s ă c r e a d ă c ă u n a s t f e l
d e o m î ş i g ă s i s e s f î r ş i t u l î n va l u r i l e o c e a n u l u i l a cî -
t e v a s u t e de p a ş i d e u s c a t . C y r u s S m i t h n u p u t e a să
p i a r ă î n t r- u n c h i p a t î t d e a b s u r d ! Ş i , a t î t a v r e m e c î t
v a l u r i l e n u v o r f i a r u nc a t l a ţ ă r m t r u p u l i n g i n e r u l u i ,
a t î t a v r e m e c î t e l , N a b, n u - i v a f i v ă z u t c u p r o p r i i i
săi ochi cadavrul, nu-l va fi pipăit, el nu-l va putea
c o n s i d e r a m o r t . Ş i i d e e a a s t a s e î n r ă dă c i n a m a i a d î n c
d e c î t o r i c î n d î n c u g e t u l l u i , c a r e n u v o i a să c e d e z e,

4*
M a r i n a r u l î n s ă n u m a i s p e r a d e l o c , s o c o t i n d că i n -
ginerul pierise în valuri, dar cu Nab nu se putea dis-
c u t a . D u r e r e a î i e r a a t î t d e m a r e , î n c î t s e p ă r ea c ă
nu-i va putea supravieţui.
Î n d i m i n e a ţ a d e 2 6 m a r t i e , î n z o r i i z i l e i , Na b p o r-
nise din nou de-a lungul coastei, spre nord, spre lo-
c u l u n d e f ă ră î n d o i a l ă c ă î l î n g h i ţ i s e m a r e a p e b i e t u l
S m i t h.
D e j u n u l z i l e i f u se s e a l c ă t u i t d o a r d i n o u ă d e p o -
r u m b e i ş i s c o i c i . Ha r b e r t g ă s i s e s a r e , a d u n a t ă p r i n
e v a p o r a re î n s c o b i t u r i l e s t î n c i l o r, ş i ac e a s t ă s u b s t a n ţă
minerală le prinse foarte bine.
D u p ă m a s ă , P e n c r o ff î l î n t r e b ă p e r e p o r t e r d a c ă n u
d o r e ş t e s ă - l î n t o vă r ă ş e a s c ă î n p ă d u r e, u n d e a v e a de
g î n d s ă î n c e rc e s ă v î n e z e î m p r e u n ă c u H a r b e r t ! D u p ă
oarecare chibzuială găsiră însă că era totuşi nevoie
s ă r ă m î n ă c i n e v a î n C ă m i n , c a să î n t r e ţ i n ă f o c u l . A p o i
s e p u t e a î n t î m p l a , d e ş i e r a p u ţ i n p o s i b i l, c a N a b s ă
a i b ă n e v o i e d e a j u t o r. Î n c e l e d i n u r mă , r e p o r t e r u l r ă -
mase la Cămin.
— L a v î n ă t o a r e , H a r b e r t ! s p u s e m a r i n a r u l . Gă s i m
n o i m u n i ţ i i p e d r u m , i a r p u ş t i n e v o m f a c e î n p ă d u r e.
C î n d s ă p l e c e , H a r b e r t s p u s e c ă de v r e m e c e l e l i p -
sea iasca, s-ar fi cuvenit s-o înlocuiască cu altă sub-
stanţă.
—B i n e z i c i , d a r c u c e s - o î n l o c u i m ? î n t re b ă P e n -
c r o ff .
—C u n i ş t e p î n z ă a r s ă . L a n e v o i e n e va ţ i n e l o c
de iască.
M a r i n a r u l s o c o t i c ă s f a t u l e r a f o a r te b u n, c u t o a t e
c ă e ra u n e v o i ţ i s ă s a c r i f i c e o b u c a t ă d i n t r- o b a t i s t ă.
To t u ş i m e r i t a , a s t f e l c ă b a t i s t a m a r e ş i c u p ă t r a t e a
l u i P e n c r o ff f u t r a n s f o r m a t ă , î n p a r t e , î n t r- o c î r p ă p e
jumătate arsă. Această materie inflamabilă fu aşe-
zată spre păstrare în camera centrală, în fundul unei
mici scobituri în stîncă, la adăpost de vînt şi ume-
zeală.
S e f ă c u s e o r a n o u ă . Vr e m e a e r a m o h o r î t ă ş i v î n t u l
s u f l a d i n s p r e s u d - e s t . H a r b e r t ş i P e n c r o ff o l u a r ă p e
d u p ă h o r n u r i l e î n c a r e - ş i f ă c u s e r ă C ă m i n u l, a r u n c î n d
o u l t i m ă p r i v i r e s p r e f u m u l c a r e s e î n c o l ăc e a p e s t e

56
vîrful unei stînci ; porniră apoi în susul apei, pe malul
stîng al rîului.
A j u n s î n p ă d u r e , P e n c r o ff s m u l s e d i n p r i m u l c o p a c
două crengi zdravene, pe care le transformă în nişte
c i o m e g e , i a r H a r b e r t l e a s c u ţ i , f re c î n d u - l e d e o p i a t r ă.
C e n - a r f i d a t e l î n c l i p a a c e e a s ă a i b ă u n c u ţ i t ! Ce i
d o i v î n ă t o r i s e a f u n d a r ă a p o i î n i e r b u r i l e î n a l te , î n a i n -
tînd de-a lungul malului. Albia rîului se îngusta după
ce cotea spre sud-vest, adăpostită între malurile foarte
a p r o p i a t e , p e s t e c a r e c re n g i l e c o p a c i l o r s e a p l e c a u,
f o r m î n d o b o l t ă d e a s u p ra a p e i . c a s ă n u se r ă t ă c e a s c ă,
Pencroff h o t ă r î s ă u r m e z e c u r s u l a p e i, p u t î n d a s t f e l
o r i c î n d s ă s e î n t oa r c ă l a p u n c t u l d e p l e c a r e. D a r m a -
lul era plin de piedici ; ici un copac ale cărui ramuri
f l e x i b i l e s e a p l e c a u p î n ă l a n i ve l u l a p e i, c o l o n i ş t e
l i a n e s a u n i ş t e t u f i ş u r i s p i n o a s e , p e c a re t r e b u i a s ă
l e î n l ă t u r e c u c i o m e g e l e . A d e se a , H a r b e r t, c u s p r i n -
t e n e a l a u n e i p i s i c i , s e s t r e c u ra p r i n t r e c r e n g i l e r u p t e
ş i s e î n f u n d a î n c î t e u n t u f i ş . D a r P e n c r o ff î l s t r i g a
d e î n d a t ă ş i î l r u ga s ă n u s e d e p ă r t e z e.
Marinarul observa între timp cu luare aminte pozi-
ţ i a ş i n a t u r a ţ i n u t u l u i . D e p a r t e a a ce a s t a , p e m a l u l
s t î n g, p ă m î n t u l n e t e d c a - n p a l m ă u r c a î nc e t , p e n e -
s i m ţ i t e , c u c î t î n a i n t a i s p r e i n t e r i o r. P e a l o c u r i e r a
u m e d, ş i a v e a o î n f ă ţ i ş a r e m l ă ş t i n o a să . B ă n u i a i c ă
prin acele locuri se strecurau o mulţime de pîraie
m i c i , c a r e s e v ă r s a u î n r î u p r i n c i n e ş t ie c e f a l i i s u b -
t e r a n e . C î t e o d a t ă , p r i n t r e t u f e , ş e r p u ia u n r î u l e ţ u ş o r
d e t r e c u t . M a l u l c e l ă l a l t p ă re a m a i . a c c i de n t a t , l ă s î n d
s ă s e v a dă l i m p e d e v a l e a , î n f u n d u l c ă r e i a c u rg e a u
a p e l e r î u l u i . D e a l u l e r a a c o pe r i t c u c o p a c i a ş e z a ţ i î n
t e r a s e s u p ra p u s e , f o r m î n d o p e r d e a ce a s t u p a v e d e -
rea. Pe malul drept, înaintarea ar fi fost mai ane-
voioasă, fiindcă pe acolo se aflau o serie de povîrni-
ş u r i r e p e z i , p e c a r e c o p a c i i î n c o v o i a ţ i d e a s u p r a ap e i
s e ţ i n e a u d oa r m u l ţ u m i t ă r ă d ă c i n i l o r l o r p u t e r n i c e.
E d e p r i s o s s ă a dă u g ă m c ă , n i c i î n p ă d u re ş i n i c i
p e m a l u l s t r ă bă t u t , n u g ă s i r ă n i c i o u r m ă d e o m.
P e n c r o ff o b se r v ă d o a r u r m e l e u n o r p a t r u p e d e n e c u -
noscute, care trecuseră de curînd pe acolo. Marina-
r u l e r a m a i m u l t de c î t s i g u r, ş i H a r b e r t e r a d e a c e -
e a ş i p ă r e r e , c ă u n e l e d i n t r e a c e s t e u r m e f u se s e r ă l ă -
s a t e d e n i ş t e f i a r e u r i a ş e , c u c a r e s e p u t e a u aş t e p t a
să se întîlnească. Nu vedeau însă nicăieri urme de
t o p o r p e t r u n c h i u r i l e c o p a c i l o r, r ă mă ş i ţ e l e v r e u n u i
f o c s t i n s, s a u u r m e de p a ş i , c e e a c e î n s e m n a u n m a r e
n o r o c , c ă c i î n a c e s t e ţ i n u t u r i î n p l i n P a c i f i c, p r e z e n ţ a
o m u l u i a r f i f o s t m a i d e g ra b ă d e t e m u t d e c î t d e d o r i t .
H a r b e r t ş i P e n c r o ff a b i a s c h i m b a u c î t e o v o r b ă,
pentru că drumul era foarte anevoios ; înaintau atîţ
d e î n c e t , î nc î t n u f ă c u s e r ă m a i m u l t de o m i l ă î n t r- o
o r ă , i a r d e v î na t n u v î n a s e r ă î n c ă n i m i c. To t u ş i , p r i n -
t r e r a m u r i c î n t a u ş i z b u r a u d i f e r i t e p ă să r i , c a r e p ă -
reau foarte sperioase, ca şi cînd oamenii le-ar fi ins-
p i r a t o t e a m ă j u s t i f i c a t ă - î n t r- u n c o l ţ m l ă ş t i n o s a l
p ă d u r i i , H a r b e r t de o s e b i p r i n t r e a l t e l e o p a s ă r e c u
c i o c a sc u ţ i t ş i l u n g u i e ţ , c a r e s e m ă n a l a t r u p c u u n
c u f u n d a r ; s e de o s e b e a î n s ă d e a c e s t a p r i n p e n e l e a ş ş -
pre cu strălucire metalică.
—Tr e b u i e s ă f i e u n j a c a m a r, s p u s e H a r b e r t , î n c e r-
cînd să se apropie de el.
—A r f i t o c m a i t i m p u l s ă g u s t ă m u n j a c a m a r ! r ă s -
p u n s e m a r i n a r u l , p re s u p u n î n d c ă a c e a s t ă p a s ă r e a r
avea chef să se lasă friptă.
în aceeaşi clipă, Harbert aruncă cu multă putere
ş i î n d e m î n a r e o p i a t r ă l o v i n d p a s ă r e a ch i a r s u b a r i p ă .
S e p ă r e a î n s ă c ă l o v i t u r a n u f u s e s e de a j u n s d e p u -
t e r n i c ă , f i i n d c ă j a c a m a r u l o l u ă l a f u g ă ş i s e f ă c u ne -
v ă z u t î n t r- o c l i p i t ă .
— Neîndemînatic mai sînt ! strigă Harbert.
— B a n u , b ă i e t e ! r ă s p u n s e m a r i n a r u l. A i ţ i n t i t
b i n e , a l t u l n - a r f i re u ş i t n i c i a t î t a . H a i, n u t e n e c ă j i,
îl prindem noi altă dată !
C e i d o i t o v a r ă ş i p o r n i r ă m a i d e p a r t e s ă ex p l o r e z e
ţinutul. Pe măsură ce înaintau vînătorii noştri, co-
p a c i i c e s e r ă r e a u d e ve n e a u d i n c e î n c e m a i f r u m o ş i,
d a r n i c i u n u l n u p u r t a f r u c t e b u n e d e m î n c a t. î n z a -
d a r c ă u t ă P e n c r o ff c î ţ i v a d i n t r e p r e ţ i o ş i i p a l m i e r i c a re
sînt atît de folositori în gospodăria omului şi a căror
p r e z e n ţ ă a f o s t s e m n a l a t ă p î nă l a a p a t r u z e c e a p a -
r a l e l ă d i n e m i s f e r a b o r e a l ă ş i p î nă l a a t r e i z e c i ş i c i n -
c e a pa r a l e l ă a u s t r a l ă . P ă d u r e a p e c a r e o s t r ă b ă t e a u

58
n u e r a a l c ă t u i t ă d e c î t d i n c o n i fe r e : d e o d a r i ş i a l t e
conifere, printre care nişte brazi minunaţi, înalţi de o
s u t ă c i n c i z e c i d e p i c i o a re , a s e m ă n ă t o r i ce l o r c a r e
cresc
pe coasta de nord-vest a Americii.
D e o d a t ă , u n s t o l de p ă s ă r i m i c u ţ e , c u pe n a j f r u m o s
ş i c u o c o a d ă l u n g ă ş i l u c i o a s ă s e ră s p î n d i p r i n t r e
c r e n g i l e c o p a c i l o r, î m p r ă ş t i i n d p e s t e t o t p e n e l e l o r
fra-
gile, uşoare, care acoperiră pămîntul cu un puf fin.
Harbert adună cîteva din aceste pene şi după ce le
cercetă spuse :
— E pasărea,„curucu".
—M a i b i n e e r a u n i s c a i v a b i b i l i c i s a u co c o ş i d e
m u n t e , z i s e P e nc r o ff . O r i t e p o m e n e ş t i c ă ş i a s t e a
sînt bune de mîncat ?...
—F o a r t e b u n e . C a r ne a l o r e s t e c h i a r f o a r t e g u s -
t o a s ă , r ă s p u n s e H a r b e r t . D e a l t f e l , da c ă n u m ă î n ş e l,
n e p u t e m a p r o p i a c u u ş u r i n ţ ă d e e l e, a ş a c ă l e v o m
u c i d e c u l o v i t u r i de c i o m a g.
M a r i n a r u l ş i t î n ă r u l s e s t r e c u r a r ă u ş o r p r i n t r e ie r-
b u r i , a j u n g î n d l a p o a l e l e u n u i c o p a c, p e a l e c ă r u i
c r e n g i m a i j o a s e s e a ş e z a s e r ă o m u l ţ i m e d e p ă s ă r e l e,
p î n d i n d i n s e c t e l e c u c a r e s e h r ă n e a u. L i s e v e d ea u
g h e r u ţ e l e a c o p e r i t e c u p e ne , s t r î n g î n d c u p u t e r e c r e n -
g u ţ e l e p e c a r e s e s p r i j i n e a u.
Vînătorii se avîntară în sus şi, mînuind ciomegele
ca pe nişte coase, doborîră rînduri întregi de cu-
r u c u ş i c a r e n i c i n u s e g î n d e a u s ă - ş i ia z b o r u l ş i s e
l ă s a u r ă p u ş i p r o s t e ş t e . Vr e o s u t ă d i n t r e e i z ă c e a u la
p ă m î n t , c î n d c e i l a l ţ i s e h o t ă r î r ă î n s f î r ş i t s ă f u g ă.
— A ş a v î n a t m a i z i c ş i e u , s p u s e P e n c r o ff. To c m a i
potrivit pentru nişte vînători ca noi. Poţi să-l prinzi
şi cu mîna !
M a r i n a r u l î n ş i r ă p ă s ă r i l e , c a p e p re p e l i ţ e , p e u n b e -
ţ i ş o r s u b ţ i r e ş i î ş i u r m a r ă d r u m u l m a i d e p a r t e. B ă -
g a r ă d e s e a m ă c ă , î n c u r s u l l u i , r î u l fa c e o c o t i t u r ă
s p r e s u d ; a c e s t î n c o n j u r n u e r a î n s ă m a re , c ă c i r î u l
i z v o r a p r o b a b i l d i n m u n ţ i ş i se a l i m e n t a d i n a p a z ă -
p e z i l o r a ş t e r n u t e p e c o a s t e l e c o n u l u i c e n t r a l.
 D u p ă c u m s e ş t i e , p o r n i s e r ă c u g î n d u l s ă a d u ne c î t
mai mult vînat pentru oaspeţii Căminului, dar deo-
camdată nu prea izbutiseră. De aceea, marinarul sco-

60
tocea de zor mai departe, bodogănind supărat de cîte
o r i v r e u n a n i m a l , p e c a r e n i c i n u a v u se s e t i m p u l s ă - l
i d e n t i f i c e , d i s p ă r e a p r i n t r e i e r b u r i l e î na l t e . E i, d a c ă
l - a r f i a v u t p e To p ! Da r To p d i s p ă r u s e o d a t ă c u s t ă -
p î n u l s ă u , p i e r i s e de s i g u r î m p r e u n ă c u e l !
Pe la orele trei după-amiază, «părură alte stoluri de
p ă s ă r i , z b u r î n d p r i n t r e c r e n g i l e u n o r c o p ac i , a l e c ă r o r
b o b i ţ e a r o m a t e l e c i u g u l e a u c u p l ă c e r e, m a i a l e s a l e
i e n u p e r i l o r. D e o da t ă , p ă d u r e a r ă s u nă d e a d e v ă r a t e s u -
n e t e d e t r î m b i ţ ă . A c e a s t ă f a n fa r ă c i u d a t ă ş i z g o m o -
t o a s ă s e da t o r a u n o r p ă s ă r i d i n n e a m u l ga l i n a c e e l o r
care poartă în Statele Unite numele de „tetra". Curînd
s e i v i r ă c î t e v a p e r e c h i , c u pe n a j u l d i f e r i t , r o ş c a t ş i ca -
f e n i u, ş i c u c o a d a d e c u l o a r e m a i î n c h i s ă . H a r b e r t
d e o s e b e a c o c o ş i i a c e s t u i ne a m d u p ă c e l e d o uă b ă r b i ţ e
d e p e n e a s c u ţ i t e , p e c a re l e a v e a u l a g î t . P e nc r o ff s o -
c o t i c ă t re b u i e n e a p ă r a t s ă p u n ă m î n a p e u n a d i n
aceste orătănii, mari cît găinile şi tot atît de gustoase
c a ş i p o t î r n i c h i l e . E r a î n s ă u n l u c r u g r e u d e î n d e p l i n i t,
căci nu te puteai apropia de ele. După mai multe în-
c e r c ă r i n e i z b u t i t e , c a re n u f ă c u r ă d e c î t s ă s p e r i e p ă -
s ă r i l e , m a r i na r u l h o t ă r î :
— D a c ă n u p u t e m s ă l e p r i n d e m d i n z b o r, s ă î n -
cercăm să le prindem cu undiţa.
—C a p e c ra p i ? s t r i g ă H a r b e r t m i r a t .
—î n t o c m a i , r ă s p u n se f o a r t e s e r i o s m a r i n a r u l.
P e n c r o ff d e s c o p e r i s e p r i n t r e i e r b u r i v re o ş a s e c u i -
b u r i d e t e t r a , î n c a r e s e a f l a u c î t e d o u ă , t r e i o u ă.
Ocoli cu grijă aceste cuiburi, aşteptînd păsările care
t r e b u i a u s ă se î n t o a r c ă n e g r e ş i t . P r i n t r e cu i b u r i l e
a c e s t e a a v e a e l d e g î n d s ă - ş i a ş e z e u n d i ţe l e , n u u n -
d i ţ e c u c a p c a n ă , - c i u n d i ţ e a d e v ă r a t e, c u m o m e a l ă
p r i n s ă î n c î r l i g. A m î n d o i s e d e p ă r t a r ă p u ţ i n d e c u i -
b u r i ş i m a r i n a r u l p r e gă t i n i ş t e u n e l t e c i u d a t e, c u o
g r i j ă d e m n ă de u n e l e v a l l u i I s a a c Wa l t o n E s t e
uşor de înţeles că Harbert urmărea aceste pregătiri
c u m u l t i n t e r e s, î n d o i n d u - s e t o t u ş i d e i z b î n d ă. î n -
jghebă undiţele din liane subţiri, prinse unele de

1
Isaac Walton — vestit autor al unui tratat de pescuit
cu undita. (N. A.)

61
altele şi lungi de cincisprezece pînă la douăzeci de
p i c i o a r e , c a r e p u r t a u l a c a p e t e u n c î r l i g f ă c u t d i n l r- u n
g h i m p e m a r e , î nc o v o i a t ş i f o a r t e p u t e r n i c, de s a l c î m
p i t i c c e c r e ş t e a p r i n l o c u r i l e a c e l e a . D r e p t m o me a l ă
se folosi de nişte viermi roşii, care se tîrau în jurul
l o r.
P e n c r o ff s e f u r i ş ă c u d i b ă c i e p r i n t re i e r b u r i ş i a ş e z ă
capetele undiţelor lîngă cuiburi, apoi se întoarse şi
s e p i t i a l ă t u r i d e H a r b e r t d u p ă u n c o p ac g r o s , ţ i n î n d
î i i m î n ă c e l e l a l t e c a p e t e a l e u n d i ţ e l o r. A ş t e p t a ră ,
amîn-
c ' o i c u r ă b d a r e , d e ş i t î nă r u l n u p r e a a v e a î n c r e d e r e
in această metodă neobişnuită.
A ş a c u m p r e v ă z u s e m a r i n a r u l , d u p ă ma i , b i n e d e o
j u m ă t a t e de o r ă , c î t e v a p e r e c h i d e p ă s ă r i s e î n t oa r s e r ă
l a c u i b . Ţ o p ă i a u f ă r ă g r i j ă , s c u r m a u pă m î n t u l ş i h a -
bar n-aveau de vînătorii noştri, care avuseseră grijă
s ă n u s e a şe z e î n b ă t a i a v î n t u l u i .
B i n e î n ţ e l e s c ă a c u m H a r b e r t p r i ve a c u v i u i n t e r e s ,
î ş i ţ i n e a r ă s u f l a r e a , î n t i m p c e P e n c r o ff , c a r e h o l b a se
ochii şi căscase gura de parcă era gata să guste o
b u c a t ă de ^ t e t r a , a b i a s u f l a ş i e l .
Orătăniile ţopăiau însă mai departe printre cîrlige,
f ă r ă s ă l e p e s e d e e l e . P e n c r o ff î n c e p u a t u n c i s ă m i ş t e
u ş o r u n d i ţ e l e , î n c î t v i e r m i i d e m o m e a l ă s ă pa r ă v i i.
D e s i g u r c ă î n c o r d a r e a m a r i n a r u l u i î n t re c e a c u m u l t
p e a c e e a d e c a re e c u p r i n s p e s c a r u l , ca r e s t ă c u u n -
diţa în mînă, fără să-şi poată vedea prada ce înoată
sub apă.
C u r î n d , o r ă t ă n i i l e o b se r v a r ă u n d i ţ e l e m i ş c ă t o a r e ş i
s e r e p e z i r ă l a m o m e a l ă c u c i o c u r i l e î n t i n s e . Tr e i t e t r a,
p e s t e m ă s u r ă d e l a c o m i , 1 î n g h i ţ i r ă d e o d a tă ş i v i e r m e l e
ş i u n d i ţ a , p e c a r e P e n c r o ff o s m u c i c u p u t e r e , d u p ă
c e a uz i c u m b a t d i n a r i p i s e m n c ă s e p r i n s e s e r ă.
— U r a ! s t r i g ă P e n c r o ff, r e p e z i n d u - s e ş i î n ş f ă c î n d
v î n a t u l î n t r- o c l i p i t ă .
H a r b e r t n u m a i p u t e a d e b u c u r i e. Ve d e a p e n t r u
prima oară în viaţa lui cum se prind păsări cu aju-
t o r u l u n d i ţ e i . M a r i n a r u l î n să , f o a r t e m o d e s t, î i s p u s e
că nu era la prima lui încercare şi că de altfel nu el
era inventatorul.

