Sunteți pe pagina 1din 618

1

BENEFICIAR
Municipiul Iaşi

Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 11

700064 Iaşi

CONSULTANT
SC GEA Strategy & Consulting SA

Coordonator proiect:

urb. Ioana Ivanov

Echipa de proiect:

ec. Silvia Alexandra Băcanu

urb. Daiana Ghintuială

urb. Irina Ignat

urb. Andreea Maier

urb. Reinhold Lehel Stadler

urb. Laura Tucan

2
Cuprins
Lista de abrevieri ........................................................................................................................................... 5
Lista de figuri ................................................................................................................................................ 8
Lista de tabele .............................................................................................................................................. 13
Bibliografie................................................................................................................................................... 15
I. CONTEXTUL ELABORĂRII SIDU IAȘI 2015-2030 .................................................................................. 18
I.1. Contextul teritorial naţional, regional şi judeţean........................................................................... 20
I.2. Contextul strategic naţional, regional şi judeţean .......................................................................... 24
I.3. Tendinţe internaţionale privind dezvoltarea urbană ........................................................................30
I.4. Dezvoltarea urbană integrată în Zona Metropolitană Iași ...............................................................38
II. ANALIZA DIAGNOSTIC – NEVOI ȘI OPORTUNITĂȚI DE DEZVOLTARE ..............................................58
II.1. Profil socio – demografic ................................................................................................................... 60
II.1.1. Demografie şi migraţie ............................................................................................................... 62
II.1.2. Dezvoltare locală și comunităţi dezavantajate ............................................................................ 75
II.2. Profil economic ................................................................................................................................. 82
II.2.1. Economia și forţa de muncă ........................................................................................................83
II.2.2. Motoare economice și potenţial de specializare ........................................................................ 114
II.2.3. Industrii culturale și creative ...................................................................................................... 121
II.2.4. Turism.......................................................................................................................................129
II.3. Dezvoltare urbană............................................................................................................................ 148
II.3.1. Profilul spaţial şi funcţional ........................................................................................................149
II.3.2. Locuire ......................................................................................................................................160
II.3.3. Spaţiul public .............................................................................................................................166
II.3.4. Cultură, patrimoniu și petrecerea timpului liber ........................................................................ 170
II.3.5. Conectivitate şi mobilitate urbană............................................................................................. 180
II.3.6. Servicii publice .......................................................................................................................... 193
II.3.7. Utilităţi publice .......................................................................................................................... 218
II.4. Mediu și schimbări climatice ............................................................................................................ 236
II.4.1. Mediul natural în Zona Metropolitană Iași și în Municipiul Iași ................................................... 237
II.4.2. Schimbări climatice.................................................................................................................. 260
II.5. Probleme, nevoi şi sugestii .............................................................................................................. 264
II.5.1. Probleme, nevoi și recomandări pentru strategie .....................................................................265
II.6. Analiza SWOT ................................................................................................................................. 273

3
III. CONCEPT DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2015 – 2030 ........................................................... 286
III.1. Viziunea și obiectivele de dezvoltare pentru perioada 2015 – 2030 ............................................ 289
III.2. Conceptul de dezvoltare spaţială ................................................................................................ 301
IV. PLAN DE ACȚIUNE ȘI PORTOFOLIU DE PROIECTE ............................................................................. 303
IV.1. Planul de acţiuni ............................................................................................................................. 304
IV.2. Portofoliul de proiecte .................................................................................................................... 314
V. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE .........................................................500
V.1.Managementul implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană .......................................502
V.2.Monitorizarea implementării SIDU................................................................................................... 512
V.3. Prioritizarea proiectelor SIDU .......................................................................................................... 513
VI. CADRUL PARTENERIAL PENTRU ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA SIDU ...................................... 518
VI.1. Cadrul partenerial pentru elaborarea și implementarea SIDU .................................................... 519
VI.2. Percepţia populaţiei privind calitatea vieţii în Municipiul Iași ......................................................520
VII. ANEXE ................................................................................................................................................. 543

4
Lista de abrevieri
ADI – Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară

ADI ZMI - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași

ADR – Agenţie de Dezvoltare Regională

ADR NE – Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est

AJOFM – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANCSI – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Știinţifică și Inovare

ANL – Agenţia Naţională pentru Locuinţe

ANT – Autoritatea Naţională pentru Turism

AP – Axa Prioritară

APL – Administraţie Publică Locală

APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului

AU – Autoritate Urbană

CCI – Camera de Comerţ şi Industrie

CDI – Cercetare – Dezvoltare – Inovare

CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică

CJ – Consiliul Judeţean

CF – Cale ferată

CL – Consiliul Local

CNADNR – Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România

CNI – Compania Naţională de Investiţii

CSR – Corporate Social Responsibility (Responsabilitate Socială Corporatistă)

DAC – Direcţia de Asistenţă Comunitară

DGASPC – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

DJ – Drum judeţean

DLRC (CLLD) – Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii

5
DMI – Domeniu Major de Intervenţie

DN – Drum Naţional

FC – Fondul de Coeziune

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

FEI – Fondul European de Investiţii

FSE – Fondul Social European

GAL – Grup de Acţiune Locală

HG – Hotarâre de Guvern

IDUL – Indicele Dezvoltării Umane Locale

IEE – Intelligent Energy Europe (program al UE)

IFN – Instituţii Financiare Non – bancare

IMM – Intreprinderi Mici și Mijlocii

INS – Institutul Naţional de Statistică

IPT – Învăţământul Profesional şi Tehnic

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

MFE – Ministerul Fondurilor Europene

MGT – Master Planul General de Transport

ONG – Organizaţie Non - Guvernamentală

PATJ – Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean

PATZ – Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal

PATZM – Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Metropolitan

PATZMI – Plan de Amenajarea Teritoriului Zonei Metropolitane Iași

PC – Pol de creștere

PDR – Plan de Dezvoltare Regională

PI – Prioritatea de investiţii

PIB – Produsul Intern Brut

PID – Plan Integrat de Dezvoltare

6
PID PC – Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere

PNDL – Programul Naţional de Dezvoltare Locală

PNDR – Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală

PO – Program Operaţional

POC – Programul Operaţional Competitivitate

POCA – Programul Operaţional Capacitate Administrativă

POCU – Programul Operaţional Capital Uman

PODCA – Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare

POR – Programul Operaţional Regional

POS – Program Operaţional Sectorial

POS CCE – Programul Operaţional Sectorial Creșterea Competitivităţii Economice

POS DRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

PPP – Parteneriat Public – Privat

PUG – Plan Urbanistic General

PUZ – Plan Urbanistic Zonal

RPL – Recensământul Populaţiei și al Locuinţelor

SIDU – Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană

SIRUTA – Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor Teritorial – Administrative

SSDU – Structura pentru Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile

SWOT – Analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor și ameninţărilor

TIC (ITC) – Tehnologia Informaţiilor și Comunicaţiilor

TEN-T – Reţeaua trans – europeană de transport

UAT – Unitate administrativ – teritorială

UE – Uniunea Europeană

VMG – Venit minim garantat (ajutor social)

ZMI – Zona Metropolitană Iași

7
Lista de figuri
Figura 1: Poli naţionali de creştere şi de dezvoltare în România ....................................................................21
Figura 2: Sisteme urbane regionale şi transfrontaliere ................................................................................ 22
Figura 3: Coridoarele cheie la nivel naţional.................................................................................................. 27
Figura 4: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. Art.7 .......................................................................... 31
Figura 5: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. POR 2014 - 2020 ....................................................... 33
Figura 6 - Cele trei funcţii principale ale orașului inteligent...........................................................................34
Figura 7: Valoarea proiectelor finalizate pe obiective strategice ale PID PC 2009 - 2015 ............................... 41
Figura 8: Situaţia proiectelor în funcţie de obiectivul strategic şi stadiul implementării ............................... 42
Figura 9: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 1, în funcţie de stadiul de implementare
.....................................................................................................................................................................43
Figura 10: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul O. G. 1, în funcţie de sursele de finanţare utilzate (mil. lei)
.................................................................................................................................................................... 46
Figura 11: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 2, în funcţie de stadiul de implementare
..................................................................................................................................................................... 47
Figura 12: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul Obiectivului General 2, în funcţie de sursele de finanţare
utilizate (mil.lei) .......................................................................................................................................... 48
Figura 13: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 3, în funcţie de stadiul de implementare
.................................................................................................................................................................... 48
Figura 14: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul Obiectivului General 3, în funcţie de sursele de finanţare
utilizate (mil.lei) ...........................................................................................................................................50
Figura 15: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul General 4, în funcţie de stadiul de implementare
..................................................................................................................................................................... 51
Figura 16: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul Obiectivului General 4, în funcţie de sursele de finanţare
utilizate (mil.lei) ...........................................................................................................................................52
Figura 17: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 5, în funcţie de stadiul de implementare
..................................................................................................................................................................... 53
Figura 18: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul Obiectivului General 5, în funcţie de sursele de finanţare
utilizate (mil.lei) ...........................................................................................................................................55
Figura 19: Surse de co – finanţare utilizate pentru proiectele finalizate în cadrul Obiectivului General 6
(mil.lei) ......................................................................................................................................................... 55
Figura 20: Creşterea procentuală a populaţiei în intervalul 2005 – 2014 în ZMI ............................................ 62
Figura 21: Distribuţia pe grupe de vârstă și sexe a populaţiei din ZMI ...........................................................63
Figura 22: Distribuţia populaţiei din ZMI pe grupe cincinale de vârstă .........................................................63
Figura 23: Raportul de îmbătrânire demografică în ZMI .............................................................................. 64
Figura 24: Raportul de dependenţă demografică în ZMI ............................................................................. 64
Figura 25: Raportul de dependenţă al tinerilor în ZMI .................................................................................. 65
Figura 26: Rata de înlocuire a forţei de muncă în ZMI .................................................................................. 65
Figura 27: Rata sporului natural în ZMI ....................................................................................................... 66
Figura 28: Creşterea/descreşterea procentuală a populaţiei din ZMI în urma mişcării migratorii ................. 66
Figura 29: Populaţia ZMI pe etnii .................................................................................................................. 67
Figura 30: Etniile minoritare din ZMI ............................................................................................................ 67
Figura 31: Populaţia ZMI pe religiiSursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011 .............................. 67

8
Figura 32: Religiile minoritare din ZMI .......................................................................................................... 67
Figura 33: Tendinţe demografice în localităţile ZMI .................................................................................... 69
Figura 34: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași în perioada 2009 – 2014 ....................................................... 70
Figura 35: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași la recensăminte.................................................................... 70
Figura 36: Piramida vârstelor în Municipiul Iași, 2014.................................................................................... 70
Figura 37: Distribuţia cincinală pe grupe de vârstă în Municipiul Iași, 2014 .................................................... 71
Figura 38: Dezvoltarea socială în localităţile ZMI ......................................................................................... 77
Figura 39: Distribuţia populaţei pe zone dezavantajate în Municipiul Iași ..................................................... 78
Figura 40: Zonele marginalizate din Municipiul Iași ...................................................................................... 79
Figura 41: Performanţa economică a PC Iași comparativ cu ceilalţi poli de creștere .....................................83
Figura 42: Produsul Intern Brut (milioane lei) în judeţele componente ale Regiunii Nord-Est în perioada
2009-2014 ................................................................................................................................................... 84
Figura 43: Evoluţia cifrei de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane pe domenii C.A.E.N., în perioada 2009-
2014 .............................................................................................................................................................85
Figura 44: Cifra de afaceri a Zonei Metropolitane a Municipiului Iași pe domenii C.A.E.N. în anul 2014 ....... 86
Figura 45: Ponderea numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în anul
2014 ............................................................................................................................................................. 87
Figura 46: Evoluţia numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în perioada
2009 – 2014 .................................................................................................................................................. 87
Figura 47: Numărul firmelor la 1000 de locuitori în Z.M.I. în anul 2014 ........................................................ 90
Figura 48: Cifra de afaceri la nivelul comunelor Zonei Metropolitane Iași în anul 2014..................................91
Figura 49: Specializarea U.A.T.-urilor în funcţie de cifra de afaceri în anul 2014 la nivelul ZMI .................... 92
Figura 50: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., ZMI,perioada 2009-2014n ........93
Figura 51: Numărul salariaţilor pe U.A.T.-uri componente Zone Metropolitane Iași, în anul 2014 ............... 94
Figura 52: Numărul salariaţilor în comunele componente ale Zonei Metropolitane Iași, pe domenii C.A.E.N.,
în anul 2014 ................................................................................................................................................. 95
Figura 53: Specializarea U.A.T.-urilor componente Zonei Metropolitane Iași în funcţie de numărul de
salariaţi, în anul 2014 ................................................................................................................................... 96
Figura 54: Evoluţia numărului șomerilor în Zona Metropolitană Iași, în perioada 2010-2014 ........................ 97
Figura 55: Cifra de afaceri pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014 ............................... 99
Figura 56: Evoluţia CA pe domenii de activitate în Municipiului Iași în perioada 2009-2014 ......................... 99
Figura 57: Profitul mediu pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014................................ 100
Figura 58: Numărul de firme pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014 .......................... 101
Figura 59: Evoluţia numărului agenţilor economici în Municipiul Iași, în perioada 2009-2014 ..................... 101
Figura 60: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., în Municipiului Iași în perioada
2009-2014 .................................................................................................................................................. 107
Figura 61: Evoluţia numărului șomerilor în perioada 2010-2014 ................................................................. 108
Figura 62: Distribuţia angajaţilor în Municipiul Iași, în anul 2014 ................................................................ 109
Figura 63: Top 5 sub-sectoare creative și culturale la nivel naţional ............................................................ 122
Figura 64: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din punct de vedere al numărului de firme din Zona
Metropolitană Iași în 2014 .......................................................................................................................... 123
Figura 65: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din punct de vedere al numărului de angajaţi din Zona
Metropolitană Iași în 2014 .......................................................................................................................... 124
Figura 66: Dinamica numărului de angajaţi din top 10 sub-sectoarele creative și culturale din Zona
Metropolitană Iași în 2010-2014 ................................................................................................................. 124

9
Figura 67: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din punct de vedere al cifrei de afaceri din Zona
Metropolitană Iași în 2014 .......................................................................................................................... 125
Figura 68: Dinamica cifrei de afaceri a sub-sectoarelor creative și culturale din top 10 al cifrei de afaceri din
Zona Metropolitană Iași în 2010-2014 ........................................................................................................ 125
Figura 69: Numărul sosirilor în Iaşi, Cluji şi Timişoara în intervalul 2007-2015 ............................................. 130
Figura 70: Numărul înnoptărilor în Iaşi, Cluji şi Timişoara în intervalul 2007-2015 ....................................... 130
Figura 71: Ponderea locurilor de cazare în funcţie de tipologie pentru Municipiul Iași (2015) ...................... 131
Figura 72: Ponderea numărului de sosiri ale turiştilor în Iaşi din totalul Regiunii Nord-Est (2015) ................ 132
Figura 73: Relaţia între obiectivele turistice şi unităţile de cazare ............................................................... 134
Figura 74: Numărul sosirilor raportat la distribuţia spaţială a obiectivelor turistice .................................... 135
Figura 75: Numărul sosirilor pe luni calendaristice pentru Municipiul Iași 2015 ........................................... 136
Figura 76: Potenţiale trasee turistice în ZMI ............................................................................................... 143
Figura 77: Potenţiale trasee cicloturistice în ZMI......................................................................................... 144
Figura 78: Traseul Unirii .............................................................................................................................. 145
Figura 79: Traseul Artelor ...........................................................................................................................146
Figura 80: Traseul Religios.......................................................................................................................... 147
Figura 81: Principalele zone industriale şi centre comerciale din ZMI..........................................................149
Figura 82: Principalele zone viticole din ZMI............................................................................................... 150
Figura 83: Localitatea Bârnova și Satul Pietrăria– extindere de tip perimetral a zonelor de locuit, până la
alipirea localităţilor..................................................................................................................................... 151
Figura 84: Localitatea Bârnova și Satul Pietrăria– extindere de tip perimetral a zonelor de locuit, până la
alipirea localităţilor..................................................................................................................................... 152
Figura 85: Expansiunea zonelor construite din Zona Metropolitană Iași (1990 – 2012) ............................... 154
Figura 86: Principalele zone funcţionale din Municipiul Iași ........................................................................ 155
Figura 87: Principalele zone funcţionale din Municipiul Iași ........................................................................ 156
Figura 88: Raze de deservire grădiniţe........................................................................................................ 157
Figura 89: Raze de deservire şcoli primare .................................................................................................. 157
Figura 90: Principalele centralităţi în Municipiul Iași (inclusiv spaţii verzi majore) ...................................... 158
Figura 91:Resurse de teren cu potenţial pentru dezvoltare ......................................................................... 159
Figura 92: Creşterea procentuală a fondului de locuinţe în ZMI .................................................................. 161
Figura 93: Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor în ZMI .............................................................................. 161
Figura 94: Suprafaţa locuibilă pe locuinţă în ZMI ........................................................................................ 162
Figura 95:Fondul de locuinţe în Zona Metropolitană Iași ............................................................................ 163
Figura 96: Harta infracţiunilor înregistrate în Municipiul Iași, 2015 ............................................................. 165
Figura 97:Tipologiile de locuire din Municipiul Iași ......................................................................................166
Figura 98: Reţeaua majoră de spaţii publice ............................................................................................... 167
Figura 99: Accesibilitatea pietonală la spaţiile verzi din Municipiul Iași .......................................................169
Figura 100: Zone de recreere și agrement în Zona Metropolitană Iași ........................................................ 179
Figura 101: Racordarea Municipiului Iași la principalele coridoare de transport (sistemul urban Iaşi-Paşcani)
................................................................................................................................................................... 182
Figura 102: ZMI în contextul coridoarelor TEN T (imagine sus - reţeaua TEN-T Comprehensive şi Core,
imagine jos – coridoarele prioritare ............................................................................................................ 182
Figura 103: Drumuri care necesită modernizare în cadrul zonei metropolitane ........................................... 184
Figura 104: Reţeaua de căi ferate şi gări în ZMI........................................................................................... 184

10
Figura 105: Liniile de transport public judeţean (roz) şi cele de transport public urban care se extind către
ZMI (verde)................................................................................................................................................. 185
Figura 106: Conectivitate de-a lungul principalelor bariere: râurile Nicolina şi Bahlui şi calea ferată ........... 187
Figura 107: Ponderea drumurilor nemodernizate din total în anul 2014 188
Figura 108: Racordarea Municipiului Iași la principalele coridoare de transport (sistemul urban Iaşi-Paşcani)
...................................................................................................................................................................189
Figura 109: Rute velo folosite frecvent (Stravalabs.com) şi reţeaua de piste velo existentă ........................ 190
Figura 110: Infrastructura de învăţământ din ZMI .......................................................................................194
Figura 111: Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri de învăţământ în ZMI .................................................194
Figura 112: Procentul populaţiei şcolare din totalul populaţiei din ZMI ...................................................... 195
Figura 113: Creşterea/ descreşterea procentuală a populaţiei şcolare din ZMI în perioada 2009 - 2014 ...... 195
Figura 114: Numărul de elevi pe săli de clasă în ZMI ...................................................................................196
Figura 115: Numărul de elevi pe număr PC-uri în ZMI .................................................................................196
Figura 116: Număr elevi pe cadre didactice în ZMI ...................................................................................... 197
Figura 117: Creşterea şi descreşterea procentuală a personalului didactic în ZMI în perioada 2009 – 2014.. 197
Figura 118: Deservirea cu servicii de învăţământ preșcolar (grădiniţe) ....................................................... 200
Figura 119: Deservirea cu servicii de învăţământ școlar și gimnazial ........................................................... 201
Figura 120: Repartiţia în teritoriu a unităţilor de învăţământ universitar și liceal, pe tipuri ......................... 202
Figura 121: Populaţia şcolară pe ninveluri de educaţie în Municipiul IașiSursa: Baza de date INS TEMPO... 204
Figura 122: Evoluţia aparatului didactic ȋn perioada 2009 – 2014, ȋn Municipiul Iași ....................................205
Figura 123: Evoluţia ratei abandonului şcolar în Municipiul Iași .................................................................. 206
Figura 124: Reprezentarea pe oraşe a distribuţiei geografice a studenţilor inmatriculaţi in anul I (2015-2016)
după domiciliu ........................................................................................................................................... 206
Figura 125: Procentul studenţilor din principalele oraşe universitarea raportat la totalul studenţilor din
România .................................................................................................................................................... 206
Figura 126: Procentul studenţilor din populaţia oraşului ............................................................................. 207
Figura 127: Reprezentarea pe universităţile din Iaşi a distribuţiei geografice a studenţilor inmatriculaţi in
anul I (2015-2016) după domiciliu ............................................................................................................... 207
Figura 128: Numărul de studenţi din Republica Moldova ce studiază în cadrul Universităţilor publice
ieşeneSursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Rectoratele Universităților ........................................ 208
Figura 129: Numărul de studenţi din alte ţări ce studiază în cadrul Universităţilor publice ieşene .............. 209
Figura 130: Numărul de studenţi români care au plecat în străinătate cu programe ERASMUS din cadrul
Universităţilor publice ieşene .................................................................................................................... 209
Figura 131: Corelarea la nivel teritorial între comunităţile dezavantajate socio – economic și zonele cu
locuinţe sociale........................................................................................................................................... 214
Figura 132: Număr de locuitori/ medic din mediul privat în Zona Metropolitană Iași ................................... 215
Figura 133: Infrastructura de sănătate din Municipiul Iași pe tipuri de proprietate ......................................216
Figura 134: Structura personalului medical ................................................................................................. 217
Figura 135: Creşterea procentuală a personalului medical în intervalul 2009 – 2014 ................................... 217
Figura 136: Deservirea Municipiului Iași cu sistem centralizat de alimentare cu apă ................................... 223
Figura 137: Deservirea Municipiului Iași cu sistem centralizat de canalizare a apelor uzate ........................ 226
Figura 138: Echiparea edilitară a localităţilor componente Zonei Metropolitane Iași .................................. 235
Figura 139: Hărţi de zgomot pentru traficul aerian din Municipiul Iași în regim Lzsn și Ln .......................... 242
Figura 140: Hărţi de zgomot pentru traficul feroviar din Municipiul Iași în regim Lzsn și Ln ........................ 243
Figura 141: Hărţi de zgomot pentru activităţile industriale din Municipiul Iași în regim Lzsn și Ln.............. 244

11
Figura 142: Hărţi de zgomot pentru traficul rutier din Municipiul Iași în regim Lzsn și Ln ............................245
Figura 143: Hărţi de zgomot pentru DN 28 din Municipiul Iași în regim Lzsn și Ln ...................................... 246
Figura 144: Hărţi de zgomot pentru DN 24 din Municipiul Iași în regim Lzsn și Ln ...................................... 247
Figura 145 – Pădure Uricani ....................................................................................................................... 248
Figura 146: Arii Naturale Protejate de interes naţional din Zona Metropolitană Iași ................................. 249
Figura 147: Situri Natura 2000 (SCI și SPA) din Zona Metropolitană Iași ....................................................250
Figura 148: Zonarea seismică din România ................................................................................................ 251
Figura 149: Zonele cu probabilitate mare și medie de alunecare a terenului în Municipiul Iași...................254
Figura 150: Inundabilitatea în Zona Metropolitană Iași ............................................................................. 255
Figura 151: Inundabilitatea în Municipiul Iași .............................................................................................256
Figura 152: Abaterile temperaturilor pe luni, în perioada 2009-2014 .......................................................... 261
Figura 153: Abaterile temperaturilor pe ani, în perioada 2009-2014 .......................................................... 262
Figura 154: Abaterile precipitaţiilor pe ani, în perioada 2009-2014 ........................................................... 262
Figura 155: Viziunea de dezvoltare – factori esenţiali ................................................................................ 290
Figura 156: Conceptul de dezvoltare spaţială a ZMI .................................................................................... 301
Figura 157: Conceptul de dezvoltare spaţială la nivelul Municipiului Iași ..................................................... 302
Figura 158: Structura propusă pentru implementarea și monitorizarea SIDU .............................................504
Figura 159: Structura propusă pentru managementul SIDU ....................................................................... 511
Figura 160: Nivelul de satisfacţie al populaţiei privind calitatea vieţii în cartierele Municipiului Iași ...........540

12
Lista de tabele
Tabel 1: Obiectivele tematice ale Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 4 ............. 33
Tabel 2 -Dimensiunile de analiză ale orașului inteligent (smart city) ............................................................. 35
Tabel 2: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii pe obiective strategice ale PID PC 2009 - 2015, în funcţie de
stadiul de implementare al proiectului.........................................................................................................41
Tabel 3: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 1, pe obiective specifice.......................43
Tabel 4: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 2, pe obiective specifice ..................... 46
Tabel 5: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 3, pe obiective specifice ..................... 49
Tabel 6: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 4, pe obiective specifice ...................... 51
Tabel 7: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 5, pe obiective specifice....................... 53
Tabel 8: Indicatori demografici principali în Municipiul Iași ........................................................................... 71
Tabel 9: Indicatori ai mişcării naturale la nivel regional ................................................................................. 72
Tabel 10: Indicatori ai mişcării migratorii în Municipiul Iași ........................................................................... 73
Tabel 11: Procentul populaţiei dezavantajată din polii de creştere ai României ............................................ 76
Tabel 12 – Indicatori cheie ai comunităţilor marginalizate din Municipiul Iaşi .............................................. 80
Tabel 12: Topul localităţilor la nivel naţional, în funcţie de cifra de afaceri, în anul 2014 ............................. 98
Tabel 13: Repartizarea firmelor din Municipiul Iași pe clase de mărime, în funcţie de numărul de angajaţi, în
anul 2014.................................................................................................................................................... 102
Tabel 14: Repartizarea firmelor din Municipiul Iași pe clase de mărime, în funcţie de cifra de afaceri, în anul
2014 ........................................................................................................................................................... 102
Tabel 15: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de cifra de afaceri la nivelul Municipiului Iași, în anul
2014 ........................................................................................................................................................... 104
Tabel 16: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de numărul de angajaţi, la nivelul Municipiului Iași, în
anul 2014.................................................................................................................................................... 105
Tabel 17: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2011, comparativ cu ceilalţi poli de
creștere ...................................................................................................................................................... 117
Tabel 18: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2014, comparativ cu ceilalţi poli de
creștere ...................................................................................................................................................... 119
Tabel 19: Numărul sosirilor în anul 2015 la nivel de UAT ............................................................................. 132
Tabel 20: Numărul înnoptărilor în anul 2015 la nivel de UAT ....................................................................... 132
Tabel 21: Numărul persoanelor care lucrează în Iaşi şi locuiesc în ZMI la nivel de UAT ................................ 150
Tabel 22: Indicatori ai calităţii locuirii .........................................................................................................164
Tabel 23: Frecvenţa mijloacelor de transport public ................................................................................... 188
Tabel 24: Numărul mediu de elevi pe sală de clasă ȋn Municipiul Iași ..........................................................205
Tabel 25: Numărul mediu de copii/elevi per cadru didactic ȋn Municipiul Iași ............................................. 206
Tabel 26: Persoane care beneficiază de VMG în Municipiul Iași .................................................................. 212
Tabel 27: Cantitatea de gaze naturale distribuite (mii mc), după destinaţie, în Municipiul Iași în perioada
2009-2014 ................................................................................................................................................. 228
Tabel 28: Lungimea reţelelor de gaze raportată la lungimea străzilor, în Municipiul Iași în perioada 2009-
2014 .......................................................................................................................................................... 228
Tabel 29: Cantitatea de căldură livrată (Gcal/an) consumatorilor prin punctele termice și modulele termice,
din centrale termice și livrată agenţilor economici, în Municipiul Iași, în perioada 2010-2013 ..................... 231
Tabel 30: Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Judeţul Iași .......................................................... 238

13
Tabel 31: Clasele de calitate ale solului la nivelul judeţului Iași ................................................................... 240
Tabel 32: Criterii pentru stabilirea zonelor pentru care se realizeaza planuri de acţiune in funcţie de valorile
limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn si Lnoapte.................................................................................. 241
Tabel 33: Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în Judeţul Iași în perioada 2009-2013 ..... 257
Tabel 34: Evoluţia cantităţilor de deșeuri în Judeţul Iași în perioada 2009-2013 .......................................... 257
Tabel 35: Compoziţia deșeurilor menajere în Judeţul Iași în anul 2013 ........................................................258

14
Bibliografie
 Planul Naţional de Dezvoltare  Lucian Ionuţ Roșu, Ema Corodescu, “Measuring
 Planul Strategic al RomânieI distribution and derived inequalities in accessing
 Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala a urban green spaces within Iași City (România)”,
RomânieI 2030 2013
 Planul Naţional De Acţiune În Domeniul Energiei  Lucian Ionuţ Roșu, “Metode de analiză a
Din Surse Regenerabile (PNAER) accesibilităţii populaţiei la mijloacele de transport
 Cadrul Strategic Naţional De Referinţă în comun. Studiu de caz: Municipiul Iași”, 2013
 Planul Naţional Pentru Dezvoltare Rurală  Lucian Ionuţ Roșu, “Calitatea vieţii în mediul urban
 Strategia Naţionala De Gestionare A Deşeurilor în context multiscalar. Studiu de caz: Municipiul
 Strategia Naţională De Dezvoltare Economică A Iași”, 2015
României Pe Termen Mediu  Lucian Ionuţ Roșu, Alexandra Blăgeanu “Evaluating
 Consiliului Consultativ Pentru Regionalizare issue and performamce of a public transpot
CONREG, Disparităţi Și Fluxuri În Fundamentarea network in a post post-communist city usuing a
Social-Economică A Regionalizării Administrative quantitative spatial approach”, 2015
A României  Alexandru Bănică, Ionel Muntele, “Rezilienţă și
 Strategia De Formare Pentru Administraţia Publică teritoriu. Operaţionalizare conceptuală și
Locală Din România perspective metodologice”, 2015
 Strategia Naţionala Privind Politica De Cooperare  George Țurcănașu, “Noile tendinţe europene în
Internaţionala Pentru Dezvoltare IT&Outsourcing – semne care ne spun încotro ne
 Atlasul Teritorial al României, MDRAP îndreptăm”, 2015
 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României  Banca Mondială “Orașe competitive. Remodelarea
(SDTR) geografiei economice a României”, 2014
 Planul de Amenajare al Teritoriului Naţional  ADR Nord-Est, “Planul de Dezvoltare Regională
 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Iaşi Nord-Est 2014-2020, 2015”
 Strategia Naţională pentru dezvoltare durabilă  ADR Nord-Est, “Strategia De Specializare
2013-2020-2030 aprobată de Guvernul României Inteligentă A Regiunii Nord-Est“, 2013
(aprobată prin Decizia nr.1460 din 12 noiembrie  Banca Mondială “Poli de creștere”, 2014
2008);  “Plan Regional De Acţiune Pentru Dezvoltarea
 Banca Mondială, Ghid de investiţii pentru proiecte Învăţământului Profesional Şi Tehnic Regiunea
de apă și de apă uzată Nord- Est 2014 – 2020“
 Banca Mondială, Atlasul Zonelor Urbane  “Plan Regional De Acţiune Pentru Dezvoltarea
Marginalizate din România Învăţământului Profesional Şi Tehnic Regiunea
 Banca Mondială, Ghid de investiţii Drumuri Nord- Est 2008 – 2013“
Judeţene  “Plan Regional De Acţiune Pentru Turism Nord-
 Banca Mondială, Ghid de investiţii pentru Drumuri Est 2008– 2013“
comunale şi Infrastructură socială  ADR Nord-Est, “Studiu privind dezvoltarea urbană
 Lucian Ionuţ Roșu, Ana-Maria Oiște, “Defining la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est”, 2012
critical areas through dispersion and density of  ADR Nord-Est, “Studiu privind disparităţile
vegetation index in relation to population. Case existente la nivelul Regiunii de dezvolttare Nord-
study: Iași City”, 2013 Est”, 2012
 Mihail Eva, Cornel Iaţu, “Modelarea accesibilităţii  Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a
spaţiale la servicii medicale.Studiu de caz asupra Judeţului Iaşi 2014 - 2020
regiunii Nord-Est (România)”, 2015  Primăria Municipiului Iași, Direcţia de Asistenţă
 Mihail Eva, Thibaut Sardier, “La modernization des Comunitară, “Raport de activitate”, 2009, 2010,
infrastructures routieres comme moyen de 2011, 2012, 2013, 2014, 2015
desenclavement des espaces ruraux.Etude de cas:  Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia
Le department de Iași”, 2011 Copilului Iași, “Raport de activitate”, 2015
 Inspectoratul Școlar Judeţean, “Reţeaua Unităţilor
de Învăţământ Preuniversitar“, 2015 - 2016

15
 Programul Operaţional Operaţional România –  Inspectoratul De Poliţie Judeţean Iaşi, „Evaluarea
Ucraina Republica Moldova, “Studiul Traficul de Activităţilor Desfăşurate De I.P.J. Iaşi În Anul
fiinţe umane în România, Ucraina și Republica 2015 Comparativ Cu Anul 2014”
Moldova”, 2014  MDRAP, „Direcţii Strategice De Dezvoltare Pentru
 Planul de Amenajare A Teritoriului Metropolitan Regiunea Istorică Moldova”
Iaşi  SWITCH ON - Iaşi 2021, „Dosar de Candidatură
 Planuri de acţiune pentru reducerea nivelurilor de Capitală Europeană a Culturii”
zgomot în Municipiul Iaşi, 2014  Identitatea Economică, Socială, Culturală A
 Hărţile Strategice de zgomot şi Hărţile de conflict Judeţului Iaşi, 2014
pentru Municipiul laşi, 2014  INCD Textile – Pielarie, “Idei De Proiecte in vederea
 Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de dimensionării efortului financiar de susţinere a
Crestere Iaşi 2009 - 2015 instrumentelor de politică industrială (în special
 Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Zona clustere inovative) în perioada 2014 – 2020”, 20112
Metropolitană Iaşi, “Studiu privind disparităţile şi  Consiliul Judeţean Iaşi, „Master Plan Drumuri
oportunităţile de dezvoltare în Zona Metropolitană Judeţene Şi Comunale 2014 - 2020”
Iaşi”, 2014  Strategia de dezvoltare economico–socială
 Strategia De Dezvoltare Locală pentru perioada durabilă a Municipiului Iaşi ORIZONT 2020
2014 - 2020 a Comunei Victoria  Plan De Mobilitate Urbană Durabilă Pentru Polul
 Strategia de Dezvoltare Locala a Comunei Barnova, De Creștere Iași (P.M.U.D. Iași)
judetul Iaşi pentru perioada 2014-2020  Planul Urbanistic General al Municipiului Iaşi
 Strategia de dezvoltare durabila 2014 – 2020  Actualizarea Planului Urbanistic General al
pentru U.A.T. Comuna Valea Lupului Municipiului Iaşi şi Detalierea acestuia prin Planuri
 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Urbanistice Zonale
Aroneanu 2015 - 2020  Ionel Muntele, Octavian Groza, George Țurcănaşu,
 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Rediu Alexandru Rusu, Daniel Tudora, “Calitatea
2014 – 2020 Infrastructurii De Transport Ca Premiză A
 Strategia De Dezvoltare Locală A Comunei Diferenţierii Spaţiilor Rurale Din Moldova”, 2010
Comarna Din Judeţul Iași În Orizontul De  Primar Interimar Mihai Chirica, Raport de Activitate
Previziune 2015-2020 Mai – Decembrie 2015
 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei  Viceprimar Mihai Chirica, Raport de Activitate 2014
Prisăcani 2014 – 2020  Strategia de dezvoltare economică și creștere a
 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Tomeşti competitivităţii în domeniile strategice pentru
2014 – 2020 mediul rural al Zonei Metropolitane Iași
 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Ungheni  Propunere De Strategie Culturală A Municipiului
2014 – 2020 Iași 2015 – 2025
 Strategia de Dezvoltare Locală Comuna Schitu  Adrian Piticar, „Studii Privind Schimbările
Duca 2013 – 2023 Climatice Recente Din Nord-Estul României”, 2013
 Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei  Administraţia Naţională de Meteorologie, „Scenarii
Miroslava pentru perioada 2014 – 2020 de schimbare a regimului climatic din România
 Strategia de Dezvoltare a Comunei Ciurea. Planuri 2001-2030”
şi Acţiuni Strategice – 2020  Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, Raport
 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Privind Starea Mediului În Judeţul Iaşi Pentru Anul
Mogoșești, judeţul Iași în perioada 2014 – 2020 2014
 Strategia de Dezvoltare Economică Durabilă a  Master Plan „Extinderea şi reabilitarea
Comunei Leţcani, judeţul Iași 2014 – 2020 infrastructurii de apă şi apă uzată in judetul Iaşi”
 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei  Primăria Municipiului Iaşi, Prezentare „Iași, un oraș
Popricani pentru perioada 2015 – 2020 al eficienţei energetice”
 Planul de Dezvoltare Locală GAL Ştefan cel Mare  Aureliu Leca, “Eficienţă Energetică – Problema
 Inspectoratul De Poliţie Judeţean Iaşi, “Evaluarea Prioritară A Marilor Oraşe”, 2013
Activităţilor Desfăşurate De I.P.J. Iaşi În Cursul  Strategia Locală de Termoficare “Reabilitarea
Anului 2014 Comparativ Cu Anul 2013” sistemului de termoficare în Municipiul Iaşi în
vederea conformării cu standardele de mediu

16
privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind
eficienţei energetice în alimentarea cu căldură declararea zonelor de risc la alunecări de teren de
urbană” pe teritoriul Administrativ al Comunei Tomeşti”
 STUDIU DE CAZ: S.C. Centrala Electrică de  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind
Termoficare (CET) IAŞI S.A. - Proiectul de declararea zonelor de risc la alunecări de teren de
Reabilitare a Sistemului de Termoficare din pe teritoriul Administrativ al Comunei Ungheni”
Municipiul Iaşi  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind
 Planul Local De Acţiune Pentru Mediu Judeţul Iaşi declararea zonelor de risc la alunecări de teren de
2014 - 2018 pe teritoriul Administrativ al Municipiului Iaşi”
 Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind  Cornelia Tomescu-Dumitrescu, George Niculescu,
declararea zonelor de risc la alunecări de teren de “Modele Pentru Industriile Creative şi Implicaţiile
pe teritoriul Administrativ al Comunei Aroneanu” Lor În Politicile Economice Şi Culturale Ale Unei
 Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind Regiuni”, 2011
declararea zonelor de risc la alunecări de teren de  Fundaţia Alături de Voi România, „Iașul – o
pe teritoriul Administrativ al Comunei Bârnova” comunitate incluzivă” - Raport de Cercetare
 Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind  Iaşi 2021 Capitală Culturală Europeană, “Sondaj de
declararea zonelor de risc la alunecări de teren de opinie: Percepţii, Practici de consum cultural”
pe teritoriul Administrativ al Comunei Ciurea”  George Țurcanaşu, „E timpul oraşelor secundare”
 Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind  Țurcanaşu, G., Rusu. Al., Tudora D., Groza, O.,
declararea zonelor de risc la alunecări de teren de (2010) - Estructuras urbanas policentricas de la
pe teritoriul Administrativ al Comunei Miroslava” frontera oriental de la UE, XI Seminario
 Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind Internacional: Red Iberoamericana de
declararea zonelor de risc la alunecări de teren de Investigadores Sobre Globalization y Territoritorio
pe teritoriul Administrativ al Comunei Movileni” (RII), Mendoza
 Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de hotărâre privind  George Turcanaşu (2016) - Centralităţi,
declararea zonelor de risc la alunecări de teren de Teritorialităţi, Structuri Teritoriale, Discontinuităţi
Spaţiale – Reperele Trans-Scalare Ale
pe teritoriul Administrativ al Comunei Popricani”
Regionalizării – în volumul conferinţa „Regionalism
şi regionalizare în România. Interpretări istorice şi
provocări contemporane” 30-31 mai 2013

17
I. CONTEXTUL
ELABORĂRII SIDU IAȘI
2015-2030

18
19
din suprafaţa acestuia. Cu o populaţie de peste
I.1. Contextul teritorial 450.000 locuitori2, aceasta este cea mai mare
naţional, regional şi dintre cele 5 zone metropolitane ale Regiunii
Nord – Est (în cadrul căreia mai sunt cuprinse
judeţean zonele metropolitane Bacău, Suceava, Botoşani şi
Roman).
Iași este cel mai important municipiu din judeţul
Componenţa ZMI constă în 19 de unităţi
omonim, precum şi din Regiunea Nord-Est, fiind
administrativ teritoriale: Municipiul Iași şi
încadrat în categoria polilor de creştere la nivel
comunele Victoria, Popricani, Aroneanu, Rediu,
naţional, depăşind ca populaţie şi importanţă
Valea Lupului, Leţcani, Miroslava, Ciurea,
celelalte municipii reședinţă de judeţ ale regiunii,
Bârnova, Schitu Duca, Tomeşti, Holboca şi
respectiv Suceava (jud. Suceava), Botoşani (jud.
Ungheni, Movileni, Țuţora, Comarna, Prisăcani şi
Botoşani), Piatra Neamţ (jud. Neamţ), Bacău (jud.
Mogoşeşti.
Bacău) şi Vaslui (jud. Vaslui). La Recensământul
Populaţiei și al Locuinţelor din 2011, Municipiul La nivel naţional, politica polilor de creştere şi-a
Iași se clasa pe locul 4 la nivel naţional, cu o propus inducerea unei creşteri economice rapide,
populaţie de 290.422 de locuitori. crearea de locuri de muncă, impulsionarea
productivităţii care să genereze dezvoltare în
Conform bazei de date TEMPO a Institutului
oraşele mici şi mijlocii, precum şi în zonele rurale.
Naţional de Statistică, populaţia Municipiului Iași
Pentru a contribui la dezvoltarea economiei
era de 350.924 1 persoane în anul 2014,
regiunilor, au fost definite mai multe categorii de
reprezentând aproximativ 40% din populaţia
centre urbane: 7 poli de creştere (câte unul pentru
judeţului şi 74% din populaţia Zonei
fiecare regiune de dezvoltare, cu excepţia regiunii
Metropolitane Iași. Efectivul populaţiei de peste
Bucureşti-Ilfov) şi 13 poli de dezvoltare urbană de
350,000 de locuitori clasa Municipiul Iași ca al
importanţa regională.
doilea oraş al ţării din punct de vedere al mărimii
demografice, după capitala Bucureşti. Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor de
creştere şi a polilor de dezvoltare urbană în care
Municipiul Iași a fost, de-a lungul timpului, un
se realizează cu prioritate investiţii din
centru polarizator din punct de vedere economic,
programele cu finanţare comunitară şi naţională,
social şi cultural pentru comunităţile din
Municipiul Iași a fost desemnat pol de creştere al
vecinătatea sa. În consecinţă, în anul 2004 a fost
Regiunii Nord – Est, iar municipiile Bacău și
înfiinţată prima Asociaţie de Dezvoltare
Suceava - poli de dezvoltare. La nivel teritorial,
Intercomunitară din ţară – Zona Metropolitană
polul de creştere este situat la o distanţă relativ
Iași, din dorinţa autorităţilor locale de a aborda în
egală faţă de polii de dezvoltare din regiune,
parteneriat dezvoltarea municipiului şi a
sprijinind dezvoltarea policentrică a acesteia.
localităţilor adiacente.
Totodată, datorită poziţiei sale în vecinătatea
Zona Metropolitană Iași cuprinde aproximativ graniţei estice a României, influenţa Iașului
jumătate din populaţia judeţului (52%) şi 20,3% transcede limita regională și naţională, municipiul
având rolul de poartă dinspre Est, respectiv
interfaţă între Uniunea Europeană și Republica

1
Cf. Bazei de date TEMPO a Institutului Naţional de
Statistică, tabelul POP107D – populaţia după domiciliu la 1
2
ianuarie pe grupe de vârstă, sexe, judeţe și localităţi 474.630 locuitori la 1 ianuarie 2014

20
Moldova (și, mai departe Ucraina și Europa de Est).
Figura 1: Poli naţionali de creştere şi de dezvoltare în România

Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020

Totodată, Planul de Dezvoltare Regională Nord – Republica Moldova. Mai mult, în cadrul ariei
Est 2014 – 2020 subliniază faptul că localizarea eligibile a Programului Operaţional Comun
regiunii la limita estică a Uniunii Europene România – Republica Moldova 2014 – 2020 este
favorizează cooperarea transfrontalieră cu cuprins şi Judeţul Iași, pe teritoriul Zonei
Ucraina şi Republica Moldova. În acest context, Metropolitane Iași existând şi un punct feroviar de
judeţele Iaşi şi Vaslui fac parte din Euroregiunea trecere a frontierei în comuna Ungheni.
Siret – Prut – Nistru, alături de 21 de raioane din

21
Figura 2: Sisteme urbane regionale şi transfrontaliere

Sursa: Atlas teritorial al României

Importanţa municipiului și a Zonei Metropolitane şi sistemul regional Iași – Bacău – Suceava –


Iași la nivel naţional și est – european este Botoşani – Piatra Neamţ – Vaslui.
subliniată și de apartenenţa Iașului la o serie de
sisteme urbane trans-naţionale și regionale, În ceea ce priveşte contextul local, Municipiul Iași
respectiv: sistemul transfrontalier format alături este situat de-a lungul râului Bahlui, fiind
de orașele Chişinău şi Bălţi (Republica Moldova) cunoscut de-a lungul timpului ca urbea celor
şapte coline: Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium –

22
Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu. Mai mult, Nu în ultimul rând, atât Municipiul Iași, cât şi
municipiul are o lungă şi bogată istorie definită unele comune din zona metropolitană (Miroslava,
prin cultură, religie şi ştiinţă. Între anii 1565 şi Leţcani, Rediu, Valea Lupului) se bucură de o
1859, Iașul a fost capitala Moldovei, numărul semnificativă atractivitate turistică, datorită
impresionant de ansambluri şi monumente patrimoniului cultural şi natural bogat. În acest
istorice stând mărturie acestei istorii bogate. sens, este de menţionat că patrimoniul cultural al
Judeţului Iași se situează pe locul al doilea la nivel
În anul 2016, Municipiul Iași este al treilea centru
naţional din punct de vedere al numărului de
universitar din ţară, iar Zona Metropolitană Iași monumente, după Bucureşti, incluzând situri
reprezintă centrul polarizator al forţei de muncă și arheologice, case memoriale, monumente
dezvoltării economice din regiune. istorice şi arhitecturale, precum şi complexe
Accesul în municipiu se realizează prin drumurile muzeale.
naţionale DN 24 (dinspre Popricani către Schitu În Municipiul Iași, cele mai întâlnite tipologii de
Duca prin: Bd. C.A. Rosetti – Bd. T.Vladimirescu – turism sunt generate de evenimente (cel mai
Calea Chișinăului – Str. Bucium – Pasaj Bucium) şi adesea determinat de pelerinaje, festivaluri sau
DN 28 (dinspre Valea Lupului spre Tomeşti prin: întâlniri organizate de către universităţile ieşene),
Şoseaua Păcurari – Şos. Moara de Vânt – Str. de afaceri şi de agrement. Astfel, Municipiul Iași
Străpungerii Silvestru – Str. Silvestru – Bd. reprezintă atât centrul generator pentru
N.Iorga – Calea Chişinăului). La nivelul zonei dezvoltarea economico – socială a zonei
metropolitane, drumurile judeţene DJ 249A, DJ metropolitane, cu rol tractant la nivelul Regiunii
249C, DJ 282C, DJ 282, DJ 280E, DJ 248A, DJ 248, Nord-Est, cât şi un factor determinant în reţeaua
DJ 247A asigură legăturile rutiere către și între naţională de centre urbane, prin statutul său de
comunele componente. Mai mult, o serie de pol de creştere şi relaţiile naţionale si trans-
companii naţionale şi internaţionale de transport naţionale. Mai mult, prin resursele importante de
aerian oferă zboruri zilnice spre oraşele principale elemente de patrimoniu cultural şi natural,
din România, din Europa şi nu numai, de pe municipiul prezintă un real potenţial turisic. Nu în
Aeroportul Internaţional Iaşi efectuându – se ultimul rând, un factor determinant pentru
curse spre Bucureşti, Londra, Roma, Paris, Viena, profilul Zonei Metropolitane și al Municipiului Iași
Tel Aviv etc. În plus, în fiecare zi circulă 5 trenuri îl constituie statutul de al treilea centru
directe între Iaşi şi Bucureşti, pe rutele3 București universitar la nivel naţional ca număr de studenţi4,
– Ploiești – Mizil – Buzău – Râmnicu Sărat –
atractiv pentru populaţia tânără ce poate deveni
Focșani – Tecuci – Bârlad – Crasna – Vaslui – fundamentul și generatorul unui proces de
Buhăiești – Bârnova – Nicolina – Iași (406 km), revializare a vieţii urbane, culturale și economice.
București – Ploiești – Buzău – Râmnicu Sărat –
Focșani – Mărășești – Adjud – Bacău – Roman – Pentru mai multe detalii privind Zona
Pașcani – Iași (460 km). Timpul necesar pentru a Metropolitană Iaşi în context teritorial, a se
parcurge cele două rute este de 6:45, respectiv consulta Anexa 1.
7:30 ore. De asemenea, un tren internaţional
circulă în fiecare zi spre Republica Moldova.

3 4
Cf. CFR Călători, Mersul Trenurilor online - Cf. Bazei de date INS Tempo, date colectate la 1 ianuarie
http://www.cfrcalatori.ro/, accesat la data de 06.07.2016 2014

23
Scenariul România Policentrică urmărește
I.2. Contextul strategic dezvoltarea teritoriului naţional pe baza unor
naţional, regional şi nuclee de concentrare a resurselor umane,
materiale, tehnologice şi de capital (orașe mari/
judeţean medii), în perspectiva anului 2035, şi conectarea
eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriul
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a european.
Municipiului Iași pentru perioada 2015-2030 apare
România se află printre statele cu un grad mediu
ca o necesitate de actualizare a cadrului strategic
de policentrism. Reţeaua policentrică de oraşe
de dezvoltare existent, ȋn contextul noului cadru
secundare este echilibrată în teritoriu, cele 7
financiar multianual al Uniunii Europene. De altfel,
centre regionale având dimensiuni apropiate, cu
noua perioadă de programare a generat
unele diferenţe în ceea ce privește funcţiile
actualizarea strategiilor de dezvoltare la nivel
economice îndeplinite. Dezvoltarea policentrică
european, naţional, regional și judeţean.
se sprijină în primul rând pe oraşele Bucureşti,
Ținând cont de faptul că o abordare integrată a Constanţa, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca și
planificării urbane este posibilă doar ȋn contextul Timişoara. Municipiul Iași funcţionează izolat de
mai amplu al liniilor directoare trasate la niveluri reţeaua celorlalţi poli de creștere, sprijinind
administrative superioare, au fost luate ȋn calcul dezvoltarea din Regiunea de dezvoltare Nord-Est,
următoarele demersuri strategice: dar neputând să rezolve singur problemele de
dezvoltare accentuate, specifice părţii estice a
 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Conform Strategiei de Dezvoltare
României; Teritorială a României, Municipiul Iași face parte
 Master Planul General de Transport al din axa de dezvoltare interregională Iaşi – Bacău –
României; Braşov, ceea ce implică, atât la nivel local, cât şi la
 Programul Operaţional Comun România nivelul zonei metropolitane, necesitatea unei noi
– Republica Moldova 2014 – 2020; paradigme de dezvoltare, fundamentând
 Planul de Amenajare a Teritoriului următoarele direcţii de acţiune:
Naţional;
 Planul de Dezvoltare Regională Nord –  Îmbunătăţirea infrastructurii care
Est 2014 – 2020; conectează oraşul și zonele
 Strategia de dezvoltare socio – înconjurătoare, în vederea extinderii
economică a Judeţului Iași pentru masei economice a acestuia;
perioada 2014 – 2020  Asigurarea unor instituţii publice
performante care să deservească zonele
slab dezvoltate (în special în domeniile
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României educaţie, sănătate, infrastructura de bază
pentru serviciile publice etc.);
În viziunea Strategiei de Dezvoltare Teritorială,
 Promovarea investiţiilor în calitatea vieţii
"România 2035 este o ţară cu un teritoriu
pentru a spori capacitatea de a atrage şi a
funcţional, administrat eficient, care asigură
păstra capitalul uman necesar;
condiţii atractive de viaţă și locuire pentru
 Proiectarea şi implementarea unor
cetăţenii săi, cu un rol important în dezvoltarea
măsuri care să vizeze grupurile
zonei de sud-est a Europei."
marginalizate și minoritare, în vederea
susţinerii participării acestora la procesele

24
de dezvoltare, ca părţi active ale conectarea polului de creștere Iași la navigaţia
economiei; dunăreană și maritimă.
 Creşterea atractivităţii prin îmbunătăţirea
De asemenea, este recunoscut potenţialul
funcţiilor rezidenţiale, dezvoltarea unor
cultural şi de dezvoltare al Municipiului Iași,
spaţii publice de calitate și a unor servicii
acesta fiind al şaselea centru urban în ceea ce
de transport adaptate nevoilor şi
priveşte indicele de vitalitate culturală (0.56,
specificului local.
comparativ cu cea mai ridicată valoare de 1.09
Mai mult, polii de creştere din România se pot care se înregistrează în Cluj - Napoca),
dezvolta ca niște teritorii dinamice cu o înregistrând în acelaşi timp şi un indice de
infrastructură puternic dezvoltată, generând zone dezvoltare teritorială din mediul urban peste
urbane funcţionale care susţin dezvoltarea socio- media naţională (între 2.21 – 2.57). În acest
economică bazată pe oferta de locuri de muncă, context, a fost identificat și potenţialul de
oportunităţi legate de educaţie şi de servicii. dezvoltare al teritoriului adiacent Muncipiului Iaşi,
Pentru a atinge acest deziderat este recunoscută respectiv zona de influenţă și suport a acestuia.
necesitatea unor intervenţii în dezvoltarea şi
Nu ȋn ultimul rând, conform SDTR Muncipiul Iaşi
diversificarea infrastructurii de transport.
este ȋncadrat ca deziderat de dezvoltare ȋn
Pentru orizontul 2035, Strategia de Dezvoltare modelul metropolelor competitive. Printre
Teritorială a României recunoaşte accesibilitatea proiectele posibile pentru această categorie, care
scăzută spre frontiera de vest a ţării, a zonelor din pot aduce numeroase avantaje teritoriilor din
partea estică, motiv pentru care propune vecinătate, se numără: extinderea infrastructurii
realizarea unor autostrăzi care să conecteze aeroportuară, dezvoltarea nodurilor intermodale
Municipiul Iași şi Regiunea Nord-Est atât cu și a terminalelor intermodale/cargo la aeroporturi,
municipiul Bucureşti, cât şi cu municipiul Cluj – crearea de centre de logistică,
Napoca. reabilitare/extindere infrastructură de transport
care asigură legătura cu parcurile industriale,
Totodată, este necesară luarea în considerare a reabilitare/extindere variante de ocolire pentru
necesităţii modernizării legăturii rutiere între transportul rutier, promovarea centrelor de
București și Regiunea Nord-Est, în vederea excelenţă în cercetare, formare/consolidare
asigurării accesului rapid către frontiera cu clustere economice, consolidarea relaţiilor dintre
Ucraina şi cu Republica Moldova, ca proiect major centrele universitare și centre de producţie,
ce contribuie la dinamizarea zonei. Mai mult, în reabilitarea/dotarea instituţiilor culturale de
ceea ce priveşte frontiera de Est cu Republica reputaţie supraregională, încurajarea unor
Moldova, sectorul dintre Iași și Giurgiulești al manifestări culturale cu participare internaţională,
Prutului reprezintă o barieră naturală care separă construirea unor centre sportive regionale,
regiunea transfrontalieră în două, în timp ce construirea unui spital regional de medicină de
reţeaua de localităţi și sistemul de conectare înaltă performanţă.
dintre localităţi este deficitară. În acest context,
Strategia propune ca acţiuni viitoare înfiinţarea și Master Planul General de Transport al
sprijinirea zonelor metropolitane de importanţă României
transfrontalieră şi dezvoltarea infrastructurii de
Master Planul General de Transport (MGT) al
acces rutier, feroviar și multi-modal la zona
României reprezintă documentul strategic
transfrontalieră, un exemplu de intervenţie fiind
principal pentru prioritizarea investiţiilor în
vitalizarea axei de dezvoltare a Prutului, prin
infrastructura de transport de interes naţional şi

25
european. Orizontul de timp al documentului este General de Transport ia ȋn considerare realizarea
2030, prima etapă a intervenţiilor vizând 2020. Autostrăzii Ploieşti – Buzău – Bacău – Iaşi sau
Master Planul se pliază pe priorităţile Uniunii Ploieşti – Braşov - Bacău – Iaşi, via Paşcani,
Europene privitoare la infrastructura de transport, pentru îmbunătăţirea vitezelor de circulaţie pe
stabilite prin reţeaua TEN-T. Obiectivele cheie ale coridorul Bucureşti – Nord Est. De asemenea,
documentului sunt: Master Planul General de Transport precum are în
vedere şi îmbunătăţirea vitezelor de circulaţie pe
 ”Eficienţa Economică: sectorul coridorul Nord Est – Centru – Vest (Iaşi – Braşov /
transporturilor trebuie să contribuie la Cluj – Graniţă HU) prin realizarea unei autostrăzi
economia naţională iar beneficiile pe traseul Iaşi – Mureş-Turda – Nădăşelu – Borş,
economice pe care le generează trebuie sau Iaşi – Bacău – Braşov – Sibiu5 (MGT, 2016:
să depășească costurile; 121).
 Sustenabilitate: sistemul de transport
trebuie să fie eficient din punct de vedere La nivel Naţional, au fost stabilite cinci coridoare
energetic și să lase generaţiilor viitoare un cheie care să asigure legătura între regiunile de
sistem viabil; dezvoltare ale României, între polii de creştere şi
 Siguranţă: sistemul de transport trebuie principalele centre industriale. În acest context,
să fie unul sigur; Municipiul Iași este situat şi conectat la două
 Dezvoltare economică echilibrată: dintre acestea coridoare, respectiv Coridorul 3 şi
sistemul de transport trebuie să faciliteze Coridorul 5.
dezvoltarea economică naţională;
 Financiar: Master Planul trebuie să
permită creșterea gradului de absorbţie a
fondurilor UE.
 Impactul asupra mediului: sistemul de
transport nu trebuie să aibă un impact

negativ asupra mediului fizic.”


5
Coridorul 5 este printre coridoarele mai dificil de realizat
În ceea ce priveşte obiectivele operaţionale ȋn motiv pentru care definitivarea lui este prinsă în două
relaţie cu transportul rutier, Master Planul orizontrui de timp. Prioritatea sunt segmentele Iaşi-Tg.
Neamţ şi Mureş-Nădăşelu-Borş.

26
Figura 3: Coridoarele cheie la nivel naţional

Sursa: Master Planul General de Transport al României

Coridorul 3 – Bucureşti – Regiunea NE (Moldova) Nu în ultimul rând, Master Planul propune


conectează sudul ţării cu Regiunea Nord-Est, redeschiderea Terminalului de Mărfuri de la
regiunile istorice Moldova și Bucovina, dar și cu Socola pentru a profita de potenţialul de
Ucraina și Republica Moldova. Coridorul transbordare containere de pe ecartamentul
tranzitează axa urbană cu o densitate mare a rusesc pe cel european. În cazul in care
populaţie Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – redeschiderea terminalului existent nu este
Suceava, cu ramuri spre Vaslui, Piatra Neamţ, Iași posibilă, se recomandă construirea unui terminal
sau Botoșani. Coridorul unește centre economice nou. Obiectivul operaţional al acestui proiect
importante, generatoare de trafic care justifică vizează dezvoltarea unei reţele "open user" de
proiecte de infrastructură rutieră modernă. terminale de marfă pentru a deservi regiunile cu
cea mai mare cerere potenţială din România,
Coridorul 5 – Regiunea NE (Moldova) – Graniţa orașele și pieţele majore ale Uniunii Europene din
de Vest a României constituie legătura Moldovei
Bulgaria și Ungaria.
cu Transilvania și Europa peste Carpaţii Orientali.
Conectând teritoriul naţional pe direcţia est-vest, Programul Operaţional Comun România –
coridorul se racordează la sectoare de autostradă Republica Moldova 2014 – 2020
construite deja sau aflate în diverse faze de
Obiectivul general al Programul Operaţional
implementare și conectează centre economice
importante din Moldova (Iași, Pașcani, Bacău, Comun România – Republica Moldova este de a
Suceava) cu cele din Transilvania (Târgu Mureș, spori dezvoltarea economică şi de a îmbunătăţi
Cluj-Napoca, Zalău, Oradea) și mai departe, prin calitatea vieţii populaţiei din zona vizată de
program prin investiţii comune în educaţie,
vama Borș, cu reţeaua europeană de autostrăzi.
dezvoltare economică, cultură, infrastructură şi
Ultima versiune publicată a Master Planului sănătate, asigurând astfel siguranţa şi securitatea
General de Transport 6 include 3 proiecte de cetăţenilor din cele două ţări.
infrastructură rutieră de interes major pentru
Municipiul Iaşi: autostrada Tg. Neamţ-Ungheni Aria de cooperare a programului vizează 4 judeţe
(orizont 2020), drum expres Ploieşti-Bacău- din România: Botoşani, Iaşi, Vaslui și Galaţi şi
Paşcani (orizont 2020) 7 , drum Trans Region întreg teritoriul Republicii Moldova. La aceasta se
mai adaugă un număr de 4 centre urbane majore
Vaslui-Iaşi (orizont 2023)
din România: Bucureşti, Suceava, Bacău şi Piatra
În cadrul Master Planului General de Transport al Neamţ.
României este propus Programul de modernizare
a aeroportului Iaşi, aeroport care este clasificat ca Cele 4 obiective tematice prioritare ale
Programului Operaţional Comun România –
Hub Internaţional.
Republica Moldova 2014 – 2020 sunt:

 Sprijin pentru educaţie, cercetare,


dezvoltare tehnologică şi inovare;
 Promovarea culturii locale şi conservarea
6 Martie 2016
7 Deşi versiune finală publicată şi acceptată de Comisia
patrimoniului istorc;
Europeană în noiembrie 2015 includea autostrada şi drumul
expres în orizontul 2030 dat fiind faptul că cele două proiecte
majore nu deţin încă nici studii de fezabilitate.

