Parodontologie II

Curs 1
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
1924 – Kantorowicz:
1) Boli inflamatorii (paradentite)
2) Boli distrofice cu inflamatie redusa:
a) Atrofia presenila
b) Distrofia prin trauma ocluzala
c) Distrofia prin lipsa ocluziei
d) Atrofia difuza

1927 – Haupl si Lang:

Leziuni de tip inflamator:
a) Paradentita marginala superficiala
b) Paradentita marginala profunda

1928 – Gottlieb:
 Schmutzpyorrhea (boala inflamatorie)
 Atrofia alveolara difuza

1929 – Becks:
 Paradentitis
 Paradentosis:
 Atrofia presenila
 Paradentoza determinata de trauma ocluzala
 Paradentoza prin lipsa ocluziei
 Atrofia alveolara difuza
 Paradentoma

1955 – Arpa:
 Inflamatia = parodontite
 Distrofia = parodontoze
 Hiperplazia = parodontoame

1957 – Academia Americana de Parodontologie:

 Inflamatii:
 Gingivite
 Parodontite primare si secundare
 Distrofii:
 Prin traumatism ocluzal
 Atrofie prin lipsa contactului ocluzal
 Gingivoza
 Periodontoza

1
1996 – Carranza Jr:
1) Gingivite:
a) Gingivita marginala cronica
b) Gingivita acuta ulcero-necrotica + leziuni SIDA
c) Gingivostomatita acuta herpetica si alte afectiuni gingivale de natura
virala, micotica sau bacteriana
d) Gingivite cronice descuamative
e) Gingivite alergice
f) Gingivite asociate cu dermatoze
g) Gingivite agravate de factori generali
h) Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente
i) Tumori benigne sau maligne gingivale

2) Parodontite:
a) Parodontita lent progresiva (parodontita cronica a adultului)
b) Parodontita rapid progresiva a adultului
c) Parodontita rapid progresiva precoce (pubertara si juvenila)
d) Parodontita ulcero-necrotica
e) Parodontita refractara la tratament

3) Trauma ocluzala
4) Atrofia parodontala
5) Manifestari parodontale ale unor boli generale

Clasificarea Scolii din Bucuresti:

1) Gingivite:
1. Gingivita cronica (simpla, necomplicata)
2. Gingivita hiperplazica prin iritatie microbiana
3. Gingivite din cursul unor stari fiziologice (pubertate, sarcina, ciclu
menstrual, administrarea de anticonceptionale, menopauza)
4. Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente (hidantoina,
antagonisti de Ca, ciclosporine)
5. Gingivita hiperplazica idiopatica
6. Gingivite simptomatice din cadrul unor boli sistemice (diabet, carenta de
vitamina C, boli de sange, boli imune)
7. Gingivita alergica
8. Gingivite descuamative
9. Gingivite si gingivostomatite acute si subacute (ulcero-necrotica,
herpetica, aftoasa recidivanta)
10. Gingivite si gingivostomatite micotice acute si cronice
11. Tumori gingivale benigne si maligne

2) Parodontite:
1. Parodontita marginala cronica superficiala:
 Hiperplazica
 Pe fond de involutie precoce

2
 2. Parodontita marginala cronica profunda:
 la copii: prepubertara precoce si parodontita juvenila
 la adult:
o parodontita marginala cronica profunda
o parodontita marginala agresiva rapid progresiva
o parodontita distrofica (mixta)

3) Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA

4) Manifestari ale traumei ocluzale si lipsa contactului ocluzal

Gingivite
1. Gingivita cronica (simpla, necomplicata)
= inflamatie cronica a papilei si a marginii gingivale libere, de cauza microbiana (placa
bacteriana), cu caracter ubicuitar (afectata toata populatia);
- stare de sanatate aparenta clinic – exista infiltrat limfoplasmocitar si de PMN;

Histopatologie - gingivita subclinica:

- hiperemie activa
- flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
- marginatie leucocitara
- migrare prin diapedeza a PMN in corion
- fenomenele apar la nivelul epiteliului jonctional si al santului gingival
- evolutia – oprire si revenire la normal
sau
- duce la leziuni precoce prin:
- meiopragie (fragilitate capilara) congestie si sangerare la atingere cu
sonda
- infiltrat leucocitar bogat in corion (limfocite, neutrofile, plasmocite,
macrofage)
- PMN traverseaza lamina bazala si pot fi gasite in epiteliu, lichidul
santului gingival si pungile false
- PMN participa la fagocitoza bacteriilor
Histopatologie - gingivita stabila:
- microulceratii in epiteliu si zone epiteliale de hiperkeratoza si parakeratoza
- creste numarul de plasmocite
- spatii intercelulare in epiteliul jonctional
- in spatiile intercelulare patrund resturi celulare de la neutrofile, limfocite si monocite
distruse
- lamina bazala intrerupta in multiple locuri
- histochimie, creste activitatea unor enzime:
- colagenaza (produsa de bacterii si PMN)
- fosfataza alcalina si acida
- esteraze
- betaglucuronidaza
- elastaza, aminopeptidaza, LDH

3
Forme clinice:
a. Dupa localizare si intindere:
 Papilita = inflamatia papilei interdentare, semn precoce de gingivita
 Gingivita marginala – este afectata extremitatea libera a marginii gingivale si
foarte putin gingia fixa
 Gingivita difuza – este afectata papila interdentara, marginea gingivala libera si
gingia fixa
 Gingivita localizata la unul sau un numar mic de dinti
 Gingivita generalizata – este afectata gingia din toata cavitatea orala

b. Dupa etiologie si evolutie:

 Gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumatica, termica, cu evolutie
rapida si inflamatie manifesta
 Gingivita subacuta cu manifestari clinice mai reduse, dar la care se solicita
asistenta medicala
 Gingivita cronica propriu-zisa cu manifestari suportate de majoritatea
pacientilor, evolutie nedureroasa, uneori cu exacerbari de tip acut/subacut

Simptomatologie:
Subiectiv:
 Usor prurit gingival
 Dureri discrete, suportabile, aparute la periaj/in timpul masticatiei unor alimente
dure, gust acru sau fierbinti
 Senzatie de usturime
 Sangerari gingivale la periaj si masticatie

Obiectiv:
 Sangerare gingivala (semn principal) provocata de atingere si presiunea exercitata
de alimente, periaj dentar, folosirea scobitorii, succiunea voluntara/involuntara a papilelor
gingivale, explorarea cu sonda;
 Culoarea rosie deschisa a gingiei
 Tumefactia papilelor gingivale si a marginii libere gingivale cu aparitia pungilor
false
 Modificari ale aspectului suprafetei gingivale (pierderea aspectului de gravura
punctata, devine neteda si lucioasa)
 Consistenta gingiei este variabila:
 Forme inflamatorii exudative – mai redusa, moale, usor depresibila
 Forme cu tendinta proliferative – mai ferma
 Nu exista semne Rx de interesare a osului alveolar

2. Gingivita hiperplazica simpla (de cauza microbiana)

- apare in urma actiunii mai indelungate a placii bacteriene (2-3luni);
Factori favorizanti:
1) Cavitati carioase proximale/de colt V sau O
2) Obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei

4
 3) Obturatii cu suprafata rugoasa, retentiva in vecinatatea gingiei
4) Carii secundare retentive
5) Contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi
6) Contacte traumatice intre crosete sau marginile protezelor
7) Impact alimentar direct asupra papilei dentare
8) Contactul traumatic si retentiv al aparatelor ortodontice

Histopatologie:
 Cresterea numarului de celule (fibroblasti)
 Cresterea numarului de fibre de colagen
 Mai putin edem intra si intercelular
 Capilare de neoformatie
 Infiltrat inflamator bogat in corion

Simptomatologie:
 Gingie marita in volum
 Burjoane pediculate sau sesile
 Culoare rosie-violacee
 Suprafata neteda, uneori cu microulceratii
 Sangerare la atingere
 Consistenta moale sau ferma (in lipsa suprainfectarilor)

5
 Parodontologie II
Curs 2
3. Gingivite din cursul unor stari fiziologice
- apar ca urmare a raspunsului diferit al organismului care sufera modificari hormonale la
actiunea placii bacteriene;
- augmenteaza o inflamatie preexistenta;

a. Gingivita la pubertate
- frecventa egala la baieti si fete intre 11-14ani;
- mai frecventa la respiratorii orali in zonele bogate in placa bacteriana;
- declansata de Capnocytophaga;

Simptomatologie:
- intereseaza gingia marginala si interdentara (cu predilectie V);
- inflamatie culoare rosie-violacee;
- tumefactie (edem);
- sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda;
- hiperplazie gingivala (aspect bulbos al papilei);
- se reduce dupa incheierea pubertatii, dar e necesara indepartarea placii bacteriene si a
tartrului (uneori gingivectomie);

b. Gingivita din cursul ciclului menstrual – apare in timpul ciclului menstrual datorita
unor modificari hormonale/disfunctii ovariene; este rara;

Simptomatologie:
- apare cu cateva zile inaintea ciclului menstrual;
- tensiune +/- tumefactie;
- sangerare gingivala;
- crestere usoara a mobilitatii dentare fiziologice;
- lichidul crevicular crescut cantitativ (exsudat inflamator);

c. Gingivita de sarcina
- prevalenta de 50-100%;
- devine manifesta din luna II, III de sarcina (productia crescuta de gonadotropi
hipofizari), accentuata in luna a VIII-a (estrogenii si progesteronul), descreste in luna a
IX-a;
- estrogenii si progesteronul modificari de permeabilitate vasculara si ale raspunsului
inflamator;
Etiologie - placa bacteriana;

Histopatologie:
Epiteliu – zone de hiperkeratoza alterneaza cu zone de ulceratie
- zone de segregatie intercelulara
- numeroase digitatii epiteliale aspect papilomatos interfata epiteliu-corion;
Corion – infiltrat inflamator si numeroase vase de neoformatie cu aspect teleangiectazic;

6
Simptomatologie:
- are loc o agravare a unei inflamatii anterioare
- afectiunea este, de regula, generalizata dar mai accentuata interdentar
- gingia rosie (rosu-viu rosu violaceu), tumefiata, neteda/boselata, suprafata lucioasa,
friabila, decolabila
- sangerari la cele mai mici atingeri
- durere in caz de suprainfectare
- +/- pungi parodontale adevarate
- mobilitate de grad I/II (in caz de suprainfectare poate evolua cu avulsia dintilor)

Tumora de sarcina = hiperplazie gingivala cu aspect tumoral, nu este maligna;

- incidenta de 2-5% si apare mai frecvent dupa luna a 3-a de sarcina sau mai devreme;
Histopatologie - angiogranulom;
Simptomatologie:
- localizare la nivelul gingiei marginale mai frecvent interdentar;
- forma: hemisfera turtita (ciuperca), baza pediculata/sesila;
- tendinta de dezvoltare laterala aplatizata de actiunea obrajilor sau a limbii;
- culoare rosu–inchis sau rosu-violaceu, neteda, lucioasa, uneori ulcerata;
- devine dureroasa prin suprainfectare (creste mult in dimensiuni si devine retentiva) sau
daca interfereaza cu ocluzia ulceratii;

d. Manifestari gingivale legate de utilizarea contraceptivelor

- apare dupa utilizarea contraceptivelor (contin estrogen si progesteron sintetici) pe o
durata mai mare de 1,5-2ani;
- depinde de concentratia contraceptivelor in estrogen si progesteron;
Simptomatologie - manifestari asemanatoare cu cele din sarcina;
- congestie gingivala, sangerari usoare, cresteri usoare in volum ale gingiilor;
- totusi, nu exista corelatii demonstrate;

e. Gingivita si gingivostomatita de menopauza = ,,gingivita atrofica senila”

- rara, nu este obisnuita in perioada de menopauza (mai frecventa dupa histerectomii,
ovarectomii, sterilizari prin iradieri ale unor tumori cu localizare in zona);
Histopatologie:
- atrofii ale epiteliului sulcular si oral;
- +/- ulceratii ale mucoasei gingivale si orale;
Simptomatologie:
Subiectiv
- mai manifesta la nivelul mucoasei orale decat a celei gingivale;
- senzatia de uscaciune si arsura;
- senzatie dureroasa la contact cu alimente fierbinti, reci, la purtarea protezelor totale;
- senzatii gustative modificate la acru, sarat;
Obiectiv:
- mucoasa gingivala si orala uscata, neteda;
- culoare palida;
- uneori rosie sangeranda;
- +/- fisuri ale mucoasei gingivale;

7
4. Gingivita hiperplazica de cauza medicamentoasa

a. Hiperplazia gingivala hidantoinica

- apare in medie la 50% dintre bolnavii epileptici care utilizeaza acest medicament, mai
frecvent la tineri;
- poate sa apara in absenta placii bacteriene;
- prezenta placii augmenteaza tabloul clinic;
- hidantoina actioneaza prin:
- inactivarea colagenazei cresterea componentei fibrilare in corion si
desmodontiu superficial
- proliferarea epiteliului si a fibroblastilor din corion
- cresterea masei fibrilare a substantei fundamentale

