Sunteți pe pagina 1din 2

Deci, cum e cu taierea la meri (IMG:style_emoticons/default/wink.gif) .

In primul rand, mai pe intelesul tuturor pomii fructiferi se clasifica in samburosi (ciresi, visini, caisi, piersici,
pruni, corcodusi etc), semintosi (mar, par, gutui, mosmon), nuciferi (nuc, alun, castan comestibil). mai sunt si
alte categorii dar nu este cazul sa intram in detalii...
Asadar, pentru taierea la semintoase (cazul dvs), se va tine cont de faptul ca mugurii florali (de rod) se
formeaza in varful ramurilor si uneori imediat sub varf (1-3, in functie de vigoarea ramurii, soiului, etc), ceea ce
inseamna ca in dupa ce pomul intra pe rod si i-ati format coroana, scurtand ramurile, eliminati practicati
rodul...
Veti face in timp diferenta (daca nu cumva stiti deja) intre mugurii vegetativi (din care se formeaza frunze si
lastari) si care sunt mai ascutiti, si mugurii de rod (din care se formeaza fructe, respectiv fructe) si care sunt
mai rotunjiti...
Regula de baza la taierea de formare a coroanei este ca ramificatiile principale sa fie scurtate cu 1/3 din
lugimea lor (adica sa lasati cam 8-10 muguri).
In perioada de crestere va veti da seama ce va trebui sa faceti in anul urmator, in sensul ca: daca aveti lastari
putini si firavi, inseamna ca pomul are vigoare mai redusa si ramurile trebuie scurtate mai mult; daca aveti
lastari prea multi, trebuie sa taiati mai lung (pomul are o vigoare mai mare)...
La taierea sub forma de vas pentru care ati optat dvs, se lasa 3 ramuri principale (sarpante) pe care in anul
urmator se lasa 2 ramuri secundare, pe care in anul urmator se mai lasa cate 2 ramuri...
Se mai taie (scurteaza) ramurile cu raniri datorate bolilor si daunatorilor, gerului.
Se elimina din coroana ramurile uscate (care ar face umbra rodului).
Despre pomul dvs (cel cu probleme), in primul rand vad ca ati pastrat vechiul varf, care nai e si uscat pe
deasupra: ar fi bine sa il taiat; despre faptul ca s-au dezvoltat doar doua ramuri, se poate repara. In anul
urmator cand vor incepe sa se deschida mugurii, este posibil ca pe partea cu pricina sa creasca lastari noi
(exista niste muguri sub scoarta pomului, numiti dorminzi) care se dezvolta uneori, pentru a reface unele
pierderi suferitede pom (practic ei reprezinta o rezerva)...
Deci, cand vor creste lastari pe partea aceea, pastrati unul cam pe acelasi nivel cu celelalte doua etaje si apoi
efectuati aceleasi lucrari ca pentru cele doua. Dupa un timp totul va reveni la normal...

Salut si merci ptr interesul acordat problemei mele. Dupa ce i-am plantat si au inceput sa inmugureasca am
fost sfatuit sa nu las mai mult de trei frunzulite in pom deoarece acestea reprezinta lastarii viitoarelor ramuri.
Asa ca am rupt celelalte frunze si am lasat doar trei aflate pe directii diferite, cca 120gr intre ele. Chestia este
ca la doi meri mi-a reusit si la unul nu. Acesta are toate crengutele crescute intr-o parte, iar eu stiu ca ele
trebuie sa creasca in asa fel ca in final coroana pomului sa fie ca o cupa.
Azi merg la tara si am sa fac niste poze, poate se va vedea ceva.
Deasemenea am fost sfatuit ca in primii trei ani sa nu las deloc muguri de flori si chiar flori in sine. Se zice ca
atunci cind are fructe o mare cantitate de energie si substante hranitoare se pierde pe aceste fructe care oricum
n-ajung la maturitate. Ideeal este ca in aceasta perioada toata hrana sa fie ptr dezvoltarea lui viguroasa si
sanatoasa.

Nu sunt sfaturi rele. Intr-adevar, faptul ca trebuie sa hraneasca acele fructe (2 - 3) epuizeaza substantele de
rezerva ale pomului ceea ce il va impiedica in anul urmator sa aiba ramuri viguroase si muguri de rod. Dar nu
este cazul sa rupeti mugurii... ci fructele cand sunt intr-o faza foarte tanara... (cel putin asa va veti da si seama
daca intr-adevar polenizarea este facuta corect.
Daca prin frunzele de mai sus intelegeti lastari, ramuri