27
 Îmbunătăţirea accesibilităţii în regiuni, intervenţii relevante din punct de vedere al
dezvoltarea transportului şi a reţelelor şi a dezvoltării Zonei Metropolitane Iași:
sistemelor comune de transport;
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de căi rutiere
 Provocări comune în domeniul siguranţei
o Autostrada Târgu Mureş – Piatra
şi securităţii.
Neamţ – Roman – Târgu Frumos
Pentru îndeplinirea obiectivelor a fost stabilit un – Iaşi – Sculeni (inclusiv secţiunea
set de priorităţi: dintre Sculeni şi frontiera de stat).
Acest traseu a fost modificat în
 Cooperare instituţională în domeniul cadrul MGT după cum urmează:
educaţional în vederea creșterii accesului Târgu Mureș – Ditrău – Târgu
la educaţie și a calităţii acesteia; Neamţ – Iași - Ungheni;
 Promovare și sprijin pentru cercetare și o Pod rutier nou peste râul Prut la
inovare; Ungheni;
 Promovarea şi conservarea patrimoniului  ȋn ceea ce priveşte reţeaua de căi
cultural şi istoric; feroviare
 Dezvoltarea infrastructurii de transport o Linii de cale ferată convenţionale,
transfrontalier şi a infrastructurii TIC; cu viteză de până la 160 km / h pe
 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de trasee existente reabilitate:
sănătate şi a accesului la sănătate; Cristeşti Jijia – Iaşi – Paşcani –
 Sprijin pentru activităţi comune în Bacău – Adjud – Mărăşeşti –
vederea prevenirii dezastrelor naturale şi Focşani – Buzău – Ploieşti-
antropice, precum şi acţiuni comune în Bucureşti – Giurgiu;
timpul situaţiilor de urgenţă;  ȋn ceea ce priveşte reţeaua de aeroporturi
 Prevenirea şi combaterea criminalităţii o executarea lucrărilor de
organizate şi cooperarea poliţiei. moderizare la Aeroportul Iaşi;
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de transport
Proiectele mari de infrastructură propuse spre
combinat
finanţare Comisiei Europene se referă la:
o executarea lucrărilor de
infrastructura de comunicaţii; cooperarea
modernizare la terminalul de
regională pentru prevenirea şi combaterea
transport combinat existent
criminalităţii transfrontaliere România – Moldova;
Socola Mărfuri.
îmbunătăţirea infrastructurii de operare a
serviciului SMURD, a nivelului de pregătire Secţiunea a III – a – Zone Protejate
profesională şi menţinerea capacităţii de
intervenţie a personalului în situaţii de urgenţă; Secţiunea a III – a a PATN identifică printre
reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de unităţile administrativ teritoriale cu o concentrare
frontieră de pe graniţa România – Moldova, foarte mare a patrimoniului construit cu valoare
respectiv birourile vamale Albiţa – Leușeni, culturală de interes naţional, următoarele
Sculeni – Sculeni și Giurgiulești – Giurgiulești. localităţi: Municipiul Iași şi comunele din zona
metropolitană Bârnova, Ciurea, Leţcani şi
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Miroslava.

Secţiunea I – Reţele de Transport Secţiunea a V – a – Zone de Risc Natural

Pentru o mai bună conectivitate a teritoriului,


PATN – Secţiunea I propune următoarele

28
Riscurile naturale reprezintă o ameninţare recunoscut ca fiind unul dintre cele mai dinamice
importantă pentru localităţile Zonei centre universitare din România, ceea ce a
Metropolitane Iași, suprafeţe extinse fiind expuse contribuit la apariţia unei baze economice
riscurilor de inundaţie, alunecărilor de teren și diversificate. Faptul că Iaşul reprezintă un centru
riscului seismic. universitar puternic, le asigura firmelor un flux
constant de lucrători în domeniul cunoaşterii. Din
Printre unităţile administrativ teritoriale această perspectivă, în Zona Metropolitană Iași
identificate ȋn PATN Secţiunea a V-a ca fiind
există anumite sectoare economice care au
afectate de inundaţii se numără: Municipiul Iași şi potenţial investiţional semnificativ. Firmele din
comunele Leţcani, Popricani şi Victoria. Mai mult, domeniul IT, consultanţă, inginerie sau medicină
Municipiul Iași este amplasat în zone cu au o reprezentare bună la nivel local şi constituie,
intensitate seismică minim VII (grade MSK), iar de la an la an, surse importante pentru
alunecările de teren afectează sever suprafeţe schimbările tehnologice pornite din interior.
extinse din Municipiul Iași şi comunele Aroneanu, Aceste sectoare cuprind un procent mare de
Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, companii mici şi mijlocii şi, fiind bazate pe
Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, cunoaştere şi creaţie, sunt foarte dinamice.
Victoria.
Printre proiectele propuse pentru perioada 2014 –
Secţiunea a VI – a – Zone turistice 2020 care vizează Municipiul Iași şi zona sa
Secţiunea a VI – a a PATN a identificat Municipiul metropolitană se numără:
Iași ca având o concentrare foarte mare de
 Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului
resurse antropice, comunele Bârnova şi Schitu
Internaţional Iaşi;
Duca cu o concentrare mare de resurse naturale şi
 Înfiinţarea unui centru intermodal de
comunele Ciurea şi Leţcani cu o concentrare mare
transport Autogara Iaşi;
de resurse atât naturale, cât şi antropice. Cu toate
 Dezvoltarea axelor strategice Iaşi –
acestea, ȋn cazul comunelor sunt semnalate
Suceava şi Botoşani – Iaşi, având ca
probleme ȋn ceea ce priveşte infrastructura
obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii şi a
turistică şi cea tehnică.
mobilităţii populaţiei, bunurilor şi
Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 serviciilor, în vederea stimulării
– 2020 dezvoltării economice durabile.

Viziunea pentru perioada curentă de programare Strategia de dezvoltare socio – economică a


descrie Regiunea Nord-Est a anului 2022 ca pe o Judeţului Iași pentru perioada 2014 – 2020
destinaţie atractivă pentru a investi, a lucra şi a
Viziunea strategică pentru dezvoltarea Judeţului
locui.
Iași în perioada 2014-2020 presupune un
Obiectivul general pentru perioada 2014 – 2020 angajament comun al actorilor de la nivelul
este de a genera o creştere economică durabilă, judeţului de a sprijini crearea unui mediu
favorabilă creşterii competitivităţii economice şi economic dinamic și performant, care să reafirme
incluziunii sociale, care să conducă la diminuarea Iașul ca motor al dezvoltării în regiunea Moldovei,
decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale să permită regenerarea și revigorarea sustenabilă
României. a comunităţilor locale și să le asigure o viaţă mai
bună locuitorilor.
În cadrul Planului de Dezvoltare Regională Nord –
Est 2014 – 2020 polul de creştere Iaşi este

29
Strategia de dezvoltare socio – economică a logistică, turismul și capacitate
Judeţului Iași pentru perioda 2014 – 2020 administrativă.
recunoaşte Municipiul Iași şi zona sa de influenţă
ca fiind o forţă generatoare și motrice a
dezvoltării, ce trebuie sprijinită astfel încât
beneficiile de natură economică și socială I.3. Tendinţe
concentrate în mod natural în această zonă să se
propage în restul judeţului, pentru a îmbunătăţi internaţionale privind
semnificativ economia locală, inclusiv în mediul
rural, și pentru a sprijini creșterea nivelului de trai
dezvoltarea urbană
al locuitorilor și calitatea mediului natural și
construit din tot judeţul.
I.3.1. Accepţiunea europeană asupra
dezvoltării urbane durabile şi
În acest sens, se propun următoarele obiective
transpunerea acesteia la nivel naţional
strategice:
În contextul accentuării procesului de urbanizare,
 Creştera calităţii vieţii şi protecţia
orașele devin principala sursă de dezvoltare
mediului înconjurător;
teritorială. În acelaşi timp însă, acestea se
 Consolidarea economiei judeţului;
confruntă cu provocări majore ȋn ceea ce priveşte
 Îmbunătăţirea infrastructurii,
sustenabilitatea, schimbările climatice, coeziunea
conectivităţii şi accesibilităţii.
socială, mediul sau mobilitatea. Noua Agendă
Viziunea strategică a Judeţului Iași se Urbană propune redefinirea limitelor ȋntre urban,
concentrează pe urmatoarele dimensiuni periurban şi rural, identificarea şi adresarea
sectoriale: provocărilor urbane actuale, precum şi asigurarea
echităţii sociale, prin extinderea oportunităţilor şi
 Susţinerea investiţiilor integrate, care asigurarea participării comunităţii, în particular, și
prin combinarea componentelor de a tuturor categoriilor de actori urbani, în general,
infrastructură cu cele destinate resurselor la dezvoltarea urbană. La nivel european se
umane să conducă la atingerea maximului subliniază necesitatea abordării integrate a
de utilitate pentru comunitatea locală; planificării urbane, ca factor determinant al
 Sprijinirea sectoarelor economice cu dezvoltării urbane durabile. Această poziţie a fost
potenţial competitiv: industria susţinută de la începutul anilor 2000, în
farmaceutică și serviciile medicale, principalele documente europene din domeniul
fabricarea de mașini, utilaje și dezvoltării spaţiale, urbane (Principiile directoare
echipamente, industria metalurgică, privind dezvoltarea teritorială durabilă a
sectorul construcţiilor de autovehicule și continentului european - Hanovra, 2002, Schema
componente auto, biotehnologia, de dezvoltare a spaţiului comunitar – 1999, Carta
industria textilă, agricultura și industria de la Leipzig – 2007, Declaraţia de la Toledo –
agro-alimentară; 2010) și economice (Strategia de la Lisabona –
 Susţinerea sectoarelor economice și a 2000, revizuită în 2005, Strategia Europa 2020 -
domeniilor cu impact transversal și rol de 2010).
factori facilitatori ai dezvoltării: industria
IT și comunicaţii, industriile creative, Regulamentul privind Fondul European de
cercetarea-dezvoltarea și inovarea, Dezvoltare Regională – Articolul 7
infrastructura de transport și serviciile de

30
Articolul 7 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al intermediul Axei prioritare 4 din cadrul
Parlamentului European și al Consiliului privind Programului Operaţional Regional 2014-2020, ce
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) combină priorităţile de investiţii relevante și
și dispoziţiile specifice aplicabile obiectivului obiectivele tematice, în conformitate cu punctul
referitor la investiţiile pentru creștere economică (c) din primul paragraf al articolului 96 alineatul
și locuri de muncă și de abrogare a (1) din Regulamentul UE nr. 1303/2013.
Regulamentului (CE) nr. 1080/2006, descrie
Acordul de Parteneriat menţionează importanţa
abordarea UE cu privire la dezvoltarea urbană
durabilă și menţionează necesitatea elaborării orașelor românești ca centre importante din
strategiilor integrate de dezvoltare urbană, după punct de vedere al cercetării, dezvoltării
tehnologice și inovării, al concentrării geografice
cum urmează:
a activităţilor economice și a populaţiei, cu un rol
“(1) În cadrul programelor operaţionale, FEDR important în dezvoltarea capitalului uman.
sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin strategii Totodată, documentul enumeră o serie de
care stabilesc acţiuni integrate pentru a aborda provocări ce îngreunează dezvoltarea socială și
provocări economice, sociale, climatice, economică a orașelor din România și cărora
demografice și de mediu care afectează zonele perioada de programare curentă trebuie să le
urbane, ţinând seama de nevoia de a promova răspundă, respectiv: lipsa locurilor de muncă,
legăturile dintre zonele urbane și cele rurale.” calitatea slabă a locuinţelor, segregarea socio-
Astfel, Articolul 7 oferă primele orientări privind spaţială, poluarea, aglomerarea, degradarea
conţinutul cadru și provocările ce vor fi abordate spaţiilor publice.
în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a
În completare, având în vedere că fiecare
Municipiului Iași pentru perioada 2015-2030.
categorie de orașe joacă un rol bine definit în
Totodată, Articolul 7 și ghidul privind structura așezărilor, se fundamentează
implementarea acestuia, precizează rolul necesitatea unei alocări financiare diferenţiată.
municipalităţilor („autorităţi urbane”) de a selecta Această abordare este transpusă în Programul
lista de proiecte prioritare și de a acţiona ca niște Operaţional Regional 2014- 2020, Axele prioritare
Organisme Intermediare la nivel local, în vederea 3 și 4, unde municipiile reședinţă de judeţ, polii de
implementării listei scurte de proiecte ce vor creștere și orașele medii și mici au acces
contribui la realizarea viziunii și atingerea diferenţiat la finanţare.
obiectivelor Strategiei Integrate de Dezvoltare
Figura 4: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. Art.7
Urbană.

România, în calitate de stat membru al UE, a


stabilit în cadrul Acordului de Parteneriat
principiile pentru identificarea zonelor urbane în
care urmează să se implementeze acţiuni
integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă,
modul de alocare și valoarea orientativă a alocării
pentru aceste acţiuni din FEDR la nivel naţional.

Acordul de Parteneriat

La nivel naţional, abordarea dezvoltării urbane


durabile, prevăzută la Articolul 7 din
Regulamentul FEDR, este implementată prin

31
parte, rezolvarea unor provocări și probleme
specifice dezvoltării urbane, iar, pe de altă parte,
contribuind la consolidarea rolului orașelor de
motoare ale creșterii economice și
competitivităţii în regiune și/sau în teritoriul
imediat adiacent.

Pe baza experienţei perioadei de programare


2007 – 2013, POR 2014 – 2020 a preluat o serie de
principii care și-au dovedit utilitatea în privinţa
dezvoltării urbane integrate:

 selectarea unui număr limitat de orașe –


respectiv municipiile reședinţă de judeţ –
pentru a încuraja dezvoltarea acestora pe
Sursă: prelucrare proprie pe baza Art.7 din Regulamentul FEDR
termen lung, în corelare cu principiile
economice referitoare la beneficiile
Programul Operaţional Regional 2014 – 2020
efectelor aglomerării şi polarizării dinspre
POR 2014 – 2020 își propune ca obiectiv general oraşele centrale înspre zonele limitrofe;
creșterea competitivităţii economice și  condiţionarea finanţărilor de pregătirea
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale unor strategii integrate de dezvoltare;
comunităţilor locale și regionale, prin sprijinirea  stabilirea unui mecanism de prioritizare
dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și pentru a asigura un sprijin mai bun pentru
serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a strategiile integrate de dezvoltare urbană
regiunilor, astfel încât acestea să își poată prin alte axe prioritare ale POR și/sau alte
gestiona în mod eficient resursele și să își programe operaţionale (ex. cele
valorifice potenţialul de inovare și de asimilare a referitoare la adaptarea la schimbările
progresului tehnologic. climatice și fenomene meteorologice
extreme, gestionarea deșeurilor, etc.).
Conform Acordului de Parteneriat 2014-2020,
POR 2014-2020 are la bază priorităţile comune de Astfel, POR 2014 – 2020 sprijină prin intermediul
dezvoltare propuse în Planurile de Dezvoltare Axei prioritare 4, municipiile reședinţă de judeţ
Regională pentru perioada 2014-2020, elaborate care au potenţial semnificativ de creștere și
de fiecare din cele 8 Agenţii pentru Dezvoltare impact la nivel sub-regional. În acest context,
Regională și sintetizate în Strategia Naţională Municipiul Iași își fundamentează portofoliul de
pentru Dezvoltare Regională 2014 – 2020. Astfel, investiţii pentru perioada de programare 2014 –
POR 2014 – 2020 se adresează celor 5 provocări 2020 pe baza prezentei Strategii Integrate de
pentru creștere la nivel naţional, identificate în Dezvoltare Urbană, ce abordează provocările
Acordul de Parteneriat: competitivitatea și economice, sociale, de mediu, climatice și
dezvoltarea locală, populaţia și aspectele sociale, demografice cu care se confruntă orașul.
infrastructura, resursele și administraţia și
guvernarea.

În conformitate cu AP 2014 – 2020, programul


promovează o abordare integrată pentru
dezvoltarea urbană durabilă, asigurând, pe de-o

32
Figura 5: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. POR Strategia de investiţii a POR 2014 – 2020
2014 - 2020
corelează dezvoltarea urbană durabilă cu 4
obiective tematice ale programului, obiective pe
care strategiile integrate de dezvoltare urbană le
vor urmări la rândul lor. În acest context,
investiţiile ce pot fi realizate la nivel local prin
intermediul POR 2014 – 2020, Axa prioritară 4, pe
baza Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Iași pentru perioada 2015-2030, se
vor referi cu prioritate la:

Sursă: POR 2014 – 2020

Tabel 1: Obiectivele tematice ale Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 4

Obiectiv tematic Priorităţi de investiţii Obiective specifice


corespunzătoare priorităţii de
investiţii
OT 4 - sprijinirea Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de Reducerea emisiilor de carbon în
tranziţiei către o dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, municipiile reședinţă de judeţ prin
economie cu emisii în particular zone urbane, inclusiv promovarea investiţii bazate pe planurile de
scăzute de dioxid de planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a mobilitate urbană durabilă
carbon în toate unor măsuri relevante pentru atenuarea
sectoarele adaptărilor

OT 6 - protecţia mediului Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii Reconversia și refuncţionalizarea


şi promovarea utilizării mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și terenurilor și suprafeţelor degradate,
eficiente a resurselor decontaminării terenurilor industriale dezafectate vacante sau neutilizate din municipii
(inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii resedinta de judeţi
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere
a zgomotului
OT 9 - promovarea Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, Îmbunătăţirea regenerării fizice,
incluziunii sociale şi economică economice și sociale a comunităţilor
combaterea sărăciei și socială a comunităţilor defavorizate din regiunile marginalizate în municipiile
urbane și rurale reședinţă de judeţ din România
OT 10 - Investiţiile în Investiţiile în educaţie, în formare, inclusiv în Creșterea calităţii infrastructurii în
educaţie, competenţe şi formare profesională pentru dobândirea de vederea asigurării accesului sporit la
învăţare pe tot parcursul competenţe și învăţare pe tot parcursul vieţii prin educaţie timpurie şi sprijinirea
vieţii dezvoltarea infrastructurilor de educaţie și formare participării părinţilor pe piaţa forţei
de muncă

Creșterea calităţii infrastructurii

33
educaţionale relevante pentru piaţa
forţei de muncă

Sursă: Programul Operațional Regional 2014 – 2020, http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020.html

Este important de menţionat că, întrucât  colectează date – colectarea de date și


intervenţiile finanţate prin intermediul Axei 4 a informaţii despre oraș prin intermediul
Programului Operaţional Regional sunt relativ senzorilor, instrumentelor și sistemelor
limitate, în perioada de programare 2014 – 2020, informatice;
dezvoltarea urbană integrată este sprijinită și prin  comunică date – comunicarea datelor
acordarea unui punctaj suplimentar proiectelor prin intermediul reţelelor (wireless sau
incluse în strategii integrate de dezvoltare urbană prin cablu);
pentru care se solicită finanţare în cadrul  procesează date – analiza datelor pentru
apelurilor de proiecte specifice altor axe prioritare a obţine o inagine de ansamblu asupra
ale POR 2014-2020 sau prin alte Programe situaţiei actuale, dar și pentru a prognoza
Operaţionale cu finanţare din FESI 2014-2020 a posibile direcţii de dezvoltare/ optimizare.
proiectelor care derivă din SIDU. Ghidul privind
Figura 6 - Cele trei funcţii principale ale orașului inteligent
condiţiile generale de implementare a dezvoltării
urbane durabile - Axa prioritară 4 – Sprijinirea Colectare
dezvoltării urbane durabile subliniază că Comunicare
date și informaţii Analiză
prioritizare la finanţare a proiectelor SIDU despre situaţia transmiterea
urmărește să faciliteze o planificare integrată curentă a analiza datelor
informaţiei către
domeniilor de pentru
centre de control
reală la nivel local, care să permită autorităţilor interes (trafic, și comandă,
înţelegerea
alimentare cu situaţiei actuale,
publice să își planifice investiţiile pe o perioadă servere sau alte
optimizarea unor
apă, electricitate dispozitive
medie de timp și care să ia în considerare toate etc.) servicii/ acţiuni
etc. și prognoze
sursele de finanţare (fonduri publice naţionale,
fonduri europene structurale și de investiţii etc.) și,
acolo unde este posibil, toate tipurile de
beneficiari, inclusiv din categoria beneficiarilor Sursă: Smart Cities Readiness Guide, Manualul pentru
planificarea și constucția orașelor de mâine, astăzi, Smart
privaţi (agenţi economici, ONG-uri etc.).
Cities Council, http://readinessguide.smartcitiescouncil.com/

I.3.2. Planificare urbană pentru orașe O altă definiţie spune că ”un oraș poate fi
inteligente denumit ‘smart’ când investiţiile umane și de
capital, precum și infrastructura tradiţională (de
Consiliul pentru Orașe Inteligente (Smart Cities transport) și modernă (ICT) de comunicaţii,
Council 8 ) definește orașul inteligent ca fiind alimentează o dezvoltare economică sustenabilă
„orașul care utilizează tehnologia informaţiei și și o calitate a vieţii ridicată,cu un management
comunicaţiilor (ITC) pentru a își spori înţelept al resurselor naturale”10.
locuibilitatea 9 , atractivitatea pentru locuri de
muncă și sustenabilitatea”. În acest scop, orașul
inteligent îndeplinește trei funcţii principale:

10
Delloite Smart Cities Technology Report - indicat în
secţiunea Rapoarte
8
http://smartcitiescouncil.com/
9
Înţeleasă în sensul de calitate a vieţii

34
Un oraș inteligent este un „sistem de sisteme” sănătate mai bune, administraţie publică
interrelaţionate: TIC, energie, transport, utilităţi, onestă și receptivă11, precum și transport
răspuns în situaţii de urgenţă, monitorizare a eficient, comunicaţii de mare viteză și
cadrului constuit și a cadrului natural etc.. Prin acces la locuri de muncă.
corelarea fluxurilor de date și informaţii din
fiecare dintre aceste domenii administraţia Principalele dimensiuni, domenii și indicatori ce
publică locală poate lua decizii informate, precum definesc un oraș inteligent sunt12:
și prognoza direcţii de dezvoltare ale comunităţii Tabel 2 -Dimensiunile de analiză ale orașului inteligent
și de optimizare a serviciilor publice. (smart city)

O astfel de abordare poate ajuta la depășirea Dimensiune Domeniu Indicator


unor provocări importante cu care Municipiul Iași
se confruntă, ca de exemplu:
Mediu urban Clădiri Clădiri certificate
 creșterea competiţiei economice –
inteligente ca sustenabile/
Municipiul Iași se află într-o regiune unde eficiente
competiţia pentru atragerea de investiţii, energetic
locuri de muncă și forţă de muncă este Locuinţe
accentuată. Cu cât competitivitatea și inteligente
nivelul de dezvoltare sunt mai ridicate,
atât companiile, cât și indivizii evaluează
Managementul Energie
„coeficientul de tehnologizare” al orașului resurselor
înainte de a își alege următoarea naturale
destinaţie. Totodată, pentru orașele cu o
economie bazată pe sectorul industrial,
asemenea Iaşiului, o provocare
Amprenta de
importantă este să creeze oportunităţi de Carbon
carieră care să atragă și să păstreze tinerii Calitatea aerului
și proaspeţii absolvenţi, astfel încât Managementul
aceștia să contribuie, pe termen mediu și deșeurilor
lung, la consolidarea unei pieţe de forţă
de muncă de înaltă calitate, atractivă
Consumul de apă
pentru industiile noi, bazate pe tehnologii
înalte și competitive;
 creșterea nivelului așteptărilor populaţiei
– cetăţenii beneficiază din ce în ce mai Dezvoltare Planificare
urbană pentru rezilienţa
mult de acces instant, oriunde și oricând,
sustenabilă la schimbările
la informaţii și servicii personalizate prin climatice/
intermediul dispozitivelor mobile și al combaterea
computerelor. Astfel, ei se așteaptă să schimbărilor
obţină același tip de acces la serviciile
urbane și informaţiile despre acestea.
Printre principalele priorităţi ale
populaţiei în acest sens se numără: 11
Naţiunile Unite, 2013, 560.000 respondenţi din 194 de ţări
calitatea crescută a educaţiei, sisteme de 12
Metodologia pentru evaluarea orașelor inteligente 2014,
Boyd Cohen

35
climatice deschisă aplicaţii mobile
bazate pe date
deschise
Densitatea politică publică
populaţiei de
Spaţiu verde/ confidenţialitate
locuitor pentru a proteja
datele
Mobilitate Transport utilizarea
confidenţiale ale
eficient transportului cu
cetăţenilor
emisii scăzute de
CO2 sau fără Economie Antreprenoriat noi start-up-uri
emisii și inovare cercetare și
dezvoltare (CDI)
rata de ocupare a
forţei de muncă
Acces/ transport public inovare
transport Productivitate PIB/ locuitor
multimodal
Conexiuni exporturi și
locale și globale investiţii străine
evenimente
internaţionale
Tehnologie și Sisteme
Comunitate Incluziune locuinţe
infrastructură inteligente
(locuitori) conectate la
(unice) pentru
Internet
plata
transportului acces la
public smartphone-uri
Acces la oportunităţi de
informaţie în implicare civică
timp real
Educaţie educaţie
secundară
absolvenţi ai
învăţământului
universitar
Administraţi Servicii online Proceduri/ Creativitate Imigranţi și
e servicii online multiculturalitat
Plăţi electronice e
online locuri de muncă
Infrastructură acoperirea cu în industriile
Internet WiFi creative
acoperirea cu Locuibilitate Cultură și condiţii de viaţă
Internet cu bunăstare coeficientul Gini
bandă largă
calitatea vieţii
acoperirea cu investiţii în
reţele de senzori cultură
operaţiuni Siguranţă criminalitate
integrate de utilizarea
siguranţă și soluţiilor
sănătate publică inteligente
Administraţie date deschise pentru
prevenirea

36
infracţiunilor 3. Smart grid.- modernizarea reţelelor
electrice utilizând tehnologia digitală ce
Sănătate acces la istoricul permite comunicarea cu două sensuri
medical (unitar/
unificat) al
între reţeaua de utilităţi și client, astfel
pacienţilor încât să răspundă și să se adapteze rapid
speranţa de viaţă la schimbările în cererea de curent
electric, nu atrage neapărat după sine
Sursa: Metodologia pentru evaluarea orașelor inteligente 2014, costuri mai mici ale facturii de energie
Boyd Cohen
electrică. Principalul avantaj al unei astfel
Cu toate că fiecare oraș este diferit, la nivel reţele constă însă în stabilitatea ridicată și
internaţional au fost identificate13 șapte domenii rezilienţă în cazul situaţiilor de urgenţă
în care investiţiile aduc rezultate (financiare, (cutremure, inundaţii etc.);
imagine publică, atractivitate pentru investiţii sau 4. Sisteme inteligente de alimentare cu
entuziasm civic) rapide: apă – în contextul în care studiile
internaţionale estimează că 30% din apa
1. Transport inteligent – reprezintă pompată la nivel mondial nu ajunge la
principalul sector pentru iniţierea de destinaţie, utilizarea sistemelor
proiecte ale orașelor inteligente, având în inteligente este importantă pentru a
vedere că majoritatea orașelor se semnala în timp real pierderile și
confruntă cu congestie, iar traficul se defecţiunile din reţea, ajutând la
numără deseori pe lista de probleme economisirea apei și la reducerea
prioritare a autorităţilor locale, dar și a costurilor de alimentare cu apă;
cetăţenilor. Rezultatele implementării 5. Iluminat public inteligent – reprezintă un
sistemelor inteligente de transport includ domeniu excelent pentru un prim proiect
reducerea consturilor pentru operatorii de în direcţia constituirii unui oraș inteligent,
transport, durate mai scurte ale din mai multe motive: ultima generaţie
călătoriilor și reducerea congestiei de corpuri de iluminat permite
traficului; economisirea semnificativă a energiei,
2. Eficienţa energetică – programele pentru rezultând în costuri reduse; totodată,
utilizarea eficientă a energiei pot demara LED-urile de ultimă generaţie au o durată
cu costuri minime. De exemplu, se poate mare de viaţă, reducând costurile cu
obţine reducerea consumului de energie mentenanţa și înlocuirea becurilor. Prin
prin schimbări de comportament: utilizarea tehnologiilor digitale, reţeaua
economisirea apei și a energiei electrice poate fi monitorizată și controlată în timp
prin evitarea risipei, utilizarea corpurilor real. Nu în ultimul rând, reţeaua odată
de iluminat eficiente energetic (înlocuirea instalată poate fi utilizată și pentru alte
becurilor), eficientizarea energetică a servicii urbane sau pentru monitorizarea
clădirilor. și analiza anumitor date din oraș prin
intermediul senzorilor;
6. Siguranţă publică – prin analiza
statisticilor privind infracţiunile din oraș
pot fi identificate potenţialele zone de
13
risc. Totodată, echiparea personalului
Smart Cities Readiness Guide, Manualul pentru
responsabil cu siguranţa și ordinea
planificarea și constucţia orașelor de mâine, astăzi, Smart
Cities Council, http://readinessguide.smartcitiescouncil.com/ publică cu smartphone-uri, tablete,

37
laptop-uri sau alte dispozitive electronice Europeană, fiind formalizată prin HG nr. 998/2008,
pot îmbunătăţi viteza de acţiune, prin care au fost desemnaţi șapte poli de creștere
reducând implicit birocraţia; (Brașov, Constanţa, Cluj, Craiova, Iași, Ploiești și
7. Guvernare electronică – se pot obţine Timișoara) și zonele lor de influenţă, 13 poli de
rezultate rapide transpunând serviciile dezvoltare urbană și centre urbane - orașe și
autorităţilor publice locale în servicii municipii cu peste 10.000 locuitori, categorie în
online, sau chiar aplicaţii pentru tablete și care a fost inclus și Municipiul București.Polii de
smartphone-uri. Digitalizarea poate creștere reprezintă ”motoarele dezvoltării
crește satisfacţia utilizatorilor, care nu durabile” pentru zonele de influenţă adiacente,
mai sunt nevoiţi să se deplaseze și să reprezentând destinaţii propice pentru
aștepte pentru furnizarea unor servicii, planificarea și realizarea unor investiţii integrate
generând în acest mod venituri pentru durabile, cu un puternic impact pozitiv economic,
autorităţile locale (de exemplu creșterea social și teritorial.
ratei de colectare a taxelor locale).
O contribuţie importantă la dezvoltarea polilor de
Pornind de la aceste premise și având în vedere creștere a fost adusă de către programele 14
nivelul ridicat de dezvoltare atins de Municipiul aferente exerciţiului de programare financiară a
Iași până în prezent, elaborarea Strategiei de fondurilor europene pentru perioada 2007-2013,
dezvoltare a Municipiului Iaşi 2014-2020 s-a de finanţările externe nerambursabile precum
raportat constant la ideea dezvoltării acestuia din granturile aferente Mecanismului Financiar al
urmă ca un oraș inteligent și inovator, urmând Spaţiului Economic European, de sursele
exemplul municipiilor Cluj Napoca și Oradea, care bugetare locale sau naţionale. De asemenea, prin
au dezvoltat proiecte complexe și vizibile, Decizia CE nr. 3470/12.07.2007 Programul
promovându-se ca pionieri în domeniu. În acest Operaţional Regional 2007-2013, prin Axa
scop, obiectivele, proiectele și indicatorii propuși Prioritară 1 (Sprijinirea dezvoltării durabile a
au abordat temele componente ale conceptului orașelor - poli urbani de creștere), Domeniul
de oraș inteligent, într-o abordare integrată, Major de Intervenţie 1.1 (Planuri integrate de
conform prevederilor documentelor europene dezvoltare urbană) a alocat un procent de până la
programatice pentru perioada 2014 – 2020 50% din sursele financiare pentru finanţarea
descrise anterior. polilor de creștere.

Astfel, în baza unor strategii de dezvoltare urbană,


I.4. Dezvoltarea urbană în cadrul orașelor desemnate poli de creștere au
integrată în Zona putut fi finanţate din Fondul European de
Dezvoltare Regională, proiecte ce au vizat
Metropolitană Iași reabilitarea infrastructurii urbane și

I.4.1. Planul Integrat de Dezvoltare


pentru Polul de Creştere Iaşi 2009 – 14
Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional
2015 Sectorial Mediu, Programul Operaţional Sectorial Transport,
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Demarată în România în anul 2008 ca metodă de Umane, Programul Operaţional Sectorial Creșterea
sprijinire a unei dezvoltări economice echilibrate Competitivităţii, Programul Operaţional Dezvoltarea
la nivel naţional, politica privind polii de creștere a Capacităţii Administrative și Programul Operaţional
Asistenţă Tehnică, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală,
fost recomandată și susţinută de Comisia
Programe de Cooperare Transfrontalieră

38
îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv având în vedere experienţa acumulată în perioada
transportul public urban, dezvoltarea durabilă a 2007-2013 prin implementarea planurilor de
mediului de afaceri, precum și reabilitarea dezvoltare urbană. Astfel, mecanismele de
infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale alocare a fondurilor în perioada de programare
și îmbunătăţirea serviciilor sociale. 2014 - 2020 îşi propun să asigure o mai bună
corelare a investiţiilor necesare pentru proiectele
Conform datelor disponibile la elaborarea aferente strategiilor de dezvoltare urbană.
prezentului document, Raportul Anual de
Implementare POR 2007-2013 indică la data de 31 Programul Operaţional Regional 2014-2020
martie 2016 15 pentru întregul DMI 1.1 531 folosește similar perioadei anterioare, o alocare
contracte de finanţare semnate în valoare totală separată, prin Axa Prioritară 4 (Dezvoltare
de 9,03 miliarde lei, din care contribuţia UE era de Sustenabilă Urbană), în valoare totală de 1.386,86
5,62 miliarde lei. Aceste investiţii au contribuit mil. Euro, din care FEDR 1.178,83 mil. Euro pentru
pozitiv la dezvoltarea urbană, aspect constatat și municipiile reședinţă de judeţ, cu excepţia
în cadrul evaluării contrafactuale pentru DMI 1.1 municipiului Tulcea și a municipiului București.
iniţiată de către Autoritatea de Management POR Acţiunile de investiţie ce vor fi finanţate în cadrul
în anul 201416. acestei axe prioritare vor avea în vedere
reducerea emisiilor de carbon în baza planurilor
După cum s-a arătat anterior, pentru exerciţiul de mobilitate urbană durabilă, creșterea calităţii
financiar bugetar al Uniunii Europene, aferent vieţii în zonele urbane precum și creșterea
perioadei de programare 2014-2020, atât
gradului de participare în sistemul educaţional.
Regulamentul General (UE) nr. 1303/2013 art. 36,
cât și Regulamentul FEDR (UE) nr. 1301/2013 art. Analiza stadiului realizării obiectivelor PID PC
7 promovează dezvoltarea urbană durabilă prin Iași 2009-2015
strategii care stabilesc acţiuni integrate ce își
propun depășirea provocărilor de ordin economic, În faza de realizare a Planului Integrat de
social, climatic, demografic și de mediu. Dezvoltare pentru Polul de Creştere Iaşi 2009-
2015, cele mai importante probleme identificate
Prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, România la nivelul Zonei Metropolitane Iași au fost:
și-a asumat utilizarea Fondurilor Europene
Structurale și de Investiţii pentru dezvoltarea  Necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii
zonelor urbane, inclusiv a polilor de creștere, de transport în vederea dezvoltării
conectivităţii şi îmbunătăţirii
accesibilităţii, precum şi a mobilităţii între
urban şi rural şi a promovării turismului;
 Inexistenţa unui centru intermodal în
15
http://www.inforegio.ro/ro/implementare/proiecte- transportul rutier (Autogară) în
finantate.html
16 adevăratul sens al cuvântului, care să
”La începutul perioadei de finanţare (2007-2008),
conectivitatea populaţiei la nivel urban era unul dintre deservească populaţia metropolitană, dar
principalele obstacole în calea dezvoltării și creșterii şi limitarea transportului public de
Investiţiile în infrastructura de conectivitate au avut un efect persoane al regiei de profil doar la nivelul
net pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale, indicele
oraşului;
calculat de calitate a vieţii pentru centrele urbane care au
participat la program fiind cu 12,7% mai mare faţă de cel  Necesitatea unui sistem de transport
calculat în orașele care nu au beneficiat de intervenţie”, public în comun bine dezvoltat şi a unui
„Evaluarea de impact a Axei prioritare 1: Sprijinirea management al traficului bine pus la
dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere, DMI punct;
1.1.”, AMPOR, MDRAP.

39
 Insuficienţa spaţiilor de parcare;  Densitate mare a populaţiei în municipiu
 Traversarea oraşului de către calea ferată şi relativ scăzută în arealul rural.
de la un capăt la altul împărţindu-l astfel
Pentru îndeplinirea misiunii Polului de Creştere
în două părţi, creând o multitudine de
Iaşi de “Transformare a Zonei Metropolitane Iași -
probleme de traversare, care si-ar găsi
centru economic, universitar şi academic de
soluţii prin reabilitarea/ modernizarea
tradiţie - într-o comunitate metropolitană
/extinderea pasajelor existente sau prin
dezvoltată policentric, un pol regional al
construirea altora noi (ex. Pasajul O.
cunoaşterii şi competitivităţii – articulaţie
Băncilă);
importantă a Uniunii Europene cu spaţiul
 Starea necorespunzătoare a construcţiilor
extracomunitar” s-au formulat următoarele 6
şi a infrastructurii din centrul vechi/istoric
obiective generale, menite să rezolve
al oraşului;
problemele identificate la nivelul municipiului:
 Necesitate reabilitării blocurilor vechi din
mai multe cartiere ieşene; Obiectiv general 1: Creşterea competitivităţii
 Necesitatea unor măsuri de readucere în economice prin crearea şi dezvoltarea unor
circuitul economic a fostei platforme structuri de sprijin al afacerilor, transferului
industriale; tehnologic şi promovării industriilor noi, creative
 Necesitatea eliminării factorilor de
poluare a râului Bahlui ce străbate oraşul; Obiectiv general 2: Dezvoltarea conectivităţii
 Îmbătrânirea şi migraţia populaţiei ce teritoriale prin asigurarea accesibilităţii,
duce la scăderea forţei de muncă; îmbunătăţirea mobilităţii spre şi dinspre polul de
 Deficienţa sistemului tehnico – edilitar şi creştere şi a fluidizări traficului în interiorul
dotarea cu unele utilităţi de bază (apă - acestuia
canal, gaz metan) în mediul rural; Obiectiv general 3 : Îmbunătăţirea serviciilor
 Construcţia de drumuri noi şi sociale prin crearea, reabilitarea şi modernizarea
modernizarea celor existente în zona infrastructurii aferente, în vederea asigurării unui
metropolitană, precum şi extinderea standard de viaţă sporit al populaţiei
transportului public în comun şi dotarea
acestuia cu autovehicule, ţinându-se cont Obiectiv general 4: Valorificarea patrimoniului
de dezvoltarea demografică în zonă; cultural-istoric şi natural în vederea dezvoltării
 Lipsa unor gropi ecologice pentru potenţialului turistic al polului de creştere
depozitarea deșeurilor în majoritatea
Obiectiv general 5: Asigurarea protecţiei şi
comunelor;
calităţii mediului în vederea creşterii standardului
 Infrastructura şcolară improprie în zona
de viaţă al locuitorilor şi sporirea atractivităţii
metropolitană;
investiţionale
 Agriculturi neperformante, de
subzistenţă, cauzate de faptul că Obiectiv general 6: Promovarea cooperării
terenurile sunt abandonate, nelucrate sau teritoriale şi rezolvarea unor probleme de interes
insuficiente, lipsind formele de asociere; comun prin crearea şi dezvoltarea de structuri
 Disproporţia foarte mare între ponderea parteneriale între entităţi publice şi private
activităţii economice a Municipiului Iași în transfrontaliere/ transnaţionale/ interregionale.
total ZMI şi ponderea activităţii
economice a comunelor în total ZMI; Pentru realizarea obiectivelor propuse, au fost
identificate 85 de proiecte, dintre care au fost
finalizate 58, 2 în curs de implementare, din care 1

40
din Bugetul local, 14 sunt reportate pentru Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
următorul exerciţiu financiar, 7 sunt respinse şi 4
Metropolitană Iași
retrase, rezultând o cotă de îndeplinire a
obiectivelor de 68,23%. Analizând situaţia proiectelor finalizate, fondurile
Figura 7: Valoarea proiectelor finalizate pe obiective
au fost direcţionate în cea mai mare parte,
strategice ale PID PC 2009 - 2015 45,89%, către realizarea obiectivului strategic 5,
investiţii în asigurarea protecţiei şi calităţii
0% 3% Obiectivul mediului, urmat de obiectivul strategic 2, cu o
strategic 1 cotă de 37,51%, vizând investitii pentru asigurarea
Obiectivul
strategic 2 infrastructurii necesare pentru creşterea
46% 38% Obiectivul conectivităţii teritoriale.
strategic 3
Obiectivul
strategic 4
Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii pe obiective
9% Obiectivul strategice, în funcţie de stadiul de implementare
4% strategic 5 al proiectului este următoarea:

Tabel 3: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii pe obiective strategice ale PID PC 2009 - 2015, în funcţie de stadiul de
implementare al proiectului

Obiectiv Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare


(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. lei) (mil. totală
(mil. lei) lei) (mil. lei)
Obiectiv strategic 1: Creşterea 123,02 0 0,00 23,36 269,06
competitivităţii economice prin 415,43
crearea şi dezvoltarea unor structuri
de sprijin al afacerilor, transferului
tehnologic şi promovării industriilor
noi, creative
Obiectiv strategic 2: Dezvoltarea 1.419,14 44,15 185,33 10,33 0 1.658,96
conectivităţii teritoriale prin
asigurarea accesibilităţii,
îmbunătăţirea mobilităţii spre şi
dinspre polul de creştere şi a
fluidizării traficului în interiorul
acestuia
Obiectiv strategic 3 : Îmbunătăţirea 169,71 10,92 27,90 20,68 0,50 229,72
serviciilor sociale prin crearea,
reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii aferente, în vederea
asigurării unui standard de viaţă
sporit al populaţiei
Obiectiv strategic 4: Valorificarea 330,49 0 85,73 0 16,00 432,22
patrimoniului cultural-istoric şi
natural în vederea dezvoltării
potenţialului turistic al polului de
creştere

41
Obiectiv strategic 5: Asigurarea 1.736,25 0 193,83 29,17 0 1.959,24
protecţiei şi calităţii mediului în
vederea creşterii standardului de
viaţă al locuitorilor şi sporirea
atractivităţii investiţionale
Obiectiv strategic 6: Promovarea 4,95 0,00 0,00 0,00 0 4,95
cooperării teritoriale şi rezolvarea
unor probleme de interes comun prin
crearea şi dezvoltarea de structuri
parteneriale între entităţi publice şi
private
transfrontaliere/transnaţionale/interr
egionale
Total mil. lei 3.783,56 55,07 492,79 83,54 285,56 4.700,53
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iaș

Figura 8: Situaţia proiectelor în funcţie de obiectivul structuri de sprijin al afacerilor, transferului


strategic şi stadiul implementării
tehnologic şi promovării industriilor noi,
creative.
18
16 1 Beneficiile acestui obiectiv au fost creşterea
2 1
3 1 1 3 economică a polului prin favorizarea apariţiei şi
14
2 1 2 dezvoltării firmelor locale, îmbunătăţirea
12
1 5 4 infrastructurii de afaceri şi a serviciilor specifice
10 domeniului afaceri, creşterea atractivităţii
8 mediului de afaceri şi creşterea ponderii
6 12 12 investiţiilor străine în zonă, fapt ce sprijină si
11
4 9 9 facilitează accesul agenţilor economici la
5 infrastructura de afaceri, contribuie la asigurarea
2
transferului tehnologic în domeniile prioritare de
0
dezvoltare, creează noi locuri de muncă, sprijină
valorificarea la scară regională a beneficiilor
rezultate din cercetare, contribuie la creşterea
veniturilor generate de agenţii economici din
polul de creştere şi la creşterea productivităţii
sectoarelor economice, asigură promovarea
activităţilor specifice de ştiinţă şi tehnologie în
Finalizat In implementare Reportat regiune, stimulează inovărea proceselor de
Respins Retras
producţie etc.

Suma totală alocată proiectelor pentru acest


Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de obiectiv strategic a fost de 415.43 milioane lei.
Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Dintr-un total de 16 proiecte au fost finalizate 12
Metropolitană Iași
proiecte, 2 fiind retrase şi 2 respinse, valoarea
Obiectiv general 1: Creşterea competitivităţii proiectelor finalizate ridicându-se la 123,02
economice prin crearea şi dezvoltarea unor milioane lei.

42
Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
de stadiul de implementare al proiectului este
următoarea:

Tabel 4: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 1, pe obiective specifice

Obiectiv specific Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare


(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. lei) (mil. totală
(mil. lei) lei) (mil. lei)
Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea şi 116,65 0 0 17,41 269,06 403,12
modernizarea sectorului productiv prin
crearea unor structuri de afaceri noi,
inovative
Obiectiv specific 1.2: 1,95 0 0 5,95 0 7,9
Crearea/dezvoltarea/valorificarea
potenţialului Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţiilor de interes public şi privat
Obiectiv specific 1.3: Modernizarea şi 4,41 0 0 0 0 4,41
dezvoltarea serviciilor de cercetare/
inovare prin stimularea cooperării între
instituţii de Cercetare Dezvoltare Inovare
(CDI) şi sectorul productiv
Total obiectiv strategic 1 (mil. lei) 123,01 0 0 23,36 269,06 415,43

Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași

Figura 9: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
Strategic 1, în funcţie de stadiul de implementare Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași
14 300
269,06 Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea şi modernizarea
12 250 sectorului productiv prin crearea unor structuri de
10 afaceri noi, inovative - constă în sprijinirea
200
modernizării si inovării întreprinderilor existente
8
150 si crearea unora noi, în special IMM-uri, în
6 123,01 sectoarele productive şi ale serviciilor pentru
100
4 afaceri. Valorificarea şi calificarea echipamentelor
23,36 50
de producţie, lărgirea bazei de producţie,
2
inovarea proceselor de producţie şi a
0 0 echipamentelor şi sprijinirea adoptării
Finalizat Respins Retras
standardelor internaţionale conduc la creşterea
0 1 2 3 4 gamei de produse. De asemenea, creşterea
OS 1.1 OS 1.2 OS 1.3 Total mil. Lei ofertei de consultanţă specializată şi sprijinul

43
internaţionalizării contribuie la procesul de în exploatarea resurselor umane calificate şi de
creştere a cotei de piaţă, iar sprijinirea sectorului know how şi îmbunătățirea infrastructurii.
productiv este realizată prin crearea unor centre
logistice cu impact metropolitan. Sprijinirea competitivităţii economice şi
promovarea interacţiunii între sectorul public şi
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă un întreprinderi/cetăţeni prin valorificarea
cadru favorabil stimulării, dezvoltării și potenţialului TIC, aduce noi oportunităţi, dar şi
promovării mediului de afaceri, cu precădere al schimbări interne la nivel organizaţional.
IMM-urilor, inclusiv microîntreprinderilor, la piaţa
Din cele două proiecte programate pentru
caracteristică.
atingerea acestui obiectiv specific, unul singur a
Din cele 10 proiecte bugetate pentru atingerea fost finalizat integral, ”STEDIWAT – Sistem
acestui obiectiv, a fost finalizat un numar de 7 suport tehnico-decizional pentru managementul
proiecte, ce însumează 116,65 milioane lei, care durabil al apei”, în valoare de 1,95 milioane lei,
reprezinta: 3 Centre de sprijinire şi dezvoltare a fiind co-finanţat de bugetul de stat şi
afacerilor, co-finanţate din POR Axa 4 şi realizate implementat în parteneriat cu Universitatea
în parteneriat public privat, un Centru Tehnologic Tehnică Gheorghe Asachi. Cel de-al doilea proiect
axat pe oferirea de facilităţi pentru dezvoltarea vizând realizarea unui sistem informatic şi de
activităţilor economice bazate pe cunoaștere, comunicaţii integrat în Zona Metropolitană Iași,
finanţat din POR Axa 1, un parc Agroindustrial ce urma a fi finanţat prin intermediul POSCCE,
pentru sprijinirea afacerilor agroindustriale, fiind respins iniţial de la finanţare, a fost
realizat în parteneriat public-privat prin co- implementat parţial de Judeţul Iași la o altă scară.
finanţare POC TE RO-UA-MD, demolarea clădirii
fostului incinerator şi pregătirea terenului pentru Obiectiv specific 1.3: Modernizarea şi dezvoltarea
noi activităţi economice, readucerea în circuitul serviciilor de cercetare/inovare prin stimularea
public a terenurilor, proiect co-finanţat din POR cooperării între instituţii de Cercetare Dezvoltare
Axa 1. A fost respins un singur proiect pentru Inovare (CDI) si sectorul productiv: constă în
înfiinţarea unei pieţe de gros în localitatea Vulturi, finanțarea proiectelor de Cercetare Dezvoltare,
comuna Popricani, proiect ce urma să fie realizat care va genera rezultate aplicabile direct în
prin intermediul GAL Valea Prutului în parteneriat economie, modernizarea si dezvoltarea capacității
cu Primăria Popricani, proiect ce va fi însă şi infrastructurii în domeniul de Cercetare
promovat şi depus de către Primăria Popricani Dezvoltare Inovare (CDI), creşterea calității si
prin PNDR 2014-2020. 2 proiecte au fost retrase, diversificarea ofertei de servicii inovative şi
stimularea cererii de inovare din partea sectorului
unul dintre ele destinat înfiinţării unui Campus
Tehnologic şi de Afaceri, din cauza retragerii din productiv.
motive financiare a companiei private care Toate cele 4 proiecte planificate pentru
demara proiectul, şi unul pentru realizarea unui îndeplinirea acestui obiectiv au fost finalizate,
Centru de producţie şi gestiune a afacerilor, co- însumând 4,41 milioane lei, realizate prin
finanţat din POR Axa 4, ca urmare a retragerii intermediul Programului naţional II în parteneriat
partenerului privat datorită insuficienţei cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi,
fondurilor de cofinanţare. reprezentând investiţii în tehnici inovative de
Obiectiv specific 1.2: Crearea/ dezvoltarea/ protecţie împotriva dezastrelor cauzate de
valorificarea potenţialului Tehnologiei Informaţiei schimbări climatice, cercetări avansate privind
şi Comunicaţiilor de interes public şi privat: constă obţinerea materialelor compozite cu ranfort sub
formă de particule şi ranfort stratificat,

44
optimizarea sistemelor energetice inteligente de
transport al apei pentru creşterea eficienţei
energetice şi economia de energie, sisteme
hidraulice adaptive pentru turbine eoliene de
mică putere.

45
Figura 10: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul O. G. 1, Structurile funcţionale se bazează pe
în funcţie de sursele de finanţare utilzate (mil. lei)
accesibilitatea reciprocă la nivel regional, inter-
POC TE RO-UA- regional, naţional, transfrontalier şi
140 MD european/internaţional, permiţând accesul la
120 resurse naturale, servicii, forţa de muncă, pieţe
Programul Cadru aflate într-o continuă dinamică. Prin urmare,
100 pentru
Competitivitate si conectivitatea şi accesibilitatea reprezintă
Inovaţie aspecte esenţiale în asigurarea coeziunii
80 Program national
II teritoriale. În cadrul acestui obiectiv strategic s-a
60 urmărit prin obiectivele specifice, modernizarea şi
POR Axa 4 construcţia infrastructurii rutiere de interes
40
naţional, judeţean sau local, sprijinirea
20 intermodalităţii şi îmbunătăţirea siguranţei
POR AXA 1 traficului. Pentru acest obiectiv strategic s-au
00 planificat 17 proiecte, cu un buget total de
OS 1.1 OS 1.2 OS 1.3
1.706,54 milioane lei.

Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDPCi – Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
Minitorizare 31 Dec. 2015, Asociația Zona Metropolitană Iași obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
de stadiul de implementare al proiectului este
Obiectiv general 2: Dezvoltarea conectivităţii
următoarea:
teritoriale prin asigurarea accesibilităţii,
îmbunătăţirea mobilităţii spre şi dinspre polul
de creştere şi a fluidizării traficului în interiorul
acestuia

Tabel 5: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 2, pe obiective specifice

Obiectiv specific Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare


(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. lei) (mil. lei) totală (mil.
(mil. lei) lei)
Obiectiv specific 2.1: 1.326,34 44,15 91,55 10,33 0 1.472,38
Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii de transport
aeriene şi rutiere în scopul
asigurării unei accesibilităţi
crescute a polului de creştere
Obiectiv specific 2.2: 92,80 0 93,79 0 0 186,59
Creşterea gradului de
siguranţă în trafic şi derularea
transportului public în condiţii
de confort la standardele
europene
Total obiectiv strategic 2 1.419,14 44,15 185,33 10,33 0 1.658,96
(mil. lei)

Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași

46
Figura 11: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul guvernamentale şi prin PNDR Măsura 322. Prin
Strategic 2, în funcţie de stadiul de implementare
proiectele finalizate s-a modernizat şi dezvoltat
Aeroportul Internaţional Iaşi, s-a realizat prima
14 Total mil. 1.600
Lei, etapă pentru varianta de ocolire a Municipiului
1.419,14 1.400 Iași, Varianta Sud, s - a dezvoltat axa de transport
12
2 Nord-Sud (Pasajul ”Octav Băncilă”) şi Est-Vest,
1.200
10 s-a dezvoltat şi reabilitat artera funcţională Sud, a
1.000 fost dezvoltată accesibilitatea spre zona centrală
8
economică şi comercială, s-a modernizat reţeaua
800
de linii de tramvai, s-a modernizat legătura
6 Total mil.
10 Lei, 600 rutieră Centrul Intermodal de transport – Gara Iaşi,
4 185,33 a fost realizat un proiect integrat pentru
Total mil. 400
Lei, 44,15 1
Total mil. asfaltarea drumului comunal DC 16 în comunele
2 Lei, 10,33 200 Golăieşti şi Ungheni, Judeţul Iași, s-a înfiinţat
2
1 1 sistemul de canalizare şi staţia de epurare ape
- -
uzate în satele comunelor Golăieşti şi Ungheni, a
fost înfiinţat sistemul de alimentare cu apă în
satele Coada Stâncii, Golăieşti, Podul Jijiei,
Grădinari, s - a înfiinţat un centru de îngrijire copii
0 1 2 3 4 5 şi a fost dotat căminul cultural în comuna
OS 2.1 OS 2.2 Total mil. Lei Golăieşti.

Un singur proiect integrat finanţabil prin PNDR


Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Măsura 322, cu un buget estimativ de 10,33
Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
milioane lei prin co-finanţare, a fost respins şi nu
Metropolitană Iași
s-au găsit alte surse de finanţare. Obiectivele
Obiectiv Specific 2.1 Dezvoltarea şi modernizarea proiectului vizează reabilitarea drumurilor
infrastructurii de transport aeriene şi rutiere în comunale DC 31 Tomeşti – Vlădiceni, DC 33
scopul asigurării unei accesibilităţi crescute a Tomeşti – Goruni în Judeţul Iași şi DC 44,
polului de creştere. construirea unei grădiniţe cu două săli de clasă în
satul Tomeşti, comuna Tomeşti, conservarea unui
Prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor arbore secular din sat Vlădiceni, comuna Tomeşti
de transport aeriene şi rutiere şi conectarea şi achiziţia de utilaje în vederea dotării serviciului
reţelei de transport locale/judeţene la reţeaua de public comunal.
transport naţională se asigură îmbunătăţirea
accesibilităţii, având ca rezultat accesul mai rapid Au fost reportate 3 proiecte însumând 142,58
la reţeaua de drumuri naţionale şi creşterea milioane lei destinate îmbunătăţirii infrastructurii
volumului de mărfuri şi a numărului de persoane rutiere în zona industrială a Municipiului Iași:
ce tranzitează Polul de Creştere. reabilitărea liniei de tramvai Iaşi-Dancu,
modernizarea parcărilor existente şi realizarea de
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost noi parcări.
planificate 14 proiecte în valoare de 1,472.95
milioane lei, din care au fost finalizate 10 proiecte, Un proiect privind reabilitarea infrastructurii
însumând 1,326.3 milioane lei, în special prin co- rutiere în zona industrială a municipiului Iaşi se
finanţare POR Axa Prioritară 1, dar şi prin POS implementează în perioada august 2016 – august
Transport Axa Prioritară 2, fonduri 2018, din bugetul local.

47
Obiectivul specific 2.2: Creşterea gradului de Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
siguranţă în trafic si derularea transportului
Metropolitană IașiObiectiv general 3: Îmbunătățirea serviciilor
public în condiţii de confort la standardele sociale prin crearea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii
europene aferente, în vederea asigurării unui standard de viață sporit al
populație
Acest obiectiv a vizat asigurarea unor servicii de
transport la standarde europene de siguranţă, Obiectivul a vizat crearea premiselor necesare
securitate, calitate si costuri. Aceasta presupune pentru asigurarea accesului populaţiei la serviciile
realizarea şi respectarea sistematică a esenţiale, contribuind astfel la atingerea
standardelor specifice de siguranţă, securitate, obiectivului european al coeziunii economice şi
calitate si costuri în domeniul transporturilor. În sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii
acest sens, au fost planificate 3 proiecte, în serviciilor de sănătate, educaţie şi sociale.
valoare de 186,59 milioane lei, dintre care s-au
Figura 13: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul
finalizat 2 proiecte în valoare de 92,8 milioane lei,
Strategic 3, în funcţie de stadiul de implementare
având ca rezultat implementarea unui sistem de
management de trafic şi achiziţia a 60 de
12 Total mil. 180,00
autobuze. Un proiect bugetat de 93,79 milioane lei
lei, pentru înfiinţarea unui centru intermodal de 169,71 160,00
10
transport – Autogara Iaşi nu a mai putut fi realizat
140,00
din cauza insuficienţei resurselor, si urmează a fi
redepus în perioada de programare 2014-2020. 8 6 120,00

Figura 12: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul 100,00


6
Obiectivului General 2, în funcţie de sursele de finanţare
80,00
utilizate (mil.lei) Total mil.
4 lei 60,00
Total mil.
27,90
1.600,00 Total mil. lei Total mil.
5 20,68 40,00
lei lei
2
1.400,00 10,92 1 0,50
224,47 20,00
1 1 1 1
1.200,00 0 -

1.000,00 493,11

800,00
57,65
600,00 OS 3.1 OS 3.2 Total mil. lei

400,00 653,00
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
200,00 Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași
181,64
0,00 44,15 4,95
OS 2.1 OS 2.2 Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
Buget local Fonduri guvernamentale
de stadiul de implementare al proiectului este
PNDR Măsura 322 POR AXA 1
următoarea:
POS-Transport

48
Tabel 6: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 3, pe obiective specifice

Obiectiv specific Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare


(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. (mil. totală
(mil. lei) lei) lei) (mil.
lei)
Obiectiv specific 3.1: Reabilitarea, 147,30 10,92 19,00 0,00 0,00 177,22
modernizarea infrastructurii de
educaţie, sănătate şi sociale în
scopul asigurării accesului
populaţiei la unităţi modernizate şi
dotate conform standardelor UE
Obiectiv specific 3.2: Crearea şi 22,41 0,00 8,90 20,68 0,50 52,50
dezvoltarea de noi servicii şi
îmbunătăţirea calităţii serviciilor
sociale existente, care să răspundă
nevoilor în creştere a populaţiei
concentrată în polul de creştere
Total obiectiv strategic 2 (mil.lei) 169,71 10,92 27,90 20,68 0,50 229,72

Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași

Obiectiv specific 3.1: Reabilitarea, modernizarea violenţei în familie, a unui centru social
infrastructurii de educaţie, sănătate şi sociale în multifuncţional „Bucuria” având ca obiectiv
scopul asigurării accesului populaţiei la unităţi egalizarea şanselor de integrare socio-
modernizate şi dotate conform standardelor UE. profesională a tinerilor ce provin din Centrele de
plasament, reabilitarea, modernizarea şi dotarea
Prin acest obiectiv s-a urmărit îmbunătăţirea şcolilor speciale, precum şi reabilitarea şi
calităţii serviciilor de asistenţă medicală, a modernizarea campusului studenţesc „Tudor
infrastructurii educaţionale şi creşterea calităţii şi Vladimirescu”. Un proiect vizând reabilitarea,
capacităţii serviciilor sociale, având ca rezultat o modernizarea şi extinderea Căminului de
îmbunătăţire a calităţii vieţii şi a accesului Pensionari Sf. Parascheva Iaşi, se află în
populaţiei la servicii medicale, precum şi un nivel implementare, iar un proiect destinat reabilitării
crescut al competenţelor profesionale ce şi amenajării de clădiri având destinaţia de
contribuie la reducerea şomajului şi implicit a locuinţe sociale nu a putut fi finanţat prin POR
migraţiei populaţiei. Axa 1 datorită resurselor limitate, urmând a fi
Din cele 7 proiecte identificate pentru atingerea redepus în perioada 2014-2020.
acestui obiectiv, 5 proiecte însumând 21,55 Obiectiv specific 3.2: Crearea şi dezvoltarea de
milioane lei au fost finalizate, prin co-finanţare noi servicii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor
POR şi fonduri guvernamentale, având ca rezultat sociale existente, care să răspundă nevoilor în
achiziţionarea de echipamente pentru creştere a populaţiei concentrată în polul de
îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de
creştere
intervenţii în situaţii de urgenţă, înfiinţarea unui
centru de servicii integrate pentru victimele

49
Obiectivul a vizat îmbunătăţirea infrastructurii 160,00
serviciilor sociale, crearea şi dezvoltarea de noi
servicii, precum şi îmbunătăţirea serviciilor oferite 140,00 POS DRU Axa 2
populaţiei. Toate acestea contribuie la creşterea
120,00 POS DRU Axa 1
calităţii vieţii cetăţenilor, dar și la dezvoltarea
economică, având efect direct asupra
100,00 POS DRU Axa 6
competitivităţii, productivităţii şi coeziunii sociale.
80,00 POS DRU Axa 3
Au fost identificate 9 proiecte ce vizau acest
obiectiv, 6 dintre ele finalizate, în valoare de 60,00 POS DCA
169,71 milioane lei, co-finanţate POS DRU şi POS
DCA, în parteneriat cu Universitatea Al. I. Cuza, 40,00 POR Axa 3
Iaşi. Ca urmare a implementării acestor proiecte
s-a dezvoltat un program de formare continuă 20,00 Fonduri
guvernamentale
pentru carieră managerială a personalului de
0,00
conducere din administraţia publică, în vederea OS 3.1 OS 3.2
dezvoltării capacităţii administrative şi sporirii
eficienţei organizaţionale, s-au lansat programe
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
pentru cercetare doctorală de excelenţă în Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
economie prin parteneriate active, inovare şi Metropolitană Iași
dezvoltare în programele doctorale şi graduale
universitare pentru adaptarea cercetării ştiinţifice Un proiect ce viza înfiinţare unui centru de creaţie
la nevoile societăţii, s-a înfiinţat un Centru şi sprijin comunitar, bugetat la 0,5 milioane lei, a
Regional pentru dezvoltarea antreprenoriatului în fost retras din lipsa fondurilor de cofinanţare, un
rândul tinerilor, s-a investit într-un program proiect pentru implementarea unui sistem de
pentru reconstrucţia statului femeii, pentru informare pentru cetăţeni, constând în panouri
promovarea egalităţii de şanse. informative, estimat la 8,9 milioane lei a fost
reportat, tot din cauza resurselor financiare
Figura 14: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul limitate, urmând a fi redepus prin POR Axa 1,
Obiectivului General 3, în funcţie de sursele de finanţare
2014-2020.
utilizate (mil.lei)

Proiectul vizând formarea unei reţele a culturii de


afaceri pentru dezvoltarea şi consolidarea
antreprenoriatului în România, în valoare de
20,68 milioane lei, a fost respins.