55
 — î n o r i c e c a z , — a d ă u g ă P e n c r o ff, — î n s i t u a ţ i a
î n c a r e ne a f l ă m t r e b u i e s ă n e a ş t e p t ă m s ă v e d e m

55
ş i a l t e c i u dă ţ e n i i . L e g a r ă p i c i oa r e l e p ă s ă r i l o r ş i P e n -
c r o ff , b uc u r o s c ă n u s e î n t o a r c e c u m î i n i l e g o a l e, h o -
t ă r î s - o p o r n e a sc ă s p r e c a s ă , c ă c i î n c e p u s e să s e î n -
tunece.
' Nu le era greu să se întoarcă, pentru că nu aveau
a l t c e va d e f ă c u t d e c î t s ă c o b o a r e p î n ă l a g u ra r î u l u i,
d u p ă c u m , p e n t r u a p ă i r u n d e î n p ă d u r e, n u f ă c u s e r ă
d e c î t s ă u rc e d e - a l u n g u l m a l u r i l o r l u i .
Pe la orele şase, vînătorii noştri ajunseră de ajuns
de obosiţi la hornuri.

CAPITOLUL VII

Nab nu s-a întors. Frămîntărîle reporterului.

Cina. O noapte furtunoasă. Vijelie îngrozitoare. Ple-
care în noapte. Lupta împotriva elementelor dez-
lănţuite. La opt mile de primul adăpost.

G e d e o n S p i l e t t s t ă t e a n e m i ş c a t p e p l a j ă, c u b r a ţ e l e
î n c r u c i ş a t e , p r i v i n d . î n l a rg . L a o r i z o n t, ma r e a a p r o a p e
s e c o n f u n d a c u u n n o r n e g r u , c a r e s e ap r o p i a c u r e p e -
z i c i u n e . S u f l a d e p e a c u m u n v î n t p u t e r n i c ş i se f ă c e a
d i n c e î n c e m a i f r i g. To t u l p r e v e s t e a o f u r t u n ă.
H a r b e r t i n t r ă î n C ă m i n , i a r P e n c r o ff s e î n d r e p t ă
c ă t r e r e p o r t e r c a r e , d u s p e g î n d u r i , n i c i n u - l v e d e a.
— M ă t e m c ă v o m a v e a o n o a p t e g re a , d o m n u l e
S p i l e t t , s p u s e m a r i n a r u l . Vi n e p l o a i e m a r e c u v î n t,
s p r e b u c u r i a pe t r e l i l o r
T n t o r c î n d u - s e , r e p o r t e r u l î l z ă r i p e P e n c r o ff l î n g ă
el şi primele cuvinte fură :
— L a c e d i s t a n t ă d e c o a s t ă c r e z i c ă n e - au l o v i t
valurile care l-au smuls pe inginer?

1
Petrei — pasăre de mare căreia îi place furtuna. (N. A.)
 M a r i n a r u l , l u a t p r i n s u r p r i n de r e , s e g î n d i p u ţ i n ,
apoi răspunse:
—L a v r e o m i e d o uă s u t e d e p i c i o a r e.
—D e c i , — s p u s e r e p o r t e r u l , — C y r u s S m i t h t r e -
b u i e s ă f i d i s p ă r u t c a m l a o m i e d o u ă s u t e de
picioare
de ţărm ?
—C a m . a ş a c e v a , r ă s p u n s e P e n c r o ff,
—Ş i c î i n e l e ?
—A d i s p ă r u t î n a c e l a ş i l o c .
—A d m i ţ î n d c ă t o v a r ă ş u l n o s t r u a p i e r i t , m ă m i r ă
t o t u ş i f a p t u l c ă a m u r i t ş i c î i n e l e , — a d ă u g ă r e p o r-
terul, — şi că niciunul din cadavrele lor n-a fost
a r u n c a t de v a l u r i l a ţ ă r m !
■ — N u e l uc r u d e m i r a r e , p e o m a r e a t î t d e f u r i o a s ă ,
r ă s p u n s e m a r i n a r u l . D e a l t f e l , s - a r p u t ea s ă f i f o s t
t î r î ţ i d e c u r e n t m a i d e p a r t e , s p r e u n a l t p u nc t a l
coastei. »
— P r i n u r m a r e d u m n e a t a e ş t i d e p ă r e r e că t o v a -
r ă ş u l n o s t r u a p i e r i t î n va l u r i ? . î n t r e b ă î n c ă o da t ă
reporterul.
■—' Aşa cred.
— Părerea mea, — spuse Gedeon Spilett, deşi
respect experienţa dumitale, este că dubla dispariţie
a l u i C y r u s ş i a l u i To p , m o r ţ i s a u v i i , pa r e f o a r t e
c i u d a t ă ş i ne v e r o s i m i l ă .
—• Aş vrea să pot gîndi ca dumneavoastră, dom-
n u l e S p i l e t t , r ă s p u n s e P e nc r o ff ; d i n n e f e r i c i re p ă r e r e a
mea este bine stabilită !
C u a c e s t e c u v i n t e , m a r i n a r u l s e î n t oa r s e l a C ă m i n .
Î n v a t r ă a r de a u n f o c s t r a ş n i c . H a r be r t t o c m a i a r u n -
c a s e pe s t e e l u n b r a ţ d e l e m n e u s c a t e ş i f l a că r a l u -
m i n a p e a l oc u r i p ă r ţ i l e î n t u n e c a t e a l e c o r i d o r u l u i .
P e n c r o ff s e a p u c ă d e î n d a t ă s ă p r e g ă t e a sc ă c i n a.
E r a d e p ă re r e c ă o m î n c a r e m a i c o n s i s t e n t ă a ve a s ă l e
f i e d e m a re f o l o s t u t u r o r. J u m u l i s e r ă d o i t e t r a ş i î n
c u r î n d p ă s ă r i l e s e r u m e n e a u p e f r i g a r e a a ş e za t ă î n
v a t r ă d e a s u p r a u n u i f o c p u t e r n i c . C u r u c u ş i i u r ma u s ă
fie consumaţi a doua zi.

65
 L a o r a ş a p t e s e a r a , N a b n u s e î n t o r se s e î n c ă .
A c e a s t ă î n t î r z i e r e î l î n g r i j o r a î n d e o s e b i p e P e n c r o ff .
S e t e m e a să n u f i a v u t u n a c c i d e n t p r i n ţ i n u t u r i le

66
acestea necunoscute sau de desperare să nu fi făcut
v r e u n g e s t n e s oc o t i t . H a r b e r t î n s ă t r ă g ea c u t o t u l
a l t e c o nc l u z i i . D u p ă p ă r e r e a l u i , N a b n u s e î n t o r s e s e
încă, fiindcă se ivise ceva care-l îndemnase să-şi pre-
l u n g e a s c ă c e r c e t ă r i l e . D e a s e m e n i , s o c o te a c ă o r i c e
n o u a m ă n u n t n u p u t e a d e c î t s ă - i a j u t e să - l g ă s e a s c ă
p e C y r u s S m i t h. C u s i g u r a n ţ ă c ă N a b s - a r i i î n -
t o r s, d a c ă n u l - a r f i r e ţ i n u t v r e o n o u ă s p e r a n ţă ! S e
p u t e a s ă f i gă s i t v r e u n i n d i c i u , v r e o u r m ă d e pa ş i s a u
un rest de epavă, care să-i fi arătat calea cea bună?
Poate că în clipa de faţă era pe calea cea bună ?
P o a t e c ă se ş i a f l a l î n g ă s t ă p î n u l l u i ?
Aşa gîndea tînărul, împărtăşind şi tovarăşilor săi
a c e s t e g î n d u r i . D a r n u m a i r e p o r t e r u l d ă de a d i n c a p
a p r o b î n d u - l ; P e n c r o ff e r a m a i c u r î n d d e p ă r e r e c ă
N a b s e d u s e se m u l t m a i d e p a r t e d e c î t î n a j u n ş i d e c i
n u ' a v u s e s e t i m p s ă s e î n t o a rc ă .
To t u ş i , H a r b e r t e r a ' f o a r t e a g i t a t ş i vă d i d e m a i
multe ori dorinţa de a ieşi în întîmpinarea lui Nab.
P e n c r o ff î n s ă î i a r ă t ă c ă a r f a c e u n d r u m d e p r i s o s ,
c ă p e î n t u ne r i c u l ş i p e v r e m e a a c e e a m i z e r a b i l ă n u
a v e a c u m s ă g ă s e a s c ă u r m e l e l u i N a b, a ş a c ă e r a m a i
bine să aştepte. Dacă nici pînă a doua zi Nab nu se
î n a p o i a , e l , P e nc r o ff , n u v a ş o v ă i s ă p le c e î m p r e u n ă
cu Harbert în căutarea lui.
G e d e o n S p i l e t t e ra ş i e l d e p ă r e r e a m a r i n a r u l u i,
c a r e s u s ţ i ne a c ă n - a r f i b i n e s ă s e r ă z l e ţ ea s c ă t o ţ i
c a r e - nc o t r o ş i H a r b e r t f u n e v o i t s ă r e n u n ţ e l a p l a n u l
s ă u ; d a r d o u ă b oa b e m a r i d e l a c r i m i i se r o s t o g o l i r ă
pe obraji.
Reporterul nu se putu opri să nu-l sărute pe ini-
mosul copil.
î n t r e t i m p, v r e m e a s e s t r i c a s e d e - a b i n e l e a. O v i -
j e l i e v e n i t ă d i n s p r e s u d - e s t m ă t u r a c oa s t a c u m a r e
v i o l e n ţ ă . M a re a , î n p l i n r e f l u x , v u i a î n l u n g u l l i t o r a -
l u l u i , l a m a rg i n e a p r i m u l u i b r î u d e s t î n c i . P l o a i a,
p u l v e r i z a t ă d e u r a g a n , s e r i d i c a î n a e r c a o ce a ţ ă
l i c h i d ă . P î c l e z d r e n ţ u i t e d e v î n t r ă t ăc e a u d e - a l u n g u l
c o a s t e i , i a r p i e t r e l e s e i z be a u c u z g o m o t , d e p a rc ă
s-ar fi răsturnat căruţe întregi cu pietriş, Nisipul, ridi-

67
c a t d e v î n t , se a m e s t e c a c u p l o a i a , i a r a e r u l e r a î m -
b î c s i t d e p r a f ş i de a p ă . î n t r e g u r a r î u l u i ş i f a le z a d e
g r a n i t s e r i d i c a u v î r t e j u r i u r i a ş e , i a r s t r a t u r i le d e a e r
c a r e sc ă p a u d i n d r u m u l u r a g a n u l u i , n e gă s i n d a l t ă
i e ş i r e d e c î t v a l e a s t r î m t ă p e f u n d u l c ă r e i a c u rg e a r î u l,
s e r e p e z e a u î n t r- a c o l o c u o f u r i e d e ne s t ă p î n i t . D i n
pricina fumului pe care vîntul îl împingea înapoi în
Cămin prin deschizătura îngustă, în coridoare nu se
m a i p u t e a s t a . D e a c e e a , d u p ă c e f r i p s e s e pă s ă r i l e ,
P e n c r o ff s e g r ă b i s ă s t i n g ă f o c u l , p ă s t r î n d n u m a i
jeraticul bine învelit în spuză.
L a o r a o p t , N a b t o t n u se î n t o r s e s e, d a r a c u m a n ţ i
e r a g r e u de c r e z u t c ă f u se s e î m p i e d i c a t d e t i m p u l î n -
g r o z i t o r ş i c ă se a s c u n s e s e p r o b a b i l î n v r e u n c o t l o n
p r i n t r e s t î n c i , c a s ă a ş t e p t e s f î r ş i t u l v i j e l ie i s a u c e l
puţin l u m i n a z i l e i . N i c i n u m a i p u t e a f i v o r b a s ă s e
p o r n e a s c ă î n c ă u t a r e a l u i p e a s e m e n e a v re m e .
Vînatul alcătui singura lo% mîncare. Carnea era
f o a r t e b u n ă l a g u s t , a ş a c ă o m î n c a r ă c u plăcere.
P e n c r o ff ş i H a r b e r t , c ă r o r a e x c u r s i a l u n g ă l e a ţ î ţ a s e
foamea, înfulecau cu poftă. "
'.
A p o i , f i e c a r e s e r e t r a s e î n c o l ţ u l u n de s e o d i h n i s e
noaptea trecută şi Harbert adormi numaidecît, ghe-
muit lîngă marinar care se întinsese de-a lungul
vetrei.
A f a r ă b î n t u i a f u r t u na c a r e s e î n t e ţ i s e o d a t ă c u
c ă d e re a n o p ţ i i . P ă r e a c ă se d e z l ă n ţ u i s e u n u r a g a n a s e -
m ă n ă t o r a c e l u i a c a r e - i t î r î . se p e p r i z o n i e r i d e l a
R i c h m o n d p î n ă î n a c e s t e ţ i n u t u r i a l e P a c i f i c u l u i. A s e -
m e n e a f u r t u n i se s t î r n e s c a d e s e a î n t i m p u l e c h i n o x u -
lui şi ele pot fi înfruntate numai cu foarte mare greu-
tate, mai ales pe aceste întinderi deschise, care nu
o p u n e a u n i c i u n fe l d e o b s t a c o l f u r i e i l o r. E u ş o r d e
î n ţ e l e s c ă u n ţ ă r m e x p u s î n p a r t e a d e r ă s ă r i t, c a a c e l a
p e c a re s e a f l a u n a u f r a g i a ţ i i , ş i c a r e e r a a ş e z a t c h i a r
î n b ă t a i a u ra g a n u l u i t r e b u i a s ă f i e l o v i t c u o f o r ţ ă d e
n e d e s c r i s.

68
 Din fericire, grămada de ştirici care forma Căminul
e r a s o l i d ă . E r a a l c ă t u i t ă d i n n i ş t e b l oc u r i u r i a ş e d e
granit, însă unele dintre ele erau atît de slab spriji-

69
n i t c , î n c î t b a z a l o r p ă r e a c ă s e c u t r e m u r ă . P e n c r o ff
simţea acest lucru şi i se părea că sub palma lui, li-
p i t ă d e p e r e ţ i , t r e c e u n f e l d e f r e a m ă t r e p e d e. î n c e l e
d i n u r m ă s e l i n i ş t i s p u n î n d u - ş i , p e b u nă d r e p t a t e, c ă
n-avea de ce să-i fie teamă şi că adăpostul lor im-
p r o v i z a t n u s e va p r ă b u ş i . D a r, î n a c e l a ş i t i m p, a u z ea
z g o m o t u l p e c a r e î l f ă c e a u, î n c ă d e r e a l o r p e p la j ă ,
p i e t r e l e d e s p r i n s e d e p e p l a t o u, s m u l s e d e r a f a l e l e d e
vînt. Unele se rostogoleau chiar pe deasupra căminu-
lui sau erau azvîrlite de furtună prin deschizătura
c o ş u l u i . D e d o u ă o r i , m a r i n a r u l s e s c u l ă ş i s e U r î p î nă
l a i n t r a r e a c o r i d o r u l u i , c ă u t î n d s ă v a dă c e s e p e t r ec e
a f a r ă . S e c o n v i n g e a î n s ă c ă p ră b u ş i r i l e a c e s t ea n e î n -
semnate nu prezentau nici un pericol şi se grăbea
să-şi reia locul în faţa căminului, unde jarul trosnea
sub cenuşă.
C u t o a t ă f u r i a u r a g a n u l u i , c u t o a t ă l a r ma f u r t u n i i
ş i c u t o t t u n e t u l e l e m e n t e l o r d e z l ă n ţ u i t e, H a r b e r t
d o r m e a a d î nc . Î n c e l e d i n u r m ă , s o m n u l î l c u p r i n se
c h i a r ş i p e P e n c r o ff , p e c a re v i a ţ a l u i d e m a r i n a r î l
obişnuise cu astfel de intemperii. Singur Gedcon
Spilett veghea cuprins de nelinişte. îşi făcea mustrări
p e n t r u c ă n u - l î n s o ţ i s e p e N a b. D u p ă c u m ş t i m , r e -
p o r t e r u l m a i n ă d ă j d u i a s ă - l g ă s e a sc ă p e C y r u s S m i t h .
Ş i e l e r a t u l b u r a t d e g î n d u r i l e c a r e - l f r ă m î n ta u p e
H a r b e r t . A c u m , g î n d u r i l e î i f u g e a u l a N a b. D e c e n u
s - a î n t o r s N a b ? S e f r ă m î n t a p e c u l c u ş u l d e n i s i p, n e -
l u î n d p r e a m u l t î n s e a m ă l u p t a e l e m e n te l o r. C î t e o d a t ă ,
o c h i i l u i o b o s i ţ i s e î n c h i d e a u o c l i p ă, d a r i m e d i a t î l
s t r ă f u l g e r a v r e u n g î n d, c a r e î l f ă c e a s ă - i d e s c h i d ă
d i n n o u.
D e ş i p ă r e a f ă r ă s f î r ş i t , n o a p t e a t re c e a . P e l a o r a
d o u ă , P e n c r o ff, c a r e d o r m e a b u ş t e a n, s e p o m e n i s c u -
turat cu putere.
— Ce.s-a întîmplat ? strigă el, trezindu-se şi ve-
n i n d u - ş i î n f i r e c u i u ţ e a l a c a r a c t e r i s t i c ă m a r i n a r i l o r.
Reporterul, aplecat asupra lui, îi spuse s
— A s c u l t ă , P e n c r o ff, a s c u l t ă !
Marinarul trase cu urechea, dar nu desluşi decît
zgomotul vijeliei.