Histopatologie:
- hiperkeratoza si parakeratoza, acantoza in epiteliu;
- jonctiunea epiteliu-corion de aspect papilomatos;
- tesut conjunctiv tanar de neoformatie;
- benzi de colagen si fibre de oxitalan;
- infiltrat inflamat adiacent epiteliului sulcular;

Simptomatologie:
- hiperplazie interdentara de dimensiuni mici;
- in evolutie acopera o parte importanta din coroana dentara;
- generalizata, predominant vestibular si interdentar;
- in lipsa placii are un aspect lobulat, roz, consistenta ferma, nu sangereaza;
- caracteristic: sant la baza hiperplaziei;
- radiologic: demineralizarea septurilor interdentare;

b. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu

- antagonisti de calciu: Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Verapamil, Diltiazem;
- inhiba fluxul ionilor de calciu prin canale lente membranare;
- efect antianginos, antiaritmic, bradicardic, vasodilatator;
- incidenta 60% la 4-10luni de la instituirea tratamentului;

Histopatologie:
- distrofii epiteliale, segregatie celulara, acantoza in stratul spinos;
- jonctiunea corion-epiteliu de aspect papilomatos;
- benzi fibroase in corion, vasodilatatie, aspect teleangiectazic;
- infiltrat inflamator limfoplasmocitar in corion;

Simptomatologie:
- culoarea gingiei este rosu congestiv, cu zone ulcerate pana la rosu inchis, violaceu;
- gingie decolabila, depozite sfacelate, exsudat purulent;
- in conditii de igiena orala foarte buna hiperplazie nodulara, suprafata neteda, consistenta
ferma;

8
c. Hiperplazia gingivala la ciclosporine
Ciclosporine = agenti imunosupresivi puternici utilizati in profilaxia rejectiei de organe
transplantate sau alte afectiuni autoimune;
- sunt mai frecvente la copii si la pacientii la care se asociaza cu medicatia cu antagonisti
de calciu;
- incidenta 30%;
- mecanismul nu e elucidat – se presupune ca inhiba reversibil limfocitele T helper cu rol
in raspunsul imun umoral si celular;

Histologic si clinic - asemanator cu manifestarile din tratamentul cu hidantoina;

- gingia este roz, consistenta ferma, rezistenta la sangerare, de cele mai multe ori
intervine infectia si inflamatia datorita hiperplaziei din ce in ce mai mari;

5. Gingivita hiperplazia idiopatica (fibromatoza gingivala)

- etiologie necunoscuta – implicat factorul genetic;
Histopatologie:
- hiperkeratoza in epiteliu, acantoza in stratul spinos, jonctiune corion-epiteliala
de aspect papilomatos
- frecvente benzi de colagen, vascularizatie redusa;

Simptomatologie:
- hiperplazie a gingiei marginale, papilare, fixe
- culoare normala sau rosie in caz de inflamatie;
- suprafata are aspect de prundis, consistenta dura, rezilienta, acopera procesul alveolar si
coroanele dintilor (pungi false);
- tulburari functionale;
- apare in cadrul unor sindroame;

9
 Parodontologie II
Curs 3
……2slide0uri
Gingivita din diabet:
Simtpomatologie:
- Scaderea secretiei salivare;
- Senzatie de arsura la nivelul mucoasei orale sau limbii;
- Infect oporturniste (Candida Albicans);
- Halena specifica dde acidoza/mere;

Obiectiv:
- Hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoid(polipi sesili);
- Gingia de culoare rosu deschis – rosu caRAMIZIU SAU VIOLACEU(STAZA)
- Consistent redusa
- Ulceratii , sg la atg
- Pungi false
- Mobilitate dentara prin edem;

6.2. Ginivita hiperplazica din hipovitaminoza C

Scorbutul = fomra severa de ddeficienta de vit C , care apare frecv in conditii de

malnutritie ; are ca factor favorizant alcoolul;
- La nivel oral actioneaza ca factor fAavorizant in prezenta placii bacteriene;
Histopatologie:
- Edem;
- Cresterea permeabilitatii capilare;
- Hemoragie;
- Contractilitate scazuta aelem din peretii vasculari;
- Staza vasculara in corion
- Degenerescenta colagenului;
Simptomatologie:
- Gigngia hiperplazica de culoare rosie , consistenta redusa. Friabila;
- Tendinta de sg la cele mai mici atg, pungi false;
- Mobilitate patologica prin edem;
- In evolutie in prezenta placii- pungi parodontale adevarateavulsia dintilor;
6.3 Gingivite in boli hematologiece

Gingivita hiperplazica din leucemi

Leucemia = afectiune hematologica maligna caract prin proliferarea si dezv anormala a

leucocitelor din sg si maduva osoasa;
- Oral apar mainefstari in leucemia acuta (cel mai frecv) subacuta si cronica;
- Rapoetata ca prim semn in diagn a 17, 7% a leucemiilor acute si 4, 4 5 xcronica
imp medic sotmAOLI
HISTOPALOLOGIC:

10
 - STADII DIFERITE ALE INFAMA cu lecuotie mature si zone de tes conj infiltrat
cu lecuceir imaturwe
- Tes conj edematia di degenerat
- Ep de gr dfireide de ingiltrare leu……………

Gingivita hiperplazica din leucemii

In leucemia acuta :
- Hiprplazia difuza a ginfgiei marginale sau o crfestere pseudotumroala a gigngie
interdentare …….

Aceste manifestari pot sa aapr in fomra subacuta ‚

In forma cronica – este posibil ca hiperplazia rp sa imbrace aspectul clinic asemanator
altor hiperplazii epiteliale;

Gingivita din anemii

Anemia hipercroma , macrocitara , pernicioasa . anemia Addison-Bermer – glosita

Hunter (limba cu atrofie papilara , lucioasa , culoare rosu-aparins , gigngie de aspct palid
– lucios;
Anemia hipocroma , microcitara …
Etiopatogenie
- Idiopatcica(boala Werlhof)
- Secundara (leucemii , tumori maligne , intoxicatii cu benzen , arsen ,
aminofenazona, dupa iradie masiva
- Simpotmatoligie;
- Patognominic: pururpa hemorgica , petesii , vezicule hemoragice –jugal si
palatina
- Gingii tumefiate consitenta moale friabila
- Hemoragii gigngivale frecv la cele mai mici atg

6.4 Gingivite in tulb imuno deficitare

6.4.1. Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wergener

- afect raras de etiologie necuncouta se presupune a fi de orogine …………

simptOMATOLOGIe:
- Ulceratii ale muc orale
- Gignie hiperplaica
- Culoar erosie violcaee
- Sg la cele mai iic atg
- Mobil dentara
- Vindecar eintarziata

Gingivta din sarcoidoza

11
Boala granulomatoasa de etioligle necnoscuta apare frecv la popo afroafricaa se 2-20 an
Paote afecta orice organ
Se mainf prin hiperplazii si ulceratii

7. tumori gigngivale benigne si maligne

Tumori benigne:
- Fibrom;
- Papilom
- Granulom eozinofil
- Granulom periferic cu cel gigante
- Plasmocitom gingival
- Chisutir gingivale si parodontale
Epulis = temr utilizat pt dewxfrieera pseudotumorilor gngivale/,……

Tumori beninge

Chisutirle gingivale
- Frecv , localizte la gigngia marginala fixa…reg C si Pm inf in partra linguala
- Suprafata neteda lucioasa , culoare albgalbuie sau o tenta albatruie <1 cm
diamteru , fluctuenta nedureroasa;
- Cresc in diamteu si pot produce liza oslui alv
- Originea ..
-
-
Chisutri parodontale laterla;”
- Aceleasi localzia si tb clinic dar se dezv din resturile lamei dentare
- Pe rx zone de radiotransparenta nbine delimitate cu contur radioopac si adiacente
radacinii dintilor , f rar interradiculara unica sau mulitloculara;

Tumori maligne:
- Carcinoae sau sarcoame;
- Melanom mailg
- Metastaze(rar cu localizare la nivelul gingieni)
8.Gingivite descuamative
8.1 gignivte cronice descuamative
Manfiestari gigivale in lichenul plan
In pemfigus

Tb clinic carct:
- Manif de tip vezuclar
- Apar in lipsa placii
- In urma spargerii lor -> eroziuni si ulkceratii
- Zone de atrofie aep , keratina slab repr….

12
Apar in dif afect dermatologice sau in urma adm unor medicamente;(cele mai frecv
lichen plan si pemfigus)

Histopatologic: afect de tip lichenoid sau bulos;

Simtpomatolge: dureri la midf de temp , senzatie de arsura;
Eritem difuz gingival, nedureros
Suprafata neteda lucioasa , ulteiror se descuameaza
Zonele descuamtive au culoare rosu-aparins , merg zdrentuite

Lichenul plan
- Afect muco-cutanata de etiolige necunoscuta ;
- Etiologie autominua , afect b si f dupa varsta de 30 ani;

Manifestari oralre
1. Forma hiperketaoziaca de tip reticular – cea mai frecv forma
2. Forma atrofica eroziva –durerosa, se ascoiaza cu atrofia papileor filiforme si
fungiforme ale limbii;
Pemfigusul
- Intereseaza mucoasele cat si tgem
- Se manfiseta prin formarea unor bule intraepitelisale;
- Apre la orice varsta mai frecv dupa 20-30 ani;
- Etiologie autoimuna si predispozite genetica;
- Poate debuta la nivelul cav orale prin prezenta unor bule vezicule ce se sparg si
produc ulceratii duroaroase asociate cu localizari la nivel de palat ,mucoasa jugala
si gignivta descuamtiva
- Histopatologice – leziuni de tip bulos;

Pemfigus cicatricial
- Repr in sepcial le femei in decada a 5 a a varstei
- Intereseaza muc orala, conjnctivala nazlaa vaognala ractala uretrala;
- Ulceratile se vidneca cu cicatrice
- Leziuni oculare pot duce la orbire;

Pemfigus vulgar:
- Cea mai frecv forma cu localizare la nive de mucoase si tegm;
- Vezicule si bule in zone mai solicitate de gen palat sau mucoasa jugala in dreptul
liniei de ocluzie;
- Gingia e interesata doar secundar la nivelul ei aparand lez descuamative;
- Netratata evolutia – letala

/*sclerodermia = indurare a pileii la nivelul memenreleor , articulatiilor;

La nivelul cav orale aapare microsotmie, dific de alim , vorvire
Mucoasa ….

13
Dg diferential – cu gingivita cronica bact, virlaa micotica a,a lergics , manifest gingivale
din boala Crohn, sarcoidoza , enele leucemii;
Dg pozitiv:”
Anamenza ;
Exm clinic
Ex microscopic
Imunofluroscenta; ttate se fac de la periferia ulceratiie;

9.Gingivitwe si gignivostoamtie acute si subacute

9.1 pericoronaritle

- Infalm acuta sau subacuta si cronica a gigniei si tes moi invecinarw a unor dinti
inclusi
- Localizare frecv M3 md;
- Etiopatogenie microbiaa
- Fact fav: lambou de mucoasa ce acopera partial dintel in eruptie , malpozitii
dentare, pungi parodontale;
Simptomatologe:
- Durere, trismus , hipersalivatie, halena exudata purualent sub capuson
adenotpaitwe , stare generala alterata;
- Edeme de vecinatate , troboflebita sinsu cavernos , meningta acuta
- Netrata – gignivostomatica ulcero-necrotica , abcese de vecinatate;

9.2 gingivita acuta ulcero-necrotica /ginmgivostoamatica urlcero-necrotica;

Mai frecv la adolescenti si tineri;
Etiologie complixa: bacterianaa – spirochete , bacili fusiformi , prevotella intermedia ,
porphyromomnas gimgivslis;
Fact facv: boli generale casectixante , malnutiritie , alcoolism , stres ;
Pericoronarite , fumat , traumatisme mecanice;

Histyopatoligc avem 4 zone:

1. Zona superficaiala – bacteriana/superficiala……
2. 2 . zona boagat in neutrofile;…..
3. Zona de necroza …..
4. Zona inflitrata de spirochete ……

Simptomatolige :
Patofnomonic: papile interdentare –ulceratii cateriforme czare apar decapilate cu
interesarea marg gingivale libere – aspect crenelat delim la baza de un lizereu linear
eritematos …
- Alte semne: hipersalivatie, halenta fetida, gust metalic, stare generalas alterata;
- Adenopatie , subferbrilitati;tulb de tranzit gastro-intestinal, cafale , astentie ,
adinamei , isnomni , depresie;

Diag pozitiv- pe baza semnelor patognomonice

14
Diag diferential – gingivostoamtica herpetica , aftoasa , gingivite descumatice , alergice ,
leziuni difterice , sifilism tuberculosa , candidoza , agranulocitoza , manifestari orale in
leucemoo (atentie – nu se face biopsia);

Gignivita acuta ulcero-necrotica

Evolutie: distrcutii intense parodontale , denudarea radacinilor , stare generale alterala;