Obiectiv general 4: Valorificarea patrimoniului


cultural-istoric şi natural în vederea dezvoltării
potenţialului turistic al polului de creştere

Turismul creează oportunităţi de creştere


economică regională şi locală şi contribuie la
crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea
patrimoniului cultural şi natural, inclusiv din
zonele marginale ale Polului de Creştere,
dezavantajate din punct de vedere economic şi

50
social, contribuind astfel la dezvoltarea zonei şi un proiect în valoare de 16 milioane lei a fost
creşterea calităţii vieţii. retras.

Pentru atingerea acestui obiectiv au fost Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
bugetate 15 proiecte, în valoare de 432,22 obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
milioane lei, dintre care s-au finalizat 9 proiecte în de stadiul de implementare, este următoarea:
valoare de 196,51 milioane lei, 5 proiecte au fost
reportate pentru exerciţiul financiar 2014-2020 şi
Tabel 7: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 4, pe obiective specifice

Obiectiv specific Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare


(mil. lei) implementar (mil. lei) (mil. lei) (mil. lei) totală
e (mil. lei) (mil. lei)
Obiectiv specific 4.1: 284,13 0 42,80 0 0 326,93
Reabilitarea şi conservarea
patrimoniului cultural –
istoric în vederea creşterii
gradului de atractivitate al
acestuia
Obiectiv specific 4.2: 46,35 0 42,93 0 16,00 105,28
Crearea/dezvoltarea/valorifi
carea potenţialului turistic
natural al polului de creştere
Total obiectiv strategic 4 330,49 0 85,73 0 16,00 432,22
(mil.lei)
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași

Figura 15: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Total


10 350,00
General 4, în funcţie de stadiul de implementare mil.lei
9 330,49
1 300,00
8
7 250,00

6
200,00
5
150,00
4 8 2
3 Total 100,00
mil.lei
2 85,73
3 50,00
1 Total
1
mil.lei
0 16,00 -
Finalizat Reportat Retras

0 1 2 3 4

OS 4.1 OS 4.2 Total mil.lei

51
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de circuitul turistic, au fost reportate pentru
Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
exerciţiul financiar 2014-2020.
Metropolitană Iași
Figura 16: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul
Obiectiv specific 4.1: Reabilitarea şi conservarea Obiectivului General 4, în funcţie de sursele de finanţare
patrimoniului cultural – istoric în vederea creşterii utilizate (mil.lei)
gradului de atractivitate al acestuia.
350
Conservarea moştenirii culturale şi istorice a zonei
30,09
reprezintă o deosebită importanţă, aceasta fiind 300
intr-o stare de deteriorare avansată, afectată de 72,63
250
trecerea timpului: clădiri istorice, monumente,
teatre, muzee, lucrări istorice de artă. S-a avut în 22,19
200
vedere necesitatea unei planificări, prin care să se
restaureze şi să se conserve patrimoniul cultural şi 150

să se finanţeze dezvoltarea obiectivelor turistice


100 202,03
atât din mediul rural, cât şi din mediul urban, 46,35
pentru exploatarea potenţialului de dezvoltare 50 20,60
economică oferite de acestea. 16,00
22,33
0
Pentru reabilitarea şi conservarea patrimoniului OS 4.1 OS 4.2

cultural-istoric, din cele 11 proiecte conturate, Buget local Fonduri guvernamentale


s-au finalizat 8 proiecte, cu o investiţie de 284,13 Phare POR Axa 1
milioane lei prin co-finanţare Phare, fonduri POR Axa 5 POR Axa 5
guvernamentale şi POR, realizându-se astfel
reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
monument istoric Mănăstirea Golia, în parteneriat Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
cu Consiliul Judeţean Iaşi, consolidarea şi Metropolitană Iași
reabilitarea Teatrului Naţional Iaşi, în parteneriat
cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Obiectiv specific 4.2: Crearea/ dezvoltarea/
precum şi a unui imobil în vederea înfiinţării valorificarea potenţialului turistic natural al
Muzeului Municipal, regenerare urbană în zona polului de creştere.
Lăpuşneanu - Piața Unirii. În parteneriat cu
Adiţional investiţiilor în patrimoniul cultural şi
Parohia Banu s-a efectuat reabilitarea şi
istoric, în vederea creşterii atractivităţii turistice,
integrarea turistică a ansamblului monument
dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al
istoric Sf. Sava şi reabilitarea şi dezvoltarea
acestora reprezintă un obiectiv important pentru
turistică a monumentului Istoric Biserica Banu iar
Polul de Creştere Iaşi. S-au bugetat 4 proiecte
consolidarea, restaurarea şi amenajarea Palatului
însumând 105,28 milioane lei, dintre care însă a
Culturii Iaşi, co-finanţat din fonduri
fost finalizată doar construcţia zonei de agrement
guvernamentale în parteneriat cu Ministerul
Ciric, în valoarea de 46,35 milioane lei, poiect co-
Culturii şi Patrimoniului Naţional. Proiectul vizând
finanţat din POR Axa 5, 2 proiecte pentru
consolidarea şi reabilitarea Filarmonicii Iaşi, în
înfiinţarea unei grădini zoologice în Breazu,
parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării,
precum şi pentru amenajarea Plajei din zona
Tineretului şi Sportului, un proiect pentru
Nicolina au fost reportate pentru exerciţiul
conservarea Băii Turceşti şi cel pentru refacerea
financiar 2014-2020.
şcolilor monument şi reintroducerea acestora în

52
Obiectiv general 5: Asigurarea protecţiei şi de termoficare din sectorul public din zonele cu
calităţii mediului în vederea creşterii grad ridicat de poluare. Printre beneficii se
standardului de viaţă al locuitorilor şi sporirea numără: creşterea accesului populaţiei la
atractivităţii investiţionale resursele de apă potabilă şi menajeră,
eficientizarea managementului deşeurilor,
Scopul acestui obiectiv este protejarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale, creşterea
îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii
cu nevoile economice şi sociale ale Polului de
aerului etc.
Creştere şi cu directivele Uniunii Europene, ce
vizează îmbunătăţirea calităţii apei prin epurarea Situaţia fondurilor alocate atingerii acestui
apelor uzate, a solului prin reabilitarea terenurilor obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
contaminate, gestionarea deşeurilor, protecţia de stadiul de implementare al proiectului este
calităţii aerului prin retehnologizarea sistemelor următoarea:
Tabel 8: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 5, pe obiective specifice

Obiectiv specific Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare


(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. lei) (mil. totală
(mil. lei) lei) (mil. lei)
Obiectiv specific 5.1: Dezvoltarea 755,07 0 0 29,17 0 784,24
sistemelor integrate de infrastructură -
apă şi canalizare
Obiectiv specific 5.2: Crearea şi 106,72 289,88 0 0 0 396,61
dezvoltarea unui sistem integrat eficient
de management al deşeurilor la nivelul
polului de creştere

Obiectiv specific 5.3: Prevenirea riscurilor 262,56 296,26 193,83 0 0 752,65


naturale şi îmbunătăţirea calităţii solului
şi aerului
Total obiectiv strategic 5 (mil. lei) 1124,35 586,14 193,82 29,17 0 1933,49
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași

Figura 17: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul


Strategic 5, în funcţie de stadiul de implementare

53
8 Total 1.200,00 satele din componenţa comunei Bârnova şi a unui
mil.lei
7 sistem de alimentare cu apă, canalizare şi staţia
1.124,35 1.000,00
de epurare în sat Cristeşti, au fost respinse la
6 2
Total solicitarea finanţării.
mil.lei 800,00
5
1 586,15
4 600,00 Obiectiv specific 5.2: Crearea şi dezvoltarea unui
Total
mil.lei Total sistem integrat eficient de management al
3
193,83 mil.lei 400,00 deşeurilor la nivelul polului de creştere.
29,17
2 4 4
1 3 200,00
1 Prin acest obiectiv s-a urmărit îmbunătăţirea
1 standardelor de management al deşeurilor, în
0 -
conformitate cu ierarhia opţiunilor pentru
gestionarea deşeurilor (prevenire, colectare
selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi
OS 5.1 OS 5.2 OS 5.3 Total mil.lei
eliminare, închiderea depozitelor neconforme).

Sub umbrela acestui obiectiv au fost identificate 2


Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
proiecte, însumând 413,2 milioane lei, unul din ele
Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași pentru managementul integrat al deşeurilor în
Municipiul Iași, finalizat, din buget local şi de stat,
Obiectiv specific 5.1: Dezvoltarea sistemelor cel de-al doilea dedicat managementului integrat
integrate de infrastructură - apă şi canalizare. al deşeurilor la nivelul judeţului, co-finanţat din
POS Mediu şi ridicându-se la 289,88 milioane lei,
Acest obiectiv a vizat asigurarea infrastructurii de
aflindu-se încă în stadiu de implementare.
mediu pe baza corelării intervenţiilor cu
problemele de mediu din teritoriu, în următoarele Obiectiv specific 5.3: Prevenirea riscurilor naturale
domenii: gestiunea riscurilor, gestiunea deşeurilor, şi îmbunătăţirea calităţii solului şi aerului.
ocrotirea şi valorificarea naturii, protejarea
peisajului, protejarea biodiversităţii, gestionarea Scopul acestui obiectiv specific a fost
resurselor de apă, gestionarea durabilă a îmbunătăţirea calităţii solului prin realizarea de
terenurilor, asigurarea serviciilor de apă şi depozite municipale de deşeuri şi reabilitarea
canalizare. terenurilor contaminate cu grad ridicat de poluare
precum şi prevenirea şi combaterea riscurilor
Pentru atingerea acestui obiectiv s-au identificat 7 naturale.
proiecte bugetate la 784,24 milioane lei, co-
finanţate PNDR, fonduri guvernamentale, POS 7 proiecte au fost bugetate pentru prevenirea
Mediu, din care s-au finalizat 4, însumând 755,07 riscurilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii solului
milioane lei, pentru extinderea şi reabilitarea şi aerului, în valoare de 761,80 milioane lei, co-
infrastructurii de apă şi apă uzată din Judeţul Iași, finanţare POS Mediu, POR, fonduri
realizarea unui sistem centralizat de alimentare guvernamentale. Au fost finalizate 3 proiecte cu o
cu apă a satelor Rediu şi Breazu, canalizarea şi investiţie de 567,97 milioane lei pentru: etapa a 2-
epurarea apelor uzate menajere, modernizarea a de decolmatare a lacurilor Ciric, efectuarea de
drumurilor comunale DC 26A din DJ 248B – lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în
Cogeasca, înfiinţarea unui sistem de canalizare bazinul hidrografic Prut-Bârlad şi
menajeră în comuna Miroslava. Două proiecte retehnologizarea sistemului centralizat de
integrate, bugetate la 29,17 milioane euro şi care termoficare din Municipiul Iași, în vederea
vizau înfiinţarea unei reţele de canalizare pentru conformării la normele de protecţia mediului

54
privind emisiile poluante în aer cât şi pentru Promovarea cooperării teritoriale corespunde în
creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură. Au Planul Naţional de Dezvoltare, obiectivului
fost reportate 4 proiecte pentru perioada 2014- specific referitor la integrarea socio-economică a
2020 din cauza resurselor limitate de finanţare, zonelor de graniţă şi creşterea atractivităţii şi
însumând 193,83 milioane lei, destinate accesibilităţii regiunilor României în cadrul
consolidării versantului Copou – Est inclusiv Zona teritoriului european.
Ticău, modernizării şi reabilitării parcului public al
Politica de vecinătate preconizată de România la
Teatrului Național Vasile Alecsandri, a Parcului C.A.
Rosetti şi a Grădinii publice şi a parcurilor. graniţele externe ale UE va contribui în mod
substanţial la asigurarea stabilităţii, securităţii şi
Figura 18: Situaţia proiectelor finalizate în cadrul bunăstării regiunii.
Obiectivului General 5, în funcţie de sursele de finanţare
utilizate (mil.lei) Figura 19: Surse de co – finanţare utilizate pentru
proiectele finalizate în cadrul Obiectivului General 6
900 (mil.lei)

800 7,60 2,5 4


700
193,83
600 3,5
500 2
3
400 732,21 305,41
Proiecte 2,5
300 1,5 2 Proiecte
306,48
200 2
2
248,74
100 2,2 2,14
106,72 1
40,91 1,5
0 13,82
OS 5.1 OS 5.2 OS 5.3
1
0,5
POR AXA 1 Proiecte
0,61 1 0,5
Programul Multianual de Mediu
POS Mediu, fonduri guvernamentale, buget local 0 0
INTERREG PHARE CBC PO SEE
POS Mediu IV C
PNDR
0 Obiectiv strategic
2 6 Proiecte4
Fonduri guvernamentale
Buget local + buget de stat Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
Buget local Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași

Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de


Toate cele 5 proiecte finalizate în cadrul acestui
Creștere Iași – Minitorizare 31 Decembrie 2015, Asociația Zona
Metropolitană Iași
obiectiv au însumat 4,95 milioane lei fiind
finanţate prin diverse programe precum SEE,
Obiectiv general 6: Promovarea cooperării Interreg IVC și Phare.
teritoriale şi rezolvarea unor probleme de
Programul ReTinA a avut ca scop revitalizarea
interes comun prin crearea şi dezvoltarea de
fostelor zone industriale precum şi găsirea de
structuri parteneriale între entităţi publice şi
soluţii sustenabile pentru acestea, vizând
private transfrontaliere/ transnaţionale/
problemele zonelor industriale tradiţionale, idei şi
interregionale
abordări noi pentru soluţii durabile şi instrumente
de implementare a acestora.

55
Programul GSR – Model de bună practică în de proiecte) faţă de numai 8 proiecte
guvernarea locală, a avut ca obiectiv crearea de aferente comunelor din zona
condiţii pentru dezvoltarea “Excelenţei Serviciilor metropolitană.
Guvernamentale”, capabile să conducă şi să  Autorităţile publice au fost principalul
coordoneze Creşterea Durabilă Socio-Economică; beneficiar al investiţiilor. Cu toate acestea,
studiul se referă la includerea sistematică şi motoarele de creștere a economiei și a
sistemică a “Responsabilităţii Sociale” şi a nivelului de trai la nivelul zonei
conceptelor de “Excelenţă” în Agenţiile metropolitane nu pot fi susţinute fără o
Guvernamentale si administraţie, precum şi la participare consistentă a investiţiilor
dezvoltarea lor pentru “Administratori Calitativi şi private.
Conştienţi” de elementele care cuprind întregul  Informaţiile colectate cu privire la stadiul
Sistem Socio-Economic. proiectelor se limitează la datele de ordin
financiar și fizic și nu surprind elemente
Un alt proiect a vizat "Cooperarea transfrontalieră
de ordin calitativ despre efectele
pentru înfiinţarea unui Centru zonal privind
investiţiilor efectuate la nivelul zonei.
formarea de experţi pentru studiu păstrarea şi
managementul resurselor genetice vegetale". Având în vedere oportunităţile de investiţie și
finanţare pentru acoperirea potenţialului de
De asemenea, programul ORGANZA - Reţea de
dezvoltare al polului de creștere Iași, următoarele
oraşe creative se dorea a fi un model de bună
recomandări pot avea un rol important în
practică pentru încurajarea dezvoltării acestui
activitatea de planificare:
sector în Iași, crearea de reţele de specialiști în
domeniu și a unor platforme de colaborare,  Eforturile de coordonare dintre actorii
stimularea start-up-urilor în domeniu în locaţii relevanţi ai zonei metropolitane trebuie
deja existente (Tehnopolis, viitorul Centru sporite în direcţia implementării
Tehnologic Regional) dar și identificarea unor noi proiectelor, sprijinind dezvoltarea
spaţii menite să încurajeze tinerii să se dezvolte și echilibrată a teritoriului.
să se afirme în arhitectură, design, fashion, arte,  Este recomandabilă stimularea directă a
publicitate, printing și în toate celelalte domenii entităţilor private pentru a dezvolta
creative. proiecte proprii care să conducă la
dezvoltarea mediului de afaceri și a
Al 5-lea proiect, ERMIS a avut ca principal obiectiv
economiei locale.
dezvoltarea unui model eficient de guvernare
 Este oportună completarea sistemului de
locală prin sisteme inovative dedicate în special
monitorizare a îndeplinirii obiectivelor
punerii în valoare a întreprinderilor mici şi mijlocii.
PIDU cu analize calitative și studii
Concluzii şi recomandări periodice, care să evidenţieze efectele
produse de investiţiile din cadrul zonei
Pornind de la analiza cadrului legislativ al polilor metropolitane, sprijinind astfel factorii
de creștere și a implementării planului integrat de decidenţi în planificarea viitoarelor
dezvoltare urbană se pot desprinde următoarele investiţii.
concluzii:
I.4.2. Teritoriul acoperit de Strategia
 Dezvoltarea echilibrată a întregii zone
metropolitane a fost afectată de o Integrată de Dezvoltare Urbană
concentrare a proiectelor implementate
Conform specificaţiilor Programului Operaţional
preponderent în raza Municipiului Iași (51
Regional 2014 – 2020, în delimitarea teritoriului

56
pentru care se elaborează Strategia Integrată de
Dezvoltare Urbană au fost luate în considerare
tipologiile urbane existente în acest moment la
nivelul municipiilor reședinţă de judeţ din
România17 .

În acest context, având în vedere că Municipiul


Iași face parte din categoria polilor de creștere
constituiţi în baza HG 998/ 2008, ce au o formă
teritorială constituită instituţional printr-o
structură asociativă la nivel metropolitan – Zona
Metropolitană Iași, dar și pentru a asigura
continuitatea logicii de dezvoltare și a eforturilor
investiţionale din perioada de programare 2007 –
2013, teritoriul acoperit de analizele și
propunerile Strategiei Integrate de Dezvoltare
Urbană 2015 – 2030 este teritoriul Zonei
Metropolitane Iași.

Această abordare este coerentă și cu abordarea


PIDPC, care a vizat ca zonă de intervenţie și a
propus portofoliul de proiecte integrate la nivelul
întregului teritoriu al Zonei Metropolitane Iași.
Totodată, conform Ghidului privind condiţiile
generale de implementare a dezvoltării urbane
durabile 18 este obligatorie corelarea dintre
propunerile strategiilor integrate de dezvoltare
urbană și a planurilor de mobilitate urbană
durabilă, în acest sens fiind necesară și corelarea
dintre nivelurile teritoriale la care aceste
documente se raportează. Teritoriul acoperit de
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană
coincide cu cel al Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă pentru Polul de Creștere Iași.

17
1. Municipii reședinţă de judeţ, inclusiv polii de creștere
constituiţi în baza HG 998/ 2008, ce au o formă teritorială
constituită instituţional printr-o structură asociativă (de tip
ADI) la nivel metropolitan;
2. Municipii reședinţă de judeţ ce nu au o formă de
cooperare teritorială instituţional constituită.
18
Varianta decembrie 2015 disponibilă la data elaborării
prezentului document

57
II. ANALIZA DIAGNOSTIC – NEVOI
ȘI OPORTUNITĂȚI DE
DEZVOLTARE

58
59
II.1. Profil socio – demografic

60
*NOTĂ METODOLOGICĂ În cadrul analizelor din acest capitol au fost utilizate cele mai recente date
disponibile în Baza de date TEMPO a Institutului Naţional de Statistică, selectate în luna ianuarie a fiecărui
an, după criteriul comparabilităţii. Astfel, cu toate că la momentul redactării prezentului document existau
date referitoare la populaţia Unităţilor Administrativ Teritoriale la nivelul anului 2016, datele privind
natalitatea, mortalitatea sau migraţia erau disponibile numai până în anul 2013 sau 2014. Prin urmare,
pentru a putea analiza o serie de indicatori compuşi relevanţi a fost stabilit ca an de referinţă 2014 (datele la
1 ianuarie), ultimul an pentru care sunt disponibile toate categoriile de date necesare analizei. O situaţie
specială a fost constatată în cadrul indicatorilor mişcării naturale a populaţiei, unde ultimele date disponibile
au fost cele din anul 2013.

O altă sursă importantă de date este Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, care oferă o serie de
indicatori specifici ce nu sunt disponibili în Baza de date INS TEMPO. Datele de la recensăminte sunt utile și
pentru a analiza evoluţia în timp a populaţiei și tendinţele majore înregistrate, primul recensământ datând
din 1948.

61
Municipiului Iași, în special în cele tangente la
II.1.1. Demografie şi limitele de Est şi Vest ale Municipiului Iași:
migraţie Holboca şi Tomeşti, respectiv Miroslava şi Ciurea,
fiecare reprezentând aproximativ 3% din
populaţia metropolitană. Cea mai scăzută valoare
Profil metropolitan
– 0,45% - a fost înregistrată în comuna Țuţora.
Indicatori demografici principali
Populaţia ZMI a înregistrat o creştere de
Populaţia stabilă a Zonei Metropolitane Iași era aproximativ 9 procente în perioada 2005 – 2014,
de 474.630 locuitori în anul 2014, dintre care creștere ce depășește valorile judeţeană (4,89%)
aproximativ 74% era concentrată în mediul urban și regională (0,03%) şi în acelaşi timp
şi 26% în cele 18 comune membre ale ZMI19. contrastează tendinţei generale de scădere a
populaţiei la nivel naţional.
În total, populaţia zonei metropolitane reprezintă
53% din populaţia Judeţului Iași şi 12% din În majoritatea localităţilor zonei metropolitane
populaţia Regiunii Nord-Est, cu menţiunea că populaţia a crescut semnificativ, remarcându-se
Municipiul Iași este cel mai important pol regional comunele Valea Lupului, Miroslava, Rediu şi
şi totodată unul dintre cei 7 poli de creştere Bârnova din prima coroană, unde efectivul
naţionali. populaţiei a înregistrat în anul 2014 valori cu
peste 50% comparativ cu 2005. Pe de altă parte,
În ceea ce privește populaţia din mediul rural, cel comunele Schitu Duca, Movileni şi Prisăcani, din a
mai mare efectiv a fost înregistrat în comunele doua coroană de localităţi înconjurătoare ale
din prima coroană de localităţi înconjurătoare ale Iașului, înregistrează printre cele mai scăzute
efective ale populaţiei din ZMI, iar populaţia a
scăzut cu până la 5 procente între anii de referinţă.

Figura 20: Creşterea procentuală a populaţiei în intervalul


19
Zona Metropolitană Iași 2005 – 2014 în ZMI

62
85 ani şi peste
Romania -1,33 80-84 ani
Regiunea NORD-EST… 0,03 75-79 ani
70-74 ani
Judetul Iași 4,89 65-69 ani
Municipiul Iași 5,37 60-64 ani

Grupa de vârstă
55-59 ani
ZMI 9,40 50-54 ani
Valea Lupului 77,26 45-49 ani
Miroslava 71,33 40-44 ani
35-39 ani
Rediu 62,06 30-34 ani
Bârnova 56,06 25-29 ani
20-24 ani
Ciurea 35,55 15-19 ani
Aroneanu 31,02 10-14 ani
5- 9 ani
Popricani 20,36 0- 4 ani
Holboca 16,48
Procente 6 4 2 0 2 4 6
Lețcani 13,03
Tomești 9,76
% Feminin % Masculin
Ungheni 8,68
Mogoșești 4,28
Comarna 3,96 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Victoria 1,94
Tutora 1,04 Distribuţia populaţiei pe grupe cincinale de vârstă
Schitu Duca -1,62 relevă o majoritate a persoanelor mature tinere –
Movileni -1,68 25-40 de ani, care vor rămâne active pe piaţa
Prisăcani -4,57 forţei de muncă cel puţin pentru următorii 20 de
-20,00 0,00 20,00 40,00 60,00 80,00100,00 ani (având în vedere vârsta legală de pensionare
de 63 de ani pentru femei, respectiv 65 de ani
Sursa: Baza de date INS TEMPO pentru bărbaţi). Îngustarea corpului piramidei în
dreptul categoriilor de vârstă 10-15 și 15-20 ani
Din punct de vedere al distribuţiei populaţiei pe indică însă că în următorii 5-10 ani se va resimţi un
sexe și grupe de vârstă se observă o situaţie deficit în acest sens, numărul tinerilor ce intră în
echilibrată, cu un procent puţin mai ridicat al câmpul muncii fiind insuficient pentru a substitui
populaţiei de sex feminin. Diferenţe sesizabile numărul persoanelor în vârstă de pensionare.
există în ceea ce priveşte populaţia de peste 65 de
ani, întrucât persoanele de sex feminin Figura 22: Distribuţia populaţiei din ZMI pe grupe
cincinale de vârstă
înregistrează o durată medie de viaţă cu 7 ani mai
mare comparativ cu persoanele de sex masculin,
50000
dominând aşadar grupele de vârstă din vârful
piramidei. 40000
30000
Piramida vârstelor în formă de treflă indică o 20000
populaţie care, după un proces de îmbătrânire
10000
demografică, urmează un proces de reîntinerire
0
demografică, ca urmare a unei ușoare tendinţe de
creștere a natalităţii.

Figura 21: Distribuţia pe grupe de vârstă și sexe a


Sursa: Baza de date INS TEMPO
populaţiei din ZMI

Distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă în


anul 2014 evidenţiază o majoritate de

63
aproximativ 73% a adulţilor (dintre care procentul Figura 24: Raportul de dependenţă demografică în ZMI
adulţilor tineri - între 15 şi 40 de ani) - este
aproximativ egal cu procentul adulţilor maturi – Romania 427,3
Romania 427,3
între 40 şi 65 de ani) la nivelul Zonei Regiunea NORD-EST…
Regiunea NORD-EST… 449,2
449,2
Metropolitane Iași, urmaţi de tineri cu Judetul Iași 429,5
aproximativ 16% şi de persoanele vârstnice cu Municipiul Iași 353,3
ZMI 366,7
aproximativ 11%. Movileni 612,7
Movileni 612,7
Tutora
Tutora 596,0
596,0
Mogoșești 592,2
Mogoșești 592,2
Comarna 579,4
Romania 997 Comarna 579,4
Prisăcani 571,9
Regiunea NORD-EST… 807 Prisăcani
Schitu Duca 571,9
568,4
Judetul Iași 698 Schitu Duca
Victoria 568,4
543,9
Municipiul Iași 773 Victoria
Ungheni 543,9
502,7
ZMI 724 Popricani
Ungheni 450,4
502,7
Tutora 1.566 Aroneanu
Popricani 443,4
450,4
Movileni 1.205 Lețcani
Aroneanu 423,7
443,4
Prisăcani 1.187 Bârnova 396,9
Lețcani 423,7
Comarna 1.065 Rediu 392,7
Bârnova 396,9
Schitu Duca 932 Ciurea 374,1
Rediu 392,7
Ungheni 888 Miroslava 369,7
Ciurea
Valea Lupului 374,1
349,6
Aroneanu 719
Miroslava
Holboca 369,7
304,7
Mogoșești 699
Victoria ValeaTomești
Lupului 349,6
261,4
692
Rediu 626 Holboca 304,7
0,0 200,0 400,0 600,0 800,0
Popricani 606 Tomești 261,4
Lețcani 573 0,0 200,0 400,0 600,0 800,0
Valea Lupului 471
Bârnova 452 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Miroslava 450
Ciurea 448 La nivelul ZMI, raportul de dependenţă
Holboca 448 demografică este de 367 %0 şi se situează sub
Tomești 376
media judeţeană, regională sau naţională. Cu
0,00 500,001000,001500,002000,00 toate acestea, în 9 din 18 comune au fost
Figura 23: Raportul de îmbătrânire demografică în ZMI înregistrate valori mai mari decât în regiune, cu
valori maxime în Movileni, Țuţora şi Mogoşeşti.
Sursa: Baza de date INS TEMPO
Valoarea minimă, 261,4%0, s-a înregistrat în
Atât procentul persoanelor vârstnice, cât și cel al comuna Tomeşti.
tinerilor și copiilor se află sub media judeţeană şi
Raportul de dependenţă demografică relativ
regională. În acest context, raportul de
scăzut din ZMI se datorează procentului mic de
îmbătrânire demografică al ZMI, 724 %0, se
copii și tineri și de persoane vârstnice din totalul
situează peste media judeţeană, însă sub media
populaţiei. Analizând însă structura piramidei
regională. vârstelor, este de așteptat ca raportul de
Valori alarmate ale ratei de îmbătrânire dependenţă demografică să crească în următorii
demografică au fost înregistrate în comunele din ani, având în vedere efectivul mare de persoane
a doua coroană: Țuţora, Movileni, Prisăcani şi din grupele de vârstă 55-60 și 60-65 de ani și
Comarna, unde la fiecare 1000 de tineri tendinţa de echilibrare a numărului tinerilor și
corespund peste 1000 de persoane vârstnice (în copiilor.
cazul comunei Țuţora peste 1500).

64
În ceea ce priveşte raportul de dependenţă al Deşi indicatorul la nivel metropolitan este relativ
tinerilor, valoarea din ZMI, 213%0, este apropiată scăzut, în 13 din 18 comune, valorile depășesc
de valoarea naţională, însă mai mică decât cea media judeţeană, indicând, ca și în cazul celorlaţi
regională sau judeţeană. indicatori – creșterea procentuală a populaţiei,
raportul de dependenţă demografică etc. o
diferenţă din punct de vedere al
Romania 214,0 comportamentului demografic între Municipiul
Regiunea NORD-EST… 248,6 Iași și prima coroană de localităţi (unde se
Judetul Iași 252,9 manifestă cu precădere procesul de
Municipiul Iași 199,2 suburbanizare) și comunele din coroana a doua.
ZMI 212,6
Mogoșești 348,5 Figura 26: Rata de înlocuire a forţei de muncă în ZMI
Victoria 321,5
Schitu Duca 294,1
Comarna 280,6 Romania 641,92
Popricani 280,4 Regiunea NORD-EST… 745,67
Movileni 277,9 Judetul Iași 758,78
Bârnova 273,3 Municipiul Iași 597,63
Lețcani 269,4 ZMI 637,90
Ungheni 266,3 Mogoșești 1045,44
Prisăcani 261,5 Victoria 964,47
Ciurea 258,3 Schitu Duca 882,35
Aroneanu 257,9 Comarna 841,82
Miroslava 255,0 Popricani 841,07
Rediu 241,5 Movileni 833,59
Valea Lupului 237,6 Bârnova 820,01
Tutora 232,3 Lețcani 808,35
Holboca 210,5
Ungheni 798,85
Tomești 190,0
Prisăcani 784,59
0,0 100,0 200,0 300,0 400,0 Ciurea 774,91
Figura 25: Raportul de dependenţă al tinerilor în ZMI Aroneanu 773,73
Miroslava 764,97
Sursa: Baza de date INS TEMPO Rediu 724,37
Valea Lupului 712,95
Pe de altă parte, rata de ȋnlocuire a forţei de Tutora 696,79
muncă înregistrează o valoare scăzută Holboca 631,36
Tomești 570,13
comparativ cu nivelurile judeţean și regional,
comparabilă cu media naţională. Valoarea 0,00200,00
400,00
600,00
800,00
1000,00
1200,00
scăzândă a ratei de înlocuire a forţei de muncă
reprezintă o vulnerabilitate importantă a ZMI (și Sursa: Baza de date INS TEMPO
în special a Municipiului Iași, care înregistrează
valori inferioare ZMI) pe termen mediu și lung Mişcarea Naturală şi Mişcarea Migratorie
întrucât, în lipsa unei politici de atragere de forţă În anul 2013, în Zona Metropolitană Iași s-au
de muncă și/ sau de consolidare a populaţiei înregistrat 5661 de născuţi vii şi 3726 de decedaţi,
tinere, ridică problema unui deficit de forţă de sporul natural fiind astfel pozitiv. Ratele natalităţii
muncă de puţin sub 50% pe termen mediu și lung şi mortalităţii au fluctuat în intervalul 2008 – 2013,
(aprox. 15 ani). fără a înregistra însă modificări notabile, astfel
încât valorile din 2013 sunt asemănătoare celor

65
din 2008, respectiv rata natalităţii 12,24% și rata Prisăcani, Schitu Duca, Movileni, Comarna şi
mortalităţii de 8,6%. Țuţora.

Figura 27: Rata sporului natural în ZMI Figura 28: Creşterea/descreşterea procentuală a populaţiei
din ZMI în urma mişcării migratorii

Romania 0,11
Romania -1,89 Regiunea NORD-EST… 0,52
Regiunea NORD-EST… 0,08 Judetul Iași 3,40
Municipiul Iași 6,59
Judetul Iași 2,35
ZMI 5,53
Municipiul Iași 4,57 Comarna 16,50
ZMI 4,19 Valea Lupului 6,04
Rediu 11,52 Miroslava 5,71
Bârnova 3,92
Ciurea 7,26
Ciurea 3,18
Tomești 6,23
Rediu 2,79
Holboca 5,79 Aroneanu 2,08
Valea Lupului 4,55 Tutora 1,78
Bârnova 4,30 Holboca 1,25
Movileni 1,14
Miroslava 4,28
Popricani 0,79
Mogoșești 3,76 Mogoșești 0,49
Lețcani 2,28 Ungheni 0,36
Popricani 1,37 Lețcani 0,29
Prisăcani 0,26
Victoria 0,67
Tomești 0,14
Aroneanu 0,57
Victoria -0,33
Ungheni -0,68 Schitu Duca -0,74
Prisăcani -3,69 -5,00 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00
Schitu Duca -4,92
Movileni -6,00 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Comarna -6,51
Tutora -7,94
Mişcarea migratorie a populaţiei este destul de
accentuată în întreaga regiune datorită
-10,00 -5,00 0,00 5,00 10,00 15,00
dificultăţilor financiare. Judeţul Iași reprezintă
destinaţia preferată pentru migraţia internă la
nivel regional, ceea ce duce la creşterea
Sursa: Baza de date INS TEMPO
populaţiei din ZMI. Astfel, soldul schimbărilor de
Rata sporului natural în ZMI este de asemenea domiciliu este pozitiv în toate comunele zonei
pozitivă situându-se, cu valoarea de 4,19%, metropolitane, spre deosebire de soldul
deasupra valorilor judeţeană și regională și schimbărilor de reşedinţă, care este în cea mai
contrastând cu tendinţa naţională negativă. 12 mare parte negativ.
din cele 18 comune ale ZMI au înregistrat valori
Cele mai mari creşteri procentuale ale populaţiei
pozitive ale ratei sporului natural, pe primul loc
au fost înregistrate în comuna Comarna, din a
clasându-se comuna Rediu. Se poate observa
doua coroană de localităţi a ZMI (creșterea
concentrarea valorilor negative în comunele din a
populaţiei cu aproximativ 16% între 2009 şi 2014),
doua coroană, în special în partea estică: Ungheni,

66
urmată de Municipiul Iași și de comunele din 1%
partea estică a primei coroane de localităţi: Valea
9%
Lupului, Miroslava, Bârnova şi Ciurea. români

Profil etnic şi confesional informaţie


nedisponibilă
Majoritatea de 90% a populaţiei din Zona
alte etnii
Metropolitană Iași este formată din români.
90%
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional
de Statistic20 numai 1% din totalul respondenţilor
s-au declarat ca fiind de altă etnie, în timp ce 9%, Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011
nu au oferit nicio informaţie. Dintre cele 4378 de
persoane declarate de altă etnie, 79% sunt romi, Figura 30: Etniile minoritare din ZMI

iar restul (maxim 7% fiecare) sunt ruşi – lipoveni,


greci, macedoni, germani, maghiari și italieni. În 0% 3%
2% maghiari
afara Municipiului Iași, care are cea mai mare 6%
3% romi
diversitate etnică, au putut fi identificate 7%
germani
comunităţi de persoane de etnie roma în
ruşi-lipoveni
comunele Ciurea, Holboca şi Comarna. Procente
mai mici se găsesc şi în Schitu Duca, Bârnova, italieni

Rediu, Miroslava şi Valea Lupului. Populaţia din greci


79%
comunele Aroneanu, Leţcani, Mogoşeşti, Victoria, macedoni
Țuţora şi Ungheni este înregistrată ca fiind
Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011
formată 100% din români.
Figura 31: Populaţia ZMI pe religii
În ceea ce priveşte profilul confesional,
majoritatea de 86% din populaţia recenzată este 5%
9%
compusă din creștini ortodocşi. Din restul de 14%
ortodox
numai 5 procente din respondenţi şi-au declarat
religia, dintre care majoritatea romano – catolici, fără
urmaţi de creştini evanghelici şi penticostali. informaţie
alte religii
Figura 29: Populaţia ZMI pe etnii
86%

Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011

Figura 32: Religiile minoritare din ZMI

20
Recensământul Populaţiei și al Locuinţelor din 2011

67
romano catolic Pe de altă parte, comunele din estul și de la
1%
5% 1% penticostală extremităţile ZMI (Prisăcani, Comarna, Țuţora,
4%
Aroneanu, Movileni, Mogoşeşti şi Schitu Duca) se
greco catolică
confruntă deja cu procesul de îmbătrânire
11% baptistă
2% demografică, și chiar cu scăderea generală a
4% adventistă de ziua a 7- populaţiei (Prisăcani, Movileni, Schitu Duca). În
56% a comuna Țuţora a fost înregistrată cea mai
4%
musulman
3% 8% înaintată vârstă medie a populaţiei, respectiv
1% martorii lui Iehova 43,5 ani.
creştină dupa
evanghelie În contrast, comuna Tomeşti este singura din
Zona Metropolitană Iași ce prezintă o populaţie
Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011 tânără, în timp ce în comunele Rediu şi Ciurea,
procesul de îmbătrânire este foarte redus.

La nivelul Zonei MetropoIitane Iași sporul natural


Concluzii este pozitiv, rata natalităţii fiind cu un procent
În ultimii ani, la nivelul Zonei Metropolitane Iași mai mică faţă de cea judeţeană (11%). Este de
ponderea populaţiei din mediul rural a crescut cu menţionat faptul că la nivel regional sporul
22,4%, în timp ce mediul urban a câştigat natural a fost negativ, Suceava şi Iaşi fiind
aproximativ 5 procente. Astfel, se observă o singurele judeţe ce au înregistrat valori pozitive.
creștere medie a populaţiei ZMI de 9% în decursul Cu toate acestea, la nivel metropolitan există
a 9 ani (2005 – 2014). Creșterea populaţiei din comune cu spor natural negativ: Movileni,
comunele ZMI indică un fenomen de Victoria, Aroneanu, Prisăcani și Țuţora sau nul:
suburbanizare, mai ales în comunele din partea Ungheni, Schitu Duca și Mogoșești.
de vest a coroanei de localităţi ce înconjoară La nivel metropolitan, atât soldul schimbărilor de
Municipiului Iași: Miroslava, Ciurea, Bârnova, domiciliu (inclusiv migraţia externă) cât şi cel al
Rediu, Valea Lupului. Aceasta din urmă a schimbărilor de reşedinţă înregistrează valori
înregistrat cea mai mare creștere a populaţiei pozitive. Comunele unde creșterea procentuală a
stabile din întreaga zonă metropolitană. populaţiei a fost afectată semnificativ de soldul
Distribuţia populaţiei din ZMI pe grupe mari de migrator pozitiv sunt: Comarna cu aprox. 17%
vârstă relevă o majoritate a populaţiei adulte, creştere a populaţiei datorită mişcării migratorii,
raportul de îmbătrânire fiind de 724%o. Valea Lupului, Miroslava şi Bârnova, în timp ce în
Comparativ cu Judeţul Iași sau cu media regională localităţile Schitu Duca şi Victoria au fost afectate
şi naţională populaţia de peste 65 de ani este mai de pierderea populaţiei din cauza soldului
redusă, iar populaţia aptă de muncă este mai migrator negativ.
numeroasă, Zona Metropolitană Iași concentrând Este important de menţionat că Zona
resursele de forţă de muncă din regiune. Totuși, Metropolitană Iași reprezintă principala destinaţie
procentul ridicat de persoane între 55 și 65 de ani, pentru migraţia inter-regională, concentrând
care vor ieși în curând din câmpul muncii, ridică principalele resurse de forţă de muncă și atrăgând
atât problema unui deficit de forţă de muncă, cât studenţi din judeţele vecine, din Regiunea Nord-
și a necesităţii sporirii și diversificării dotărilor și Est, precum și din alte regiuni ale ţării.
serviciilor publice destinate persoanelor vârstnice.

68
Figura 33: Tendinţe demografice în localităţile ZMI

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS TEMPO

69
Aspecte specifice Municipiului Iași
Indicatori demografici principali Pe de altă parte, efectivul populaţiei înregistrat la
recensăminte arată o creştere constantă a
Iași este cel mai important municipiu din judeţul populaţiei de-a lungul a 40 de ani până în anul
omonim, precum şi din Regiunea Nord-Est, fiind 1992. După 1992, populaţia recenzată a
încadrat în categoria polilor de creştere la nivel înregistrat o tendinţă descendentă, până în anul
naţional. La Recensământul Populaţiei și al 2011.
Locuinţelor din 2011, Municipiul Iași se clasa pe
locul 4 la nivel naţional, cu o populaţie de 290.422 Structura pe sexe și grupe de vârstă arată o
de locuitori. oarecare egalitate între femei și bărbaţi, cu o
ușoară preponderenţă a persoanelor de sex
Conform bazei de date TEMPO a Institutului feminin, mai ales după vârsta de 60 de ani. Durata
Naţional de Statistică, populaţia Municipiului Iași medie de viaţă a peroanelor de sex feminin este
era de 350.924 persoane în anul 2014, cu aproximativ 7 ani mai mare decât a
reprezentând aproximativ 40% din populaţia persoanelor de sex masculin, situaţie similară, de
judeţului şi 74% din populaţia Zonei altfel, în întreaga regiune.
Metropolitane Iași. Aceeaşi sursă relevă o
Figura 36: Piramida vârstelor în Municipiul Iași, 2014
oarecare constanţă a populaţiei, cu o creştere
foarte lină în perioada 2009 – 2012 şi o creştere
85 ani şi peste
semnificativă, de aproximativ 15.000 de persoane, 80-84 ani
între 2012 și 2014. 75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
Figura 34: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași în perioada 60-64 ani
Grupa de vârstă

2009 – 2014 55-59 ani


50-54 ani
360000 45-49 ani
40-44 ani
350000 35-39 ani
30-34 ani
340000
25-29 ani
330000 20-24 ani
15-19 ani
320000 10-14 ani
2009 2010 2011 2012 2013 2014 5- 9 ani
0- 4 ani

Procente 6 4 2 0 2 4 6
Sursa: Baza de date INS TEMPO
% Feminin % Masculin

Figura 35: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași la Sursă: Baza de date INS TEMPO
recensăminte
Piramida vârstelor este asemănătoare celei de la
400000 nivelul zonei metropolitane, Municipiul Iași
300000 înregistrând însă o tendinţă mai accentuată de
200000 creștere a numărului copiilor și tinerilor. Similar
100000 situaţiei din ZMI, distribuţia pe grupe cincinale de
0 vârstă relevă o majoritate a populaţiei mature
1956 1966 1977 1992 2002 2011 tinere, între 25 şi 39 de ani, precum și un număr
mare al populaţiei cu vârste cuprinse între 55 şi 64
Sursa: Recensământul Populației şi al Locuințelor de ani, ce va ieși din câmpul muncii în următorii

70
ani. Aceasta din urmă, corelată cu proporţia Tabel 9: Indicatori demografici principali în Municipiul Iași
relativ redusă a persoanelor tinere şi a celor care Indicator Iaşi Jud. Reg RO
au intrat de 5 – 10 ani pe piaţa forţei de muncă, va Iaşi NE
genera un deficit de forţă de muncă pe termen
mediu. La nivelul anului 2014 deficitul poate fi
estimat la aproximativ 3%, urmând să crească în
Proporţia persoanelor 16 18 17 15
decursul următorilor 7 ani cu cel puţin 1 procent.
de 0 - 15 ani din
În perioada 2009 – 2014, procentul populaţiei a populaţie (%)
crescut aproximativ egal în cadrul fiecărei Proporţia persoanelor 11 12 14 15
categorii cincinale de vârstă. Sunt evidente de 65 de ani și peste din
schimbări structurale în ceea ce priveşte populaţie (%)
populaţia de 45-49 de ani, unde efectivul a Raportul de dependenţă 367 430 449 427
crescut cu aproximativ 5000 de persoane în demografică (‰)
perioada de referinţă şi populaţia de 60-64 de ani
Coeficientul de 213 253 249 214
care a crescut cu aproximativ 10 000 de persoane.
dependenţă al
Pe de altă parte, categoriile de 20-24 de ani şi 50-
persoanelor tinere (‰)
54 de ani care au scăzut cu aproximativ 7000 de
Coeficientul de 154 177 201 213
persoane fiecare.
dependenţă al
Figura 37: Distribuţia cincinală pe grupe de vârstă în persoanelor vârstnice
Municipiul Iași, 2014 (‰)
Rata de înlocuire a 638 759 757 642
85 + forţei de muncă (‰)
80-84 ANI
Sursa: Baza de date INS TEMPO
75-79 ANI
70-74 ANI În ceea ce privește distribuţia pe grupe mari de
65-69 ANI vârstă, Municipiului Iași înregistrează valori mai
60-64 ANI mici decât cele judeţene privind proporţia
55-59 ANI persoanelor vârstnice, dar și a copiilor și tinerilor.
50-54 ANI
Valorile asemănătoare ale indicatorilor
45-49 ANI
demografici înregistraţi în municipiul și Judeţul
40-44 ANI
Iași se explică prin faptul că populaţia Municipiului
35-39 ANI
Iași determină structural datele statistice la nivel
30-34 ANI
de judeţ prin mărime și concentrare a populaţiei
25-29 ANI
din mediul urban la nivel judeţean, regional și
20-24 ANI
naţional.
15-19 ANI
10-14 ANI Dacă procentul mai redus al tinerilor și
5-9 ANI persoanelor vârstnice generează un raport și
0-4 ANI coeficienţi de dependenţă demografică favorabili,
0 10000 20000 30000 40000 ce se înscriu sub valorile judeţene, regionale și
2009 2014 naţionale, situaţia nu este la fel de îmbucurătoare
în cazul ratei de înlocuire a forţei de muncă, unde
Sursă: Baza de date INS TEMPO 1.000 de persoane care ies din câmpul muncii sunt

71
înlocuite de numai 638 tineri. Structura pe grupe Indicator Iaşi Jud. Reg RO
de vârstă prezentată anterior indică o creștere a Iaşi NE
raportului de dependenţă demografică și o
scădere a ratei de înlocuire a forţei de muncă în
următorii ani, din cauza numărului mare de Născuţii vii 4230 10341 42058 2076
persoane între 55 și 64 de ani și a numărului încă 11
insuficient de tineri și copii. Rata 12,39 11,78 10,82 9,27
natalităţii
Mişcarea Naturală şi Mişcarea Migratorie Decedaţi - 2671 6145 27291 2493
În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei, total 21
Municipiul Iași este din nou lider al clasamentului, Rata 7,82 9,43 10,75 11,16
aici ȋnregistrându-se valorile cele mai ridicate ale mortalităţii
ratei sporului natural (valoare pozitivă şi la nivel Decedaţi – 13 70 347 1680
judeţean și regional) şi ratei de nupţialitate. sub un an
Rata 0,01 0,02 0,02 0,02
Singurul indicator cu o valoare nefavorabilă prin
mortalităţii
comparaţie este rata de divorţialitate (1,69 faţă
infantile
de 1,25 ȋn Judeţul Iași, 1,24 ȋn Regiunea Nord-Est
Rata 4,6 2,4 0,1 -1,9
şi 1,27 ȋn România), ȋnsă aceasta se datorează ȋn
sporului
mare parte influenţelor sociale ale mediului
natural
exclusiv urban.
Căsătorii 2425 4587 18889 1075
Evoluţia numărului populaţiei Municipiului Iași 07
este influenţată, pe lângă mișcarea naturală a Rata de 7,10 5,23 4,86 4,80
populaţiei, de mișcarea migratorie. Aceasta din nupţialitate
urmă a generat o creştere procentuală de
Divorţuri 577 1094 4811 2850
aproximativ 7% din această cauză, aproape dublă
7
la nivelul municipiului comparativ cu nivelul
Rata de 1,69 1,25 1,24 1,27
judeţean.
divorţialitat
În anul 2014 mișcarea migratorie, exprimată prin e
soldul schimbărilor de reședinţă, a fost de 16 460
Sursă: Baza de date INS TEMPO
persoane, iar soldul schimbărilor de domiciliu,
inclusiv migraţia internaţională, a fost de 663 În ceea ce priveşte migraţia internaţională,
persoane, ceea ce indică superioritatea din punct Regiunea Nord-Est s-a remarcat ca principalul
de vedere numeric a persoanelor care vin bazin de emigrare al României, 4 dintre judeţele
temporar în oraș (pentru studii, locuri de muncă acesteia ocupând primele poziţii la nivel naţional
etc.) faţă de cele care se stabilesc în Municipiul în funcţie de numărul de emigranţi, conform
Iași definitiv. Totodată, este de remarcat că, din datelor de la Recensământul Populaţiei şi al
totalul stabilirilor de reședinţă în mediul urban din Locuinţelor din 2011. Judeţul Iași ocupa locul 4, cu
Judeţul Iași în 2014, 93% s-au înregistrat în 34.938 de persoane care au plecat pentru o
Municipiul Iași (17.707). perioadă îndelungată în străinătate, ţările de
preferinţă fiind Italia, Spania şi Regatul Unit.

Tabel 10: Indicatori ai mişcării naturale la nivel regional Situaţia s-a schimbat în ultimii ani, numărul
românilor ce se întorc din străinătate începând să

72
crească, pe fondul condiţiilor şi drepturilor de numărului
muncă nesatisfăcătoare pentru expaţi. Soldul populaţiei
migratoriu internaţional din Municipiul Iași a fost determina
de 6.287 persoane în 2014, aproape jumătate din tă de
valoarea judeţeană, valoare ce a crescut constant soldul
faţă de anul 2009 (-50 de persoane). migrator
(%)

Tabel 11: Indicatori ai mişcării migratorii în Municipiul Iași Sursă: Baza de date INS TEMPO

Indicator Iaşi Jud. Reg RO Concluzii


Iaşi NE
Procentul mare al persoanelor adulte şi procentul
mic al persoanelor tinere (desi a crescut în ultimii
Stabiliri 17707 18928 20084 214649 ani) din totalul populaţiei, cu alte cuvinte rata
de mică de înlocuire a forţei de muncă sunt semnele
reședinţă unui proces de îmbătrânire demografică deja
început, rata sporului natural, deşi pozitivă,
Plecări cu 1247 6068 37278 190731
nefiind suficientă pentru a face faţă volumului
reşedinţa
mare de persoane care se vor pensiona în
Soldul 16460 12860 -5024 0
următorii 40 de ani.
schimbăril
or de Situaţia este totuşi mai bună decât în restul
reședinţă Regiunii Nord-Est datorită valorilor favorabile ale
Stabiliri 14585 35539 92281 408321 unor indicatori precum rata de nupţialitate şi rata
de natalităţii, respectiv a numărului mare de
domiciliu persoane adulte care îşi întemeiază o familie şi
(inclusiv care doresc să aibă copii.
mingraţia
Pe fondul crizei economice mondiale şi a
internaţio
condiţiilor nefavorabile de muncă pentru
nală)
imigranţii români din străinătate, începând din
Plecări cu 7922 18038 66860 382928
anul 2012 asistăm la un fenomen constant de
domiciliu
reîntoarcere a acestora în ţară. Astfel, soldul
(inclusiv
migraţiei internaţionale a trecut de la negative la
mingraţia
pozitiv în decurs de 5 ani, majorându-se de
internaţio
aproape 70 de ori.
nală
Soldul 6663 17501 25421 25393 Pe de altă parte, creşterea procentuală a
schimbăril populaţiei a fost influenţată şi de migraţia internă
or de datorită atractivităţii Municipiului Iași pentru
domiciliu studii şi locuri de muncă, fiind evidentă
(inclusiv superioritatea numerică a persoanelor care vin
mingraţia temporar în municipiu, faţă de cele care se
internaţio stabilesc aici definitiv.
nală
Creşterea 6,59 3,40 0,52 0,11

73
Indicatorii demografici prevăd o viitoare criză a termen scurt şi mediu, este necesară
forţei de muncă din două puncte de vedere: pe de reintroducerea pe piaţa forţei de muncă a unui
o parte, pe termen mediu şi lung, scăderea număr crescând de persoane care s-au întors din
numărului populaţiei apte de muncă şi creşterea străinătate şi care sunt în căutarea unui loc de
numărului persoanelor vârstnice va genera un muncă.
deficit de forţă de muncă, iar pe de altă parte, pe

74
de sărăcie calculate la nivel local prin agregarea
II.1.2. Dezvoltare locală și valorilor individuale sau de gospodărie.”21
comunităţi dezavantajate Conform valorilor Indicelui Dezvoltării Umane
Locale (IDUL)22, Municipiul Iași se numără printre
Profil metropolitan centrele urbane dezvoltate ale României, datorită
diversităţii funcţionale și a infrastructurii cu rol de
Indicele dezvoltării umane locale a fost dezvoltat
deservire regională. Comparativ cu ceilalţi poli de
de sociologul Dumitru Sandu și măsoară capitalul
creștere din România, în anul 2011 acesta se afla
total al localităţilor, considerat din perspectiva
ca performanţă sub municipiile Cluj-Napoca și
dimensiunilor sale umană, de stare de sănătate,
București, care beneficiază de infrastructură și
vitală și materială. Un avantaj major al IDUL este
servicii sociale mai complexe, deși în anul 2002
că permite compararea unor unităţi teritoriale
Municipiul Iași se afla la același nivel cu Capitala.
foarte diferite, urbane și rurale, mari sau mici.
Sărăcia comunitară măsurată prin valorile reduse Analiza la nivel de Unităţi Administrativ
ale IDUL nu trebuie confundată cu simpla Teritoriale componente ale Zonei Metropolitane
agregare a indicilor de consum sau de venituri la Iași arată comunele cu cel mai ridicat nivel de
nivel individual sau de gospodărie. Componenta dezvoltare generală ca fiind Rediu şi Valea
de deficit de acces la bunuri publice este prezentă Lupului. Restul comunelor din prima coroană
în mult mai mare măsură în IDUL decât în ratele

21
Banca Mondială, Studiul “Oraşe competitive. Remodelarea
geografiei economice a României”
22
Studiu din anul 2014, bazat pe informaţiile de la
recensămintele din 2002 și 2011.

75
înregistrează valori medii și ridicate. Pe de altă
parte, comunele din a doua coroană, cu excepţia
Movileni şi Ungheni pentru care nu există date Aspecte specifice Municipiului Iași
disponibile, sunt slab și foarte slab dezvoltate.
Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate
Pe de altă parte, Atlasul Zonelor Rurale din România, elaborat de Banca Mondială,
Marginalizate, care măsoară marginalizarea şi aproximativ un sfert din populaţia Municipiului
dezvoltarea umană locală la nivel de comunitate, Iași trăiește în sectoare de recensământ
identifică mai multe commune unde numărul marginalizate, definite ca fiind acele comunităţi
persoanelor care trăiesc în condiţii definite de care sunt dezavantajate simultan din punctul de
sărăcie, capital uman subdezvoltat (educaţie şi vedere al trei criterii: capital uman, ocuparea
sănătate) şi condiţii de locuire precare este peste forţei de muncă și calitatea locuirii, etnia fiind un
419 și anume Mogoșești – Satele Mogoșești, factor secundar. Raportat la ceilalţi poli de
Hadâmbu și Mânjești, Holboca – Sat Dancu, creştere din România, Iaşi se diferenţiază prin cel
Victoria – Satele Icuseni și Stanca, Schitu Duca – mai mare procent de populaţie dezavantajată, în
Satele Dumitrești Galatii și Slobozia, Tomești – special în ceea ce privește populaţia
Sat Goruni și Movileni – Sat Iepureni. dezavantajată din punct de vedere al calităţii
locuirii.
În ceea ce priveşte persoanele beneficiare de
ajutor social pentru venit minim garantat (VMG), Tabel 12: Procentul populaţiei dezavantajată din polii de
cele mai multe se află în comunele din jumătatea creştere ai României
vestică a zonei metropolitane (>40 de familii
Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, Banca Mondială
beneficiare, cu excepţia comunelor Rediu şi Valea
Lupului) şi în comuna Prisăcani. Raportat la Pol Populaţia % populaţie în
numărul populaţiei, cea mai defavorabilă situaţie creştere stabilă zone
se înregistrează în continuare în comuna Prisăcani dezavantajate
(3%) și în comunele Țuţora, Popricani și Iaşi 290.422 26,26
Mogoșești cu 2% din populaţie.

Numărul mare al copiilor cu părinţi plecaţi în Timişoara 319.279 24,7


străinătate reprezintă o problemă specifică a
Regiunii Nord-Est ce se regăsește și în Zona Cluj - 324.576 20,77
Metropolitană Iași, unde valoarea acestuia s-a Napoca
dublat în perioada 2007 - 2012. 23 În Zona Craiova 269.506 16,07
Metropolitană Iași, în comunele Popricani,
Leţcani, Miroslava şi Ungheni, mai mult de 85 de Braşov 253.200 13,16
familii se află în această situaţie.
Bucureşti 1.883.425 19,27

Ploieşti 209.945 20,08

Constanţa 283.872 19,65

23
Conform studiului Disparităţi în Zona Metropolitană Iași
realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ZMI

76
Figura 38: Dezvoltarea socială în localităţile ZMI

Sursă: prelucrare proprie pe baza INS TEMPO și a datelor furnizate de Direcția de asistență Comunitară

77
Din populaţia stabilă de 290.422 de locuitori, În ceea ce priveşte gruparea populaţiei
declarată la recensământul din 2011, aproximativ marginalizate pe comunităţi, pe baza
74% locuiesc în zone nedezavantajate, în timp ce informaţiilor raportate de autoritatea locală,
restul de 26% se împarte astfel: cea mai mare acelaşi studiu identifică 10 areale variind ca
parte locuiesc în zone dezavantajate pe locuire număr de persoane de la 50 până la peste 700.
(13%), urmaţi de populaţia ce trăieşte în zone în Cele mai numeroase sunt Metalurgiei (730 de
care predomină ale funcţiuni decât locuirea (9%). persoane) în partea sud-estică a oraşului,
Restul categoriilor însumează procente mai mici, Cantemir (447 de persoane) în partea sud-vestică,
în jurul valorii totale de aproximativ 5% și sunt Păcurari (246 de persoane) în partea nord-vestică,
formate din populaţia din zone dezavantajate din Târguşor Copou (280 de persoane) în partea nord-
punct de vedere al capitalului uman (educaţie, estică şi Centrala (180 de persoane). Restul se
sănătate și comportament demografic) sau al concentrează în proximitatea zonei centrale şi
ocupării forţei de muncă. Mai puţin de 1% din înregistrează sub 100 de locuitori.
populaţia din categroiile dezavantajate trăiește în
Aceste zone au fost identificate ca aparţinând a 3
areale marginalizate24.
tipologii:
Figura 39: Distribuţia populaţei pe zone dezavantajate în
Municipiul Iași  zone de locuinţe sociale modernizate –
cele mai numeroase, aflate la
extremităţile ţesutului urban;
3% 0%
9%  zone de tip ghetou în foste colonii de
1%
muncitori – de diferite dimensiuni,
răspândite din zona centrală spre
13% extremitatea nordică ;
 zone de tip ghetou cu blocuri – de mici
dimensiuni, în proximitatea zonei
centrale şi un areal extins în cartierul
Cantemir.
74%
Totodată, zona Piaţa Mihai Eminescu – Copou se
remarcă prin situaţia imobilelor care urmează a fi
% populaţie în zone nedezavantajate retrocedate, în care locuiesc cu chirie un număr
% populaţie în zone dezavantajate pe calitatea de 29 de familii.
locuirii
% populaţie în zone dezavantajate pe ocuparea
forţei de muncă
% populaţie în zone dezavantajate pe capital uman

% populaţie în zone marginalizate

% populaţie în zone cu alte funcţiuni predominante


decât locuirea

Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, Banca Mondială

78
Figura 40: Zonele marginalizate din Municipiul Iași

Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, Banca Mondială

În Raportul de cercetare realizat de către ADV


România ca parte integrantă a proiectului „Iașul –
o comunitate incluzivă” în anul 2016, au fost
analizate 4 comunităţi urbane cu populaţie
aparţinând minorităţii rome şi anume: Păcureţ,
Tătărași - Metalurgie, Sf. Andrei și Bularga, cu
scopul de a identifica persoanele aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială.

Conform criteriilor, indicatorilor cheie şi


pragurilor minimale, prevăzute în Ghidul
solicitantului „Dezvoltare Locală Integrată în
comunităţi marginalizate, în care există populaţie
aparţinând minorităţii rome”, o comunitate este

79
validată ca marginalizată dacă îndeplinește (2) are un nivel scăzut de ocupare în sectorul
simultan următoarele trei condiţii: formal; (indicatorul corespunzător are valori de
peste pragul minimal).
(1) are un nivel scăzut de capital uman (oricare doi (3) are condiţii de locuire precară (cel puţin unul
din cei trei indicatori au valori ce depășesc pragul dintre indicatori are valori ce depășesc pragul
minimal aferent.); minimal aferent.) “

Tabel 13 – Indicatori cheie ai comunităţilor marginalizate din Municipiul Iaşi

Praguri de cercetare
Criterii/ Praguri
Indicatori cheie Sf.
Dimensiune minimale Păcureţ Tătăraşi Bularga
Andrei
Proporţia persoanelor de 15-64 de ani
22% 88,7% 40,5 % 33,8% 26,7%
care au absolvit maxim 8 clase
(gimnaziu)
Proporţia persoanelor cu dizabilităţi,
Capital uman 8% 11,7% 12 % 16,9% 10,2%
boli cronice sau alte afecţiuni care le
limitează activităţile zilnice
Proporţia copiilor și tinerilor (0-17 ani) 20,5% 79,16% 70,25 % 59,15% 56,35 %
din populaţia totală
Proporţia persoanelor de 16-64 ani care
nu sunt încadrate pe piaţa formală a
muncii (salariaţi cu contract de muncă
Ocuparea
sau lucrează oficial pe cont propriu, cu
forţei de 22,5% 87,4% 46,4 % 72,1% 35,2%
sau fără angajaţi - patron sau
muncă
administrator de firmă, PFA, AF,
întreprindere individuală, liber
profesionist) și nici nu urmează o formă
de învăţământ
Proporţia locuinţelor supra-aglomerate 54% 69,16% 71,89 % 54,92% 60,16%
(< 15,33 m2 pe persoană)
Locuire* Nesiguranţă locativă: proporţia
12% 65,8% 76,3 % 39,4% 42,8%
gospodăriilor ce nu deţin locuinţa în
proprietate personală
* Indicatorul Eurostat privind supra-aglomerarea, fără condiţia referitoare la existenţa unei camere pe gospodărie.

