Secohll al XVl-lea a fost descris

ca 'inceputul epocii moderne.

Una dintre caracteristicile sale
a fost aparitia statelor
puternice, centralizate, care
erau conduse cu o autoritate
nemai'intiilnitd.
D ezvoltarea statelor modeme a fost un
proces incet ~i ine~al care s-a desf~~u-
rat de-a lungul mal multorsecole. Insa:
pe la inceputul secolului al XVI-lea, cateva
dintre principalele tra:sa:turi ale acestora
existau deja in "noile monarhii" din vestul
Europei, in special in Anglia, Franta ~i Spania.
Fiecare dintre ele avea un suveran, o
persoana:sau o institutie care, teoretic, avea
autoritate nelimitata: in ceea ce privea
promulgarea legilor ~i conducerea regatului.
De asemenea, fiecare avea caracterul unei
natiuni, ai ca:reimembri ii erau foarte loiali.
Noile monarhii erau foarte diferite de cele ]
din Evul Mediu, cand monarhul nu era altceva ~
decat "primul printre egalii sa:i",in cadrul unui
sistem de relatii feudale, care depa:~eau O Henric al VIlI-Iea ajunge pe campul Haine-
frecvent granitele nationale.. Pe deasupra, in lor de Aur, unde trebuia sa-1intalneasca pe
fiecare societate medievala:, privilegiile ~i regele francez Francisc I, pe 7 iunie 1520.
drepturile stabilite prin traditie, lege sau tratat intalnirea, care trebuia sa fie o conferin~a de
ingradeau suveranitatea conduca:torilor. Cea pace, a fost pentru cei doi o ocazie de a-~i
mai privilegiata era biserica, un "stat in stat", etala aptitudinile ~i stilul de via~a extravagant.
cu propriile sale curti $i taxe.
t:(rile catolice, precum ~i in cele care se des-
O noua unitate p:(rtiser:l de Roma.
De obicei, conducatorii noilor monarhii le in ceea ce privea luarea deciziilor politice,
ofereau regatelor lor unitate, eliminand opo- monarhli se bazau din ce ill ce mai mult pe
zitia semi-independenta: ~i grupurile de "noli oameni" capabili, din randurile micli no-
dizidenti. Parlamentele, institutiile superioare bilimi ~i ale clasei mijlocli, care (spre deosebire
~i alte corpuri reprezentative ~i-au pierdut de marii nobili) ii datorau totul regelui. in
influenta, la fel ca aristocratia,cu toate ca:unii .calitate de consilieri regali ~i servitori civili, noli
indivizi deiineau inca: functii inalte. Biserica oameni ai regelui au instaurat o administratie
era, de asemenea,supusa:autoritatii regale, in centraliza~ ~i au ma.rit impozitele destinate
guvemului ~i r:lzboaielor. Crearea unei armate
regale prof~si9niste, dotat:l cu artilerie, a avut
un rol foarte important, deoarece consolida
puterea monarhului vis-ii.-vis de nobilime.

Statui englez
Anglia a fost exemplul remarcabil al unui nou
tip de stat. Dup:( Mzboiul Rozelor (1455-85),
coroana engle~ a profitat de dorinta poporului
de revenire la starea de pace ~i de ordine. Acest
O Domnia reginei Maria Tudor a lucru a fost realizat de primul monarh din
reprezentat singura intrerupere a procesului dinastia Tudorilor, Henric al VII-lea (1485-
prin care Biserica Engleza a fost adusa sub 1509), un conduc:(tor inteligent, care a econo-
controlul Coroanei. Maria a restaurat misit resursele 1;:1rii,oferind coroanei securitate
catolicismul, insa sora sa Elisabeta a introdus fmanciar:l ~i, ill consecin1;:1,independen1;:1.
~ un regim protestant moderat. "Noli oameni" ai regelui dominau consiliile
0
regale, armatele private ale nobilimii au fost
~
O
u O Thomas Cromwell a fost primul ministru al lui desflintate ~i un tribunal regal special (Star
Henric al VI11-Ieaincepand cu 1533 ~i facea parte Chamber) audia cazuri care altfel puteau fi rezol-
1
din "no ii oameni", angaja~i de statui secolului 16. vate de influenta aristocratiei. Pentru guvemul
~ Cromwell s-a aflat in fruntea asaltului bisericii, in local, Heruy al VII-lea a ales oameni de seanlli
9
"5
I urma caruia aceasta a trecut sub controlul regelui. pentru a fi judecttori. in timpul acestei perioade,