Stomatita gangrenoasa , sau non a , meningita , abces cerebral septicemie;
F rar cedeaza fara tratament
- Frecv recdiveaza chiar in cazul unui tratament;
9.3 gingivo-stoamtia herpetica
Etiopatogenie: hepres simplex 1
- Mai frecv la copii si adolescenti
- Primo infect poate trece neobs
- Incubatie 2-3 zle
- Apare unori si pe piele
- Conagios , imunitate partiala
Histopatologc:necorza de lichefiatie;

Simptomatologie:
Vezule multiple solitare sau in buchet ce se sparg si dau ulceratii ce au tendinta de
conflkuare , se acop cu depozite de firbirna, cul alb galbuie incoj de un halou eritematoas;
Sunt duroroase;
Generala – febra curbatura , cefalee, „+ adenopatie loccoregionala;

Evoltuie: se vindeca in 1-2 sapt fara disctructii permante;

Virusul ajunge la nuvleul ggl gASSer mai frecv la nivelul vermilionului ;
Recidiva orala se localizeaza mai frecv la nivelul gingi fixe sau palat;
F fav: imunosupresia , Uv TRAUMATISME, ciclu manesturla , vaccinari, afect
gastrointestinale , gripa , hepatita)

Herpangina – produsa de viruslul Cocackie A;

- F asem cu gingivostomatica herpetica;
- Lez eritematose , vzxculoase si ulceratii la nivel de val palatin si mucoasa
istumului bucofaringiana
Gingivotaomatia aftoasa- pare prin mecanisem imuno-patologice;
F facv: consum de dulciuri, alune, miere ciocolata, condimente fumat , schimare pasta
sau oerie de dintie ;
Generali: viroze, afect gasto-intesinalt, hipertiroidism , sarcina, menturaltie sau stres;
- Mai fecv la adulti
Simtpomatologie…
Deg + : tb clinic, durere intesna , albire la aplic nitrat de ag 30%;
Dg dif: gingivo-stomatia herpetica ( ls vopii durere mai redua , loc cutaneo-mucoasa)
Se remtie dupa 7-10 zile fara tratament ;posib de recidva

15
Gignivite si gingivostomatite de cauza micotica
/pag 252

Parodontologie II
Curs 4
Gingivita alergica
- apare ca urmare a unei reactii imune exagerate a organismului la anumiti factori;
- rar, e necesara o cantitate mai mare de alergen pentru ca sa determine o reactie la
nivelul mucoasei orale comparativ cu tegumentul sau alte zone;
- poate sa apara la:
 Materiale dentare: mercur, nichel aur, zinc, crom, paladiu, acrilat; asemanari
clinice cu lichenul plan oral; diagnostic pozitivi: dispare dupa indepartarea
obturatiei, determinarea cu path-uri dermatologie
 Pasata de dinti, apa de gura, guma de mestecat, alimente (alune, seminte de
dovleac, polen, kiwi, piersica, alune de padure, ardei rosu); daca nu remite la
indepartarea alergenului a foarte greu de diagnosticat;
- histopatologie:
 Hiper si parakeratoza
 Alterari celulare in strat spinos
 Membrana bazala intacta
 Infiltrat inflamator plasmocitar in corion
- clinic:
 Tumefactie gingivala eritematoasa, difuza
 Localizare la nivel gingiei marginale, papilelor interdentare, gingia fixa+/-
mucoasa jugala, labiala, linguala, cheilita
- diagnostic pozitiv: tablou clinic + disparitia la indepartarea agentului cauzator;

PARODONTONTITE MARGINALE CRONICE

Definitie: boli infectioase caracterizate prin inflamatia tesuturilor de suport ale dintilor,
pierderea progresiva a atasamentului gingival si afectarea osului alveolar
(demineralizare/resorbtie)
- initiata de factorul microbian (placa dentara) + factori favorizanti

Clasificare
 Parodontita marginala cronica superficiala (PMCS)
Parodontita marginala cronica profunda (PMCP)

Parodontita marginala cronica superficiala

 disjunctie gingie-dinte
 distructie ligamente supraalveolare
 demineralizari osoase
 vindecare cu sechele
 in absenta tratamentului – evolutie spre forme severe, distructive
Histopatologie (microscopie optica si electronooptica)
 Epiteliu - aspect papilomatos jonctiune epiteliu-corion
16
 - alterari distrofice
- segregatie celulara
- ulceratii
- alterari ale mitocondriilor
 Corion - infiltrat limfoplasmocitar
-vasodilatatie
- degenerescenta filete nervoase
- tesut de granulatie
- distructii ale mitocondriilor si nucleilor
Simptomatologie subiectiva:
 simptome asemanatoare celor din gingivita dar mai accentuate
 prurit, usturimi, jena dureroasa, sangerari gingivale

Patognomonic
 senzatia de egresiune a unui dinte/grup de dinti
 durere peri si inter-radiculara
 localizata
 apare dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie (vasodilatatie)
 intensitate medie
 apare ziua in RC

Simptomatologie obiectiva:
 sangerare
 inflamatie gingivala
 rosie violacee (staza)
 tumefactie (pungi false)
 papila gingivala aspect filiform/lobulat
 ± papila desprinsa de pe dinte
 fisuri+exudat serofibrinos/purulent la marginea
 gingivala libera
 mobilitate de grad I (edem)
 ±hiperplazie gingivala
 ±retractie gingivala

RX:
 Demineralizare
 la nivelul septului alveolar – crateriform
 in lungul septului - intrerupt- „sirag de margele”
 continuu „canal septat”
 in totalitatea septului - in forme avansate

PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA

 COPII

17
 Parodontita Prepubertara
Parodontita Juvenila
 ADULTI
Parodontita Marginala Agresiva, Rapid Progresiva
Parodontita Marginala Profunda Ulcero-Necrotica
Parodontita Marginala Profunda Rebela la Tratament
Parodontita Distrofica

PARODONTITA PREPUBERTARA
 intre 5-11 ani
 dentitia temporara si mixta
 forma cronica de parodontita asociata cu cantitati insemnate de placa si tartru
 formele severe = manifestari orale ale unor afectiuni generale

 Sdr. Papillon Lefevre

 hiperkeratoza palmara, plantara, genunchi,
 pierdere prematura a dintilor temporari si permanenti)

 Sdr Down
 retard mintal
 depozite importante de placa bacteriana
 gingivita
 pungi parodontale adanci

 neutropenia sau granulocitopenia

 parodontita marginala profunda rapid distructiva

 Sdr. Chediak-Hidashi
 albinism
 hemopatii
 parodontita marginala profunda rapid distructiva

 Hipofosfatazia
 anomalii osoase
 pierderea prematura a dintilor permanenti (incisivi)
 absenta semnelor clinice de inflamatie gingivala (cement!)
 PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA

 PARODONTITA JUVENILA (la pubertate)

 Etiopatogenie:
 Actinobacillus actynomicetemcomitans
 Capnocitophaga ochraceea
 factori ereditari

18
 Histopatologie:
 ulceratii
 disjunctie epiteliu-corion
 infiltrat inflamator plasmocitar
 distructii de colagen

 PARODONTITA JUVENILA

 Simptomatologie:
 fete:baieti=4:1
 dentitie permanenta
 localizata primii molari/incisivii
 generalizata la toti dintii

 gingia de aspect normal, placa bacteriana supragingivala redusa-> frecvent

diagnosticata tarziu

 PARODONTITA JUVENILA
 Simptomatologie:
 pungi parodontale adevarate
 mobilitate dentara patologica
 migrari dentare-> treme si diasteme
 retractii gingivale
 hiperestezie dentinara
 abcese parodontale

 PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA LA ADULT

 = forma distructiva a bolii parodontale la adult
 Caracteristici:
 lipsa afectiunilor generale
 pierderea rapida a atasamentului gingiei de dinte
 distructie osoasa
 predispozitie familiala
 lipsa unei corelatii evidente clinic intre depozitele de placa si severitatea
afectiunii (virulenta crescuta a microorganismelor sau/si reactivitate scazuta a
organismului)
 PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA LA ADULT
 Histopatologie:
 Epiteliu
 proliferari si ulceratii
 degenerescente celulare si ale legaturilor intercelulare

19
 disjunctie epiteliu-corion
 Corion
 vasoplegie
 degenerescenta filete nervoase
 infiltrat inflamator plasmocitar

 PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA LA ADULT

 Histopatologie

 Corion si desmodontiu
 distructii fibre de colagen si ligamente supra- si peri-odontale
 resorbtii cement radicular*
 distructii fibre Sharpey
 resorbtie os alveolar *

 *tesut de granulatie
 PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA LA ADULT
 Simptomatologie subiectiva:
 tulburari de masticatie (mobilitate dentara)
 tulburari fizionomice (treme si disteme)
 tulburari de fonatie (mobilitate dentara, treme si disteme)
 tulburari psihice

 PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA LA ADULT

 Simptomatologie obiectiva:
 inflamatie gingivala mai accentuata decat in PMCS
 resorbtie osoasa-> retractii gingivale
 pungi parodontale adevarate
 afectarea furcatie
 mobilitate dentara de grad 2/3
 migrari dentare

 Radiologic: resorbtie osoasa verticala

 PARODONTITA MARGINALA CRONICA PROFUNDA LA ADULT

 Parodontita marginala agresiva rapid progresiva

 „parodontita postjuvenila”
 relativ rara (8% din PMCP)
 imediat postpubertar (20-30 ani)
 mai frecvent femeile
 Etiologie:

20
 Actinobacillus actynomicetemcomitans -microorganismul cheie

 Parodontita marginala agresiva rapid progresiva

 Simptomatologie:
 Episoade acute - inflamatii gingivale
 tumefactii - sangerare
 ulceratii
 exudat purulent
 mobilitate dentara-> avulsii
 Episoade cronice: saptamani/luni/ani

 Dg +: evidentierea in timp a alternantei episoadelor agresive cu cele de acalmie

 PARODONTITA MARGINALA PROFUNDA ULCERO-NECROTICA
 apare in evolutia gingivostomatitei ulcero-necrotice

 Simptomatologie
 resorbtii osoase importante - pungi parodontale adevarate putin adanci
 spatii interdentare largi, crateriforme
 mobilitate dentara
 avulsii dentare
 PARODONTITA MARGINALA PROFUNDA REBELA LA TRATAMENT
 in zone greu accesibile (furcatii adanci, retentivitati ale suprafetelor radiculare)
 sau
 parodontita prepubertara/rapid progresiva la adult + virulenta microbiana
crescuta + factori imunologici

 Simptomatologie: - evolutia leziunilor preexistente

 leziuni noi
 tratament ineficace
 PARODONTITA DISTROFICA
 = inflamatie cronica pe fond distrofic
 Simptomatologie:

 MANIFESTARI GINGIVO-PARODONTALE SI ORALE IN SIDA

 SIDA = infectie cu virus HIV care afecteaza sistemul imun (limfocitele Thelper –
marcate antigenic CD4)

 MANIFESTARI GINGIVO-PARODONTALE IN SIDA

 Manifestari gingivo-parodontale
 Eritemul gingival linear

21
 lizereu eritematos la nivelul gingiei libere localizat/generalizat
 se poate extinde la gingia fixa/mucoasa alveolara – aspect difuz/punctat
 fara pierderea atasamentului/resorbtie osoasa
 nu raspunde la tratament
 Candida Albicans

 MANIFESTARI GINGIVO-PARODONTALE IN SIDA

 2. PARODONTITA MARGINALA ULCERO-NECROTICA RAPID

PROGRESIVA

 frecvent la purtatorii HIV mult inaintea instalarii bolii

 Simptomatologie
 distructia tesuturilor moi, parodontiului, osului alveolar proximal –> foarte
dureroasa -> masticatie dificila
 in faze avansate -> os expus, necrozat, cu fenomene de sechestrare proximala,
orala, vestibulara (frecvent nedureroasa)
 rar se remite, durerea dispare, cratere osoase dificil de igienizat-> instalarea bolii
parodontale conventionale
 dupa administrarea medicatiei antiretrovirale susceptibilitatea de dezvoltare a
parodontitei scade de 5 ori (!importanta raspunsului organismului)
 MANIFESTARI BUCALE IN SIDA
 Leucoplazia viloasa = hipertrofie papilara laterala, dorsala

 Candidoza orala
 frecventa
 eritematoasa
 pseudomembranoasa
 hipertrofica linguala
 cheilita angulara

 Sarcomul Kaposi
 tumora maligna
 nu este caracteristic SIDA
 macule rosii, bruna/albastrui pe palat/gingie, nedureroase
 in evolutie aspect nodular asemanatoare hematomului, hemangiomului,
varicozitatiolor, granulomului piogenic (dg diferential)

 MANIFESTARI BUCALE IN SIDA

 Angiomatoza bacilara = afectiune vasculara proliferativa infectioasa (rikketsia)
asemanatoare sarcomului Kaposi (dg diferential microscopic)

 Hiperpigmentatiile orale
 punctiforme sau liniare
 mucoasa jugala, palat, gingie, limba
22
  dg diferential cu hiperpigmentatiile datorate consumului unor medicamente
(zidovudin, ketoconazol, clofazimin) sau insuficiente corticosuprarenaliene