Sursa: Raport de cercetare din cadrul proiectului „Iașul – o comunitate incluzivă”, ADV România, 2016

Toate cele 4 zone urbane au fost declarate ca persoanele de etnie romă care realizează venituri
fiind comunităţi urbane marginalizate cu semnificativ mai mici. Gradul de aglomerare în
populaţie romă, rezultatele obţinute în cercetare toate cele patru comunităţi este foarte crescut.
depășind toate pragurile minimale, respectiv
existenţa unui nivel scăzut de capital uman, nivel Nivelul de școlarizare al participanţilor oscilează
scăzut de ocupare în sectorul muncii și condiţii de între studiile gimnaziale și liceale, cu o diferenţă
semnificativă între nivelul de școlarizare al
locuire precară.
membrilor de etnie romă și al celor non-rome
“Riscul de sărăcie în cele patru comunităţi este (românii).
foarte ridicat, cu un ascendent semnificativ înspre

80
Putem vorbi de o slabă inserţie a membrilor celor mai mari în rândul persoanelor de etnie romă prin
patru comunităţi pe piaţa muncii, cu procente mai comparaţie cu persoanele non-rome.”25
scăzute în ocuparea unui loc de muncă în cazul
etnicilor romi și a persoanelor de gen feminin. De
altfel, legat de acest statut al femeilor, s-a mai
observat un număr însemnat de persoane de gen
feminin, din cele patru comunităţi, care au avut
prima sarcina până în 18 ani. Mai mult, procente
importante dintre cei chestionaţi au raportat
dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, accente
mai ridicate găsindu-se în cazul persoanelor de
etnie romă. Foarte interesant este că în toate cele
patru comunităţi s-a desprins dorinţa de a
dezvolta o afacere în procente considerabile, iar
domeniul de activitate dominant este comerţul.

Legat de serviciile medicale, a atras atenţia faptul


că în timp ce aproape toţi participanţii non-romi
(români) erau înscriși la un medic de familie, în ce
îi privește pe cei de etnie romă, numai jumătate
dintre ei erau în evidenţa unui medic de familie.

Migraţia, ca fenomen social, este prezentă în


toate cele patru comunităţi, procente importante
dintre cei chestionaţi declarând că au părinţi sau
copii plecaţi în străinătate, existând și o diferenţă
semnificativă între cele doua grupuri culturale,
etnice, în sensul că mai multe persoane de etnie
romă au declarat că au membri ai familiei plecaţi
în străinătate.

Locuitorii celor patru comunităţi au perceput, în


procente consistente, infracţionalitate ca fiind o
problemă care afectează cotidianul zonelor, în
topul infracţiunilor întâlnite fiind amintite furtul și
delincvenţa juvenilă.

Nu în ultimul rând, membrii din cele patru


comunităţi, participanţi la cercetare, au perceput,
în mod semnificativ, că sunt discriminaţi de către
cei din afara comunităţii, cu valori semnificativ

25
Raport de cercetare din cadrul proiectului „Iașul – o
comunitate incluzivă”, ADV România, 2016

81
II.2. Profil economic

82
10,8%. În 2013, regiunea ocupa locul 6 din 8 ca
II.2.1. Economia și forţa valoare a P.I.B.-ului, clasându-se astfel pe
de muncă ultimele locuri la nivel naţional.

Municipiul Iași este polul de creștere al Regiunii


Profil metropolitan Nord-Est și cel mai bine dezvoltat municipiu din
regiune. Totodată, este motorul economic al
Economia Zonei Metropolitane Iași
judeţului Iași, generând în anul 2014 68,53% din
Judeţul Iași este cel mai bine dezvoltat judeţ al cifra de afaceri a întregului judeţ.
Regiunii Nord-Est, având un Produs Intern Brut
Comparativ cu ceilalţi 6 poli de creștere, în ceea
mai mare decât toate judeţele componente ale
ce privește performanţa economică măsurată în
acestei regiuni în fiecare an al perioadei 2009-
veniturile firmelor generate în perioada 2006-
2013. Din totalul P.I.B.-ului înregistrat în Regiunea
2011, Iașul se situează pe penultimul loc, fiind
Nord-Est, P.I.B.-ul Judeţului Iași a reprezentat în
devansat de Constanţa, Cluj, Timișoara, Ploiești și
anul 2013 – 30,08%, înregistrând un procent mai
Brașov.
mare faţă de toţi anii: 2009 – 29,36%, 2010 –
29,03%, 2011 – 28,94%, 2012 – 28,64%. Figura 41: Performanţa economică a PC Iași comparativ
cu ceilalţi poli de creștere
Mai mult, faţă de toate celelalte judeţe care au
înregistrat fluctuaţii ale P.I.B.-ului (Bacău,
Botoșani, Neamţ, Suceava, Vaslui), Judeţul Iași
este singurul care a înregistrat o creștere
constantă în toată perioada 2009-2013.

La nivel naţional însă, Regiunea Nord-Est a


înregistrat o valoare foarte mică a Produsului
Intern Brut, respectiv 10,25% în anul 2013, mai
mică chiar faţă de anul 2009, când a înregistrat

83
Sursa: Raport Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului: asistenţei sociale (creștere cu 178,09% faţă de
Polii de Creștere – Faza următoare
2009).
Zona Metropolitană Iași prezintă, similar situaţiei Pe de altă parte, sectoarele economice care
înregistrată la nivelul judeţului, o tendinţă prezintă cea mai mare pondere din cifra de afaceri
constantă de creștere a cifrei de afaceri în a ZMI în anul 2014 sunt industria prelucrătoare
perioada 2009-2014. Faţă de anul 2009, cifra de (28% din totalul cifrei de afaceri) și comerţ cu
afaceri a ZMI a crescut cu 34,47% în anul 2014, ridicata și cu amănuntul; repararea
cea mai mare creștere înregistrându-se în autovehiculelor și motocicletelor (32% din
domeniul industriei prelucrătoare (creștere cu totalul cifrei de afaceri). Domeniul construcţii,
103,11% faţă de anul 2009), în domeniul deși ocupă locul 3 ca cifră de afaceri înregistrată la
informaţiilor și comunicaţiilor (creștere cu nivelul ZMI, înregistrează o pondere redusă din
144,76% faţă de 2009) și în domeniul sănătăţii și cifra de afaceri totală – 9%.
Figura 42: Produsul Intern Brut (milioane lei) în judeţele componente ale Regiunii Nord-Est în perioada 2009-2014

25.000,00

20.000,00

15.000,00

10.000,00

5.000,00

0,00
2009 2010 2011 2012 2013
Județul Iași 15.092,60 16281,8 16.575,70 17.586,60 19.668,30
Județul Bacău 11.957,30 12.169,10 11.724,40 12.612,40 12.463
Județul Botoșani 5.577,60 5.483,50 5.804,50 5.966,60 6.705
Județul Neamț 7.477,70 7.272,10 7.639,60 8.310,60 8.817,30
Județul Suceava 10.205,40 10.026,10 10.538 11.103,40 11.890,30
Județul Vaslui 4.852,20 4.848,60 4.992,20 5.825,10 5.836,40

Sursa - Institutul Național de Statistică, CON103I – PIB pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.

Dintre domeniile C.A.E.N. ale industriei Iași) , în mod special în comuna Miroslava.
prelucrătoare, cele care au cunoscut cea mai Mai mult, acest domeniu a cunoscut o
mare cifră de afaceri la nivelul ZMI sunt: creștere a cifrei de afaceri cu 520,76% din
2009 până în 2014; Industria metalurgică –
 Fabricarea de mașini, utilaje și în anul 2014 acest domeniu a înregistrat 11%
echipamente - în anul 2014 acest domeniu din totalul cifrei de afaceri generată de
reprezenta 38% din totalul cifrei de afaceri a
industria prelucrătoare în ZMI – 499
industriei prelucrătoare din ZMI; de milioane lei, mai mult cu 137,66% faţă de
semnalat este faptul că această cifră de anul 2009. Acest domeniu C.A.E.N. este
afaceri este înregistrartă preponderent în
reprezentat în mod special în Municipiul Iași.
comunele componente (1.509 milioane lei
comparativ cu 289 milioane lei în Municipiul

84
 Fabricarea produselor farmaceutice de Faţă de anul 2009, acest domeniu economic a
bază și a preparatelor farmaceutice – în cunoscut o creștere cu 25,77% din totalul cifrei de
anul 2014 acest domeniu înregistra 9% din afaceri înregistrată în ZMI , reprezentat fiind
cifra de afaceri totală a industriei predominant în Municipiul Iași.
prelucrătoare a Zonei Metropolitane Iași –
441 milioane lei, mai mult cu 67,05% faţă de Dintre domeniile C.A.E.N. ale sectorului
anul 2009. La fel ca și industria metalurgică, economic informaţii și comunicaţii, cea mai
mare cifră de afaceri și cea mai mare creștere în
acest domeniu este reprezentat
preponderent în Municipiul Iași. perioada 2009-2014 au fost înregistrate de:
Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei –
Dintre domeniile C.A.E.N. ale sectorului în anul 2014, acest domeniu economic reprezenta
economic comerţ cu ridicata și cu amănuntul; 65% din totalul cifrei de afaceri generată de
repararea autovehiculelor și motocicletelor, cel sectorul economic informaţii și comunicaţii – 504
care a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri în milioane lei; faţă de anul 2009, acest domeniu a
anul 2014 este: Comerţ cu ridicata cu excepţia generat o cifră de afaceri mai mare cu 184,23%,
comerţului cu autovehicule și motociclete – în contribuind la această creștere în egală măsură
anul 2014 acest domeiu a înregistrat o cifră de Municipiul Iași, cât și comunele componente
afaceri de 3.691 milioane lei, adică 67% din totalul Zonei Metropolitane, în mod special comunele
cifrei de afaceri generată de sectoarele de comerţ. Miroslava și Tomești.
Figura 43: Evoluţia cifrei de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane pe domenii C.A.E.N., în perioada 2009-2014

6.000.000.000
A.
5.000.000.000 B.
C.
4.000.000.000
D.

3.000.000.000 E.
F.
2.000.000.000 G.
H.
1.000.000.000
I.
0 J.
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Analiza numărului de firme din ZMI evidenţiază repararea autovehiculelor și motocicletelor au


domeniile C.A.E.N.: Informaţii și comunicaţii și fost înregistraţi 2.527 agenţi economici,
Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea reprezentând 19% din totalul firmelor din ZMI.
autovehiculelor și motocicletelor sunt domeniile
care prezintă cel mai mare număr al firmelor. În Astfel, situaţia se prezintă diferit faţă de analiza
domeniul informaţii și comunicaţii, în anul 2014 cifrei de afaceri, unde domeniile C.A.E.N. cu cea
au fost înregistraţi 6.182 agenţi economici, mai mare reprezentativitate în anul 2014 au fost
reprezentând 47% din totalul firmelor din ZMI, iar comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea
în domeniul comerţ cu ridicata și cu amănuntul; autovehiculelor și motocicletelor și industria

85
prelucrătoare. Acest fapt sugerează existenţa necesitatea unor structuri de sprijin a afacerilor și
unor agenţi economici mari din industria incubatoare, care să ajute domeniul TIC să își
prelucrătoare ce susţin semnificativ economia crească aportul în economia ZMI.
Zonei Metropolitane Iași. Totodată, existenţa
unui număr ridicat al firmelor care activează în În ceea ce privește evoluţia numărului de firme, în
domeniul informaţiilor și comunicaţiilor, dar care perioada 2009-2014, se poate observa că
reușesc să producă numai 5% din cifra de afaceri domeniul C.A.E.N. care a avut cea mai
semnificativă creștere este domeniul TIC –
totală a ZMI, sugerează un domeniu aflat în
stadiul incipient al dezvoltării, în care activează Informaţii și comunicaţii. Este de remarcat
mulţi agenţi economici mici. Astfel, rezultă creșterea cu 1276% din 2013 până în 2014
înregistrată preponderent în Municipiul Iași.

Figura 44: Cifra de afaceri a Zonei Metropolitane a Municipiului Iași pe domenii C.A.E.N. în anul 2014

A. Agricultură, silvicultură și pescuit


B. Industria extractivă
R.
Q. 1% C. Industria prelucrătoare
P. 1% D. Producţia și furnizarea de energie
O. 0% S. B.
0% electrică și termică, gaze, apă caldă și
0% 0%
aer condiţionat
L. A. E. Distribuţia apei; salubritate,
K. N.
2% 2%
0% M. 3% gestionarea deșeurilor, activităţi de
3% decontaminare
J. F. Construcţii
I.
2% 5% G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și
C. motocicletelor
H.
4% 28% H. Transport și depozitare
I. Hoteluri și restaurante
J. Informaţii și comunicaţii
K. Intermedieri financiare și asigurări
L. Tranzacţii imobiliare
M. Activităţi profesionale, știinţifice și
tehnice
N. Activităţi de servicii administrative și
G. activităţi de servicii suport
32% D.
6% P. Învăţământ
Q. Sănătate și asistenţă soccială
R. Activităţi de spectacole, culturale și
E. recreative
F. S. Alte activităţi de servicii
2%
9%

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

86
Figura 45: Ponderea numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în anul 2014

R A A. Agricultură, silvicultură și pescuit


O 1% P 0% B D E
N B. Industria extractivă
0% 0% 0% 0% 0%
1% C. Industria prelucrătoare
Q C D. Producţia și furnizarea de energie
F
2% 3% electrică și termică, gaze, apă caldă și
M 5%
10% aer condiţionat
E. Distribuţia apei; salubritate,
K L gestionarea deșeurilor, activităţi de
1% 3% decontaminare
G F. Construcţii
19% G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și
motocicletelor
H. Transport și depozitare
I. Hoteluri și restaurante
J. Informaţii și comunicaţii
H K. Intermedieri financiare și asigurări
5% L. Tranzacţii imobiliare
M. Activităţi profesionale, știinţifice și
J tehnice
I N. Activităţi de servicii administrative și
47%
3%
activităţi de servicii suport
P. Învăţământ
Q. Sănătate și asistenţă soccială
R. Activităţi de spectacole, culturale și
recreative
S. Alte activităţi de servicii

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Figura 46: Evoluţia numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în perioada 2009 – 2014

87
7000
A

6000 B
C
5000 D
E
4000
F
3000 G
H
2000
I

1000 J
K
0
L
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Analiza cifrei de afaceri și a numărului de firme raportat la 1000 de locuitori. Astfel, comuna
raportat la 1.000 de locuitori evidenţiază UAT- Valea Lupului deţine 30,3 firme/ 1000 de locuitori,
urile cu cea mai mare contribuţie la economia comunele Bârnova, Miroslava și Rediu prezintă
Zonei Metropolitane Iași, în funcţie de domeniul valori cuprinse între 5 și 7 firme/ 1000 de locuitori,
economic dominant pe de o parte, și cea mai iar comuna Leţcani prezintă 9 firme/ 1000 de
intensă activitate antreprenorială, pe de altă locuitori.
parte. Din punct de vedere al CA/1000 locuitori se
observă că: Localităţile Aroneanu și Tomești prezintă cea mai
favorabilă situaţie dintre comunele ZMI în ceea ce
 zona din vestul Z.M.I. este specializată în privește dezvoltarea antreprenorială, înregistrând
domeniul industriei prelucrătoare, respectiv 7-13 întreprinderi/ 1000 de locuitori.
localităţile: Leţcani și Miroslava (comuna
Zonele periferice ale Z.M.I. însă, prezintă valori
Miroslava produce și 56% din cifra de afaceri
mici comparativ cu UAT-urile amplasate
produsă de comunele componente ZMI);
tangenţial Municipiului Iași. Astfel, localităţi
 zona de sud-vest în domeniul comerţului cu
precum Ciurea, Schitu Duca, Ungheni, Victoria și
ridicata și amănuntul și al construcţiilor, prin
Movileni nu au înregistrat în 2014 mai mult de 3
localităţile Bârnova, Ciurea și Mogoșești;
firme/ 1000 de locuitori.
 zona de sud-est și est în domeniul
comerţului cu ridicata și cu amănuntul, prin Municipiul Iași prezintă cele mai ridicate valori,
localităţile Schitu Duca, Comarna, Prisăcani, atât la nivelul cifrei de afaceri, cât și la nivelul
Țuţora, Tomeşti, Ungheni, Holboca și numărului de firme/ 1000 de locuitori. Întrucât
Aroneanu; valorile sunt foarte mari comparativ cu cele
 zona de nord este specializată în domeniul înregistrate de UAT-urile înconjurătoare, se
agriculturii, prin localităţile Popricani, produc disparităţi și dezechilibre în dezvoltarea
Movileni și Victoria. teritorială a Zonei Metropolitane Iași,
determinate de (și totodată determinând la
Din punct de vedere al antreprenoriatului, zona
rândul lor) fenomenele de suburbanizare și
central-vestică a ZMI prezintă o situaţie mai
navetism.
favorabilă, cu un număr mare al întreprinderilor

88
Totodată, Municipiul Iași concentrează punct de vedere al CA și al numărului de angajaţi,
majoritatea marilor agenţi economici din Zona și FIDELIS ENERGY SRL (comercializarea energiei
Metropolitană Iași, atât în ceea ce privește top 10 electrice), din comuna Valea Lupului, clasat pe
angajatori, cât și în ceea ce privește top 10 locul 4 la nivelul ZMI din punct de vedere al cifrei
companii în funcţie de cifra de afaceri. Excepţie de afaceri.
fac DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMÂNIA
(fabricarea altor piese și accesorii pentru
autovehicule și pentru motoare de autovehicule),
din comuna Miroslava, situat pe locul 1 și din

89
Figura 47: Numărul firmelor la 1000 de locuitori în Z.M.I. în anul 2014

Sursa: prelucrare în baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design și de la Institutul Național de Statistică

90
Figura 48: Cifra de afaceri la nivelul comunelor Zonei Metropolitane Iași în anul 2014

Aroneanu Victoria Bârnova


0% Ungheni 1% 0% Comarna
Tutora 0% 0%
0% Valea Ciurea Holboca
Tomești Lupului 9% 7%
Schitu Duca 5% 11%
0% Lețcani
Rediu 4%
2% Prisăcani
0%

Popricani
1% Mogoșești
0%

Movileni Miroslava
0% 56%

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Cu toate că agricultura este un domeniu secundar ridicată și medie, cu clase de bonitate de I, II și III)
la nivelul Zonei Metropolitane Iași, așa cum a sunt: Comuna Miroslava (4.688 ha), Comuna
rezultat din analiza cifrei de afaceri, comunele Prisăcani (4.458 ha), Comuna Movileni (4.279 ha),
ZMI deţin 69,0% terenuri agricole din totalitatea Comuna Holboca (3.896 ha), Comuna Popricani
fondului funciar. Din această suprafaţă, 63,4% (3.547 ha) și Comuna Leţcani (3.053 ha).
reprezintă terenurile arabile, 23,8% pășunile,
6,9% fâneţele, 4,1% viile și pepinierele viticole și Principalele culturi din ZMI sunt porumbul,
plantele de nutreţ, grâul și secara, floarea soarelui,
1,7% livezile și pepinierele pomicole.
legume, cartofi și sfeclă de zahăr.Porumbul este
Aportul scăzut al sectorului agricol în economia cultivat în comunele: Victoria (2.203 ha),
zonei metropolitane este justificată pe de o parte Popricani (1.748 ha), Ungheni (1.492 ha), Schitu
de schimbarea destinaţiei terenurilor din zona Duca (1.267 ha), Leţcani (1.234 ha), Prisăcani
limitrofă municipiului în ansambluri rezidenţiale și (1.144 ha) și Holboca (1.131 ha).Plantele de nutreţ
zone de activităţi economice industriale și sunt cultivate în localităţile: Tomești (703 ha),
comerciale, iar, pe de altă parte, de practicarea Țuţora (603 ha), Leţcani (493 ha) și Schitu Duca
agriculturii de subzistenţă. (492 ha).Grâul și secara sunt cultivate în
localităţile: Holboca (827 ha), Movileni (691 ha),
Comunele cu cele mai mari suprafeţe agricole Leţcani (551 ha) și Prisăcani (528 ha).Floarea
sunt: Comuna Rediu (92,1%), Comuna Leţcani soarelui se cultivă cu preponderenţă în
(84,9%), Comuna Movileni (82,9%), Comuna localităţile: Movileni (877 ha), Holboca (716 ha) și
Holboca (79,4%), Comuna Popricani (78,7%),
Popricani (523 ha).
Comuna Ungheni (78,1%), Comuna Țuţora
(77,7%), Comuna Aroneanu (76,3%), Comuna Legumele (exclusiv cartoful) se cultivă mai ales în
Miroslava (75,5%), Comuna Prisăcani (72,5%) și comuna Miroslava (343 ha), Ungheni (270 ha),
Comuna Comarna (71,8%). Mogoșești (200 ha) și Ciurea (184 ha).

În ceea ce privește fertilitatea terenurilor agricole,


localităţile cu cele mai fertile terenuri (fertilitate

91
Figura 49: Specializarea U.A.T.-urilor în funcţie de cifra de afaceri în anul 2014 la nivelul ZMI

Sursa: prelucrare în baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

92
Comuna Miroslava se distinge prin cea mai parte de industria prelucrătoare (19.777 – 23,87%
ridicată suprafaţă cultivată cu cartofi (250 ha). salariaţi în anul 2014) și de comerţ cu ridicata și
cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
Sfecla de zahăr se cultivă în puţine localităţi din motocicletelor (16.297 – 19,67% salariaţi în anul
Zona Metropolitană: comuna Victoria (217 ha), 2014) conform Bazei de date Listă Firme 2014,
Movileni (166 ha), Popricani (55 ha), Mogoșești BORG Design. Totuși, aceste două domenii
(37 ha) și Tomești (3 ha). economice nu au înregistrat o evoluţie
Din punct de vedere al agriculturii ecologice, în ascendentă a numărului salariaţilor în perioada
Zona Metropolitană Iași sunt înregistraţi 254 de 2009-2014. Au fost înregistrate însă creșteri în
operatori care dispun de o suprafaţă de 2.570,55 domeniul activităţilor de servicii administrative
ha. Comuna Popricani deţine cea mai extinsă și activităţi de servicii suport.
suprafaţă agricolă ecologică din ZMI, respectiv Analiza situaţiei salariaţilor înregistrată la nivelul
1.339,27 ha (în anul 2012), fiind urmată de comunelor componente Zonei Metropolitane Iași
comunele Victoria, Rediu și Prisăcani. (9.606 salariaţi) este similară cu situaţia generală
Pe de altă parte, comuna Țuţora deţinea în anul a ZMI, atât în 2014, cât și în anii precedenţi. Astfel,
2012 cei mai mulţi operatori în agricultura domeniile industria prelucrătoare și comerţul cu
ecologică (40 operatori), urmată fiind de Comuna ridicata și cu amănuntul; repararea
Miroslava, Tomești și Prisăcani. autovehiculelor și motocicletelor sunt cele care
angajează cele mai multe persoane. Diferenţa
este însă că ambele domenii au cunoscut o
evoluţie descendentă în perioada 2009-2014, iar
Forţa de muncă a Zonei Metropolitane Iași
activităţile de servicii administrative și activităţi
Forţa de muncă a Zonei Metropolitane Iași de servicii suport prezintă o evoluţie constantă
(82.866 salariaţi) este susţinută în cea mai mare în toată perioada.

Figura 50: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., ZMI,perioada 2009-2014
25000

20000

15000

10000

5000

0
2009 2010 2011 2012 2013 2014

A B C D E F G H I J
K L M N O P Q R S

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

93
Figura 51: Numărul salariaţilor pe U.A.T.-uri componente Zone Metropolitane Iași, în anul 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

94
Din populaţia totală a Zonei Metropolitane Iași, Totodată, problema principală a ZMI este
procentul salariaţilor era în anul 2014 de 17,45%, subdezvoltarea zonelor periferice, atât din punct
procent mai mare decât ponderea salariaţilor din de vedere al numărului mic de angajaţi, cât și din
totalul populaţiei Judeţului Iași, care era 15,47% în punct de vedere al numărului de firme la 1000 de
același an. locuitori, așa cum a fost semnalat anterior.

Distribuţia în teritoriu a numărului de angajaţi Astfel, localităţile Mogoșești, Schitu Duca,


sugerează aceleași direcţii spaţiale de dezvoltare Comarna, Prisăcani, Țuţora, Ungheni au
precum cele care reies din analiza numărului de înregistrat în 2014 sub 100 de angajaţi, iar
firme la 1000 de locuitori, respectiv dezvoltarea comunele Movileni, Rediu, Popricani, Aroneanu,
ZMI către vest, în localităţile Valea Lupului, Victoria au înregistrat în 2014 sub 500 de angajaţi.
Miroslava și Leţcani, spre sud prin localităţile
Ciurea și Bârnova, și spre est, prin localităţile
Tomești și Holboca.

18. Victoria

17. Valea Lupului

16. Ungheni

15. Tutora

14. Tomești

13. Schitu Duca

12. Rediu

11. Prisăcani

10. Popricani

9. Movileni

8. Mogoșești

7. Miroslava

6. Lețcani

5. Holboca

4. Comarna

3. Ciurea

2. Bârnova

1. Aroneanu

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L. M. N. O. P. Q. R. S.

Figura 52: Numărul salariaţilor în comunele componente ale Zonei Metropolitane Iași, pe domenii C.A.E.N., în anul 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

95
Figura 53: Specializarea U.A.T.-urilor componente Zonei Metropolitane Iași în funcţie de numărul de salariaţi, în anul 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

96
Analizând totodată ponderea salariaţilor 17,0% din aceștia aveau sub 25 de ani, 18,1%
raportată la populaţia totală stabilă în U.A.T.-urile aveau vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, 21,1%
componente ale Z.M.I, se constată scăderea aveau între 35 și 44 ani, 12,7% aveau între 45 și 49
valorilor spre UAT-urile periferice: Mogoșești – ani și 31,2% aveau peste 50 de ani.
0,77%, Schitu Duca – 1,60%, Comarna – 1,18%,
Prisăcani – 1,57%. Țuţora – 1,08%, Ungheni – Pe niveluri educaţionale, în 2013, 45% dintre
0,97%, Movileni – 3,63%, Rediu – 7,86%, șomeri au absolvit învăţământul primar,
gimnazial sau profesional, 34% au absolvit
Popricani – 3,02%, Aroneanu – 5,18%, Victoria –
2,66%. Pe de altă parte, localităţile Valea Lupului învăţământul liceal sau postliceal, iar 21% au
cu 18,96% din populaţie salariată și Miroslava cu absolvit o formă de învăţământ superior. Astfel,
rezultă că ponderea șomerilor scade invers
25,09%, dezvoltă zona de vest a Z.M.I.
proporţional cu nivelul de educaţie al acestora.
Specializarea U.A.T.-urilor în funcţie de numărul
de angajaţi conturează o situaţie puţin diferită Rata șomajului în Zona Metropolitană Iași era în
faţă de cea rezultată prin analiza cifrei de afaceri. anul 2013 de 2,2%, fiind inferioară valorii
Astfel, U.A.T.-urile din prima coroană, cele înregistrate în anul 2012 (2,7%). Rata șomajului în
tangenţiale cu Municipiul Iași, din vest, sud și est, Zona Metropolitană Iași este cu mult sub cea
sunt specializate în industria prelucrătoare: Valea înregistrată în Regiunea Nord-Est (6%) și în
Lupului, Miroslava, Bârnova, Tomești. Restul Judeţul Iași (5,11%) în anul 2013.
localităţilor, din a doua coroană: Mogoșești,
Schitu Duca, Comarna, Prisăcani, Țuţora, Ughnei,
Rediu, sunt specializate în activităţi de comerţ cu Figura 54: Evoluţia numărului șomerilor în Zona
Metropolitană Iași, în perioada 2010-2014
ridicata și cu amănuntul. Similarităţi sunt la
comunele Movileni și Victoria, care își păstrează
8000
specializarea în agricultură, inclusiv din punct de
vedere al numărului de angajaţi.
7000 6948
Populaţia ocupată din mediul rural al ZMI
activează în mare parte în agricultură și 6000

silvicultură, cu toate că numărul de salariaţi


înregistraţi la ITM indică alte domenii economice. 5000
4525
Agricultura de subzistenţă, practicată în 3933
4000
localităţile rurale din întreaga ţară, este dificil de 3629
cuantificat și analizat, nefiind înregistrată oficial 2872
3000
de către nici o instituţie, atât din punct de vedere
al veniturilor, cât și al forţei de muncă angrenată.
2000

Situaţia raportată cu privire la numărul șomerilor


înregistraţi în ZMI în perioada 2010-2014 prezintă 1000

o scădere cu 58,66% din anul 2010 până în 2014,


0
de la 6.948 la 2.872 șomeri, respectiv de la 1,56%
2010 2011 2012 2013 2014
șomeri din totalul populaţiei ZMI, la 0,61% șomeri
Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
din totalul populaţiei ZMI.

În anul 2013, șomerii pe categorii de vârstă din


Zona Metropolitană Iași erau astfel repartizaţi:

97
Aspecte specifice economiei 11. Craiova 14.854.062.369

Municipiului Iași 12. Sibiu 14.624.911.184


13. Năvodari 14.510.153.623
Municipiul Iași este cel mai mare centru economic 14. Oradea 13.232.587.190
al Regiunii Nord-Est, înregistrând o cifră totală de
15. Iași 11.906.777.248
afaceri de 11.906.777.248 lei în anul 2014, mai
mult cu 19,30% faţă de anul 2009. Cu toate Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
acestea, la nivel naţional (excluzând Municipiul
București și sectoarele acestuia), Municipiul Iași Din punct de vedere al profilului economic
ocupa locul 15 din punct de vedere al cifrei de dominant, se remarcă industria prelucrătoare
afaceri totală înregistrată în anul 2014. (care a înregistrat 21% din cifra totală de afaceri
în anul 2014) și comerțul cu ridicata și cu
Tabel 14: Topul localităţilor la nivel naţional, în funcţie de amănuntul; repararea autovehiculelor și
cifra de afaceri, în anul 2014
motocicletelor (care înregistra 34% din cifra de
Nr. în Localitate Cifră de afaceri afaceri totală în anul 2014).
top Sectoarele industriei prelucrătoare care au produs
1. Timișoara 29.032.125.324 cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014 au fost:
2. Cluj Napoca 28.519.962.937
 Fabricarea produselor farmaceutice de bază
3. Brașov 22.091.494.945
și a preparatelor farmaceutice (15,19% din
4. Constanţa 21.296.927.333
totalul cifrei de afaceri generată de industria
5. Ploiești 21.080.849.811 prelucrătoare);
6. Mioveni 20.763.525.258  Industria metalurgică (15,61% din totalul
7. Voluntari 18.416.123.867 cifrei de afaceri generată de industria
8. Arad 15.907.114.668 prelucrătoare);
9. Galaţi 15.887.880.031  Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
(10,49% din totalul cifrei de afaceri generată
10 Târgu Mureș 14.968.703.143
de industria prelucrătoare);

98
Figura 55: Cifra de afaceri pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014

R
A. Agricultură, silvicultură și pescuit
1% S
P Q B. Industria extractivă
1% 0% B
0% C. Industria prelucrătoare
0%
D. Producţia și furnizarea de energie
L
N electrică și termică, gaze, apă caldă și
K 2% A
M 4% aer condiţionat
1% 2%
4% E. Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deșeurilor, activităţi de
J decontaminare
6% C F. Construcţii
21% G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
I repararea autovehiculelor și
H 2% motocicletelor
4% H. Transport și depozitare
I. Hoteluri și restaurante
D
J. Informaţii și comunicaţii
6%
K. Intermedieri financiare și asigurări
E L. Tranzacţii imobiliare
2% M. Activităţi profesionale, știinţifice și
tehnice
G F N. Activităţi de servicii administrative și
34% 10% activităţi de servicii suport
P. Învăţământ
Q. Sănătate și asistenţă soccială
R. Activităţi de spectacole, culturale și
recreative
S. Alte activităţi de servicii

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Figura 56: Evoluţia CA pe domenii de activitate în Municipiului Iași în perioada 2009-2014

A B C D E F G H I
J K L M N P Q R S
5000000000,00
4500000000,00
4000000000,00
3500000000,00
3000000000,00
2500000000,00
2000000000,00
1500000000,00
1000000000,00
500000000,00
0,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

99
Figura 57: Profitul mediu pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014

Q R
M A. Agricultură, silvicultură și pescuit
0% 1% S
L 1% B. Industria extractivă
0% B
0% C. Industria prelucrătoare
0%
D. Producţia și furnizarea de energie
N electrică și termică, gaze, apă caldă și
I 2% A
K aer condiţionat
0% 6%
2% E. Distribuţia apei; salubritate,
H J
gestionarea deșeurilor, activităţi de
1% 8%
decontaminare
F. Construcţii
G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și
G
motocicletelor
7%
H. Transport și depozitare
F I. Hoteluri și restaurante
3% J. Informaţii și comunicaţii
K. Intermedieri financiare și asigurări
E L. Tranzacţii imobiliare
11% C M. Activităţi profesionale, știinţifice și
56% tehnice
N. Activităţi de servicii administrative și
activităţi de servicii suport
P. Învăţământ
Q. Sănătate și asistenţă soccială
R. Activităţi de spectacole, culturale și
D
recreative
1%
S. Alte activităţi de servicii

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Din punct de vedere al profitului mediu generat Similar cu situaţia prezentată la nivelul anului
de toate sectoarele economice, se remarcă 2014, în întreg intervalul 2009 – 2013 se cele mai
sectorul industriei prelucrătoare, care a ridicate valori au fost înregistrate în sectoarele
înregistrat în anul 2014, 56% din profitul mediu industriei prelucrătoare și a comerţului cu
total al Municipiului Iași. Pe locul al doilea, spre ridicata și cu amănuntul; repararea
deosebire de situaţia înregistrată la nivelul cifrei autovehiculelor și motocicletelor. Aceste
de afaceri, se clasează sectorul distribuţia apei, sectoare prezintă de asemenea o creștere a cifrei
salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de de afaceri din anul 2010 până în 2014, cu toate că
decontaminare, care a înregistrat 11% din domeniul comerţului înregistrat o scădere bruscă
profitul mediu total al Iașului. din anul 2009 până în 2010. Industria
prelucrătoare, pe de altă parte, a cunoscut o
Din sectorul industriei prelucrătoare, domeniul tendinţă constantă de creștere în întregul interval
fabricarea produselor farmaceutice de bază și a
analizat.
preparatelor farmaceutice a produs cel mai mare
profit mediu în anul 2014, respectiv 57,03% din Pe de altă parte, sectorul construcţiilor a
profitul mediu al acestei ramuri economice. cunoscut o scădere constantă începând cu anul
2011, fapt justificat și de criza economică. Din
2013 însă, cifra de afaceri în acest domeniu a

100
crescut ușor, fapt ce denotă o ușoară revitalizare
economică.
Figura 58: Numărul de firme pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014

S, 369, 3% A. Agricultură, silvicultură și pescuit


D, 56, 0% B. Industria extractivă
A, 143, 1% C. Industria prelucrătoare
P, 151, 1% R, 209, 2%
B, 9, 0% D. Producţia și furnizarea de energie
E, 35, 0%
Q, 378, 3% electrică și termică, gaze, apă caldă și
O, 2, 0%
aer condiţionat
E. Distribuţia apei; salubritate,
C, 994, 8% gestionarea deșeurilor, activităţi de
N, 551, 4% decontaminare
F, 1039, 8% F. Construcţii
G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și
M, 1737, 14% motocicletelor
H. Transport și depozitare
I. Hoteluri și restaurante
J. Informaţii și comunicaţii
L, 508, 4% K. Intermedieri financiare și asigurări
G, 4213, 33% L. Tranzacţii imobiliare
K, 274, 2%
M. Activităţi profesionale, știinţifice și
J, 775, 6% tehnice
I, 553, 4% N. Activităţi de servicii administrative și
activităţi de servicii suport
P. Învăţământ
H, 864, 7% Q. Sănătate și asistenţă soccială
R. Activităţi de spectacole, culturale și
recreative
S. Alte activităţi de servicii

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Figura 59: Evoluţia numărului agenţilor economici în Municipiul Iași, în perioada 2009-2014
14.000
13.889
13.800

13.600 13.525

13.400
13.210
13.200
13.254 13.146
13.121
13.000

12.800

12.600
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

101
Analiza numărului de firme clasează comerţul cu  Activităţi de arhitectură și inginerie;
ridicata și cu amănuntul; repararea activităţi de testări și analiză tehnică – 513
autovehiculelor și motocicletelor pe locul 1 cu agenţi economici – 29,53% din totalul
4.213 agenţi economici (33% din totalul firmelor firmelor care își desfășoară activitatea în
Municipiului Iași). În 2014, dintre subsectoarele domeniul activităţilor profesionale, știinţifice
acestui domeniu economic care prezintă cel mai și tehnice;
mare număr de agenţi economici se remarcă:  Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor
administrative centralizare; activităţi de
 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia
management și de consultanţă în
autovehiculelor și motocicletelor – 2.426 de
management – 507 firme – 29,19% din totalul
firme, reprezentânf 57,58% din total firme cu
firmelor care își desfășoară activitatea în
domeniu de activitate în comerţ;
domeniul activităţilor profesionale, știinţifice
 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului
și tehnice.
cu autovehicule și motociclete – 1.373 firme,
reprezentând 32,59 % din total firme cu Analiza evoluţiei numărului agenţilor economici
domeniu de activitate în comerţ. din Municipiul Iași indică o scădere cu 5,34% din
anul 2009 până în 2014, de la 13.889 agenţi
Totodată, sectorul activităţilor profesionale, economici, la 13.146. Cel mai mic număr al
știinţifice și tehnice a înregistrat un număr
agenţilor economici a fost înregistrat însă în anul
ridicat al societăţilor comerciale, în anul 2014: 2010 (corelat și cu scăderea cifrei de afaceri la
1.737, respectiv 14% din numărul total de firme nivelul întregului municipiu), când a scăzut cu
din Municipiul Iași. Dintre subsectoarele acestui
5,52%, de la 13.889 agenţi economici în 2009 la
domeniu de activitate, cel mai mare număr de 13.121 în 2010 pe fondul crizei economice.
firme în anul 2014 s-a înregistrat în:

Tabel 15: Repartizarea firmelor din Municipiul Iași pe clase de mărime, în funcţie de numărul de angajaţi, în anul 2014

Clasa de mărime Grupa Număr firme

Microîntreprindere 0 angajaţi 3.723


Microîntreprindere 1-9 angajaţi 5.615
Întreprinderi mici 10-49 angajaţi 996
Întreprinderi mijlocii 50-249 angajaţi 158
Întreprinderi mari 250-999 angajaţi 27
Întreprinderi foarte Peste 1000 angajaţi 3
mari

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Tabel 16: Repartizarea firmelor din Municipiul Iași pe clase de mărime, în funcţie de cifra de afaceri, în anul 2014

Grupa Număr firme

0 lei 1.567
1 – 1.000 lei 152

102
1.001-10.000 lei 715
10.001 – 100.000 lei 3.119
100.001 – 1.000.000 lei 3.579
1.000.001-10.000.00 lei 1.168
10.000.001-100.000.000 lei 198
100.000.001-1.000.000.000 lei 17

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Repartiţia firmelor pe clase de mărime, în funcţie de ANTIBIOTICE SA - fabricarea produselor


de numărul de angajaţi sugerează o economie farmaceutice și CONFECȚII INTEGRATE
bazată în mod special pe microîntreprinderi și MOLDOVA S.R.L. - fabricarea altor articole de
întreprinderi mici, întrucât numărul cumulat al îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp).
acestora (10.334 întreprinderi), reprezenta în anul
2014 – 98,21% din totalul firmelor din Municipiul Rezultă astfel că, din sectorul industriei
Iași. Totodată, cele 30 de întreprinderi mari și prelucrătoare, domeniul fabricării produselor
farmaceutice și cel al fabricării altor articole de
foarte mari, cu peste 250 de angajaţi, sugerează
un interes crescut al marilor agenţi economici îmbrăcăminte, reprezintă motoare economice,
pentru polul de creștere Iași. care produc o cifră mare de afaceri și susţin un
număr mare din locurile de muncă ale
De asemenea, se remarcă un număr crescut al Municipiului Iași.
agenţilor economici cu cifră de afaceri peste 1
milion de lei, respectiv 1.383 întreprinderi, De remarcat este totodată faptul că în topul
reprezentând 15,14% din totalul firmelor din marilor agenţi economici, din punct de vedere al
numărului angajaţilor, se situează o întreprindere
Municipiul Iași.
care are ca și domeniu de activitate informaţii și
Analizând, pe de altă parte, marii agenţi comunicaţii (SERVICES ROMÂNIA S.R.L.
economici și domeniile principale de activitate ale S.C.C.), domeniu ce a cunoscut o evoluţie
acestora (top 10 din punct de vedere al cifrei de favorabilă foarte accelerată în ultimii ani. Astfel,
afaceri), se remarcă faptul că activităţile acestora domeniul TIC, deși aflat în stadiul incipient al
se desfășoară preponderent în sectorul industriei dezvoltării, are potenţial pentru a deveni un al 3-
prelucrătoare: fabricarea produselor farmaceutice lea motor economic al Municipiului Iași.
– ANTIBIOTICE SA, producția de tuburi, țevi,
Pe de altă parte, este de remarcat că atât în topul
profile tubulare și accesorii pentru acestea, din oțel
- ARCELORMITAL TUBULAR PRODUCT și MEDIA companiilor în funcţie de CA, cât și în cel al
ROM GRUP S.R.L. și fabricarea altor articole de angajatorilor, se regăsesc companii cu capital
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) - I.G. străin, ţările de provenienţă fiind: Olanda, Belgia,
WATTEEUW ROMÂNIA S.R.L. Italia, Marea Britanie și Rusia. La acestea se
adaugă și DELPHI DIESEL SYSTEMS; principalul
De asemenea, din punct de vedere al topului angajator din ZMI, cu capital provenind din Franţa
agenţilor economici în funcţie de numărul de și Luxemburg.
angajaţi, se observă faptul că industria
prelucrătoare ocupă numai 2 poziţii, reprezentate

103
Tabel 17: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de cifra de afaceri la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014

Nr. Nume firmă Domeniu C.A.E.N. Cifră de Nr. Provenienţa


crt afaceri angajaţi capitalului
(RON)
1 ANTIBIOTICE S.A. Industria prelucrătoare 320.058.303 1.465 România
2110 – Fabricarea produselor
farmaceutice de bază
2 ARCELORMITTAL TUBULAR Industria prelucrătoare 277.643.769 256 România,
PRODUCT 2420 – Producţia de tuburi, ţevi, Olanda
profile tubulare și accesorii
pentru acestea, din oţel
3 MEDIA ROM GRUP S.R.L. Comerţ cu ridicata și cu 165.965.603 22 România
amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor
4671 – Comerţ cu ridicata al
combustibililor solizi, lichizi și
gazoși și al produselor derivate
4 TECHNOSTEEL LBR S.R.L. Industria prelucrătoare 147.670.664 223 România,
2420 - Producţia de tuburi, ţevi, Rusia
profile tubulare și accesorii
pentru acestea, din oţel
5 CONEX DISTRIBUTION S.A. Comerţ cu ridicata și cu 138.884.751 338 România
amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor
4531 – Comerţ cu ridicata de
piese și accesorii pentru
autovehicule
6 CONEST S.A. Construcţii 137.173.491 440 România
4120 – Lucrări de construcţii a
clădirilor rezidenţiale și
nerezidenţiale
7 I.G. WATTEEUW ROMÂNIA S.R.L. Industria prelucrătoare 130.062.864 429 România,
2815 – Fabricarea lagărelor, Belgia
angrenajelor, cutiilor de viteză și
a elementelor mecanice de
transmisie
8 APAVITAL S.A. Distribuţia apei; salubritate, 127.831.191 1.141 România
gestionarea deșeurilor, activităţi
de decontaminare
3600 – Captarea, tratarea și
distribuţia apei
9 EUROTEX COMPANY S.R.L. Industria prelucrătoare 124.822.642 303 România
1413 – Fabricarea altor articole de
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria
de corp)
10 NUTRIROM S.R.L. Comerţ cu ridicata și cu 120.960.946 7 România
amănuntul; repararea

104
autovehiculelor și motocicletelor
4621 – Comerţ cu ridicata al
cerealelor, seminţelor, furajelor și
tutunului neprelucrat

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Tabel 18: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de numărul de angajaţi, la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014

Nr. Nume firmă Domeniu C.A.E.N. Cifră de Nr. Provenienţa


crt afaceri angajaţi capitalului
(RON)
1 XEROX Activităţi de servicii administrative și 86.183.585 1.510 România,
BUSINESS activităţi de servicii suport Italia
SERVICE 8220 – Activităţi ale centrelor de
ROMÂNIA intermediere telefonică (call center)
2 ANTIBIOTICE Industria prelucrătoare 320.058.303 1.465 România
S.A. 2110 – Fabricarea produselor farmaceutice
de bază
3 APAVITAL Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 127.831.191 1.141 România
S.A. deșeurilor, activităţi de decontaminare
3600 – Captarea, tratarea și distribuţia apei
4 IULIUS Activităţi profesionale, știinţifice și tehnice 114.479.383 784 România
MANAGEME 7022 – Activităţi de consultanţă pentru
NT CENTER afaceri și management
S.R.L.
5 SALUBRIS Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 47.282.995 692 România
S.A. deșeurilor, activităţi de decontaminare
3811 – Colectarea deșeurilor nepericuloase
6 SERVICES Informaţii și comunicaţii 44.241.463 665 România,
ROMÂNIA 6209 – Alte activităţi de servicii privind Marea
S.R.L. S.C.C. tehnologia informaţiei Britanie
7 IASICON S.A. Construcţii 119.911.170 588 România
4120 – Lucrări de construcţii a clădirilor
rezidenţiale și nerezidenţiale
8 CONFECȚII Industria prelucrătoare 22.203.447 579 România,
INTEGRATE 1413 – Fabricarea altor articole de Italia
MOLDOVA îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)
S.R.L.
9 SERVICII Activităţi de servicii adminstrative și 27.181.283 497 România
PUBLICE IAȘI activităţi de servicii suport
S.A. 8130 – Activităţi de întreţinere peisagistică
10 VEOLIA Producţia și furnizarea de energie electrică 100.773.412 477 România

105
ENERGIE IAȘI și termică, gaze, apă caldă și aer (filială a unei
S.A. condiţionat companii cu
3530 – Furnizarea de abur și aer condiţionat capital
francez)

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Având în vedere că marii agenţi economici din top  Fabricarea de mașini, utilaje și
10 reunesc numai 11,46% din angajaţii echipamente n.c.a. 26 – 1.952 angajaţi,
Municipiului Iași, rezultă că economia polului de reprezentând 11,94% din totalul
creștere nu este dependentă de numărul limitat salariaţilor din sectorul industriei
de agenţi economici, ci este susţinută de un prelucrătoare.
număr mai mare de întreprinderi din clase diferite
de mărime. Astfel, mediul economic este mai Dintre domeniile comerţului cu ridicata și cu
stabil și prezintă mai multă siguranţă pentru amănuntul; repararea autovehiculelor și
locuitorii municipiului. motocicletelor, cei mai mulţi angajaţi se
înregistrează în: Comerţ cu amănuntul, cu
Forţa de muncă a Municipiului Iași excepţia autovehiculelor și motocicletelor –
6.869 salariaţi, reprezentând 49,80% din totalul
Municipiul Iași a înregistrat în anul 2014 – 73.258
salariaţilor din comerţ.
angajaţi, adică 88,40% din forţa de muncă a
Zonei Metropolitane, fapt ce denotă polarizarea În perioada 2009-2014, aceste domenii au
excesivă a municipiului și localizarea înregistrat o scădere constantă, după cum
întreprinderilor cu mulţi salariaţi preponderent în urmează:
municipiu. Din această cauză, se produc
disparităţi teritoriale și subdezvoltarea celorlalte  Industria prelucrătoare – scădere cu
localităţi din ZMI. 16,02%, de la 19.462 salariaţi în 2009 , la
16.345 în 2014;
Domeniile economice care angrenau cei mai  Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
mulţi salariaţi în anul 2014 erau: industria repararea autovehiculelor și
prelucrătoare (16.345 salariaţi, reprezentând motocicletelor – scădere cu 25,04%, de la
22,31% din totalul angajaţilor Municipiului Iași), 18.399 salariaţi în anul 2009, la 13.792
comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea salariaţi în 2014;
autovehiculelor și motocicletelor (13.792  Construcţiile au înregistrat cea mai mare
salariaţi – 18,83%) și construcţiile (8.546 - scădere a numărului salariaţilor, pe fondul
11,67%). crizei economice, de la 12.930 angajaţi, la
8.546 în 2014, scădere cu 33,91%.
Dintre domeniile sectorului industriei
prelucrătoare, următoarele înregistrează cei mai
mulţi angajaţi:

 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte


– 3.618 angajaţi, reprezentând 22,14% din
totalul salariaţi din sectorul industriei
prelucrătoare; 26
Cod CAEN care nu a fost cuprins în clasificările anterioare
Reviziei 2 CAEN (2009)

106
Figura 60: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., în Municipiului Iași în perioada 2009-2014
25000

20000

15000

10000

5000

0
2009 2010 2011 2012 2013 2014

A B C D E F G H I
J K L M N P Q R S

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Pe de altă parte, domeniile care au înregistrat o 1,28% din totalul populaţiei stabilă în 2010, la
creștere a numărului de salariaţi în perioada 0,52% în 2014.
2009-2014 au fost:
Pe categorii de vârste în anul 2013, șomerii
 Informaţii și comunicaţii – creștere cu Municipiului Iași se împart astfel:
74,78%, de la 2.669 salariaţi în 2009, la
19,0% din aceștia aveau sub 25 de ani, 22,7%
4.665 în 2014;
aveau vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, 23,63%
 Activităţi de servicii administrative și
aveau între 35 și 44 ani, 14,63% aveau între 45 și
activităţi de servicii suport – creștere cu
49 ani și 20,04% aveau peste 50 de ani.
48,60%, de la 4.883 angajaţi în 2009, la
7.256 în 2014; Pe niveluri educaţionale, în 2013, 35,66% dintre
șomeri au absolvit învăţământul primar,
Distribuţia spaţială a salariaţilor în interiorul
gimnazial sau profesional, 37,55% au absolvit
Municipiului Iași evidenţiază zonele cu cea mai
învăţământul liceal sau postliceal, iar 26,79% au
intensă activitate economică, respectiv zona
absolvit o formă de învăţământ superior. Astfel,
centrală, zona de activităţi industriale din vest, și
rezultă o pondere mai mică a șomerilor absolvenţi
zona de activităţi industriale din est. Totodată,
de învăţământ superior.
distribuţia spaţială a salariaţilor evidenţiază
localizarea agenţilor economici cu cei mai mulţi Rata șomajului în Municipiul Iași era în anul 2013
angajaţi sau zonele de concentrare a agenţilor de 1,77%, fiind inferioară valorii înregistrate în
economici. anul 2012 (2,44%). Rata șomajului în Municipiul
Iași este cu mult sub cea înregistrată în Regiunea
Din punct de vedere al șomerilor, se constată o
Nord-Est (6%) și în Judeţul Iași (5,11%) în anul
scădere a numărului acestora din 2010 până în
2013.
2014, cu 57,63%, de la 4.282 șomeri în anul 2010,
la 1.814 în anul 2014, respectiv o scădere de la

107
Figura 61: Evoluţia numărului șomerilor în perioada 2010-2014

4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
4.282
2.000
1.500 3092
2598 2378
1.000 1814
500
0
2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

108
Figura 62: Distribuţia angajaţilor în Municipiul Iași, în anul 2014

Sursa: prelucrare în baza datelor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Iaș

109
Structuri pentru creșterea Activități de bază ale clusterului: activităţi de
networking și relaţii internaţionale; acces mai
competitivităţii economice
ușor la instruire; transfer de know-how; lobby;
Structuri asociative pentru creșterea
Anul înfiinţării: 2012;
competitivităţii economice – Clustere
Numărul membrilor din cluster: 23;
În vederea creșterii competitivităţii operatorilor
economici, în Zona Metropolitană Iași s-au Structura membrilor clusterului: întreprinderi mari,
realizat grupări de producători, utilizatori și/sau mijlocii, mici, microîntreprinderi, universităţi,
beneficiari, sub formă de clustere. În prezent, colegii tehnice, institute C&D, furnizori de
există 7 clustere: instruire și educaţie (cu excepţia universităţilor),
instituţii financiare, organisme publice și
1. Clusterul IMAGO MOL:
intermediari (policy makers, administraţie publică,
Sector de activitate: sănătate și știinţe medicale; asociaţii, agenţii, camere de comerţ);

Specializare în cadrul sectorului: imagistică Număr total salariaţi: 200;


medicală;
Cifra de afaceri anuală: 1.000.000 euro;
Activități de bază ale clusterului: dezvoltarea unui
Forma legală a clusterului: asociaţie înregistrată;
plan strategic de acţiune pentru sprijinirea
dezvoltării competitive a sectorului de imagistică Organizații fondatoare a clusterului: Arhipelago –
medicală în Regiunea Nord-Est companie în domeniul web publishing;

Anul înfiinţării: 2012; Principalul obiectiv al clusterului: creșterea


capacităţii inovative a economiei regionale.
Numărul membrilor din cluster: 8;
3. Clusterul EURONEST IT&C:
Structura membrilor clusterului: întreprinderi mari,
mijlocii, mici, microîntreprinderi, universităţi, Sector de activitate: informatică și tehnologia
colegii tehnice, institute C&D, furnizori de comunicaţiilor;
instruire și educaţie (cu excepţia universităţilor),
instituţii financiare, organisme publice și Specializare în cadrul sectorului: outsourcing –
intermediari (policy makers, administraţie publică, dezvoltare software, industrii creative, web-
asociaţii, agenţii, camere de comerţ); design și dezvoltare platforme web, Logo Design,
Optimizare motoare de căutare, promovare
Număr total salariaţi: 29; platforme web, marketing și soluţii e-commerce
pentru turism, distribuţie software, consultanţă,
Cifra de afaceri anuală a clusterului: 780.000 euro;
publicitate și organizare evenimente;
Forma legală a clusterului: ONG.
Activități de bază ale clusterului: activităţi de
2. Clusterul ICONIC: networking și relaţii internaţionale, acces mai
ușor la instruire, transfer de know-how, lobby;
Sector de activitate: informatică și tehnologia
comunicaţiilor; Anul înfiinţării: 2013;

Specializare în cadrul sectorului: producţie și Numărul membrilor din cluster: 21;


servicii online;

110
Structura membrilor clusterului: întreprinderi mari, Cifra de afaceri anuală: 82 milioane euro;
mijlocii, mici, microîntreprinderi, universităţi,
colegii tehnice, institute C&D, furnizori de Forma legală a clusterului: asociaţie înregistrată;
instruire și educaţie (cu excepţia universităţilor), Principalul obiectiv al clusterului: derularea
instituţii financiare, organisme publice și activităţilor de animare a acestuia în vederea
intermediari (policy makers, administraţie publică, intensificării cooperării între mebrii săi.
asociaţii, agenţii, camere de comerţ);
5. Clusterul BIORONE – sanatate, Iași
Număr total salariaţi: 447;
Sector de activitate: biotehnologii, sănătate și
Cifra de afaceri anuală: 21.600.000; știinţe medicale, microtehnologii și
Forma legală a clusterului: asociaţie înregistrată; nanotehnologii;

Organizaţii fondatoare a clusterului: companii Specializare în cadrul sectorului: bioinformatică,


producţie medicamente, farmacogenomică,
fondatoare;
terapia genelor, testare genetică, nanotehnologie,
Principalul obiectiv al clusterului: creșterea bioinginerie, servicii de sănătate și diagnostic
capacităţii inovative a economiei regionale. uman, producţia biofarmaceutice și echipamente;

4. Clusterul Asociaţia BREASLA Activități de bază ale clusterului: activităţi de


CONSTRUCTORILOR IEȘENI – networking și relaţii internaţionale; transfer de
construcţii, Iași know-how; lobby; transpunerea culturii inovaive
în economie; sprijin privind oportunităţi de
Sector de activitate: construcţii; finanţare și programe; cercetarea și dezvoltarea
Specializare în cadrul sectorului: industria resursei umane de bună calitate din regiune;
construcţiilor civile și industriale; Anul înfiinţării: 2011;
Activități de bază ale clusterului: îmbunătăţirea
Numărul membrilor din cluster: 13;
calităţii lucrărilor de construcţii efectuate în
Judeţul Iași; creșterea standardelor de calitate și Structura membrilor clusterului: întreprinderi mari,
transparenţă din domeniu; îmbunătăţirea imaginii mijlocii, mici, microîntreprinderi, universităţi,
constructorilor ieșeni în raport cu autorităţile colegii tehnice, institute C&D, furnizori de
locale și opinia publică; oferirea informaţiilor și instruire și educaţie (cu excepţia universităţilor),
soluţiilor privind oportunităţile de afaceri în instituţii financiare, organisme publice și
domeniu; dezvoltarea afacerilor companiilor intermediari (policy makers, administraţie publică,
membre în cluster și creșterea competitivităţii asociaţii, agenţii, camere de comerţ);
acestora pe plan naţional și internaţional;
Număr total salariaţi: 1.609;
Anul înfiinţării: 2013;
Cifra de afaceri anuală: 72.000.000 euro;
Numărul membrilor din cluster: 23;
Forma legală a clusterului: asociaţie
Structura membrilor clusterului: întreprinderi (neînregistrată);
mijlocii productive, întreprinderi mici mijlocii,
universităţi; Organizaţii fondatoare a clusterului: Universitate;

Principalul obiectiv al clusterului: creșterea


Număr total salariaţi: 1.845;
capacităţii inovative a economiei regionale.

111
Entităţi de inovare și transfer tehnologic  prelucrarea şi aplicarea rezultatelor
cercetării de către agenţi economici din
Conform Registrului entităţilor acreditate și
asociaţie sau din afara acesteia
autorizate provizoriu din infrastructura de
 realizarea şi utilizarea în regim de
inovare şi transfer tehnologic (2015), MECS,
microproducţie sau comercializarea
ANCSI, în Judeţul Iași nu figura nici o entitate de
modelelor experimentale, prototipurilor
inovare și transfer tehnologic înscrisă.
sau a produselor obţinute
Pe de altă parte, Centrul Tehnologic Regional
Infrastructurile de sprijin al afacerilor
Iași își asumă misiunea de a sprijini transferul
tehnologic, prin serviciile oferite. Conform Situaţiei distribuţiei pe judeţe a
Parcurilor Industriale constituite conform legii la
Obiectiv strategic: creșterea competitivităţii
data de 12.02.2016 (MDRAP), singurul parc
economice prin crearea și dezvoltarea unor
industrial înscris din Judeţul Iași era Parcul
structuri de sprijin a afacerilor, transferului
Industrial Miroslava.
tehnologic și promovării industriilor noi, creative;
Înfiinţarea de parcuri industriale sau înscrierea
Servicii oferite: servicii de închiriere spaţii birouri
unor zone industriale deja existente pe lista
pentru cercetare si transfer tehnologic; servicii de
parcurilor industriale reprezintă o oportunitate
închiriere spatii pentru aplicaţii practice firmelor
pentru atragerea de investiţii, întrucât, conform
din ramurile componente ale domeniului prioritar
Legii 186/2013 privind constituirea si functionarea
de dezvoltare al Regiunii Nord-Est și celor care
parcurilor industriale, titlul de parc industrial
sprijină ramurile componente ale domeniul
conferă administratorului și rezidenţilor parcului
prioritar de dezvoltare al Regiunii Nord-Est;
dreptul la următoarele facilităţi:
servicii de închiriere spaţii de tip laborator
specializat pentru testare; servicii de consultanţă. a) scutire de la plata taxelor percepute pentru
modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din
Dezvoltarea centrului, în special prin servicii
circuitul agricol a terenului aferent parcului
conexe de dezvoltare a afacerilor, dar și facilitând
industrial;
în mod real transferul tehnologic, atrăgând actori
din sfera universitară, CDI și din mediul privat, b) scutire de la plata impozitului pe terenuri,
reprezintă o direcţie de urmat în perioada corespunzător terenului aferent parcului
următoare. Un prim pas în acest sens, ce ar putea industrial, potrivit prevederilor art. 257 lit. l) din
fi iniţiat de către autorităţile locale, ar consta în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
acreditarea ca infrastructură de inovare și transfer modificările și completările ulterioare;
tehnologic.
c) scutire de la plata impozitului pe clădiri,
Totodată, Parcul Știinţific și Tehnologic corespunzător clădirilor care fac parte din
TEHNOPOLIS își propune să sprijine transferul infrastructura parcului industrial, în conformitate
tehnologic în domeniile tehnologia informaţiei, cu art. 250 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 571/2003,
industria audio-vizualului, bio-tehnologii și cu modificările și completările ulterioare;
industria alimentară, prin următoarele activităţi:
d) scutiri, numai cu acordul autorităţilor publice
 cercetarea ştiinţifică locale, de la plata oricăror taxe datorate
 dezvoltarea tehnologică bugetelor locale ale unităţilor administrativ-
 învăţământ teritoriale pentru eliberarea oricăror certificate de
 consultanţă tehnologică urbanism, autorizaţii de construire și/sau

112
autorizaţii de desfiinţare de construcţii pentru
terenurile și clădirile din infrastructura parcului, ce
fac parte integrantă din parcul industrial;

e) alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de


autorităţile administraţiei publice locale.

În ceea ce privește centrele și incubatoarele de


afaceri, în perioada de programare 2007-2013 s-
au accesat finanţări pentru 10 astfel de
infrastructuri27. TEHNOPOLIS oferă de asemenea
servicii destinate companiilor nou înfiinţate.

Astfel, în ceea ce privește infrastructurile de


sprijin al afacerilor din Municipiul și din Zona
Metropolitană Iași, principala provocare nu constă
în construirea de noi centre și extinderea
infrastructurii, ci de a activa și promova, întâi,
infrastructura existentă. Municipalitatea,
partener în cadrul unora dintre proietele
menţionate anterior, își poate asuma rolul de
promotor, în cadrul unei strategii mai ample de
atragere de investiţii.