70
 — E vîntul! spuse el.
— N u, — r ă s p u n s e G e de o n S p i l e t t a s c u l t î n d d i n
n o u, — p a r c ă a m a u z i t . . .
—C e ?
—L ă t r a t u l u n u i c î i ne !
—U n c î i n e ? s t r i g ă P e n c r o ff , s ă r i n d î n s u s.
—D a . . . p a r c ă l a t r ă . . .
— E cu neputinţă ! — răspunse marinarul, — şi
d e a l t f e l c u m l - a i a u z i t , c ă d oa r u r l e t e l e f u r t u n i i . . .
— S t a i. . . a s c u l t ă , s p u se r e p o r t e r u l .
P e n c r o ff a s c u l t ă c u î n c o r d a re ş i p a r c ă a u z i ş i e l,
î n t r- u n m o m e n t d e a c a l m i e , u n l ă t r a t î n d e p ă r t a t.
—C e s p u i ? . . . î n t r e bă r e p o r t e r u l s t r î n g î n d u - i m î n a.
—D a . . . d a . . . a u d ş i e u ! r ă s p u n s e P e n c r o ff .
— v A s t a e To p ! E To p ! . . . s t r i g ă Ha r b e r t c a r e t o c m a i
s e t r e z i s e , ş i t o ţ i t r e i s e r e p e z i ră s p r e d e s c h i d e r e a d e
l a i n t r a r e a î n C ă m i n.
Ieşiră cu mare greutate, din cauza vîntului care
î i î m p i n g e a î n a p o i . î n c e l e d i n u r m ă, i z b u t i r ă s ă
î n a i n t e z e , ţ i n î n d u - s e c u g r e u p e p i c i oa r e ş i s p r i j i n i n -
d u - s e d e s t î n c i . P r i v e a u î n j u r u l l o r. N u p u t e a u
vorbi.
E r a î n t u n e r i c be z n ă . M a r e a , c e r u l ş i p ă m î n t u l s e
c o n t o p e a u î n t r- u n î n t u n e r i c de n e p ă t r u n s . P a r c - a r f i
p i e r i t ş i u l t i m a u r m ă de l u m i n ă p i e r d u t ă î n v ă z d u h .
Ti m p d e c î t e v a c l i p e , r e p o r t e r u l ş i t o v a r ă ş i i s ă i
r ă m a s e ră a s t f e l n e m i ş c a ţ i , c o p l e ş i ţ i d e v i j e l i e , u d a ţ i
d e p l o a i e ş i o r b i ţ i de n i s i p . F u r t u n a s e p o t o l i o c l i p ă
ş i l ă t r a t u l r ă s u nă d i n n o u . E i î ş i d ă d u r ă s e a m a c ă
t r e b u i e s ă v i nă d e f o a r t e d e p a r t e .
L ă t r a t u l n u p u t e a f i d e c î t a l l u i To p ! D a r e ra e l
o a r e s i n g u r s a u n u ? P r o b a b i l c ă e r a s i n g u r, c ă c i d a că
a r f i f o s t î n s o ţ i t d e N a b , a c e s t a a r f i v e n i t î n t r- o f u g ă
spre Cămin.
M a r i n a r u l s t r î n s e m î na r e p o r t e r u l u i — c a r e n u - l
p u t e a a uz i p e a s e m e n e a f u r t u n ă — î n t r- u n f e l, c a r e î n -
semna :
„ A ş t e a p t ă ! " A p o i i n t r ă d i n n o u î n c o r i d o r.
P e s t e o c l i p ă , i e ş i p u r t î n d n i ş t e v r e a s c u r i a p r i n s e,
p e c a re l e r i d i c ă î n s u s c a s ă l u m i n e z e î n î n t u n e r i c,
s c o ţ î n d î n a c e l a ş i t i m p c î t e v a f l u i e ră t u r i a s c u ţ i t e.
 R ă s p u n z î n d p a rc ă a c e s t u i " s e m n a l , s e a u z i r ă n i ş t e
lătrături mai apropiate, şi curînd după aceea un cîine
s e r e p e z i î n c o r i d o r. P e n c r o ff , H a r be r t ş i G e d e o n S p i -
lett se luară după el.
A r u n c a r ă î n g ra b ă u n b r a ţ d e l e m n e u s c a t e p e s t e
cărbuni şi o flacără vie lumină coridorul.
— E To p ! s t r i g ă H a r b e r t .
E r a î n t r- a d e v ă r To p , u n m i n u n a t c î i n e a n g l o - n o r-
m a n d . To p m o ş t e n i s e d e l a c e l e d o u ă ra s e c a r e s e î n -
c r u c i ş a s e r ă d o u ă c a l i t ă ţ i de c ă p e t e n i e a l e c î i n e l u i d e
vînătoare: iuţeala şi fineţea mirosului.
În faţa celor trei oameni se afla cîinele inginerului,
C y r u s 1 S m i t h.
Dar era singur! Nici stăpînul său, nici Nab nu-l
întovărăşeau!
A t u n c i , c u m s e f ă c e a c ă i n s t i nc t u l î l c ă l ă u z i s e p î nă
la Căminul pe care nu-l cunoştea? Lucrul părea cu
t o t u l d e n e î n ţ e l e s, m a i c u s e a m ă p e o n o a p t e a t î t d e
întunecată şi pe o asemenea furtună ! Şi, lucru şi mai
g r e u d e î n ţ e l e s, To p n u e r a n i c i o b o s i t , n i c i s l ă b i t, n i c i
m ă c a r m î n j i t c u m î l s a u n i s i p !. . .
H a r b e r t î l a t r a s e l î n g ă e l ş i î i l u ă ca p u l î n t r e
mîini. Cîinele se lăsă mîngîiat, gudurîndu-se pe
lîngă el.
—D a c ă a m g ă s i t c î i n e l e , v o m g ă s i ş i p e s t ă p î n u l
lui! spuse reporterul.
—S ă n ă d ă j d u i m I s p u s e Ha r b e r t . S ă m e rg e m ! To p
ne. va călăuzi!
D e d a t a a c e a s t a , P e n c r o ff n u s e m a i î m p o t r i v i. î ş i
d ă d e a s e a m a c ă a pa r i ţ i a l u i To p e r a î n m ă s u r ă s ă - i
d e z m i n t ă p re s u p u n e r i l e .
— Să pornim! spuse el.
P e n c r o ff a c o p e r i c u g r i j ă c ă r b u n i i d i n v a t r ă, a ş e -
z î n d c h i a r c î t e v a l e m n e s u b c e n u ş ă, c a s ă m a i g ă -
s e a s c ă f o c l a î n t o a r c e re . A p o i , c o n d u s d e c î i n e l e c a r e
lătra încet, ca şi cum l-ar fi îmbiat la drum, şi urmat
d e r e p o r t e r ş i d e b ă i a t , m a r i n a r u l s e a v î n t ă î n n o a p t e,
luînd cu el şi resturile cinei.

72
 Furtuna era în toi, atingînd poate culmea intensi-
t ă ţ i i . L u n a , î n p r i m u l p ă t ra r, d e c i î n c o n j u nc ţ i e c u
soarele, era cu desăvîrşire acoperită de nori, prin
c a r e . n u s e s t r e c u r a n i c i c e a m a i s l a b ă r a z ă. N u e r a
c h i p s ă u r m e z i u n d r u m î n l i n i e d r e a p t ă. S i n g u r u l
l u c r u c e l e r ă m î n e a d e f ă c u t e r a s ă s e l a se c ă l ă u z i ţ i
d e s i m ţ u l d e o r i e n t a r e a l l u i To p . R e p o r t e r u l ş i t â n ă r u l
m e rg e a u î n u r m a c î i n e l u i , < i a r m a r i n a r u l î n c he i a c o -
l o a n a . Vu i e t u l f u r t u n i i î i î m p i e d i c a s ă v o r b ea s c ă
î n t r e e i . P l o a i a n u e r a p r e a d e a să , f i i n d c ă o p u l v e r i z a
v î n t u l ; u r a g a n u l e r a î n s ă î n g r o z i t o r.
To t u ş i o î m p r e j u r a r e n e a ş t e p t a t ă v e n i î n a j u t o r u l
m a r i n a r u l u i ş i a l t o va r ă ş i l o r s ă i . V î n t u l s u f l a d i n s p r e
s u d - v e s t ş i î i î m p i n g e a d i n u r m ă . N i s i p u l, p e c a r e v i -
j e l i a î l s p u l b e ra c u p u t e r e ş i c a r e n - a r f i f o s t d e s u -
p o r t a t , î i l o v e a î n s p a t e , a s t fe l c ă , a t î t a t i m p c î t n u
î n t o r c e a u c a p u l , e r a u f e r i ţ i ş i - ş i p u t ea u v e d e a d e
d r u m . F a p t e c ă d e m u l t e o r i m e rg e a u c h i a r m a i r e -
p e d e d e c î t a r f i d o r i t , f i i n d s i l i ţ i s ă - ş i g r ă b e a sc ă p a -
ş i i ; s p r e a n u f i t r î n t i ţ i l a pă m î n t . C u t o a t e a c e s te a ,
î n a i n t a u c u f o r ţ e î n d o i t e , m î n a ţ i d e o n ă d e j de p u t e r-
nică. Şi de astă dată, nu mai colindau ţărmul cău-
tînd la întîmplare. Nu se mai îndoiau că Nab şi-a
găsit stăpînul şi că el este acela care le-a trimis cre-
d i n c i o s u l c î i n e . D a r m a i t r ă i a o a r e i n g i ne r u l s a u N a b
î ş i c h e m a t o va r ă ş i i c a s ă d e a î m p r e u n ă u l t i m e l e o n o -
r u r i r ă m ă ş i ţ e l o r pă m î n t e ş t i a l e n e n o r o c i t u l u i C y r u s
Smith ?
D u p ă c e d e p ă ş i r ă c o r p u l f a l e z e i d e c a r e se ţ i n u -
s e r ă d e p a r t e , c u m u l t ă p r u d e n ţ ă , Ha r b e r t , r e p o r t e r u l
ş i P e n c r o ff s e o p r i r ă c a s ă r ă s u f l e o c l i p ă . O i e ş i t u r ă
a s t î n c i i î i a d ă p o s t e a p u ţ i n d e v î n t ş i c e i t re i t o v a r ă ş i
s e o d i h n i r ă o c l i pă d u p ă d r u m u l f ă c u t î n p a s a l e rg ă -
t o r ş i c a r e d u r a s e m a i b i n e d e u n s f e r t de o r ă.
Puteau în sfîrşit să se audă unul pe altul şi să-şi
răspundă şi cînd tînărul rosti, în timpul convorbirii,
n u m e l e l u i C y r u s S m i t h , To p latră d e c î t e v a o r i , c a
ş i c î n d a r f i v r u t s ă s p u nă c ă s t ă p î n u l s ă u e s t e s a l -
vat, : ■ ■■ : \
 — A s c ă p a t , n u - i a ş a ? î n t r e b ă H a r be r t . A s c ă -
p a t , To p ?
Ş i c î i n e l e latră, c a ş i c u m a r f i v r u t s ă - i r ă s p u n d ă .
Porniră din nou la drum. Poate că erau orele două
şi jumătate după miezul nopţii. Marea începuse să
crească, iar fluxul, care era împins şi de vînt, ame-
n i n ţ a s ă d e v i n ă f o a r t e p u t e r n i c . Ta l a z u r i l e t u n a u c u
a t î t a v i o l e n ţ ă , s p ă rg î n d u - s e d e ş i r u l de s t î n c i d i n l a rg ,
î n c î t , d u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e , e l e ac o p e r e a u m i c a
i n s u l ă d i n f a ţ a c o a s t e i , c a r e n u s e m a i v e d e a. L i p s i t ă
d e a c e s t d i g n a t u r a l , c o a s t a e r a d e c i d i r e c t ex p u s ă
asaltului dat de marea dezlănţuită.
îndată ce marinarul şi tovarăşii săi se depărtară de
f a l e z ă , v î n t u l î i b i c i u i d i n n o u c u f u r i e. A d u ş i d i n
s p a t e , î m p i n ş i d i n u r m ă de r a f a l e l e d e v î n t, î na i n t a u
g r ă b i ţ i î n u r m a l u i To p , c a r e p ă r e a f o a r te s i g u r d e
drumul l u i . M e rg e a u s p r e n o r d. î n d r e a p t a l o r, u n
ş i r n e î n t r e r u p t d e t a l a z u r i s e s p ă rg e a u c u u n z g o m o t
a s u r z i t o r, î n s t î n g a l o r s e î n t i n d e a u n ţ i n u t î n t u n e -
c o s , a c ă r u i î n f ă ţ i ş a r e n u p u t e a u s - o d e o s e b e a s c ă. To -
t u ş i , î ş i d ă d e a u se a m a c ă s t r ă b ă t e a u u n f e l d e c î m p ie ,
c ă c i u r a g a n u l î i l o v e a d i n t r- o s i n g u r ă p a r t e, f ă r ă s ă - i
m a i a r u n c e î n v î r t e j u r i l e c a r e se p r o d u c e a u a t u n c i
cînd se lovea de stîncile falezei.
P î n ă l a o r a p a t r u d i m i n e a ţ a s t r ă b ă t u s e r ă, d u p ă
s o c o t e a l a l o r, v r e o c i n c i m i l e . î n t r e t i m p, n o r i i s e m a i
r i d i c a s e r ă ş i n u s e m a i t î r a u a t î t d e ap r o a p e d e p ă -
m î n t . V î n t u l a d u c e a m a i p u ţ i n ă u m ez e a l ă , î n s c h i m b
e r a m a i r e c e . C u m e r a u î m b r ă c a ţ i î n h a i n e s u b ţ i r i,
P e n c r o ff , H a r b e r t ş i G e d e o n S p i l e t t s u f e r ea u d e s i g u r
g r o a z n i c . N u s p u ne a u î n s ă n i m i c , f i i n d h o t ă r î ţ i s ă - l
u r m e z e p e To p , i n t e l i g e n t u l a n i m a l , p î n ă u n de a v e a
de gînd să-i ducă.
P e l a o r a c i n c i î n c e p u s ă s e l u m i n ez e d e z i u ă . î n
î n a l t u l c e r u l u i , u n de a b u r i i o c e a n u l u i s e m a i r i s i p i -
s e r ă , n o r i i a pă r e a u z i m ţ a ţ i d e o d u n g ă a l b u r i e ş i
c u r î n d d u p ă a c e e a , s u b o f î ş i e d e n o r i n e g r i, o l i n i e
m a i l u m i n o a s ă d e s e m n ă l i m p e d e o r i z o n t u l. C r e a s t a
v a l u r i l o r p r i n s e u ş o a r e l u c i r i r o ş i a t i c e, s p u m a î ş i re c ă -

5* 0?
p ă t a a l be a ţ a . T n a c e l a ş i t i m p, s p r e s t î n g a , c re s t ă t u -
rile litoralului începură să se întrevadă încă nedeslu-
ş i t , c a n i ş t e u m b re c e n u ş i i , p r o f i l a t e p e o p î n z ă n e a -
gră.
P e l a o r a ş a se î n c e p u s ă s e f a c ă z i u ă , i a r î n î n ă l -
ţ i m i n o r i i g o n e a u c u m a r e r e p e z i c i u ne . M a r i n a r u l ş i
t o v a r ă ş i i s ă i se a f l a u a c u m l a v r e o ş a s e m i l e d e p ă r-
t a r e d e C ă m i n . S t r ă b ă t e a u o p l a j ă f oa r t e n e t e d ă , m ă r-
g i n i t ă î n l a rg d e u n l a n ţ d e s t î n c i ac o p e r i t e d e a p ă
p î n ă a p r o a p e d e v î r f, c ă c i m a r e a e r a î n t o i u l f l u x u l u i,
În stînga se întindea un vast ţinut nisipos, cu înfăţi-
ş a r e d e s t u l de s ă l b a t i c ă , c e a v e a p r e s ă r a t e i c i , c o l o
d u n e a c o pe r i t e c u s c a i e ţ i . Ţ ă r m u l p r e z e n t a c o n t u r u r i
d e s t u l d e r e g u l a t e ş i e r a a p ă ra t d e a p e l e o ce a n u l u i
d o a r p r i n t r- u n l a n ţ d e m i c i r i d i c ă t u r i i n e g a l e d e p ă -
m î n t . D i n l o c î n l o c , s e s t r î m ba u c î ţ i v a c o p a c i a p l e -
c a ţ i î n t r- o r î n ă , c u t o a t e r a m u r i l e , î n d r e p t a t e s p r e
a p u s. F o a r t e d e p a r t e , s p r e s u d - v e s t , s e ză r e a m a rg i -
n e a u n e i pă d u r i .
A j u n ş i î n a c e s t l o c , To p î n c e p u s ă d e a s e m n e v ă -
d i t e d e n e a s t î m p ă r. A l e rg a î n a i n t e , s e î n t o r c e a l î n g ă
m a r i n a r, ş i p ă r e a s ă - l r o a g e s ă m e a rg ă m a i r e p e d e.
Cîinele părăsi plaja şi, mînat de minunatul său in-
s t i n c t , o l u ă s p r e d u n e , f ă r ă s ă ş o v ă i e o cl i p ă .
Î l u r m a r ă c u t o ţ i i . Ţ i n u t u l pă r e a c u d e s ă v î r ş i r e p u s -
t i u. N u s e z ă re a n i c i o v i e t a t e .
Ş i r u l d e d u n e , f o a r t e l a rg , e r a f o r m a t d i n t r- o s e -
r i e d e m i c i r i d i c ă t u r i d e p ă m î n t , ş i c h i a r de c o l i n e ,
a ş e z a t e d e s t u l d e n e r e g u l a t . P ă r e a o m i c ă E l v e ţ ie d e
n i s i p, u n d e c u g r e u t e p u t e a i d e s c u r ca , d a c ă n u e r a i
î n z e s t r a t c u u n d e o s e b i t s i m ţ d e o r i e n t a r e.
C i n c i m i n u t e d u p ă c e p ă r ă s i r ă p l a j a, r e p o r t e r u l ş i
t o v a r ă ş i i s ă i a j u n s e r ă î n f a ţ a u n e i v ă g ă u n i, a ş e z a t ă
î n s p a t e l e u ne i d u n e . A c i , To p s e o p r i ş i î n c e p u s ă l a -
t r e v e s e l . S p i l e t t , Ha r b e r t ş i P e n c r o ff p ă t r u n se r ă î n
această grotă.

76
 Î l g ă s i r ă p e Na b î n g e n u n c h i a t l î n g ă u n t r u p î n t i n s
p e u n p a t d e i e r b u r i . . . Tr u p u l e r a a l i n g i n e r u l u i C y r u s
S m i t h.

,77
 CAPITOLUL VIII

Cyrus Smith trăieşte ? Povestirea lui Nab.

Urmele de paşi. O problemă ce nu-şi găseşte dez-
legare. Primele cuvinte ale lui Cyrus Smith. Cer-
cetarea urmelor. întoarcerea la Cămin. Pencroff
este desperat.

Nab stătea nemişcat. Marinarul nu-i aruncă decît

un singur cuvînt:
■ — Tr ă i e ş t e ?
N a b t ă c e a . G e d e o n S p i l e t t ş i P e n c r o ff î n g ă l b e n i r ă.
H a r b e r t î ş i î m p r e u nă m î i n i l e ş i r ă m a s e n e m i ş c a t. S e
v e d e a î n să c ă b i e t u l N a b , c u f u n da t î n d u r e r e a l u i , n u - ş i
o b s e r v a s e t o va r ă ş i i ş i n i c i n u a u z i s e î n t r e b a r e a m a r i -
narului.
R e p o r t e r u l î n g e n u nc h i e l î n g ă t r u p u l n e m i ş c a t ş i î ş i
l i p i u r e c h e a d e p i e p t u l i n g i n e r u l u i , d u p ă ce Î i d e s c h e i e
h a i n e l e . Tr e c u o c l i p ă c î t u n v e a c , î n t i m p ce c ă u t a s ă
s u r p r i n d ă o c î t d e s l a b ă b ă t a i e a i n i m i i.
N a b s e î n d r e p t a s e p u ţ i n ş i p r i v e a î n g o l. E r a c u t o -
t u l d e s f i g u r a t d e de z n ă d e j d e . D e ve n i s e d e n e r e c u n o s -
c u t , f r î n t c u m e r a d e o b o s e a l ă ş i s f î r ş i t d e d u re r e . B i e -
tul om îşi socotea stăpînul mort.
După o lungă şi atentă cercetare, Gedeon Spilett se
ridică.
— Tr ă i e ş t e ! s p u s e e l . ■
P e n c r o ff î n ge n u n c h i e l a r î n d u l s ă u l î n g ă C y r u s
S m i t h ; u r e c h e a l u i s u r p r i n se ş i e a n i ş t e s l a b e b ă t ă i
d e i n i m ă , i a r a p o i s i m ţ i s u f l u l u ş o r. c a r e s e d e s p r i n de a
de pe buzele inginerului.
La îndemnul reporterului, Harbert se repezi să caute
a p ă . L a v r e o s u t ă d e p a ş i g ă s i u n p î r î u l i m p e d e, c a r e - ş i
purta prin nisip apele umflate de ploile din ajun. Din
păcate n-avea în ce să ducă apa. Nici o scoică nu se
g ă s e a p e a c e s t e d u n e ! T î n ă r u l s e m u l ţ u m i s ă - ş i m o a ie
b a t i s t a î n r î u ş i s e î n t o a r s e î n g o a n ă s p r e g r o t ă.
Din fericire, batista udă îi fu de ajuns lui Gedeon
Spilett care nu dorea decît să umezească buzele ingi-

78
nerului. Puţinele picături de apă rece avură un efect
a p r o a p e i m e d i a t . C y r u s S m i t h o f t ă a d î n c ş i p ă r u c h ia r
că vrea să spună ceva.
— îl vom salva ! spuse reporterul.
Auzind aceste cuvinte, Nab îşi veni şi el în fire şi se
g r ă b i s ă - l d e z b r a c e p e C y r u s S m i t h, c a s ă v a d ă d a c ă
n u c u m v a e ra r ă n i t . D a r p e t o t t r u p u l i n g i n e r u l u i n u s e
v e d e a n i c i c e a m a i m i c ă v î n ă t a i e s » a u z g î r i e t u r ă. L u -
c r u l e r a de m i r a r e , f i i n d c ă s e p u t e a b ă n u i c ă C y r u s
S m i t h f u s e s e . r o s t o g o l i t d e v a l u r i p r i n t re s t î n c i. N i c i
m ă c a r m î i n i l e l u i n u a v e a u n i c i o u r m ă d e zgîrietură.
D e a c e e a , e r a d e s t u l de g r e u s ă - ş i e x p l i c e l i p s a
oricărei
urme pe trupul inginerului care desigur se luptase din
g r e u, c a s ă s t r ă b a t ă l i n i a s t î n c i l o r ră z l e ţ e c a r e a p ă r a u
coasta.
Dar acestea aveau, fără îndoială, să fie lămurite mai
t î r z i u, c î n d C y r u s S m i t h v a f i î n s t a re s ă v o r b e a s c ă ş i
l e v a s p u n e c u m s - a u p e t r e c u t l u c r u r i l e. D e o c a m d a t ă ,
t r e b u i a u s ă - l re a d u c ă l a v i a ţ ă , f r i c ţ i o n î n d u - l c u e n e r-
g i e . F ă c u r ă a c e s t l u c r u, f o l o s i n d u - s e d e b l u z a m a r i -
n a r u l u i . I n g i n e r u l , î n c ă l z i t d e m a s a j , m i ş că u ş o r b r a -
ţele şi începu să respire mai regulat. Era vădit că se
s t i n g e a d i n c a u z a o b o s e l i i ş i a l i p s e i d e h r a n ă. C u s i -
g u r a n ţ ă c ă , f ă r ă i n t e r v e n ţ i a re p o r t e r u l u i ş i a t o v a r ă ş i -
lor săi, Cyrus Smith ar fi fost pierdut.
— C r e d e a i c ă a m u r i t ? îl î n t r e b ă m a r i n a r u l p e N a b.
— D a ! C r e d e a m c ă - i m o r t ! — r ă s p u n s e N a b, — ş i
d a c ă To p n u v - a r f i g ă s i t ş i n u v - a r f i a d u s a i c i , l - a ş
fi înmormîntat şi aş fi rămas să mor alături de el !
Ve n i s e r ă l a t i m p, c ă c i v i a ţ a l u i C y r u s S m i t h a t î r n a
d e u n f i r d e p ă r.
Nab povesti cele petrecute. Părăsind Căminul în
a j u n, î n z o r i i z i l e i , o l u a s e s p r e n o r d, d e - a l u n g u l
coastei, îndreptîndu-se spre acea parte a litoralului pe
c a r e o m a i c e r c e t a se r ă o d a t ă î n a j u n .
A j u n s a c o l o , N a b î nc e p u s ă c a u t e d i n n o u p e ţ ă r m,
printre stînci, pe nisip, cu toate că nu mai avea nici un
f e l d e s p e ra n ţ ă , c ă c i l î n g ă a p ă , f l u x u l ş i r e f l u x u l ş t e r-
g e a o r i c e u r m ă . C e r c e t ă î n să m a i a l e s a c e a p a r t e a