 Ulceratii atipice
 ulceratii nespecifice, leziuni herpetice si aftoase recidivante
 localizari si tablou clinic atipic
 durata lunga
 fara tendinta de vindecare

 Osteite
 Celulite
 Afectiuni orale secundare terapiei din SIDA

 MANIFESTARI GINGIVO-PARODONTALE SI ORALE IN SIDA

 STARE GENERALA
 febra
 dispnee, tuse persistenta
 astenie, indispozitie
 inapetenta, scadere in greutate
 MANIFESTARI EXTRABUCALE SI GENERALE FRECVENTE IN SIDA
 adenopatie subangulomandibulara si laterocervicala

 candidoza tractului respirator

 angiomatoza bacilara tegumentara (boala „Ghearelor de pisica”)

 histoplasmoza

 pneumonii

 toxoplasmoza cerebrala

Parodontologie II
Curs 5

Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra

parodontiului
Trauma ocluzala acuta
Etiopatogenie:
 Contuzii dentare
 Subluxatii dentare
 Luxatii dentare

23
Simptomatologie imediata:
 Jena dureroasa
 Durere violenta (trece in cateva secunde)
 Dureri prelungite + mobilitate dentara de durata variabila in functie de tipul de
trauma ocluzala (luxatie, contuzii, subluxatii)

Simptomatologie tardiva:
 Mobilitate dentara frecvent localizata la nivelul Pm si M
 Fara semne clinice manifeste de inflamatie sau alte motive care sa explice
mobilitatea (anamnestic zona traumatizata)

Rx: demineralizare intensa si difuza

Trauma ocluzala cronica

Etiologie:
 Obturatii/coroane inalte
 Suprasolicitarea unor dinti care marginesc brese edentate (forta aplicata este
oblica si nu orizontala)
 Bruxism

Simptomatologie:
 Mobilitate dentara prin:
- suprasolicitarea ligamentului parodontal
- cresterea elasticitatii osului alveolar
- nu este patologica
 Retractie gingivala
Rx:
 Largirea spatiului dento-alveolar
 Defecte angulare la nivelul septurilor interdentare
 Uneori rizaliza

Forme adaptative:
 Trauma ocluzala cronica nu este supraliminara
 Ingrosarea ligamentului periodontal
 Ingrosarea laminei dura
 Condensarea structurii osului spongios
 Ingrosarea osului alveolar - ,,monticuli” vestibular/oral acoperiti cu o gingie fixa
intinsa, albicioasa

Evolutie:
 Reversibila dupa tratament
 Daca se supraadauga inflamatie bacteriana boala parodontala

Lipsa contactului ocluzal

24
Etiologie:
 Inocluzie primara (ocluzii deschise, coroane fara a fi in contact cu dintii
antagonisti)
 Edentatii (dinti fara antagonisti)
 Masticatie unilaterala

Simptomatologie:
 Reducerea spatiului dento-alveolar
 Reducerea grosimii ligamentului periodontal
 Radiotransparenta osului alveolar (demineralizare/osteoporoza)

Retractia gingivala = retragerea progresiva a gingiei spre apical mai frecvent vestibular
in lipsa semnelor clinice evidente de inflamatie;

Etiopatogenie:
 Tartru – efect mecanic
 Trauma ocluzala (bruxism) – factor favorizant al inflamatiei care desi insesizabila
clinica distructii, retractii gingivale, fara pungi parodontale/pungi parodontale de
dimensiuni mici
 Obiceiuri vicioase: creion, unghie mai ales in timpul lecturii
 Tractiune exercitata de frenuri/bride cu insertie inalta
 Impact alimentar direct – frecvent la nivelul M superiori pe fata palatinala
 Periaj intempestiv – poate fi accentuat de paste abrazive:
- la canini, PM periati dublu
- la dreptaci dintii de pe partea stanga
 Folosirea necorespunzatoare a atei dentare/scobitorilor poate determina
dilacerarea papilei interdentare
- in timp ce retractia gingivala de la nivelul zonelor interdentare este secundara
parodontitei marginale, cea vestibulara sau orala este mai degraba secundara periajului
intempestiv
 Tratamente ortodontice – deplasarea vestibulara sau expansiunea arcadei
 Tratamente chirurgicale: gingivectomia sau operatiile cu lambou (manopera de
excizare+vindecare prin fibrozare retractila)
 La varstnici:
- in contextul involutiei de senescenta (degenerescenta tesutului conjunctiv si
fibrelor de colagen, atrofia osului alveolar)
- coroana clinica alungita, radacina clinica scurta, fara mobilitate dentara
*retractia gingivala este consecinta unor cauze

Simptomatologie:
 Localizare la un dinte sau grup de dinti (foarte rar generalizata)
 Absenta mobilitatii dentare
 Tesuturile de suport parodontale pot fi in stare buna
 Igiena bucala deficitara/evolutie pana la mucoasa mobila boala parodontala

25
  Migrarea graduala apicala a gingiei vestibulare cu evidentierea limitei jonctiunii
smalt-cement
 Mai putin frecvent fisuri Stillman si feston McCall
 La nivelul gingiei palatine a molarilor superiori sau linguala a incisivilor inferiori
 In evolutie afecteaza fizionomia
 La expunerea suprafetelor radiculare sensibilitate

Corelatii intre patologia endodontica si cea a parodontiului marginal

1. Parodontiul este in legatura anatomica cu pulpa dentara
2. Origine embrionara comuna (memorie genetica unitara)
3. Canalicule colaterale care fac legatura intre pulpa si parodontiu
4. Depuneri mari de dentina secundara la coletul dintilor cu retractie gingivala
5. Complicatii pulpare acute la dintii parodontotici indemni de carie (corespondenta
foramenului apical si canaliculelor secundare cu spatiul periodontal)
6. Fenomene de degenerescenta pulpara fibroasa, calcara si reticulara la dintii
parodontotici indemni de carie

Absenta cariilor la dintii parodontotici – fenomenele de degenerescenta blocheaza

mecanismele neurovasculare, umorale sau de alta natura implicate in teoriile
etiopatogeniei cariei dentare;

Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontitelor marginale

Evolutie – este influentata de factorii locali favorizanti, varsta pacientului, asocierea unor
boli generale, efecte secundare ale unor medicamente

1. Gingivita cronica – in evolutie:

exacerbari si remisii
boala parodontala in urmatoarele conditii:
- cresc factorii favorizanti
- creste virulenta bacteriana
- se modifica raspunsul organismului

2. Parodontita marginala cronica superficiala evolueaza spre forme mai profunde;

3. Parodontita prepubertara avulsia dintilor;
4. Parodontita juvenila evolutie favorabila;
5. Parodontita refractara la tratament evolutie nefavorabila;
6. Parodontita marginala cronica profunda evolutie lenta spre forme mai
distructive;
7. Parodontita rapid progresiva evolutie accelerata spre forme mai distructive;

Prognosticul depinde de:

1. Gradul de resorbtie osoasa:
- daca intereseaza 2 suprafete radiculare
- daca intereseaza ½ din lungimea radacinii
prognostic rezervat (nu este criteriu cert absolut)

26
 2. Mobilitate patologica de grad 3 prognostic rezervat;

Complicatii:
1. Locale:
 Abces parodontal marginal
 Hiperestezia dentinara
 Lacune cuneiforme
 Carii radiculare
 Pulpite acute retro si laterograde
 Necroze pulpare
 Parodontite apicale acute, subacute, cronice, retrograde
2. Loco-regionale:
 Celulite
 Osteite si osteomielite
 Sinuzite maxilare
 Adenite
 Tromboflebita sinusului cavernos
 Abces cerebral
3. Generale (la distanta):
 Colecistita – piofagie in conditii de hipo sau anaclorhidie gastrica
 Septicopiemie
 Septicemie

Complicatii locale
Abces parodontal marginal = complicatie a parodontitei marginale cronice formata in
interiorul pungilor parodontale si aparuta ca urmare a cresterii virulentei germenilor
microbiene de la acest nivel;
*blocuri tartru, placa dentara edem margine gingivala
+ manopere terapeutice incorecte (masaj gingival, intepare si exprimare)
Impiedica evacuarea exudatului purulent

Simptomatologie subiectiva:
 Jena dureroasa la masticatie, uneori spontana
 Rar dureri intense care iradiaza (asemenatoare celor de otita, artrita ATM) sau
sunt localizate datorita unei complicatii supraadaugate (ex: pulpite, parodontite)

Simptomatologie obiectiva:
 Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara 1-2mm1,5cm diametru
 Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie, alb-galbui in zona de bombare
maxima (perforare iminenta/orificiu fistulos)
 Consistenta moale (in cazul localizarii palatinale este ferma)
 Frecvent vestibular
 In localizarea intre cei doi incisivi superiori celulita buzei superioare
 Poate fi:
- simplu (pe aceeasi fata cu punga parodontala)

27
 - serpinginos (migreaza si este aparent pe alta fata)
 Dinti limitanti – indemni de carie
 Percutia transversala mai dureroasa decat cea axiala
 Teste de vitalitate dinti limitrofi sunt pozitive la intensitati mai mari ale stimulilor
 Adenopatie loco-regionala

Rx: resorbtie osoasa de dimensiuni si forme diferite

Evolutie:
 Fistulizare
 Pulpite/parodontite apicale
 Osteite/osteomielite (rar)

Hiperestezia dentinara = senzatie dureroasa de intensitate diferita (redusa, medie,

crescuta) aparuta la contactul suprafetelor dentinare cu agenti mecanici, termici sau
chimici;
 Agenti mecanici: instrument metalic, perie de dinti
 Agenti termici: alimente reci (frecvent) sau calde
 Agenti chimici: acru sau dulce (citrice sau miere)

Etiopatogenie:
 Placa bacteriana, fermentatie acida a detritusurilor organice depuse la colet
 Dupa:
- retractii gingivale
- detartraj
- planarea radacinilor
- interventii chirurgicale parodontale

Mecanisme de producere:
 Stimularea directa a terminatiilor nervoase
 Stimularea prelungirilor odontoblastice din tubulii dentinare
 Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in timpul agresiunii pulpei
dentare
 Stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei prin deplasarea lichidului dentinal
prin mecanisme hidrodinamice

Lacunele cuneiforme = lipsa de substanta de forma triunghiulara cu baza spre exterior si

varful spre axul longitudinal al dintelui;
Etiopatogenie:
 Neelucidata
 Stress, distonii neuro-vegetative
 Trauma ocluzala
 Uzura dentinei si cementului prin periaj intempestiv
 Eroziuni chimice acide

28
Alte complicatii locale:
 Carii radiculare – rezistenta mai scazuta a cementului si a dentinei;
 Pulpite acute laterograde – prin canale secundare laterale accesorii
 Pulpite acute retrograde – prin orificiul apical
 Necroze pulpare = rupturi ale pachetelor vasculo-nervoase la dintii parodontotici
cu mobilitate crescuta; direct in timpul interventiilor chirurgicale parodontale
 Parodontite apicale pe cale retrograda – din pungi parodontale adanci

Parodontologie II
Curs 6
Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice
Tratamentul trebuie sa fie:
 Precoce
 Sustinut
 Complex
 Diversificat
 Intensiv
 Individualizat

Tratament General – medicatie antibiotica

Tratament Local
 Tratament antimicrobian si antiinflamator
 Tratament chirurgical
 Tratament de echilibrare ocluzala
 Tratament de reabilitarea structurala si functionala a parodontiului marginal prin
biostimulare
 Tratamentul complicatiilor

Etape:
1. Tratamentul complicatiilor acute
2. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
 Evidentierea placii bacteriene si indepartarea ei
 Detartraj supra si subgingival
3. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
4. Tratament medicamentos antimicrobian si antiinflamator al gingivitei si
parodontitei marginale cronice superficiale
5. Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontale prechirurgical
6. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii altele decat pungile parodontale
sau hiperplaziile gingivale
7. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor
gingivale
8. Tratamentul cariilor

29
 9. Slefuiri ocluzale
10. Imobilizarea dintilor parodontotici
11. Restaurari protetice
12. Tratamente ortodontice
13. Tratamentul hiperesteziei
14. Tratament de biostimulare
15. Mentinerea rezultatelor obtinute

Orientari terapeutice principale si scheme de tratament

1. Tratamentul gingivitei cronice simple

Depistarea factorilor locali si indepartarea lor:

 Factori cauzali – placa bacteriana detartraj
 Factori favorizanti – refacerea obturatiilor/lucrari protetice necorespunzatoare
Tratament antimicrobian cu substante antiseptice, astringente, extracte vegetale dupa
un detartraj cu masaj si badijonaj;
Instruirea pacientului pt o igiena corespunzatoare:
 Periaj dupa care are loc colorarea placii pt a evidentia zonele probleme
 Mijloace auxiliare de igiena (ata dentara, periuta, periute, stimulatoare gingivale,
apa de gura cu clorhexidina 0,12% x2ori/zi x 4-5saptamani
Tratamentul bolilor generale asociate