27
SC SOLO SRL, SC Sorana SRL, SC Axa Plus SRL,
Centrul de afaceri Ideo, Centrul Tehnologic
Regional Iaşi, SC ENVIRO CONSTRUCT SRL, SC
JAD GROUP SRL, SC TERRAMED BABY SRL, SC
BURSA MOLDOVEI SA, SC CARTIERUL CAROL
SRL

113
au fost create, ȋn anul 2011 cele mai multe locuri
II.2.2. Motoare economice de muncă din totalul ȋnregistrat la nivelul fiecărui
și potenţial de pol de creștere.

Pentru a identifica, la nivelul anului 2011,


specializare aglomerările economice din cadrul Polului de
Creştere Iaşi ce au un avantaj comparativ la nivel
În vederea identificării competenţelor distinctive
naţional, coeficientul de localizare aferent fiecărui
din punct de vedere economic și al avantajelor
domeniu motor economic al Zonei Metropolitane
competitive ale Zonei Metropolitane Iași, a fost
Iași a fost comparat cu valoarea indicatorului
consultată analiza detaliată din cadrul Raportului
obţinută la nivelul celorlalţi poli de creştere
„Polii de creştere: faza următoare” întocmit de
pentru respectivul domeniu (ȋn situaţia ȋn care
Banca Mondială, prin care au fost identificate la
acesta se regăsea şi ȋn lista motoarelor
nivelul anului 2011 câte 30 de motoare economice
economice ale fiecărui alt pol de creştere28).
aferente fiecărui Pol de creştere.
Faptul că un anumit domeniu deţinea un avantaj
Ȋn cadrul analizei amintite anterior, pentru fiecare
comparativ ȋn anul 2011, nu constituie o bază
dintre cei şapte Poli de creştere a fost calculat
suficientă de fundamentare a unei concluzii,
coeficientul de localizare (CL) ce compară
motiv pentru care s-a procedat la replicarea
concentrarea locală a unui cod CAEN (numărul de
analizei pentru anul 2014. Ȋn vederea ȋntocmirii
angajaţi din cadrul acelui cod CAEN raportat la
acesteia a fost calculat coeficientul de localizare,
numărul total de angajaţi din zona metropolitană)
respectând aceeaşi metodologie menţionată
cu concentrarea naţională a acelui cod CAEN.
Acest indicator prezintă gradul de specializare a
unei zone într-o anumită industrie, măsurând
nivelul de concentrare economică la nivel regional.
28
Au fost selectate domeniile care au ȋnregistrat o În cazul în care un domeniu nu se regăsea între motoarele
unuia sau mai multor poli de creștere, este marcat cu ”0” în
valoare a CL mai mare decât 1 şi ȋn cadrul cărora tabelul de analiză comparativă

114
anterior pentru acele domenii ce au fost  Activități de consultanță pentru afaceri şi
identificate ca motoare economice ȋn anul 2011 la management (cod CAEN 7022): ȋn comparaţie
nivelul Zonei Metropolitane Iași. cu ceilalţi Poli de creştere, coeficientul de
localizare din ȋn Zona Metropolitană Iași a
Ȋn urma acestei analize se poate concluziona
ȋnregistrat o tendinţă de creştere ȋn perioada
faptul că Zona Metropolitană Iași are o bază
analizată și plasează Activitățile de
economică variată, stabilă din punct de vedere
consultanță pentru afaceri şi management ȋn
temporal. Aglomerările economice ce-i oferă
rândul domeniilor ce contribuie la conturarea
avantaje semnificative la nivel naţional şi
identităţii. Ȋn Iaşi este localizată compania
generează un volum important de afaceri, sunt
Iulius Management Center S.R.L, companie
ȋnregistrate pentru următoarele coduri CAEN:
ce ocupă locul patru ȋn Topul agenţilor
 Fabricarea produselor farmaceutice de bază economici în funcţie de numărul de angajaţi,
(cod CAEN 2110): prin prezenţa companiei la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014. Acest
Antibiotice S.A.- cel mai important agent economic a ȋnregistrat ȋn perioada 2011
producător de medicamente generice ce – 2014 un trend ascendent atât la nivelul
reprezintă un brand cu tradiţie de peste 60 de numărului de angajaţi (numărul acestora fiind
ani, care ocupă primul loc ȋn Topul agenţilor majorat cu 33% ȋn anul 2014 comparativ cu
economici în funcţie de cifra de afaceri şi locul anul 2011), cât şi la nivelul cifrei de afaceri
al dolea ȋn Topul agenţilor economici în (valoarea din 2014 fiind mai mare cu 146%
funcţie de numărul de angajaţi, la nivelul comparativ cu cea din anul 2011).
Municipiului Iași, în anul 2014. Ȋn perioada
analizată coeficientul de localizare aferent  Activităţi de servicii în tehnologia
acestui cod CAEN a cunoscut o majorare informaţiei (diviziunea 62): cu toate că ȋn
semnificativă de la 21,55 ȋn anul 2011 la 24,08 urma analizei coeficientul de localizare
ȋn anul 2014. Valoarea net superioară a aferent Activităţilor de realizare a software-
coeficientului de localizare ȋnregistrată la urilor (cod CAEN 6201), a Activităţilor de
nivelul acestui cod CAEN comparativ cu consultanţă în tehnologia informaţiei (cod
valorile obţinute la nivelul celorlalţi poli de CAEN 6202) precum şi a Activităţilor de
creştere, coroborată cu faptul că, domeniul management a mijloacelor de calcul (cod
face parte din sectoarele economice cu CAEN 6203) ȋnregistrat la nivelul Zonei
potenţial de specializare inteligentă din Metropolitane Iași, nu a obţinut cea mai mare
Strategia CDI 2014 – 2020 indică faptul că, valoare comparativ cu ceilalţi poli de creștere
acesta reprezintă un domeniu de identitate se poate observa totuşi, faptul că, ȋn
pentru Zona Metropolitană Iași şi propunem comparaţie cu anul 2011 când ocupa locul al
concentrarea acţiunilor strategice ȋn vederea treilea cu o valoare a CL2011 = 1,96 (primul
conservării acestui avantaj comparativ. Ȋn plus, loc fiind deţinut de Zona Metropolitană Cluj-
acesta este un domeniu ȋn cadrul căruia pot fi Napoca) ȋn anul 2014 valoarea ȋnregistrată
accesate fonduri europene pentru acţiuni de CL292014 = 2, plasează Zona Metropolitană
cercetare – dezvoltare ce pot conduce la o Iași pe locul al doilea, devansând Zona
dezvoltare durabilă a sectorului, prin Metropolitană Timişoara. Ȋn plus, la nivelul
descoperirea unor medicamente noi şi clasei Alte activităţi de servicii privind
eficiente.

29
Coeficient de localizare

115
tehnologia informaţiei (cod CAEN 6209), ȋn textile inovatoare, la dezvoltarea unui sistem
ambele perioade analizate coeficientul de de realizare a ȋmbrăcămintei personalizate ȋn
localizare a ȋnregistrat o valoare net care sunt implicaţi şi parteneri din Zona
superioară comparativ cu ceilalţi poli de Metropolitană Iași precum: Universitatea
creştere (ȋn anul 2014, ecartul dintre primul şi Tehnică Gheorghe Asachi - Facultatea de
cel de-al doilea loc la nivelul acestui domeniu Textile, Pielărie şi Management Industrial
a fost de 7,11). Având ȋn vedere faptul că precum şi ȋntreprinderile din clusterul
Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor Creative Industries Pole creionează
aparţine domeniilor de specializare coordonatele unei industrii ce poate defini
inteligentă din Strategia CDI 2014 – 2020, Zona Metropolitană Iași ca destinaţie
dezvoltarea inteligentă și durabilă a sectorului reprezentativă la nivel naţional pentru
TIC fiind susţinută și încurajată în perioada de investiţiile în domeniu, ȋn prezent deţinând
programare 2014 – 2020, precum şi din avantaje competitive medii. Ȋn plus, trebuie
prisma faptului că, acest sector face parte din amintit faptul că, ȋn Iaşi este localizată
sfera de cuprindere a industriilor creative, se compania Confecţii Integrate Moldova S.R.L.
recomandă sprijinirea şi accelerarea ce ocupă locul opt ȋn Topul agenţilor
dezvoltării sectorului IT. economici în funcţie de numărul de angajaţi,
la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014.
 Industria textilă (Fabricarea altor articole de
Analizând potenţialul de specializare inteligentă
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) –
al economiei metropolitane evaluat din
cod CAEN 1413): Deşi coeficientul de
perspectiva comparaţiei cu ceilalţi poli de creștere
localizare aferent acestui domeniu
ai României, se poate concluziona faptul că,
ȋnregistrează o uşoară scădere ȋn anul 2014 la
avantajele competitive importante sunt deţinute
nivelul Zonei Metropolitane Iași comparativ
de Zona Metropolitană Iași la nivelul industriei
cu valoarea atinsă ȋn anul 2011, acest motor
farmaceutice precum şi la nivelul serviciilor de
economic ȋşi menţine locul al doilea
consultanță. Totodată, Polul de Creştere Iaşi
comparativ cu ceilalţi poli de creștere ceea ce
deţine avantaje competitive medii ȋn domeniul
ne indică necesitatea unor acţiuni strategice
industriei textile şi ȋn sectorul IT. Trebuie
care să susţină industria textilă, domeniu
menţionat faptul că, deşi în urma analizei au fost
căruia ȋi este acordată o atenţie deosebită și
identificate şi alte sectoare la nivelul cărora
în actuala perioadă de programare. Ȋn plus,
valoarile coeficientului de localizare sunt cele mai
această activitate economică este inclusă ȋn
mari comparativ cu ceilalţi poli de creştere, aceste
sfera de cuprindere a industriilor creative,
domenii au un grad de specializare mediu sau
industrii ce au un potenţial de creștere mult
scăzut (de exemplu: sectorul Construcţiilor,
mai rapid comparativ cu restul economiei. De
Activităţile de call center, Serviciile de coafură și
asemenea, existenţa unor proiecte conturate
alte servicii de înfrumuseţare, Transporturi cu
de către Institutul Naţional de Cercetare –
taxiuri). Întrucât aceste domenii aparţin unor
Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie ce fac
sectoare ce nu conduc la creştere economică şi
referire la creşterea competitivităţii
nici nu conferă unei localităţi un avantaj
ȋntreprinderilor cu profil de textile, la
comparativ, acestea nu reprezintă direcţii de
elaborarea unor cercetări antropometrice
concentrare a unor acţiuni strategice viitoare.
pentru realizarea ergonomică a unor produse

116
Tabel 19: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2011, comparativ cu ceilalţi poli de creștere

Coeficient de localizare - anul 2011 Coeficient de


localizare ZMI < />
Nr. Motoare economice ale Zonei Cod
decât cel ȋnregistrat
crt. Metropolitane Iași CAEN 30 Z.M. Cluj - Z.M. Z.M. Z.M. Z.M.
Z.M. Iași Z.M. Braşov la nivelul unui alt
Napoca Constanţa Craiova Ploieşti Timişoara
pol de creştere

Lucrări de construcţie a clădirilor 31


1 1,54 - - - - - -
rezidenţiale şi nerezidenţiale 4120 Da
Fabricarea altor articole de
2 îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de 1,52 - - - 1,2 1,65 -
corp) 1413 Nu
5610 și
3 1,78 1,06 1,33 1,86 - - 1,06
Restaurante și servicii de catering 5621 Nu
Fabricarea de echipamente electrice
4 şi electronice pentru autovehicule şi 2932 1,78 - 1,97 - - 2,75 4,47
pentru motoare de autovehicule Nu
5 Distribuţia energiei electrice 3513 4,83 3,94 4,09 2,25 4,87 5,81 2,29 Nu
Transporturi urbane, suburbane şi
6 1,93 1,1 1,4 - 1,51 1,32 -
metropolitane de călători 4931 Da
Fabricarea produselor farmaceutice
7 21,55 - - - - - -
de bază 2110 Da
Activităţi de consultanţă pentru
8 1,74 - 1,42 - 1,15 - -
afaceri şi management 7022 Da
Lucrări de instalaţii sanitare, de
9 1,67 1,18 1,38 1,17 1,08 1,31 1,07
încălzire şi de aer condiţionat 4322 Da
Întreţinerea şi repararea
10 1,39 1,19 1,09 1,3 1,02 1,32 -
autovehiculelor 4520 Da
Activităţi de inginerie şi consultanţă
11 1,37 1,03 1,75 - - 2,56 1,25
tehnică în domeniu 7112 Nu
12 Transporturi cu taxiuri 4932 3,03 1,75 1,58 - 2,96 1,26 - Da
Activităţi de servicii în tehnologia 6201 și
13 1,96 1,37 4,94 - 1,02 - 2,03
informaţiei 6202 Nu

30
Zona Metropolitană
31
Nu se regăsește între motoarele economice ale acestui pol de creștere
117
și 6203

Lucrări de construcţii a drumurilor şi


14 1,14 - 1,37 - - - 1,25
autostrăzilor 4211 Nu
15 Activităţi de call center 8220 4,89 - - - - - - Da
16 Captarea, tratarea şi distribuţia apei 3600 1,41 - 1,55 2,59 2,01 1,6 - Nu
Baruri şi alte activităţi de servire a
17 1,59 1,04 1,36 - - - 1,22
băuturilor 5630 Da
18 Instalaţii electrice 4321 1,27 1,25 1,65 - - 1 - Nu
Servicii de coafură și alte servicii de
19 2,01 - - 1,6 1,3 - 1,48
înfrumuseţare 9602 Da
Comerţ cu amănuntul al produselor
20 farmaceutice, în magazine 4773 1,14 1,26 - 1,21 1,17 - -
specializate Nu

21 Închirierea şi subînchirierea bunurilor 6820 1,83 - 1,28 1,81 1,44 1,08 1,38
imobiliare proprii sau închiriate Da
Producţia de tuburi, ţevi, profile
22 tubulare şi accesorii pentru acestea, 2420 6,6 - - - - - -
din oţel Da
23 Colectarea deşeurilor nepericuloase 3811 1,2 - - 1,61 1,44 - - Nu
Comerţ cu autoturisme şi
24 1,82 1,7 - - - - -
autovehicule uşoare 4511 Da
Fabricarea lagărelor, angrenajelor,
25 cutiilor de viteză şi a elementelor 2815 2,41 10,37 - - - 3,34 -
mecanice de transmisie Nu
Activităţi de asistenţă medicală
26 1,59 - - - 2,65 - 1,53
specializată 8622 Nu
Comerţ cu ridicata de piese şi
27 1,69 - 2,14 - - - -
accesorii pentru autovehicule 4531 Nu
Alte activităţi de servicii privind
28 4,45 - - - - - -
tehnologia informaţiei 6209 Da
29 Alte activităţi de tipărire 1812 1,82 - 2,23 - - - - Nu
30 Activităţi de întreţinere peisagistică 8130 3,07 - - - - 4,39 - Nu

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor și metodologiei din raportul "Polii de creştere: faza următoare", Banca Mondială, 2013

118
Tabel 20: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2014, comparativ cu ceilalţi poli de creștere

Coeficient de localizare - anul 2014


Coeficient de
localizare ZMI < />
Nr. Motoare economice ale Zonei Cod
Z.M. Cluj - Z.M. Z.M. Z.M. Z.M. decât cel ȋnregistrat
crt. Metropolitane Iași CAEN Z.M. Iași Z.M. Braşov
Napoca Constanţa Craiova Ploieşti Timişoara la nivelul unui alt
pol de creştere

Lucrări de construcţie a clădirilor


1
rezidenţiale şi nerezidenţiale 4120 1,33 0,90 1,02 0,87 1,21 0,84 0,77 Da
Fabricarea altor articole de
2 îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de
corp) 1413 1,40 0,09 0,46 0,20 1,15 2,33 0,53 Nu
5610 și
3
Restaurante și servicii de catering 5621 1,75 0,93 1,44 1,93 0,86 0,71 1,03 Nu
Fabricarea de echipamente electrice
4 şi electronice pentru autovehicule şi 2932
pentru motoare de autovehicule 0,59 6,81 0,02 0,00 0,31 0,66 3,37 Nu
5 Distribuţia energiei electrice* 3513 0,00 0,00 4,90 2,11 5,08 7,88 2,02 Nu
Transporturi urbane, suburbane şi
6
metropolitane de călători 4931 0,16 1,02 1,44 1,07 1,53 1,49 0,77 Nu
Fabricarea produselor farmaceutice
7
de bază 2110 24,08 0,03 0,04 0,00 0,00 0,22 1,59 Da
Activităţi de consultanţă pentru
8
afaceri şi management 7022 2,05 0,74 1,58 0,51 0,67 0,48 0,81 Da
Lucrări de instalaţii sanitare, de
9
încălzire şi de aer condiţionat 4322 1,96 1,16 1,30 1,16 0,78 1,56 1,16 Da
Întreţinerea şi repararea
10
autovehiculelor 4520 1,04 0,83 1,10 1,52 1,02 1,10 0,80 Nu
Activităţi de inginerie şi consultanţă
11
tehnică în domeniu 7112 1,32 0,94 2,81 0,60 0,68 3,14 1,10 Nu
12 Transporturi cu taxiuri 4932 3,33 1,25 2,07 1,88 3,30 1,16 0,67 Da
6201 și
Activităţi de servicii în tehnologia
13 6202 și 2,00 1,45 5,44 0,18 0,82 0,57 1,52
informaţiei
6203 Nu
Lucrări de construcţii a drumurilor şi
14
autostrăzilor 4211 0,94 0,53 1,75 1,07 0,95 0,18 0,93 Nu
15 Activităţi de call center 8220 7,03 2,05 3,00 0,02 0,34 0,10 0,99 Da
16 Captarea, tratarea şi distribuţia apei 3600 1,42 0,98 1,60 2,56 1,62 1,85 0,73 Nu
17 Baruri şi alte activităţi de servire a 5630 1,38 0,80 1,51 1,53 0,96 0,23 1,35 Nu
119
băuturilor
18 Instalaţii electrice 4321 1,10 1,08 2,20 1,21 0,76 0,79 0,94 Nu
Servicii de coafură și alte servicii de
19
înfrumuseţare 9602 1,83 0,67 1,08 1,57 1,40 0,87 1,48 Da
Comerţ cu amănuntul al produselor
20 farmaceutice, în magazine 4773
specializate 0,96 1,27 0,54 1,30 1,53 0,95 0,48 Nu
Închirierea şi subînchirierea bunurilor
21 6820
imobiliare proprii sau închiriate 1,34 0,82 1,05 1,79 1,46 0,97 1,20 Nu
Producţia de tuburi, ţevi, profile
22 tubulare şi accesorii pentru acestea, 2420
din oţel 3,98 0,01 0,00 0,20 0,00 0,09 0,00 Da
23 Colectarea deşeurilor nepericuloase 3811 1,21 0,84 0,85 2,66 1,62 0,58 0,67 Nu
Comerţ cu autoturisme şi
24
autovehicule uşoare 4511 1,46 1,01 1,66 0,70 0,98 1,12 0,94 Nu
Fabricarea lagărelor, angrenajelor,
25 cutiilor de viteză şi a elementelor 2815
mecanice de transmisie 2,32 10,39 0,20 0,08 0,00 3,48 0,00 Nu
Activităţi de asistenţă medicală
26
specializată 8622 1,44 1,61 0,95 0,82 1,93 1,09 1,39 Nu
Comerţ cu ridicata de piese şi
27
accesorii pentru autovehicule 4531 1,71 0,98 2,09 0,34 1,23 0,47 1,06 Nu
Alte activităţi de servicii privind
28
tehnologia informaţiei 6209 8,36 0,46 1,25 0,36 1,22 0,57 0,89 Da
29 Alte activităţi de tipărire 1812 2,10 0,49 2,30 0,83 0,75 0,46 0,67 Nu
30 Activităţi de întreţinere peisagistică 8130 3,33 0,52 0,43 1,55 0,00 5,20 0,63 Nu

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

120
evidenţiază Activităţi ale agenţiilor de publicitate
II.2.3. Industrii culturale și (cod C.A.E.N. 7311) ce înregistrează 5.652 firme
creative active la nivel naţional, urmat de codurile
aferente activităţii de Servicii IT 34 , acestea
cumulând un sfert din numărul firmelor active în
Sectorul industriilor culturale și
sectorul creativ și cultural (24,64%)35. Sectoarele
creative care au o contribuţie mai mare decât un prag
convenţional de 1% ca pondere în totalul
La nivelul României, sectorul industriilor culturale
sectorului cultural și creativ înregistrează un total
și creative este corelat cu modul de clasificare al
de 22 coduri C.A.E.N. Însumate, acestea
activităţilor la nivel naţional, respectiv cu
reprezintă 92,60% din totalul numărului de firme
nomenclatorul din Clasificarea Activităţilor din
active din sectorul cultural și creativ și 6,62% din
Economia Naţională (C.A.E.N). În acest sens,
totalul firmelor din România, în anul 201436. Atât
conform clasificării C.A.E.N. în vigoare, industriile
în funcţie de gradul de ocupare precum și al cifrei
creative din România cuprind 4532. de activităţi
de afaceri înregistrate în 2014, aceste sub-
economice, dintre care 5 sunt din sectorul IT.

Dintre acestea, 4 sub-sectoare concentrează


aproape jumătate (48,67%)33 din totalul firmelor
active în sectorul cultural și creativ. Se
34
Sub-clasa 62 = 6201+6202+6209
35
Institutul Naţional pentru Cercetare și Formare Culturală
(2015), Sectoare Culturalele Culturale și Creative din
România. Importanţa Economică și Contextul Competitiv,
32
Studiu ADR Centru - Sectorul IT și industriile creative – Editura PRO Universitară, București
36
domenii de excelenţă ale Regiunii Centru Grafic 4. Ierarhia codurilor CAEN de SCC în funcţie de
33
Institutul Naţional pentru Cercetare și Formare Culturală numărul de firme active (2014) - Institutul Naţional pentru
(2015), Culturalele Culturale și Creative din România. Cercetare și Formare Culturală (2015), Sectoare Culturalele
Importanţa Economică și Contextul Competitiv, Editura PRO Culturale și Creative din România. Importanţa Economică și
Universitară, București Contextul Competitiv, Editura PRO Universitară, București

121
sectoare se află în topul clasificării sub- ordine crescătoare, de judeţele Constanţa, Ilfov,
sectoarelor industriilor creative, urmate de Alte Brașov, Timiș, Cluj și Municipiul București.
activităţi de tipărire (cod C.A.E.N. 1812) și
Activităţi de arhitectură (cod C.A.E.N. 7111). Din perspectivă microeconomică, industriile
creative din Zona Metropolitană Iași cuprind
Figura 63: Top 5 sub-sectoare creative și culturale la nivel actori din mediul privat având ca domenii de
naţional
activitate publicitatea, media, design, modă, IT,
35,00 arhitectura, muzică, video, precum și instituţii
29,90
30,00 publice precum muzeele, bibliotecile și arhivele,
25,90
25,00 arte scenice (teatru, dans, etc.) sau mass-media.
20,00 17,10 În anul 2014 în Zona Metropolitană Iași erau
14,40 14,2
13,50
15,00
11,1 10,90
înscrise 41 sub-sectoare din domeniul industriilor
10,00 8,109 7,40 creative, dintre care 40 coduri CAEN active în
4,10 5,20 Municipiul Iași și numai 19 în zona metropolitană.
5,00 3,30 2,9
De asemenea, se remarcă faptul că o pondere de
-
95% din firmele active în industrii creative din ZMI
7311 - Activităţi ale agenţiilor de

6202 - Activităţi de consultanţă în


1812 - Alte activităţi de tipărire

7111 - Activităţi de arhitectură

sunt localizate în Municipiul Iași.


tehnologia informaţiei

Pentru a sublinia performanţa industriilor creative


publicitate

la nivel metropolitan (număr firme, număr


angajaţi și cifră de afaceri), s-au analizat
ponderea și dinamica sub-sectoarelor din acest
domeniu în perioada 2010-2014.

Astfel, analiza dinamicii sectorului cultural și


Pondere nr. firme Pondere ocupare creativ din ZMI indică o stagnare a numărului
Pondere cifră de afaceri firmelor, cu toate că cifra de afaceri și numărul de
angajaţi au înregistrat creșteri de peste 50% în
Sursa - Institutul Național pentru Cercetare și Formare intervalul 2010-2014. Acest fapt poate indica o
Culturală (2015), Sectoare Culturalele Culturale și Creative din consolidare a sectorului în perioada post-criză din
România. Importanța Economică și Contextul Competitiv,
România, respectiv dezvoltarea activităţilor și
Editura PRO Universitară, București
companiilor deja existente, mai degrabă decât
Din perspectivă teritorială, sectoarele culturale și iniţierea de noi activităţi și înfiinţarea de noi
creative se remarcă printr-un grad mare de companii.
concentrare. Analizând primele 20 de judeţe din
În funcţie de numărul de firme, sub-sectorul
perspectiva numărului de firme active, a cifrei de
Activităţi de realizare a software-ului la comandă
afaceri și a ocupării în domeniu, se observă că
este liderul clasamentului, înregistrând 259 de
acestea concentrează peste 86% din totalul
firme active la nivelul ZMI (22% din numărul total
industriilor creative, pe toate cele trei criterii.
Judeţul Iași ocupă poziţia 737, fiind surclasat, în

pentru Cercetare și Formare Culturală (2015), Sectoare


Culturalele Culturale și Creative din România. Importanţa
37
Tabel8. Ponderea judeţelor în economia naţională, Economică și Contextul Competitiv, Editura PRO
sectoare culturale și creative (2014) - Institutul Naţional Universitară, București

122
de firme active în top 10 sub-sectoare creative și numărului de firme active în sectorul cultural și
culturale). creativ din Zona Metropolitană Iași.

Însumate, codurile CAEN din top 10 sub-sectoare


creative și culturale reprezintă 75% din totalul

: Dinamica numărului firmelor active din sectorul creativ și cultural (2009-2014)

Sectorul cultural și 2010 2011 2012 2013 2014 Dinamica


creativ în ZMI (%)
Nr. Firme 1,173 1,173 1,173 1,173 1,171 0%

Nr. Angajaţi 3,353 3,856 4,152 4,644 5,295 58%

Cifra de afaceri 451,355,846 451,355,846 539,614,137 599,424,035 696,592,173 69%


Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design

Figura 64: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din În funcţie de numărul de angajaţi, topul sub-
punct de vedere al numărului de firme din Zona
sectoarelor industriilor creative se modifică
Metropolitană Iași în 2014
parţial, Activităţi de realizare a software-lui la
comandă ocupând din nou prima poziţie în
clasament, înregistrând 37% din totalul numărului
259
de angajaţi în industriile creative din ZMI. Dacă
7311 - Activităţi ale
143
însumăm codurile aferente domeniului IT (6201,
agenţiilor de publicitate
6202, 6209), se observă că acestea însumează
7111 - Activităţi de 3,205 angajaţi (61% din totalul angajaţilor în
128
arhitectură
industriile creative din ZMI).
86
Cu toate că numărul de firme a rămas constant în
1812 - Alte activităţi de
56 perioada 2010-2014, numărul de angajaţi a variat.
tipărire n.c.a
Astfel, codurile CAEN din domeniul IT (calculate
52 în ansamblu) concentrau în 2014 cele mai multe
5811 - Activităţi de editare locuri de muncă, comparativ cu celelalte sectoare
45
a cărţilor din top 10. La nivelul sub-domeniilor, Alte
7410 - Activităţi de design activităţi de tipărire n.c.a (cod CAEN 1812) a
41
specializat înregistrat o creștere de peste 130% a numărului
7420 - Activităţi de angajaţi, urmat de Activităţi de realizare a
35
fotografice
software-ului la comandă (118%). Este de
33 remarcat că în restul sub-sectoarelor s-au
înregistrat creșteri de sub 25% ale numărului de
- 200 400
angajaţi. Domeniile unde numărul de angajaţi a
scăzut în intervalul 2010-2014 sunt Activități de
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date consultanță în IT, Activități ale agențiilor de
Listă Firme 2014, BORG Design publicitate și Activități de arhitectură.

123
Figura 65: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din Figura 66: Dinamica numărului de angajaţi din top 10 sub-
punct de vedere al numărului de angajaţi din Zona sectoarele creative și culturale din Zona Metropolitană Iași
Metropolitană Iași în 2014 în 2010-2014

6201 - Activităţi de 160%


realizare a software-ului
1.935
la comandă (software 137%
140%
orientat către client)

118%
6209 - Alte activităţi de 120%
servicii privind 1.037
tehnologia informaţiei 100%

80%
1812 - Alte activităţi de
470
tipărire n.c.a
60%

6202 - Activităţi de
40%
consultanţă în 233
tehnologia informaţiei 22% 22% 22% 20%
20%
6%
5829 - Activităţi de
editare a altor produse 231 0%

5829 - Activități de editare a altor produse software

6202 - Activități de consultanță în tehnologia informației


5811 - Activități de editare a cărților
-1%

6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației


1812 - Alte activități de tipărire n.c.a
software
7311 - Activități ale agențiilor de publicitate

7111 - Activități de arhitectură


-5%
-20% -13%

7111 - Activităţi de
203 -40%
arhitectură

5811 - Activităţi de
202
editare a cărţilor

4762 - Comerţ cu
amănuntul al ziarelor și
152
articolelor de papetărie,
în magazine specializate

7311 - Activităţi ale


148
agenţiilor de publicitate

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date


4761 - Comerţ cu Listă Firme 2014, BORG Design
amănuntul al cărţilor, în 103
magazine specializate În ceea ce privește cifra de afaceri generată de
industriile creative din ZMI, se remarcă domeniul
- 500 1.0001.5002.0002.500
tehnologiei informaţiei, atât în subclasa 62 CAEN,
prin activităţi de realizare software-ului, servicii și
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date
consultanţă, cât și în subclasa 58 CAEN, prin
Listă Firme 2014, BORG Design
activităţi de editare produse software. În perioada
2010-2014 numai sub-domeniul Activităţi de

124
realizare a software-lui la comandă a înregistrat o editare muzică (subclasa 59), Învăţământ în
creștere reprezentativă a cifrei de afaceri (191%) domeniul cultural (cod CAEN 8552), și Activităţi
și a numărului de angajaţi (118%), comparativ cu de design specializat (cod CAEN 7410) au
celelalte industrii creative din ZMI, activităţile de înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri de până la
servicii (cod CAEN 6209) și activităţile de editare 51%, în timp ce numărul angajaţilor a crescut cu
produse software (cod CAEN 6202) înregistrând până la 35%.
creșteri cu numai 37%, respectiv 65% ale cifrei de
Figura 68: Dinamica cifrei de afaceri a sub-sectoarelor
afaceri și creșteri sub 20% ale numărului de creative și culturale din top 10 al cifrei de afaceri din Zona
angajaţi. Activităţile de editare a produselor Metropolitană Iași în 2010-2014
software au înregistrat cele mai mici creșteri, cu
numai 20% a cifrei de afaceri și 6% a numărului de 250%
angajaţi.
191%
200% 178%
Figura 67: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din
punct de vedere al cifrei de afaceri din Zona Metropolitană 150%
Iași în 2014
100% 77%

41% 47%
50% 37%
24% 20%
239.740.234 11% 9%
6209 - Alte activităţi de 0%

5829 - Activităţi de editare a altor produse software

5811 - Activităţi de editare a cărţilor

1812 - Alte activităţi de tipărire n.c.a


servicii privind tehnologia
7311 - Activităţi ale agenţiilor de publicitate

104.874.692 7111 - Activităţi de arhitectură


informaţiei
1812 - Alte activităţi de
83.474.287
tipărire n.c.a
6202 - Activităţi de
consultanţă în tehnologia 38.434.243
informaţiei

34.461.290

5811 - Activităţi de editare


33.893.075
a cărţilor

5829 - Activităţi de editare


33.208.167
a altor produse software

28.189.408

7111 - Activităţi de
21.213.887
arhitectură
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date
7311 - Activităţi ale Listă Firme 2014, BORG Design
17.977.497
agenţiilor de publicitate

- 200.000.000 Resurse creative

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date Domeniul tehnologiei informaţiei
Listă Firme 2014, BORG Design
Activităţile de realizare a software-lui la
Pe de altă parte, sub-domeniile Activităţi de comandă (cod CAEN 6201) reprezintă cel mai
realizare a înregistrărilor audio și activităţi de performant sub-sector din punct de vedere al
producţie cinematografică, video și de programe numărului de firme, al numărului de angajaţi și al
de televiziune, înregistrări audio și activităţi de cifrei de afaceri, păstrându-și poziţia 1 în top 10

125
sub-sectoare creative și culturale din ZMI în industriilor creative din ZMI în 2014, atât din
perioada 2010-2014. Cu toate că numărul de punct de vedere al cifrei de afaceri cât și al
firme a fost constant în intervalul analizat, numărului de angajaţi. În perioada 2010-2014
numărul de angajaţi și cifra de afaceri au fost mult acesta a înregistrat cea mai mare creștere din
mai dinamice, înregistrând creșteri de 116%, punct de vedere al numărului de angajaţi
respectiv 190%. Trebuie menţionat că acest sub- comparativ cu restul sub-sectoarelor din
sector este deosebit de relevant și la nivel industriile creative din ZMI (137%). Cu toate
naţional, înregistrând valori peste media acestea, cifra de afaceri a crescut cu numai 37%.
europeană în ceea ce privește ponderea pe care o Din punct de vedere al numărului de firme, sub
deţine în sectorul cultural și creativ, cât și din sectorul a înregistrat o creștere sub 50% la nivelul
perspectiva ritmului alert de creștere. În top 10 ZMI, însă este reprezentativ la nivelul Judeţului
judeţe ca pondere în acest sub-sector (2014) din Iași38.
punct de vedere al numărului de firme, al ocupării
și al cifrei de afaceri, Iașul se află pe locul 4, Cu toate că sub-domeniul Activităţi ale agenţiilor
poziţia 3 fiind ocupată de Timiș, poziţia 2 de Cluj de publicitate (cod CAEN 7311) s-a aflat la finalul
și poziţia 1 de Municipiul București. topului din 2014, din punct de vedere al dinamicii
cifrei de afaceri și al numărului de angajaţi în
Printre cele 10 cele mai performante sub-sectoare perioada 2010-2014 acesta s-a clasat pe locul trei,
creative și culturale din ZMI în anul 2014 se cu o creștere de 37% a numărului de angajaţi și
remarcă încă două sub-sectoare din domeniul IT: 77% a cifrei de afaceri.
Alte activităţi de servicii privind tehnologia
informaţiei (cod CAEN 6209 - locul 2 în Cele două sub-sectoare ce au înregistrat
clasament din punct de vedere al cifrei de afaceri performanţe semnificative în ZMI în intervalul
și al ocupării) și Activităţi de consultanţă în 2010-2014 au ca principale activităţi tipărirea
tehnologia informaţiei (cod CAEN 6202 – locul 4 revistelor și a publicaţiilor periodice, a produselor
în clasament din punct de vedere al cifrei de de papetărie personalizate, tipărirea reclamelor
afaceri și locul 5 în clasament din punct de vedere sau a altor produse comerciale precum și
al ocupării). În ceea ce privește numărul de firme, furnizarea unei game complete de servicii de
cele două sub-sectoare se află la mijlocul publicitate și promovare prin campanii publicitare
clasamentului (între 51-81 firme active). la radio, ziare, televiziune sau alte mijloace media,
precum și proiectarea structurilor de afișare a
Astfel, valorile înregistrate de sub-domeniile IT în site-urilor.
topul sub-sectoarelor culturale și creative din ZMI
pe cele 3 criterii de performanţă, precum și Arhitectura
înscrierea Activităţilor de servicii în tehnologia Sub-sectorul Activităţi de arhitectură (cod CAEN
informaţiei (diviziunea 62) între motoarele 7111) este un pilon de bază al sectorului creativ și
economice ale Municipiului Iași și ale ZMI (Cap. cultural. Din punct de vedere al dinamicii în
II.2.2. Motoare economice și potenţial de perioada 2010-2014 la nivelul ZMI, cifra de afaceri
specializare), indică potenţialul de creștere a a crescut cu 21%, iar numărul angajaţilor a scăzut
domeniului tehnologiei informaţiei și de a deveni cu 1%. Creșterea nu foarte mare a acestui sub-
o marcă a economiei ieșene în următorii ani.

Design de comunicare și de branding digital

Sub-domeniul Alte activităţi de tipărire n.c.a (cod


38
CAEN 1812) s-a clasat pe poziţia trei în top 10 al Judeţul Iași se înscrie în top 10 judeţe la nivel naţional în
acest sub-sector datorită densităţii mari de firme.

126
sector în cadrul ZMI se justifică prin criza Industria Modei
economică de la nivel naţional, ce a afectat
puternic piaţa imobiliară. Sub-sectorul Activităţi de design specializat (cod
CAEN 7410) include designul de modă legat de
În cadrul Ordinului Arhitecţilor din Iași sunt textile, îmbrăcăminte, bijuterii sau decoraţiuni
înregistraţi peste 350 de membri, majoritatea interioare, servicii ale designerilor graficieni etc.
arhitecţilor provenind din Facultatea de Chiar dacă nu se află în top 10 industrii creative la
Arhitectură din cadrul Universităţii Gheorghe nivelul ZMI, domeniul este reprezentativ pentru
Asachi Iași. Datorită crizei economice aproximativ Municipiul Iași. În perioada 2010-2014 cifra de
20% din arhitecţi nu au mai profesat în domeniu39, afaceri a scăzut cu 2%, și paradoxal numărul
calitatea fondului construit având de suferit din angajaţilor a crescut cu 2%.
această cauză.
Cea mai reprezentativă industrie pentru Iași și
Arhitecţii și specialiștii din domenii conexe ZMI este industria modei, susţinută de branduri
formează o comunitate importantă pentru locale recunoscute naţional și internaţional.
revitalizarea orașului, arătând un interes crescut
pentru îmbunătăţirea imaginii urbane, precum și Industria textilă și a îmbrăcămintei este o ramură
pentru valorificarea sau îmbunătăţirea arhitecturii tradiţională a economiei ieșene. Încă de la
începutul procesului de dezindustrializare, s-au
din perioada comunistă, exemple de succes în
acest sens fiind festivalurile stradale ARKA, făcut eforturi pentru relocarea și dezvoltarea
organizat de Asociaţia Studenţilor Arhitecţi din ramurii textile în sectorul industriilor creative. În
prezent, industria textilă a devenit competitivă și
Iași (ASAI) în cadrul căruia au loc workshop-uri de
scenografie, fotografie, conferinţe, piese de profitabilă datorită colaborărilor și parteneriatelor
teatru și petreceri, și Street Delivery, ce dintre designeri și companiile cu tradiţie textilă
urmărește reinventarea și întărirea rolului sau companiile tinere, dezvoltându-se măsuri ce
structural pe care spaţiul public îl joacă în viaţa susţin și încurajează noi concepte de design. Din
locuitorilor orașului. Acesta din urmă, organizat 1996, de la primul Festival de Fashion și până în
de Ordinul Arhitecţilor, oferă posibilitatea prezent, a fost organizată Săptămâna Modei
organizaţiilor nonguvernamentale, Românești/ Românian Fashion Week de-a lungul
profesioniștilor și artiștilor independenţi de a a 12 ediţii, a fost iniţiată organizaţia FIT ce susţine
interacţiona, și totodată de a implica cetăţenii în tinerii designeri, sau proiectul Organza (schimbul
reinventarea spaţiilor urbane. Renovarea Băii de bune practici în domeniile creative).
turcești și convertirea în “district al artei”, sau
organizarea evenimentelor în aer liber din cadrul
festivalului FIE se numără printre modelele
dezvoltate de arhitecţii din Iași ce ar trebui
susţinute și promovate.

39
Institutul Naţional pentru Cercetare și Formare Culturală
(2015), Sectoare Culturalele Culturale și Creative din
România. Importanţa Economică și Contextul Competitiv,
Editura PRO Universitară, București

127
Mediul universitar și forţa de muncă Pristina (Kosovo), Skopje (Macedonia) și Tirana
(Albania). Deși plasate pe un loc secund în
Forţa de muncă din sectoarele industriale și economia ţării, aceste orașe mizează pe cultură
creative provine în principal de la Academia de ca fiind o soluţie pentru a crește vizibilitatea și
Arte Plastice, Universitatea Tehnică, sau
competitivitatea.
Facultatea de Arhitectură, acestea oferind studii
în design, artă sau arhitectură. Pe de altă parte, Totodată, dezvoltarea industriilor culturale și
industriile culturale și creative atrag și absolvenţii creative reprezintă teme actuale pentru
facultăţilor de IT pasionaţi de publicitate, parteneriate internaţionale, fiind sprijinite la nivel
marketing, design digital sau web design. De european, naţional și internaţional.
exemplu, Grapefruit este una dintre companiile
care utilizează două profiluri diferite, creative și Structuri suport și poli de competitivitate
tehnice, printre care: consultanţi de afaceri și de Întrucât Politica polilor de creștere din România a
marketing, ingineri software, copywriteri avut în vedere consolidarea economiei regionale
audio/video, producători de social media sau prin dezvoltarea polilor ca teritorii competitive,
experţi financiari. fiecărui pol de creștere i-a fost definit prin PID un
Oferta educaţională joacă un rol foarte important profil economic specific, cu domenii în care s-a
încurajat stimularea mediului de afaceri și
în construirea forţei de muncă calificată pentru
sectoarele culturale și creative. Astfel, în calitate utilizarea mecanismelor de finanţare. În acest
de centru universitar dezvoltat, cu o ofertă context, polului de creștere Iași i-a fost atribuită
educaţională orientată către industriile culturale specializarea în IT și industrii noi/creative.
și creative, Municipiul Iași concentrează o Analiza dezvoltării economiei locale în perioada
comunitate studenţească numeroasă, cu de programare aferentă PID arată că ZMI nu a
potenţial de a răspunde cererii pieţei forţei de reușit să implementeze proiecte în sectoarele
muncă, dar și de a sprijini dezvoltarea instituţiilor economice competitive definite. Astfel, Iași este
culturale ca spaţii de creare a ideilor noi, unul dintre cei trei poli de creștere (alături de
inovatoare. Constanţa și Brașov) care nu a accesat POS CCE
pentru dezvoltarea vreunei infrastructuri de
Mediul asociativ
sprijin sau constituirea vreunui pol de
În sectorul creativ și cultural activează și o serie de competitivitate (cluster etc.), în vederea
asociaţii non-guvernamentale, care sprijină dezvoltării economiei metropolitane în domeniile
apropierea industriilor culturale și creative de de competitivitate. Totuși, având în vedere că în
comunitate sau dezvoltarea de proiecte civice. De Municipiul Iași cele 5 sub-sectoare din domeniul
exemplu, Asociaţia Industriilor Creative și industriilor culturale și creative reprezentative la
Asociaţia The Grape, au ca scop promovarea nivel naţional () sunt nu numai prezente, ci într-o
dezvoltarea sectorului cultural independent prin creștere accelerată, precum și având în vedere
organizarea de evenimente și activităţi de diversitatea resurselor creative existente la nivel
consultanţă pentru start-up-uri. local, dezvoltarea unui pol de competitivitate în
acest sens reprezintă o prioritate pentru
Cooperare internaţională dezvoltarea economico – socială a Zonei
Municipiul Iași face parte dintr-o reţea sud-est Metropolitane Iași în actuala perioadă de
europeană a "orașelor creative" alături de orașele programare.
Plovdiv (Bulgaria), Split (Croaţia), Novi Sad și
Belgrad (Serbia-Muntenegru), Tuzla (Bosnia),

128
relaxante sau pentru produsele
II.2.4. Turism individuale). Atât concentrarea de resurse
ecumenice din Municipiul Iași precum și
Zona Metropolitană Iași în contextul potenţialul dezvoltării turismului rural în
tendinţelor europene în domeniul Zona Metropolitană Iași oferă
turismului oportunitatea de dezvoltarea a unor
servicii și activităţi turistice ce pot
Comisia Europeană 40 subliniază faptul că satisface cerea acestei categorii de vârstă.
societatea este într-o schimbare continuă, iar  creșterea preocupărilor pentru sănătate
tendinţele economice, sociale, sau cele legate de (creșterea cererii pentru vacanţe active
stilul de viaţă, au un impact major asupra sau pentru staţiunile balneare și centrele
turismului. Așadar, factorii care au impact major de fitness). Izvoarele cu ape minerale,
asupra turismului european și principalele zona din partea de nord deja dezvoltată
consecințe ale acestora sunt: cu activităţi de agrement și potenţialul
părţii sudice pentru dezvoltarea unei zone
 evoluția demografică – numărul
recreere dinamice și complexe care să
persoanelor în vârstă, ce vor avea venituri
valorifice relieful și potenţialul natural au
disponibile mai mari decăt în trecut va
capacitatea de a susţine acest tip de
crește foarte rapid (creșterea cererii
turism activ.
pentru calitate, comodităţi și securitate,
 educație (creșterea vacanţelor în care
transport facil, dotări de agrement mai
arta, cultura și istoria joacă un rol mult
mai important, inclusiv în realizarea de
vacanţe educaţionale și spirituale).
Cunoscută drept “Capitală Culturală a
40 Moldovei”, ZMI se poate adapta cu
Megatendințe ale turismului în Europa pentru
anul 2005 și după ușurinţă acestor nevoi prin diversificarea,

129
modernizarea sau reinterpretarea nivel naţional. Deşi nu poate concura direct cu
activităţilor actuale din domeniile polii de creştere cu profil turistic cum ar fi Braşov
educaţiei și culturii. sau Constanţa, Iaşul este comparabil mai degrabă
 experiența călătorilor (atitudine tot mai cu Timişoara şi Cluj. Toate cele trei municipii
critică cu privire la calitate și la raportul reprezintă poli de dezvoltare de interes
calitate-preţ). Creșterea dramatică din supraregional, cu o economie diversificată în care
ultimii ani a platformelor de socializare a turismul nu reprezintă principalul atuu, dar
fost simţită din ce în ce mai mult și în facilitează semnificativ dezvoltarea economiei
sectorul turistic. Recomandările online ale locale.
liderilor de opinie pe cele mai populare
Figura 69: Numărul sosirilor în Iaşi, Cluji şi Timişoara în
platforme de social media din Europa, intervalul 2007-2015
folosite pentru promovarea turismului,
precum Facebook, Twitter, Youtube sau 350000
Tripadvisor vor depăși semnificativ pe
viitor orice alte instrumente de marketing.
300000
Din acest punct de vedere, Municipiul Iași
precum și zona sa metropolitană trebuie
să își valorifice resursele prin servicii de 250000
înaltă calitate.
 tehnologia informației (diversificarea 200000
metodelor de prezentare vizuală pentru
turism și utilizarea internetului pentru
150000
informare și pentru achiziţionarea de
produse și servicii turistice). Creșterea
numărului utilizatorilor de internet a 100000

influenţat din ce în ce mai mult și procesul


decizional referitor la alegerea unei 50000
destinaţii turistice și a structurilor de
cazare la destinaţia respectivă. Așadar,
0
firmele prestatoare de servicii , precum și Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
organizaţiile care au ca scop 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
îmbunătăţirea turismului în Zona 95060 MUNICIPIUL IASI
Metropolitană Iași trebuie să își adapteze 54975 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
oferta având în vedere social media ca
155243 MUNICIPIUL TIMISOARA
modalitate de comunicare și promovare
 transportul (aglomeraţii rutiere în vârf de
Sursa: Baza de date INS TEMPO
sezon, scăderea importanţei călătoriilor
cu autocarul, utilizarea trenurilor rapide
pentru distanţe medii.
Figura 70: Numărul înnoptărilor în Iaşi, Cluji şi Timişoara în
Performanţa turistică a Municpiului Iaşi intervalul 2007-2015

şi a Zonei Metropolitane Iași


Municipiul Iași şi zona sa metropolitană
reprezintă o importantă destinaţie turistică la

130
700000 Conform datelor oferite de Institutul Naţional de
Statistică, Municipiul Iași deţine 5942 de unităţi
600000 care oferă 3524 de locuri de cazare, cea mai mare
parte din acestea fiind în hoteluri. În comparaţie
500000
cu Cluj (4957 locuri) sau Timişoara (5277 locuri)
oferta de cazare este mult mai scăzută.
400000 Figura 71: Ponderea locurilor de cazare în funcţie de
tipologie pentru Municipiul Iași (2015)
300000

528
200000
80
100000 126

90
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

95060 MUNICIPIUL IASI 2700


155243 MUNICIPIUL TIMISOARA
54975 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA Hoteluri Hosteluri
Moteluri Vile turistice
Sursa: Baza de date INS TEMPO Pensiuni turistice

Profilul turistic al acestor 3 poli este similar, fiind


Sursa: Baza de date INS TEMPO
bazat în cea mai mare măsură turismul de afaceri
și cel de cultural41. Astfel, chiar dacă la nivelul Municipiul Iași reprezintă principala destinaţie
sosirilor înregistrate în intervalul 2007-2015
turistică la nivelul Regiunii Nord-Est cât şi la
Municipiul Iași este subclasat de Cluj şi Timişoara,
nivelul judeţului. Astfel peste 24% din totalul
acesta prezintă cea mai mare creştere (55%). În sosirilor în unităţile de cazare turistice sunt
ceea ce priveşte numărul de înnoptări municipiul
înregistrate în Municipiul Iași. Chiar dacă Iaşul
Cluj prezintă cea mai ridicată valoare din cele trei,
reprezintă principalul oraş turistic el este
fiind urmat de municipiul Timişoara care are cea subclasat ca şi atractivitate turistică de aşezările
mai mare creştere procentuală în intervalul 2007- cu profil turistic care conturează împreună
2015. Toate cele trei municipii au înregistrat o
regiunea etnografică a Bucovinei43 (Vatra Dornei,
scădere ridicată a numărului de turişti în perioada Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului,
de recesiune (2009-2011). Voroneţ etc.).

42
Autoritatea Naţională pentru Turism ia menţionează 83
de unităţi de cazare.
41 43
În cazul Iaşului turismul cultural este orientat cu precădere Zona Bucovinei deţine şi unul din cele 5 grupări de situri
către culte Unesco de pe teritoriul României.

131
Figura 72: Ponderea numărului de sosiri ale turiştilor în Iaşi Tabel 22: Numărul înnoptărilor în anul 2015 la nivel de
din totalul Regiunii Nord-Est (2015) UAT

UAT Înnoptări 2015

MUNICIPIUL IAŞI 410089


24%
Municipiul
Iaşi LETCANI 5108

VALEA LUPULUI 1947


76% Alte aşezări
din Regiune REDIU 1616

POPRICANI 1402

HOLBOCA 965
Sursa: Baza de date INS TEMPO
BÂRNOVA 715
Datorită aeroportului, Iaşul se profilează şi ca o
poartă către această zonă turistică reprezentativă TOMESTI 542
la nivel naţional.
VICTORIA 199
La nivelul zonei metropolitane numărul sosirilor
dar şi a înnoptărilor este unul foarte scăzut ARONEANU 182
comparativ cu Municipiul Iași. Doar comunele SCHITU DUCA 30
Leţcani, Valea Lupului şi Rediu reuşesc să atragă
peste 1000 de turişti pe an mizând elementele de MIROSLAVA 0 (2391 în 2014)
cadru natural (inclusiv situri Natura 2000) sau pe
patrimoniul monahal. Sursa: Baza de date INS TEMPO

Tabel 21: Numărul sosirilor în anul 2015 la nivel de UAT


Datele de la INS prezintă însă o anomalie în ceea
UAT Sosiri 2015 ce priveşte numărul de sosiri în comuna
Miroslava44. Deşi se păstrează numărul de unităţi
MUNICIPIUL IAŞI 225288
de cazare nu există date în ceea ce priveşte
LETCANI 2753
numărul de sosiri. În anul 2014 comuna Miroslava
VALEA LUPULUI 1904 primea 1619 turişti cumulând astfel un număr de
REDIU 1235 2391 înnoptări. Aceeaşi comună înregistra şi cea
BĂRNOVA 430 mai puternică creştere a numărului de sosiri în
TOMESTI 359 intervalul 2007-2014.
POPRICANI 315
Alte comune care înregistrează un număr
VICTORIA 199 semnificativ de sosiri ale turiştilor se regăsesc şi în
HOLBOCA 158 partea sudică: Bârnova şi Tomerşt. Cele două
ARONEANU 93 aşezări mizează tot pe resursele de cadru natural
SCHITU DUCA 30 (zone înpădurite – situri Natura 2000) şi elemente
MIROSLAVA 0 (1619 în 2014)

Sursa: Baza de date INS TEMPO


44
Nominalizat ca „Sat Cultural al României 2016”.

132
de patrimoniu monahal. Totuşi luând în de 170%. Tendinţa generală de scădere a
considerare bogăţia elementelor de cadru natural numărului de sosiri în zona metropolitană
numărul de sosiri este unul relativ scăzut. Motivul contrastează cu creşterile ridicate din judeţ şi din
fiind datorat faptului că turiştii preferă să Municipiul Iași (creştere de peste 50%).
folosească Iaşul pentru cazare efectuând ulterior
vizite către obiectivele turistice din zona Cele mai multe locuri de cazare sunt disponibile în
metropolitană. comunele Leţcani, Valea Lupului şi Miroslava. În
2015 au fost înregistrate pentru prima oară şi
În ceea ce priveşte dinamica numărului de sosiri structuri de cazare în comunele Victoria şi
majoritatea comunelor au înregistrat scăderii Aroneanu, aspect care prezintă o tendinţă de
semnificative în intervalul 2007-2015. Excepţia orientare a comunelor din zona metropolitană
este comuna Leţcani care per ansamblu a către turism în vederea diversificării economiei
înregistrat în ultimii ani, o creştere de 11% a locale. Majoritatea locurilor de cazare sunt în
sosirilor. Cea mai mare creştere este vizibilă însă pensiuni agroturistice, doar comunele Valea
la comuna Bârnova care a crescut de la 159 (2007) Lupului şi Miroslava deţin câte un hotel.
sosiri la 430 (2015) înregistrând astfel de creştere

133
Figura 73: Relaţia între obiectivele turistice şi unităţile de cazare

Sursa: Baza de date INS TEMPO

134
Figura 74: Numărul sosirilor raportat la distribuţia spaţială a obiectivelor turistice

135
În ceea ce priveşte numărul sosirilor şi accentuată a turismului în Municipiul Iași, aspect
înnoptărilor în Municipiul Iași, acesta se care nu se reflectă şi la nivelul zonei
evidenţiază ca principala destinaţie turistică din metropolitane. Iaşul preia rolul de poartă de
judeţ înregistrând peste 54% din totalul sosirilor intrare către zona turistică Bucovina, dar oferă şi
cu o creştere de peste 55% faţă de anul 2007. cea mai mare varietate de unităţi de cazare
Aceeaşi tendinţă de creştere se poate constata şi pentru destinaţiile turistice din zona
la numărului locurilor de cazare. metropolitană. Scăderea numărului de înnoptări
şi locuri de cazare în zona metropolitană atrage
Principala perioadă turistică este toamna, luniile după sine nevoia unor măsuri de valorificare
septembrie, octombrie şi noiembrie când se integrată a resurselor turistice (trasee turistice
înregistrează peste 2300 de sosiri lunar. Aceste bine definite, informaţii uşor accesibile online,
trei luni includ evenimente de interes naţional promovare ca destinaţie turistică Iaşi-ZMI etc.).
cum ar fi: Festivalul Filit, Raliul Iaşului, De asemenea pentru a putea creşte
Sărbătoarea Sfintei Paraschiva, Festivalul accesibilitatea la obiectivele turistice va fi nevoie
Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr etc. şi de modernizarea infrastructurii rutiere.
În concluzie, folosind datele oferite de Institutul
Naţional de Statistică putem constata o creştere

Figura 75: Numărul sosirilor pe luni calendaristice pentru Municipiul Iași 2015

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
Luna iulie 2010

Luna iulie 2011

Luna iulie 2012

Luna iulie 2013

Luna iulie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna iulie 2015


Luna martie 2012
Luna ianuarie 2010

Luna noiembrie 2010


Luna ianuarie 2011

Luna noiembrie 2011


Luna ianuarie 2012

Luna noiembrie 2012


Luna ianuarie 2013

Luna noiembrie 2013


Luna ianuarie 2014

Luna noiembrie 2014

Luna noiembrie 2015


Luna ianuarie 2016
Luna martie 2010

Luna septembrie 2010

Luna martie 2011

Luna septembrie 2011

Luna septembrie 2012

Luna martie 2013

Luna septembrie 2013

Luna martie 2014

Luna septembrie 2014

Luna martie 2015

Luna septembrie 2015

Luna martie 2016


Luna mai 2010

Luna mai 2011

Luna mai 2012

Luna mai 2013

Luna mai 2014

Luna mai 2015

95060 MUNICIPIUL IASI

Sursa: Baza de date INS TEMPO

136
Aglomerări de resurse turistice cel mai mare număr de bunuri culturale din totalul
regiunii, și cele mai mari grădini botanice din
Regiunea Nord-Est are un potenţial turistic România, acesta reușește să atragă aproximativ
deosebit, cunoscut atât la nivel naţional cât și 24% dintre vizitatori.
internaţional, care este susţinut de resursele
naturale, antropice, tradiţiile populare, obiceiurile Diversitatea resurselor naturale, culturale, a artei
și evenimentele specifice. Această diversitate de și a tradiţiilor populare oferă un potenţial ridicat
obiective și activităţi formează și susţin baza pentru practicarea mai multor forme de turism:
turistică funcţională pe care se bazează de agrement, balnear, cultural, religios, rural,
dezvoltarea și diversificarea serviciilor din acest agroturism, oenologic, ecoturism sau de afaceri.
sector, și totodată stârnesc interesul turiștilor. În
Constituită la limita dintre Câmpia Moldovei și
acest context , se fac remarcate următoarele
Podișul Central Moldovenesc, Zona
elemente definitorii:
Metropolitană Iași are ca centru generator de
 Patrimoniul antropic protejat, răspândit multiple activităţi turistice Municipiul Iași.
pe întreg teritoriul, în care monumentele Localităţile componente Zonei Metropolitane Iași
religioase reprezintă principala atracţie cuprind aglomerări de resurse turistice naturale și
turistică (obiective incluse și în antropice cu potenţial deosebit, concentrate în
Patrimoniul Mondial UNESCO – 6 mai multe zone și în lungul unor axe ce au ca
mânăstiri și 2 biserici din judeţul Suceava), punct de origine Municipiul Iași:
alături de alte elemente culturale
 În partea de nord, către Prut, se află o
reprezentative, concentrate în special în
zonă de agrement puternic dezvoltată,
Judeţul Iași (cu un număr total de 1,630 de
formată din complexul turistic amenajat
monumente istorice, ocupă locul doi la
în bazinul Ciric, Lacul Aroneanu și Lacul
nivel naţional, după București):
Dorobanţ amenajate ca bazine piscicole,
monumente istorice, de arhitectură și
Baza Aroneanu de canotaj, Pădurea
artă, muzee și case memoriale, creaţia
Ghiorghiasa, Complexul de agrement
tehnică și manifestările populare
Colţ de Rai Popricani, Rezervaţia Natura
tradiţionale, etnografia precum și
2000 Teiva – Vișina, Clubul de agrement
importante instituţii culturale și de știinţă
Victory, și nu în ultimul rând lunca
 Centrele istorice și patrimoniul cultural Prutului.
din judeţele Iași și Botoșani
 La sud de Municipiul Iași, mânăstirile,
 Patrimoniul natural protejat, format din bisericile din secolul al XVI-lea și
rezervaţii naturale, staţiuni turistice și rezervaţiile naturale, cu zone de
zone montane de interes naţional, agrement amenajate: Airsoft Parc în
concentrate în special în partea de nord- Bucium, Clubul de agrement Hamak,
vest și sud în Neamţ, Bacău și Iași, Parcul Dendrologic Inculeţ și Rezervaţia
În urma evaluării activităţii unităţilor cultural Paleontologică Repedea din Bârnova,
artistice din cadrul Planului de Dezvoltare Baza turistică de Agrement Tomiriș și
Regională Nord-Est 2014-2020, au fost conturate Lacul Ciurbești din Ciurea, Iazul din
trei zone de turism cultural la nivelul regiunii – Iași, localitatea Schitu Duca, acestea formând
Suceava și Neamţ. Suceava atrage peste 30% axa spre Vaslui; (DN 24)
dintre vizitatori prin existenţa mânăstirilor aflate  La sud-est de Municipiul Iași, în lungul
în patrimoniul UNESCO. Cu toate că în Iași se află Prutului, bisericile din secolul XVIII și
vestigiile din epoca fierului, din localităţile

137
Costuleni, Cozia, și Prisăcani formeză axa Așadar, tipurile de turism ce pot fi practicate în
spre Huși; (DN 28) Municipiul Iași sunt:
 Către vest, drumul de la Iași la Pașcani, cu
Turismul cultural, susţinut de prezenţa
biserici, muzee, complexe turistice,
monumentelor istorice – Palatul Culturii, Curtea
staţiuni balneoclimaterice, rezervaţii
Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul
forestiere și lacuri de baraj natural cu
domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile
potenţial piscicol, formeză axa turistică
Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui
principală spre valea Siretului. Axa este
George Topârceanu, Teatrul Naţional Vasile
conturată de localităţile Miroslava (a
Alecsandri, etc. De asemeni, Municipiului Iaș este
obţinut titlul de “Sat cultural al României
un important centru muzeistic format prin
2016“, palatul Sturdza în care se află
acumularea unui bogat tezaur de obiecte de
Muzeul Etnografic al Agriculturii din
valoare istorică, artistică, etnografică, literară, ș.a.
Moldova, şi Muzeul satului Ciurbeşti),
Cele mai reprezentative muzee sunt: Complexul
Leţcani( Biserica “Sf. Spiridon-Rotunda”-
muzeistic "Palatul Culturii" (care cuprinde Muzeul
unicat în România datorită planului ei
de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul
perfect rotund ) (Podu Ilioaiei (fostă
Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de
comunitate evreiască), Popești (centru
Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie
etnofolcloric), Uricani (parohie), Sinești,
Naturală, Muzeul Teatrului Naţional, și Muzeul
Mădârjești, Târgu Frumos (unul dintre cele
Unirii.
mai vechi târguri moldovenești), Strunga
(loc și popas turistic), și Ruginoasa Acest tip de turism este complementar și cu
(reședința domnitorului Al. I. Cuza din turismul educaţional destinat tinerilor, ce
1811). Aflat în capătul opus, Municipiul contribuie la conștientizarea propriei culturi, la
Pașcani și zona limitrofă acestuia susţin îmbogăţirea experienţei educaţionale sau a
axa turistică Siret prin elementele procesului educaţional. Având în vedere faptul că
naturale, ce se îmbină cu obiective Municipiul Iași este centru universitar, în acest
istorice, religioase, culturale și artistice, scop ar trebui dezvoltate programe educaţionale
oferind peisaje distincte (Municipiul precum: Leonardo, Socrates, Erasmus sau
Pașcani și localitățile Moțca, Miclăușeni, Erasmus+. Schimbul cultural ce presupune
Mircești). schimbul voluntar al studenţilor, artiștilor sau a
altor persoane între diferite ţări poate contrubui
Tipuri de turism la dezvoltarea cunoștinţelor și aptitudinilor
Iașul și împrejurimile sale au format un pol turistic tinerilor din Municipiul Iași, prin turism.
important încă de la începutul anilor 1950, Dezvoltarea unor programe de voluntariat ce pot
elementele fundamentale ce au format baza atrage tinerii în călătorii organizate oferă
dezvoltării funcţiei turistice fiind cele de ordin oportunitatea creșterii atractivităţii Zonei
istoric și cultural: monumente de arhitectură Metropolitane Iași în rândul tinerilor.
medievală și muzee cărora li se alătură o serie de Turismul ecleziastic. Mânăstirile și bisericile din
case memoriale. Cu toate că nu a beneficiat de un Municipiul Iași și din împrejurimi sunt cunoscute
cadru natural spectaculos, de resurse cu potenţial în întreaga ţară, zona devenind loc de pelerinaj,
turistic major, comparativ cu Piatra Neamţ sau spiritualitate și cultură în special datorită
Suceava, orașul Iași ocupă până în prezent un loc moaștelor Sfintei Paracscheva din Cetatea Iașului.
de frunte în segmentul turistic din zona Moldovei. Printre cele mai reprezentative elemente, ce
susţin această formă de turism se numără:

138
Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae Centrul Expoziţional Moldova Iași oferă
Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea posibilitatea firmelor având ca domenii de
Cetăţuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, activitate organizarea de târguri și expoziţii,
Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica servicii de marketing și servicii de relaţii publice,
40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, etc. de a se dezvolta în cadrul incubatorului de afaceri.
Alte infrastructuri ce pot găzdui evenimente de
Turismul balneo-medical din zonă este cunoscut afaceri sunt: Centrul de Conferinţe Providenţa,
la nivel naţional datorită valorii recunoscute a
Camera de Comerţ și Industrie, CENTRIS –
medicinii din Municipiul Iași prin: Complexul Centrul de Sprijinire a Afacerilor pentru IMM-uri,
Balnear și de recuperare de la Băile Nicolina și Hotel Intrnaţional, Hotel Unirea (apreciat ca fiind
Spitalul de recuperare, climatul favorabil din ariile cel mai mare centru de conferinţă din Iași – 10
forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi săli), Grand Hotel Traian, Hotel Moldova, Hotel
pentru perioade mai lungi în Sanatoriul Bârnova, Ramada, Hotel Concordia, Sălile de conferinţe din
dar și pentru cei care tranzitează zona, în special Cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza etc.
la sfârșitul săptămânii. Hotelurile se încadrează în standardul de 4-5 stele,
Turismul de agrement și sportiv se practică în și întreaga infrastructură este dotată cu
special în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la echipament special pentru susţinerea de
sudul Iașului. Acestă formă de turism este evenimente, organizarea de workshopuri,
stimulată de întrecerile sportive din perimetrul seminarii, team building-uri etc.
lacurilor de la Dobrovăţ, Aroneanu, concursurile Principalii organizatori de evenimente de afaceri
aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, sunt Camera de Comerţ și Industrie, Clusterul
întrecerile sportive din arenele municipiului, etc. IMAGO MOL, Clusterul ICONIC, Parcul Știinţific și
În prezent, turismul de week-end și agrement Tehnologic Tehnopolis, aceștia având și
reprezintă forma de turism cea mai frecvent parteneriate cu Entreprise Europe Network,
practicată în Municipiul Iași. Clustero (Conferinţa Afaceri.ro) etc.
Turismului sportiv este în strânsă legătură cu Printre evenimentele reprezentative ce au avut
turismul de aventură. Dezvoltarea acestei forme loc în Municipiul Iași se numără: Evenimentul
de turism va atrage în special tinerii, deoarece Business Days de talie internaţională, organizat
implică o doză de adrenalină având un nivel de trimestrial în Cluj, Timișoara, București și Iași
risc mediu, și necesitând, în anumite cazuri, (evenimentul are loc în Congress Hall din parcul
abilităţi speciale și o condiţie fizică bună. Palas, acesta având o capacitate de 1.200 de
Turismul de afaceri. Municipiul Iași, Vatra-Dornei locuri) sau IT&C leveraging growth industries
și Slănic-Moldova sunt cele mai favorabile locaţii capabilities organizat de Invest și ARIES Moldova
pentru practicarea acestei forme de turism, la în Iași (cu scopul de a promovarea și creșterea
nivel regional. Turismul de afaceri aduce turiști vizibilităţii industriei IT&C din Iași și din Regiunea
constant, nu doar în weekend sau în concediu, Nord-Est, în special în rândul investitorilor străini)
oferind astfel continuitate sezonului turistic.
Turismul de evenimente - ecumenism - pelerinaj,
Așadar, călătoriile oamenilor de afaceri nu cultură, tradiţii, artă, sărbători. Pe lângă vizitele în
reprezintă un bussines doar pentru hotelieri și scop de pelerinaj sau rugăciune, majoritatea
organizatorii de conferinţe sau team-building-uri, vizitelor turiștilor sunt de preferinţă orientate
ci pot asigura baza serviciilor conexe, precum a către monumentele religioase (biserici, mănăstiri,
companiilor de ticketing (vânzarea biletelor de catedrale – peste 100 numai în Municipiul Iași).
avion) sau a agenţiilor de turism. Acestea formează „coloana vertebrală

139
tradiţională” (Sursa - Planul Regional de Acţiune - contribuit la reabilitarea infrastructurii de
pentru Turism 2008 - 2013) a atracţiilor turistice acces a obiectivelor turistice
nu numai din Iași, ci și din întreaga Regiune Nord- - Proiectul “Reabilitarea șI dezvoltarea
Est. Evenimentele cele mai importante care atrag turistică a ansamblului monument istoric
anual un număr mare de turiști sunt: Sărbătoarea Mânăstirea Golia Iași” implementat de
Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoare a Moldovei, Consiliul Judeţean a vizat reabilitarea și
care coincide cu Sărbătorile Iașului (13-16 conservarea ansamblului monument istoric,
octombrie), și marile manifestări educaţionale cu și îmbunătăţirea infrastructurii de acces, care
anvergură internaţională FILIT, FIE și FITPT. leagă ansamblul de circuitele istorice din
Trebuie avut în vedere faptul că evenimentele centrul orașului.
sunt una dintre cele mai importante elemente
motivaţionale ale activităţilor turistice mai ales în Trasee turistice
cazul tinerilor, dacă acesta se bazează pe
Diversitatea resurselor turistice din Iași și din
organizarea de concerte, evenimente sportive sau
împrejurimi a creat oportunitatea de a identifica
evenimente de team building.
trasee turistice tematice.
Turismul de tranzit în interes de afaceri, personal
În urma unor întalniri de lucru între agenţiile de
sau de serviciu este stimulat în Zona
incoming din Iași (Rolanda, Icar Tours și Travis
Metropolitană Iași într-o oarecare măsură de
Tourism), Centrul de Informare Turistică Iași
deplasările persoanelor înspre și dinspre
împreună cu Primăria Municipiului Iași și
Republica Moldova. Turismul de tranzit ar putea fi
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași au fost
sporit în zonă prin diversificarea evenimentelor
identificate 9 teme reprezentative pentru
trimestriale, a infrastructurii de afaceri sau a
atractivitatea turistică a orașului: Unirii, Artelor,
infrastructurii de cazare la standarde ridicate.
Activ, Comunist, Romantic, Evreiesc, Academic,
Deasemeni, sporirea turismului de tranzit ar
Literar și Oenogastronomic. Până în prezent a
putea contribui la promovarea obiectivelor
fost realizată a primă parte a proiectului, prin
culturale precum și a cadrului natural din Zona
intermediul unor metode interactive de
Metropolitană Iași.
prezentare, și implementarea primelor trei trasee:
Așadar, tracţiile turistice, facilităţile și
Traseul Unirii se suprapune pe centrul vechi al
infrastructura existente fac ca Zona
orașului, având ca elemente de atracţie locurile
Metropolitană Iași, dar mai ales Municipiul Iași, să
marilor înfăptuiri naţionale. Timpul necesar
fie o destinaţie turistică de interes. Pentru
pentru a putea fi parcurs întreg intinerariul ce
susţinerea și dezvoltarea acestui sector s-au
cuprinde 14 obiective, este de aproximativ 3 ore.
realizat recent trei mari proiecte:
Traseul Artelor, sub denumirea de “Primul teatru
- Proiectul “Zona de Agrement Ciric”,
românesc “ răspunde pe deplin nevoii de frumos a
implementat de Primăria Municipiului Iași, a
turiștilor, sau a pasionaţilor de artă. Acesta
contribui la reabilitarea, reorganizarea și
include de la instituţii , expoziţii, clădiri în care de
crearea de unei infrastructuri de agrement
desfășoară activităţi muzicale, plastice, de
complexe.
arhitectură, sau literatură până la spectacole de
- Proiectul “Dezvoltare reţea rutieră în zona
excepţie, însumând un număr de 16 obiective.
culturală, istorică și turistică a Municipiului
Iași” implementat de primăria Municipiului Traseul activ “7 coline pe bicicletă“ urmărește
Iași, a vizitarea împrejurimilor orașului Iași prin
explorarea celor șapte coline, pe bicicletă.

