în baza unor , sunt lovite de nulitate absolută:

1. actele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau
produselor sale, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. 66 C.civ.);

2. actele juridice încheiate de către persoanele juridice care au ca obiect drepturi ce nu pot aparţine
decât persoanei fizice [art. 206 alin. (1) şi (3) C.civ.];
3. actele juridice încheiate de persoanele juridice fără scop lucrativ ce au ca obiect alte drepturi şi
obligaţii civile decât acelea care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de
constituire sau statut [art. 206 alin. (2) şi (3) C.civ.], cu excepţia acelor acte prin care aceste
persoane juridice primesc liberalităţi (art. 208 C.civ.);

4. căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 271, art. 273, art. 274, art. 276 şi
art. 287 alin. (1) C.civ. [art. 293 alin. (1) C.civ.];
5. căsătoria încheiată de către minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani [art. 294 alin. (1) C.civ.];
6. căsătoria fictivă [art. 295 alin. (1) C.civ.];

7. recunoaşterea unui copil a cărui filiaţie nu a fost înlăturată [art. 418 lit. a) C.civ.];
8. recunoaşterea unui copil după decesul acestuia [art. 418 lit. b) C.civ.];

9. adopţia fictivă [art. 480 alin. (1) C.civ.];

10. partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor [art. 684 alin. (2) C.civ.];
11. partajul în care nu s-au cuprins toţi descendenţii care îndeplinesc condiţiile pentru a veni la
moştenire, fie în nume propriu, fie prin reprezentare succesorală [art. 1163 alin. (1) C.civ.];

12. contractul de fiducie prin care se realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului (art.
775 C.civ.);
13. actele juridice având ca obiect drepturi eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă (art. 956
C.civ.);
14. liberalităţile realizate fără determinarea beneficiarului sau prevederea criteriilor pe baza cărora
acesta să poată fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice [art. 989 alin. (1)
C.civ.];
15. donaţia care contravine principiului irevocabilităţii, deci care:
a) este afectată de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatorului;
b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea
maximă a acestora nu este determinată în contractul de donaţie;
c) conferă donatorului dreptul de a denunţa unilateral contractul;
d) permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi
dispus de acel bun; dacă dreptul de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea
operează numai în privinţa acestei părţi [art. 1015 alin. (2) C.civ.];
16. testamentul reciproc (art. 1036 C.civ.);
17. opţiunea succesorală afectată de modalităţi (art. 1101 C.civ.);
18. actul juridic care are un obiect nedeterminat sau ilicit [art. 1225 alin. (2) C.civ.] sau care priveşte o
prestaţie nedeterminabilă ori ilicită [art. 1226 alin. (2) C.civ.];
19. actul juridic încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa
valabilă [art. 1242 alin. (1) C.civ.];
20. contractele prin care judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaţii, notarii publici,
consilierii juridici şi practicienii în insolvenţă cumpără, direct sau prin persoane interpuse, drepturi
 litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară
activitatea [art. 1653 alin. (1) C.civ.];
21. subarendarea totală sau parţială [art. 1847 alin. (2) C.civ.];
22. contractul de rentă viageră care stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unui terţ care era
decedat în ziua încheierii contractului (art. 2246 C.civ.);
23. tranzacţia încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută, în afară de cazul
în care părţile au tranzacţionat expres asupra nulităţii [art. 2274 alin. (1) C.civ.];

24. vânzarea bunurilor culturale mobile, proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat,
clasate în tezaur cu nerespectarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul
Culturii şi Cultelor [art. 36 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului
cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare];
25. vânzarea monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept
privat cu nerespectarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii şi
Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate
ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, respectiv al
unităţilor administrativ-teritoriale [art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare];
26. vânzarea imobilelor pe care sunt amplasate mormintele şi operele comemorative de război, aflate
în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, cu excepţia celor care au destinaţia
de locuinţă şi pe care sunt amplasate plăci comemorative, cu nerespectarea dreptului de
preempţiune al statului sau, după caz, al unităţilor administrativ-teritoriale, prin Oficiul Naţional
pentru Cultul Eroilor [art. 9 alin. (2) din Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor
comemorative de război, cu modificările ulterioare];

27. actul juridic de înstrăinare (inter vivos) a unui apartament sau spaţiu cu altă destinatie decât aceea
de locuinţă, fără a exista adeverinţa din partea asociaţiei de proprietari referitoare la achitarea la
zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari [art. 20 alin. (2) din Legea nr.
230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu
modificările ulterioare] etc.