2. Tratamentul gingivitei hiperplazice simple prin inflamatie microbiana

Reducerea componentei hipertrofice – indepartarea factori favorizanti, detartraj, igiena
buna, tratament antimicrobian;
Reducerea microulceratiilor prin:
 Chiuretaj mecanic al peretelui moale al santului gingival
 Cauterizare chimica cu ZnCl2 solutie 30%
Desfiintarea hiperplaziei – tratament chirurgical:
 Gingivectomie
 Gingivectomie gingivo-plastica
 Operatii cu lambou si excizia gingiei fibromatoase

*acelasi tratament si in gingivita hiperplazica idiopatica – uneori extractii

3. Tratamentul gingivitelor din cursul unor stari fiziologice

Gingivita pubertara:
 Indepartarea placii dentare si prevenirea acumularii de placa bacteriana
 Detartraj supra si subgingival
 Excizia hiperplaziilor gingivale

Gingivita din cursul ciclului menstrual:

 Indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana
 Detartraj supra si subgingival
 Aplicatii topice de substante antiseptice (clorhexidina, ZnCl2, exracte vegetale)

30
Gingivita de sarcina
 Indepartarea placii bacteriene si a tartrului cat mai precoce
 Instructaj in vederea unei igiene corespunzatoare
 Conservativ – aplicatii topice de perhidrol – leziuni gingivale incipiente
 Tratament medicamentos – hiperplazii mici si mijlocii (excizia lor de la 4-6 luni
de la nastere)
 Excizia – interfereaza cu ocluzia si deranjeaza fizionomic
Principiu de tratament: reducerea la minim a riscului extinderii inflamatiei

De evitat Recomandabil
 Radiografii Consult cu medicul obstetrician
 orice medicatie care depaseste bariera
placentara
Sedinte lungi, obositoare, pozitie sezanda Sedinte scurte
(hipotensiune, lipotimie, colaps) Pozitia de clinostatism putin oblic
Tratamente in al III-lea trimestru de sarcina Tratamente in al II-lea trimestru de sarcina
(sindrom hipotensiv)
Tratamente chirurgicale Tratament bland, usor de suportat:
 Indepartarea placii si a depozitelor
fibrinoase prin stergere cu comprese in apa
oxigenta
 Detartraj supragingival
 Periaj profesional
 Aplicatii cu spatula de perhidrol in
santul gingival sau pe suprafetele gingivale
hiperplazice

4. Tratamentul hiperplaziilor leucemice

Evitarea manoperelor sangerande:
 Spalaturi cu apa oxigenata sau cloramina 3 la mie la 1-2h
 Tamponament usor si stergerea depozitelor de fibrina; aplicare extracte vegetale
 Aplicatii locale de colutorii antibiotice

Evitarea periajului gingival – igiena bucala persoanala – spalaturi cu solutii pe baza de

clorhexidina

Clinica de hematologie
 Amendarea fenomenelor acute
 Detartraj atraumatic
 Antiseptice local
 Colutorii cu antibiotice local

Avizul hematologului pentru tratament chirurgical

5. Tratamentul hiperplaziilor medicamentoase

31
Tratament local:
 Spalaturi cu solutii antiseptice
 Extracte vegetale cu actiune antimicrobiana
 Aplicatii colutorii complexe cu antibiotice

Tratament chirurgical:
 Ajustarea medicatiei de catre medicul internist
 Reducerea dozei de hidantoina
 Cresterea dozei de fenobarbital la epitelptici
 Nu se indice intreruperea tratamentului cu antagonisti de Ca

Se practica:
 Gingivectomie +chiuretaj atent al tesutului de granulatie
 Cauterizarea burjoanelor persistente in primele zile de la interventie
 Tratament local antimicrobian si antiinflamator
 Controale frecvente – rezolvarea locala a eventualelor recidive
*frecvente recidive

6. Tratamentul gingivitelor alergice

 Antihistaminice local si general
 Intreruperea contactului cu alergenul

7. Tratamentul gingivitelor descuamative

Local:
 Igiena bucala cu perii de dinti moi
 Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat ½ in apa calduta de 2-3ori/zi
 Aplicatii locale de colutorii cu antibiotice si corticosteroizi
General
 Prednison
 Antimetaboliti (metotrexat) in pemfigus refractar la tratamentul cu corticosteroizi
 Imunosupresoare (azatioprina) in sclerodermie

8. Tratamentul pericoronaritelor
Preventiv – decapusonarea
Curativ:
 Spalaturi antiseptice sub capison
 Instilatii cu colutorii complexe cu antibiotice
 Mese de dren iodoformata, afanata sub capison pt 24h
 Antibioterapia in cazul febrei/adenopatie

Decapusonarea/extractia – dupa amendarea fenomenelor acute

9. Tratamentul gingivostomatitelor ulcero-necrotice

Tratament de urgenta:

32
  Spalaturi bucale largi, frecvente (la 1/2h) cu antiseptice: cloramina, permanganat
de potasiu
 Indepartarea depozitelor de fibrina infectate cu comprese imbibate in apa
oxigenata – manopere blande
 Dislocarea blocurilor mari de tartru prin detartraj cu ultrasunete
 Local colutorii cu antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice, antimicotice,
anestezice de contact
 Febra antibioterapie (Augmentin, Ampicilina)

Tratamentul de indepartare a factorilor favorizanti:

 Repaus la pat
 Interzicerea consumului de alcool si a fumatului
* dupa amendarea fenomenelor inflamatorii:
 Detartraj supra si subgingival (ultrasnete, manual)
 Badijonaj cu colutorii cu antibiotice (se continua la 10zile) si apifitoterapice

Tratamentul definitiv de prevenire a recidivelor

 Tratamentul cariilor
 Refacerea obturatiilor si lucrarilor protetice necorespunzatoare
 Extractia resturilor radiculare irecuperabile
 Conturul gingival anatoform – gingivectomia gingivo-plastica
 Controale periodice

10. Tratamentul gingivo-stomatitei herpetice

 Spalaturi bucale cu solutii antiseptice/extracte vegetale
 Stergerea ulceratiilor cu comprese imbibate in apa oxigenata
 Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen sau violet de gentiana
 Unguente cu antibiotice in herpesul cutanat suprainfectat
 Antivirale crema cu aplicatii locale cutanate
 Vaccinare antiherpetica/antimalarie, antipoliomielita
 Hiposulfit de sodiu in herpesul catamenial
 Vitaminoterapie: C, B1, B2, E

11. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante

Local:
 Spalaturi cu solutii antisepticex
 Clatirea gurii cu solutii pe baza de extracte vegetale
 Atingeri stricte cu nitrat de argint 30%, orthochrome, acid tricloracetic 5-10%
 Badijonare cu albastru de metilen, violet de gentiana
 Geluri adezive cu corticoizi
 Colutorii cu antibiotice
General:
 Alterarea starii generale – antibioterapie (augmentin, amoxicilina, ampicilina)
 Corticoterapie: prednison
 Vitaminoterapie: C, B1, B6, B12
33
  Antialergice
 Tranchilizante: diazepam, meprobamat

12. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatelor micotice

Tratamentul formelor acute:
 Spalaturi bucale cu solutie apoasa bicarbonat de sodiu 10%
 Atingerea leziunilor cu violet de gentiana 1% zilnic timp de 7zile
 Nistatin (suspensie)/stamicin (drajeuri)/miconazol (gel)
Tratamentul formelor cronice: amfotericina B- toxic

13. Tratamentul tumorilor gingivale:

 Chisturile nou-nascutilor se rup spontan si dispar
 Chisturile gingivale, parodontale ale adultilor, papilomul, fibromul gingival –
excizie chirurgicala
 Tumori maligne – tratament complex chirurgical, radioterapic, chimioterapie

Parodontologie II
Curs7
Tratamentul parodontitelor marginale
Parodontita marginala cronica superficiala:
 Tratament antimicrobian si antiinflamator (gingivita simpla)
 Tratament chirurgical: chiuretajul microulceratiilor, papilectomie (papile excluse
functional), gingivectomie (hiperplazii)
 Bioterapie de reactivare

Tratamentul parodontotitei prepubertare: tratament antimicrobian si tratamentul bolii

generale

Tratamentul parodontitei juvenile:

 Tratament antimicrobian (augmentin, metronidazol, tetraciclina)
 Detartraj, chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara/extractie
dinti irecuperabili
 Examinari periodice

Tratamentul parodontitei marginale cronice profunde la adult

 Tratament antimicrobian (in forma rapid progresiva vezi PM rebela la tratament)
 Tratament chirurgical
 Tratament de reechilibrare ocluzala
 Bioterapie de reactivare

Tratamentul parodontitei marginale rebele la tratament - tratament antimicrobian:

amoxicilina/augmentin 10-14zile; in ultimele 2 zile se asociaza cu metronidazol cu care
se continua 10zile tetraciclina 1-2luni

Tratametnul parodontitei marginale distrofice:

34
  Tratament antiinflamator
 Tratament chirurgical de reducere a pungilor
 Reechilibrare ocluzala
 Bioterapia de activare (componenta distrofica)

Tratamentul abcesului parodontale:

Tratament de urgenta:
 Incizie in zona de bombare maxima
 Spalaturi cu solutii antiseptice
 Instilatii cu paste cu antibiotice (TM, dontisolon)/mesa imbibata afanata in
protargol 1%

Tatament definitiv:
 Abces simplu monoradiculari – chiuretaj subgingival
 Abces serpinginos monoradiculari – operatie cu lambou
 Abces la pluriradiculari – gingivectomie/operatie cu lambou

Tratamentul hiperesteziei dentinare:

1. Indepartarea placii bacteriene
2. Atingeri cu glicerina calda
3. Aplicatii cristale de clorura de zinc
4. Atingeri stricte cu hidroxid de potasiu 20-30%
5. Impregnari cu ferocianura de potasiu 20% + solutie de clorura de zinc 30%
6. Fluoruri
7. Paste de dinti desensibilizante
8. Aplicatii locale de hidroxid de calciu
9. Aplicatii locale de corticosteroizi
10. Fulguratii diatermice
11. Preparare de cavitati de colet/devitalizarea dintilor – cand durerile nu
cedeaza/apare hipertermina preinflamatorie/pulpitat
* solutie extrema

Tratamentul complicatiilor
Tratamentul parodontitei acute latero sau retrograde:
 Extirpare vitala
 Tratamentul parodontitei marginale
Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali
Grad 1 = retractie gingivala, evidentierea furcatiei, sonda nu patrunde
interradicular detartraj, chiuretaj subgingival, gingivectomie;

Grad 2 = sonda patrunde 1-3mm interradicular, rx demineralizarea septului

interradicular chiuretaj subgingival, operatii cu lambou + terapie de aditie, regenerare
tisulara ghidata si tehnici de aditie (cele mai bune rezultate);

Grad 3 = sonda patrunde adanc interradicular, resorbtie osoasa a septurilor

interradiculare  chiuretaj subgingival in scop paliativ, operatii cu lambou +

35
regenerare tisulara ghidata+aditie (rezultate incerte), premolarizare, amputatie radiculara,
extractie;

Profilaxia si tratamentul antimicrobian in inflamatiilor parodontiului marginal

Principii generale:
Profilaxia primara = totalitatea metodelor de igienizare in vederea impiedicarii instalrii
gingivitelor cronice si parodontitelor marginale cronice;
Profilaxia secundara = trratamentul formelor incipiente de imbolnavire in vederea
opririi evolutiei bolii parodontale;
Profilaxia tertiara = prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifeste ale bolii
parodontale;

- profilaxia nu exclude si actiuni cu caracter curativ;

Chimioprofilaxia (profilaxia I):
 Substante medicamentoase
 Impiedica colonizarea si dezvoltarea microbiana
 Efect terapeutic antimicrobian asupra leziunilor deja instalate
Chimioterapia placii bacteriene si detartrajul (profilaxia II si III);
Tratament antimicrobian:
 Igienizarea cavitatii orale
 Tratament medicamentos complex: antiseptice, antibiotice, chimioterapice
ameliorare si vindecare a parodontopatiei marginale
Concluzie: metodele profilactice si curative au elemente comune a caror alegere si
aplicare se face individualizat;

Igienizarea = indepartarea tuturor factorilor care conduc la instalarea, intretinerea si

recidiva inflamatiei parodontiului marginal;
Pacient – periaj gingivo-dentar, mijloace secundare;
Medic – detartraj supra si subgingival
- lustruirea suprafetelor dentare detartrate
- netezirea suprafetelor radiculare accesibile prin chiuretaj radicular
- aplicarea de subtante medicamnetoase, antiinflamtoare si antimicrobiene
Indepartea placii microbiene = conditie esentiala pentru un parodontiu sanatos;
Mijloace principale de indepartare a placii bacteriene
Periajul gingivo-dentar
Obiective:
 Indepartarea placii si depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si
gingia adiacenta
 Stimularea ciruclatiei, vascularizatie si keratinizare normala gingivala, cresterea
tonusului functional
Caracteristici peri
Natura Peri naturali (porc, camila) Peri sintetici, omogene,
Suple, atraumatice, retin uniforme, flexibile,
pasta de dinti, degradare rezistente
mecanica radpida, gama
limitata