,79
p l a j e i p e c a r e m a r e a n - o a c o p e r e a n i c i o da t ă . N a b n u
m a i s p e r a să - l g ă s e a s c ă p e C y r u s S m i t h î n v i a ţ ă. E r a

80
î n c ă u t a re a u n u i c a d a v r u , p e c a r e v a t r e b u i d e c i s ă - l
î n m o r m î n t e z e ş i d o re a s ă f a c ă a c e a s t a c u p r o p r i i l e
lui mîini !
N a b c ă u t a s e m u l t d e t o t , d a r t o a t e î nc e r c ă r i l e l u i s e
dovediseră zadarnice. Nici ţipenie de om nu părea să
f i c ă l c a t v r e o d a t ă p e a c e s t ţ ă r m p u s t i u. S c o i c i l e, ca r e
z ă c e a u c u m i i l e p e p l a j ă a c o l o u n d e m a r ea n u m a i p u -
t e a s ă l e a j u n g ă , e r a u n e a t i n s e . N i c i o c o c h i l i e s t r i v i t ă.
P e o î n t i n d e r e d e d o uă p î n ă l a t r e i s u t e d e y a r z i n i c i
o u r m ă : n u t r e c u se n i m e n i p e a i c i , n i c i m a i d e m u l t,
n i c i d e c u r î n d.
N a b s e h o t ă r î s ă m a i c e r c e t e z e t o t u ş i c î t e v a m i le d e
ţ ă r m . C u r e n ţ i i a r f i p u t u t să î m p i n g ă c a d a v r u l ce v a
mai departe. Rar se întîmplă ca un cadavru, care plu-
t e ş t e p e l î n gă u n ţ ă r m n e t e d, s ă n u f i e a r u n c a t d e v a -
l u r i , m a i c u r î n d s a u m a i t î r z i u, p e p l a j ă . N a b ş t ia a c e s t
lucru şi dorea să-l mai vadă pe inginer pentru ultima
dată.
— A m m a i u m b l a t a şa d e - a l u n g u l c o a s t e i î n c ă v r e o
d o u ă m i l e , c e r c e t î n d î n t r e g ş i r u l d e s t î n c i î n t i m p u l re -
fluxului şi toată plaja după venirea fluxului; pierdu-
s e m o r i c e s pe r a n ţ ă , c î n d a s e a r ă , p e l a o r e l e ci n c i , a m
zărit nişte urme de paşi pe nisip.
— U r m e d e p a ş i ? s t r i g ă P e n c r o ff . ,
—• D a ! r ă s p u n s e N a b.
—Ş i u r m e l e a s t e a p o r n e a u c h i a r d e l î n gă s t î n c i ?
întrebă reporterul.
—N u , — r ă s p u n s e N a b, — î n c e p e a u d i n c o l o d e l i -
n i a a p e i , de u n d e n u m a i a j u n g e f l u x u l . C e le l a l t e l e
ştersese apa.
• — C o n t i n u ă , î l î n d e m n ă Ge d e o n S p i l e t t.
— C î n d a m v ă z u t a c e s t e u r m e , e ra c î t p - a c i s ă î n n e -
b u n e s c . E r a u f o a r t e a d î n c i ş i s e î n d r e p ta u s p r e d u n e .
L e - a m u r m ă r i t î n f u ga m a r e c a l e d e u n s f e r t d e m i l ă,
a v î n d t o t u ş i m a r e g r i j ă s ă n u l e ş t e rg . Tr e c u s e r ă v r e o
c i n c i m i n u t e ş i t o c m a i c î n d î n c e p u s e s ă s e î n t u n e c e,
a u z i i l ă t r î n d u n c î i n e . E r a To p , c a r e m - a c o n d u s a i c i,
lîngă stăpînul meu !

1
Yard — măsură americană egală cu 0,9 m. (N.A.)

81
 Nab sfîrşi povestindu-le ce durere cumplită îl
cuprin-
s e s e , g ă s i n d t r u p u l n e î n s u f l e ţ i t a l i n g i n e r u l u i. C ă u t a se
s ă s u r p r i n d ă l a e l o f ă r î m ă d e v i a ţ ă ! D u pă c e - l g ă s i s e ,
a r f i v r u t s ă - i r e d e a v i a ţ a ! D a r t o a te î n c e r c ă r i l e l u i
fu-
s e s e r ă z a d a r n i c e ! C r e de a c ă n u - i m a i r ă m î n e a l t c e v a
d e f ă c u t , de c î t s ă - ş i î n d e p l i n e a s c ă u l t i m a d a t o r i e f a ţă
de stăpînul său.
î n a c e l e c l i p e , N a b s e g î n d i s e l a t o v a r ă ş i i l u i. F ă r ă
î n d o i a l ă c ă ş i e i a r f i d o r i t s ă - ş i m a i v a dă o d a t ă n e f e -
r i c i t u l p r i e t e n ! î l a v e a p e To p l î n g ă e l. Oa r e n - a r
putea
s ă s e f o l o s e a s c ă d e î n ţ e l e pc i u n e a c r e d i n c i o s u l u i a n i -
m a l ? N a b r o s t i d e m a i m u l t e o r i n u m e l e r e p o r te r u l u i ,
a c e l a d i n t r e t o v a r ă ş i i i n g i n e r u l u i , p e c a r e To p î l c u -
noştea mai bine. Apoi îi arătă partea de sud a coastei
şi cîinele se repezi în direcţia indicată.
A m v ă z u t c u m , c ă l ă u z i t d e u n i n s t i n c t ne o b i ş n u i t ,
c î i n e l e a j u n s e s e p î n ă l a e i , c u t o a t e c ă n u f u s e se n i c i -
o d a t ă l a C ă m i n.
To v a r ă ş i i l u i N a b a s c u l t a s e r ă a c e a s t ă p o v e s t e c u
multă atenţie.
U n l u c r u r ă m ă s e s e t o t u ş i d e n e î n ţ e l e s pe n t r u e i. N u
s e p u t e a u d u m i r i c u m , c u t o a t e e f o r t u r i l e pe c a r e l e f ă -
cuse desigur pentru a se salva din valuri şi a se
s t r e c u r a p r i n t re ş i r u l d e s t î n c i , C y r u s S m i t h s c ă p a s e
f ă r ă c e a m a i m i c ă z g î r i e t u r ă . To t a s t f e l, n u p u t e a u î n -
ţ e l e g e c u m a r e u ş i t i n g i n e r u l s ă a j u n gă p î n ă l a a c e a s t ă
grotă pierdută printre dune, aşezată la vreo milă de
ţărm.
— P r i n u r m a r e , N a b, î n t r e b ă r e p o r t e r u l, n u l - a i
transportat tu pe stăpînul tău pînă aici ?
— Nu ! răspunse Nab.
—D e s i g u r c ă d o m n u l S m i t h a ve n i t s i n g u r ! s p u s e
P e n c r o ff .
—î n t r- a d e v ă r, s - a r p u t e a , — o b s e r v ă G e de o n S p i -
lett, — dar nu e de crezut!
S i n g u r i n g i n e r u l a r f i p u t u t s ă e x p l i c e a c e s t e ci u d ă -
ţ e n i i . Tr e b u i a u s ă a ş t e p t e î n s ă p î n ă c î n d v a f i î n s t a r e
s ă v o r b e a s c ă . D i n f e r i c i r e î n c e p e a s ă - ş i v i n ă î n ' f i r e.

82
M a s a j u l r e s t a b i l i s e c i r c u l a ţ i a s î n ge l u i . C y r u s S m i t h
m i ş c ă d i n n o u b r a ţ e l e , c a p u l , a p o i b o l b o r o s i c î te v a c u -
vinte neînţelese.

83
 N a b , a p l e c a t a s u p r a l u i , î l s t r i g a p e n u me , d a r i n g i -
nerul părea să nu audă, iar ochii îi rămîneau închişi.
Prezenţa vieţii o dovedeau mişcările. Simţurile însă
nu se deşteptaseră încă.
P e n c r o ff e r a n e c ă j i t c ă n - a r e f o c ş i n i c i p u t i n ţ a de
a - l a p r i n d e , c ă c i u i t a s e s ă i a c u e l b u c ă ţ i ca d e c î r p ă
arsă, pe care ar fi aprins-o lovind două pietre una de
a l t a . C î t d e s p re b u z u n a r e l e i n g i n e r u l u i , e l e e r a u
g o a l e ; d o a r c e a s u l î i m a i r ă m ă se s e î n t r- u n b uz u n a r
a l v e s t e i . D u pă p ă r e r e a t u t u r o r, C y r u s S m i t h t re b u i a
transportat cît mai repede la Cămin.
î n g r i j i r i l e d a t e î l fă c u r ă p e i n g i n e r s ă - ş i v i n ă î n
f i r e m a i r e p e d e d e c î t s e a ş t e p t a u . A p a c u c a re î i u m e -
z e a u b uz e l e î l î n v i o r ă î n c e t u l c u î n c e t u l . L u i P e n c r o ff
î i d ă d u î n g î n d s ă a m e s t e c e î n a p ă p u ţ i n s u c d i n c a r-
n e a d e p a s ă r e f r i p t ă p e c a r e o a d u s e s e r ă. Ha r b e r t s e
r e p e z i p î nă l a ţ ă r m ş i a d u s e d o u ă s c o i c i m a r i . M a r i n a -
r u l f ă c u d i n c a r n e a s t r i v i t ă ş i a m e s te c a t ă c u a p ă u n
f e l d e z e a m ă p e c a re o i n t r o d u s e î n t r e b u z e l e i n g i ne -
r u l u i ş i l i s e p ă r u c ă a c e s t a o s o r b i c u ne s a ţ .
Deschise în cele din urmă ochii. Nab şi reporterul
se aplecară grăbiţi spre el.
— S t ă p î n e ! S t ă p î n e ! s t r i g ă N a b.
Inginerul îl auzi. Recunoscu pe Nab şi pe Spilett,
apoi şi pe ceilalţi doi.
D i n n o u ş o p t i c î t e v a c u v i n t e , a c e l e a ş i , f ă r ă î n d o i a l ă,
p e c a re l e ş o p t i s e ş i p r i m a d a t ă ş i c a r e a r ă t a u g î n d u -
r i l e c e n u î nc e t a u s ă - l f r ă m î n t e . D e d a t a a s t a î l î n ţ e -
leseră.
— I n s u l ă s a u c o n t i ne n t ? m u r m u r ă e l.
— A h ! — n u s e p u t u s t ă p î n i s ă e x c l a m e P e n c r o ff
— - p u ţ i n n e p a s ă , b i ne c ă t r ă i e ş t i d u m n ea t a , d o m n u l e
C y r u s . D e - i i n s u l ă s a u c o n t i n e n t , v e d e m n o i a s t a ma i
tîrziu.
I n g i n e r u l f ă c u u n se m n u ş o r, a p o i a d o r m i.
îi respectară somnul, iar reporterul începu imediat
să facă pregătiri pentru ca inginerul să poată fi trans-
p o r t a t î n c e l e m a i b u n e c o n d i ţ i i . I e ş i n d d i n g r o t ă , Na b ,
H a r b e r t ş i P e n c r o ff s e î n d r e p t a r ă s p r e o d u n ă î n a l t ă ,

71
în vîrful căreia crescuseră cîţiva copaci sfrijiţi. Pe
drum, marinarul nu înceta să repete :
— I n s u l ă s a u c o n t i ne n t ! S ă t e g î n d e ş t i l a a s e me n e a
lucruri cînd de-abia îţi mai tragi sufletul Straşnic
om !
A j u n ş i î n c r e ş t e t u l d u ne i , P e n c r o ff ş i t o v a r ă ş i i s ă i
smulseră cu mâinile ramurile cele mai groase ale unui
p i n m a r i t i m , c a re a r ă t a c a u n c o p ă c e l c h i r c i t ş i r o s
de vînturi. Din crengi acoperite cu ierburi şi cetină
f ă c u r ă o targă p e c a re i n g i n e r u l p u t e a f i t r a n s p o r t a t .
To t u l f u g a t a î n v r e o p a t r u z e c i d e m i n u t e , a s t f e l că
l a o r a z e c e m a r i n a r u l s e î n t oa r s e î m p r e u n ă c u N a b
şi Harbert lîngă Cyrus Smith, pe care Gedeon Spilett
nu-l părăsise nici o clipă.
To c m a i a t u n c i , i n g i n e r u l se t r e z e a d i n s o m n s a u m a i
b i n e z i s d i n s t a re a d e l e t a rg i e î n c a r e - l g ă s i se r ă .
O b r a j i i l u i , p î n ă a t u n c i p a l i z i c a d e m o r t, î nc e p u r ă s ă
c a p e t e c u l o a r e . R i d i c î n d u - s e p u ţ i n , e l p r i v i î n j u r, p ă -
r î n d c ă a r v re a s ă î n t r e b e u n d e s e a f l ă .
— ■ C r e z i c ă p o ţ i s ă m ă a s c u l ţ i f ă r ă s ă o b o s e ş t i, C y -
r u s ? î n t r e b ă re p o r t e r u l .
— D a , r ă s p u n s e i n g i ne r u l .
— S î n t d e p ă r e r e , — î l î n t re r u p s e m a r i n a r u l, — c ă
d o m n u l S m i t h va a u z i m u l t m a i b i n e d u p ă c e v a g u s t a
î n c ă p u ţ i n d i n z e a m a a c e a s t a d e c a r n e . E ze a m ă d e
t e t r a , d o m n u l e C y r u s. D e d a t a a c e a s t a , P e n c r o ff a m e s -
t e c ă î n z e a m ă ş i c î t e va b u c ă ţ e l e d e c a r n e .
C y r u s S m i t h m î n c ă p u ţ i n, i a r r e s t u l f u î m p ă r ţ i t î n -
tre cei patru tovarăşi ai săi, care mureau de foame şi
c ă r o r a m a s a a c e a s t a n u l i s e p ă r u p r e a m u l ţ u m i t o a r e.
—N u - i n i m i c , — z i s e m a r i n a r u l , — p r o v i z i i l e n e
a ş t e a p t ă l a C ă m i n ; a f l a ţ i , d o m n u l e C y r u s, c ă a v e m
a c o l o î n s u d o c a s ă c u C a m e r e m a i m u l t e, c u p a t u r i
ş i v a t r ă, i a r î n c ă m a r ă a v e m c î t e v a d u z i n i d e p ă s ă r i,
c ă r o r a Ha r b e r t l e s p u n e „ c u r u c u " . B r a n c a r d a e s t e ş i
e a g a t a , ş i î n d a t ă c e v ă ve ţ i s i m ţ i m a i î n p u t e r e , v ă
t r a n s p o r t ă m l a l oc u i n ţ a n o a s t r ă .
—M u l ţ u m e s c , p r i e t e n e , — r ă s p u n s e i n g i n e r u l , —
p e s t e u n c e a s s a u d o u ă p u t e m p l e c a. . . Ş i a c u m , v o r-
beşte, Spilett !
R e p o r t e r u l î i p o v e s t i t o a t e c e l e p e t re c u t e . E l v o r b i

85
d e s p r e î n t î m p l ă r i l e p e c a r e , d e s i g u r, C y r u s S m i t h m u
l e m a i c u n o ş t e a , d e s p r e c ă de r e a b a l o n u l u i ş i a t e r i z a -
rea în acest ţinut necunoscut care părea pustiu, in-
s u l ă , c o n t i n e n t s a u c e e r a , d e s p re d e s c o p e r i r e a h o r n u -
r i l o r, u n d e - ş i fă c u s e r ă C ă m i n u l , d e s p re c e r c e t ă r i l e f ă -
c u t e p e n t r u a - l r e g ă s i p e e l , d e s p re d e v o t a m e n t u l l u i
N a b ş i i n t e l i g e n t a credinciosului To p şi d e s p r e m u l t e
altele.
— B i n e , — î n t r e b ă C y m s S m i t h c u v oc e a î n c ă s l a b ă,
- dar nu m-aţi ridicat voi de pe plajă ?
—N u, r ă s p u n s e r e p o r t e r u l .
—Ş i n u v o i m a - ţ i t r a n s p o r t a t î n g r o t a a s t a ?
—N u. '
■ — L a c e d e p ă r t a r e se a f l ă e a d e s t î n c i l e d e p e m a l

— La. vreo jumătate de milă, — răspunse Pen-

c r o ff , — ş i n u s î n t e m n i c i n o i m a i p u ţ i n u i m i ţ i c a
d u m n e a v o a s t ră . C u m d e - a ţ i p u t u t a j u n g e a i c i !
• — î n t r- a d e v ă r, — ră s p u n s e i n g i n e r u l c a r e î ş i v e n e a
î n f i r e î n c e t u l c u î n c e t u l ş i p e c a re a c e s t e a m ă n u n t e î l
interesau mult, — iată un lucru foarte ciudat!
— D a r, — re l u ă m a r i n a r u l , — n u n e p u t e ţ i s p u ne
c e v i s - a î n t î m p l a t d u p ă c e a ţ i f o s t l u a t de v a l u r i l e
mării ?
C y r u s S m i t h c ă u t ă s ă - ş i a m i n t e a s c ă. Av e a p u ţ i n e d e
s p u s. Va l u r i l e î l s m u l s e s e r ă d i n p l a s a a e r o s t a t u l u i ş i
l a î n c e p u t se c u f u n d a s e m u l t s u b a p ă . Re v e n i s e l a s u -
p r a f a ţ ă ş i , î n se m i - î n t u n e r i c u l d i n j u r, s i m ţ i s e o f i i n ţă
m i ş c î n d u - s e l î n g ă e l . E r a To p , c a r e s ă r i s e î n a j u t o r u l
l u i . R i d i c î n d o c h i i , n u m a i vă z u s e b a l o n u l c a r e, u ş u -
r a t d e g r e u t a t e a s a ş i a c î i n e l u i , s e r i d i c a s e r e pe d e c a
o s ă g e a t ă . E r a s i n g u r î n m i j l o c u l v a l u r i l o r î n f u r i a t e,
l a o d i s t a n ţ ă d e a p r o a p e o j u m ă t a t e d e m i l ă d e ţ ă r m.
î n c e r c ă s ă l u p t e î m p o t r i v a t a l a z u r i l o r, î n o t î n d c u p u -
t e r e . To p î l s u s ţ i n e a d e h a i n e ; d a r u n c u re n t î l p r i n s e
ş i - l t î r î s p r e ' n o r d . D u p ă c e l u p t ă o j u m ă t a t e d e o r ă,
e l î n c e p u să s e s c u f u n d e , t r ă g î n d u - l ş i p e To p î n ad î n c .
N u - ş i m a i a d u c e a a m i n t e d e n i m i c d i n c l i p a a c e aa ,

71
pînă în momentul în care se trezise în braţele priete-
nilor săi.
— To t u ş i , — s t ă r u i P e n c r o ff , — a ţ i f o s t a r u n c a t p e

87
ţ ă r m ş i t r e b u i e să f i a v u t p u t e r e a s ă u m b l a ţ i p î n ă a i c i,
N a b a g ă s i t u r m e l e p a ş i l o r d u m n e a v o a s t ră !
—D a . . . s e p o a t e . . . m u r m u r ă i n g i n e r u l g î n d i t o r. Ş i
s p u n e ţ i c ă a l t e u r m e d e o a m e n i n - aţ i m a i g ă s i t p e
ţărm ?
—N i c i c e a m a l mică u r m ă , r ă s p u n s e re p o r t e r u l . D e
altminteri, dacă din întîmplare s-ar fi găsit cineva să
t e s a l v e z e , n u v ă d d e c e t e - a r f i p ă r ă s i t d u p ă ce t e - a
smuls din valuri ?
—A i d r e p t a t e , d ra g ă S p i l e t t . I a s p u n e, N a b , —
a d ă u g ă i n g i ne r u l , î n t o r c î n d u - s e s p r e s e r v i t o r u l s ă u,
—
nu cumva n-ai adus tu ? Poate să fi uitat... Nu, nu
s e p o a t e ! S e m a i v ă d c î t e v a d i n u r m e le a c e l e a ?
con-:
tinuă Cyrus Smith.
—D a , — • r ă s p u n s e Na b , — c h i a r a i c i l î n g ă i n t r a r e
e s t e u n a î n t r- u n l o c f e r i t de v î n t ş i d e p l o a i e . C e l e -
lalte au fost şterse de furtună.
—P e n c r o ff , — > s p u s e C y r u s S m i t h, — v r e i s ă i e i
ghetele ■mele şi să vezi dacă se potrivesc întocmai
cu
urmele găsite ?
M a r i n a r u l f ă c u c e e a c e i s e c e r u s e . C ă lă u z i t d e N a b ,
s e î n d r e p t ă î m p re u n ă c u H a r b e r t s p r e l o c u l u n d e s e
v e d e a u u r m e l e p a ş i l o r. I n t r e t i m p, C y r u s S m i t h î i
spunea reporterului:
—S - a u p e t r e c u t a i c i l u c r u r i f o a r t e c i u d a t e !
—C i u d a t e , î n t r- a d e v ă r ! ră s p u n s e G e d e o n S p i l e t t .
—S ă n u s t ă r u i m , d e o c a m d a t ă , s ă l e d ez l e g ă m ,
d r a g ă S p i l e t t , v o m m a i v o r b i n o i ma i t î r z i u d e s p r e
asta.
P e s t e o c l i p ă , m a r i n a r u l , N a b ş i H a r b e r t s e î n t o r-
c e a u.
Nu mai era nici o îndoială — ghetele inginerului se
p o t r i v e a u î n t o c m a i c u u r m e l e g ă s i t e . D e c i, e l e f u s e -
seră lăsate, chiar de Cyrus Smith.
— A t u n c i , p o a t e c ă e u a m a v u t h a l u c i n a ţ i i, p e c a r e
l e p u n e a m î n s oc o t e a l a l u i N a b . A m u m b l a t se v e d e
f ă r ă s ă ş t i u, c a u n s o m n t a m b u l ş i p r o b a b i l c ă To p , c u

88;
i n s t i n c t u l s ă u, m - a a d u s a c i d u p ă c e m - a s m u l s d i n
v a l u r i . . . Vi n o a i c i , To p ! Vi n o î n c o a c e , c ă ţ e l u l m e u !
L ă t r î n d d e b u c u r i e , m i n u n a t u l a n i m a l a l e rg ă l a s t ă -
pînul său, care nu-şi precupeţi mîngîierile.