113
 NOllE MONARHII
O Regele francez Francisc I (dreapta, jos) ~i-
a petrecut o mare parte din domnie luptand
impotriva imparatului Sfantului Imperiului
roman, Carol al V-Iea care, ca ~i tanarul Carol
1, ~ine in mana o sabie (in partea stanga).
O Ferdinand ~i Isabela intrand in Granada
triumfatori, in 1492, punandu-se capat astfel
luptei de 500 de ani pentru recuperarea ~arii
de la mauri. casatoria lui Ferdinand de
Aragon cu Isabela de Castilia a fost primul
pas facut in vederea unificarii Spaniei.
~ Consolidarea Spaniei Intr-un singur regat a
~ devenit completa clod habsburgul Carol I a
monarhia Tudor avea sa:se bucure de sprijin din
partea poporului. A.5as-a intfunplat ()i cu Henric
al VIIl-lea (1509-47), de()i comportamentul sa:u devenit parte dintr-o aglomeratie de teritorii,
tiranic «()i-aexecutat doua: din cele ()aseneveste)
a ascuns partial acest fapt. Criza regatului s-a
decian()at in momentul in care Henric al VIII-lea
a incercat sa: o inla:ture pe prima sa sotie,
deoarece nu ru1scuse un ba:iat care sa: fie
m0()tenitor (0 problema: grava: pentru securitatea
statului). Refuzul Papei de a consimti divortul
celor doi l-a, determinat pe Henric sa: nu mai
recunoasca: autoritatea Papei ()i sa: se declare
()eful Bisericii Anglicane (1534), avand, insa:,grija:
sa: cola~reze cu parlamentul. Astfel, Reforma
Engleza: a constat, ini1;ial, intr-a schimbare
politial ()i, pentru o perioada: de timp, Angiia a
ramas in cele mai multe privinte catolica:.
Clasele improprietarite
Cu toate acestea, prin dizolvarea ordinelor
monastice, regele a preluat suprafete intinse de
pa:mant, care a fost in cea mai mare parte
vandut. Rezultatul a fost crearea unei clase
improprieta:rite, cu un interes deosebit in
succesul Tudorilor. Angiia a devenit un stat in
intregime protestant sub conducerea tana:rului
rege Edward al VI-lea (1547-53), revenind
pentru scurt timp la catolicism in timpul reginei
Maria (1553-58), inainte ca sora sa Elisabeta 1
(1558-1603) sa: instaureze un regim protestant
mai moderat. Un fapt important era al religia
aleasa:de monarh era in mare parte acceptat1 de
restul poporului.
Unificarea Spaniei a fost pusa: la cale in 1469,
prin ctsa:toria lsabelei de Castilia cu Ferdinand
114
-lstoria
de Aragon, care unnau sa mo~teneasca tronurile
celor mai marl d6ua regate spaniole. in timpul
domniei lor comune, eroica "recucerire"
spaniola a penirtsulei a devenit completa cind
Grnnada, ultima fortareat:l maur:l, a cazut in
1492.
Consolidarea Spaniei
1492 a fost, de asemenea, anul in care Columb
a navigat spre America, iar evreii au fost alungati
din Spania, fapt ce punea in evidenta
temperamentul religios fanatic al spaniolilor.
devenit rege, In 1516. Ulterior, acesta a devenit
Imparat al Sfantului Imperiu Roman, sub numele
de Carol al V-Iea, iar, In consecint:1, Spania a
dificila, cosmopolita $i, in unele privinte,
inapoiata. Spania s-a distillS ca o mare putere
sub Filip al II-Iea (1556-98).
Ridicarea Frantei
Si in Franta, procesul creari; statelor s-a
intensificat In timpul secolului al XV-Iea, dupa
Razboiul de 100 de Ani. Ludovic al XI-lea (1461-
83) a creat ma$inaria de baza, bucucindu-se de
asemenea de disparitia Burgundiei, un stat semi-
independent, condus de o aripa t:1nara a familiei
regale franceze, care prOOusesemulte necazuri.
Carol al VIII-Iea (1483-98) a primit Bretania In
urma casatoriei, dar a Inceput sa implice fara rost
Franta In razboaiele italiene. Francisc I (1515-47)
parea sa fie simbolul "noului monarh" sau a
monarhului renascentist, de$i domnia sa a fost
ocupata In cea mai mare parte cu lupta
epuizantaimpotriva imperiului lui Carol al V-Iea.
Totu$i, noile monarhii aveau sa lnt:1mpine In
curand dificultati majore. in ceea ce prive$te
Spania, aceasta avea sa piarda Olanda, In timp
ce devastatoarele Razboaie ale Religiei din
Franta au demonstrat cat de u$Or centralizarea
putea fi rasturnata. Dar, In ciuda fragilitatii sale,
statuI mOOern fusese creat.
O "Floarea de crin", emb!ema Coroanei Fran-
ceze, pe pecetea lui Francisc I, care a domnit
intr-o maniera extravaganta ~i ostentativa -in
ciuda razboaie!or neincetate impotriva lui Carol
a! V-Iea -din 1515 pana in 1547.
~umii 31 -MZBOIUL ROZELOR I