36
Consistenta, lungimea
Flexibilitate
Numar, aranjament
Tari: peri de porc, diametru Medii – diametru 0,3mm
0,4mm, lungime mica Moi – peri de camila,
diametru 0,2mm, lungime
mare
Rigide, aspre: Suple, moi
Retractii gingivale Efect curatire superior
Suprainfectare gingivala Conditie: numar suficient
Abcese parodontale de randuri de tufe
Uzura cementului Periaj al santului gingival si
zone interporximale
accesibile
3-4randuri de tufe, capat 2 randuri de tufe – periaj
rotunjit sant gingival
1 tufa – zone aproximale in
inghesuiri dentare

Frecventa:
 Dimineata - masaj gingival vascularizatie+keratinizare+cresterea tonusului;
apa de gura (clorhexidina, sanguinarina)
 Seara – reduce efectele actiunii placii microbiene in timpul noptii;
 In timpul zilei – alimente mai dure (mar, morcov)
- mijloace secundare de igienizare (ata dentara, periute interdentar,
scobitori din lemtn moale)
 3-5minute
* 2 perii de dinti folosite alterantiv
 Instrirea pacientului
Metoda:
 Periaj separat al arcadelor dentare
 Miscari ample in sens vertical dinspre fund de sant vestibular spre
marginea incizala/suprafata ocluzala
 10-15ori/fiecare zona
 Deplasrea scurta mezio-distala si vibratorie in zona de colet a santului
gingival – concentrare mare a placii in aceasta zona
 Suprafetele ocluzale – miscari scurte mezio-duistale/miscari circulare
progresive
Indicatii:
 Periaj de rutina – parodontiu sanatos
 Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
 Parodontite distrofice
 Masaj gingival
 Inflamatii cronice ale parodontiului marginal

Periaj electric:
 4 tipuri de deplasari:
- oscilatoriu in arc de cerc (60grade)

37
 - rectiliniu alternativ (dus-intors)
- combinate de tip oscilatoriu +rectiliniu alterantiv
- rotatie completa
 Nu exista diferente in ceea ce priveste eficacitatea la realizarea periajului prin cele
2 tehnici
 Avantaje ale periajului electric la indicarea lui:
- copii
- persoane sub tratament cu aparate ortodontice
- persoane cu handicap fizic
- abilitate manuala redusa
- persoane lenese
- bolnavi necooperanti, oligofreni, cu fenomene nevritice, artritice,
Parkinson etc (periaj alta persoana)

Parodontologie II
Curs8
Mijloace secundare de indepartare a placii bacteriene, a resturilor
organice si de stimulare gingivala
1. Fir de matase – ambrazura gingivala ocupata de papila;
2. Scobitori din lemn – se folosesc cand avem o retractie redusa sau moderata a papilei;
3. Perii cu actiune de curatire interdentara – se folosesc cand exista retractie redusa
sau moderata a papilei, retractie totala a papilei (peria cu un smoc de filamente);
4. Stimulator gingival
5. Dusurile si irigatia bucala
6. Clatirea gurii (solutii antiseptice)

7. Dentifrice (paste de dinti)

Efect de curatire = substante usor abrazive prin detergenti si prin actiunea mecanica a
periei;
Substante active:
 Antihiperestezice (azotat de potasiu)
 Remineralizante, carioprotectoare, antihiperestezice (formaldehida, fluoruri)
 Stimulante ale secretiei salivare, autocuratirii, reducatoare ale sangerarii gingivale
(saruri anorganice)
* paste cu efect de albire – de 2ori/saptamana
! paste foarte abrazive leziuni ale cementului/dentinei eroziuni si hiperestezie
stagnarea lor iritatii mecanice si infectii gingivale

Tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene

Medicamente cu actiune antiplaca incorporate in:
 Dentifrice
 Ape de gura
 Tablete
 Guma de mestecat

38
  Solutii/geluri

Obiective:
1. Indepartarea placii existente
2. Prevenirea colonizarii microbiene a placii dentare
3. Prevenirea formarii tartrului ca urmare a calcifierii placii microbiene

Clorhexidina = antiseptice de electie datorita absorbtiei si mentinerii prelungite in timp

pe suprafetele dentare;
Actiune:
 Alterarea permeabilitatii peretelui celular microbian
 Modificarea receptorilor de suprafata a celulelor microbiene (alterare tranzit
nutritiv la acest nivel)
 Atasarea de glicoproteinele salivare reduce formarea placii
 Producerea de catre neutrofile anionului superoxid
 Efect 8-12h
 Mai eficienta impotriva germenilor G+
Indicatii:
1. Prevenirea depunerii de placa
2. Prezenta placii
3. Gingivite acute
4. Abcese parodontale marginale
5. Gingivite cronice si parodontite marginale cronice

Mod de utilizare:
 Clatire
 Aplicari de gel de 2x/zi timp de 30secunde
 Irigatii supragingivale cu 400ml sol de 0,02% - inhiibare completa a formarii
placii fara colorarea dintilor
 Irigatii ale santurilor gingivale/pungilor parodontale cu sol. 0,2% in gingivite
cronice si parodontita marginala cronica
 Microtubuli semipermeabili cu sol 20% in pungi parodontale – abcese
parodontale marginale

Efecte secundare:
1. Depunere de tartru supragingival
2. Coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor, suprafetei dorsale a limbii
3. Gust amar
4. Irigatii si descuamari superficiale ale mucoasei orale
5. Reactii alergice
6. Tulburari digestive
7. Tumefactii parotidiene
8. Reactii oncogene la soarece in doze de 3200 de ori mai mari

Alte substante:
1. Sanguinarina

39
 2. Triclosan
3. Listerina si cool mint listerina (actiune antimicotica)
4. Compusi cuaternari de amoniu
5. Fluoruri
6. Silicat de zirconiu
7. Antibiotice
8. Enzime

Detartrajul
= un important procedeu de tratament in boala parodontala;
- precedat de antibioterapie: reumatism articular acut, afectiuni cardiace congenitale,
pacienti imunosupresati;
Principii generale:
 Alegerea instrumentului:
 Minim efort, timp scurt
 Eficienta partilor active
 Compatibilitate cu curburile de instrument
 Pozitia pacientului:
 Buna vizibilitate – la arcada maxilara cap usor inclinat; cotul medicul la sa
fie la 90grade;
 Acces sigur
 Actionare eficienta
 Controlul instrumentelor:
 Priza mainii pe instrument
 Bun sprijin pe arcada dentara
 Sensibilitate tactica
 Deplasarea partii active cu usurinta in toate directiile
 Evitarea oboselii musculare
 Evitarea deraparii instrumentului

 Instrumentarul pt detartraj:
 Examinare: sonde parodontale si exploratorii
 Detartraj si chiuretaj radicular: seceri, sapaligi, pile, razuse, chiurete; au o
parte activa, o parte pasiva, maner
 Netezire fina si lustruire – planii de cauciuc, perii rotative, benzi abrazive

Secerile pentru detartraj:

 Anterioare sau posterioare (partea pasiva are angulatii diferite)
 Triunghiulara/patrat/dreptunghi pe sectiune
 Actionate prin miscari de impingere si tractiune
 Indicatii:
 Tartru supragingivale
 Poate patrunde si usor subgingival/pungi mici cand gingia o permite

Daltile de detartraj
 Partea activa in continuarea manerului, usor curbata

40
  Margine ascutita, bizotata la 45grade
 Doua unghiuri bine exprimate
 Indicatii:
 Tartru supragingival, interdentar, accesibile la dintii frontali
 Partea activa plasata orizontal, miscare de apasare disloca tartrul

Sapaliga de detartraj:
 Partea activa in unghi de 99-100grade fata de partea pasiva
 Partea pasiva rectilinie si mai scurta – dinti frontali
 Partea pasiva angulata – dinti laterali
 Margine ascutita rectilinie
 Unghiuri active bine ascutite (uneori se rotunjesc cu ajutorul unor pietre abrazive)
 Indicatii:
 Tartru supra si subgingival (Cat permite gingia)
 Fete V, O si proximale ale dintilor care marginesc brese edentate
 Plasare verticala, miscari de smulgere, tractiune spre incizal/ocluzal

Pilele sau razusele

 Partea activa formata din mai multe muchii ascutite la 90-105grade fata de baza
 Baza rotunjita
 Partea pasiva difera ca lungime si angulatie in functie de indicatie
 Indicatii:
 Fracturare blocuri mari de tartru
 Indepartarea tartrului de la nivelul marginii gingivale libere
 Netezirea jonctiunii smalt-cement
 Indepartarea unor portiuni in exces a unor obturatii
 Tehnica de utilizare:
 Contact al partii active cu suprafata dintelui
 Partea pasiva paralel cu axul dintelui
 Miscari de tractiune in axul dintelui
*Pile foarte fine pt detartraj subgingival, chiuretaj de cement necrotic al pungilor
parodontale

Chiuretele parodontale = cele mai eficiente instrumente parodontale;

Indicatii:
 Detartraj subgingival
 Netezirea radacinii
 Chiuretajul tesutului de granulatie
Proprietati:
 Dimensiuni reduse
 Forma adecvata adaptarii la curburile radiculare
 Finete parte activa, suplete senzatie tactila asemanatoare sondelor exploratorii
 Lipsa de traumatism gingivo-dentar
 Lasa cea mai neteda suprafata radiculara comparativ cu alte instrumente

41
Partea activa – la un capat sau la ambele capete; 2 margini ascutite care se intalnesc la
varf dupa o curbura convexa; pe sectiune are forma semicirculara cu baza convexa;
Partea pasiva – are diferite curburi permite accesul in diferite zone ale arcadei dentare;
Manerul – forme si dimensiuni variate, striatii, gol, +/- manson de cauciuc colorat
(codificare);

1. Chiurete universale
2. Chiurete speciale

1. Chiurete universale
- un unghi de 90grade in partea activa si cea pasiva;
- detartraj supragingival la persoane sanatoase;
- in pungi parodontale adanci se face concomitent si chiuretajul pungii parodontale;
- in timpul detartrajului manerul trebuie tinut paralel cu suprafata dentara;

2. Chiurete speciale Gracey

- au un unghi de 70grade intre partea activa si partea pasiva;
- 2 margini taioase dar numai una e activa (partea dinspre radacina);
- active in anumite zone (codificate);
- adaptare foarte buna a partii active pe suprafetele curbe radiculare;
- in timpul detartrajului partea pasiva trebuie tinuta paralel cu axul dintelui;

Tipuri de chiurete Gracey:

 Standard – set de 7
 Profilactice – set de 5; portiune pasiva mai scurta, rigida; detartraj supragingival;
 ,,peste 5” / ,,dupa 5” – prima portiune pasiva mai lunga cu 3mm fata de una
standar activa in pungile >5mm;
 ,,mini 5” – parte activa mai fina si mai scurta (1/2 fata de cele standard)
inghesuiri dentare, furcatii; partea psaiva mai lunga cu 3mm pungi >5mm

Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey:

1. Detartrajul santului gingival
2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului cu alte
instrumente
4. Planarea suprafetelor radiculare – chiuretaj radicular
5. Chiuretajul tesutului de granulatie

Mod de actiune. Tehnica de utilizare:

 Muchia care formeaza unghiul de 110 este activa
 Muchia care formeaza unghiul de 70grade este inactiva
 Se alege chiureta potrivita
 Se ia punct de sprijin pe dintele de detartrat/dintii vecini
 Partea activa se introduce usor in santul gingival la baza pungii, sub depozitele de
tartru cu suprafata faciala paralela cu radacina
 Se roteste pana face un unghi de 45-90grade – unghi de atac

42
  Se realizeaza miscari de tractiune spre ocluzal/incizal asociate cu presiune laterala
controlata – contact continuu cu dintele
 Miscari verticale + orizontale+oblice

Chiuretajul tesutului de granulatie:

 Partea activa se plaseaza invers
 Tractiuni in directie coronara
 Se completeaza cu chiurete chirurgicale clasice

Chiuretajul radicular:
 Vizeaza cementul infiltrat microbian sau resturi de tartru inclavate in cement
 Se utilizeaza chiurete speciale, ascutite, partea pasiva mai flexibila, nu au mai fost
folosite la detartraj;
 Tehnica – introducerea chiuretei in portiunea cea mai decliva a pungii; unghi de
atac de 45-90grade; presiune laterala controlata si tractiuni coronarare si miscari oblice si
orizontale; presiunea scade pe masura ce suprafata devine neteda; netezirea se
completeaza cu pile/razuse fine;

Curatirea fina si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj

Vestibular si oral
 Cupe de cauciuc simple / lamele fine + paste de lustruit (! Folosirea intempestiva
leziuni gingivale /dislocari de smalt-cement)
 Periute (roata, palnie) si paste de lustruit (+aproximal in zonele accesibile)
! directia de rotatie stabilita astfel incat sa nu fie antrenate spre gingie
! perii aspre dislocari ale cementului radicular

Aproximal:
 Discuri fine
 Pene interdentare din lemn de balsa sau portocal
 Benzi late de matase cerata
+ paste de lustruit