89;
 To ţ i e r a u d e p ă r e re c ă s a l v a r e a l u i C y r u s S m i t h
n u a v e a a l t ă e x p l i c a ţ i e , ş i a s t f e l t o a t ă c i n s t ea î i r e -
v e n i l u i To p .
P e l a a m i a z ă , P e n c r o ff î l î n t r e bă p e C y r u s S m i t h
d a c ă e l c r e d e c ă va p u t e a s u p o r t a s ă f i e t ra n s p o r t a t .
D r e p t r ă s p u n s , f ă c î n d o s f o r ţ a r e c a r e d o v e d e a c e a ma i
m a r e e ne rg i e , i n g i n e r u l s e sc u l ă î n p i c i o a r e . To t u ş i f u
n e v o i t s ă s e s p r i j i ne d e m a r i n a r, c ă c i a l t f e l a r f i c ă z u t.
— B i n e, b i n e ! a p r o bă P e n c r o ff . S ă v i e b r a n c a r d a.
A d u s e r ă t a rg a , c a r e f u s e s e c ă p t u ş i t ă c u m u ş c h i ş i
i a r b ă ş i p e c a r e î l î n t i n s e r ă p e C y r u s S m i t h. P e n c r o ff
stătea la un capăt, iar Nab la celălalt. Apoi se îndrep-
t a r ă c u t o ţ i i s p re ţ ă r m .
D e ş i a v e a u d e s t r ă b ă t u t d o a r o d i s t a n ţă d e o p t m i l e,
e r a u s i g u r i c ă d r u m u l v a d u r a v r e o ş a s e o re , d e o a r e c e
t r e b u i a u s ă u m b l e î n c e t ş i c h i a r s ă se o p r e a s c ă d i n
cînd în cînd.
V î n t u l m a i s u f l a c u p u t e r e , î n s ă d i n f e r i c i r e n u ma i
p l o u a . î n t i n s p e b r a nc a r d a , i n g i n e r u l s e r ez e m a s e î n -
t r- u n c o t ş i c e r c e t a ţ ă r m u l , m a i a l e s p a r te a d i n s p r e i n -
t e r i o r. N u v o r b e a , d a r p r i v e a c u î n c o r d a re ş i d e s i g u r
c ă r e l i e f u l a c e s t u i ţ i n u t , c u n e r e g u l a r i t ă ţ i l e s a l e de
teren, p ă d u r i l e ş i p r o d u s e l e s o l u l u i i s e î n t i p ă r i r ă
a d î n c î n m i n t e . Da r d u p ă d o u ă o r e d e d r u m , o b o s ea l a
îl doborî şi îl fură somnul.
L a o r a c i nc i ş i j u m ă t a t e , m i c u l g r u p a j u n se î n d r e p -
tul falezei de granit şi cîteva clipe mai tîrziu, în
dreptul Căminului.
S e o p r i r ă c u t o ţ i i ş i t a rg a f u l ă s a t ă p e n i s i p. C y r u s
Smith, care dormea adînc, nu se trezi.
S p r e m i r a r e a l u i , P e nc r o ff c o n s t a t ă at u n c i c ă g r o a z -
n i c a v i j e l i e d i n a j u n s c h i m b a s e î n f ă ţ i şa r e a l o c u l u i . S e
produseseră prăbuşiri destul de mari. Pe plajă zăceau
blocuri mari de stîncă, iar ţărmul era acoperit cu un
s t r a t g r o s d e i e r b u r i ş i a l g e m a r i n e . E r a v ă d i t că v a -
lurile mării ajunseseră pînă la poalele uriaşei faleze
de granit, după ce năpădiseră mica insulă din faţa
coastei.
La intrarea în Cămin, pămîntul adînc brăzdat purta
u r m e l e u n u i p u t e r n i c a s a l t , a l v a l u r i l o r.
C u i n i m a s t r î n s ă , P e n c r o ff s e r e p e z i î n co r i d o r.

90
 Ieşi de îndată şi rămase împietrit, privindu-şi tova-
răşii...
F o c u l s e s t i n s e s e . C e n u ş a î n e c a t ă pă r e a o g r ă m ă -
joară de noroi.
C î r p a a r s ă , c a r e t r e b u i a s ă ţ i nă l o c d e i a s c ă, d i s pă -
r u s e . M a r e a p ă t r u n s e s e p î n ă î n f u n d u l c o r i d oa r e l o r,
răvăşind şi distrugând tot interiorul Căminului!

CAPITOLUL IX

împreună cu Cyrus Sraiith. încercările lui Pen-

croff. Cum se aprinde focul frecînd două lemne.
Insulă sau continent ? Planurile inginerului. În
care parte a Oceanului Pacific ? În mijlocul pă-
durii. Pinul cu fructe. Vînătoarea de cabiai. Un
fum ce prevesteşte bucurie.

D i n c î t e v a c u v i n t e , G e d e o n S p i l e t t , H a r b e r t ş i Na b
a f l a r ă î n t re a g a s i t u a ţ i e . A c e s t a c c i d e n t , ca r e p u t e a s ă
a i b ă u r m ă r i de o s e b i t d e g r a v e , c e l p u ţ i n a ş a v e d e a
P e n c r o ff l u c r u r i l e , s e r ă s f r î n s e î n c h i p u r i d i f e r i t e a s u -
pra tovarăşilor marinarului.
N a b, f e r i c i t c ă l - a g ă s i t p e i n g i n e r, n u a s c u l t a ş i
nici nu părea dispus să ia în seamă cuvintele lui Pen-
c r o ff .
H a r b e r t î m p ă r t ă ş i î n t r- o o a r e c a r e m ă s u r ă " î n g r i j o r ă -
rile marinarului.
C î t d e s p r e r e p o r t e r, e l s e m u l ţ u m i s ă - i s p u nă :
— C a s ă f i u s i n c e r, P e n c r o ff , l uc r u l a c e s t a n u m ă
tulbură de loc !
—B i n e , d a r n u î n ţ e l e g i c ă n u m a i a v e m f oc ?
—E i ş i ?
—Ş i n u - i n i c i u n m i j l o c d e a a p r i n d e a l t u l .
—Nu e n i m i c !
—D a r, d o m n u l e S p i l e t t . . .
—D a r n u - l a v e m p e C y r u s ? r ă s p u n s e r e p o r t e r u l.

91
Inginerul nostru trăieşte. Ei bine, el va găsi un mij-
loc să ne facă foc !
—C u c e , m ă r o g ?
—C u n i m i c .
C e - a r f i p u t u t r ă s p u n de P e n c r o ff ? N u r ă s p u n se n i -
mic, pentru că de fapt şi el avea tot atîta încredere
î n C y r u s S m i t h c a ş i t o v a r ă ş i i să i . I n g i n e r u l p r e z e n t a
p e n t r u e i t o ţ i o a de v ă r a t ă c u l m e a i n t e l i g e n ţ e i ş i p r i -
ceperii omeneşti. Era mai bine să te afli împreună cu
C y r u s î n t r- o i n s u l ă p u s t i e , d e c î t f ă ră e l î n t r- u n u l d i n -
tre cele mai mari oraşe industriale ale Americii. Cu
el nu puteai duce lipsă de nimic. Cu el speranţa nu te
părăsea niciodată. Dacă li s-ar fi spus acestor oameni
c ă î n t r e g u l ţ i n u t va f i n i m i c i t d e o e r u p ţ i e v u l c a n i c ă ş i
că întreaga regiune în care se aflau se va scufunda în
adîncurile Oceanului Pacific, ei s-ar fi mulţumit să
r ă s p u n d ă c î t se p o a t e d e l i n i ş t i t :
— C y r u s e s t e a i c i ! Vo r b e ş t e c u C y r u s !
D e o c a m d a t ă î n s ă , i n g i n e r u l c ă z u s e d i n n o u î n t r- o
stare de somnolenţă, pricinuită de oboseala călătoriei,
ş i n u s e p u t e a re c u rg e p e n t r u m o m e n t l a i s c u s i n ţ a l u i.
C i n a a v e a s ă f i e f o a r t e s ă ră c ă c i o a s ă . C a r n e a d e t e t r a
fusese consumată în întregime şi nu aveau nici un
m i j l o c s ă f r i g ă v r e u n a l t v î n a t . D e a l t f e l , c u r u c u ş i i,
c a r e r e p r e z e n t a u r e z e r v a l o r d e h r a n ă , d i s p ă r u s e r ă.
N a u f r a g i a ţ i i e r a u s i l i ţ i s ă s e d e s c u rc e c u m p u t e a u .
î n a i n t e d e t oa t e , C y r u s S m i t h f u t r a n s p o r t a t î n c o -
r i d o r u l c e n t r a l . I z b u t i r ă s ă - i î n j g h e b e ze a c o l o u n c u l -
cuş de plante marine, destul de uscate. Somnul adînc
î n c a r e c ă z u s e i n g i n e r u l a v e a s ă - l r e f a că m a i r e p e d e
ş i m a i b i n e d e c î t h r a n a , o r i c î t d e î m b e l ş u ga t ă a r f i
f o s t e a . i■
S e l ă s a s e n oa p t e a ş i , o d a t ă c u ve n i r e a e i , v î n t u l î ş i
s c h i m b ă d i r e c ţ i a , i a r t e m p e r a t u ra s c ă z u s i m ţ i t o r. Ş i
c u m v a l u r i l e d o b o r î se r ă p e r e ţ i i r i d i c a ţ i de P e n c r o ff î n
u n e l e p ă r ţ i a l e c o r i d o a r e l o r, a c e s t e a er a u d i n n o u s t r ă -
bătute de curenţi reci, aşa că adăpostul lor nu mai
constituia o locuinţă chiar atît de bună. Inginerul s-ar
fi odihnit destul de prost, dacă tovarăşii săi nu l-ar
fi învelit cu multă grijă cu propriile lor haine.

92
 C i n a d i n s e a ra a c e e a n u se c o m p u n e a d e c î t d i n v e ş -
nicii lithodomi, pe care Harbert şi Nab îi adunaseră
d e p e p l a j ă . To t u ş i , t î n ă r u l l e s e r v i p e l î n g ă ac e s t e
s c o i c i ş i o c a n t i t a t e d e a l g e b u n e d e m î n c a t, p e c a r e
l e a d u n a se d e p e c r e s t e l e s t î n c i l o r a ş e z a t e m a i l a a d ă -
post de valurile mării. Algele acestea aparţineau fa-
m i l i e i f u c a c e e l o r ş i e r a u u n f e l de s a rg a s e ca r e , u s c a t e ,
p r o d u c o m a t e r i e ge l a t i n o a s ă d e s t u l d e b o ga t ă î n e l e -
mente nutritive. Reporterul şi tovarăşii săi mîncară
m a i î n t î i o c a n t i t a t e f o a r t e m a r e de l i t h o d o m i , a p o i
a l g e l e , c a r e a v e a u u n g u s t de s t u l d e p l ă c u t . D e a l t fe l ,
locuitorii de pe coastele Asiei consumă în mod obiş-
nuit mari cantităţi de asemenea alge.
— C r e d c ă e t i m p u l s ă c e r e m a j u t o r u l d o m n u l u i. C y -
r u s S m i t h, î ş i d ă d u c u p ă r e r e a m a r i n a r u l .
D i n n e n o r o c i r e , î n t re t i m p, f r i g u l s e î n ă s p r i s e ş i n u
a v e a u n i c i u n m i j l o c d e a p ă r a r e î m p o t r i v a l u i.
M a r i n a r u l , s u p ă ra t d e - a b i n e l e a , î nc e r c ă s ă a p r i n d ă
u n f o c , î n t r e b u i n ţ î n d t o a t e m i j l o a c e l e p o s i b i l e. Na b î l
a j u t a d i n r ă s p u t e r i . E l g ă s i s e n i ş t e m u ş c h i u s ca t ş i
s c a p ă r ă c h i a r c î t e v a sc î n t e i , c i o c n i n d d o u ă p i e t re u n a
d e a l t a , da r m u ş c h i u l , c a r e n u e ra d e s t u l d e i n f l a m a -
bil, nu luă foc. De altminteri, scînteile obţinute erau
n i ş t e s i m p l e a ş c h i u ţ e i n c a n d e s c e n t e d e s i l e x. E l e n u
a v e a u p u te r e a a c e l o ra c a r e s e p r o d u c l o v i n d b uc ă ţ i c a
d e o ţ e l î n s c ă p ă r ă t o a r e a o b i ş n u i t ă . O p e r a ţ i a d e c i n u le
reuşi.
A p o i , P e n c r o ff , c u t o a t e c ă n u a v e a n i c i o î n c r e d e re
î n a c e s t p r o c e d e u, î n c e r c ă t o t u ş i , î m p r e u n ă c u N a b ,
s ă f r e c e u n a d e a l t a d o u ă b uc ă ţ i d e l e m n u s c a t , aş a
c u m f a c s ă l b a t i c i i . F ă r ă î n d o i a l ă : c ă, d a c ă e n e rg i a
c h e l t u i t ă d e e i s - a r f i t r a n s f o r m a t , d u p ă n o i l e t e o r i i,
în căldură, aceasta ar fi ajuns pentru a face să fiarbă
c a z a n u l u n u i v a p o r c u a b u r i . N i c i d e d a t a a c e a s ta n u
o b ţ i n u r ă n i c i u n r e z u l t a t ! E s t e a d e v ă ra t c ă b u c ă ţ i l e
d e l e m n s e î nc ă l z i s e r ă , d a r a t î t a t o t . E î n s ă t o t a t î t d e
adevărat că acei care le frecaseră se încălziseră mult
mai mult.
D u p ă o o r ă d e m u nc ă , P e n c r o ff , l e oa r c ă d e s u d o a r e ,
aruncă lemnele cu ciudă.
 — Cînd mă veţi face să cred că sălbaticii îşi aprind
focul în felul acesta, va fi cald chiar iarna 1 Mai cu-
r î n d m i - a r l u a f o c b r a ţ e l e , f r e c î n d u - l e u n u l de a l t u l !
Marinarul n-avea dreptate să respingă cu totul acest
p r o c e d e u . S ă l ba t i c i i i z b u t e s c s ă d e a f o c l e m n u l u i, f r e -
cîndu-l repede. Dar nu orice fel de lemn poate fi
a p r i n s a s t f e l ş i a p o i t r e b u i e s ă c u n o ş t i „ ş m e c h e r i a" ,
c u m s e s p u n e de o b i c e i , c e e a c e p o a t e n u e r a c a z u l l a
P e n c r o ff .
S u p ă r a r e a l u i P e n c r o ff n u ţ i n u m u l t . H a r b e r t r i d i -
c a s e b uc ă ţ i l e d e l e m n p e c a r e m a r i n a r u l l e a r u n c a s e
c î t c o l o ş i c o n t i n u a s ă l e f r e c e d i n ră s p u t e r i . P e n c r o ff
î n c e p u s ă r î d ă v ă z î n d c î t s e m a i n e c ă j e a b ă i a t u l, c a r e
îşi închipuia că va izbuti să facă ceea ce nu reuşise el.
—F r e a c ă , b ă i e t e , n u t e l ă s a ! s p u se e l .
—F r e c , — \ r ă s p u n s e Ha r b e r t r î z î n d , — d a r n u c a
s ă f a c f o c. Vr e a u d o a r s ă m ă î n c ă l z e s c ş i e u î n l o c s ă
t r e m u r. C u r î n d , a m s ă f i u t o t a t î t d e î n c ă l z i t c u m eş t i
şi tu!
Ceea ce se şi întîmplă ! Oricum, în noaptea aceea
n u m a i p u t e a u nă d ă j d u i s ă - ş i a p r i n d ă f o c u l. Ge d e o n
S p i l e t t l e s p u s e p e n t r u a d o u ă z e c ea o a r ă c ă p e n t r u
Cyrus Smith lucrul acesta n-ar fi constituit nici un' fel
de problemă. Pînă una alta, reporterul se culcă pe ni-
s i p î n t r- u n u l d i n c o r i d o a r e . H a r b e r t , N a b ş i P e n c r o ff
f ă c u r ă l a f e l , i a r To p d o r m e a d e m u l t l a p i c i o a r e l e s t ă -
p î n u l u i s ă u.
A doua zi, 28 martie, inginerul se trezi pe la orele
o p t ş i î ş i g ă s i t o v a r ă ş i i s t r î n ş i î n j u r u l l u i . Ca ş i î n
a j u n , p r i m e l e sa l e c u v i n t e f u r ă ;
— I n s u l ă s a u c o n t i ne n t ?
D u p ă c u m s e v e d e , g î n d u l a c e s t a î l o b s e d a. i
— N - a m p u t u t a f l a a c e s t l u c r u , d o m n u l e S m i t h, r ă s -
p u n s e P e n c r o ff.
— Cum ? N-aţi aflat încă ?...
—Vo m a f l a n o i ş i a c e a s t a , — > a d ă u g ă P e nc r o ff , —
d u p ă c e n e v e ţ i c ă l ă u z i d u m ne a v o a s t r ă p r i n r e g i u n e a
asta.
—C r e d c ă m ă s i m t î n s t a r e s ă î n c e rc , r ă s p u n s e i n -
g i n e r u l c a r e s e s c u l ă î n p i c i o a re f ă r ă p r e a m u l t ă g r e u -
tate.
• — Asta îmi place! strigă marinarul.
— M ă p r ă p ă de a m m a i a l e s d e f o a m e, r ă s p u n s e
C y r u s S m i t h. C u c e v a h r a nă î m i v o i v e n i u ş o r î n f i r e .
Av e ţ i f o c , n u - i a ş a ?
L a a c e a s t ă î n t r e b a r e n u p r i m i i m e d i a t r ă s p u n s.
P e s t e c î t e va c l i p e , P e n c r o ff s p u se :
— D i n p ă c a t e n u a v e m f o c , d o m n u l e C y r u s , s a u ma i
bine-zis, nu .mai avem foc!
M a r i n a r u l i s t o r i s i c e l e î n t î m p l a t e î n a j u n, î n v e se -
l i n d u - l c u p o v e s t e a s i n g u r u l u i b e ţ i ş o r d e c h i b r i t, a p o i
î n c e r c a r e a n e i z b u t i t ă de a o b ţ i n e f o c a ş a cu m f a c s ă l -
baticii.
—O s ă v e d e m n o i c e e d e f ă c u t , — ră s p u n s e i n g i -
n e r u l , — ş i d a c ă n u v o m g ă s i o s u b s t a n ţ ă a s e mă n ă -
toare cu iasca...
—A t u n c i ? î n t r e b ă m a r i n a r u l .
—E i , a t u n c i v o m f a c e c h i b r i t u r i !
—C u s u b s t a n ţ e c h i m i c e ?
—C u s u b s t a n ţ e c h i m i c e !
—E i , v e z i c ă n u - i c h i a r a ş a d e g re u ? s t r i g ă r e p o r-
t e r u l , b ă t î n d u - l p e m a r i n a r p e u m ă r.
L u i P e n c r o ff l u c r u r i l e n u i s e p ă r e a u ch i a r a t î t d e
s i m p l e , t o t u ş i n u s p u s e n i m i c . I e ş i r ă c u t o ţ i i p e ţ ă r m.
Ti m p u l e r a d i n n o u f r u m o s. S o a r e l e s t r ă l u c i t o r s e r i -
dica la orizont şi aprindea scînteieri de aur pe grani-
tul uriaşei faleze.
D u p ă c e p r i v i r e p e d e î n j u r, i n g i n e r u l se a ş e z ă p e
un bolovan de stîncă. Harbert îi întinse cîţiva pumni
d e m i d i i ş i d e s a rg a s e , s p u n î n d u - i :
—A s t a e t o t c e a v e m , d o m n u l e C y r u s .
—M u l ţ u m e s c , b ă i e t e , — r ă s p u n s e i n g i n e r u l — p e n -
t r u d i m i n e a ţ a a s t a c e l p u ţ i n, î m i a j u n g e .
S e o s p ă t a c u m a r e p o f t ă d i n m a s a s ă ră c ă c i o a s ă ,
a p o i b ă u d i n t r- o s c o i c ă m a r e p u ţ i n ă a p ă r e c e d e r î u.
To v a r ă ş i i î l p r i v e a u î n t ă c e r e . î n c e l e d i n u r mă ,
după ce-şi potolise oarecum foamea, Cyrus Smith îşi
î n c r u c i ş a b ra ţ e l e , s p u n î n d :
—A ş a d a r, p r i e t e n i , n u ş t i ţ i î n c ă d ac ă s o a r t a n e - a
azvîrlit pe o insulă sau pe un continent ?
—N u , d o m n u l e C y r u s, r ă s p u n s e t î n ă r u l.