140
Colinele reprezintă un etalon al istoriei orașului, road, drum pietruit sau șosea. Printre atracţiile
cele 14 obiective ce cuprind edificii religioase, întâlnite de-a lungul traseului se numără: Biserica
situri arheologice sau punctele de belvedere fiind Sf. Nicolae din Aroneanu, Pădurea Icușeni,
apreciate atât de localnici cât și de turiști. Biserica Medeleni, arborele ocrotit cunoscut sub
Traseul cu o dificultate medie oferă posibilitatea denumirea populară de „Portocalul fals”, sau
de a explora orașul Iași într-o manieră inedită. Biserica Holboca.

Cunoscut ca și centru de pelerinaj, orașul ar Traseul Iași – Aroneanu – Dorobanţ – Cârlig –


trebui să aibă și un traseu oficial în acest scop. Un Iași are o distanţă de 33 km, cu o dificultate medie.
potenţial itinerar în acest sens ar putea fi culoarul Pe o lungime de aproximativ 50% din suprafaţa
de acces destinat exclusiv pelerinilor cu prilejul totală acesta urmărește oglinzile de apă ale
Sărbătoririi Sfintei Cuvioase Parascheva: Curtea Bahluiului, Lacul Ciric, Acumularea Aroneanu,
Mitropoliei – Curtea Institutului de Teologie – Dorobanţ, in partea de sud și est, în partea de
Strada Mitropoliei – Strada Cloșca – Strada Petru vest predominând elementele vegetale.
Movilă – Strada Uzinei – Strada Morilor -Strada
Ipsilanti – Strada Sfântul Andrei – Trecătoarea Traseul Iași – Mânăstirea Dobrovăţ – Poiana cu
Cetate – Poiana cu Schit – Slobozia – Ciurea –
Trei Ierarhi – Mânăstirea Trei Ierarhi.
Iași este un traseu antrenant, cu un grad de
Cicloturismul reprezintă un mod mai activ și dificultate mediu spre dificil, pe o distanţă de 69
dinamic de explorare a cadrului natural precum și km și cu diferite tipuri de rulaj (șosea sau drum
a obiectivelot turistice. Cu toate că în Zona forestier pietruit). Printre obiectivele întâlnite se
Metropolitană Iași există în prezent un singur numără: Mânăstirea Dobrovăţ, Ruinele bisericii lui
traseu amenajat, pasionaţii acestei alternative de Cujba – Poiana cu Cetate, sau Poiana cu schit în
petrecere a timpului liber au parcurs și alte care se află ruinele unei bisericute foarte vechi
potenţiale itinerarii45: datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Tot în
partea de sud a Zonei Metropolitane se află și
Tunelul verde Uricani – Palatul Sturdza Traseul Iași – Bucium Releu – Bârnova – Iași pe o
Miroslava este un traseu marcat de cicloturism, distanţă de 52 km, având un grad de dificultate
cu un grad de dificultate ușor, destinat în special mediu.
cicloturismului în familie. Pe lângă cele douâ
obiective principale, Pădurea Uricani, arie În funcţie de gradul de dificultate sau lungime,
naturală protejată de interes naţional, și Palatul traseele cicloturisticite reprezintă o alternativă de
Sturzdza, pe distanţa de aproximativ 14 km valorificare și exploatare atât a patrimoniului
traseul include și alte atracţii turistice: Biserica de natural căt și a patrimoniului construit, acestea
lemn Sf. Gheorghe din Vorovești, Podgoria parcurgănd întreaga Zonă Metropolitană Iași.
Uricani, Biserica Nașterea Maicii Domnului din
Alte trasee ce pot fi parcurse cu piciorul sau cu
Miroslava, sau zona de belvedere spre Iași.
bicicleta, au fost marcate pentru drumeţii în
Traseul Iași – Medeleni - Iași este pentru cadrul programului “Veniţi cu noi pe colinele
pasionaţii de trasee pe bicicletă, în special pentru Iașului”, iniţiat de Clubul Sportiv Coris:
off-road. Taseul are o lungime de 58 km, și mai
- Mânăstirea Cetăţuia - Mânăstirea Hlincea
multe tipuri de rulaj: șosea, drum de pământ, off-
– Mânăstirea Bârnova (marcaj punct roșu)
- Mânăstirea Bârnova – Mânăstirea Piatra
Sfântă – Cruce Colina Păun (marcaj
triunghi albastru)
45
www.bikemap.net

141
- Han Trei Sarmale – Conacul Krupenschi – Viticol – Iași, Huși, Focșani) și spre Târgu Neamţ -
Mânăstirea Piatra Sfântă – Pietrărie Suceava (Culoar Turism Regional). Zona poate fi
(marcaj cruce roșie) explorată pe cale rutieră, iar pentru un traseu mai
- Mânăstirea Vlădiceni – Biserica activ și dinamic, ar putea fi amenajate piste velo
Coborârea Sfântul Duh – Plopii Fără soţ – integrate.
SC AGRO VEST – Biserica Vișani –
Castanul Unirii – Crucea de pe colină Traseul turistic Movileni – Rediu – Popricani –
Victoria – Aroneanu conectează obiectivele
(marcaj triunghi galben)
- Mânăstirea Vlădiceni – Crucea de pe turistice (infrastructura de agrement, lacuri, bâlţi
colină (marcaj bandă galbenă) și râuri, obiectivele culturale) din partea de nord
- Spitalul și Mânăstirea Socola – Cimitirul precum și localităţile la culoarele turistice
Socola – Round Bucium -Mânăstirea regionale, spre Botoșani și Lunca Prutului
Bucium – Biserica Păun (marcaj cruce (culoarul de cooperare transfrontalieră pe turism
galbenă) și probleme de mediu). Comparativ cu partea de
sud a Zonei Metropolitane Iași, aceasta este mai
Având în vedere dinamica cadrului natural, slab dezvoltată din punct de vedere al
diversitatea resurselor turistice din cadrul Zonei infrastructurii de circulaţie rutieră, fapt ce
Metropolitane Iași, precum și axele turistice de presupune amenajarea traseului pe termen scurt
importanţă regională, am identificat două cu infrastructură velo. Pe termen lung, traseul ar
potenţiale trasee: trebui să ofere posibilităţi diverse de explorare, cu
o infrastructură dezvoltată și cât mai complexă,
Traseul turistic Leţcani – Miroslava – Ciurea – ce crește accesibilitatea obiectivelor turistice
Bârnova – Schitu Duca – Tomești – Comarna
(infrastructură rutieră și trasee velo).
conectează obiectivele turistice (infrastructura de
agrement, balneară, obiectivele culturale, cadru
natural dinamic) din partea de sud și totodată
cele 8 localităţi la culoarele turistice de
importanţă regională, spre Huși (Culoar Turism

142
Figura 76: Potenţiale trasee turistice în ZMI

143
Figura 77: Potenţiale trasee cicloturistice în ZMI

144
Figura 78: Traseul Unirii

145
Figura 79: Traseul Artelor

146
Figura 80: Traseul Religios

147
II.3. Dezvoltare
urbană

148
Celelalte comune din zona metropolitană sunt
II.3.1. Profilul spaţial şi orientate cu precădere către agricultură şi turism.
funcţional Fiind vorba de o zonă colinară, o parte însemnată
din comunele zonei metropolitane deţin
Context şi zonificarea teritoriului suprafeţe întinse de vii (Valea Lupului 15.6%,
Bârnova 13%, Comarna 10%, Tomeşti, 9.5% şi
Zona Metropolitană Iași a fost înfiinţată în 2004,
Aroneanu 6.8%).
prin asicierea dintre Municipiul Iași şi 18 comune:
Victoria, Popricani, Aroneanu, Rediu, Valea Figura 81: Principalele zone industriale şi centre
Lupului, Leţcani, Miroslava, Ciurea, Bârnova, comerciale din ZMI

Schitu Duca, Tomeşti, Holboca, Ungheni Movileni,


Țuţora, Comarna, Prisăcani şi Mogoşeşti. Având
în vedere rolul Municipiului Iaşi de centru
economic de importanţă regională, aşezările din
zona metropolitană reprezintă teritoriul de suport
pentru acesta.

Principalele aşezări care inglobează activităţi de


producţie sau comerţ en-gros se concentrează în
lungul axului de dezvoltare est-vest (Valea
Lupului, Miroslava, Holboca şi Tomeşti). Aceste
comune prezintă şi cea mai mică pondere a
terenurilor arabile (sub 40% din total) . Doar
comunele Miroslava şi Holboca păstrează un
profil preponderent agricol (peste 50% terenuri
arabile) deşi includ şi activităţi de producţie.
Sursa: prelucrare proprie după Landcover 2012

149
Figura 82: Principalele zone viticole din ZMI Iași. Comunele cu cea mai mare pondere al
persoanelor angajate în Iaşi sunt: Miroslava,
Ciurea, Tomeşti şi Holboca (peste 2000 locuitori) .
Cele patru comune sunt amplasate în lungul
principalelor drumuri de acces către Iaşi fiind
deservite şi de transportul în comun (linii de bus
20, 46, 30 şi 29 şi tramvaiul 5).

Având în vedere principalele zone funcţionale și


activităţi ale teritoriului metropolitan putem
identifica astfel o axă de dezvoltare a activităţilor
de producţie şi unităti comerciale de mare
amploare (Est-Vest), alături de două grupări de
localităţi orientate către agricultură, turism şi
agrement (Nord şi Sud). Alături de produse
agricole, dotări pentru turism şi agrement, zona
metropolitană reprezintă şi un ofertant de fond
Sursa: prelucrare proprie după Landcover 2012
locativ pentru persoane din Municipiul Iași (şi nu
Comunele cu cele mai ample suprafeţe numai).
împădurite sunt amplasate preponderent în
Tabel 23: Numărul persoanelor care lucrează în Iaşi şi
partea sudică a zonei metropolitane. Comunele locuiesc în ZMI la nivel de UAT
Mogoşeşti, Schitu Duca, Bârnova, şi Ciurea deţin
ample zone împădurite încadrate în situri Natura UAT număr procent
2000. Datorită cadrului natural favorabil, acestea HOLBOCA 2.962 58%
au oporunitatea să se orienteze către activităţi de
TOMESTI 2.674 53%
turism în procesul de diversificare a activităţilor
CIUREA 2.256 49%
economice. Zone împădurite de suprafeţe mai
mici se găsesc şi în comunele Aroneanu şi Rediu. MIROSLAVA 2.117 52%
UAT-urile din zona metropolitană cu cele mai VALEA LUPULUI 1460 62%
însemnate suprafeţe de terenuri degradate (între BARNOVA 1.315 53%
350 şi 607 ha) sunt: Municipiul Iași şi comunele POPRICANI 1.089 39%
Holboca, Miroslava, Popricani, Tomeşti şi Victoria. REDIU 931 53%
Expansiunea Municipiului Iași către comunele LETCANI 753 25%
limitrofe, precum și dezvoltarea spaţială a întregii ARONEANU 603 47%
Zone Metropolitane Iași, sunt stâns legate de COMARNA 492 25%
rolul de centru economic, polarizator al forţei de UNGHENI 453 25%
muncă din regiune și de accesibilitatea și sistemul SCHITU DUCA 272 15%
de transport, care sprijină navetismul. Astfel,
PRISACANI 221 18%
17.784 de locuitori din comunele din zona
metropolitană46 au locul de muncă în Municipiul ȚUȚORA 186 22%
Dezvoltarea spaţială în Zona
Metropolitană Iași între 1990 și 2016

46 În ceea ce privește dinamica locuintelor, se


Conform datelor pentru anul 2015, disponibile la Institutul
Naţional de Statistică remarcă la nivelul Judeţului Iași un fenomen de

150
expansiune constantă, puternic evidenţiat şi la Valea Lupului (75.55%), urmată de Miroslava
nivelul Municipiului Iași și al primei coroane de (56.37%), Rediu (22.02%), Popricani (18.05%),
localităţi. Analizând extinderea fondului de Bârnova (18.03%) şi Ciurea (15.17%).
locuinţe individuale în toate UAT prin cercetare
cartografică, s-a observat faptul că suprafaţa În cazul acestor extinderi de fond construit
zonelor construite din polul de creștere Iași a vorbim despre un caracter rezidenţial dispersat în
crescut cu 17,49% în teritoriul administrativ și cu teritoriu, cu o slabă intensitate de utilizare a
terenurilor, monofuncţionale, cu densităţi foarte
19,6% în teritoriul periurban, din 1990 până în
prezent scăzute de sub 30 loc./ha. Prin urmare, acești noi
germeni de dezvoltare sunt caracterizaţi prin
Cele mai intense extinderi ale fondului construit dependenţa faţă de un mijloc de transport
au apărut în partea de Vest, S-V şi N-V, fiind motorizat personal, care să asigure legătura
susţinute de principalele axe de transport rutier – funcţională cu orașul, dar și accesul la dotări şi
Șoseaua Păcurari și drumul european E58, servicii de interes cotidian, dat fiind faptul că
Șoseaua Nicolina și drumul judeţean 248, procentul de deservire cu dotări de proximitate
Șoseaua Voinești și drumul judeţean 248 A, este scăzut. Întrucât cartierele nou formate sunt
respectiv Șoseaua Rediu și drumul judeţean 282. cu precădere izolate, fără dotări de interes public
De-a lungul acestor axe principale care asigură este necesară rezervarea unor suprafeţe de teren.
legătura teritoriului metropolitan cu Municipiul Aceste rezerve vor găzdui ulterior dotările
Iași s-au identificat acele aşezări a căror suprafaţă necesare astfel încât viitoarele dezvoltări să nu fie
construită s-a mărit datorită dezvoltărilor dependente direct de dotările aflate în Municipiul
rezidenţiale, cea mai dinamică fiind comuna Iași.
Figura 83: Localitatea Bârnova și Satul Pietrăria– extindere de tip perimetral a zonelor de locuit, până la alipirea localităţilor

Sursa: prelucrare proprie

Totodată, deși depind de conexiunea rapidă cu orașul și au apărut ca o consecinţă a bunei

151
accesibilităţi și a disponibilităţii rezervelor de comuna Bârnova, unde în urma noilor expansiuni
teren, dezvoltările spontane, punctuale, în din perioada 1990 şi până în prezent s-au format
ansambluri rezidenţiale mici (maxim 10-15 insule de dimensiuni mari, cu forme neregulate,
locuinţe), deservite de circulaţii neasfaltate dezvoltate organic, care au urmărit atât direcţiile
(îmbrăcăminte de pământ, pietriș). Prin urmare, drumurilor principale de acces, cât și direcţiile
se impune modernizarea infrastructurii de naturale ale elementelor de mediu – zonele
transport pentru a facilita mobilitatea locuitorilor împădurite, cursurile râurilor și pârâurilor. Astfel,
şi accesul la dotările de interes cotidian – educaţie, dezvoltarea s-a realizat perimetral (Fig. 1),
comerţ, cultură etc. incluzând areale de pădure şi rezultând astfel
insule cu miez neconstruit. Specificul turistic al
În ceea ce privește accesul la infrastructura acestei comune face ca cele mai noi dezvoltări să
tehnico-edilitară, zonele de expansiune nu sunt se realizeze perpendicular faţă de principalul corp
deservite de un sitem centralizat de apă şi al localităţii, cu scopul de a beneficia de
canalizare, tocmai din cauza dispersiei şesutului proximitatea Rezervaţiei Repedea sau Mănăstirii
construit, fapt care a dus la echiparea locuinţelor
Piatra Sfântă.
individuale cu puţuri și fose septice. (nu se
intelege). Pentru a veni în întâmpinarea Un grad similar de dispersie, dar o tipologie
dezvoltării este prioritară extinderea reţelei de diferită se înregistrează și în localităţile Miroslava,
canalizare, alimentare cu apă, gaze a Municipiului Rediu și Ciurea, unde în sate precum Lunca
Iași, cel puţin către noile dezvoltări închegate ce Cetăţuii expansiunea s-a realizat mult mai regulat,
s-au format în continuarea cartierelor limitrofe pe o tramă cu parcele înguste și lungi, conectate
ale orașului – Valea Lupului, Ciurea, Miroslava, la străzi colectoare. Acest tip de expansiune este
Bârnova. mai usor de racodat la infrastructură edilitară și
de reconfigurat prin îndesire.
La nivelul primei coroane de localităţi, cel mai
ridicat grad de dispersie se înregistrează în
Figura 84: Localitatea Bârnova și Satul Pietrăria– extindere de tip perimetral a zonelor de locuit, până la alipirea localităţilor

152
Sursa: prelucrare proprie

La nivelul localităţilor situate la distanţe mai mari răsfirate, cu fronturi de tip alveolar, cu parcele
faţă de Municipiul Iași, expansiunea se realizează mai generoase cu zone înverzite extinse cu
în cele mai multe cazuri de-a lungul principalelor vegetaţie înaltă.
artere de transport rutier, sau prin prelungirea
drumurilor dinspre vetrele satelor. Astfel, cel mai Principala zonă de expansiune cu activităţi
ridicat grad de dispersie se evidenţiază pe direcţia comerciale, servicii şi producţie se află la intrarea
NV-SE, cu precădere în comunele Dobrovăţ, în Municipiul Iași dinspre Tg. Frumos pe Sos.
Mogoșești, Comarna, Aroneanu, ce înregistrează Păcurari. Această aglomerare cuprinde funcţiuni
creșteri ale suprafeţelor zonelor construite mai comerciale de mare amploare în unităţi de sine
mari de 10% din suprafaţa înregistrată în 1992. stătătoare (Metro) sau grupate (“Era Shopping
Park”). Celelalte unităţi comerciale dezvoltate în
În restul teritoriului, procentul de creștere este ultimii 16 ani sunt amplasate preponderent pe
foarte scăzut, vetrele satelor păstrându-se în foste terenuri industriale amplasate în poziţii
mare parte constante, cu mici inserţii de noi favorabile în cee ace priveşte legătura cu zonele
locuinţe către limitele exterioare. rezidenţiale cu densităţi ridicate ale populaţiei.

La nivelul Municipiului Iași, o dinamică mai În concluzie, expansiunea Municipiului Iași și a


accentuată a dezvoltării rezidenţiale cu locuinţe zonelor sale periurbane de după 1990 s-a realizat
individuale se observă în sud - vestul localităţii – constant în principal pe direcţia Vest, de-a lungul
Cartierul Galata, către comuna Miroslava, drumului european E58 care asigură legătura cu
determinată de proximitatea faţă de Mănăstirea Târgu Frumos și Târgu Neamţ, în comunele Valea
Galata, un obiectiv turistic de interes naţional. Lupului, Rediu, Leţcani şi Miroslava. O direcţie
Acest tip de expansiune este reprezentat de secundară este către comuna Ciurea, de-a lungul
insule rectangulare, înguste, nu la fel de lungi ca drumului judeţean 248 care se conectează la DN
în cazul comunei Miroslava, cu locuinţe izolate și 15D. O posibilă tendinţă viitoare de dezvoltare
parcele de dimensiuni relativ reduse. În partea de rezidenţială s-ar putea referi la ocuparea și/ sau
Est s-a format un cartier de mici dimensiuni, densificare, utilizând rezervele de teren
adiacent aeroportului, cu noi dezvoltări punctuale, disponibile dintre cele două axe de dezvoltare, la
printre care și locuinţe colective joase. Un ritm contactul cu cartierul Galata din Municipiul Iași
mai puţin dinamic al dezvoltării rezidenţiale se (preluând tipologia rectangulară de expansiune
observă și în cartierul Țicău, unde expansiunea prezentă în comuna Miroslava)..
are caracter organic, iar locuinţele sunt mai

153
Figura 85: Expansiunea zonelor construite din Zona Metropolitană Iași (1990 – 2012)

Sursa: prelucrare proprie

154
Profilul funcţional al Municipiului Iași şi Figura 86: Principalele zone funcţionale din
Municipiul Iași
accesul la obiective de interes public
Municipiul Iași este compus din cinci tipuri majore
de zone funcţionale distincte: 1. Zonele
rezidenţiale de locuinţe individuale, 2. Cartierele
cu locuinţe colective, 3. Platformele industriale
4.Marile centre comerciale şi 5. Centrele
universitare (învăţământ superior).

Zonele de locuinţe individuale sunt amplasate cu


precădere pe colinele oraşului fiind caracterizate
în cea mai mare parte de o tramă stradală
organică, neierarhizată şi subdimensionată
pentru nevoile actuale de transport. Aceste zone
tradiţionale dezvoltate preponderent în secolul
XVIII, păstrează un număr însemnat de
monumente istorice.

Zonele de expansiune cu locuinţe individuale se


concentrează preponderent în partea sudică a
oraşului, în cartierele Galata, CUG, Frumoasa şi
Bucium. Aceste cartiere, deşi recent dezvoltate,
nu deţin infrastructura de transport adecvată,
dotări de interes cotidian şi nu sunt racordate la
reţelele tehnico edilitare. De asemenea, o parte
din zonele de locuit sunt amplasate în zone
supuse riscului de alunecări de teren şi inundaţii
(cartierul Galata).

Zonele de locuinţe colective se concentrează


preponderent în partea de est, vest şi sud a
oraşului în cartierele Alexandru cel Bun, Dacia,
Păcurari (o parte), Tătăraşi, Cantemir sau Nicolina.
Aceste cartiere înglobează cea mai mare parte a
populaţiei oraşului înregistrând densităţi de peste
100 de locuitori/ha (în anumite zone chiar peste
500 locuitori/ha). Zonele de locuinţe colective
amplasate în vecinătatea centrului istoric sunt
bine deservite de dotări de interes cotidian fiind
înconjurate de artere majore care aglomerează
de-a lungul lor o varietată ridicată de unităţi
comerciale şi de alimentaţie publică. Numai
cartierele periferice (mai recent dezvoltate) ca de
exemplu Dacia, nu sunt suficient de bine
deservite cu dotări de interes cotidian, iar

155
legăturile cu zona centrală sunt îngrenuate de are şi o extensie amplasată pe cealaltă parte a
existenţa căii ferate. râului Bahlui, la intrarea în Municipiul Iaşi dinspre
Holboca care cuprinde companii precum ASAM
Dificultăţile majore în cazul zonelor de locuinţe S.A. Deşi beneficiază de o bună poziţionare în
colective pornesc de la faptul că cele mai multe au legătură cu principalele culoare de circulaţie zona
fost proiectate într-o perioada cu un indice de industrială din Sud-Este se află în declin fiind
motorizare mult mai scăzut. Astfel, creşterea treptat supusă procesului de conversie
exponenţială a locuitorilor care posedă un
funcţională către unităţi comerciale sau birouri
autovehicul privat face ca circulaţiile secundare (ex. Bricolage la Nicolina 2 sau Carrefour Felicia).
din cartier să nu mai facă faţă cererii, fiind în cea
mai mare parte ocupate de maşini parcate.
Nevoia accentuată de parcări face ca şi spaţiile
publice comunitare să fie ocupate treptat.
Totodată insuficienţa spaţiilor de agrement şi a
unor centre de cartier echipate cu dotări de
interes comunitar face ca locuitorii să se
deplaseze frecvent către centrul istoric.

Marile zone comerciale au apărut în ultimii 15 ani


fie pe terenuri aflate la periferia oraşului
(Carrefour Vest), fie prin conversia unor situri
industriale. Buna poziţionare a zonelor industriale
în relaţie cu principalele cartiere rezidenţiale şi
resursele de teren disponibile au reprezentat
principalul motiv pentru conversia lor în zone
comerciale. Astfel, toate cartierele de locuinţe
colective cu o densitate ridicată a populaţiei sunt
bine deservite de unităţi comerciale de mare
amploare.Totodată inserţii punctuale de
magazine alimentare de dimensiuni medii cum ar
fi cele din lanţul Lidl sau Bila s-au transformat
treptat în mici centralităţi la nivel de cartier.

Principalele zone industriale cu cel mai mare grad


de activitate sunt amplasate în partea de Vest şi
în Sud-Est. Zona industrială din vest, dezvoltată
în ultimii ani cuprinde mari companii cum ar fi
Antibiotice S.A sau Delphi Diesel Systems.
Datorită acesibilităţii ridicate oferite de DN28 şi a
resurselor de teren disponibile există suficient Figura 87: Principalele zone funcţionale din Municipiul Iași
potenţial de dezvoltare pentru această zonă
Sursa: Prelucrare proprie
industrială. Zona industrială din Sud-Est,
amplasată între râul Bahlui şi calea ferată Amplasarea în lungul râului Bahlui face ca
(magistrala 600) cuprinde mari angajatori cum ar patrimoniul industrial aflat în declin din partea de
fi: Arcelor Mittal, Tehnoton sau Brikston Nord a zonei să prezinte un potenţial ridicat
Construction Solutions. Zona industrială Sud-Est pentru a fi converit în zone de birouri sau spaţii

156
pentru industrii creative. Segmentele dinspre
calea ferată şi intrarea în Iaşi (DN249A şi DN 28)
Figura 88: Raze de deservire grădiniţe
rămân în continuare atractive pentru localizarea
activităţilor industriale. Zona industrială din Sud
se află şi ea în proces de conversie prin noi
dezvoltări cum ar fi centrul Tehnopolis, Centrul
Expoziţional Moldova sau Hypermarket-ul
Selgros. Un element important în procesul de
conversie îl joacă Combinatul de Utilaj Greu care
ocupă resurse importante de teren dar nu mai
funcţionează. Astfel în procesul de dezvoltare
urbană trebuie acordată o atenţie sporită celor
trei zone industriale majore susţinând procesul de
conversie dar şi localizarea de noi activităţi
industriale în zonele bine deservite de
infrastructură (mai ales în lungul căii ferate).

Principalele unităţi de învăţământ superior se


concentrează în lungul străzilor Carol I,
Independenţei, Elena Doamna, T.Vladimirescu şi
Bdul Chimiei, formând astfel o axă universitară pe Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor ISJ Iași cu privire la
direcţia nord-vest-est. Adiacent acestei axe, în rețeaua școlară
cadrul zonei centrale sunt amplasate şi
Figura 89: Raze de deservire şcoli primare
universităţile particulare. Această axă
aglomerează cea mai mare parte a obiectivelor de
interes municipal şi a dotărilor relevante
studenţilor cum ar fi cămine studenţeşti, unităţi
de agrement, comerţ, servicii, dar şi locuri de
muncă. Axa universităţilor este zona cu cel mai
ridicat grad de reprezentativitate pentru
Municipiul Iași, iar aspectul şi buna funcţionare a
acesteia sunt esenţiale pentru imaginea oraşului.

În ceea ce priveşte accesul la învăţământul


preuniversitar zona centrală şi principalele
cartiere de locuinţe colective sunt bine deservite.
Apar dificultăţi în zonele de expansiune cum ar fi
cartierele Bucium şi Galata, care au nevoie de o
mai bună deservire cu grădiniţe şi şcoli. În ceea ce
priveşte liceele, acestea se concentrează în partea
de nord-vest şi centru a municipiului, astfel încât
cartierele din partea sudică a râului Nicolina nu au
un acces îngreunat la aceste servicii de educaţie

157
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor ISJ Iași cu privire la Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor ISJ Iași cu privire la
rețeaua școlară rețeaua școlară

În ceea ce priveşte centralităţile47 modul în care În vederea unei dezvoltării echilibrate a


sunt repartizate la nivel spaţial este echilibrat, Municipiului Iaşi şi zonei sale metropolitane se
astfel încât fiecare cartier de locuinţe să aibă poate miza pe o serie de resurse de teren cum ar
acces la dotări de interes cotidian. Aglomerarea fi: spaţii publice degradate de mici dimensiuni
cea mai mare a centralităţilor se conturează în (sub 1 ha) sau foste zone industriale (brownfields).
lungul axei universitare şi în centrul istoric. O altă Există de asemenea câteva zone libere de
centralitate de dimensiuni mai mici se află de-a construcţii care pot fi utilizate pentru expansiune
lungul bulevardului Socola, în cartierul Nicolina 2, sau inserţia de dotări importante. Acestea sunt
fiind formată de mai multe unităţi de învăţământ însă preponderent neutilizabile în prezent, fiind
cu un centru comercial de mari dimensiun în vulnerabile la inundaţii şi alunecări de teren
vecinatate (Carrefour). Cu excepţia celor două (zonele din lungul râurilor Bahlui şi Nicolina sau
zone (centrul istoric şi Bdul Socola) majoritatea părţi din cartierul Păcurari). Totodată, zonele
centralităţilor sunt reprezentate preponderent de pretabile pentru expansiune sunt încă insuficient
grupări punctuale formate din unităţi de deservite de infrastructură de transport şi tehnico
învăţământ, unităţi comerciale şi puncte de edilitară. Pentru a folosi aceste resurse de teren
alimentaţie publică. Aceste mici centralităţi din va fi nevoie în primul rând de un proces de
cartierele rezidenţiale trebuie potenţate sistematizare, împreună cu o planificare precisă a
preponderent prin proiecte de revitalizare, etapelor de dezvoltare, astfel încât să se evite
amenajare şi extindere a spaţiilor publice în expansiunea necontrolată vizibila cu precădere în
vederea ameliorării calităţii locuirii dar şi a cartierele Bucium şi Păcurari.
spiritului civic.
Spaţiile publice abandonate pot fi revitalizate şi
Figura 90: Principalele centralităţi în Municipiul Iași transformate în scuaruri, grădini, piaţete sau pot
(inclusiv spaţii verzi majore)
găzdui alte dotări de interes comunitar (terenuri
de sport etc.) Resursele ample de teren de tip
brownfield trebuie planificate şi gestionate cu
atenţie astfel încât ele să poată cuprinde dotările
cu adevărat relevante (spaţii verzi, agrement,
locuri de muncă etc.). În cazul resurselor de teren
încă neutilizabile este vorba de un proces treptat
de reintroducere a lor în circuitul urban,
planificare urbană, echipare.

47
Centralitatea se referă la grupări de obiective de interes,
zonele în care locuitorii şi/sau vizitatorii oraşului se adună:
unităţi comerciale sau de alimentaţie publică, spaţii publice
ample, unităţi de învăţământ, etc.

158
Figura 91:Resurse de teren cu potenţial pentru dezvoltare

159
În intervalul 2012 – 2014 fondul de locuinţe a
II.3.2. Locuire continuat să crească în toate comunele din zona
metropolitană. În Valea Lupului, Miroslava şi
Zona Metropolitană Iași Ciurea, cu alte cuvinte, în jumătatea vestică a
primei coroane, fondul de locuinţe a continuat sa
Fondul de locuinţe din Zona Metropolitană Iași
crească semnificativ, cu valori între 10% şi 24% în
însuma, la 1 ianuarie 2014, 170.887 de locuinţe,
doar doi ani în timp ce în restul comunelor nu au
care reprezentau 54% din numărul total la nivel
fost creşteri mai mari de 5% în acelaşi interval.
judeţean. Dintre acestea, numai 28% erau în
mediul rural, restul fiind amplasate în Municipiul În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă pe cap de
Iași. locuitor, indicatorul mediu al ZMI este de 17
mp/loc, cu aproximativ 2 mp mai puţin decât
În perioada 2009 – 2012, fondul de locuinţe din
media naţională, însă peste media judeţeană.
întreg Judeţul Iași a înregistrat o creștere de 9
procente, iar în zona metropolitană a fost În 8 din 18 comune, situate în prima coroană
înregistrată o creştere de aproximativ 13%, volum suprafaţa locuibilă este mai mare decât în restul
semnificativ mai mare decât tendinţa naţională ţări, dintre care comunele Bârnova şi Valea
sau regională. Lupului se remarcă prin valori aproape duble ale
acestui indicator.
Comunele Miroslava şi Bârnova s-au remarcat
prin creşteri de peste 50% a fondului de locuinţe Creşteri ale suprafeţei locuibile pe cap de locuitor
în timp ce în celelalte comune din prima coroană au fost evidente în toate comunele metropolitane,
(cu excepţia comunei Tomeşti) şi în Leţcani cele mai mari fiind în comunele Bârnova, Valea
creşterea a fost între 20% şi 40%. Restul Lupului, Miroslava, Ciurea, Schitu Duca şi
comunelor au înregistrat creşteri între 5% şi 15%, Holboca.
cea mai slabă dinamică fiind în comuna Movileni
cu doar 1,5%. În ciuda creşterii constante a suprafeţei locuibile
pe cap de locuitor, comunele din a doua coroană:

160
Movileni, Victoria, Mogoşeşti, Ungheni, Comarna,
Romania 18,7
Leţcani şi comunele din prima coroană: Popricani 14,5
şi Tomeşti nu au reuşit să ajungă la valoarea Regiunea NORD-EST… 16,5
12,9
minimă admisibilă prin Legea Locuinţei nr.114 din 15,8
Judetul Iași
11 octombrie 1996, de 18mp pe cap de locuitor. 12,0
Municipiul Iași 15,6
12,4
Figura 92: Creşterea procentuală a fondului de locuinţe în 16,9
ZMI
ZMI 12,6
Bârnova 35,0
18,5
Valea Lupului 33,4
Romania 0,9 24,6
4,5
Miroslava 26,5
Regiunea NORD-EST… 0,9 15,2
4,9
Aroneanu 24,7
Judetul Iași 1,1 16,1
10,1
0,5 Rediu 22,0
Municipiul Iași 15,5
9,0
1,6 Ciurea 20,4
ZMI 12,3
13,1
23,7 Schitu Duca 20,1
Valea Lupului 12,9
29,3
13,2 Holboca 19,7
Miroslava 10,2
58,7
9,7 Tutora 18,2
Ciurea 14,0
38,1
4,4 Prisăcani 18,0
Aroneanu 12,7
36,6
3,2 Tomești 17,5
Bârnova 12,2
54,7
2,8 Lețcani 17,3
Rediu 11,1
33,8
2,5 Comarna 16,8
Holboca 12,6
35,3
Popricani 1,4 Ungheni 16,2
21,9 12,1
Tomești 1,2 Mogoșești 15,6
13,3 10,4
Mogoșești 0,9 Popricani 14,6
9,2 11,4
Lețcani 0,9 Victoria 14,2
23,8 10,7
Victoria 0,6 Movileni 13,0
14,8 11,9
Schitu Duca 0,6
11,1 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0
Tutora 0,4
7,8 Anul 2014 Anul 2009
Prisăcani 0,3
5,2
Comarna 0,2 Sursa: Baza de date INS TEMPO
8,0
Movileni 0,2
1,5 În ceea ce privește suprafaţa locuibilă pe locuinţă,
Ungheni 0,1
10,9 indicatorul la nivel metropolitan este aproximativ
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 egal cu cel naţional. 10 din cele 18 comune ale
ZMI depășesc media de referinţă, remarcându-se
2012 - 2014 2009 - 2012
comunele Valea Lupului, Bârnova şi Miroslava şi
Holboca din prima coroană, cu peste
Sursa: Baza de date INS TEMPO
60mp/locuinţă. Valori minime sunt înregistrate î
Figura 93: Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor în ZMI Movileni, Țuţora, Victoria şi Comarna din a doua
coroană de localităţi înconjurătoare ale

161
Municipiului Iași, unde această suprafaţă medie Concluzii
este sub 40mp/locuinţă.
Fondul de locuinţe din ZMI a crescut semnificativ
Comparativ cu anul 2009, cele mai mari creşteri, în special în prima coroană de localităţi
de peste 15% au fost înregistrate în comunele înconjurătoare ale Municipiului Iași, unde se poate
Rediu, Holboca, Miroslava şi Bârnova. observa un fenomen de suburbanizare concentrat
în special în partea de Vest. Şi în comunele din a
Figura 94: Suprafaţa locuibilă pe locuinţă în ZMI
doua coroană au fost înregistrate creşteri însă la
rate mai mici, apropiate de mediile judeţene şi
Romania 47,2 regionale. Pe parcursul celor 5 ani (2009 - 2014)
38,9
Regiunea NORD-EST… 44,8 cele mai mari rate anuale de creştere a fondului
37,1
Judetul Iași 44,7 de locuinţe aparţin comunelor Miroslava, Valea
36,5
Municipiul Iași 44,3 Lupului, Bârnova şi Ciurea, cu valori între 10% şi
36,8
46,9 16%, urmate de Aroneanu, Holboca, Rediu şi
ZMI 37,5
77,4 Leţcani cu valori între 5% şi 10% în timp ce în
Valea Lupului 66,3 restul comunelor creşterea a fost mai lentă, de
Bârnova 68,6
44,7 până la 5% pe an, cea mai mică valoare fiind
Miroslava 62,5
46,6 înregistrată în Movileni, adică 0,3% pe an.
Holboca 60,0
38,9
Rediu 58,2 Cele mai bune condiţii de locuire sunt în
38,9
Aroneanu 56,3 comunele din prima coroană de localităţi
43,4
53,9 înconjurătoare ale Municipiului Iași. Acest fapt
Ciurea 40,7
53,1 este ilustrat și de creştertea populaţiei datorată
Tomești 40,2
49,5
mişcării migratorii sau de volumul mare de
Lețcani 37,3 locuinţe construite.
Ungheni 49,1
39,9
Popricani 44,3
39,7
Prisăcani 44,3
33,7
Schitu Duca 44,0
32,7
Mogoșești 41,1
30,2
Comarna 39,1
31,5
Victoria 37,5
32,9
Tutora 36,7
30,7
Movileni 32,5
31,2
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0

Anul 2014 Anul 2009

Sursa: Baza de date INS TEMPO

162
Figura 95:Fondul de locuinţe în Zona Metropolitană Iași

Sursa: prelucrare proprie

163
Municipiul Iași IndicatoriI referitori la numărul de persoane pe
locuinţă şi la dotarea lor sunt colectaţi numai
Fondul de locuinţe din Municipiul Iași număra în odată cu realizarea recensămintelor. Astfel, în
anul 2014 123.406 clădiri, dintre care 98% erau anul 2011, se găseau în medie 2,66 persoane/
proprietate privată. Fondul de locuinţe a crescut gospodărie, situaţie mai bună decât în judeţ sau
cu 9 procente în intervalul 2009 – 2012, creștere la nivel naţional. Din totalul locuinţelor, 98%
mai accentuată decât în regiune şi în ţară dar sub beneficiau de alimentare cu apă şi canalizare,
valorile judeţene. Creşterea a continuat şi în 94% beneficiau de încălzire centralizată, 95%
următorii doi ani, cu 0,5%, rată mai mică decât aveau baie şi bucătărie în locuinţă iar 99,6% erau
cea judeţeană, regional şi naţională, care racordate la energie electrică.
coroborată cu creșterea din ZMI, indică un
fenomen de suburbanizare din ce în ce mai Densitatea locuirii în zonele construite din
evident. Municipiului Iași este de 3037 de locuitori/
kilometru pătrat, cele mai aglomerate zone fiind
Tabel 24: Indicatori ai calităţii locuirii cele de-a lungul bulevardelor Dacia şi Alexandru
cel Bun, zona dintre Piaţa Podul Roş şi râul
Reg. Mun.
An RO Jud. IS Nicolina sau de-a lungul străzilor Dudescu şi
NE IS
Vasile Lupu.
Creşterea procentuală a fondului de locuinţe
Zonele de locuire colectivă din Iaşi sunt dispuse în
2009 - principal de la vest la est de-a lungul principalei
4.5% 4,9% 10,11% 9,6% artere care traversează oraşul, formată din
2012
Străpungerea Silvestru şi Splaiul Bahluiului şi de
2012 - la Nord Est la Sud Vest pe artera formată din
0,9% 0,9% 1,1% 0,5%
2014 străzile Nicolina şi Vasile Lupu..

Suprafaţa locuinilă pe locuinţă(m2) Zonele de locuire individuală dezvoltate pe


relieful colinar, mai ales în nord (cartierele Copou,
2009 38,9 37,1 36,5 36,8
Sărărie) sunt dezvoltate fragmentat, în sud
2014 47,2 44,8 44,7 44,3 (cartierul Bucium) şi local în vest, în cartierul
Galata, în sud locuirea fiind ceva mai compactă.
Suprafaţa locuinilă pe locuitor (m2)
Dezvoltarea rezidenţială din ultima decadă s-a
2009 14,5 12,9 12 12,4 concentrat preponderent pe laturile nord-vestică
şi sud-estică a Municipiului Iași, către comunele
2014 18,7 16,5 15,8 15,6
din imediata vecinătate, conducând totodată la
extinderea considerabilă a limitelor intravilanului.

Suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă era de 44,3 Pe lângă acţiunile de parcelare care au dus la
mp, în creştere faţă de anul 2009 când înregistra întregirea treptată a ţesutului urban prin
36,8 mp. Deşi valoarea este peste media construirea de locuinţe individuale de către
naţională, ea este sub cea regională sau persoane fizice, pot fi observate numeroase
judeţeană. Pe de altă parte, situaţia suprafeţei intervenţii ale marilor dezvoltatori imobiliari ce
locuibile pe cap de locuitor era mai slabă decât în constau în crearea de mici cartiere de locuinţe
ţară, în regiune şi în judeţ, având valoarea de 15,6 individuale sau colective.
mp, deşi a crescut faţă de anul 2009 cu
aproximativ 3 procente.

164
Pentru a localiza zonele intervenţiilor au fost centrale. Pe de altă parte, cele mai puţine
consultate principalele 4 pagini web imobiliare infracţiuni au fost sesizate la secţia de poliţie
din Municipiul Iași. Astfel, cele mai multe numărul 5, aferentă cartierului Bucium.
dezvoltări au fost observate în Păcurari (25), Zona
Figura 96: Harta infracţiunilor înregistrate în Municipiul
Nicolina CUG (16), Zona Bucium (16), urmate de Iași, 2015
Centru (11), Nicolina (11) şi Tătăraşi (11), Copou
(9), Galata (7) şi Tudor Vladimirescu (4).

Noile cartiere de locuinţe colective se


concentrează de-a lungul marilor artere de
circulaţie, cu precădere pe străzile Canta, Moara
de Vânt, Bulevardul Chimiei, Şoseaua Nicolina,
Bulevardul Socola sau Aleea Grigore Ghica Vodă.

Aceste aglomerări de noi blocuri de locuinţe au


dus şi la creşterea densităţii la cote maxime în
zonele menţionate şi prin urmare la
suprasolicitarea funcţiunilor de proximitate.

În ceea ce priveşte siguranţa în zonele de locuire,


informaţiile furnizate de Poliţia Municipiului Iași
privind numărul de infracţiuni sesizate arată o
predominanţă de 330 de cazuri în anul 2015 în Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Poliția
Municipiului Iași
zona aferentă secţiilor de poliţie numărul 3 şi
numărul 2, ambele situate în proximitatea zonei

165
Figura 97:Tipologiile de locuire din Municipiul Iași

Sursa: prelucrare proprie

166
axe pietonale. Principalele axe pietonale sunt
II.3.3. Spaţiul public reprezentate de bulevardele care converg către
zona centrală din sud, est, vest şi nord-vest. Astfel,
Pentru a analiza reţeaua de spaţii publice a
putem identifica axe majore reprezentative
Municipiului Iaşi aceasta a fost clasificată sub
pentru oraş cum ar fi axa culturală (Bdul Carol,
forma a trei categorii esenţiale de spaţii publice:
etc.), dar şi axe reprezentative pentru marile
 suprafeţe (parcuri, grădini şi alte spaţii cartiere rezidenţiale cum ar fi: str. Păcurari, bdul
publice de mare amploare); N.Iorga, str. Vasile Lupu sau sos. Nicolina. De
 puncte (scuaruri, pieţe şi ale spaţii publice asemenea, malul râului Bahlui are potenţialul de a
de mici dimensiuni) deveni o nouă axă a oraşului care oferă o legătură
 linii (bulevarde şi străzi cu zone pietonale plăcută între zona Universităţii Politehnice,
generoase mărginite de obiective de Platforma industrială de vest şi cartiere
interes). rezidenţiale Tătăraşi, Podu Roş, Alexandru cel
Bun şi Dacia.
În cazul Municipiului Iași principalele spaţii publice
reprezentative se grupează în partea nordică şi În ceea ce priveşte gradul de deservire a
centrală, în lungul axei culturale formată din Bdul cartierelor rezidenţiale cu spaţii publice şi spaţii
Carol I, Bdul Independenţei şi Str. Elena Doamna. comunitare, numai cartierul Tătăraşi se află într-o
Cele mai reprezentative şi ample spaţii publice situaţie favorabilă. Parcul Tătăraşi şi Esplanada
din Iaşi sunt: Grădina Botanică, Parcul Copou, Oancea sunt principalele spaţii publice care
Parcul Teatrului Naţional şi Grădina Palas. Aceste deservesc acest cartier. Totodată cartierul include
spaţii publice principale sunt susţinute în zona un număr ridicat de spaţii verzi aferente
centrală de o serie de scuaruri, piaţete, grădini locuinţelor colective şi locuri de joacă pentru copii.
sau parcuri de mici dimensiuni interconectate prin

166
Figura 98: Reţeaua majoră de spaţii publice

Sursa: prelucrare proprie

167
În schimb se resimte lipsa unor spaţii publice Nicolina se află şi lacul CUG II, zonă care poate fi
dedicate comunităţii. Un element de potenţial transfromată într-o destinaţie pentru agrement
care poate fi transformat într-un centru de cartier deosebit de utilă pentru locuitorii zonei.
veritabil pentru locuitorii zonei este complexul
Zonele cu cele mai mari dificultăţi în ceea ce
Comercial Ciurchi.
priveşte accesul la spaţii publice de calitate se
Celelalte cartiere de locuinţe colective nu regăsesc în cartierele de locuinţe individuale care
beneficiază de spaţii publice, ele fiind deservite se dezvoltă pe colinele oraşului: Țicău, Moara de
de mici scuaruri alături de locuri de joacă pentru Vânt sau Tătăraşi Nord. Aceste cartiere sunt
copii. Există în schimb câteva resurse de teren în deservite de o tramă stradală neregulată,
interiorul acestor cartiere sau în imediata subdimensionată pentru nevoile actuale de
vecinătate care pot fi transformate în spaţii transport, fapt care îngreunează dezvoltarea unei
publice. Reamaneajarea râului Bahlui ca un spaţiu reţele de spaţii publice atractive. În aceste
public reprezentativ, ar putea deservi şi conectat cartiere va fi nevoie de inserarea treptată a unor
cartierele Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel spaţii publice de mici dimensiuni cum ar fi
Bătrân, Podu Roş şi Cantemir. scuaruri şi piaţete, prin reconfigurarea de
intersecţii sau lărgirea pietonalelor unde este
În cazul cartierului Nicolina, conformarea posibil.
locuinţelor colective în jurul unor incinte permite
dezvoltarea unei reţele de spaţii comunitare şi În concluzie, pentru a putea contura o reţea
locuri de joacă pentru copii, protejate faţă de eficientă şi atractivă de spaţii publice, va fi nevoie
traficul şi gălăgia de pe principalele artere rutiere. pe de-o parte de conturarea unor noi axe (ex
În prezent incintele din cartierul Nicolina sunt fie Bahlui şi Nicolina) alături de lansarea unui proces
ocupate de parcări rezidenţiale, fie de locuri de de reconfigurarea a spaţiilor interstiţiale în
joacă pentru copii sau sunt spaţii neamenajate, cartierele de locuinţe colective. De asemenea,
folosite aleatoriu de către locuitorii zonei. În trebuie luată în considerare nevoia de a genera
lungul şoselei Nicolina (DJ 248) sunt amplasate şi noi spaţii publice ample (parcuri sau grădini)
cele două parcuri care deservesc cartierul, pentru a deservi într-un mod echilibrat populaţia
Nicolina 1 şi Nicolina 2. Elementele cu potenţial oraşului (ex. amenajare lac CUG II).
de valorificare sub forma unor spaţii publice
ample sunt râul Nicolina şi Pădurea Galata. De
asemenea, în vecinătatea sudică a cartierului

168
Figura 99: Accesibilitatea pietonală la spaţiile verzi din
Municipiul Iași

Sursa: prelucrare proprie

169
Din punct de vedere al particularităţilor și a
II.3.4. Cultură, patrimoniu evoluţiei pe care le-a cunoscut de-a lungul istoriei,
și petrecerea timpului se remarcă patru aspecte distinctive ale orașului
Iași:
liber  Relieful: amplasarea într-o câmpie
colinară, face recunoscut orașul pentru
Iașul, oraș cultural construirea pe versanţii a șapte coline
Iașul are o tradiţie și o ofertă culturală consistentă care influenţează întreaga sa structură
a provocării culturale europene, cu o bogată urbană;
specificitate culturală. Cele două dimensiuni care  Istoric şi Social: Iaşul poate fi numit ca
idividualizează Iașul în raport cu alţi competitori promotorul creării statului român
din ţară sunt: modern;
 Cultural: Iașul este perceput de poporul
 deschiderea transfrontalieră către român ca un muzeu în aer liber, oraș de
Chișinău și Cernăuţi; cultură și de istorie, supranumit orașul
 cel mai important pelerinaj spiritual cronicarilor; deoarece mulţi fondatori ai
răsăritean în jurul căruia s-au format culturii române sunt născuţi sau au trăit
Sărbătorile orașului și care provoacă o aici, fiind totodată considerat și “capitală
participare anuală a peste 800.000 de spirituală” din punct de vedere spiritual.
vizitatori în decursul câtorva zile, dublu
faţă de numărul locuitorilor orașului. Pentru a își promova și dezvolta identitatea
culturală, Municipiul Iași este gazda, subiectul și /
Astfel, prin tradiţia culturală specifică, Iașul are partener în cadrul unei diversităţi de activităţi
potenţialul de a conecta regiunea Moldovei, atât socio – culturale de interes local, regional și
partea naţională cât și cea transfrontalieră, la naţional ca de exemplu:
cultura și valorile democratice europene.

170
Proiectul „Istoria minorităților – o abordare cultural (Rep. Moldova) și Cernăuţi (Ucraina), reprezintă
artistică a diversității” realizat de un consorţiu al un prim pas în crearea unui astfel de spaţiu.
Primăriei Municipiului Iași cu Universitatea Al. I.
Cuza și Asociaţia Pro Roma, cu sprijinul
comunităţii armenilor și a comunităţilor evreiești,
Resurse culturale și de patrimoniu
italiene și grecești din Iași este un exemplu de
bună practică pentru activităţile ce au ca scop În ceea ce privește distribuţia resurselor de
punerea în valoare a istoriei orașului și a identităţii patrimoniu construite în teritoriu, în cadrul Zonei
regionale și care au urmărit formarea unei Metropolitane putem grupa și identifica 3 grupe
atitudini responsabile în privinţa trecutului, a de resurse: culturale, de cult și industriale.
istoriei și a valorilor locului.
Resurse turistice
Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri
(FILIT) este un element reprezentativ pentru oraș Analizând distribuţia resurselor antropice, putem
datorită dinamismului și a facilitării dialogului distinge la nivelul Zonei Metropolitane Iași o
între mai multe culturi, prin dezvoltarea unor concentrare a patrimoniului cultural în partea de
itinerare către Republica Moldova. În cadrul est și în zona centrală a Municipiului Iași.
festivalului au avut loc un spectru de activităţi
Nucleul istoric al Iașului este zona cu maximă
culturale, prin valorificarea creativităţii,
concentrare a elementelor de bază, specifice unei
originalitatea și inovaţia tuturor operatorilor
foste capitale: monumente, muzee de diferite
culturali și a organizaţiilor neguvernamentale
profile și instituţii de cultură și artă. În calitate de
implicate.
centru al culturii, știinţei și artei, orașul se
Concursul coral Internațional pentru tineret de situează pe primul loc în Moldova, și pe locul doi
muzică sacră „Gavriil Muzicescu”, organizat de după București.
Asociaţia Iubire și Încredere cu sprijinul
Lăcașe de cult. Patrimoniul cultural și artistic al
Mitropoliei Moldovei și al autorităţilor locale
Iașului a fost dominat în evul mediu de binomul
precum și cu implicarea directă a enoriașilor din
cult-cultură, datorită mănăstirilor (singurele
parohiile ieșene, este unul din evenimentele ce
spaţii fortificate, capabile să asigure protecţie în
stimulează implicarea cetăţenilor și a operatorilor
faţa invaziilor militare) ce au avut un rol esenţial
culturali prin integrarea spiritualităţii răsăritene.
de salvgardare a culturii scrise și de creare a
Astfel, stimularea dialogului ecumenic și
primelor centre educaţionale și tipărituri în limba
integrarea în comunitate a patrimoniului cultural
română. Așadar, cea mai importantă și valoroasă
și a artei religioase reprezintă o oportunitate
moștenire culturală a fost păstrată în tezaurele
pentru dezvoltarea turismul ecumenic și de
artistice și de învăţătură din cadrul celor mai
patrimoniu.
reprezentative biserici și mănăstiri:
Un spațiu comun de lucru pentru proiecte culturale
 Biserica Sf. Nicolae Domnesc (1491) -
în care să se întrunească artiști din întreaga
prima biserică ortodoxă, menţionată
Europă are potenţialul de a susţine cunoașterea și
documentar, ce este considerată în
cooperarea dintre cetăţeni. Propunerea
prezent ca fiind cel mai vechi edificiu
strategică a Primăriei de a restaura și converti
religios din Iași. Biserica domnească
noua clădire a Palatului Braunstein într-un centru
ctitorită de Ștefan cel Mare a fost
de rezidenţe creative și de proiecte de cooperare
dedicată sacrului și înscăunării
culturală, cu sprijinirea artiștilor și a
domnitorilor moldovei, și a avut un rol
antreprenorilor din industrii creative din Chișinău

171
esenţial în conservarea și dezvoltarea a fi biserica cu cea mai bună acustică din
limbii și culturii naţionale. ţară, fapt pentru care aici se fac adesea
 Mânăstirea Golia (1546) – ansamblu înregistrări audio. În prezent, întreg
monumental ce îmbină reușit ansamblul mănăstirii clasat ca și
caracteristicile arhitecturale monument istoric de importanţă
moldovenești și rusești, cu motive naţională se află într-o stare avansată de
renascentiste; ce are în componenţă unul degradare.
din simbolurile Iașului: Turnul Goliei, cu o  Mânăstirea Bârnova (1626) – parte din
înălţime de 30m, oferă un spaţiu de ansamblul marilor ctitorii arhitecturale
contemplare, și o panoramă a orașului din Moldova, cu planul arhitectural
celor șapte coline. În cadrul competiţiei asemănător cu cel al Mănăstirii
Europa Nostra de la Lisabona din 2012, Dragormirna. Aceasta se numără printre
proiectului “Reabilitarea și dezvoltarea primele biserici din Moldova care are
turistică a Ansamblului Monument Istoric turnul-clopotniţă proiectat și construit ca
Mânăstirea Golia Iași” i-a fost decernat element de fortificaţie, lipit de biserică. În
Premiul Europa Nostra, pentru prezent, mănăstirea numără 13 călugări
Patrimoniu Cultural la categoria care se îndeletnicesc cu pictarea icoanelor,
conservare. În cadrul competiţiei au fost confecţionarea plutelor de candela și a
înscrise, la diverse categorii, 226 de tămâiei.
proiecte din 38 de ţări, doar 28 fiind  Mânăstirea Trei Ierarhi (1639) –
declarate „proiect laureat”. mănăstire unică prin broderia de piatră ce
 Mânăstirea Galata (1577) – excepţională îmbracă în întregime zidurile bisericii.
realizare arhitectonică, novatoare pentru Ornamentele exterioare ce combină
acea perioadă, rod al sintezei dintre elemnente turcești, arabe, georgiene,
elementele tradiţionale moldovenești ce armene și persane cu motive
domină influenţele de factură bizantino- arhitecturale românești sunt singurele
munteană. Vechea reședinţă domnească, elemente ce au fost păstrate fără a suferi
găzduiește din anul 1990 și până în modificări până în prezent. În chiliile
prezent un atelier de croitorie de mânăstirii a fost înfiinţată prima școală
veșminte liturgice, și unul de broderie. Cu superioară în limba greacă și slavonă
toate că se utilizează mașini ce unde se preda și limba română, și a fost
efectuează brodarea digitală, la instalată prima tipografie din Moldova.
mănăstire nu s-a renunţat la tehnica de  Mânăstirea Cetăţuia (1672) - construită
brodat și cusut manuală, care este după modelul Mănăstirii Trei Ierarhi, cu
apreciată ca fiind o adevărată operă de ornamente de piatră în interior și în
artă. exterior, în care se remarcă motivul
 Mânăstirea Frumoasa (1584) – loc de brâului românesc ce imită modelul
odihnă și relaxare pentru domnitori sau frânghiei împletite, specific bisericilor de
domnii care urmau să urce pe scaunul lemn din România. Amplasată pe una din
Moldovei. Înconjurată de palate, flori și colinele orașului, mănăstirea domină
fântâni arteziene, Mănăstirea Frumoasa peisajul prin silueta zveltă străjuită de un
constituia un punct de atracţie pentru toţi turn impozant. În domeniul mănăstirii se
călătorii care veneau să viziteze orașul află o grădină, o ciupercărie și o plantaţie
ditre cele șapte coline. Monumentală ca de viţă-de-vie, suficiente pentru
proporţii, biserica mănăstirii este evalută autoîntreţinere.