Ascutirea instrumentelor de detartraj:

 Pietre Arkansas
 Pietre India
 Ulei special pentru ascutit
 Cilindru din plastic pentru testarea ascutirii instrumentelor

Parodontologie II
Curs 9
Detartrajul cu ultrasunete
- adjuvant al detartrajului manual;

43
- detartraj supragingival si numai in parte subgingival;
- apare de detartraj:
 Piezoelectrice
 Magnetostrictive
- componente:
 Generatorul electric – energie electrica energie mecanica determina de 28-
30micrometri a partii active (inainte-inapoi/circulara/in forma de 8);
 Piesa de mana si partea activa:
- spatula
- secere cu varf ascutit
- sonda

 Sistemul de racire +/- dispozitiv de spalare – in unele infectii acute

 Dispozitiv de pornire-oprire

Indicatii ale detartrajului cu ultrasunete:

1. Tartru supragingival
2. Pete colorate
3. Tartru din sant gingival sau pungi parodontale mici 3-4mm

Avantaje:
1. Gingivostomatita ulceronecrotica pt dislocarea blocurilor de tartru
2. Hemofilie
3. Faze incipiente de imbolnavire parodontala (mai putin traumatic)
4. In cursul interventiilor chirurgicale

Contraindicatii:
1. Boli infectioase, contagioase
2. Refrexe de voma exagerate
3. Hiperestezie dentinara accentuata
4. Copii mici
5. Purtatori de stimulator cardiac in cazul aparatelor magnetostrictive

Tehnica:
1. Pregatirea pacientului: pozitia, protectia, anestezia
2. Pregatirea instrumentarului: alegerea si stabilirea ordinii de lucru cu partile active,
controlul jetului si puterii generatorului (nivel mediu), aplicarea aspiratorului;
3. Aplicarea instrumentarului de detartraj:
- detartraj vertical – spatula (unghi de 45grade; dinspre incizal  colet, 6-
10deplasari)
- detartraj in diagonala si orizontal – spatula (<ascutit/rotunjit)
- detartraj fin – secera – supragingival si in sant gingival
- detartraj ultrafin – sonda – supragingival, subgingival, pungi parodontale mici
de 3-4mm
! contact mobil
! instrumentar integru

44
Avantaje:
 Modern, eficient, ergonomic
 Netraumatizant
 Indepartarea depozitelor pigmentate
 Bine suportat, nedureros

Dezavatanje:
 Vibratii puternice, perpendiculare, in sant gingival:
- dislocari de smalt/cement
- desprindere epiteliu jonctional/ligamente supraalveolare
- dislocare obturatii, fatete de acrilat
 Posibila contaminare microbiana
 Vizibilitate redusa
 Posibila fractuare a varfului

Detartrajul sonic
- antrenat de un jet puternic de aer (turbina);
Avantaje:
 Cost mai redus al aparatului
 Consum mic de energie
 Nu necesita racire
 Nu contamineaza
 Vibratii mai reduse tolerata mai usor in hiperestezii dentinare

Dezavatanje:
 O singura treapta de viteza
 Eficienta mai redusa

Atitudinea fata de obturatiile proximale si de colet in profilaxia inflamatiilor

gingivale

Depistare usor cu:

 Sonde exploratorii
 Sonde parodontale foarte fine
 Radiografii cu film muscat

Atitudine:
 Indepartare si refacere corecta
 Corectare (freze diamantate fine, benzi, discuri abrazive, conuri de cauciuc):
- exces mic
- lipsa cariilor secundare
- ambrazura gingivala libera de papila
- obturatia la distanta de gingie

45
 Tratamentul cariilor in parodontitele marginale cronice
= metoda de profilaxie a infectiei bacteriene asociat cu indepartarea tartrului si placii
bacteriene;
Tratamentul cariilor aproximale sau de colet
Tratamentul inflamatiei papilei si marginii gingivale libere adiacente
Exereza dentinei ramolite + obturatie provizorie reducerea inflamatiei papilei
 Gingie usor hipertrofiata – tamponament/mesare cu substante antiinflamatorii
astringente (ZnCl2 5-10%, sulfat de aluminiu 5%), atingere cu perhidrol;
 Gingie hiperplazica – cauterizarea chimica (acid tricloroacetic) in forme mici si
mijlocii;
- electrocauterizarea – forme mici si mijlocii
- gingivectomie
Conditii pentru protectia parodontiului marginal:
 Margini ale cavitatii regularizate
 Unghiul dintre pragul gingival si peretii verticali ai cavitatii de clasa a II-a rotunjit
 Prag gingival in cavitatile de clasa a II-a bizotat
 Restaurarea corecta a curburilor vestibulo-orale ale coroanei
 Utilizarea matricilor, penelor interdentare anatoforme
 Finisarea obturatiilor
 Controlul santului gingival

Tratamentul medicamentos antimicrobian si antiinflamator al gingivitelor cronice si

parodontitelor marginale cronice

! obligatoriu dupa indepartarea placii microbiene, detartraj, tratament chirurgical

 Opreste evolutia microulceratiilor
 Reduce/sisteaza forarea exudatului purulent
 Previne aparitia unor complicatii infectioase acute/subacute

Modalitati de aplicare:
1. Tamponament. Badijonaj
 Tamponament: sferule de vata/tifon sterile prin atingeri usoare (solutii colorate)
sau mai ferme (substante revulsive – in parodontopatiile marginale cronice involutive)
 Badijonaj – miscare de rotatie la baza papilei urmata de deplasare lineara spre
varful ei/miscari de-a lungul marginii gingivale libere; atingeri ferme (forme cronice) sau
moderate (in forme subacute) sau usoare (in forme acute);

2. Mesajul santului gingival:

 Sub izolare mese din vata sterile/fibre de acetat de vinil impregnate cu diferite
solutii, aplicate in santul gingival cu varful bont al unei sonde/spatule
 Actiune mai indelungata a substantei active comparativ cu
tamponamentul/badijonajul
 Antibiotice (tetraciclina, pasta cu antibiotice TM)- mentinute mai multe zile
 Clorura de zinc 20% (5-10minute) sau 5-10% (30minute)
 Antiseptice blande/extracte de plante (30minute)

46
3. Aplicare cu spatula:
 Hiperplazia de sarcina:
- perhidrol – in sant gingival si versantii hiperplaziei
- izolare, aplicare spuma efervescenta 2-5minute indepartarea prin
spatulari/clatire
 Hiperestezia dentinara – la coletul dintilor paste fluorurate, desensibilizante
 Pungi parodontale – paste antibiotice
 Prin capilaritate – ansa/sonda

4. Aplicare cu sonda – sonda boanta – atingeri cu nitrat de argint 30% in cauterizari ale
unor microburjoane gingivale;

5. Pulverizatii – spray-uri antiseptice/anestezice antiseptice

6. Spalaturi – in gingivite si gingivostomatite ulcero-necrotice; spalaturi largi cu solutii

antiseptice (cloramina 3 la mie, permanganant de potasiu 1/10.000, apa oxigenata)
seringa sau spray

7. Clatirea gurii
- dupa periaj gingivo-dentar – substante antiseptice
- pentru evidentierea placii dentare – solutii revelatoare de placa

8. Irigatii subgingivale – gingivita si parodontita marginala cronica – solutie 0,2%

clorhexidina, fluorura stanoasa 1,65%

9. Dizolvarea – comprimate/drajeuri antiseptice/antimicotice/revelatoare de placa

10. Instilatii in pungile parodontale

Indicatii: reducerea/sistarea exsudatului purulent din parodontita marginala cronica
progresiva inaintea tratamentului chirurgical;
- antibiotice;
Etape:
 Pregatirea seringii – incarcarea cu recipientul cu pasta, ac tip canula cu capat
scurt, actionarea seringii si indepartarea unei mici cantitati de pasta
 Pregatirea pacientului – exprimarea continului pungii, spalaturi ale pungii cu apa
oxigenata/cloramina 3 la mie, izolarea dintelui cu punga parodontala
 Aplicarea pastei – introducerea acului pana in portiunea cea mai adanca a pungii
parodontale, actionarea pana la refluarea pastei, mentinerea 10-15minute, repetare la 1-
2zile in 2-4sedinte

11. Aplicatii subgingivale de substante medicamentoase cu eliberare lenta

Indicatii: pungi parodontale, abces parodontal;
Mod de aplicare:
 Tubi semipermeabili de celuloza – clorhexidina 20%
 Fibre nedegradabile impregnate cu tetraciclina – indepartate dupa 10zile

47
  Instilatii de tetraciclina incorporate in vaselina
 Cristale lichide ce contin metronidazol – mentinerea activa in pungi 1-2saptamani
(Elysol ,,Dental Gel” Dumex Danemarca)
 Membrane solide biodegradabile – pene rotunjite la un capat, contin gluconat de
clorhexidina (Perio Chip) – in pungi de 5-8mm, dupa/inaintea tratamentelor chirurgicale
 Pelicule cu ofloxacina – in forme rebele sau severe la tratament

Infiltratii submucozale cu solutii de biostimulare/solutii anestezice:

- infiltratii submucozale in fund de sant vestibular in fosa canina (superior) sau in
dreptul PM (inferior)
- mezoterapia – microinjectari cu substante inflamatorii, antiedematoasa si
antialgica in jurul plagilor chirurgicale

Parodontologie II
Curs 10
Substante medicamentoase antimicrobiene in tratamentul gingivitelor si
parodontitelor marginale cronice

Calitatile unui medicament antimicrobian ideal:

1. Actiune antimicrobiana selectiva
2. Difuziune buna
3. Spectru larg antimicrobian
4. Persistenta in timp
5. Absenta reactiilor de sensibilizare locala/generala
6. Sa nu dezvolte rezistenta microbiana
7. Cost redus
8. Accesibilitate la procurare
9. Administrare usoara

Clasificarea substantelor antimicrobiene

1. Antiseptice = bacteriostatice/bactericide; in doza activa netoxice pentru tesaturi;
actiune neselectiva
2. Dezinfectanti = bactericide; utilizate pe suprafete neanimate; in doze active
toxice pentru tesuturi; actiune neselectiva;
3. Chimioterapice propriu-zise si antibiotice = in doze active impiedica
proliferarea microbiana selectiv; interfereaza cu caile metabolice bacteriene;

Antiseptice
1. Antiseptice care denatureaza proteinele microbiene
Acidul citric – solutie apoasa cu pH 0,5-2,5
- decontaminarea microbiana a suprafetelor radiculare
Acidul cromic (orthocrome) – aplicatii 5-6secunde + spalaturi cu ser fiziologic;
- fistule apico-gingivale
- ulceratii gingivale de cauza microbiana

48
Acidul salicilic 1% + extract vegetal astringent – in gingivita si parodontita marginala
cronica;
Acidul tanic – astringent gingival si deflector al santului gingival (amprentare)

Baze: bicarbonatul de sodiu – solutie apoasa 20%; gingivostomatita ulcero-necrotica,

gingivostomatita micotica, stomatita sub proteza

Alcoolii: alcoolul etilic 70% - badijonare inaintea infiltratiei anestezice;

- biostimulare
- vehicul pentru produse antiinflamatorii/antimicrobiene

2. Antiseptice care blocheaza enzimele microbiene

Substante oxidante:
Peroxid de hidrogen 3% (apa oxigenata)
- ca atare sau diluata ¼
- antiseptice, hemostatic, indepartarea detritusurilor organice
- gingivite acute/subacute
- abcese parodontale incizate
- gingivostomatite ulceronecrotice
- plagi traumatice infectate sau plagi chirurgicale

Peroxid de hidrogen 30% (perhidrol)

- cauterizant usor al gingiei hiperplazici (hiperplazii de sarcina)
- incorporat intr-o ceara alba (Gingivox) aplicata sub forma de benzi – gingivita
cronica, parodontita marginala cronica – antimicrobian, antiinflamator

Permanganat de potasiu
- spalaturi cu solutie 1/5000 – 1/10.000
- in gingivite acute/subacute, gingivostomatite ulceronecrotice
- in cursul tratamentelor stomatologice/dupa tratament chirurgical

Compusi halogenati: Cloramina B

- spalaturi
- gingivite si gingivostomatice acute/subacute
- abces parodontal dupa incizie gingivostomatita ulceronecrotica
- pungi parodontale cu exudat purulent
Iod (povidone iodin 1%) – irigatii subgingivale, pungi parodontale 1/zi 14 zile
Iodisol – spalaturi/clatiri/irigatii subgingivale
- gingivite, stomatite, afte, herpes, leziuni traumatice

3. Combinatii ale metalelor

Clorura de zinc – 30%, 20%, 5-10%
- bacteriostatic si astringent prin efectul vasoconstrictor (indicata in inflamatiile
de data recenta e.g. gingivite cronice/parodontita marginala cronica superficiale)
- hemostatic

49
 - cauterizant (30%) cu efect de desfiintare a microulceratiilor infectate de la nivel
gingival
- cicatrizant
* contraindicat in formele mai avansate de boala parodontala