95
 —Vo m ş t i a s t a m î i n e , c o n t i n u ă i n g i n e r u l. P î n ă
atunci, nu e nimic de făcut.
—B a d a , s t r i g ă P e nc r o ff .
—C e ?
—F o c ! r ă s p u n s e m a r i na r u l , c a r e a v ea ş i e l o i d e e
J'ixă.
—Vo m f a c e ş i f o c , P e n c r o ff . C î n d m - a l i t r a n s p o r-
t a t i e r i , m i s - a p ă r u t c ă z ă r e sc , s p r e a p u s, u n m u n t e
care domină ţinutul.
—A ş a e , — î n t ă r i G e d e o n S p i l e t t, — e u n m u n t e
care pare a fi destul de înalt...
—B i n e , s p u s e i n g i n e r u l . M î i n e , n e v o m u r c a p î n ă
î n v î r f u l l u i ş i d e a c o l o v o m v e d e a d a c ă ac e s t ţ i n u t
e s t e o i n s u l ă s a u u n c o n t i n e n t . P î n ă a t u n c i , r e p e t,
nu-i nimic de făcut.
—B a d a , t r e b u i e s ă f a c e m f o c ! re p e t ă î n c ă p ă ţ î n a -
t u l m a r i n a r.
—L a s ă c ă f a c e m n o i ş i f o c ! A i p u ţ i n ă r ă b d a r e,
P e n c r o ff ! î l p o t o l i Ge d e o n S p i l e t t .
M a r i n a r u l î i a r u nc ă o p r i v i r e c e p ă r e a s ă s p u n ă :
„Dacă e vorba să ne bizuim pe tine, nu mai mîncăm
n o i f r i p t u r ă a ş a c u r î n d " , d a r t ă c u.
N i c i C y r u s S m i t h n u r ă s p u n s e n i m i c . E l pă r e a
f o a r t e p u ţ i n p r e oc u p a t d e a c e a s t ă c h e s t i u n e a f o c u l u i.
Ti m p d e c î t e v a c l i p e r ă m a s e p e g î n d u r i, a p o i l u ă c u -
vîntul, spunînd :
—P r i e t e n i , s i t u a ţ i a n o a s t r ă e s t e p o a t e d i n t re c e l e
m a i g r e l e , d a r, t o t o d a t ă , ş i d i n c e l e m a i s i m p l e. O r i
n e a f l ă m pe U n c o n t i n e n t , ş i a t u n c i, c u p r e ţ u l u n o r
e f o r t u r i m a i m a r i sa u m a i m i c i , v o m i z b u t i s ă a j u n -
g e m î n t r- o r e g i u n e l o c u i t ă , o r i ne a f l ă m p e o i n s u l ă
Î n a c e s t c a z , a v e m d o u ă a l t e r n a t i v e : d a că i n s u l a e
l o c u i t ă , v o m c ă u t a s ă f a c e m r o s t de c e l e t r e b u i t o a r e
de la locuitorii ei ; dacă este pustie, ne vom descurca
singuri.
—N i m i c m a i s i m p l u, r ă s p u n se P e n c r o ff .
—C o n t i n e n t s a u i n s u l ă , — î n t r e b ă G e d e o n S p i l e t t,
— d a r, s p u ne , C y r u s , c a m p e u n d e c re z i c ă n e - a
aruncat uraganul ?
—N u p o t s ă - ţ i s p u n e x a c t , — r ă s p u n s e i n g i n e r u l,
• — d a r, d u p ă t o a t e p r e s u p u n e r i l e , ne a f l ă m î n t r- u n

6* 96
ţinut din Oceanul Pacific, Cînd am părăsit oraşul
R i c h m o n d, v î n t u l s u f l a î n d i r e c ţ i a n o r d - e s t ş i c h i a r
v i o l e n ţ a l u i n e f a c e s ă c r e de m c ă n u ş i - a s c h i m b a t
d i r e c ţ i a . Da c ă d i r e c ţ i a l u i s - a m e n ţ i n u t d e l a n o r d -
est la sud-vest, noi am străbătut desigur Carolina
d e N o r d, C a r o l i n a d e S u d , Ge o rg i a , G o l f u l M e x i c u l u i ,
Mexicul însuşi în partea sa cea mai îngustă, apoi o
parte din Oceanul Pacific. Distanţa străbătută de
b a l o n t r e b u i e să f i e d e ş a s e , ş a p t e m i i d e m i l e . D a c ă
v î n t u l ş i - a s c h i m b a t c î t d e c î t d i r e c ţ i a , se p o a t e s ă
n e f i î m p i n s f i e p e a r h i p e l a g u l M e n d a n a , f ie p e i n -
s u l e l e P o n i o t u, s a u d a c ă v i t e z a l u i a f o s t ma i m a r e
d e c î t p r e s u p u n e u , s e p o a t e s ă n e f i p u r ta t c h i a r, p î n ă
î n N o u a Z e e l a n d ă . Î n c a z u l d i n u r m ă, r e p a t r i e r e a
n o a s t r ă v a f i l uc r u u ş o r. Vo m p u t e a o r i u n d e s ă n e
adresăm englezilor sau maorilor '. Dacă, dimpotrivă,
acest ţărm aparţine'vreunei insule pustii din arhipe-
l a g u l i n s u l e l o r M i c r o ne s i e i , l u c r u d e c a re n e v o m d a
seama cînd vom ajunge în vîrful muntelui care stră-
j u i e ş t e ţ i n u t u l , a t u n c i v o m f i s i l i ţ i s ă n e a ş e ză m a c i ,
c a ş i c î n d n u ne - a r m a i f i d a t s ă p l e c ă m n i c i o d a t ă !
—N i c i o d a t ă ! s t r i gă r e p o r t e r u l , C y r u s d r a g ă , a i
spus tu „niciodată" ?
—E m a i b i n e s ă ne , p r e g ă t i m p e n t r u t o t c e p o a t e
f i m a i r ă u, — r ă s p u n s e i n g i n e r u l, — i a r d a c ă
situaţia
noastră va fi bună, vom avea mai tîrziu o surpriză
plăcută.
—B i n e z i s ! r ă s p u n s e P e n c r o ff . Ş i t r e b u i e d e a s e -
m e n e a să s p e r ă m c ă a c e a s t ă i n s u l ă , d a c ă î n t r- a d e v ă r
e s t e o i n s u l ă , n u s e a f l ă a ş e z a t ă î n a f a r ă d e ca l e a
o b i ş n u i t ă a v a p oa r e l o r ! A l t f e l , p r e a a m n i me r i t - o
prost !
—To a t e l e v o m ş t i d u p ă c e n e v o m u r c a î n v î r f u l
muntelui.
—D a r, d o m n u l e C y r u s , — î n t r e b ă H a r b e r t, — c r e -
d e ţ i c ă ve ţ i p u t e a f a c e m î i ne a c e s t u r c u ş ?
• — C r e d c ă da , — - r ă s p u n s e i n g i n e r u l , ■ — c u c o n -
d i ţ i a c a m a e s t r u l P e n c r o ff ş i c u t i ne s ă v ă d o v e d i ţ i
vînători dibaci.

1
Maori — indigenii din Noua Zeelandă. (N. R.)

W 97
 1
— E i , d o m n u l e C y r u s, d a c ă a ş f i e u a t î t d e s i g u r
c ă a m u n d e s ă - l f r i g, l a î n t o a r c e r e, p e c î t s l n t d e
sigur că îl voi aduce...
—• A d u v î n a t u l , P e n c r o ff , ş i v e i v e d e a _ ş i m i n u n e a
asta, răspunse inginerul.
H o t ă r î r ă c a i n g i n e r u l ş i r e p o r t e r u l s ă - ş i p e t re a c ă
z i u a l a C ă m i n, c a s ă c e r c e t e z e l i t o r a l u l ş i p la t o u l
s u p e r i o r, i a r N a b, H a r b e r t ş i m a r i n a r u l s ă s e d u c ă
în pădure, ca să reînnoiască provizia de lemne şi să
v î n e z e o r ic e p ă s ă r i s a u a n i m a l e , p e c a r e l e v o r î n t î l n i.
P l e c a r ă de c i p e l a o r a z e c e d i m i n e a ţ a, H a r b e r t p l i n
d e î n c r e de r e , N a b v e s e l ş i P e n c r o ff m o r m ă i t u l p e n t r u
el;
— D a c ă l a î n t o a r c e r e g ă s e s c f o c a c a să , î n s e a m n ă
c ă t r ă s ne t u l î n s u ş i a c o b o r î t s ă m i - l a p r i n d ă !
O l u a r ă t o ţ i t r e i î n s u s, de - a l u n g u l m a l u l u i ş i,
ajunşi la cotitura rîului, marinarul se opri, întrebîn-
du-i:
— Ce vom fi mai întîi v î n ă t o r i s a u t ă ie t o r i d e
lemne ? \
— V î n ă t o r i , r ă s p u n s e H a r b e r t . Vă d c ă To p a ş i î n -
ceput să adulmece, \
— - B i n e , h a i s ă v î nă m , r e l u ă m a r i n a r u l ; • d u p ă
a c e e a , n e î n t o a r c e m a i c i c a s ă n e f a c e m, p r o v i z i a d e
lemne.
D u p ă c e s m u l s e r ă t r e i c r e n g i d i n t r- u n b r a d, H a r-
b e r t , N a b ş i P e n c r o ff î l u r m a r ă p e To p ca r e s ă r e a
prin ierburile înalte.
De data aceasta, vînătorii, în loc s-o ia de-a lungul
r î u l u i , s e î n f u n d a r ă d e - a d r e p t u l î n i n i m a p ă d u r i i.
G ă s i r ă ş i a i c i a c e i a ş i c o pa c i , c e a m a i m a r e p a r t e d i n
f a m i l i a p i n i l o r. P e a l o c u r i , a c o l o u n d e e r a u m a i p u ţ i n
d e ş i , c r e ş t e a u p î l c u r i d e p i n i , c a re a t i n g e a u î n ă l ţ i m i
considerabile. Dezvoltarea lor dovedea că ţinutul în
c a r e se a f l a u e r a a şe z a t l a o l a t i t u d i n e m a i m a r e
decît presupunea inginerul. Dădură de cîteva lumi-
nişuri, presărate cu cioturi de copaci roase de vreme
şi lemne uscate, care alcătuiau rezerve bogate de

99
combustibil. După aceste luminişuri, crîngurile se în-
d e s e a u d i n n o u , d e v e n i n d a p r o a p e d e n e p ă t r u n s.
Era destul de greu să-ţi faci drum printre aceste
z i d u r i m a s i v e d e c o p a c i , u n d e n u s e af l a n i c i c e a ma i
mică potecă, aşa că marinarul îşi însemna din cînd
î n c î n d d r u m u l , r u p î n d r a m u r i ' ş i î m p r ă ş t i i n d u - l e.
Acestea aveau să fie lesne recunoscute la întoarcere.
S e p ă r e a î n s ă c ă g r e ş i s e d e pă r t î n d u - s e d e c u r s u l a p e i ,
p e c a re î l u r m a s e î n p r i m a l u i p l i m b a r e cu H a r b e r t,
c ă c i d u p ă o o r ă d e m e r s n u. v ă z u s e r ă î n c ă n i c i u n f e l
d e v î n a t . To p , c a r e a l e rg a p e s u b c r e n g i l e ce s e l ă s a u
p î n ă l a p ă m î n t , n u re u ş e a s ă s t î r n e a s c ă d e c î t n i ş t e
păsări, de care nu se puteau apropia. Nu întîlniră nici
u n c u r u c u s ş i p o a t e c ă a v e a u să f i e n e v o i ţ i s ă r e v i n ă
în partea mlăştinoasă a pădurii, acolo unde izbu-
t i s e r ă s ă p e s c u i a s c ă t e t r a ş i c u a t î t a s u c c e s.
—E i , P e n c r o ff ! s p u s e N a b c a m i r o n i c , — d ac ă
ăsta-i tot vînatul pe care îl aducem, nu va fi nevoie
de un foc prea mare ca să-l frigem.
—R ă b d a r e , N a b, — r ă s p u n s e m a r i n a r u l, — m ă
t e m c ă n u v î na t u l n e v a l i p s i l a î n t o a r ce r e !
—N - a i î n c r e d e r e î n d o m n u l S m i l h ?
—B a d a .
—Ş i n u c r e z i c ă v a i z b u t i s ă n e f a c ă f o c ?
—Vo i c re d e a t u n c i c î n d l e m ne l e v o r a r d e î n v a t r ă .
—D a c ă i n g i n e r u l a s p u s - o, s i g u r c ă v o m a v e a f o c !
—A s t a r ă m î n e de v ă z u t !
S o a r e l e n u a j u n s e s e î n c ă l a a m i a z ă, a ş a c ă e x p l o -
r a r e a c o n t i n u ă c u f o l o s , c ă c i Ha r b e r t d e s c o p e r i u n
copac, ale cărui fructe erau bune de mîncat. Era un
s o i d e p i n c a r e p r o d u c e u n f e l d e m i g d a le f o a r t e a p r e -
ciate în regiunile temperate ale Americii şi ale Euro-
p e i . M i g d a l e l e a c e s t e a e r a u c o a p t e ş i H a r be r t l e a r ă t ă
t o v a r ă ş i l o r s ă i ; t o ţ i t re i m î n c a r ă c u p o f t ă.
— E i , — s p u s e P e n c r o ff, — a v e m a l g e î n l o c d e
pîine, scoici crude în loc de carne şi migdale ca de-
s e r t . Ă s t a - i p r î n z u l u n o r oa m e n i c a r e n u a u n i c i m ă -
car un chibrit în buzunar .
 •— Nu e bine să te plîngi, răspunse Harbert
—N u m ă p l î n g, b ă i e t e , z i s e P e n c r o ff . S î n t î n s ă . d e
părere că prea e rară carnea în prînzurile noastre |
—To p a z ă r i t c e va !. . . s t r i g ă N a b , r e p e z i n d u - s e î n -
t r- u n d e s i ş î n c a r e c î i ne l e d i s p ă r u s e l ă t r î n d .
L ă t r ă t u r i l e l u i To p r ă s u n a u î n s o ţ i t e d e u n g u i ţ a t
ciudat.
M a r i n a r u l ş i H a r be r t s e l u a r ă d u p ă N a b . D a c ă d i n
î n t î m p l a r e To p d ă d u s e d e v î n a t , n u e r a m o m e n t u l s ă
s e d i s c u t e a c u m c u m î l v o r f r i g e , c i d o a r cu m s ă p u n ă
mîna pe el.
V î n ă t o r i i i n t r a r ă î n d e s i ş ş i v ă z u r ă p e To p l u p t î n -
d u - s e c u u n a n i m a l p e c a r e î l a p uc a s e d e o u r e c h e.
E r a u n f e l d e p o r c , l u n g d e v r e o d o u ă p i c i o a re ş i j u -
mătate, cu spinarea de un cafeniu închis şi cu burta
d e c u l o a re m a i d e s c h i s ă . Av e a p ă r u l r a r ş i a s p r u, i a r
d e g e t e l e c e l o r p a t r u p i c i o a re , î n c l e ş t a t e î n p ă m î n t î n
c l i p a a c e e a , e r a u u n i t e p r i n t r- o p i e l i ţ ă .
H a r b e r t r e c u n o s c u î n e l u n „ c a b l a i " . A c e s t a a p a r-
ţine uneia din cele mai mari specii din familia roză-
t o a r e l o r.
D a r a n i m a l u l n u se z b ă t e a ş i n u î n c e r c a s ă s e a p e r e.
R o s t o g o l e a p r o s t e ş t e n i ş t e o c h i b u l b u c a ţ i, î n f u n d a ţ i î n
perniţe de grăsime. Poate că vedea oameni pentru
prima oară.
Î n t i m p c e N a b se r e p e z i s ă - l o m o a r e, s t r î n g î n d
b i n e c i o m a g u l î n m î nă , \ a n i m a l u l s c o a s e u n g r o h ă i t,
s m u l g î n d u - s e d i n c o l ţ i i l u i To p , c a r e r ă m a s e d o a r c u
o b u c ă ţ i c ă d e u r e c h e î n t r e d inţi, s e r e p e z i l a H a r b e r t,
pe care aproape că-l trînti\ la pămînt şi dispăru în
pădure.
— A h, t i c ă l o s u l ! s t r i g ă P e n c r o ff .
O p o r n i r ă t o ţ i t r e i î n g o a n a m a r e p e u r m e l e l u i To p
ş i c î n d s ă - l a j u n gă , a n i m a l u l d i s p ă r u î n a p a u n u i
i a z m a re , c e s e î n t i n d e a l a u m b r a u n o r p i n i s e c u l a r i .
N a b , H a r b e r t ş i P e n c r o ff r ă m a s e ră p e l o c n e m i ş -
c a ţ i . To p s e a r u n c a s e î n a p ă , da r c a b i a i u l , a s c u n s î n
f u n d u l b ă l ţ i i , n u e r a de g ă s i t .

101.
 . — - S ă a ş t e p t ă m a i c i , s p u s e t î n ă r u l. Va f i n e v o i t s ă
i a s ă l a s u p ra f a ţ ă c a s ă re s p i r e .
■— N-are să se înece ? întrebă Nab.
— N u , — r ă s p u n s e H a r be r t , • — a r e l a b e c u d e g e -
t e l e u n i t e p r i n t r- o p i e l i ţ ă . A s t a n e a r a t ă că e s t e î n
s t a r e s ă t ră i a s c ă ş i î n a p ă ş i pe u s c a t. H a i s ă - l p î n -
dim.
To p r ă m a s e î n a p ă , i a r P e n c r o ff ş i c e i d o i t o v a r ă ş i
a i s ă i s e d u s e r ă ş i s e p o s t a r ă f i e c a r e î n t r- u n l o c p e
m a l , î n c î t s ă o p re a s c ă d i n t o a t e pă r ţ i l e r e t r a g e r ea c a -
b i a i u l u i , p e c a r e d i n e l e î l c ă u t a , î n o t î n d î n t r- u n a.
H a r b e r t n u s e î n şe l a s e . D u p ă c î t e va m i n u t e, a n i -
m a l u l i e ş i l a s u p ra f a ţ a a p e i : To p î l a j u n s e d i n t r- o
s ă r i t u r ă ş i î l î m p i e d i c ă s ă s e s c u f u n d e d i n n o u . P e s te
alte cîteva minute, cabiaiul era tîrît pînă la mal şi
r ă p u s d e N a b c u o l o v i t u r ă d e c i o m a g.
— U r r a ! s t r i g ă P e n c r o ff c a r e î n t r e b u i n ţ a c u p l ă -
cere acest strigăt de triumf. Un singur cărbune a-
p r i n s s ă a v e m ş i r oz ă t o r u l v a f i m î n c a t c u o a s e c u
tot !
P e n c r o ff s ă l t ă a p o i p r a d a p e u m ă r ş i, s o c o t i n d d u p ă
s o a r e c ă ' t r e b u i a să f i e o r a d o u ă , d ă d u s e m na l u l î n -
toarcerii.
I n s t i n c t u l l u i To p l e f u d e m a r e f o l o s v î n ă t o r i l o r
care, mulţumită inteligentului animal, găsiră cu uşu-
r i n ţ ă c a l e a s p r e C ă m i n. Î n t r- o j u m ă t a t e d e o r ă e r a u
la cotitura rîului.
A c i , P e n c r o ff î n j g h e b ă r e p e d e o p l u tă , a ş a c u m f ă -
c u s e ş i p r i m a oa r ă , d e ş i l u c r u l i s e p ă re a z a d a r n i c ,
d e o a r e c e n u a v e a u f o c . S e î n t o a r s e r ă l a C ă m i n, t r ă -
gînd pluta de-a lungul rîului.
D a r l a c i nc i z e c i d e p a ş i de a d ă p o s t u l l o r, m a r i na r u l
s e o p r i , s c o a s e d i n n o u u n u r a f o a r t e p u t e r n i c ş i ar ă t ă
cu mîna spre faleză, strigînd :
— Harbert ! Nab ! Priviţi !
D e a s u p r a s t î nc i l o r s e r i d i c a î n v ă l ă t u c i n d u - s e u n n o r
de fum.

83
 CAPITOLUL X

O invenţie a inginerului. Ce îl preocupă pe

Cyrus Smith. Plecarea spre munte. Pădurea. Regiu-
ne vulcanică. Fazanii. Berbecii sălbatici. Primul
platou. Tabăra de noapte. Creştetul conului.