172
Aceste monumente arhitecturale aduc Iașului, înregistrarea și redarea sunetului (Palatul
titlul de capitală religioasă, fiind cel de-al cincilea Culturii), dar și Teatrul Național “Teatrul
oraș ca destinaţie a pelerinajului internaţional, Național Vasile Alecsandri”, și Opera
alături de Salonic, Trondheim, Edinbourgh și Română.
Praga, având în jur un ansamblu format din  Instituţiile de cultură de interes
aproximativ 59 de biserici și mănăstiri. judeţean, se află în subordinea Consiliului
Judeţean și au activitatea coordonată și
Pe lângă mănăstiri, dintre monumentele de
sprijinită de Inspectoratul pentru cultură.
patrimoniu aparţinând cultelor într-o stare
Acestea sunt: Muzeul Literaturii Române
avansată de degradare ce trebuie consolidate și
din Iași, care cuprinde cea mai întinsă
restabilate sunt și Biserica Intrarea în Biserică –
reţea de muzee literare și case memoriale
Vovidenia, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel-
din ţară (Casa V. Pogor, Subteranele
Biserica Barboi, Catedrala romano-catolică
Junimii, Bojdeuca I. Creangă, Casa Dosoftei,
Adormirea Maicii Domnului și Sinagoga Mare.
Muzeul Teatrului, Muzeul “M. Eminescu”,
Dotări culturale. Perioada modernă și rolul de Casa N. Gane, Casa Mihail Sadoveanu,
capitală a Principatului Moldovei au reprezentat o Casa Topârceanu, Vila Sonet, Casa Otilia
oportunitate de construcţie a instituţiilor culturale Cazimir, Muzeul Memorial de la Mircești,
în Iași. Oferta culturală actuală a fost astfel Muzeul Costache Negruzzi), Biblioteca
fondată pe valori istorice și prin prestigiul marilor Județeană “Gh. Asachi” (cu sediul central
personalităţi ieșene, moștenirea culturală în Palatul Culturii, 5 filiale municipale, 2
autentică având la bază atât evenimente cât și orășenești și 84 filiale comunale pe tot
dotările culturale, multe dintre ele fiind implicate cuprinsul judeţului), Filarmonica
în proiecte de anvergură. “Moldova”, Teatrul pentru copii și tineret
“Luceafărul”, și Școala de Arte
Din perspectivă instituţională Municipiul Iași este  Instituţiile de cultură de interes local se
pe poziţia secundă în ţară, după București, ca află în subordinea Consiliului Judeţean și
număr de instituţii și persoane angajate în acest au activitatea coordonată și sprijinită de
domeniu. Instituţiile de cultură majore din Inspectoratul pentru cultură. La aceste
Municipiul Iași sunt grupate în trei categorii: instituţii profesioniste se adaugă și
organizaţiile neguvernamentale, în
 Instituţii de cultură de interes naţional
Municipiul Iași fiind înregistrate peste
se află în subordinea directă a
2000 de fundaţii, asociaţii, ligi etc. a căror
Ministerului Culturii, Inspectoratul pentru
activitate este declarată în domeniul
Cultură având doar relaţii de colaborare,
cultural. Dintre acestea, Inspectoratul
sau sprijin financiar pentru proiectele
Judeţean a colaborat cu: Societatea
comune sau individuale. Majoritatea
culturală “Junimea ‘90”, Fundaţia
acestor instituţii sunt în cadrul Complexul
Coregrafică România din Iași,
Muzeal Național Moldova, instituţie care
Asociaţiunea “Astra” Iași, Asociaţia
are patru secţii distincte Muzeul de istorie
"Ginta latină", Fundaţia "Mihai
(Palatul culturii, Muzeul Unirii, Palatul de
Viteazul", Fundaţia "Petre
la Ruginoasa, Muzeul Kogâlniceanu),
Andrei", Fundaţia academică "A.D.
Muzeul de artă (Palatul Culturii, Muzeul
Xenopol”, Fundaţia culturală "Eugen
Unirii, Palatul de la Ruginoasa, Muzeul
Ştefan Bouşcă”, Liga pentru cultura
Kogălniceanu), Muzeul de etnografie
românilor din Bucovina, Societatea
(Palatul culturii) și Muzeul tehnicii –
culturală "Plai mioritic”, Societatea

173
culturală "Pro Basarabia şi Bucovina", vagoane ce a contribuit la echilibrarea
Societatea culturală "Cultura fără teritorială a capacităţii de repartiţie a
frontiere" și Fundaţia culturală "Emil materialului rulant. În 2007 fabrica se afla
Alexandrescu". în proprietatea Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi
Dintre cele aproximativ 60 de monumente SC Concept Invest SRL Braşov, iar în 2009
identificate în raportul elaborat de Direcţia de au început să fie cumpărate active
Cultură privind starea tuturor monumentelor
importante, reprezentate de hale
reprezentative din Iași, la 18 dintre acestea se industriale și terenuri, de către firme cu
desfășoară în prezent lucrări de refacere: patru capital privat. Primăria Iași a obţinut
unităţi de cult, Teatrul Naţional (fonduri asigurate promisiunea din partea proprietarilor de
de Ministerul Culturii), Ansamblul Mitropolitan, păstrare în fizic a celor două construcţii
Mânăstirea Golia, Casa Burchi – Zmeu, Biserica Sf. propuse spre clasare în 2009: staţia
Nicolae Aroneanu, Casa A.D. Xenopol, și Școala compresoare uzină și vechiul castel de
Generală “Carol I” (fonduri europene), Spitalul apă.
Clinic “Sf. Spiridon” (Ministerul Sănătăţii), Până în prezent, clădirile reprezentative
Sinagoga Merarilor, și trei case memoriale pentru perioada industrială, pentru istoria
(fonduri private sau alte surse). orașului Iași și pentru istoria naţională nu
Patrimoniul industrial. Alături de cadrul fizic, au fost clasate ca și monumente istorice,
social și cultural din prezent, o suprafaţă ceea ce a dus la demolarea parţială a
însemnată în teritoriul ieșean este ocupată de acestora. În prezent fabrica și-a încetat
clădiri industriale. Chiar dacă nu toate complexele activitatea.
industriale din Zona Metropolitană Iași au valoare
istorico-monumentală, acestea trebuie luate în  Fabrica de Cărămizi de la Ciurea (1891) –
considerare în această analiză întrucât sunt parte una din cele mai vechi fabrici din Iași ce își
componentă a zonei. conservă clădirile, utilajele și procesul de
tehnologic, aspecte ce o fac unică în zona
Urmărind întregul context industrial, putem Moldovei. Fabrica de cărămizi și ţiglă de
marca două momente reprezentative: politica de la Ciurea a fost deschisă odată cu
industrializare masivă ce a schimbat (sau alterat construirea liniei ferate Iași-Huși,
parţial) profilul preponderent universitar și moment în care toate clădirile pentru
cultural al Iașului interbelic către cel de oraș călători, depouri, clădiri anexe și poduri
muncitoresc și industrial, și construirea în epoca feroviare din judeţ și chiar de pe linia
comunistă a unor mari complexe industriale, cu București-Constanţa au fost edificate
extinderea celor deja existente. doar din cărămidă roșie de Ciurea. De-a
lungul timpului fabrica a suferit puţine
Datorită statutului de capitală, orașul a fost
schimbări deoarece felul în care a fost
beneficiarul unor modernizări succesive, apărute
proiectată nu a permis nici o modernizare
mai târziu în parte de est a ţării, în prezent
în ceea ce privește fluxul tehnologic. Pe
acestea având importanţă în tezaurul industrial
lângă zone de producţie, fabrica deţine și
naţional. Pe lista obiectivelor mai vechi de un
un atelier de olărit. În prezent fabrica
secol se află:
deţinută de o companie privată, nu mai
 Atelierele CFR Nicolina (1892) – singura funcţionează, iar clădirea se află într-o
întreprindere în domeniu la acea perioadă, stare avansată de degradare. Zona
un renumir atelier de locomotive și industrială este un sit autentic de

174
arheologie industrială, cu posibilităţi Industrială, ce va îmbogăţi colecţiile de
multiple de valorificare din punct de prezervare a patrimoniului tehnic valoros
vedere muzeal, al turismului cultural și al existent, având în vedere că în urma
spaţiilor comunitare. retehnologizării industriilor multe aparate
 Fabrica de Țesături (1867) - După și instalaţii au fost distruse fără a se ţine
revoluţie, tehnologia întreprinderii ţinea cont de valoarea lor pentru istoria știinţei
pasul cu tehnologia vestică, avea războaie și tehnicii.
care făceau ţesături deosebite care se
obţin foarte greu în prezent, și peste Fabrica și-a încheiat activitatea în 2003,
7.000 de salariaţi. Potenţialul competitiv când a fost închisă și a intrat în corservare.
al fabricii de finisaje textile ar fi fost mare, Trei din cele patru clădiri, care nu se află
în judeţ nemaifiind fabrici de acest tip, pe lista clădirilor de patrimoniu au fost
însă fără investiţii constante, utilajele au parţial demolate.
devenit în timp depășite. În prezent
Din toată industria veche a Iașului, au rămas
Iașitex are 300 de muncitori, iar peste
numai clădirea compresoarelor de la Nicolina,
90% din activitate o reprezintă contracte
corpul central al Fabricii de Cărămidă de la Ciurea,
cu IKEA. Mare parte din clădiri au fost
și o clădire a Fabriciii de Țigarete. Până în prezent,
demolate, terenul devenind proprietate a
s-a reușit conservarea digitală a patrimoniului
investitorului privat Grand Plaza și fiind
industrial și tehnic, material și imaterial, în cadrul
destinat unor proiecte imobiliare.
proiectului “Memoria patrimoniului industrial”,
prin realizarea site-ului Muzeul Virtual de
 Fabrica de Bere “Zimbru” (1786) – unul
Arheologie Industrială (MAIV).
din pilonii economiei ieșene ce și-a
încetat activitatea odată cu venirea Resurse creative
multinaţionalelor. Datorită standardelor
de calitate obţinute în fabrica deschisă de Cea mai reprezentativă iniţiativă de profil la nivel
un neamţ, berea produsă se exporta în local, ce susţine dezvoltarea Industriilor Culturale
Turcia, Rusia, Franţa și Austria. și Creative este industria modei. De-a lungul a 12
ediţii a fost organizată Săptămâna Modei
În 2002 fabrica s-a închis parţial, iar în Românești/ Românian Fashion Week.
2007 definitiv. În prezent prezent clădirile
Tot în domeniul industriilor creative activează
monument ale fabricii au fost parţial
Asociaţia Industriilor Creative și Asociaţia The
demolate și de află într-o stare avansată
Gape, având ca scop promovarea iniţiativelor de
de degradare.
creare de evenimente și consultanţă pentru start-
up-uri, contribuind la dezvoltarea sectorului
 Fabrica de Țigarete (1876) – important
cultural independent.
producător de ţigări ce reușea să acopere
în totalitate cererea din ţară și parţial Resurse culturale - evenimente
căteva state din Europa, cu o capacitate
de producţie de 400 de tone de ţigarete. Zona Metropolitană Iași se distinge printr-o
Dintre clădirile de patrimoniu ale fabricii activitate culturală intensă, manifestată cu
doar una a fost salvată - fostul depozit de precădere de Municipiul Iași.
tutun – acesta fiind preluată de
„Capitală Culturală a Moldovei”, cultivă educaţia
Complexul Muzeal Naţional Moldova. Aici
și excelenţa culturală de tip clasic, adresându-se
va fi înfiinţat primul Muzeu de Arheologie

175
unui public cultivat, însă încă destul de Pe lângă acestea, programul face legătura între
conservator, mai puţin deschis la arta Iași-Cernăuţi-Chișinău, dezvoltând o axă culturală
contemporană, ce găzduiește evenimente ce trancede orice graniţă, și susţine caracterul
complexe și diversificate, de anvergură regională, internaţional al fetivalului ce pune accent pe
naţională și internaţională. Printre acestea, se cunoaștere și autocunoaștere.
remarcă festivalurile și târgurile specifice locului
precum Festivalul Florilor de Tei, Festivalul Specificitatea culturală este prezervată și în
localităţile Aroneanu (Festivalul Naţional de
Internaţional de folclor pentru tineret “Cătălina“,
Festivalul Internaţional de Cultură și Civilizaţie Poezie Ioanid Romanescu), Bârnova (Creangă
Românească – “Românașul”, Cucuetni 5000 – povestind copiilor), sau Ciurea (Teatrul musical
Târg Naţional de ceramică tradiţională, Cireșe la “Veronica se întoarce”).
Bojdeucă, Cupa Moldovei la Gastronomie, și nu în Pe lângă numeroasele evenimente culturale,
ultimul rând festivalurile de film, teatru: Municipiul Iași se ocupă și cu formarea unui public
Festivalul Internaţional al Filmelor de Foarte Scurt cultivat, prin programe special proiectate în acest
Metraj, Festivalul de Film Rusesc KINO+, sens. Ateneul Tătărași, Casa de Cultură a
Festivalul Internaţional de Teatru EuroArt Iași, Municipiului și bibliotecile publice reprezintă
Festivalul Internaţional de teatru pentru public intrumentele instituţionale ce dezvoltă proiecte
tânăr (Luceafărul) etc. pentru instruirea și formarea unui public capabil
De asemenea, excelenţa culturală și literară a să discearnă valoarea de non-valoare a produselor
acesteai zone este păstrată prin Festivalul culturale.
Internaţional de Poezie Grigore Vieru, Zilele Tot în scop formativ, municipalitatea încurajează
Revistei Convorbiri literare, sau Zilele Eminescu. iniţiativele civice și participarea cetăţenească, De
Cele mai mari manifestări cu anvergură exemplu, programul Cultura în Cartier s-a adresat
internaţională ce promovează excelenţa comunităţilor din zonele Nicolina, Alexandru cel
culturală sunt Festivalul Internaţional de Bun, Tătărași, Păcurari, Frumoasa, Copou și
Literatură și Traducere Iași (FILIT), Festivalul Galata, și a urmări creșterea interesului
Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr locuitorilor Iașului pentru serviciile și proiectele
(FITPT), și FIE - Festivalul Internaţional al municipale și dezvoltarea spiritului comunitar.
Educaţiei, cel mai reprezentativ proiect cultural
organizat anual de către Primăria Muncipiului Iași, De asemenea, Iașul este cunoscut și pentru o
în parteneriat cu alţi actori publici, privaţi sau serie de reviste și publicaţii culturale ieșene cu
neguvernamentali din domenii conexe, tradiţie, reprezentative la nivel naţional, precum
recunoscut drept “festivalul festivalurilor”, Convorbiri literare, Dacia literară, Cronica,
datorită mixului de evenimente cultural- Cronica Veche, Zona@Literară, Timpul,
educative. În cadrul evenimentului sunt Suplimentul de cultură sau cele două edituri
valorificate și promovate aspectele cheie ale reprezentative la nivel naţional precum Junimea
orașului, de la spaţii convenţionale și alternative, și Polirom.
la oferta educaţională sau proiectele de viitor ale
oamenilor. Datorită complexităţii sale festivalul Recreere
este considerat un veritabil fenomen cultural ce
Datorită efectelor și funcţiilor pe care le au asupra
valorifică proiectele și iniţiativele originale,
sănătăţii, zonele de agrement reprezintă unul din
demonstrând faptul că Iașul poate fi recunoscut
factorii indispensabili ai vieţii urbane. Ritmul
datorită educaţiei.
accelerat de creștere al aglomerărilor urbane are
drept urmare tendinţa de evadare și refugiere a

176
populaţiei în zonele verzi din oraș dar și din afara complexă, ce include și zone de relaxare și
acestuia. agrement, poate face ca acestă zonă să devină un
punct de convergenţă al petrecerii timpului liber
Zonele de recreere de importanţă naţională din pentru toate categoriile de vârstă. Un bun
Municipiul Iași sunt grădinile publice din cartierul exemplu pentru turismul balnear competitiv sunt
Copou, Grădina Botanică, Grădina Expoziţiei, Amneville (Franţa), Baden-Baden (Germania) sau
Grădina Copou și Scuarul Agronomiei. Abano Terme (Italia), staţiuni animate, cu
În Municipiul Iași se află izvoare cu ape minerale patrimoniu și o abordare medicalizată complexă.
neexploatate în Izvorul “Amiteatru” din zona În cadrul Zonei Metropolitane, resursele naturale
Copou, izvoarele bicarbonate, sodice aflate la sunt concentrate în special în partea de nord
Breazu și Grădina Botanică, precum și Staţiunea (Zona Aroneanu Dorobanț, Zona Victoria) și în
Băile Nicolina, recunoscută la nivel naţional, prin
partea de sud (zona Bârnova).
valoarea și complexitatea izvoarelor minerale și a
multitudinii de indicaţii de folosire în cura Zona Bârnova-Schitu Duca are un potenţial
afecţiunilor. natural deosebit, care împreună cu resurse
antropice existente poate dezvolta funcţiuni
De la înfiinţare până în prezent s-au dezvoltat 10 turistice complexe: de odihnă și recreere,
clinici, cu o capacitate de 530 paturi, ce folosesc
agroturism, turism cultural și turism știinţific.
curele cu ape sulfuroase de pe amplasament. Obiectivele turistice naturale, considerate conform
Declinul turismului balnear românesc din Hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean Iași arii
perioada 1990-2010 au dus la uzura tuturor
protejate din această zonă sunt: Rezervaţia
clădirilor cu o arhitectură specifică anilor 70 din paleontologică Repedea, (protejată faună fosilă
cadrul complexului, în prezent acestea fiind ce conţine calcare oolitice de Repedea), Aria
necorespunzătoare din punct de vedere al avifaunistică Repedea-Bârnova, Parcul
standardelor turistice și medicale. Singura dendrologic al Domeniului Inculeţ, alte
propunere de extindere a fost în anul 1980, când monumente ale naturii (arbori de peste 300 de
zona balneară Nicolina trebuia să includă în ani), și perimetre speciale forestiere (trupuri de
perimetrul său Dealul Galata pentru a realiza o pădure cu rol de protecţie).
zonă balneo-turistică cu amenajări peisagistice,
muzeale și dotări de agrement, realizându-se Obiectivele turistice de patrimoniu construite cu
astfel o replică a Copoului în partea de S-V a valoare culturală de interes naţional și local sunt
orașului. Ansamblul Mănăstirii Bârnova, clasificat ca
monument istoric de valoare naţională, Biserica
În 2013 complexul Balnear Nicolina a fost Sfinţii Apostoli, ansamblul de clădiri ce a
aprobată de consilierii locali ca fiind Staţiune constituit Domeniul Inculeţ clasat ca și arie
balneară pentru zona de Tratament-Agrement,
protejată, și Mănăstirea Piatra Sfântă.
însă nu a primit avizul de la Guvern. Acesta este
un atu unicat în competiţia cu oferta turistică a Cunoscută pentru agrement și practicarea
celorlalte mari orașe din România Zona aleasă sporturilor de iarnă, zona are potenţialul și
pentru crearea nucleului dezvoltării zonei balneo- reusrsele necesare pentru a deveni staţiune
turistice are un potenţial ridicat atât de afectuare turistică de interes local.
a unor cure balneare cu apă sulfuroasă, cât și
pentru potenţialul ridicat turistic, amplasamentul Zona Aroneanu-Dorobanţ este amplasată în
aflându-se într-o zonă de parc natural și zona ce apropierea Municipiului Iași, într-un cadru natural
înconjoară Mânăstirea Galata. O amenajare foare diversificat (relief colinar, păduri, lacuri,
livezi), cu potenţial de atracţie turistică.

177
Datorită prezenţei zonelor împădurite (Pădurea bibliotecă din ţară, vestită prin volumele sale din
Ghiorghiasa), a izvoarelor de apă minerală sec. al XIX-lea.
(Aroneanu I,II,III), a lacurilor și a obiectivelor
istorice culturale, zona are un potenţial deosebit Zona Victoria este amplasată pe traseul spre
punctul vamal Sculeni. Fiind un punct de tranzit,
pentru activităţi de agrement și sportive.
zona are un avantaj competitiv ce poate fi
Potenţialul ambiental plăcut reprezentat de relief, valorificat. Pădurea Icușeni și Balta Teiva Vișina,
pădure, lacuri vii şi livezi specifice acestei zone sau apa minerală sulfuroasă din apropierea
oferă posibilitatea practicării pescuitului, Dealului Stânca sunt obiective naturale
vânătorii, sporturilor nautice precum şi a reprezentative, ce pot susţine activităţi de
drumeţiilor. Peisajul este conturat și de agrement. Activitatea turistică poate fi
obiectivele istorice și culturale: Biserica Sf. diversificată și datorită lăcașelor de cult
Nicolae și Ruinele fostului palat al Roznovanilor, monumente istorice.
în care s-a aflat și cea mai mare și bogată

178
Figura 100: Zone de recreere și agrement în Zona Metropolitană Iași

Sursa: prelucrare proprie

179
fundamenta intervenţii integrate care să
contribuie într-un mod eficient la ameliorarea
II.3.5. Conectivitate şi mobilităţii urbane.

mobilitate urbană Analizele şi evaluarea mobilităţii pentru cazul


Municipiului Iași şi a zonei metropolitane au fost
Scopul acestui capitol este de a evidenţia elaborate pornind de la informaţiile oferite în
caracterul şi nevoile specifice din punct de vedere cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă,
a mobilităţii urbane a diferitelor zone (cartiere sau document cu care Strategia Integrată de
unităţi administrativ teritoriale) care compun Dezvoltare Urbană trebuie să se coreleze.
Municipiul Iași şi zona sa metropolitană.

Prima parte prezintă modul în care oraşul se


racordează la principalele culoare de transport din
Context metropolitan şi regional
cadrul reţelei TEN-T evidenţiind totodată relaţiile Racordarea la principalele coridoare de
între municipiu şi aşezările învecinate, parte a transport
zonei metropolitane.
Municipiul Iași şi zona sa metropolitană sunt
A doua parte evidenţiază modul în care amplasate la periferia de Nord-Est a principalelor
macrozonele care compun oraşul interacţionează coridoare TEN-T care străbat ţara. Reţeaua
generând fluxuri de persoane şi mărfuri. TEN-T reprezintă principalele legături / axe de
transport feroviar, rutier, naval şi aerian la nivelul
Pe baza analizelor sectoriale legate de
principalele moduri de deplasare în cadrul Uniunii Europene.
oraşului sunt în final definite zonele cu nevoi Astfel, segmentele din reţeaua TEN-T care
specifice în ceea ce priveşte mobilitatea şi străbat teritoriul naţional reprezintă
transportul. Rolul acestor zone este de a infrastructura de bază a ţării (autostrăzi, linii de

180
cale ferată de înaltă viteză, culoare navigabile sau În ceea ce priveşte infrastructura ferioviară
aeroporturi), considerată prioritară pentru Master Planul General de Transport prevede ca o
Uniunea Europeană, motiv pentru care există prioritate şi modernizarea liniei CF care leagă
alocări financiare directe pentru realizarea ei. Iaşul de Bacău (magistrala 500 şi linia 606 –
Investiţiile de maximă prioritate se concentrează orizont 2020).
în partea de centru-sud a ţării48, deşi în exerciţiul
financiar anterior (2013-2015) zona Municipiului Astfel, dacă procesul de implementare decurge
bine, până în 2020 Municipiul Iași va beneficia de
Iași a fost deservită de fostul culoar pan european
IX care asigura legătura între Bulgaria, România şi conexiuni optime pe cale rutieră cu oraşe de
Moldova. importanţă regională cum ar fi Târgu Mureş,
Bacău, Suceava şi cu poli de creştere cum ar fi
În prezent acest culoar nu mai este o prioritate la Braşov. Până atunci însă Municipiul Iași va trebui
nivelul Uniunii Europene dar rămâne în reţeua să mizeze pe legăturile oferite de DN 28 şi DN2
TEN-T Core a cărei finalizare este estimată pentru (Bacău-Bucureşti) sau DJ 248 (Vaslui-Focşani-
anul 2030. Buzău).

La nivel naţional principalele investiţii în În ceea ce priveşte calea ferată, Municipiul Iași
infrastructura de transport sunt evidenţiate în este deservit de magistrala 600 care asigură
cadrul Masterplanului General de Transport legătura cu Bucureşti prin intermediul nodului
(MGT). Pentru Municipiul Iași, acest document feroviar de la Tecuci (trecere la magistrala 500).
prevede două mari proiecte: autostrada Tg. Aceeaşi magistrală 600 asigură şi legătura
Mureş-Paşcani-Iaşi şi drumul expres Ploieşti- Municipiului Iași cu Republica Moldova (către
Bacău-Paşcani. Chişinău).

Etapizarea acestor proiecte este astfel constituită Deşi magistrala 600 reprezintă principala legătură
încât în primul orizont (2020) Iaşul să fie conectat ferată a Municipiului Iași cu alte centre urbane din
cu Bucureştiul prin drumul expres Ploieşti-Bacău- ţară, ea nu este încă electrificată. Iaşul este astfel
Paşcani continuat cu autostrada Paşcani-Iaşi- deservit de o singură linie dublă electrificată (linia
Ungheni. În al doilea orizont (2030) s-ar realiza şi 60649) care asigură legătura cu magistrala 500
legătura cu Tg. Mureş prin autostrada Tg. Neamţ- (direcţia Bucureşti).
Tg. Mureş.
În ceea ce priveşte conectivitatea la nivel teritorial,
Deşi racordarea Iaşului la aşezările urbane din Municipiul Iași se află într-o relaţie de dependenţă
vest reprezintă o prioritate de interes naţional, faţă de nodul rutier şi feroviar Paşcani. Acest
termenele propuse în Masterplan sunt nerealiste aspect face ca axa majoră de dezvoltare la nivel
dat fiind faptul că nu există încă nici studii de teritorial să fie pe direcţia Est-Vest.
fezabilitate încheiate pentru cele două culoare
majore de infrastructură rutieră. Pentru a întări
relaţia Iaşului cu oraşele din sud este inclus în
materplan şi drumul Transregio Iaşi-Vaslui
(orizont 2023).

48 49
Coridoarele pan europene Rhine Danube şi Orient East- Linia CF 606 este parte din reţeaua de TEN-T de bază
Med. (Core).

181
Figura 101: Racordarea Municipiului Iași la principalele coridoare de transport (sistemul urban Iaşi-Paşcani)

Sursa: Prelucrare proprie

Figura 102: ZMI în contextul coridoarelor TEN T (imagine sus - reţeaua TEN-T Comprehensive şi Core, imagine jos – coridoarele
prioritare

182
Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/mobile.html

Infrastructura de transport în zona cadru natural valoros cum ar fi Valea Lupului,


Rediu sau Miroslava (DJ 248B, DJ 282, DJ 280E,
metropolitană
DJ 248B).
Pe cale rutieră Zona Metropolitană Iași este
În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, deşi
deservită pe direcţia Nord-Sud de DN 24 şi pe
zona metropolitană este traversată de o
direcţia Est-Vest de DN 28. Reţeaua de circulaţii
magistrală (600) şi două linii secundare (606 şi
rutiere este completată de zece drumuri judeţene
608) doar 6 aşezări deţin una sau mai multe gări
concentrate cu precădere în partea de Sud şi
CFR.
Nord-Est a Municipiului Iași.
Deşi sunt traversate de o linia dublu electrificată
În ceea ce priveşte starea infrastructurii rutiere de
(606), aşezările Valea Lupului şi Rediu nu deţin o
interes judeţean se resimte nevoia modernizării
gară CF, fapt care le privează de accesibilitate la
DJ 249 care asigură legătura între aşezările
nivelul infrastructurii feroviare. Prin amenajarea
dezvoltate în lungul frontierei cu Republica
unor gări acestea ar putea fi deservite de
Moldova 50 . De asemenea, va fi necesară
transport feroviar suburban facilitând navetiştilor
ameliorarea legăturilor rutiere cu aşezări în curs
un acces direct către zona centrală.
de expansiune care înglobează un număr
însemnat de obiective turistice sau elemente de

50
Inclusiv racordarea lor prin acest drum judeţean la reţeaua
rutieră şi feroviară TEN-T Core.

183
Figura 103: Drumuri care
necesită modernizare în
cadrul zonei
metropolitane

Sursa: prelucrare proprie

Figura 104: Reţeaua de căi


ferate şi gări în ZMI

Sursa: prelucrare proprie

184
Figura 105: Liniile de transport public judeţean (roz) şi cele de transport public urban care se extind către ZMI (verde)

Sursa: prelucrare proprie

În ceea ce priveşte transportul în comun rutier, amplasate în lungul DN 28. Trei din aceste
acesta deserveşte toate comunele din zona autogări sunt amplasate în vecinătatea gării
metropolitană prin intermediul unor linii urbane şi principale, iar una este localizată în nordul gării
intrajudeţene. La principalele puncte de intrare în Socola.
Iaşi, liniile intrajudeţene sunt dublate de
extensiile liniilor de transport urban (RATP). În momentul de faţă numai autogările Iaşi-Vest,
Real şi Transbus Codreanu au potenţial de a fi
Astfel, aşezările amplasate la ieşirile catre Est, integrate în structuri intermodale. Pentru a putea
Vest şi Sud deţin cea mai bună conexiune cu coordona mai bine transportul public judeţean cu
Municipiul Iaşi. Deşi comunele Valea Lupului şi cel urban (local) va fi nevoie de constituirea unei
Miroslava sunt delimitate de DN 28 pe care reţele de puncte de transfer.
circulă transportul public urban şi cel judeţean,
zonele cele mai populate sunt îndepărtate de Aceste puncte de transfer vor trebui corelate cu
parcări de tip „park & ride” la principalele intrări în
acest culoar rutier.
oraş astfel încât conducătorii auto din ZMI să
Transferul de pe cele 83 de linii de transport în poată face transferul către transportul public local
comun judeţean se face prin 4 autogări, toate fără a mai intra în oraş cu autovehicolul personal.

185
În afara autogărilor evidenţiate anterior, în cadrul - Bdul Carol (DJ 282) care asigură legătura
Zonei Metropolitane Iași există încă un număr între zona Universităţii A.I. Cuza şi zona
insuficient de staţii de transport în comun centrală şi reprezintă principala axă
amenajate. De asemenea, se resimte lipsa unor culturală al oraşului
hărţi de transport public la nivelul zonei - Bdul Independenţei şi Str. Elena Doamna
metropolitane astfel încât locuitorii aşezărilor care formează fragmentul nordic al
componente, dar şi turiştii, să poată accesa uşor inelului central. Cele două artere sunt
aceste informaţii esenţiale51 (trasee transport în continuate către sud de Str. Sfântul
comun, orar de funcţionare etc.). Lazăr53, principala legătură cu cartierele
Podu Roş şi Nicolina.
Pentru a putea ameliora toate aceste deficienţe la - Străzile Tătăraşi, Vasile Lupu şi Dudescu
nivelul transportului public în ZMI (una din asigură legătura între zona centrală şi
principalele probleme menţionate de către cartierul Tătăraşi (peste 300 locuitori / ha)
primarii comunelor) va fi necesară înfiinţarea unei - Bdul Chimiei, Splaiul Bahlui, Bdul
autorităţi metropolitane de transport. Acest Alexandru cel Bun, asigură legătura între
aspect este însoţit de extinderea reţelei de platforma industrială Est, zona centrală şi
transport public al Iaşului către toate comunele cartierele Alexandru cel Bun şi Dacia
din ZMI52. (peste 300 locuitori / ha, pe alocuri
densitatea trece de 500 locuitori /ha).
Infrastructura de transport în
Acestă axă este dublată în partea vestică
Municipiul Iași de Str. Sarmisegetuza care poate prelua
rolul unei centuri urbane.
Infrastructura rutieră
- Şoseaua Nicolina care asigură legătura
Municipiul Iași este străbătut pe axa Est-Vest de cartierului Nicolina (densitate peste 300
DN 28 respectiv străzile Canta, Moara de Vânt, locuitori / ha) cu zona centrală, traversând
Silvestru, Bdul Nicolae Iorga, Calea Chişinăului şi şi cartierul Podu Roş.
Bdul Virgil Sahleanu. Pe direcţia Nord-Sud Iaşul - Bdul Poiters care asigură legătura între
este străbătut de DN 24 format din bdul Tudor DN 24 şi cartierul Nicolina.
Vladimirescu, bdul C.A. Rosetti şi bdul Bucium.
Străzile cu cea mai mare dificultate în a asigura un
Aceste axe majore ocolesc zonele cu cea mai
trafic fluent sunt cele de pe axa N-S. Astfel,
mare densitate a populaţiei (exceptând Bdul
străzile Sărărie (rol de stradă colectoare) şi
N.Iorga), asigurând legătura cu platforma
Nicolina prezintă cele mai mari probleme de
industrială vest. Zonele cu cea mai mare
congestie (nivel de serviciu D-F, cf. PMUD 2015).
densitate a populaţiei şi a obiectivelor de interes
Alte zone cu probleme de congestie se regăsesc
cotidian sunt deservite de alte artere majore cum
în cartierul Canta (Str. Păcurari şi Sos. Moara de
ar fi:
Vânt), în zona centrală şi Str. Cerna (legătura între
cartierele Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân,
Galata şi Nicolina).

51
Poate fi luată în considerare inclusiv o extindere a
53
aplicaţiei „Transport Urban” către zone metropolitană. Str. Sfântul Lazăr traversează una din subzonele centrului
52
Chiar dacă asta implică rute cu o frecvenţă redusă pentru a istoric cu o dinamică accentuată de dezvoltare, mai ales pe
putea păstra eficienţa serviciilor de transport public. direcţia birouri şi servicii.

186
Conectivitatea pe cale rutieră, pe direcţia N-S, legătură directă cu zona centrală. Locuitorii
este afectată de 3 elemete care preiau parţial acestuia fiind nevoiţi cele două râuri şi calea
rolul de barieră: 1. Calea ferată, 2. Râurile Bahlui ferată prin alte cartiere.
si Nicolina şi 3. Relieful colinar al oraşului. Cele
mai mari probleme de conectivitate sunt între Din acest motiv pentru a ameliora conectivitatea
cartierele Mircea cel Bătrân şi Galata. Deşi la nivel rutier şi pietonal va fi nevoie de
Cartierul Mircea cel Bătrân are o singură amenajarea unor elemente de legătură
suplimentare peste calea ferată şi peste cele două
conexiune directă cu zona de nord, strada Cerna
care este deja suprasolicitată (nivel de serviciu F, râuri. Pe de altă parte, acestea din urmă trebuie
cf. PMUD 2015). Cartierul Galata nu are nici o transformate în axe de dezvoltare care să lege
oraşul pe direcţia Est-Vest

Figura 106: Conectivitate de-a lungul principalelor bariere: râurile Nicolina şi Bahlui şi calea ferată

Sursa: prelucrare proprie

187
Gradul de modernizare al străzilor este destul de Iași există 8 linii de tramvai, 16 linii de autobuz54 şi
redus. Astfel 28% din totalul străzilor sunt 5 linii de microbuz. Costul unei călătorii este de 2
nemodernizate. Majoritatea străzilor lei55 pentru adulţi iar 1 leu pentru elevi şi studenţi.
nemodernizate sunt localizate în cartierele recent
Plata se face prin achiziţionarea unui bilet sau
dezvoltate Bucium, Galata şi în zona de locuinţe
individuale din cartierul Păcurari. abonament de la ghişeu sau tonomat. De
asemenea, este posibilă şi plata prin SMS. Nu
Figura 107: Ponderea drumurilor nemodernizate din total toate staţiile de transport public sunt amenajate.
în anul 2014
O mare parte din ele trebuie modernizate sau
chiar reconstruite. Este însă de apreciat faptul că
există staţii de transport public amenajate
28% Lungime personalizat („brand” local), ca de exemplu staţia
străzi de la Filarmonică.
modernizate
72%
În ceea ce priveşte deservirea, există în
continuare cartiere care nu sunt deservite de linii
de transport în comun: cartierele Galata, Țicău
Sursa: INS TEMPO online (peste 30 locuitori / ha) şi segmente din cartierele
Moara de Vânt sau Aviaţiei. Cartierul Tătăraşi,
Cartierele de locuinţe individuale amplasate pe care aglomerează o parte însemnată a locuitorilor
principalele coline ale Iaşului cuprind la rândul lor oraşului, este deservit numai în partea de Nord,
câteva străzi nemodernizate şi se confruntă cu Est şi Vest, deoarece pe bulevardul Chimiei nu
probleme privind subdimensionarea pentru circulă nici o linie de transport în comun.
deplasările pietonale. Profilul caracteristic pentru
o stradă în cartierele Moara de Vânt şi Țicău este Frecvenţa mijloacelor de transport public este
de 7m carosabil (o bandă pe sens) şi 1m pietonal. redusă. Pe majoritatea liniilor perioada de
Dat fiind faptul că pe trotuar sunt amplasate aşteptare este peste 10 minute. În zona centrală
impedimente cum ar fi stâlpi de iluminat public, unde se suprapun mai multe linii se poate
spaţiul pietonal operaţional este sub 1m. Aşadar, considera o frecvenţă mai mare a transportului
în cazul unor modernizări, aceste străzi trebuie public. În zonele periferice însă, o durată de
reconfigurate, reducând suprafaţa carosabilă la aşteptare de peste 10 minute face ca transportul
6m şi extinzând trotuarul la o lăţime de 1.5m. În public să fie neatractiv şi ineficient pentru
cazul în care suprafaţa de 1m pentru pietonal nu utilizatori.
poate fi asigurată, se vor realiza străzi pietonale Tabel 25: Frecvenţa mijloacelor de transport public
cu acces pentru locuitorii zonei sau străzi
partajate (shared space). Nr. Traseu Frecvenţă
(min)
5 R.Țuţora-Baza 3-P.Ros-R.Dacia 17.5
Transportul în comun
19 Canta-Podu Ros-Frigorifer-Selgros 11.7
27 Ciurea-Tehnopolis-Tatarasi Nord 16.0
Transportul public în Municipiul Iași este asigurat
28 Dacia-Piata ACB-P.Ros-P-ta M.Eminescu-Triumf 13.3
de Regia Autonomă de Transport Public Iași
29 Tomesti-Baza 3-Podu Ros 15.0
(RATP) care operază cu 150 de tramvaie, 146 de
autobuze şi 30 de microbuze. Astfel, în Municipiul

55
Preţ identic cu cel practicat de ceilalţi poli de creştere
(Braşov, Timişoara, Cluj etc.)

188
*30 Canta-Gara-N.Iorga-Bucium 13.3 Există şi zone / aşezări suburbane cu o cerere
36 R.Dacia-Gara-P-ta.M.Eminescu-Terasa Breazu 20.0
ridicată de transport care nu sunt deservite de
41 Ciurea-P.Ros-P-ta M.Eminescu 11.7
reţeaua de transport public cum ar fi: Valea
42 Selgros-T.Vladimirescu-P.ta M.Eminescu-Copou 20.0
*43 Selgros-T.Vladimirescu-Pacurari 19.0
Lupului (zonă de expansiune rezidenţială),
44 Piata Dacia-Tehnopolis-Ciurea 20.0 Miroslava, Holboca (numai satul Dancu este
46 Pacurari-Tg.Cucu-T.Vladimirescu-Bucium 20.0 deservit) sau satul Vişan din comuna Bârnova. O
47 Dacia-Psj.Nicolina-P.Ros-Tatarasi Sud 16.0 simplă extensie a liniilor deja existente ar putea
50 P-ta M.Eminescu-P.Unirii-Tg.Cucu-Aeroport 40.0 asigura un bazi mai amplu de forţă de muncă,
51 G.Socola-T.Vladim.-S.Polivalenta-G.Socola 45.0
ingredient esenţial pentru bunăstarea economică
52 P-ta ACB-Psj O.Bancila-R.Copou 11.0
a oraşului.
1 Copou-Tg.Cucu-Podu Ros-Tatarasi-Copou 10.7
3 Dancu-Tatarasi-Tg.Cucu-Gara 9.3
O altă problemă se referă la corelarea
6 R.Dacia-Gara-Tg.Cucu 10.4
transportului suburban cu cel regional.
7 Canta-Gara-Tg.Cucu-T.Vladimirescu-Baza 3 16.5
8 Copou-T.Vladimirescu-Baza 3 16.5
Transportul în comun suburban are capete de
9 Copou-P.Ros-Tehnopolis 9.0 linie în aşezările învecinate, iar cel regional are
11 R.Dacia-N.Iorga-Baza 3-Tatarasi Nord 10.0 autogările amplasate în vecinătatea sudică a
13 Copou-Tg.Cucu-Tatarasi-P.Ros-Copou 10.7 zonei centrale (proximitatea gării CFR). În acest
14b Blocuri Ciurea-Prim.Ciurea-Piciorul Lupului 13.3 sens va fi nevoie de conturarea unor poli
18 Pacurari-Bucsinescu-Tatarasi Sud 15.0
intermodali cu structuri de tip park & ride care să
20 Tg. Cucu-Pacurari-METRO 6.0
permită transferul de la transportul regional către
*48 Tg.Cucu-Cimitir Petru si Pavel-Zona de agrement 60.0
Ciric cel urban. .

Figura 108: Racordarea Municipiului Iași la principalele coridoare de transport (sistemul urban Iaşi-Paşcani)

Sursa: www.ratp-Iaşi.ro/

189
Transportul în comun privat este asigurat de 3. Gara Socola: transport de marfă şi
companiile de taximetrie contra unui cost de 1.99 principala legătură cu Republica Moldova.
lei sau maxim 3.2 lei/km. Taxiurile pot staţiona în
61 de staţii de taximetrie care oferă 397 de locuri. Deşi există trei gări, faptul că Iaşul se află într-o
poziţie periferică şi la nivelul căii ferate face ca
Transportul în comun public pe cale ferată este legăturile directe cu oraşe cum ar fi Bucureştiul (5
asigurat de magistralele 600 (neelectrificată) şi trenuri directe / zi), Cluj (4 trenuri directe / zi) sau
606 (electrificată) accesibile prin trei gări: Gara Braşov (o legătură directă) să fie insuficiente.
centrală, Gara Nicolina şi Gara Socola.
Parcarea
Gara centrală reprezintă principala poartă de
În ceea ce priveşte parcarea principalele zone în
acces pe calea feroviară. Ea asigură legătura
Municipiului Iași cu majoritatea centrelor urbane care cererea excede oferta sunt centrul istoric
din România. Gările Nicolina şi Socola preiau în (deşi cuprinde deja parcări amenajate
schimb fluxurile internaţionale dinspre Republica multietajate) şi cartierele de locuinţe colective. În
cazul zonelor rezidenţiale de locuinţe colective
Moldova şi transportul de mărfuri sau trenuri în
direcţia Galaţi, Constanţa. Gara Nicolina preia rezidenţii pot închiria un loc de parcare cu 27 lei /
trenurile de pe magistrala 600 fiind principala zi. În cazul zonei centrale în momentul de faţă nu
este activ un sistem de tarifare a parcării la stradă,
poartă de intrare pe calea ferată pentru călătorii
care vin din direcţia Vaslui, Bârlad, Tecuci. Astfel, deşi municipalitatea a intenţionat în repetate
cele trei gări se conturează sub forma a trei porţi rânduri să introducă plata parcării prin SMS.
de intrare în Municipiul Iași: Nevoia ridicată pentru locuri de parcare este
1. Gara centrală: principala poartă de intrare satisfăcută în cea mai mare parte cu parcări la sol
pentru legăturile cu majoritatea centrelor urbane (la stradă sau în afară străzii). În zona centrală
există și parcări subterane (ex. Mall Palas, Hotel
2. Gara Nicolina: legătura cu partea de sud Unirea/ Stare Civilă). Zonele din centrul istoric
(Vaslui, Bârland, Galaţi dar şi Constanţa) unde există cel mai mare decalaj între cerere şi

Figura 109: Rute velo folosite frecvent (Stravalabs.com) şi reţeaua de piste velo existentă

Sursa: http://labs.strava.com/ (stânga); prelucrare proprie (dreapta)

190
ofertă la nivelul parcărilor (parcări de bicicletă şi pe bdul Chimiei. Cele mai mari
neregulamentare) sunt în jurul depoului RATP şi probleme la reţeaua velo se rezumă la
străzile Sfântul Lazăr, Zimbrului şi Prof. Anton discontinuitatea acesteia (există 5 piste care
Şesan (cf. analiză PMUD 2015-2016). Zona din ajung în centru şi se opresc acolo fără a se
lungul străzii Zimbrului reprezintă şi un segment intersecta) şi modul de amplasare (exclusiv pe
din centrul istoric în care încă există resurse de pietonal).
teren şi care a cunoscut o serie de noi dezvoltări
Deşi amplasarea infrastructurii velo în zona
de birouri în ultimii ani, motiv pentru care cererea
de parcare va creşte în viitorul apropiat. pietonală pare cea mai sigură varaintă, trebuie
luat în considerare că bicicleta este un vehicul,
În zonele rezidenţiale majoritatea spaţiilor motiv pentru care acest tip de deplasare trebuie,
interstiţiale proiectate iniţial pentru dotări pe cât posibil, separat de fluxurile pietonale. În
comunitare sunt ocupate astăzi de parcări la sol. prezent pistele pentru biciclete sunt folosite
adesea de pietoni fie datorită culorii atractive sau
Pentru a putea reduce deficitul de locuri de pentru că sunt mai confortabile (ex. pistă velo
parcare trebuie, pe de-o parte, acţionat prin asfaltată vs. pietonal pavat).
reducerea cererii, şi, pe de altă parte, prin
suplimentarea cu noi parcări. În cazul centrului Pentru a putea asigura un acces echilibrat la
istoric se resimte nevoia identificării unor spaţii infrastructura velo aceasta ar trebui extinsă către
pentru parcări multietajate amplasate la limita cartierele de locuinţe colective cu densitate
exterioară a inelului central. Fiind vorba de o zonă ridicată: Cantemir, Mircea cel Bătrân, Alexandru
cu o valoare ridicată a terenului, va nevoie de cel Bun şi Dacia. De asemenea, trebuie avută în
inserarea parcării cu plată cu un tarif mai ridicat în vedere şi nevoia de a stabili o conexiune ciclabilă
comparaţie cu alte zone din oraş. De asemenea, cu principala zonă de agrement din nordul
va trebui diferenţiat tariful pentru parcarea la oraşului, Lacul Ciric.
stradă faţă de parcarea în afara străzii (parcări
multietajate). Iaşul deţine un sistem de închiriat biciclete fiind
inclus în programele bike-sharing - "I'Velo" si
În cazul zonelor rezidenţiale de locuinţe colective "StudentOBike" dar acestea funcţionează doar pe
va fi nevoie de inserarea treptată a unor parcări timpul verii. Este însă de apreciat că reţeaua oferă
multietajate de tip smart parking (parcări gratuitate la închiriere pentru elevi şi studenţi,
hidraulice) pentru a putea satisface cererea categoriile de vârstă cu cea mai mare
ridicată şi pentru a putea recupera resurse predispoziţie pentru deplasările velo. În schimb se
semnificative de spaţiu care să fie dedicate resimte lipsa parcărilor amenajate pentru
comunităţii (scuaruri, piaţete etc.) biciclete aspect care face practic imposibilă
intermodalitatea folosind acest mijloc de
Infrastructura pentru biciclete (velo) deplasare.
Municipiul Iași beneficiază de o reţea de piste
Infrastructura pentru deplasări pietonale
pentru biciclete amplasate exclusiv pe trotuar.
Reţeaua se dezvoltă în lungul axei culturale Principala zonă pietonală se dezvoltă în cadrul
formată din bdul Carol I şi bdul Independenţei, centrului istoric. Astfel proiecte de pietonizare a
dar şi pe artere din câteva cartiere de locuinţe unor străzi cum ar fi Ştefan cel Mare şi Sfânt (un
colective cum ar fi: cartierul Păcurari cu sos. segment) sau Alexandru Lăpuşneanu au permis
Păcurari, cartierul Nicolina cu str. Nicolina şi bdul lansarea unui proces de regenerare urbană a
Socola şi cartierul Tătăraş printr-un segment din centrului istoric. Totuşi lipsa continuităţii zonei
bdul T.Vladimirescu. Recent au fost inserate piste pietonale face ca posibile efecte benefice să

191
întârzie 56 . Într-o situaţie similară se află şi redusă în zona liniilor de cale ferată şi a celor două
Esplanada Costache Negri, un spaţiu public râuri (Bahlui şi Nicolina). Din caza căii ferate
atractiv pentru comunitate care însă începe într- cartierele Dacia şi Alexandru cel Bun sunt private
un rond în care întoarce tramvaiul57 şi se opreşte de o legătură directă cu zona centrală58. Într-o
în piaţa Prieteniei Româno-Elene mărginită de o situaţie similară se află şi cartierul Podu Roş care
mare parcare. Astfel se resimte o ruptură între este deconectat de zona centrală (mai ales zona
acest spaţiu public şi Piaţa Sfânta Vineri, un alt universitară) din cazua râului Bahlui care are încă
reper pentru comunitate aflat în vecinătatea insuficiente traversări pietonale (5 treceri în
directă. 2.5km lungime). Pentru a ameliora aceste
probleme de conectivitate va fi nevoie de o serie
În acest sens, pentru a putea continua procesul de de traversări pietonale supraterane (pasarele)
regenerare urbană va fi nevoie de extinderea care să se constituie ca axe de legătură cu zona
străzilor pietonale şi completarea lor cu străzi cu centrală (ex. Piaţa Gării-pasarelă-str. Olt - Piaţa
prioritate pentru pietoni (shared space) urmând Voievozilor – str. Muşatini – pasarelă Ştrandul
ca accesul auto să se facă preponderent prin
Municipal.
inelul central format din: bdul. Independenţei, str.
Elena Doamna, Splaiul Bahlui şi str. Gării şi prin Subdimensionare trotuarelor reprezintă o
cele 3 artere care străbat zona: str. Anastasie problemă caracteristică pentru zonele în curs de
Pană, str. sf. Lazăr şi Cuza Vodă. dezvoltare (ex. cartier Galata) dar şi pentru
cartierele de locuinţe individuale dezvolate în
O altă zonă cu mare potenţial de pietonizare este zonele colinare (Țicău sau zona rezidenţială dintre
în cartierul Copou care include o varietate ridicată str. Păcurari şi bdul Carol I). Aceste zone includ
de instituţii de învăţământ (Universitatea A.I totouare cu o lăţime de sub 1m (lăţime
Cuza), spaţii publice reprezentative şi alte dotări funcţională – spaţiu pietonal continuu fără
de interes supramunicipal. obstacole) care fac imposibilă deplasarea pentru
Procesul de pietonizare trebuie continuat şi persoane cu dizabilităţi. Pentru a reduce treptat
susţinut de spaţii comunitare în zonele aceste probleme majore, va fi nevoie de o
rezidenţiale cu locuinţe colective. Marile cartiere înlăturare treptată a obstacolelor (autovehicule
de locuinţe colective au nevoie de un proces de parcate ilegal, stâlpi de iluminat public, etc.). În
reorganizare şi eficientizare a circulaţiilor în cazul în care nu se poate asigura un trotuar de
vederea optimizării spaţiului alocat pentru minim 1m lăţime va fi nevoie de transformarea în
parcare, extinderea zonelor pietonale atractive şi străzi cu sensuri unice, amenajate ca spaţii
sigure pentru categorii de vârstă vulnerabile partajate (shared space).
(copiii şi persoanele în vârstă). O prioritate pentru
această abordare este cartierul Tătăraşi (detaliu
în SUMP 2015) care aglomerează o parte
însemnată din populaţia oraşului (nr + %).

O mare dificultate la nivelul reţelei pietonale la


nivelul oraşului este dată de o conectivitate

56 58
Nu au apărut înca axe pietonale, comerciale atractive. Deşi a fost inaugurat recent pasajul Pictor Octav
57
Spaţiu cu potenţial ridicat de valorificare. Băncilă.

192
Miroslava (cu specializările agricultură, economic,
II.3.6. Servicii publice turism şi alimentaţie, având câte o clasă fiecare) şi
Mogoşeşti.
II.3.6.1. Infrastructura și serviciile de
educaţie În ceea ce privește dotarea unităţilor de
învăţământ, a fost constatat:
ZONA METROPOLITANĂ - Infrastructura de
- lipsa laboratoarelor şcolare în comunele:
Educaţie Şi Calitatea Procesului Educaţional
Movileni şi Victoria;
În Zona Metropolitană Iași se află 95 de unităţi de - lipsa atelierelor şolare în 12 din 18
învăţământ cu entitate juridică şi alte 202 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea,
structuri de învăţământ arondate acestora. Leţcani, Movileni, Prisăcani, Rediu, Schitu
Aproximativ 40% din totalul dotărilor de Duca, Tomești, Țuţora, Ungheni şi Valea
învăţământ se află în mediul rural. Lupului;
- lipsa sălilor de sport în jumătate din
Infrastructura de educaţie din comunele ZMI comunele din ZMI: Bârnova, Miroslava,
include unităţi de învăţământ pentru toate Mogoşeşti, Movileni, Prisăcani, Rediu,
nivelurile de educaţie: preșcolar, primar, Scitu Duca, Ungheni şi Valea Lupului;
gimnazial, liceal și postliceal. Conform datelor - lipsa terenurilor de sport în comunele:
furnizate de Inspectoratul Școlar Judeţean Iaşi, în Aroneanu, Miroslava, Mogoşeşti,
anul școlar 2015 – 2016 reţeaua unităţilor de Movileni, Schitu Duca, Țuţora şi Valea
învăţământ preuniversitar de stat din comunele Lupului.
metropolitane cuprinde: 34 de grădiniţe, 60 de
şcoli primare şi gimnaziale, o şcoală profesională Calitatea procesului educaţional poate fi evaluată
şi de maiştri de mecanici agricoli în Holboca (12 în cadrul şcolilor gimnaziale din mediul rural în
clase) şi 3 licee tehnologice în Victoria (cu funcţie de rezultatele elevilor la examenele
specializările textile-pielărie şi design naţionale şi de mediile de absolvire, conform
vestimentare având câte două clase fiecare), Ministerului Educaţiei Naţionale. Raportată la

193
infrastructura judeţeană de învăţământ gimnazial Totalul populaţiei şcolare din Zona Metropolitană
care este formată din 185 de şcoli, cea mai bine însuma în anul 2014 113.654 elevi, aproximativ
cotată şcoală din mediul rural al zonei 58% din populaţia şcolară la nivel judeţean,
metropolitane este cea din Valea Lupului, pe locul Numai 22% dintre elevi se află în mediul rural.
26 la nivel judeţean. În top 50 se mai află şi
instituţiile de învăţământ din Tomeşti (Şcoala D.D. Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri de
Pătrăşcanu - locul 35), Vânători (locul 36), învăţământ exprimă o majoritate de 37% a
studenţilor, urmaţi de învăţământul liceal şi
Comarna (Şcola nr.1 – locul 39 şi Şcoala Osoi –
locul 46). primar, în timp ce învăţământul gimnazial de află
pe locul 3. Procentul mare al elevilor de liceu
În acelaşi timp, în ultima jumătate a sugerează faptul că liceele din ZMI sunt
clasamentului se află şcolile din sat Vînători - frecventate și de elevi din aria judeţeană, nu
Popricani, Rediu, şi din sat Corneşti – Miroslava, numai metropolitană.
unde media obţinută la testele naţionale a fost
sub 5. O altă categorie semnificativă sunt copiii înscrişi
în grădiniţe, cu un procent de 11%, în timp ce
ZONA METROPOLITANĂ - Populaţia Şcolară şi învăţământul profesional sau postliceal şi de
Capacitatea Infrastructurii Educaţionale maiştri însumează procente de sub 5% datorită
faptului că Municipiul Iași nu are un profil
Figura 110: Infrastructura de învăţământ din ZMI
economic tehnic sau industrial.

Figura 111: Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri de


Aroneanu învăţământ în ZMI
Bârnova
Ciurea
11%
Comarna
Holboca
Lețcani 37%
17%
Miroslava
Mogoșești
Movileni
Popricani
Prisăcani 13%
Rediu 4%
Schitu Duca 17%
1%
Tomești
Tutora Preşcolar Primar Gimnazial
Ungheni Liceal Profesional Postliceal

Valea Lupului Universitar

Victoria

0 2 4 6 8 Sursa: Baza de date INS TEMPO

Şcoli profesionale Licee Procentul popuaţiei şcolare din totalul populaţiei


Şcoli primare Grădiniţe metropolitane este de 23,9%, valoare
Sursa: Baza de date INS TEMPO asemănătoare celei judeţene. Procente mai mari
se găsesc în comunele Victoria şi Mogoşeşti din a

194
doua coroană unde se află licee tehnologice. În Figura 113: Creşterea/ descreşterea procentuală a
populaţiei şcolare din ZMI în perioada 2009 - 2014
comuna Miroslava, datorită proximităţii faţă de
Iaşi, deşi există un liceu, populaţia şcolară nu este
semnificativă, tinerii preferând dotările din Romania -10,6
mediul urban. Regiunea NORD-EST… -8,1
Judetul Iași -4,0
Acesta este şi cazul celorlalte comune din prima Municipiul Iași -13,9
coroană, unde datorită distanţei mici de parcurs, ZMI -10,6
elevii se înscriu la şcolile şi liceele din municipiu Ciurea 15,0
datorită gradului ridicat de performanţă al Tomești 4,6
acestora. Astfel în Rediu, Bârnova, Valea Lupului, Valea Lupului 4,4
Victoria 2,9
Tomeşti şi Holboca, mai puţin de 10% dintre elevi
Comarna 1,2
învaţă în comuna în care locuiesc.
Miroslava -1,1
Figura 112: Procentul populaţiei şcolare din totalul Aroneanu -2,5
populaţiei din ZMI Movileni -3,2
Mogoșești -6,5
Rediu -6,8
Judeţil Iaşi 22,0 Holboca -7,1
Bârnova -9,7
Municipiul Iaşi 28,5
Ungheni -9,8
ZMI 23,9 Popricani -10,2
Victoria 19,1 Tutora -10,8
Lețcani -12,3
Mogoșești 18,1
Schitu Duca -13,9
Schitu Duca 14,2 Prisăcani -21,8
Comarna 13,1 -30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0
Lețcani 12,4 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Prisăcani 11,7
Populaţia şcolară din ZMI a scăzut cu aproximativ
Aroneanu 11,6
11%, asemănător valorii naţionale, cu toate că în
Ciurea 11,5
judeţ această scădere a fost de doar 4%. Scăderi
Movileni 11,4 drastice ale numărului elevilor au fost înregistrate
Tutora 11,2 în comuna Prisăcani -22%, Schitu Duca -14% şi
Popricani 11,0 Leţcani -12%, în timp ce în celelalte comune
valorile s-au menţinut sub media
Ungheni 11,0
naţională.Contrar acestei tendinţe, în comunele
Miroslava 11,0
Comarna, Victoria, Valea Lupului şi Tomeşti
Holboca 9,7 numărul elevilor a crescut procentual cu valori
Tomești 9,0 între 1% şi 5%, în timp ce comuna Comarna a
Valea Lupului 7,2 prezentat o situaţie excepţională de creştere a
Bârnova 6,7
populaţiei şcolare cu 15 procente.

Rediu 6,3 Din datele primite de la Inspectoratul Şcolar


0,0 10,0 20,0 30,0 Judeţean, fenomenul de abandon şcolar a fost
înregistrat în 11 comune din Zona Metropolitană:
Sursa: Baza de date INS TEMPO
Aroneanu, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava,

195
Mogoşeşti, Popricani, Prisăcani, Tomeşti, Țuţora Gradul de solicitare al dotărilor de educaţie este
şi Victoria. Rata abandonului a fluctuat de la an la peste media naţională în 10 din 18 comune, cu
an, neputând fi stabilită o tendinţă crescătoare toate că indicatorul mediu la nivel zonal se află
sau descrescătoare. În anul 2014, valorile se sub această limită. Comuna Tomeşti se află într-o
situau în jurul a 0,3 procente în majoritatea situaţie critică din acest punct de vedere,
comunelor, excepţie făcând Aroneanu, Țuţora şi deoarece populaţia acesteia este tânără,
Tomeşti cu 1% şi Victoria cu cea mai mare rată, de generând un grad ridicat de solicitare asupra
5,7 procente. infrastructurii de educaţie.