B) Ţinând cont de condiţiile de validitate, putem reţine, generic, următoarele cauze care atrag
nulitatea absolută a actului juridic civil:
1. încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la capacitatea civilă, însă numai dacă este vorba
de nerespectarea unei incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice instituite pentru
ocrotirea unui interes general [spre exemplu, încălcarea incapacităţii speciale de folosinţă
instituite de art. 44 alin. (2) din Constituţie, a incapacităţii instituite de art. 1653 alin. (1)
C.civ. etc], de lipsa capacităţii de folosinţă a persoanei juridice sau de nerespectarea
principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice fără scop lucrativ [art.
206 alin. (2) şi (3) C.civ.];
2. lipsa totală a consimţământului (de exemplu: încheierea unui act juridic într-o limbă pe care
partea nu o înţelege; manifestarea de voinţă a fost exprimată fără intenţia de a produce
efecte juridice etc.), cu excepţia cazului în care legea prevede sancţiunea nulităţii relative
(ca în ipoteza erorii obstacol);
3. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil [spre exemplu, cazul prevăzut de art. 1847
alin. (2) C.civ.] sau a obiectului obligaţiei;
4. nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic civil, dar numai atunci când cauza este ilicită
(inclusiv în ipoteza fraudei la lege) sau imorală, afară de situaţia în care prin lege s-ar
dispune altfel;
 5. nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem
6. nerespectarea dreptului de preempţiune în cazurile expres (şi limitativ) prevăzute de lege.

II. Cauze de
1. nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea civilă a persoanei, însă numai atunci când:
a) actul juridic de administrare sau de dispoziţie s-a încheiat de persoana lipsită de
capacitate de exerciţiu,
b) actul juridic de administrare s-a încheiat fără încuviinţarea ocrotitorului legal şi este
lezionar pentru minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă,
c) actul juridic de dispoziţie s-a încheiat fără încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal sau
a instanţei de tutelă (în toate aceste situaţii, este vorba despre încălcarea dispoziţiilor
legale referitoare la capacitatea civilă de exerciţiu a persoanei fizice);
d) actul juridic s-a încheiat pentru persoana juridică de persoane fizice incapabile,
incompatibile sau, după caz, numite în organele de administrare şi de control ale persoanei
juridice cu încălcarea dispoziţiilor legale ori statutare şi produce o vătămare persoanei
juridice respective [art. 211 alin. (1) C.civ.];
e) actul juridic s-a încheiat cu nerespectarea unei incapacităţi speciale de folosinţă, instituită
pentru protecţia unor interese individuale;
2. lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil [art. 1205 alin. (1) C.civ.];
3. viciile de consimţământ;
4. lipsa cauzei [art. 1238 alin. (1) C.civ.];
5. nerespectarea dreptului de preempţiune în cazurile expres (şi limitativ) prevăzute de lege,
anume de art. 15 alin. (2) şi de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor naţionale, cu
modificările şi completările ulterioare (dreptul de preempţiune al Arhivelor Naţionale sau, după
caz, al direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, în cazul vânzării oricăror documente care
fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României), de art. 42 alin. (2) şi (3) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945
- 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (dreptul de
preempţiune al deţinătorilor cu titlu valabil în cazul vânzării imobilelor cu altă destinaţie decât
cea de locuinţă, respectiv dreptul de preempţiune al chiriaşilor în cazul vânzării imobilelor cu
destinaţia de locuinţă, în ambele ipoteze fiind vorba de imobile care nu s-au restituit
persoanelor îndreptăţite), precum şi de art. 45 alin. (5) şi (10) din Legea Codului silvic nr.
46/2008, cu modificările şi completările ulterioare (dreptul de preempţiune în favoarea
coproprietarilor şi vecinilor proprietari de fond forestier, persoane fizice sau persoane
juridice de drept public ori de drept privat, în cazul vânzării de terenuri din fondul forestier
proprietate privată).