Peste cîteva minute, cei trei vînători se aflau în

f a ţ a u n u i f o c c a r e a r d e a ve s e l . C y r u s S m i t h ş i r e p o r-
t e r u l ş e d e a u a l ă t u r i . î n m ă r m u r i t , P e n c r o ff p r i v e a , c î n d
l a u n u l , c î n d l a c e l ă l a l t , ţ i n î n d v î n a t u l î n b r a ţe .
— E i b i n e , d r a g u l m e u, a c u m c e s p u i ? s t r i g ă re -
p o r t e r u l . Av e m f o c , u n f o c a d e vă r a t , l a c a r e v o m f r i ge
foarte bine vînatul ăsta minunat, din care abia aştept
să ne înfruptăm !
• — D a r c i n e a a p r i n s f o c u l ? î n t r e b ă P e n c r o ff .
-— Soarele !
G e d e o n S p i l e t t s p u n e a a d e v ă r a t . S o a r e le l e d ă r u i s e
c ă l d u r a d e c a r e s e m i n u n a a t î t d e m u l t P e n c r o ff . M a -
rinarului nu-i venea să-şi creadă ochilor şi era atît de
uimit, încît nici nu-i trecea prin minte să pună în-
trebări inginerului.
— A ţ i a v u t o l e n t i l ă , d o m n u l e S m i t h ? î n t r e b ă H a r-
b e r t p e C y r u s S m i t h.
■ — N u , c o p i l u l m e u , r ă s p u n s e acesta, d a r m i - a m
făcut una.
Le arătă apoi instrumentul care ii servise drept
l e n t i l ă . S c o s e se p u r ş i s i m p l u g e a m u r i l e d e l a c e a s u l
lui şi de la ceasul reporterului. După^ ce le umpluse
c u a p ă , l e l i p i s e m a rg i n i l e c u p u ţ i n ă h u m ă , f ă c î n d
a s t f e l o a d e v ă r a t ă l e n t i l ă , c u a j u t o r u l c ă r e i a ap r i n s e s e
u n m ă n u n c h i d e m u şc h i u s c a t , c o n c e n t r î n d a s u p r a l u i
razele soarelui.
Marinarul cercetă cu luare-aminte instrumentul,
a p o i s e u i t ă l u n g l a i n g i n e r, f ă r ă să s c o a t ă o v o r b ă .
P e n t r u e l , C y r u s S m i t h d e v e n i s e u n o m ne m a i p o m e -
n i t , î n z e s t r a t c u p u t e r i s u p r a o m e n e ş t i . Ve n i n d u - ş i î n
cele din urmă în fire, strigă :

103
 — N o t a ţ i l u c r u l a c e s t a , d o m n u l e S p i l e t t, n o t a ţ i - l î n
carnetul dumneavoastră.
— A m n o t a t , r ă s p u n s e re p o r t e r u l .
D u p ă a c e e a , a j u t a t d e Na b , m a r i n a r u l f ă c u o f r i -
g a r e ş i c a b i a i u l , b i n e c u r ă ţ a t , a ş e z a t d e a s u p ra f l ă c ă r i i
v i i ş i s c î n t e i e t oa r e , î n c e p u î n c u r î n d s ă s e r u m e n e a s c ă ,
întocmai ca un purcel de lapte.
Căminul redevenise mai plăcut, nu numai fiindcă
f l a c ă ra d i n v a t r ă î n c ă l z e a c o r i d o a r e l e, c i ş i p e n t r u c ă
p e r e ţ i i d e s pă r ţ i t o r i d e p i e t r i ş a m e s t e c a t c u n i s i p f u -
seseră refăcuţi.
După cum se vedea, inginerul şi tovarăşul său
nu-şi pierduseră timpul. Cyrus Smith se întremase
d e s t u l d e b i n e ş i - ş i p u se s e l a î n c e r c a r e p u t e r i l e , c ă -
ţ ă r î n d u - s e p e p l a t o u l s u p e r i o r. D e p e a ce a s t ă î n ă l -
ţ i m e , o c h i i s ă i , o b i ş n u i ţ i să a p r e c i e z e d i s t a n ţ e l e, c e r-
c e t a se r ă m u l t ă v r e m e c re ş t e t u l c o n u l u i p e c a re d o -
r e a s ă se u r c e a d o u a z i . M u n t e l e , a ş e z a t la v r e o ş a s e
m i l e s p r e n o r d - v e s t , pă r e a s ă s e r i d i ce l a t r e i m i i
c i n c i s u t e de p i c i o a r e d e a s u p r a n i v e l u l u i m ă r i i. P r i n
u r m a r e , p r i v i r e a u n u i o b s e r v a t o r c ă ţ ă ra t î n v î r f u l
l u i p u t e a s ă s t ră b a t ă o r a z ă d e c e l p u ţ i n c i n c i ze c i d e
m i l e . S e p u t e a p re v e d e a d e c i c ă n u - i v a f i g r e u l u i
C y r u s S m i t h s ă d e z l e ge p r o b l e m a , c ă r e ia î i d ă d e a p e
b u n ă d r e p t a t e o î n s e m n ă t a t e d e o s e b i t ă, s t a b i l i n d d a c ă
s e a f l a u pe „ u n c o n t i n e n t s a u o i n s u l ă " .
Î n s e a r a a c e e a m î n c a r ă m a i b i n e. C a r n e a d e c a -
blai se dovedi minunată, iar cina fu completată cu
a l g e ş i m i g d a l e d e p i n . I n g i n e r u l n u p r e a v o r b i, f i i n d
preocupat de proiectele pentru ziua următoare.
O d a t ă s a u de d o u ă o r i , P e n c r o ff î ş i s p u s e p ă r e -
r e a a s u p ra c e l o r c e a r f i d e f ă c u t , d a r i n g i n e r u l , ca r e
e r a u n o m c h i b z u i t , s e m u l ţ u m i s ă d e a d i n c a p.
— M î i n e , — s p u s e e l d i n n o u, — v o m ş t i c e a v e m
de făcut, şi vom acţiona în consecinţă !
După cină, aşezară cîteva braţe de lemne peste
t ă c i u n i i d i n v a t ră ş i o a s p e ţ i i C ă m i n u l u i, î m p r e u n ă c u
c r e d i n c i o s u l To p , s e c u l c a r ă ş i a d o r m i r ă a d î n c . N i c i
u n i n c i d e n t n u v e n i să t u l b u r e n o a p t e a l i n i ş t i t ă, ia r
a d o u a z i , l a 2 9 m a r t i e , o d i h n i ţ i ş i b i n e d i s p u ş i, n a u -

104
fragiaţii se pregătiră să întreprindă excursia care
a v e a să h o t ă r a s c ă s o a r t a l o r.
I s p r ă v i r ă p r e g ă t i r i l e d e p l e c a re . L u a r ă c u e i r e s t u -
r i l e v î n a t u l u i , d i n c a r e c ă l ă t o r i i n o ş t r i s e p u te a u
h r ă n i î n c ă d o u ă z e c i ş i p a t r u d e o re . D e o a r e c e s t i -
clele ceasurilor inginerului şi reporterului fuseseră
p u s e l a l o c , P e n c r o ff a r s e d i n n o u o b u ca t ă d e
c î r p ă , c a r e u r m a s ă l e s e r v e a s c ă d r e p t i a sc ă ; c î t
despre cremene, erau siguri că vor găsi din belşug
pe aceste terenuri vulcanice.
L a o r a ş a p t e ş i j u m ă t a t e d i m i n e a ţa , e x p l o r a t o r i i
n o ş t r i , î n a r m a ţ i c u c i o m e g e , p ă r ă s i r ă C ă m i n u l. U r-
m î n d s f a t u l l u i P e n c r o ff, e i h o t ă r î r ă s ă a p u c e d r u m u l
p r i n p ă d u r e , p e c a r e î l m a i s t r ă b ă t u s e r ă o d a t ă, u r-
m î n d s ă s e î n t o a rc ă p e a l t ă c a l e . D e a l t f e l, e ra d r u -
mul cel mai scurt spre munte. O luară deci pe ma-
l u l s t î n g a l r î u l u i , p ă r ă s i n d u - l a c o l o u n d e f ă c ea u n
c o t s p r e s u d - v e s t . R e g ă s i r ă p o t e c a cr o i t ă î n a j u n p e
s u b c o p a c i i c u f r u n z i ş b o g a t ş i l a o r a n o u ă, C y r u s
S m i t h ş i t o v a r ă ş i i l u i a t i n s e s e r ă m a rg i n e a d e a p u s
a pădurii,
Solul, pînă aici puţin accidentat, mlăştinos la în-
c e p u t , u s c a t ş i n i s i p o s m a i d e p a r t e , s e r i d ic a î n p a n t ă
u ş o a r ă , u r c î n d de l a l i t o r a l s p r e i n t e r i o r u l ţ i n u t u l u i.
Văzură cîteva animale fugind cu repeziciune prin
p ă d u r e . To p s e l u a s p r i n t e n d u p ă e l e , d a r s tă p î n u l
s ă u î l c h e m a i m e d i a t î n a p o i , c ă c i n u p e n t r u a c e a s ta
v e n i s e r ă ş i a v e a U t i m p s ă l e u r m ă re a s c ă m a i t î r z i u .
C y r u s S m i t h n u e r a o m u l c a r e s ă l a s e p e n t r u a l te
l u c r u r i c e e a c e - ş i p u s e s e î n g î n d . Ş i ac e l a c a r e a r f i
a f i r m a t c ă î n a c e s t e c l i pe i n g i n e r u l e r a a t e n t l a ţ i -
n u t u l p e c a r e - l s t r ă b ă t e a u ş i l u a î n se a m ă r e l i e f u l
s o l u l u i s a u p r o d u s e l e n a t u r a l e p e c a re l e o f e r e a , a r
f i r ă m a s d e m i nc i u n ă .
L a o r e l e z e c e , s e o p r i r ă pe n t r u c î t e v a m i n u t e . L a
ieşirea din pădure, sistemul muntos al ţinutului li
s e î n f ă ţ i ş a c î t s e p o a t e d e l i m p e de . M u n t e l e c e l î n a l t
e r a a l c ă t u i t d i n d o u ă c o n u r i . P r i m u l , t r u n c h i a t, a v î n d
o î n ă l ţ i m e d e a p r o x i m a t i v d o u ă m i i c i n c i s u t e de
picioare,-era susţinut de nişte lanţuri lăturalnice de
munţi, ce se ramificau ca o gheară uriaşă înfiptă în

105
pămînt. Intre aceste metereze naturale se adînceau
nişte văi înguste, împădurite. Pîlcurile de copaci
a j u n g e a u p î nă l a p l a t f o r m a c o n u l u i t r u n c h i a t. P e
c o a s t a n o r d - e s t i c ă a m u n t e l u i , v e ge t a ţ i a e r a m a i s ă -
r a c ă ş i se z ă r e a u a c i n i ş t e b r a z d e d e s t u l de a d î n c i,
c a r e e r a u p r o b a b i l s c u rg e r i d e l a v ă .
P e p r i m u l c o n s e s p r i j i n e a u n a l d o i l e a, u ş o r r o -
t u n j i t l a v î r f ş i p u ţ i n c a m î nc l i n a t , s e m ă n î n d c u o
u r i a ş ă p ă l ă r i e r o t u n d ă , l ă s a t ă pe o p a r t e . P ă r e a
f o r m a t d i n t r- u n p ă m î n t s t e r p, s t r ă p u n s i c i , co l o d e
s t î n c i r o ş i a t i c e . A c e s t a e r a p i sc u l p e c a r e t r e b u i a u
s ă - l a t i n g ă ş i c r e a s t a l a n ţ u r i l o r l ă t u ra l n i c e d e m u n ţ i
p ă r e a c e a m a i b u n ă c a l e d e u r m a t î n a ce a s t ă d i -
recţie.
— ' S î n t e m pe t e r e n v u l c a n i c , s p u s e C y r u s S m i t h ,
care începuse urcuşul, urmat de tovarăşii săi. Suiau
a c u m c oa s t a u n u i a d i n t r e m u n ţ i i c a r e s u s ţ i n e a u c o -
nul trunchiat, urmînd un drum care şerpuia în po-
v î r n i ş, u ş u r î n d u - l e a s t f e l c a l e a s p r e p r i m u l p l a t o u
al muntelui.
S o l u l r ă s c o l i t d e s i g u r d e e r u p ţ i i v u l c a n i c e e ra a c -
c i d e n t a t . Ic i , c o l o , z ă c e a u b l o c u r i e r a t i c e n u me -
r o a s e s f ă r î m ă t u r i d e b a z a l t , p i a t ră p o n c e ş i o b s i -
diana2. Cîţiva brazi înalţi, din familia celor care
alcătuiau hăţişurile de nepătruns din fundul văilor
înguste dintre aceşti munţi, formau aici grupuri
răzleţe.
î n t i m p u l p r i m e i p ă r ţ i a u r c u ş u l u i, p e p o v î r n i ş u -
r i l e d e l a p oa l e l e m u n t e l u i , H a r b e r t de s c o p e r i u r m e
c a r e a r ă t a u c ă p e a c o l o t r e c u s e r ă n u de m u l t n i ş t e
a n i m a l e m a r i , p o a t e c h i a r f i a re s ă l b a t i c e.
—S - a r p u t e a c a f i a r e l e a s t e a s ă n u n e c e d ez e
c h i a r a t î t de u ş o r m o ş i a l o r, s p u s e P e n c r o ff.
—A t u n c i , — r ă s p u n s e re p o r t e r u l , c a r e v î n a se t i -
g r i î n I n d i i ş i l e i î n A f r i c a , — v o m av e a g r i j ă s ă

1
Blocuri eratice —■ sfărîmături de stîncă, ce par a fi fost
transportate departe de formaţiile cărora aparţineau. (N. l i . )
2
Obsidiana — substanţă minerală de origine vulcanică, care
are înfăţişarea sticlei topite : e de culoare neagra sau de un
verde foarte închis. (N. R.)

106
n e d e s c o t o r o s i m d e e l e . P î n ă u n a al t a , t r e b u i e s ă
fim însă foarte atenţi !
î n c e t u l c u î n c e t u l , a j u n g e a u î n r e g i u n i m a i î n a l t e.
D r u m u l e r a l u n g, d i n p r i c i n a o c o l u r i l o r p e c a r e le
făceau şi a piedicilor pe care le întîlneau, îngreu-
n î n d u - l e a s t f e l c a l e a . C î t e o d a t ă , s e p o m e n e a u l a m a r-
g i n e a u n o r p r ă pă s t i i a d î n c i ş i a t u n c i e r a u n e v o i ţ i s ă
le înconjoare, făcînd calea întoarsă, pentru a căuta
o p o t e c ă pe u n d e s ă p o a t ă t r e c e . D i n a c e a s t ă c a u z ă
p i e r d e a u ş i t i m p ş i e n e rg i e . L a a m i a z ă, c î n d m i c u l
grup de călători se opri să prînzească la poalele
u n u i p î l c d e b r a z i , l î n g ă u n r î u l e ţ c e c u rg e a î n c a s -
cade, se aflau de-abia la jumătatea drumului ce du-
c e a l a p r i m u l p l a t o u, p e c a r e se p ă r e a c ă n u a v e a u
s ă - l a t i n g ă de c î t l a c ă d e r e a n o p ţ i i .
D i n l o c u l u n d e s e a f l a u v e d e a u m a r e a, l a rg î n -
tinsă în faţa lor ; dar în dreapta, privirea le era
o p r i t ă d e p r o m o n t o r i u l a sc u ţ i t d i n s u d - e s t ş i n u p u -
teau să ştie dacă nu cumva coasta se unea prin-
t r- u n c o t b r u s c c u u n ţ i n u t m a i d e pă r t a t . L a s t î n g a ,
s p r e n o r d, r a z a l o r v i z u a l ă s e m ă re a c u c î t e v a m i l e.
To t u ş i , ş i î n d i r e c ţ i a a c e a s t a p r i v i r e a l i s e i z b e a
d e c o a s t a c i u d a t t ă i a t ă a u n u i m u n t e, c a r e p ă r e a
să formeze sprijinul cel mai puternic al conului cen-
t r a l . D u p ă c u m se v e d e , î n t r e b a r e a c a r e - l f r ă m î n t a
p e C y r u s S m i t h î n c ă n u p u t e a f i d e z l e g a t ă.
L a o r a u n u, c ă l ă t o r i i r e l u a r ă u r c u ş u l. Tr e b u i r ă s ă
c o t e a sc ă p i e z i ş s p r e s u d - v e s t , î n f u n d î n d u - se î n n i ş t e
tunsuri destul de dese. Aici întîlniră mai multe pe-
r e c h i d e ga l i n a c e e d i n f a m i l i a f a z a n i l o r, ca r e z b u r a u
p e s u b c r e n g i l e c o p a c i l o r.
E r a u „ t r a g o pa n i " , n i ş t e p ă să r i î m p o d o b i t e c u o
g u ş ă c ă r n oa s ă ş i c u d o u ă c o r n i ţ e s u b ţ i r i , ci l i n d r i c e ,
a ş e z a t e d e a s u p r a o c h i l o r. L a p ă s ă r i l e a c e s t e a, d e m ă -
r i m e a c oc o ş u l u i , f e m e l a e r a de c u l o a r e c a f e n i e î n î n -
tregime, iar bărbătuşul se împăuna cu . un penaj
r o ş u, s t r ă l u c i t o r, s t r o p i t c u p u n c t e a l b e . C u o p i a t r ă
aruncată cu îndemînare Gédéon Spilett ucise un ast-
f e l d e f a z a n , p e c a r e P e n c r o ff , î n f o m e t a t d e a t î t a
cale, îl privi cu lăcomie,

107
 Părăsind desişul, exploratorii noştri urcară un po-
v î r n i ş f o a r t e a b r u p t , s p r i j i n i n d u - s e u n u l d e a l t u l. A t i n -
s e r ă a s t f e l u n p r a g s u p e r i o r, p r e să r a t c u c o p a c i ra r i ,
al cărui sol se vedea limpede că era de origine vul-
c a n i c ă . Tr e b u i a u s - o i a a c u r n s p r e r ă să r i t , u r m î n d
un drum şerpuit, pentru a urca mai uşor pantele
f o a r t e r e pe z i , ş i f i e c a r e t re b u i a s ă a l e a g ă c u g r i j ă
l o c u l u n d e u r m a să - ş i p u n ă p i c i o r u l . N a b ş i H a r b e r t
m e rg e a u î n f r u n t e a c o l o a n e i . P e n c r o ff î n u r m ă ; î n -
t r e e i p ă şe a u C y r u s ş i r e p o r t e r u l . F ă r ă î n d o i a lă c ă
a n i m a l e l e c a r e t r ă i a u p e a c e s t e î n ă l ţ i m i, ş i s e v e -
d e a u u r m e de s t u l e , n u p u t e a u f i d e c î t c a p r e n e g r e
s a u c i u t e , a c e s t e a f i i n d m l ă d i oa s e ş i c u p a s u l s i g u r.
Z ă r i r ă c h i a r t r e c î n d u n e l e d i n t r e e l e . L a v e d e r e a l o r,
P e n c r o ff s t r i gă :
— Ia te uită, nişte oi !
Se opriră cu toţii la cincizeci de paşi de vreo cinci,
ş a s e a n i m a l e m a r i , c u c o a r ne g r o a s e, t u r t i t e l a v î r f
ş i a d u s e s p r e s pa t e , a v î n d b l a n a d e a s ă , c u f i r e l u n g i
şi mătăsoase, de culoare roşcată.
N u e r a u o i o b i ş n u i t e , c i a p a r ţ i n e a u u n e i s pe c i i r ă s -
pîndite de obicei în regiunile muntoase ale zonelor
temperate. Harbert le numi „mufloni".
—S î n t b u n i d e f r i p t u r ă ? î n t r e b ă m a r i n a r u l . ,
—D a , r ă s p u n s e Ha r b e r t .
—A t u n c i t o t o i s î n t ! h o t ă r î P e n c r o ff .
S t î n d n e m i ş c a ţ i î n t r e b l oc u r i l e d e b a z a l t , m u f l o n i i
p r i v e a u c u n i ş t e o c h i m i r a ţ i , c a r e pă r e a u c ă v ă d
p e n t r u p r i m a o a ră f i i n ţ e o m e n e ş t i , a p o i , s p e r i i n d u - s e,
dispărură brusc, sărind peste stînci.
— L a r e v e d e r e ! l e s t r i g ă P e n c r o ff, c u u n a e r a t î t
d e c a ra g h i o s , î n c î t G e d e o n S p i l e t t , H a r b e r t ş i N a b
i z b u c n i r ă î n r î s.
Urcară apoi mai departe. Pe unele pante se ob-
s e r v a u a de s e a u r m e d e l a v ă , a ş e z a t e d u p ă u n d e s e n
c a p r i c i o s. P e d r u m u l c e - l u r m a u c ă l ă t o r i i n o ş t r i, se
r i d i c a u d i n c î n d î n c î n d m i c i s o l f a t a r e ', p e c a r e
e r a u s i l i ţ i s ă l e o c o l e a s c ă . î n u ne l e l o c u r i , s u l f u l s e
d e p u s e s e s u b f o r m ă d e c r i s t a l e , a m e s t e c a t c u a l te

i Solfatare — vulcani ce aruncă gaze de sulf etc. (N.T.)j

108
m a t e r i i , c a r e e r u p. d e o b i c e i î n a i n t e a l a v e i. D i n t r e
a c e s t e a , s e v e d e a u i c i , c o l o g r ă m ă j o a r e de r o c i c u
structura neregulată şi care fuseseră supuse la tem-
p e r a t u r i î n a l t e ş i s t r a t u r i d e c e n u ş ă a l b i c i o a s ă, f ă -
c u t ă d i n t r- o s p u z ă d e m i c i c r i s t a l e d e c ua r ţ .
In p r e a j m a p r i m u l u i p l a t o u, f o r m a t d e s e c ţ i u n ea
c o n u l u i i n f e r i o r, u r c u ş u l d e v e n i m a i a ne v o i o s . P e l a
o r e l e p a t r u, d e p ă ş i s e r ă z o n a c o p a c i l o r. I c i, c o l o s e
m a i r i d i c a u c î ţ i v a p i n i d e s f r u n z i ţ i , c u c re n g i r ă s u -
c i t e , c a r e a v e a u m u l t ă re z i s t e n ţ ă , d e v r e me c e t r ă -
i a u l a a c e a s t ă î n ă l ţ i m e , e x p u ş i v î n t u r i l o r d i n l a rg .
S p r e n o r o c u l i n g i n e r u l u i ş i a l t o va r ă ş i l o r s ă i , t i m -
p u l e r a f r u m o s ş i a t m o s fe r a l i n i ş t i t ă, c ă c i u n v î n t
puternic l a t r e i m i i d e p i c i o a r e î n ă l ţ i m e l e - a r f i s t â n -
j e n i t u r c u ş u l . Prin a e r u l s t r ă ve z i u c e r u l s e v e d e a
limpede la orizont. În jurul lor domnea o linişte
d e p l i n ă . N u m a i v e d e a u s o a r e l e , c ă c i a c e s ta s e a f l a
acum după conul superior care le acoperea pe ju-
m ă t a t e ve d e r e a s p r e a p u s şi a c ă r u i u m b ră u r i a ş ă
s e î n t i n d e a p î nă l a l i t o r a l , c r e s c î n d pe m ă s u r ă c e
s o a r e l e s c ă p a t a . L a r ă s ă r i t î n c e p u r ă s ă s e r i d ic e n i ş t e
n e g u r i , n u c h i a r n o r i , c i m a i m u l t o c e a ţ ă u ş oa r ă ,
p e c a re r a z e l e s o a r e l u i o c o l o r a u î n t o a t e n u a n ţe l e
spectrului.
C i n c i s u t e d e p i c i o a r e î i m a i d e s p ă r ţe a u p e e x p l o -
r a t o r i d e p l a t o u l u n de d o r e a u s ă a j u n g ă , u r m î n d să
poposească acolo peste noapte, dar aceste cinci sute
de picioare ajunseră să fie mai bine de două mii, din
pricina nenumăratelor ocoluri pe care erau nevoiţi
s ă l e f a c ă . P ă m î n t u l l e f u g e a d e s u b p ic i o a r e . Î n
unele locuri, pantele erau atît de abrupte, încît alu-
n e c a u pe s t r a t u r i l e d e l a v ă , a l e c ă r u r î n c r e ţ i t u r i f u -
s e s e r ă r oa s e d e i n t e m p e r i i , ş i n u m a i o fe r e a u p u n c t e
b u n e d e s p r i j i n. î n c e t u l c u î n c e t u l s e î n s e ra ş i e r a
aproape întuneric atunci cînd Cyrus Smith şi tova-
r ă ş i i s ă i , f o a r t e t r u d i ţ i d e u r c u ş u l c a r e ţ i n u se ş a p t e
o r e , a j u n s e ră p e p l a t o u l p r i m u l u i c o n .
A c u m t r e b u i a u să - ş i a ş e z e t a b ă r a. P e n t r u a m a i
p r i n d e p u t e r i , s i m ţ e a u n e v o i a u n e i m e s e b u ne ş i a
somnului. Al doilea con al muntelui se sprijinea pe
o b a z ă de s t î n c i , î n m i j l o c u l c ă r o r a g ă s i r ă c u d e s -