În ceea ce priveşte gradul de solicitare al Figura 115: Numărul de elevi pe număr PC-uri în ZMI
infrastructurii de învăţământ, numărul mediu al
Romania 10,5
elevilor ce revin unei săli de clasă în ZMI este de
Regiunea NORD-EST… 11,7
36,5, valoare asemănătoare cu cea judeţeană,
Judetul Iași 10,2
însă peste media regională sau naţională. Analiza
Municipiul Iași 7,9
la nivel de comună în 2014 relevă faptul că în doar
ZMI 8,1
6 din 18 comune (aflate în prima coroană)
Tomești 25,0
infrastructura şcolară este mai solicitată decât la Bârnova 18,6
nivel naţional, cu până la 35 de elevi pe clasă, o Popricani 16,6
valoare alarmantă fiind înregistrată numai în Schitu Duca 14,9
comuna Victoria unde se regăsesc 45 de elevi într- Ciurea 14,5
o singură sală de clasă. Movileni 13,8
Valea Lupului 13,5
Figura 114: Numărul de elevi pe săli de clasă în ZMI
Comarna 13,1
Mogoșești 10,8
Romania 31,1 Lețcani 10,7
Regiunea NORD-EST… 30,0 Holboca 10,3
Judetul Iași 36,3
Municipiul Iași Victoria 10,1
38,1
ZMI 36,5 Prisăcani 9,8
Victoria 45,4 Ungheni 8,7
Ciurea 35,0
Miroslava 8,4
Popricani 33,1
Tomești 32,9 Tutora 7,7
Rediu 32,5 Rediu 5,9
Valea Lupului 31,2 Aroneanu 3,9
Aroneanu 30,1
Tutora 30,0 0,0 10,0 20,0 30,0
Mogoșești 29,9
Holboca 28,5 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Movileni 27,7
Comarna 27,4 Personalul didactic din ZMI însuma în anul 2014
Miroslava 27,0 7.356 de cadre didactice, reprezentând 63% din
Bârnova 26,1
Ungheni 23,2
aparatul didactic din judeţ, din care doar 22% în
Lețcani 20,3 mediul rural.
Schitu Duca 18,6
Prisăcani 17,9 Gradul de solicitare al cadrelor didactice la nivel
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 metropolitan este asemănător cu valorile
Sursa: Baza de date INS TEMPO regionale şi naţionale de 15 elevi pe profesor.
Situaţia este astfel ceva mai bună decât la nivel
judeţean unde fiecărui cadru didactic îi revin

196
aproximativ 17 elevi. Comunele care înregistrează (caz special cu o scădere de 49%) şi comunele
valori peste media naţională sunt Victoria, care contrar tuturor tendinţelor au înregistrat o
Holboca, Popricani, Movileni, Ungheni şi creştere procentuală a personalului didactic, cu
Aroneanu situate în partea nord-estică a maxime în Valea Lupului (17,%) şi Comarna (10%).
municipiului în prima şi a doua coroană şi comuna
Ciurea, din Sud.
Figura 117: Creşterea şi descreşterea procentuală a
Figura 116: Număr elevi pe cadre didactice în ZMI
personalului didactic în ZMI în perioada 2009 – 2014

Romania 15,3
Romania -9,0
Regiunea NORD-EST… 15,8 Regiunea NORD-EST… -8,5
Judetul Iași 16,8 Judetul Iași -8,8
Municipiul Iași 15,5 Municipiul Iași -8,9
ZMI 15,5 ZMI -8,8
Victoria 20,5 Valea Lupului 17,4
Comarna 10,3
Ciurea 19,0
Tomești 4,8
Holboca 17,0
Miroslava 2,8
Popricani 16,6 Tutora 0,0
Movileni 16,4 Schitu Duca 0,0
Ungheni 16,2 Lețcani -3,2
Aroneanu 15,6 Bârnova -3,4
Lețcani Ciurea -3,6
15,3
Holboca -6,8
Valea Lupului 15,0
Mogoșești -8,2
Tomești 14,4
Prisăcani -8,8
Mogoșești 14,3 Rediu -10,0
Comarna 14,0 Aroneanu -10,0
Bârnova 14,0 Movileni -12,0
Miroslava 13,6 Ungheni -14,3
Popricani -16,9
Prisăcani 13,3
Victoria -49,4
Rediu 13,3
Schitu Duca 12,1 -60,0 -40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0

Tutora 9,6 Sursa: Baza de date INS TEMPO

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0


Concluzii

Sursa: Baza de date INS TEMPO Laboratoarele şcolare, atelierele, sălile şi


terenurile de sport lipsesc în multe comune din
Tendinţa naţională de scădere a personalului ZMI, unele dintre acestea neavând nici un fel de
didactic se manifestă asemănător atât în astfel de dotări: Movileni, Schitu Duca, Valea
Regiunea Nord-Est cât şi în Judeţul Iași, în Zona Lupului. Alte comune în care lipsesc majoritatea
Metropolitană sau în Municipiul Iași. În mediul dotărilor complementare sunt: Ungheni, Rediu,
rural însă se produc variaţii mari de la comună la Mogoşeşti, Țuţora şi Miroslava. Comparativ cu
comună. procentul populaţiei şcolare din totalul populaţiei
comunelor se poate spune că cele mai afectate
Astfel, se pot deosebi două extreme şi anume
sunt comunele Mogoşeşti şi Schitu Duca.
comunele care înregistrează valori peste medie:
Movileni, Ungheni, Popricani şi mai ales Victoria

197
Suprasolicitarea infrastructurii de învăţământ nu Analiza deservirii spaţiale a instituţiilor de
este foarte gravă la nivel metropolitan, cu toate educaţie preşcolară, primară şi gimnazială din
că aproximativ o treime din comune depăşesc Municipiului Iași conform razelor de deservire
limitele de referinţă. Situaţii critice au fost stabilite conform Ghidului de norme tehnice arată
înregistrate în schimb în comunele Victoria şi lipsa unui număr suficient de grădiniţe în
Țuţora. cartierele Copou, Păcurari, Dacia, Galata, CUG şi
Bucium. Pe de altă parte, numărul de şcoli ar
Elevii din comunele aflate în prima coroană a
trebui suplimentat în cartierele Păcurari, Dacia,
Municipiului Iași preferă dotările de educaţie din Galata și Bucium.
mediul urban (şcoli şi licee) datorită gradului de
performanţă al acestora. În Municipiul Iași se află 28 de licee, dintre care 15
sunt teoretice şi 13 tehnice şi vocaţionale.
Aparatul didactic din mediul rural, este în scădere.
Cu toate acestea, pot fi identificate variaţii În rândul liceelor teoretice predomină, în ordinea
extreme între comunele în care au fost numărului de locuri, profilele matematică-
înregistrate scăderi dramatice şi cele în care, informatică, filologie și știinţele naturii,
contrar tuturor tendinţelor, au fost înregistrate Municipiul reprezintă un pol de excelenţă în
creşteri (Tomeşti, Valea Lupului şi Comarna). educaţie la nivel regional şi naţional în ceea ce
Situaţii particulare au fost înregistrate în priveşte învăţământului liceal. În topul naţional al
comunele Victoria şi Ciurea unde, deși populaţia celor mai bune licee din România în funcţie de
şcolară a crescut în intervalul 2009 – 2014, rezultatele elevilor la examenele naţionale şi de
efectivul personalului didactic a scăzut dramatic. mediile de absolvire, pe locul 2 se clasează
Colegiul Naţional Iaşi, iar pe locul 8 se află
MUNICIPIUL IAȘI - Infrastructura de Educaţie Şi Colegiul “Costache Negruzzi”. În primele 100 de
Calitatea Procesului Educaţional locuri se află încă 5 licee: Colegiul Naţional “Emil
Învăţământ preuniversitar Racoviţă” pe locul 15, Colegiul Naţional “Mihai
Eminescu” pe locul 28, Liceul Teoretic de
Infrastructura de educaţie preuniversitară din Informatică “Grigore Moisil” pe locul 44, Liceul
Municipiul Iași include unităţi de învăţământ Teoretic “Vasile Alecsandri” pe locul 62 şi Colegiul
pentru toate nivelurile de educaţie: preșcolar, Naţional “Garabet Ibrăileanu” pe locul 89.
primar, gimnazial, liceal și postliceal. Conform
datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Ținând cont de industria dezvoltată a municipiului,
Judeţean Iaşi, în anul școlar 2014 – 2015 reţeaua este nevoie de un învăţământ tehnic modern,
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din care să răspundă nevoilor de pe piaţa forţei de
Municipiul Iași cuprindea 105 unităţi, respectiv: 47 muncă locală și regională. Liceele Tehnice și
grădiniţe (din care numai 18 cu personalitate profesionale oferă o varietate de specializări, cele
juridică), 7 şcoli primare (aparţinând de alte mai multe locuri fiind înregistrate de următoarele
unităţi de învăţământ), 23 școli gimnaziale, 28 specializări: turism (peste 200 de locuri), electric,
licee din care 17 oferă învăţământ gimnazial iar 9 mecanică, electromecanică (peste 100 de locuri)
oferă şi învăţământ primar. În acelaşi timp, 7 licee şi textile (84 de locuri), în timp ce domenii ca
au posibilitatea specializării în regim postliceal, pe industrie alimentară, producţie media şi
lângă oferta şcolii exclusiv postliceale Gr. Ghica agricultură au câte o clasă, respectiv 28 de locuri.
Vodă şi 10 licee oferă clase de învăţământ Țintele previzionate pentru planul de şcolarizare
profesional. menţionate în Planul Local de Acţiune pentru
Învăţământ recomandă dezvoltarea infrastructurii

198
de educaţie în domeniile Industrie/Profil Tehnic, parteneriat cu instituţii, companii şi universităţi
cu precădere specializările electronică şi de pe plan local sau internaţional prin intermediul
automatizări, construcţii, mecanică, industrie platformelor de finanţare Erasmus+ sau POSDRU.
textilă şi pielărie, unde cererea pe piaţa muncii
este în creştere. Alte domenii peopuse pentru În ceea ce priveşte programele sociale de sprijin
extindere sunt Servicii, cu specializările comerţ şi pentru elevi, inclusiv pentru elevii provenind din
economic şi Resurse Naturale şi Protecţia mediul rural sau din grupuri dezavantajate din
punct de vedere socio-economic, există
Mediului cu specializările agricultură şi industrie
alimentară. următoarele facilităţi:

Specializarea elevilor din învăţământul tehnic din o Pachete de rechizite școlare


Municipiu se realizează printr-o serie de o Decontarea navetei pentru 4.485 elevi
parteneriate cu 234 de operatori economici, care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de
având instruirea practică a elevilor ca scop, cu domiciliu
perspective de angajare după finalizarea studiilor. o Ajutor financiar în vederea achiziţionării
Cei mai mulţi angajaţi absolvenţi ai şcolilor de calculatoare, condiţionat de venitul pe
profesionale provin din domeniile mecanică şi membru de familie de cel mult 150 lei
textile. Alte domenii active în care operatorii o Bursa pentru elevii ce urmeaza cursurile
economici asigură transferul elevilor pe piaţa liceale, condiţionat de venitul pe membru
muncii sunt: industrie alimentară, agricultură, de familie de cel mult 150 lei
turism şi alimentaţie, economic, estetică, o Bursa pentru elevii ce urmeaza cursurile
veterinar, fabricarea produselor din lemn, scolii profesionale
construcţii, instalaţii şi lucrări publice, electric şi
tehnici poligrafice.

În ceea ce priveşte dezvoltarea învăţământului


tehnic şi profesional, în anul 2015 – 2016 au fost
lansate 13 proiecte şi concursuri cu scopul de a
oferi o gamă largă de oportunităţi studenţilor,
acoperind o varietate de domenii de actualitate
cum ar fi orientarea în carieră (4 proiecte),
economie şi antreprenoriat (4 proiecte),
sustenabilitate energetică (1 proiect) şi 8 proiecte
ce urmăresc dezvoltarea competenţelor tehnice
generale sau specifice în domeniile mecanicii,
sudurii, turismului şi artei culinare sau
vestimentaţiei. Proiectele se desfăşoară în

199
Figura 118: Deservirea cu servicii de învăţământ preșcolar (grădiniţe)

200
Figura 119: Deservirea cu servicii de învăţământ școlar și gimnazial

201
Figura 120: Repartiţia în teritoriu a unităţilor de învăţământ universitar și liceal, pe tipuri

202
Învăţământ universitar electronica şi comunicaţii, inginerie civilă şi
instalaţii şi chimie. Universitatea dispune şi de un
Municipiul Iași este unul din principalele centre centrul de cercetare si transfer tehnologic -
universitare din România, în competiţie directă cu Polytech, 23 de centre de cercetare/ excelenţă, 8
Bucureşti şi Cluj-Napoca. Acesta are o lungă colective de cercetare şi laboratoare de cercetare
tradiţie în educaţie universitară ce a început în acreditate, inclusiv o strategie de cercetare în
anul 1860 când a fost înfiinţată prima unitate de domeniul ştiinţific.
învăţământ superior din România, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza„. Pe lângă acestea, în acelaşi top se află şi
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T.
În Municipiul Iași se află în total 5 universităţi de Popa” cu 3 domenii de clasa A: medicină,
stat: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, medicină dentară, şi farmacie. Pe lângă acestea,
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină universitatea dispune de 3 centre de cercetare
Veterinară Ion Ionescu de la Brad, Universitatea remarcate pe plan internaţional, înfiinţate în
Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Medicină şi intervalul 2004 – 2010, şi anume: Centrul de
Farmacie Gr. T. Popa, Universitatea de Arte simulare şi traing în chirurgie, Centrul de formare
George Enescu şi 3 universităţi particulare: şi cercetare în inginerie tisulară, organe artificiale
Universitatea Mihail Kogălniceanu, Universitatea şi medicină regenerativă, Centrul pentru
Petre Andrei şi Universitatea Apollonia. cercetare biomedicală Gr.T.Popa şi de două
Conform Ministerului Educaţiei, cea mai bine platforme de cercetare în oncologie şi medicină
clasată este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, moleculară.
aflându-se în topul naţional al celor mai bune 12 În topul universităţilor ce oferă programe de
universităţi de cercetare avansată (licenţă + licenţă şi masterat se află Universitatea de Arte
masterat + doctorat), cu 12 domenii de clasa A59: „George Enescu" cu două domenii de clasa A: arte
matematică, informatică, chimie, geologie, vizuale şi muzică și Universitatea de Știinte
geografie, fizică, drept, cibernetică, statistică şi Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la
informatică economică, contabilitate, filozofie şi Brad" cu domeniile de clasa A: zootehnie şi
istorie. Totodată, universitatea are 3 agronomie, horticultură, silvicultură şi inginerie
departamente de cercetare interdisciplinară în
forestieră.
domeniile ştiinţe, socio-uman şi fizică avansată şi
alte 76 de centre şi grupuri de cercetare împărţite Pe ultimele locuri se află universitatea privată
pe 15 domenii, inclusiv o strategie de cercetare în Mihail Kogălniceanu cu 3 domenii de clasă E:
domeniul ştiinţific. istorie, geografie şi ştiinţe politice.

Următoarea este Universitatea Tehnică Iașul este prin excelenţă un oraş universitar de
„Gheorghe Asachi” cu 10 domenii de clasa A: mare importanţă naţională, remarcându-se
arhitectură şi urbanism, inginerie electrică şi printr-un număr din ce în ce mai mare de proiecte,
energetică, inginerie şi management, ingineria recunoaşteri şi studenţi internaţionali. Astfel,
mediului, ingineria materialelor, mecatronică şi putem vorbi de o atractivitate pentru studiu la
robotică, inginerie mecanică, ingineria sistemelor, nivel european a municipiului. În acest sens, o
calculatoare şi tehnologia informaţiei, inginerie

59
Clasificare oficială a Ministerului Educaţiei, 2011

203
serie de indicatori au fost stabiliţi „prin Învăţământ preuniversitar
intermediul indexului „QS Best Student Cities”60:
Populaţia şcolară din Municipiul Iași a înregistrat
1. Universităţi de top (calitatea şi cantitatea o scădere de aproximativ 14 procente din anul
universităţilor din oraş): două din primele 5 2009 până în anul 2014, când reprezenta 29% din
universităţi româneşti nominalizate în topul totalul populaţiei oraşului. Cel mai mare procent
QS european sunt în Iaşi61) este înregistrat de studenţi (42%), urmaţi de elevii
din învăţământul liceal (19%), primar (14%) şi abia
2. Comunitatea de studenţi (marimea şi pe locul 4 gimnazial (11%), urmaţi de preşcolari cu
diversitatea internaţională a acesteia): 9%. Cele mai scăzute valori sunt înregistrate de
comunitatea de studenţi din Iași este în învăţământul professional şi cel postliceal şi de
creştere şi din ce în ce mai activă maiştri, acesta din urmă având un grad ceva mai
mare de atractivitate pentru elevi.
3. Calitatea locuirii (infrastructură, servicii,
diversitate culturală şi opţiuni de petrecere a Singurele tipuri de educaţie care au înregistrat
timpului liber): activităţile culturale sunt creştere în intervalul 2009 – 2012 au fost cel
puţin diversificate iar oportunităţile de primar şi cel postliceal şi de maiştri, restul
petrecere a timpului liber sunt înregistrând o scădere continuă. Cele mai drastice
subdimensionate pentru talia oraşului; scăderi ale populaţiei şcolare s-au înregistrat în
calitatea scăzută a infrastructurii fizice cadrul învăţământului profesional (-62%), şi
inclusiv ce a campulurilor studenţeşti universitar (-28%).

Figura 121: Populaţia şcolară pe ninveluri de educaţie în


4. Perspective de angajare: nu există o Municipiul Iași
platformă care să faciliteze accesul tinerilor
2009 2012 2014
la angajatori, cu toate că există perspective
mai ales în domeniul IT 9627
Preşcolar 9285
9367
5. Costuri reduse (taxa de studii şi traiul): Studenţi
58418
46504
comparativ cu alte oraşe europene, costul 42033

vieţii în Iași este mult mai scăzut Postliceal şi de 3649


4636
maiştri 4247
2229
Profesional 466
MUNICIPIUL IAȘI - Populaţia Şcolară şi 848
Capacitatea Infrastructurii Educaţionale 20934
Liceal 21296
18937
11126
Gimnazial 10881
10553
10195
Primar 12912
14051
60
www.topuniversities.com 0 50000 100000
61
Locul 32: Universitatea din Bucureşti Sursa: Baza de date INS TEMPO
Locul 36: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca
Locul 49: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi În ceea ce priveşte gradul general de solicitare a
Locul 59: Universitatea de Vest din Timişoara infrastructurii de învăţământ, numărul mediu al
Locul 61: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi elevilor ce revin unei săli de clasă în Iaşi este de
38,1, valoare peste media judeţeană, regională

204
sau naţională iar numărul elevilor pe calculator distribuinde-se în procente aproximativ egale în
este de 7,9%, valoare foarte bună comparativ cu prescolar (19%), primar (19%), şi gimnazial (17%).
situaţia din România, indicând o stare bună a În acelaşi timp, aparatul didactic din învăţământul
dotărilor infrastructurii educaţionale. postliceal era format numai din 30 de persoane.
Singurele tipuri de educaţie unde a fost
O privire asupra nivelurilor de învăţământ arată înregistrată o creştere a numărului cadrelor
faptul că numărul de elevi pe sală de clasă este didactice în perioada 2009 - 2012 sunt cel primar
corespunzător Legii Naţionale a Educaţiei doar în
şi cel preşcolar, în timp ce restul au scăzut
cadrul învăţământului liceal, deşi depășește constant cu aproximativ 24% (gimnazial), 19%
media naţională. Cea mai gravă situaţie se (postliceal şi de maiştri) şi 10% (liceal).
înregistrează în cadrul învăţământului postliceal
unde valoarea este mai mult decât dublă Figura 122: Evoluţia aparatului didactic ȋn perioada 2009 –
2014, ȋn Municipiul Iași
comparativ cu norma permisă. Situaţia este ceva
mai bună în şcolile primare şi gimnaziale, unde
valoarea este sub media naţională, însă peste 2000

norma maximă prevăzută prin lege. 1800

Tabel 26: Numărul mediu de elevi pe sală de clasă ȋn 1600


Municipiul Iași
1400
Mun. Legea Media 1200
Iaşi Educaţiei naţională
1000
Naţionale în mediul
urban 800
Învăţă 28,9 În medie 20, nu 30,41 600
mânt mai puţin de 12
400
primar și nu mai mult
de 25 200
Învăţă În medie 25, nu 0
mânt mai puţin de 12 2009 2012 2014
gimna și nu mai mult Preşcolar
zial de 30 Primar
Gimnazial
Învăţă 26,3 În medie 25, nu 20,55 Liceal
mânt mai puţin de 15 Postliceal şi de maiştri
liceal și nu mai mult
de 30
Sursa: Baza de date INS TEMPO
Învăţă 68,5 În medie 25, nu
mânt mai puţin de 15 Învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi cel
postlic și nu mai mult liceal prezintă o situaţie îmbucurătoare în ceea ce
eal de 30 priveşte cadrele didactice, numărul mediu de
copii/elevi ce revine fiecărui profesor fiind sub
Sursa: Baza de date INS TEMPO media naţională. Pe de altă parte, lipsa cadrelor
didactice este acută în cadru învăţământului
În anul 2014, în Municipiul Iași se aflau 6462 de
postliceal, unde unui singur profesor îi revin 164
cadre didactice, din care majoritatea de 44% se
de elevi.
regăseau în învăţământul liceal, restul

205
Tabel 27: Numărul mediu de copii/elevi per cadru didactic timp ce o creştere a fost constatată în cadrul
ȋn Municipiul Iași
învăţământului profesional.
Iaşi Municipiul Media În schimb, cea mai mică rată a abandonului şcolar,
Iași naţională 0,07% aparţine învăţământului primar şi
în mediul gimnazial – 0,9%, maxima de 2,7% fiind
urban înregistrată în cadrul învăţământului profesional.
Învăţământ 14,2 14,74
preșcolar
Învăţământ primar 12,3 15 Învăţământ universitar
şi gimnazial
Învăţământ liceal 11,8 13,7 Din modelul gravitaţional realizat de Registrul
Educaţional Integrat se pot observa principalele
Învăţământ 164,6 centre universitare la nivel naţional, în funcţie de
postliceal numărul de studenţi înmatriculaţi în anul I şi
localitatea de domiciliu a acestora. Municipiul Iași
Sursa: Baza de date INS TEMPO
este în primele 3, alături de Cluj Napoca şi
Figura 123: Evoluţia ratei abandonului şcolar în Municipiul Bucureşti.
Iași
Figura 124: Reprezentarea pe oraşe a distribuţiei
geografice a studenţilor inmatriculaţi in anul I (2015-2016)
Primar Gimnazial Profesional după domiciliu
Liceal Postliceal
14,00%

12,00%

10,00%

8,00%

6,00%

4,00%
Sursa:Platforma Guvernamentală Registrul Educațional
2,00% Integrat

0,00% Acest fapt este confirmat şi de datele oferite de


Institutul Naţional de Statistică. Astfel, din
principalele 7 centre universitare din România, cei
mai mulţi studenţi sunt concentraţi în Bucureşti
Sursa: Baza de date INS TEMPO (42%), Cluj (16%) şi Iaşi (14%), restul oraşelor
având sub 10% din totalul studenţilor din
În general, abandonul şcolar din Municipiul Iași a
România.
fluctuat, tendinţa generală în perioada 2009 –
2014 fiind de scădere. Pe niveluri de învăţământ, Figura 125: Procentul studenţilor din principalele oraşe
cea mai mare scădere a fost constatată în cadrul universitarea raportat la totalul studenţilor din România
învăţământului postliceal şi a celui gimnazial, în

206
numărul studenţilor a scăzut în toate oraşele, în
ton cu scăderea populaţiei tinere la nivel naţional.
7%
6% 14% Iaşi În perioada 2009 – 2014, numărul studenţilor din
Bucureşti Municipiul Iași s-a micşorat cu aproximativ un
10% sfert (28%). Procentul este mai mic decât în
Cluj-Napoca
Bucureşti însă mai mare decât în Cluj-Napoca.
5% Braşov
Timişoara Dintre cele 5 facultăţi publice din Iaşi, cele mai
16% 42% Craiova dezirabile la nivel naţional sunt Universitatea
Constanta Alexandru Ioan Cuza şi Universitatea Tehnică
Gheorghe Asachi, a căror arie de influenţă
depăşeşte considerabil graniţele regionale spre
Suceava, Focşani, Brăila, Bucureşti, Craiova, Cluj
Sursa:Baza de date INS TEMPO Napoca şi chiar spre Iaşi, Timişoara sau Oradea.
În aria de influenţă a universităţilor intră inclusiv
Figura 126: Procentul studenţilor din populaţia oraşului
oraşele mici şi comunele din vecinătatea centrelor
urbane.
15,18
Universităţile de Medicină Veterinară Ion Ionescu
2014 5,87
11,98
de la Brad şi de Medicină Gr. T. Popa îşi
concentrează influenţa în Regiunile Nord-Est şi
15,48
Sud-Est, în timp ce Universitatea de Arte George
2013 6,00
Enescu atrage majoritatea studenţilor doar din
12,92
regiunea Nord-Est. Se poate observa totodată
15,62
faptul că anumite oraşe precum Timişoara,
2012 6,45
Craiova, Cluj Napoca, Braşov şi Bucureşti
13,86
furnizează studenţi către aceste universităţi
16,96
ieşene.
2011 7,71
15,29 Figura 127: Reprezentarea pe universităţile din Iaşi a
distribuţiei geografice a studenţilor inmatriculaţi in anul I
18,09
(2015-2016) după domiciliu
2010 10,27
16,63
19,01
2009 13,22
17,51

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00

Cluj-Napoca Bucureşti Iaşi

Sursa:Baza de date INS TEMPO

În anul 2014, în Municipiul Iași, aproximativ 18%


din totalul populaţiei erau studenţi. Situaţia este
similară cu cea a Municipiului Cluj-Napoca unde
procentul este de 19%. Faţă de anul 2009,

207
Sursa:Platforma Guvernamentală Registrul Educațional
Integrat

În ceea ce priveşte profilul internaţional al acestor


universităţi, se poate observa un interes din ce in
ce mai mare din partea studenţilor străini în
perioada 2009 - 2015. În anul universitar 2015 –
2016 însă, numărul acestora a scăzut cu valori
foarte mici în cadrul tuturor instituţiilor.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T.
Popa” - unde nunărul de locuri oferit este sub
cererea studenţilor - şi Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” concentrează cel mai mare număr de
studenţi străini, din alte ţări decât Republica
Moldova.

Figura 128: Numărul de studenţi din Republica Moldova ce


studiază în cadrul Universităţilor publice ieşene

136
2009/2010 268
368
49
150
2010/2011 348
396
83
177
2011/2012 318
410
69
181
2012/2013 320
430
81
169
2013/2014 326
419
89
159
2014/2015 323
457
88
140
2015/2016 396
300
103
0 100 200 300 400 500

Univ. Gr. T. Popa Univ. Gh. Asachi


Univ Al. I. Cuza Univ. Ion I. de la Brad

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Rectoratele


Universităților

208
Pe de altă parte, un procent mic de studenţi În acelaşi timp, o parte din studenţii români
străini se înscriu la universităţile de medicină şi optează pentru studiul în străinătate prin
medicină veterinară „Grigore T. Popa” respectiv intermediul programelor Erasmus. Cele mai
„Ion Ionescu de la Brad” unde numărul de locuri multe accesări ale unor astfel de burse au fost din
oferit este peste cerere. cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – în
medie 566 pe an - în creştere în intervalul 2009 –
Aceasta din urmă reprezintă unul din cei mai 2015. Pe de altă parte, cele mai puţine plecări au
importanţi furnizori de studenţi pentru Municipiul
fost înregistrate în cazul universităţilor de
Iaşi, datorită vecinătăţii de frontieră, în fiecare an medicină şi medicină veterinară „Grigore T. Popa”
tot mai muţi tineri alegând să urmeze studiile aici. respectiv „Ion Ionescu de la Brad” - mai puţin de
Din totalul studenţilor străini, aproximativ 21%
55 de studenţi pe an.
sunt din Republia Moldova. Aceştia aleg de obicei
Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” şi „Gheorge Figura 130: Numărul de studenţi români care au plecat în
străinătate cu programe ERASMUS din cadrul
Asachi” unde numărul de locuri la admitere este
Universităţilor publice ieşene
depăşit de cererea studenţilor.

Figura 129: Numărul de studenţi din alte ţări ce studiază în


28
cadrul Universităţilor publice ieşene 93
2009/2010
477
24
29
1120 93
2009/2010 18 2010/2011
620 485
31 22
1327 35
2010/2011 19 2011/2012 115
668 451
22 35
1561 32
2011/2012 22 122
677 2012/2013
481
17 32
1926 38
2012/2013 13 165
713 2013/2014
17 665
24
2338 42
2013/2014 15
869 2014/2015 145
17 735
42
2634
2014/2015 19 44
898 2015/2016 163
23 674
54
2628
2015/2016 30
856 0 200 400 600 800
23
Univ. Gr. T. Popa Univ. Gh. Asachi
0 1000 2000 3000
Univ Al. I. Cuza Univ. Ion I. de la Brad
Univ. Gr. T. Popa Univ. Gh. Asachi
Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Rectoratele
Univ Al. I. Cuza Univ. Ion I. de la Brad Universităților
Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Rectoratele
Universităților

209
II.3.6.2. Infrastructura și serviciile de  Complex de Servicii Comunitare de
protectie si recuperare a copilului cu
asistenţă socială
handicap sever “Sfântul Andrei”
Infrastructura publică de servicii sociale din ZMI  Echipa mobila destinata asigurarii
este concentrată cu precădere în Municipiul Iași, serviciilor la domiciliu pentru copilul cu
fiind asigurată prin intermediul Direcţiei Generale dizabilitati si familia acestuia
de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului  Centrul de zi ”Sfântul Andrei”
(Consiliul Judeţean) și prin Direcţia de Asistenţă  Centrul maternal ”Maternus”
Comunitară (Primăria Municipiului Iași). Excepţie  Centrul de recuperare pentru copilul cu
face Centrul de Integrare prin Terapie handicap sever ”Galata”
Ocupaţională care îşi are sediul în comuna  Centrul de zi ”Stejarul” cu Centrul
Popricani. vocational de zi ”Stejarul”
 Centrul de Plasament “Ion Holban” Iaşi cu
DGASPC oferă pe teritoriul Zonei Metropolitane
Modulul de reabilitare comportamentala
Iași următoarele centre pentru copii și adulţi:
şi centru de zi
 Complex Servicii Comunitare ”Bucium„ cu  Centrul de primire in regim de urgenta si
Modulul rezidential specializat pentru copiii strazii
copilul supradotat provenit din familii  Centrul de asistenta si protectie a victimei
vulnerabile din mediul rural şi Centrul de traficului de persoane
zi pentru copiii supradotati care provin  Centrul de zi Rosetti
din familii cu risc social  Centrul de zi cu Centrul de asistenta,
 Complex Servicii ”Veniamin Costache” suport si recuperare pentru copii cu
 Centrul specializat de zi pentru dizbilitati „Micul Print”
resocializarea copilului cu comportament  Centru social cu destinaţie
delincvent si predelincvent multifuncţională pentru tinerii care
parasesc sistemul de protectie

210
 Centrul Judeţean de Incluziune Socială  Centrul Social cu destinaţie
Iaşi multifuncţională „Bucuria”
 Centrul de Integrare prin Terapie  Cantina de Ajutor Social
Ocupaţională Popricani  Căminul de Pensionari „Sf. Cuvioasă
 Centrul de Servicii de Recuperare Parascheva”
Neuromotorie de tip Ambulatoriu Iaşi  Căminul de Bătrâni „Sfinţii Împăraţi
 Complexul social educativ și rezidenţial Constantin şi Elena“
Galata cu Centrul social educativ pentru
persoane cu dizabilităţi Galata Majoritatea acestor clădiri au fost construite sau
reablilitate prin proiecte europene, astfel încât nu
 Centrul Social de tip Rezidenţial Iași
se remarcă clădiri în stare avansată de uzură.
 Locuinţe Protejate Galata
 Centrul de Tip Hospice ”Gulliver” Cu toate acestea, datorită procentului mare de
 Centrul Social de Ocrotire a femeilor persoane dezavantajate din Municipiu (26%),
Victime ale Violenţei Domestice oficialităţile recunosc dotarea şi dimensionarea
insuficientă a cantinei de ajutor social comparativ
cu cererea şi subliniază importanţa extinderii
Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi are în
infrastructurii de servicii sociale prin înfiinţarea
subordonare următoarele centre:
unui centru medico-social, dotare inexistentă
 Centrul de zi pentru persoane vârstnice momentan.
„Vovidenia”
Totodată, în studiul Traficul De Fiinţe Umane În
 Centrul de zi pentru vârstnici „Alexandru
România, Ucraina Și Republica Moldova realizat
cel Bun”
prin Programul Operaţional Comun România-
 Centrul de zi pentru vârstnici „Muşatini”
Ucraina-Republica Moldova 2007 – 2013, este
 Centrul de zi pentru vârstnici „Moara de identificată necesitatea unor centre pentru
Vânt” persoanele traficate în oraşele României.
 Centrul de zi pentru vârstnici „Aleea Importanţa unui astfel de centru în Municipiul Iași
Rozelor” este considerabilă mai ales datorită situării
 Centrul multifuncţional de servicii sociale acestuia la graniţa estică.
comunitare
 Centrul de zi pentru vârstnici „Nicolina” Prin intermediul Direcţiei de Asistenţă
 Centrul de servicii comunitare„Muşatini” Comunitară din cadrul Primăriei Iaşi, populaţia
 Centrul de servicii comunitare„Sf.Mina” din categoriile vulnerabile beneficiază de o serie
 Centrul de servicii comunitare„Cantemir” de ajutoare permanente sau ocazionale pe care
 Centrul Social de Urgenţă pentru Municipalitatea le oferă, după cum urmează:
Recuperare şi Integrare „C.A. Rosetti”
 Ajutor social - 730 persoane
 Adăpostul de Noapte M2
 Ajutor pentru încălzirea locuinţei – 11003
 Centrul multifuncţional de servicii sociale
persoane
pentru persoane cu dizabilităţi
 Protecţia copilului – alocaţia de susţinere
 Centrul de zi pentru persoane cu
a familiei – 500 de dosare aferente a 1400
deficienţe de auz şi vorbire „Sf. Prooroc
persoane
Zaharia”
 Ajutoare alimentare de la Uniunea
 Centrul de Zi „Prichindel”
Europeană – 2778 persoane
 Centrul de Servicii Integrate pentru
Victimele Violenţei în Familie

211
 Gratuitatea mijloacelor de transport în Păcurari/ 47 90
comun – 6469 persoane Păcureţ
 Salarii pentru 671 asistenţi personali ai Nicolina I+ II 34 47
persoanelor cu handicap grav Dacia 32 47
 Ajutoare alimentare de la Uniunea Fără domiciliu 15 25
Europeană pentru persoanele cu
handicap grav – 9501 persoane Sursa:Direcția de Asistență Comunitară Iaşi
 Indemnizaţii pentru persoane cu
handicap grav - 932 persoane Numărul de persoane fără adăpost înregistrate în
Adăpostul Primăriei Municipiului Iași (Centrul de
 Ajutoare de urgenţă pentru cazuri
Urgenţă pentru Recuperare şi Integrare Socială
medicale grave ce presupun costuri
„C.A Rosetti”) la data realizării analizei este de
ridicate şi nu sunt decontate prin casa de
129 de beneficiari. Capacitatea centrului se
asigurări.
suplimentează în sezonul rece cu încă 100 de
În acelaşi timp, beneficiază de servicii socio – locuri.
educative, asigurare a hranei şi de îngrijire un
Conform datelor furnizate de Direcţia de
număr de 155 de copii cu vârste între 6 luni şi 16
Asistenţă Comunitară din cadrul Primăriei
ani, în cadrul a 3 centre: Centrul de zi Prichindel,
Municipiului Iași, în anul 2016, Municipiul Iași,
Centrul de Servicii pentru mama şi copil şi Centrul
existau 8 familii cu ambii părinţi plecaţi în
DIFAIN.
străinătate, 9 familii cu un singur părinte plecat în
De servicii rezidenţiale şi servicii conexe străinătate şi 32 de familii cu părintele unic
(consigliere psihologică, îngrijire personal sau susţinător al familiei monoparentale plecat,
medicală) au beneficiat puţin peste 800 de însumând un număr de 66 de copii în situaţie de
persoane, în cadrul a 6 centre: Centrul social cu risc social.
destinaţie multifuncţională Bucuria, Centrul de
În perioada 2009 – 2014 s-a constatat creşterea
urgenţă pentru recuperare şi integrare socială
numărului persoanelor care beneficiază de
C.A.Rosetti, Centrul rezideníal pentru mame şi
ajutoare sociale din partea autorităţilor publice
copii în dificultate, Centrul de servicii integrate
locale. Totodată, în Municipiul Iași există o cerere
pentru victime ale violenţei şi căminele de
foarte mare pentru locuinţe sociale, care în
pensionari Sf.Cuv. Parascheva sau Sf. Împăraţi
momentul de faţă nu poate fi satisfăcută.
Constantin şi Elena.

Tabel 28: Persoane care beneficiază de VMG în Municipiul Furnizarea de servicii sociale este susţinută şi de
Iași mediul privat, prin cadrul a 30 de organizaţii
neguvernamentale care coleaborează cu Primăria
Cartier Număr Număr în diferite proiecte în vederea dezvoltării şi
dosare beneficiari susţinerii măsurilor de protecţie a persoanelor
Centru 40 72 defavorizate: Fundaţia Filocalia, Fundaţia
Tătăraşi 72 99 Serviciilor Sociale Bethany Iași, Fundaţia ,,Izvor”,
Podu Roş 55 82 Asociaţia Persoanelor cu Handicap din România
‘’APHR’’, Organizaţia Naţională Cercetașii
Copou/ Sărărie 19 30
României, Asociaţia ‘’Clubul Sportiv Nicolina’’,
Alexandru/ 77 127
Fundaţia de Cultură și Știinţă’’Daco-România,
Galata
Congregaţia Fiicelor Sfintei Maria a Divinei
Bularga 40 43 Providenţe, DAC și SC KRASNAIA,

212
PAROHIA ,,SFÂNTUL SAVA, Asociaţia Salvaţi 1. Reducerea numărului persoanelor fără
Copii Iași și DAC, Asociaţia Ateliere Pro, Asociaţia adăpost
Filantropică ,,Trup și Suflet, Fundaţia HECUBA, 2. Extinderea stocului de locuire pe care şi-o
Asociaţia Surâsul Albastru, Fundaţia ‘’Solidaritate pot permite diferitele categorii de
și Speranţă’’, Asociaţia ,,Modern Womens Club,,, persoane
Fundaţia COTE, Asociaţia Cristofor, Colegiul 3. Reducerea cererilor pentru locuire de
Naţional al Asistenţilor Sociali din România, bază care sunt în aşteptare
SucursalaTeritorială Iași, KASTA MORRELY, 
Fundaţia CORONA, Parohia Sfântul Mina,
Parohia “Sfântul Nectarie”, Parohia Sfânta În ceea ce privește cea mai recentă situaţie a
Mahramă a domnului şi Sfinţii Martiri Brâncoveni , cererilor din anul 2015, au fost înregistrate 3342
Asociaţia AFECT, Liga Studenţilor Facultăţii de de cereri în vederea obţinerii unei locuinţe sociale .
Automatică și Calculatoare, Fundaţia “Alături de Dintre acestea , numai 408 au îndeplinit criteriile
voi” România, Misiunea Creștină Armata Salvării de acces menţionate prin legislaţia naţională şi
din România şi Star of Hope România.. anume :

Locuinţele sociale din Municipiul Iași sunt  nu au o locuinţă;


concentrate în trei zone principale: Păcurari (116),  venitul mediu net lunar al aplicanţilor să
Bulevardul Chimiei (224) şi Nicolina (103). Pe fie cu 20% mai mic decat salariul mediu
lângă acestea mai există aproximativ 10 locuinţe net stabilit prin lege;
de acest fel răspândite în zona centrală şi central - persoanele să nu fi primit niciodată sprijin
sudică. Locuinţele pentru tineri sunt situate în din partea statului.
apropierea celor sociale în Păcurari (142) şi
Pentru locuinţe ANL au fost înregistrate 213 cereri
Metalurigiei (128) dar şi în alte cartiere ca
care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi care
Alexandru cel Bun (308) sau CUG (142).
au fost soluţionate cu distribuirea unei locuinţe. În
În ceea ce priveşte locuirea socială şi pentru tineri acelaşi timp, la Direcţia de administrare a
(ANL), Municipiul Iași a participat în cadrul unui patrimoniului public şi privat din cadrul Primăriei
proiect de incluziune socială şi guvernanţă cu Municipiului Iași, există 614 astfel de cereri care
privire la locuirea socială în cadrul reţelei nu au putut fi soluţionate din cauza insuficienţei
europene URBACT, în urma căruia, în anul 2011, stocului de locuinţe pentru tineri.
a realizat un Plan de Acţiune Locală stabilind
următoarele direcţii de acţiune:

213
Figura 131: Corelarea la nivel teritorial între comunităţile dezavantajate socio – economic și zonele cu locuinţe sociale


214
II.3.6.3 Infrastructura și serviciile de metropolitan este exclusiv privată, situaţia
comparativă cu nivelul Naţional este şi mai
sănătate
dramatică, ţinând cond de faptul că în România,
Infrastructura de sănătate publică din Zona unui medic (domeniu public şi domeniul privat) îi
Metropolitană se concentrează în mediul urban, revin în medie 400 de persoane.
Municipiul Iași fiind cel mai important centru Figura 132: Număr de locuitori/ medic din mediul privat în
regional din acest punct de vedere. În mediul rural Zona Metropolitană Iași
în schimb, cabinetele medicale de familie sunt
singurele tipuri de dotari de sănătate, fiind
Romania
exclusiv private, cu excepţia comunei Valea
Judetul Iași
Lupului unde se află 3 dispensare medicale şi un
spital. ZMI

Popricani
Cel mai bine deservite sunt comunele Miroslava
(6 cabinete), Tomeşti (5 cabinete), Holboca şi Lețcani
Schitu Duca (4 cabinete), în timp ce în majoritatea Ungheni
comunelor se află câte 3 cabinete medicale de
Bârnova
familie. În comuna Aroneanu se află un singur
Prisăcani
cabinet, iar în Mogoşeşti, Ungheni, Țuţora şi
Prisăcani se află câte două cabinete. Victoria

Valea Lupului
Astfel, în ceea ce privește numărul de personae ce
revin unui medic din mediul privat, media în ZMI Tutora

este sub cea regională sau naţională, însă similar Schitu Duca
cu cea din judeţ. Datorită faptului că 0 1000 2000 3000 4000
înfrastructura de sănătate din mediul rural
Sursa: Baza de date INS TEMPO

215
Infrastructura și serviciile de sănătate În Municipiul Iași funcţionează 13 spitale publice,
dintre care unul cu regim special (militar), după
în Municipiul Iaşi
cum urmează :
Infrastructură şi calitate
 Spitalul Clinic Boli Infectioase Sf. Parascheva
Municipiul Iași este principalul furnizor de servicii  Spitalul Clinic Pneumoftiziologie
de sănătate la nivel judeţean şi regional. Sistemul  Spitalul Clinic Ob.-Gineco. Cuza Voda
 Spitalul Clinic Recuperare
de sănătate publică este reprezentat în special
 Spitalul Clinic de Urgente Copii Sf. Maria
prin spitale, laboratoare medicale, cabinete de
 Spitalul Clinic Ob.-Gineco. Elena Doamna
medicină generală şi cabinet medicale studenţeşti.  Spitalul Clinic de Urgente Sf. Spiridon
Pe de altă parte, reţeaua de cabinet medicale de  Spitalul Clinic C.I. Parhon
familie, farmacii, cabinete stomatologice,  Spitalul Clinic Prof. Dr. N. Oblu
laboratoarele de tehnică dentară şi cabinete  Spitalul Clinic Psihiatrie Socola
medicale de specialitate a fost aproape complet  Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi
preluată de domeniul privat.  Spitalul Universitar CFR
 Spitalul clinic de urgenţe Militar Dr. Iacob
Figura 133: Infrastructura de sănătate din Municipiul Iași Czihac.
pe tipuri de proprietate
Deoarece infrastructura privată de sănătate a
Proprietate Pivată Proprietate Publică
început să se dezvolte din ce în ce mai mult în
46 ultimii ani datorită reformelor din sistemul public,
Alte Tipuri 9
în Iaşi activează în momentul de faţă 15 spitale
Centre de Transfuzie 1 private.
Laboratoare Teh. 35
Dentară 1 Pe lângă acestea, Ministerul Sănătăţii
110
Laboratoare Medicale 90 preconizează construcţia unui spital regional în
258 Municipiul Iaşi, pentru care a fost prevăzută
Farmacii 14
Soc. Civilă Med. de
finanţare prin intermediul Programului
86
Specialitate Operaţional Regional 2014 – 2020:
107
Soc. Stomatologică Civilă
„Intervenția va consta în construcția a trei spitale
428
Cabinete Stomatologice 1 regionale de urgență, în regiunile sărace (NE – Iaşi
215 și SV - Craiova ) și în cele cu un număr ridicat de
Cabinete Med. de Fam. 1
persoane în risc de sărăcie și excluziune socială (NV
Cabinete Med. Stud. 8 – Cluj-Napoca) unde, în același timp, nu există
Cabinete Med. Generală 16 clădiri corespunzătoare. Aceste 3 spitale regionale
248 de urgență vor face parte dintr-o rețea strategică
Centre Med. de Specialitate
Centre de Sănătate
de opt spitale regionale de urgență prin care se va
Mintală 2 realiza, acoperirea, la nivel național, cu servicii
1
medicale complexe, integrate, de înalt nivel
Policlinici
12 medical, pentru pacienții ce necesită intervenții
Ambulatorii de Spec. 3
prompte, critice și complexe. Alegerea celor 3
15
Spitale 14 spitale s-a bazat pe rațiuni de eficientizarea actului
0 100 200 300 400 500 medical.

Astfel, două dintre cele trei locații propuse pentru


Sursa: Baza de date INS TEMPO construcția de spitale regionale, Iași (NE) și Cluj -

216
Napoca (NV), prezintă cele mai elocvente situații de procente. Se poate vorbi de un transfer pe piaţa
fragmentare a asigurării asistenței medicale. Cinci privată a personalului sanitar mediu, unde s-au
spitale din Iași funcționează într-un număr total de înregistrate creşteri de aproximativ 30 de
26 de clădiri separate și au un total de cca 2.700 procente. Cele mai mari creşteri în domeniul
paturi.” public dar şi în cel privat au fost înregistrate în
rândul farmaciştilor şi stomatologilor.
Personal medical
Figura 135: Creşterea procentuală a personalului medical
În anul 2014, În Municipiul Iași se aflau 2620 de în intervalul 2009 – 2014
medici din care 85% lucrau în instituţii publice de
sănătate. Dintre aceştia, majoritatea de 61% erau Proprietate privata Proprietate publica
personal sanitar mediu, 34% medici iar
stomatologii şi farmaciştii însumau numai 5%. Personal sanitar 29,6
mediu-12,26
Figura 134: Structura personalului medical

72,63
Farmacisti
160,98

Medici 104,74
Stomatologi
34% 276,27
Stomatologi

11,3
Farmacisti Medici
61% 6,81
3% Personal sanitar
2% mediu -100,00 0,00 100,00 200,00 300,00

Sursa: Baza de date INS TEMPO


Sursa: Baza de date INS TEMPO

În general, procentul acestora a crescut în


perioada 2009 – 2014, excepţie făcând personalul
sanitar mediu care a scăzut cu aproximativ 12

217
Frontul de captare Verseni (construit în 1999) are
II.3.7. Utilităţi publice 20 foraje, localizate pe malul estic al râului
Moldova la aproximativ 10 km sud de Timișești.
II.3.7.1. Alimentarea cu apă
Râul Prut reprezintă sursa de alimentare cu apă a
Alimentarea cu apă în zona metropolitană iași lacului Chiriţa, care alimentează cu apă brută
Staţiile de Tratare Apă Potabilă Chiriţa și CET II,
Apa brută pentru alimentarea cu apă a Zonei
care au o capacitate maxima de 5.000 l/s.
Metropolitane Iași este extrasă din frontul de
captare apă Timișești – Staţia de Tratare a Apei Distribuţia apei la consumatori se face printr-o
Timișești, localizată la aproximativ 100 km vest de reţea cu lungimea totală de 1.289,5 km, compusă
oraș (în judeţul Neamt) si râul Prut, aflat la din conducte cu diametre cuprinse între 100 mm
aproximativ 15 km est de oraș. și 1000 mm și branșamente cu diametre cuprinse
între 20 și 150 mm. Materialele din care sunt
Sursa de apă subterană Timișești este constituită
confecţionate conductele sunt oţel, beton și
din 2 drenuri. Drenul vechi, construit în anul 1911,
polietilenă. Furnizarea apei potabile la nivelul
asigură un debit constant de 300 l/s. Drenul nou
Zonei Metropolitane Iași este asigurată de
este construit în anul 1975 la o adâncime de
compania S.C. APA VITAL S.A.
aproximativ 10 m sub nivelul solului și asigură un
debit maxim de 1.500 l/s. Lungimea drenului este Dintre localităţile componente ale Zonei
de 5,7 km. Forajele sunt situate la aproximativ 1–2 Metropolitane Iași, doar 13 localităţi din 19 deţin
km vest de râul Moldova în bazinul hidrografic sistem centralizat de alimentare cu apă și anume:
Siret (amplasament în judeţul Neamţ) și Municipiul Iași și comunele Aroneanu, Bârnova,
constituie principala sursă de apă care Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Prisăcani,
alimentează sistemul. Frontul de puţuri Rediu, Tomești, Ungheni, Valea Lupului și Victoria.
Zvorănești este constituit din 30 foraje, cu
adâncime de 11 – 12 m, iar apa se pompează prin La nivelul anului 2013 (conform Master Plan 2013-
puţuri în drenul nou, având o capacitate de 250 l/s. 2042 pentru proiectul "Asistenţă tehnică pentru

218
Managementul Proiectului și Supervizarea Sistemele alimentează municipiul Iași, orașele
Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea Târgu Frumos și Podu Iloaiei și alte comunităţi
infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Iași"), care intersectează traseele conductelor
ponderea locuitorilor racordaţi la sistemul magistrale, dar și localităţi din judeţul Neamţ. In
centralizat de alimentare cu apă era: în Municipiul perioada 2007 – 2011 au fost derulate în cadrul
Iași – 88,6% din totalul populaţiei municipiului, în programului ISPA proiecte de modernizare a
comuna Aroneanu doar unul din cele 4 sate deţine staţiei de tratare a apei potabile Chiriţa (Q=1300
sistem centralizat de alimentare cu apă: satul l/s), staţia de Pompare - Rezervoarele Aurora și
Șorogari – 44,11% din populaţia satului Șorogari, Rezervorul Mijlociu (8000 m3).
în comuna Bârnova – 47,5% din totalul populaţiei
comunei, în comuna Ciurea – 24,8% din totalul Captarea apei: sistemul Timișești
populaţiei comunei, în comuna Holboca – 58,3% Sursa de apă subterană Timișești este constituită
din totalul populaţiei comunei, în comuna Leţcani din 2 drenuri. Drenul vechi, construit în anul 1911,
– 54,7% din totalul populaţiei comunei, în comuna asigură un debit constant de 300 l/s. Drenul nou
Miroslava – 20,5% din totalul populaţiei comunei, este construit în anul 1975 la o adâncime de
în comuna Prisăcani – 48,1% din totalul populaţiei aproximativ 10 m sub nivelul solului și asigură un
comunei, în comuna Rediu – 42,1% din totalul debit maxim de 1500l/s. Lungimea drenului este
populaţiei comunei, în comuna Tomești – 76% din de 5,7 km. Forajele sunt situate la aproximativ 1–2
totalul populaţiei comunei, în comuna Ungheni – km vest de râul Moldova în bazinul hidrografic
42,1% din totalul populaţiei comunei, în comuna Siret, (amplasament în judeţul Neamţ) și
Valea Lupului – 90,6% din totalul populaţiei constituie principala sursă de apă care
comunei și în comuna Victoria – 24,30% din alimentează sistemul.
totalul populaţiei comunei.
Frontul de puţuri Zvorănești constituit din 30
Restul de 6 localităţi, respectiv comunele foraje, localizate între drenul vechi și râul
Comarna, Mogoșești, Movileni, Popricani, Țuţora, Moldova (infiltrare prin malul râului Moldova), au
Schitu Duca nu deţin reţea centralizată de o adâncime de 11 – 12 m, iar apa se pompează
alimentare cu apă. prin puţuri în drenul nou. Capacitate: 250 l/s
Sistemul de alimentare cu apă a făcut obiectul Frontul de captare Verseni (construit în 1999) are
proiectului ““Asistenţă Tehnică pentru 20 foraje, localizate pe malul estic al râului
Managementul Proiectului și Supervizarea Moldova la aproximativ 10 km sud de Timișești.
Lucrărilor – Extinderea și Reabilitarea
infrastructurii de apă și apă uzată în Judeţul Iași”, Ambele fronturi de captare constituie o parte
care a implicat ample măsuri de investiţii ce au vitală a sistemului de apă Timişeşti, care este
vizat sistemul de alimentare cu apă: surse, principala sursă de apă pentru Judeţul Iași şi
aducţiuni, rezervoare, reţea de distribuţie. anumite zone ale Judeţului Neamţ.

Alimentarea cu apă în Municipiul Iași Captarea apei: sistemul Prut

Municipiul Iași este alimentat din două surse, Apa este pompată din două captări/prize de apă
front de captare apă Timișești – staţia de Tratare de suprafată localizate la râul Prut (captare nouă
a Apei Timișești, localizată la aproximativ 100 km si veche) în magistralele de transport, care
vest de oraș (în judeţul Neamt) și râul Prut, aflat la alimentează Lacul Chiriţa, STAP Chirita și CET II.
aproximativ 15 km est de oraș. Există și surse Capacitate maximă: 5000 l/s.
locale, dar de o importanţă minoră.

219
Surse locale de captare a apei Şorogari (actualmente dezafectată) primesc și
tratează apa brută pentru a o distribui în
În municipiul Iaşi, în afara celor două surse Municipiul Iași și in împrejurimile sale.
principale de alimentare cu apă Timişeşti şi Prut
se păstrează 3 captări locale vechi, care deservesc STAP Chiriţa a fost construită între anii 1968-1973
populaţia din zonă, furnizînd un debit total de cca și este alimentată atât din lacul Chiriţa, cât și de la
7 l/s după cum urmează: Sursa Repedea, Sursa râul Prut prin firul IV. De la lacul Chiriţa apa brută
Chilii, Sursa Ciric. este transportată prin conductele OL Dn 1200mm
(L=1050 ml), Dn 800, Dn 600 mm. De la priza Prut,
Tratarea apei: Staţia de Tratare a Apei Potabile apa brută este transportată prin firul VI, V. Cele
Timișești două conducte se întâlnesc în căminul de vane de
STAP Timișești tratează apă brută din râul unde, printr-o conductă OL Dn 1000 mm apa
Moldova. Statia este operată numai atunci când brută este adusă la bazinul de amestec si
nivelul pânzei freatice în foraje scade sub o distribuţie. Statia de tratare a apei Chirita a fost
anumită limită, iar producţia de apă a forajelor nu reabilitata in cadrul Masurii ISPA, intre anii 2002 –
mai este suficientă pentru a satisface cerinţele de 2008.
apă. Apa tratată este introdusă direct în noul Staţia de Tratare Șorogari
colector care este localizat în interiorul câmpului
de foraje de apă, la aproximativ 1–2 km vest de STAP Șorogari se află în Iași și tratatează apă fie
râul Moldova. Staţia de tratare Timișești a fost din rezervorul Chiriţa, fie din râul Prut. STAP
pusă în funcţiune în anul 2000 și are o capacitate Șorogari a fost închisă după finalizarea lucrărilor
proiectată de 600 l/s. Conform recomandărilor de reabilitare și punerea în funcţiune a STAP
formulate prin Master Planul 2013-2042 pentru Chiriţa.
proiectul "Asistenţă tehnică pentru
Managementul Proiectului și Supervizarea În vederea asigurării unei înmagazinări igienice a
apei potabile destinate consumului uman,
Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea
infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Iași", rezervoarele existente au făcut obiectul unor
la nivelul staţiei de tratare sunt necesare lucrări de reabilitare care au inclus: lucrări civile,
lucrări de înlocuire conducte, înlocuire
următoarele intervenţii:
echipamente electro-mecanice.
 Reabilitarea staţiei de pompare captare
Staţia de Tratare Belcești
apă brută;
 Iniţierea unor investigaţii în vederea Staţia de tratare a apei Belcești este amplasată în
stabilirii celor mai favorabile soluţii, apropierea staţiei CFR Belcești și a fost proiectată
respectiv extragerea apei din noile foraje la un debit Q=35 l/s. Aceasta se compune din:
amplasate pe malul râului, comparativ cu staţie de filtre rapide, staţie de pompare, staţie de
extragerea apei direct din râu; clorinare, gospodăria de reactivi și laborator
chimic.
Staţia de Tratare Chiriţa
Staţia de Tratare Victoria
Apa brută este adusă în staţiile de tratare de la
râul Prut (88,6%), aflat la aproximativ 13 km în Staţia de tratare a apei este amplasată pe malul
amonte de oraş. Apa este trimisă prin conducte stâng al canalului de irigaţie, aval și limitrof
fie direct la staţiile de tratare, fie indirect, prin drumului european E 583 într-o incintă de 50x50
lacul Chiriţa, care are rol de bazin de predecantare. m, în care sunt amplasate următoarele obiecte
Atât staţia de tratare Chiriţa, cât și cea de la tehnologice: staţia de tratare monobloc, staţia de

220
pompare, staţia de clorinare, rezervorul de Popești – Uricani – Dumești – Uricani – Iași
colectare a apei de drenaj și platforma de (rezervoare Păcurari), în lungime totală de 34 km.
deshidratare nămol.
Rezervoare și staţii de pompare
Staţia de Tratare Vlădeni
Capacităţile de stocare a apei potabile aferente
Staţia de tartare a apei este proiectată la un debit sistemului de alimentare cu apă a municipiului Iași
Q=32 l/s și se compune din camera de amestec însumau în 2013 un volum total de 92.900 m3. În
reactiv, decantor orizontal, staţia de tratare ceea ce privește staţiile de pompare, acestea sunt
monobloc, staţia de clorinare, gospodăria de în număr de 4: Păcurari, Aurora, Mijlociu și Chiriţa.
reactivi și laborator chimic. Primele 3 sunt pentru pmparea apei din sursa
Timișești și au fost modernizate în anul 2007.
Staţia de Tratare Hîrlău
Conform recomandărilor formulate prin Master
Această staţie tratează apa din Rezervorul Planul 2013-2042 pentru proiectul "Asistenţă
Pârcovaci și este amplasată la aprox. 6 km în aval tehnică pentru Managementul Proiectului și
de erezervor. Anul punerii în funcţiune a staţiei Supervizarea Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea
este 1985 și are o capacitate proiectată de 50 l/s. infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Iași"
Instalaţiile componente sunt: conductă apă brută,
sunt necesare următoarele:
cameră de amestec, cameră de reacţie, decantor,
staţie filtre, unitate spălare filtre, unitate  Finalizarea lucrărilor de renovare
preparare, înmagazinare și dozare, dezinfecţie conducte corodate, reparaţii sau
finală cu clor, contorizare debit efluent, rezervor remedierea defecţiunilor care induc
apă tratată. pierderi în camere, în special la rezervorul
Șorogari;
Aducţiuni: Conducte Timișești
 Îmbunătăţirea controlului, monitorizării și
Acestea sunt în număr de 2, sunt conducte documentării procesului (cum ar fi
gravitaţionale cu trasee parţiale separate și sunt măsurare debit influent și efluent);
realizate din beton, oţel și fontă.  Consolidarea abilităţilor operaţionale;
 Stabilirea unei procedure de întreţinere
Aducţiuni: Conducte Prut viabile (care să includă, de exemplu și
mentenanţa preventivă).
Există 5 conducte paralele cu diametre cuprinse
între DN 1000 – 1200, construite între 1957 și 1975, Reţelele de distribuţie
însumând o lungime de 16 km. Materialele din
care sunt realizate conductele sunt: beton, oţel și Din punct de vedere al deservirii cu reţele de
fontă. distribuţie, Municipiul Iași este bine deservit,
remarcându-se puţine zone construite care nu
Conform recomandărilor formulate prin Master sunt racordate la sistemul centralizat de
Planul 2013-2042 pentru proiectul "Asistenţă alimentare cu apă.
tehnică pentru Managementul Proiectului și
Supervizarea Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea În mod special însă, sunt zone neconstruite,
infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Iași" existente în intravilanul actual sau introduse în
aducţiunile necesită următoarele reabilitări: intravilan prin P.U.G.-ul aflat în elaborare, care nu
reabilitare Fir Timișești 1 – vechi de peste 100 de sunt deservite cu sistem centralizat de alimentare
ani – DN 600 mm pe tronsonul Oţeleni – Brăești – cu apă și pentru care este necesară extinderea
reţelelor de distribuţie a apei.

221
222
Figura 136: Deservirea Municipiului Iași cu sistem centralizat de alimentare cu apă

Sursa: prelucrare în baza Planului Urbanistic General al Municipiului Iași aflat în curs de avizare

223
II.3.7.2. Canalizarea apelor uzate nu era racordată la acesta), în comuna Bârnova –
0,0% din totalul populaţiei comunei (deși această
Canalizarea apelor uzate în Zona Metropolitană comună deţine sistem centralizat de canalizare, în
Iași anul 2013 populaţia nu era racordată la acesta), în
comuna Ciurea – 21,6% din totalul populaţiei
În cadrul Zonei Metropolitane Iași, doar o parte
comunei, în comuna Holboca – 48,1% din totalul
din localităţi beneficiază de sistem centralizat de
populaţiei comunei, în comuna Miroslava – 2,6%
colectare și epurare a apelor uzate. Astfel, doar 9
din totalul populaţiei comunei, în comuna Rediu –
localităţi din 19: Municipiul Iași, Comuna
0,0% din totalul populaţiei co