Vita de vie

Lumina: pretentii mari, recomandate sunt locurile cu multa lumina, pe pante sudice sau sud-vestice. In
gradina via se planteaza pe locuri insorite sau pe langa zidurile disnpre sud.
Caldura: temperatura media anuala 10 - 12 C, veri calde, iarna suporta neingropata max -16 C, functie de soi
si gradul de coacere al lastarilor.
Umiditatea: cerinte mai mici fata de apa. In zonele unde cad 450-500 mm precipitatii necesita 1-2 udari.
Solul: luto-nisipoase, luto-argiloase, pietroase, marnoase, fertile, aerate, adanci, cu subsol permeabil, cu
panza freatica mai jos de 2-2.5 m

Pe langa casa se prefera butucii condusi pe spalier inalt sau sub forma de bolti, umbrare.
Alegerea soiului:
- nu se planteaza butasi de vita nobila direct in pamant pentru ca vor fi atacati de filoxera.
- la cumpararea vitei altoite se urmareste: sa aiba la baza 2-3 radacini sanatoase, groase de 2-3 mm si lungi de
15-20 cm, punctul de altoire sa fie sudat, iar cordita coapta pe 15-25 cm.
- soiuri de struguri de masa: muscat perla de Csaba, Cardinal, Chasselas dore (poate fi folosit si pentru vin),
muscat Hamburg (poate fi folosit si pentru vin), Afuz-Ali (pentru zonele sudice si calduroase)
-soiuri de vin: Aligote, Creata, Feteasca regala (in gradini si curti reusesc mai greu, pentru ca nu acumuleaza
suficient zahar)

Pregatirea terenului si plantarea:


- fertilizare in august-septembrie cu 350-500 kg gunoi, 2.5-3 kg sare potasica si5-8 kg superfosfat la 100 mp
(functie de fertilitatea terenului)
- desfundare la 50-60 cm. Ingrasamintele trebuie bine ingropate in pamant.
- distantele de plantare in parcele sustinute pe spalier sunt de 1.8 m intre randuri si 1-1.2 m pe rand. Randurile
se orienteaza de la nord la sud.
- cand se planteaza pe un singur rand langa un zid, alee, butasii pot fi plantati la 1.2-1.5m.
- pichetarea se face cu picheti de 50-60cm, care vor servi si pentru legarea lastarilor 1-2 ani, pana la instalarea
spalierului.
- plantarea se face primavara, de la 15 martie la 10 aprilie
-inainte de plantare se fasoneaza si se mocirlesc. Fasonare=scurtarea radacinilor bazale la 10-12 cm,
indepartarea totala a celor crescute din zona altoiului, iar cordita se scurteaza la 3-4 ochi.
Mocirlire=scufundarea radacinilor si a bazei portaltoiului intr-o pasta obtinuta din balega de vita, pamant galben
si apa.
- se sapa o groapa de 30-40 cm si adancimea de 45-50 cm langa pichet. Vita fasonata si mocirlita se aseaza pe
peretele de langa pichet, rasfirandu-i-se radacinile pe un mic musuroi de pamant astfel incat punctul de altoire
se fie deasupra nivelului solului.
- se trage pamant pe 10-15 cm din adancimea gropii, se calca, se adauga 3-5 kg gunoi bine descompus, 3-5
litri apa, apoi se umple groapa cu pamant si se calca bine.
- peste cordita se face un musuroi inalt de 4-5 cm peste varful ei. Se pulverizeaza in jurul corditei insecticid.

1. distanta intre vite: 1,0 - 1,2 m


2. distanta intre randuri: - daca se lucreaza cu tractorul intre 1,8-3,5 m (depinde de ecartamentul tractorului)
- daca nu se cu tractorul distanta minima 1,5 m (recomandarea mea 1,8-2,0 m)
3. musuroitul: daca vitele sunt parafinate nu este nevoie, daca nu sunt parafinate este nevoie de musuroit.
4. fasonarea vitelor inainte de plantare (tundere cum spui tu):
- radacinile se apuca cu mana de la baza si tot ceea ce depaseste mana se taie ... in "traducere" lungimea
radacinilor sa fie de 10 cm.
- se lasa o singura cordita (altoi) taiata la 2-3 ochi.
5. da poti sa pui mranita pe fundul gropii.
6. dimensiuni groapa: adancimea 40 cm, latura 20/20 (cat latimea cazmalei)
7. alte informatii: - inainte de plantate vitele se mocirlesc (faci un noroi si bagi radacinile acolo)
- plantatul se face astfel incat punctul de altoire sa fie cu un lat de deget deasupra solului (vezi ca am o
fotografie intr-o postare anterioara)
- daca ai musuroit ai grija sa desfaci musuroiul, verifici la punctul de altoire iar daca a inceput sa dea radacini
din el le tai dupa care refaci la loc musuroiul, treaba asta o faci de doua ori pe la inceputul lunii iunie prima data
si pe la inceput de august a doua oara.

S-ar putea să vă placă și