109
t u l ă u ş u r i n ţ ă u n a dă p o s t . C o m b u s t i b i l n u p r e a e r a.
To t u ş i p u t e a u f a c e f oc c u m u ş c h i ş i c u v r e a sc u r i d i n
tufişurile care acopereau platoul. În timp ce mari-
n a r u l p r e g ă t e a v a t r a d i n p i e t r e a n u m e a ş e z a te , N a b
ş i H a r b e r t a d u na u u s c ă t u r i p e n t r u f o c . S e î n t o a r se r ă
curînd cu o încărcătură destul de mare de ierburi
u s c a t e . C u a j u t o r u l u n e i p i e t r e d e c re m e n e , a b u c ă ţ i i
de cîrpă arsă şi a lui Nab, care sufla cu putere, se
aprinse curînd un foc care pîlpîia vesel la adăpos-
t u l s t î n c i l o r.
A c e s t f o c e r a m e n i t d o a r s ă î n d u l ce a s c ă t e m p e -
r a t u r a c a m s c ă z u t ă a n o p ţ i i ş i n u pe n t r u a f r i g e f a -
z a n u l v î n a t , c ă c i N a b d o r e a să - l p ă s t r e z e p e n t r u a
doua zi. Cina fu compusă din resturile cabiaiului şi
d i n c î t e v a d uz i n i d e m i g d a l e d e p i n . L a şa s e ş i j u -
mătate terminaseră.
L u i C y r u s S m i t h î i v e n i î n g î n d s ă e x p l o r e z e, l a
l u m i n a s l a b ă a î n s e r ă r i i , l a rg a b a z ă c i r c u la r ă p e
c a r e se s p r i j i n e a c o n u l s u p e r i o r a l m u n t e l u i. î n a i n t e
d e a s e o d i h n i , e l v o i a s ă ş t i e d a c ă a c e s t c o n p u t ea
f i o c o l i t p e l a ba z ă , d a c ă c o a s t e l e p r e a r e p e z i i - a r f i
î m p i e d i c a t s ă a j u n g ă p î n ă î n v î r f u l l u i . L u c r u l ac e s t a
î l f r ă m î n t a s e m u l t , c ă c i e r a f o a r t e p o s i b i l c a, î n p a r-
tea spre care se înclina conul, adică spre nord, să
nu poată fi urcat. Ori, dacă pe de o parte se putea
î n t î m p l a c a e i s ă n u p o a t ă a t i n g e p i sc u l m u n t e l u i,
i a r p e d e a l t a s ă n u p o a t ă o c o l i n i c i b a z a c o n u l u i,
n u a v e a u c u m s ă c e r c e t e z e p a r t e a d i n s p re a p u s a ţ i -
n u t u l u i ş i s c o p u l u r m ă r i t a r f i da t g r e ş î n o a r e c a r e
măsură.
D e a c e e a , f ă r ă s ă ţ i n ă s e a m ă d e o b o s ea l ă , i n g i n e -
r u l î n c e p u s ă c e r c e t e z e m a rg i n e a ci r c u l a r ă a p l a -
toului, îndreptîndu-se spre nord, lăsîndu-i pe Pen-
c r o ff ş i p e N a b s ă p r e g ă t e a s c ă c u l c u ş u r i l e , i a r p e
G e d e o n S p i l e t t s ă - ş i î n se m n e î n t î m p l ă r i l e z i l e i . I I
întovărăşea numai Harbert.
N o a p t e a e r a f r u m o a s ă ş i l i n i ş t i t ă , i a r î n t u ne r i c u l
n u s e l ă s a se î n c ă . C y r u s S m i t h ş i t î n ă r u l s ă u
î n s o ţ i t o r u m b l a u u n u l l î n g ă a l t u l f ă r ă s ă - ş i v o r-
b e a s c ă . Î n u n e l e l o c u r i , p l a t o u l s e d e s c h i d e a l a rg
î n f a ţ a l o r ş i p u t e a u s ă î n a i n t e z e c u u ş u r i n ţ ă. î n

110
alte locuri, el era acoperit de sfărîmăturile prăbuşi-
r i l o r, n e l ă s î n d c a t r e c e r e d e c î t o p o t e c ă î n g u s tă , p e
c a r e d o i i n ş i n u p u t e a u m e rg e a l ă t u r i . Ş i i a t ă c ă,
după douăzeci de minute de mers, Cyrus Smith şi
H a r b e r t f u r ă ne v o i ţ i s ă s e o p r e a s c ă . Î n a c e l l o c , ce l e
două conuri ale muntelui erau cu desăvîrşire supra-
puse, formînd o singură pantă neîntreruptă de vreo
s t r e a ş i n ă ş i e r a c u n e p u t i n ţ ă s ă o c o l e ş t i a c e s t e p o v î r-
n i ş u r i c u î n c l i n a re d e a p r o a p e ş a p t e z e c i d e g r a d e.
Dar dacă inginerul şi tînărul erau siliţi să renunţe
l a o c o l u l p l a t o u l u i , a v e a u î n s c h i m b p u t i n ţ a s ă re i a
urcuşul direct al conului.
î n t r- a d e v ă r, î n fa ţ a l o r s e d e s c h i d ea î n s î n u l m a -
s i v u l u i o c r ă p ă t u ră a d î n c ă . E r a g u r a cr a t e r u l u i s u -
p e r i o r, g î t l e j u l , c a s ă s p u n e m a şa , p r i n c a r e s e
s c u rg e a u m a s e l e e r u p t i ve l i c h i d e , î n e p o c a î n c a r e
vulcanul mai era în activitate. Lava întărită şi crusta
d e z g u r ă de p u s ă î n j u r a l c ă t u i a u u n fe l d e s c a r ă
n a t u r a l ă , c u t r e p t e l a rg i , c a r e a v e a s ă l e u ş u r e z e u r-
cuşul spre vîrful muntelui.
D i n t r- o s i n g u r ă p r i v i r e , C y r u s S m i t h î ş i d ă d u
seama cum stăteau lucrurile şi, fără nici o şovăire, cu
t o t î n t u n e r i c u l c e s e l ă s a s e , e l pă t r u n s e u r m a t d e
b ă i a t î n u r i a şa c r ă p ă t u r ă .
Mai aveau de urcat ca la o mie de picioare.
Dar rămînea de văzut dacă vor fi în stare să
se caţere pe povîrnişurile lăuntrice ale crateru-
l u i . I n g i n e r u l e r a h o t ă r î t s ă - ş i u r m e z e d r u m u l a t î ta
v r e m e c î t n u s e v a i v i î n c a l e n i c i o p i e d i c ă. D i n
f e r i c i r e , p o v î r n i ş u r i l e l u n g i ş i f o a r t e î n t o r t o c h i a t e al -
c ă t u i a u î nă u n t r u l v u l c a n u l u i u n f e l d e s p i r a l ă u r i a ş ă,
care le uşura urcuşul.
Cît despre vulcanul propriu zis, el era fără îndo-
i a l ă s t i n s c u de s ă v î r ş i r e . N u s e v e d ea f i r d e f u m .
P r i n c r ă p ă t u r i l e a d î n c i n u s e z ă r e a n i c i o f l a c ă r ă.
N i c i o b u b u i t u r ă , n i c i u n m u r m u r, n i c i o t r e s ă r i r e
n u t u l b u r a l i n i ş t e a a c e s t u i p u ţ î n t u n e c a t, ca r e s e
adîncea poate pînă în măruntaiele pămîntului. Chiar
a e r u l d i n ă u n t r u l c r a t e r u l u i n u p ă s t r a n i c i o u r mă
d e m i r o s d e s u l f . Vu l c a n u l n u e r a a d o r m i t , e r a s t i n s
de-a binelea.
 î n c e r c a r e a l u i C y r u s S r n i t h i z b u t i. î n c e t u l c u î n -
c e t u l , c e i d o i c ă l ă t o r i , c a r e u r c a u d e -a l u n g u l p e r e ţ i -
l o r i n t e r i o r i a i c o n u l u i , v e d e a u m ă r i n d u - s e d e sc h i -
z ă t u r a c r a t e r u l u i , c e s e c ă s c a d e a s u p r a c a p e t e l o r l o r.
R a z a p o r ţ i u n i i c i r c u l a r e d e c e r, î n j u r u l c ă r e i a s e
r o t u n j e a u m a rg i n i l e c o n u l u i , c r e ş t e a d i n c e î n c e . P e
măsură ce înaintau, noi stele intrau în cîmpul ve-
d e r i i l o r. D e a s u p r a l o r s c l i p e a u m i n u n a t e l e c o n s t e -
laţii ale cerului austral. La zenit scînteia, în toată
s t r ă l u c i r e a e i , s t e a u a A n t a r e s d i n c o n s t e l a ţ i a S c o r-
p i o n u l u i ş i î n a p r o p i e r e a e i s e v e d e a s te a u a ( 3 ( b e t a )
d i n c o n s t e l a ţ i a C e n t a u r u l u i , c o n s i d e r a tă c a c e a m a i
a p r o p i a t ă de p ă m î n t . A p o i , p e m ă s u r ă c e c r a t e r u l s e
l ă rg e a , a p ă r u r ă : s t e a u a F o m a l h a u t d i n c o n s t e l a ţ ia
P e ş t i l o r, t r i u n g h i u l a u s t ra l ş i î n c e l e d i n u r m ă s c l i p i ,
a ş e z a t ă a p r o a p e d e P o l u l A u s t r a l a l l u m i i, m i n u n a t a
C r u c e a S u d u l u i , o p u s u l S t e l e i P o l a re d i n e m i s f e r a
boreală.
P e l a o r e l e o p t , C y r u s S m i t h ş i H a r be r t p u s e r ă
p i c i o r u l p e c re a s t a s u p e r i o a r ă a m u n t e l u i, c h i a r î n
vîrful conului.
î n t u n e r i c u l e ra d e p l i n , a ş a c ă n u se v e d e a n i c i
•pînă la două mile. Acest ţinut necunoscut era în-
c o n j u r a t d e a p e s a u e r a l e ga t s p r e a p u s d e v r e u n
c o n t i n e n t d i n P a c i f i c ? N u s e p u t e a d e s l u ş i n i m i c.
To c m a i î n p a r t e a a c e e a , s p r e a p u s , u n p î l c d e n o r i,
» c e s e r i d i c a u d e a s u p r a o r i z o n t u l u i , fă c e a u î n t u n e r i -
c u l ş i m a i d e p l i n , a ş a c ă o c h i u l n u p u t ea s ă d e o -
s e b e a sc ă d a c ă c e r u l ş i m a r e a s e a t i n ge a u p e a c e e a ş i
linie circulară
To c m a i a t u n c i a p ă r u î n s ă î n t r- u n p u n c t a l o r i -
z o n t u l u i o s c l i p i r e s l a b ă , c a r e c o b o ra î n c e t , p e m ă -
sură ce norii se ridicau spre zenit.
E r a l u n a , î n p r i m u l p ă t ra r, p e c a l e s ă d i s p a r ă.
La lumina ,ei slabă, inginerul zări limpede linia ori-
z o n t u l u i , i a r i m a g i n e a e i t r e m u r ă t o a re s e o g l i n d i o
c l i p ă p e s u p ra f a ţ a v a l u r r l o r.
C y r u s S m i t h s t r î n s e m î n a t î n ă r u l u i s ă u t o va r ă ş
ş i r o s t i c u v o c e g ra v ă :
— Ne aflăm pe o insulă !
î n c l i p a a c e e a , l u m i n a l u n i i s e s t i n se , p i e r i n d î n
valuri.

112
 CAPITOLUL XI

În vîrful conului. Interiorul craterului. De

jur-împrejur e numai mare. Nu se vede nici un
ţărm. Cum arată litoralul văzut de sus. Apele şi
munţii. Insula este locuită ? Golfurile, capurile,
lunile etc. primesc numiri. Insula Lincoln.

Peste o jumătate de oră, Cyrus şi Harbert se în-

t o r c e a u l a t o v a r ă ş i i l o r, c ă r o r a i n g i n e r u l s e m u l ţ u m i
s ă l e s p u n ă c ă p ă m î n t u l p e c a re f u s e s e r ă a r u n c a ţ i
e r a o i n s u l ă ş i c ă , a d o u a z i , v o r v e de a c e a u d e
făcut. Apoi, fiecare îşi făcu culcuşul şi, în cavita-
t e a u n e i s t î n c i d e b a z a l t , a şe z a t ă l a o î n ă l ţ i me d e
două mii cinci sute de picioare, naufragiaţii noştri
p e t r e c u r ă o n o a p t e l i n i ş t i t ă î n t r- u n s o m n a d î n c.
A doua zi, la 30 martie, după o uşoară gustare de
d i m i n e a ţ ă , c o m p u s ă d i n t r- u n fa z a n l a f r i g a r e , i n g i -
n e r u l d o r i s ă s e u r c e d i n n o u î n c r e ş t e t u l v u l ca n u l u i ,
c a s ă c e r c e t e z e c u a t e n ţ i e i n s u l a p e c a r e s e p u t ea s ă
f i e s i l i t s ă - ş i p e t re a c ă t o t r e s t u l v i e ţ i i î m p r e u n ă c u
t o v a r ă ş i i l u i — î n c a z c ă i n s u l a e r a a ş e z a t ă la m a r e
d e p ă r t a r e d e o r i c e a l t ţ i n u t s a u n u se g ă s e a î n d r u -
m u l v a p o a r e l o r c a r e s t r ă b ă t e a u O c e a n u l P a c i f i c . De
d a t a a s t a , î l u r m a r ă ş i c e i l a l ţ i t o v a r ă ş i, c a r e d o r e a u
ş i e i s ă c u n oa s c ă i n s u l a , u n d e a v e a u s ă f i e n e v o i ţ i
s ă - ş i c a u t e t o a t e c e l e t re b u i t o a r e v i e ţ i i.
Pe la ora şapte dimineaţa, părăsiră cu toţii ta-
b ă r a . N i c i u n u l n u pă r e a t u l b u r a t d e s i t u a ţ i a î n
c a r e se a f l a u. Av e a u î n c r e d e r e î n e i, d a r t r e b u i e s ă
menţionăm că la toţi ceilalţi această încredere se
sprijinea pe alte motive decît la Cyrus Smith. Ingine-
rul avea încredere, pentru că se simţea în stare să
s m u l g ă a c e s t e i n a t u r i s ă l b a t i c e t o t c e e r a n ec e s a r
p e n t r u a a s i g u r a v i a ţ a l u i ş i a t o v a r ă ş i l o r să i , i a r
a c e ş t i a d i n u r m ă n u s e t e m e a u de n i m i c, t o c m a i
pentru că Cyrus Smith era printre ei şi lucrul acesta
î i l i n i ş t e a . P e n c r o ff, m a i a l e s , d u p ă î n t î m p la r e a c u
focul, n-ar fi deznădăjduit nici o clipă, chiar dacă

7"
a r f i f o s t a r u n c a t î m p r e u n ă c u i n g i n e r u l p e o s t î nc ă
pustie.
— Ei şi ! spuse el. Am scăpat noi din Richmond
f ă r ă s ă c e r e m î n v o i r e a a u t o r i t ă ţ i l o r. N u v ă d d e c e
n - a m i z b u t i s ă sc ă p ă m î n t r- o b u n ă z i d i n t r- u n l o c
unde nu ne reţine nimeni.
C y r u s S m i t h u r m ă d r u m u l s t r ă b ă t u t î n a j u n, oc o -
l i n d p l a t o u l c e f o r m a b a z a c o n u l u i a l d o i l e a, p î n ă l a
g u r a u r i a ş u l u i c ra t e r. Vr e m e a e r a m i n u n a t ă . S o a r e l e
s e r i d i c a pe u n c e r l i m p e d e , î n c ă l z i n d c u r a z e l e l u i
toată coasta răsăriteană a muntelui.
Î n c u r î n d, a j u n s e ră l a c r a t e r. E r a aş a c u m ş i - l î n -
c h i p u i s e i n g i n e r u l pe î n t u n e r i c . F o r m a o p î l n i e m a r e ,
c a r e se l ă rg e a p î nă l a o î n ă l ţ i m e d e o m i e d e p i -
c i o a r e de a s u p r a p l a t o u l u i . L a b a z a d e s c h i z ă t u r i i , t o -
r e n t e l a rg i ş i m a s i v e d e l a vă p i e t r i f i c a t ă ş e r p u i a u p e
c o a s t e l e m u n t e l u i , b r ă z d î n d a s t f e l ca l e a c u m a t e r i i
eruptive pînă în văile adînci ce străbăteau partea
nordică a insulei.
I n t e r i o r u l c r a t e r u l u i , a c ă r u i î n c l i n a re n u d e p ă ş e a
3 5 ° s a u c e l m u l t 4 0 ° , n u p r e z e n t a n i c i g r e u tă ţ i , n i c i
p i e d i c i , c a r e s ă l e s t â n j e ne a s c ă u r c u ş u l. S e v e d e a u
u r m e f o a r t e ve c h i d e l a v ă , c a r e s e r e v ă r s a se r ă p r o -
babil prin partea superioară a conului înainte ca
s p ă r t u r a l a t e r a l ă s ă l e f i d e sc h i s o c a l e n o u ă.
C î t d e s p r e h o r n u l c a r e d e s c h i d e a s t ra t u r i l o r e r u p -
t i v e s u b t e r a n e c a l e a s p r e c r a t e r, g r e u ar f i p u t u t
s ă - ş i d e a se a m a d e a d î n c i m e a l u i , p r i v i n d î n ă u n t r u,
c ă c i s e p i e r d e a î n î n t u n e r i c u l pă m â n t u l u i . N u m a i
rămînea însă îndoială că vulcanul era de multă
vreme stins.
înainte de orele opt, Cyrus Smith şi tovarăşii săi
s e a f l a u de a s u p r a c r a t e r u l u i , pe u n f e l d e d e l u ş o r
conic, care se formase în partea de nord a gurii vul-
canului.
— M a r e a ! M a r e d e j u r- î m p r e j u r ! s t r i g a r ă e i .
F ă r ă v o i a l o r l e sc ă p ă d e p e b u z e c u v î n t u l c a r e î i
condamna să locuiască pe această insulă.
î n t r- a d e v ă r, de j u r- î m p r e j u r u l l o r se î n t i n d e a n e -
s f î r ş i t ă m a r e a ! P o a t e c ă , u r c î n d u - s e d i n n o u î n cr e ş -
t e t u l m u n t e l u i , C y r u s S m i t h n u t r i s e t o t u ş i o s l a bă

m.
n ă d e j d e c ă v a d e s c o p e r i v re u n ţ ă r m , v r e o i n s u l ă m a î
apropiată, pe care să n-o fi zărit în ajun din pricina
î n t u n e r i c u l u i . D a r p î nă l a l i m i t a o r i z o n t u l u i, d e c i
p e o r a z ă d e p e s t e c i n c i z e c i d e m i l e , n u s e ză r e a n i c i
u n ţ ă r m . N i c i o p î n z ă î n d e p ă r t a r e . To a t ă a c e a s t ă
imensitate era pustie, iar insula ocupa centrul unei
c i r c u m f e r i n ţ e c e p ă r e a n e m ă rg i n i t ă .
M u ţ i ş i n e m i ş c a ţ i , i n g i ne r u l ş i t o v a r ă ş i i s ă i c e r-
c e t a r ă c u p r i v i r e a , t i m p d e c î t e v a m i n u t e, î n t r e g
o c e a n u l , p î n ă l a m a rg i n i l e l u i c e l e m a i î n d e p ă r ta t e .
C h i a r ş i P e n c r o ff , c a r e a v e a p r i v i r e a a t î t d e a g e r ă,
n u v ă z u n i m i c . C u s i g u ra n ţ ă c ă d a c ă a r f i e x i s t a t,
c î t d e d e p a r t e , l a o r i z o n t , v r e u n ţ ă r m, a c ă r u i p r e -
z e n ţ ă să s e f i m a n i f e s t a t d o a r p r i n t r- u n a b u r u ş o r,
m a r i n a r u l l - a r f i z ă r i t , c ă c i n a t u ra î l î n z e s t r a s e c u
n i ş t e a d e vă r a t e t e l e s c oa p e , a ş e z a t e s u b s p r î n c e n e.
Părăsind oceanul, privirile noilor locuitori ai in-
s u l e i s e î n t o a r s e r ă s p r e ţ i n u t u r i l e c a re s e d e s f ă ş u r a u
î n î n t r e g i m e l a p i c i o a r e l e l o r. P r i m a î n t r e b a r e f u
pusă de Gedeon Spilett:
— Cît de mare poate fi insula asta ?
P i e r d u t ă c u m e ra î n i m e n s i t a t e a o ce a n u l u i , n u p ă -
rea prea întinsă.
Cyr