Protargol – contine 8% argint

- bacteriostatic, neiritant
- gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj
- abces parodontal marginal
- gingivite si gingivostomatite acute/subacute, gingivostomatite ulceronecrotice –
tamponare si badijonare
- sant gingival si pungi parodontale cu infiltrat inflamator – irigatii/mesaj

Azotat de Argint – 30% cauterizant si bactericid

- afte buacle
- portiuni burjonate ramase dupa gingivectomie

Fenosept – compus organp-mercurial

- solutie apoasa 2% - atingeri – efect bateriostatic, antifungic, antiviral
- solutie 2% diluata 0,01-0,05% - clatire/spalaturi in gingivite acute/subacute,
gingivostomatita ulceronecrotica

Sulfat de zinc – ape de gura

Sulfat de aluminiu, clorura de aluminiu, sulfat feric – antiseptic si largirea santului

gingival

4. Coloranti
Violet de gentiana 1% - infectii si ulceratii orale, leziuni herpetice, micotice

Albastru de metilen 2% - colorant al placii bacteriene

Rivanol solutie 1/5000 – bun antiseptic – spalaturi in gingivostomatita ulceronecrotica

Rosu de Congo – hemostatic, cicatrizant – instilatii in sant gingival si pungi parodontale,

gingivostomatita ulceronecrotica, afte, herpes

5. Antiseptice care distrug membrana celulei microbiene

Clorhexidina
Codecam spray – pulverizatii, gingivostomatite, gingivostomatite ulceronecrotice,
stomatite micotice
Faringosept – gingivite, gingivostomatite, 1x4-6/zi (adulti), 1/1-4/zi (copii)

Antibiotice si chimioterapice
Antibiotice = substante produse de microorganisme sau sintetizate dupa modelul
structural al unor compusi naturali;

50
Chimioterapice = produse de sinteza obtinute in laborator;

Tetraciclina
Efecte:
 Inhiba colagenaza
 Efect reparator
 Inhiba resorbtia osoasa
 Se concentreaza in structurile osoase
 Se concentreaza in lichidul santului gingival
 Spectru larg de actiune

Efecte secundare:
 Micoze, alergii, rezistenta
 Tulburari gastrice, intestinale, hepatorenale
 Tulburari de eruptie, mineralizare, coloratii dentare la administrarea in timpul
sarcinii sau la copii sub 6-7ani

Mod de administrare:
 General: 0,5-1g/zi 2-3saptamani 2-3luni (!efecte adverse)
 Local – cu spatula – unguent
- irigatii cu solutii cu tetraciclina
- mese de vata/acetat de vinil subgingival
- microtubi de dializa
- benzi acrilice
Pasta TM: tetraciclina (3g) + metronidazol (3g) + vaselina (100g);

Penicilina V – gingivostomatita ulceronecrotica, abcese parodontale, pericoronarite;

Penicilina G – efect mai rapid
! alergie
Ampicilina – aproximativ ca penicilina, dar cu spectru mai larg
- alterarea importanta a starii generale
Amoxicilina = ampicilina
Augmentin – forme refractare la tratament
Mod de administrare: per os/parenteral

Fosfomicina – spectru larg de actiune; difuzibilitate ridicata, indicata in afectiuni acute,

cronice, profilaxie chirurgicala; mod de adminsitrare: comprimate dizolvate lent in gura; !
alergii;
Cefalosporina – mai eficient pe G-;
Neomicina – colutorii pentru badijonaj gingival de 2-3ori/zo
Streptomicina
Clindamicina
Marfanil

Metronidazol si ornidazol

51
Efect: bactericid fata de bacteriile anaerobe; activ asupra treponemelor, protozoarelor;
Indicatii:
 Parodontita marginala cronica progresiva
 Parodontita marginala cronica recidivanta
 Gingivostomatita ulceronecrotica
Mod de administrare: comprimate, unguent, gel
Efecte secundare:
 Tulburari digestive
 Leucopenie tranzitorie
 Traverseaza bariera placentara
 Efecte cancerigene la animale (nesemnificative la om)

Antimicotice
Nistatina – fungistatic/fungicid in functie de concentratie;
- administrare locala – suspensie (Nistatin)
- unguent (Nystalocal)
- drajeuri (Stamicin)
Indicatii: tratamentul si profilaxia stomatitei micotice
Pimafucin
Miconazol
Clotrimazol
Haloprogin

Glucocorticoizi
Efecte:
 Reducerea inflamatiei, hiperemiei, exudatului inflamator
 Rol antialergic
 Reducerea proliferarii celulare, cicatrizarii
 Creste riscul aparitiei unei infectii bacteriene, micotice, parazitare, virotice se
asociaza cu produse antimicrobiene
Hidrocortizon acetat – injectabil
Prednison – per os
Prednisolon – local
Triamcinolon – local
Dexametazona – hidrosolubil – solutie/unguent

Antihistaminice: Romergan – in colutorii cu antibiotice si corticosteroizi actiune

antialergica si anestezica de suprafata

Antivirale: Acyclovir 5% - la 3-4h, 7 zile – herpes simple si varicelo-zoosterian

Produsi naturali
1. Produse terapeutice apicole
Propolis
Extract de larve de mascul (Apilarnil)

52
2. Extracte vegetale
Romazulan – contine extract de flori de musetel
Ticiverol (cimbru, menta, musetel, mataciune)
Extract de flori de galbenele
Extract de salvie
Extract de radacina de tataneasa
Gingivital – eugenol, timol, extract de salvie, azulene, alcool etilic)
Gingisan (extract de musetel, eucalipt, lemn dulce)

Produse imunobiologice
Vaccinul stafilococic – in parodontite marginale cronice; administrat subcutanat,
intramuscular/sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular;
Cantastim – imunostimulator
- in parodontopatii degenerative si de involutie
- inaintea/in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical
- dupa atac acut gingivostomatita ulceronecrotica
- adminsitrat subcutanat sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular
Imudon
Polidin – parenteral
Aerodin – instilatii in pungi sau pulverizatii pe mucoasa

Parodontologie II
Curs 11
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice
Obiective:
1. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora
2. Indepartarea hiperplaziei gingivale
3. Modelarea tesuturilor moi gingivo-parodontale

Desfiintarea pungilor parodontale prin metode nechirurgicale

Substante chimice cu actiune caustica: dezavantaje: actiune neselectiva, lipsa controlului;

Electrocauterizarea: electrozi sub forma de filament, ansa circulara, sfera;

Actiune:
 Sectionare tisulara
 Electrocoagulare

53
  Fulguratii
 Electrodesicatie
Avantaje:
 Control
 Posibilitarea dozarii I curentului
 Prevenirea sangerarii/reducerea hemoragiei
 Autosterilizarea
 Cauterizarea uniforma
Dezavantaje:
 Interferenta cu stimulatoarele cardiace
 Miros neplacut
 Risc de necroza sau combustie in cazul manoperelor neglijente

Tratament chirurgical propriu-zis:

Timpi preoperatorii:
 Determinarea unor constante biologice si corectarea lor: timp de sangerare,
coagulare, protrombina, glicemie;
 Determinarea gradului de imbolnavire
 Efectuarea tratamentului antimicrobian
 Pregatirea psihica a pacientului – informare +/- sedare

Manopere:
 Suprimarea chirurgicala, sangeranda a pungilor parodontale
 Indepartarea hiperplaziei gingivale
 Corectarea defectelor mucogingivale

Indicatii:
1. Pungi false care nu se reduc prin tratament antimicrobian/antiinflamator
2. Pungi parodontale adevarate
3. Hiperplazii gingivale
4. Defecte mucogingivale

Contraindicatii:
1. Locale: stare de igiena bucala deficitara, unele afectiuni acute (gingivo-stomatita
ulcero-necrotica)
2. Generale:
 Absolute:
1. Leucemii acute
2. Infarct miocardic in ultimele 6luni
3. Hemofilia
4. Stari casectice tbc
5. Tumori maligne
6. Stari avansate de insuficienta renala, cardiaca, hepatica
7. Psihoze majore
 Relative:

54
 1. Diabet
2. Boala Addison
3. Boli cardiovasculare
4. Epilepsie
5. Boala Parkinson

Instrumentar si materiale:
1. Instrumentar de consultatie si explorare: sonde parodontale, sonde exploratorii,
pensa Krane Kaplan;
2. Instrumentar de pregatire a campului operator si anestezie
3. Instrumentar de incizie si sectionare: bisturie, forfecute de plastic
4. Decolatoare
5. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, planare radiculara,
modelare os alveolar: chiurete, razuse, pile, freze de os;
6. Ace, fire de sutura, pense port-ac
7. Instrumentar ajutator: spatule, departatoare, pense canule aspiratie, clesti
extractie, seringi spalatura;
8. Materiale
9. Lupe
10. Iluminare fara umbre
11. Instrumente de microchirurgie

Timpi operatori:
1. Pregatirea campului operator
2. Anestezia
3. Accesul in zona de operat (direct/incizie/sectionare/decolare)
4. Indepartarea gingiei excizate sau contraincizii
5. Indepartarea continutului pungii parodontale: chiuretajul pungii, chiuretajul
radacinii, chiuretajul osos
6. Tratament antimicrobian: spalaturi antiseptice sau paste antibiotice
7. Protectia plagii: mese, sutura, cimenturi parodontale

Tehnici de chirurgie parodontala:

 Chiuretajul gingival si subgingival
 Gingivectomia
 Gingivectomia gingivo-plastica
 Operatii cu lambou
 Chirurgie osoasa alveolara
 Chirurgie mucogingivala

Chiuretajul gingival
Indicatii:
1. Gingivite cronice cu ulceratii
2. Gingivite cronice si parodontite marginale cronice superficiale cu pungi false care
nu cedeaza la tratament antimicrobian si antiinflamator
* de regula, nu depaseste nivelul de insertie al epiteliului jonctionale;

55
Contraindicatii:
1. Gingivite alergice
2. Gingivite cu aspect fibromatos

Tehnica:
 Chiurete Gracey introduse in santul gingivale
 Retragere usoara pe peretele gingival
 Cu mana opusa presiune usoara pe peretele extern (margine gingivala libera,
gingie fixa)
 Spalaturi cu ser fiziologic sau clorhexidina 0,12%
 Reaplicare gingie pe dinte + protectie cu mese/cimenturi parodontale
 Precedata de detartraj si netezirea zonelor de ciment dezgolit

Chiuretajul subgingival
Indicatii:
1. Pungi parodontale mici de 2-4mm
2. Pungi parodontale foarte adanci: tatonarea reactivitatii locale si reducerea
componentei microbiene si antiinflamatorii in vederea unei viitoare operatii mai ample
3. Pungi parodontale adanci accesibile
4. Reducerea riscului de acutizare/suprainfectare a pungilor parodontale
5. Abces parodontal
6. Fistule apico-gingivale
7. Necesitatea temporizarii extractiei
8. Recidive dupa alte interventii chirurgicale
Contraindicatii:
1. La nivelul bi sau trifurcatiilor radiculare unde nu avem acces pe toata suprafata
radiculara (manopera insuficienta)
2. Dinti cu mobilitate crescuta

Tehnica:
1. Chiuretaj inchis:
 Fara decolare gingivala
 Vizibilitare redusa, acces dificil – eficienta redusa
2. Chiuretaj deschis:
 Microlambouri papilare prin incizie intrasulculara
 Papile excluse functional sunt sectionate la baza si indepartate
 Chiuretajul tesutului de granulatie, planarea radacinii, chiuretajul osului
alveolar
 Control+spalaturi cu ser fiziologic sau solutie clorhexidina
 +/- introducerea de implante granulare in pungile parodontale + sutura
 Protectia plagii (mese, sutura, cimenturi parodontale)

Bioterapia de reactivare
Indicatii:

56
 1. Parodontite marginale cronice superficiala dupa tratament antimicrobian si
antiinflamator – restabilirea dinamicii vasculare
2. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian si/sau chirurgical
3. Parodontite involutive, precoce la tineri fara semne de inflamatie
4. Parodontite distrofice
5. Parodontita marginala cronica progresiva pentru usurarea si grabirea vindecarii
dupa amendarea fenomenelor inflamatorii microbiene

Mod de administrare:
 Per os
 Injectabil
 Tratament chirurgical

Produse utilizate:
1. Extracte tisulare de origine animala/vegetala – activatori biologici in citoplasma
celulelor tinere care actioneaza ca niste hormoni
2. Produse de origine sintetica – novocaina – normalizeaza dinamica vasculara
3. Vitamine (A- troficitate epiteliala, B – normalizarea metabolismului glucidic, C –
formare colagen, cement intercelular in endoteliu capilar, E, complexe de
vitamine)
4. Substante imunobiologice: vaccin antistafilococic, imudon, cantastim, polidin

Manopere utilizate:
 Detartraj si chiuretaj subgingival – favorizeaza epitelizarea si normalizeaza
vascularizatia
 Masajul gingival – manual sau cu dispozitiv aplicat la unitul dentar
 Proceduri balneoterapeutice – ape minerale, oxigenoterapia, ionoterapia

57