PARTICIPAREA MEDICILOR LA RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI ȘI LA

MAREA UNIRE DIN 1918

V.SÂRBU, COLEGIUL JUD. AL MEDICILOR CONSTANȚA

1918-2018

Despre Primul Război Mondial s-au scris imens de multe lucrări dar incredibil
de puțin despre jertfele și contribuțiile Serviciului Sanitar al Armatei, despre aportul
medicilor civili la realizarea României Mari. În mod expeditiv se menționează că în
acest război AU DECEDAT 400 de MEDICI MILITARI și de REZERVĂ (din 2800 de
participanți). Au mai murit 2400 de sanitari (din 14000 de participanți), au murit
14 FARMACISTI și 20 de ELEVI ai Institutului Sanitar MILITAR. Aceste cifre seci nu
spun mare lucru. Dar dacă le comparăm cu celelalte ”ARME”, vom fi surprinși să
aflăm că acest corp sanitar este pe LOCUL II după INFANTERIE, ceea ce l-a facut pe
regele Ferdinand să le acorde dreptul de a purta insigna ”ARMĂ COMBATANTĂ”.
Este greu să ne imaginăm cine erau sanitarii care scoteau pe răniți de sub tirul

1
inamic, nu avem o imagine confortabilă despre TRANSPORTUL acestor răniți și
bolnavi spre UNITĂȚILE MEDICALE SPECIALIZATE. Avem amintiri și scrieri despre
eroismul medicilor pentru PREVENIREA BOLILOR Contagioase. Nu știm mare lucru
despre SPITALELE MOBILE DE ZONĂ INTERIOARĂ în care s-a lucrat zi și noapte, nici
despre SPITALELE MILITARE SAU MILITARIZATE, nici despre spitalele preluate de
CRUCEA ROȘIE. Și mai obscură este situația sanitară a prizonierilor noștri de război,
aflați în mâinile inamicilor despre care avem informații cutremurătoare. Au murit
după unele statistici 36% iar după altele 40%, FĂRĂ NICI O ASISTENȚĂ MEDICALĂ,
sub interdicția de a fi inspectați de CRUCEA ROȘIE. Unitatea de elită a României în
acest război, etalonul a fost Spitalul MILITAR CENTRAL. Bucureștiul fiind ocupat în
1916, acest spital, pentru a fi protejat a fost predat la CRUCEA ROȘIE. Aici
funcționau două servicii de Chirurgie, unul condus de Colonelul Profesor Dr.
M.BUTOIANU și altul condus de Col. Dr. Gh. BOTEZ.

O imagine globală ne spune că grație eforturilor uriașe ale personalului

sanitar, în acest război, pentru PRIMA DATĂ AU MURIT MAI MULȚI OAMENI PRIN
EFECTUL RĂNILOR ȘI PROIECTILELOR DECÂT PRIN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE.
DAR CIFRELE SUNT APROPIATE, inamicul nevăzut, microbii și virușii ucigând atât
populația civilă cât și militarii LA PATITATE CU PROIECTILELE ARMELOR. În total se
spune că am pierdut 220.000 de români.

Ca să înțelegem complexitatea și aportul personalului sanitar, am putea să

privim spre ORFANII DE RĂZBOI (357.260), spre VĂDUVELE DE RĂZBOI (300.000),
INVALIZII de RĂZBOI (108.710). Să amintim că 12,58 % dintre invalizi erau MARI
AMPUTAȚI, că 547 erau ofițeri, că 3280 erau mari amputați, că mii de foști luptători
aveau anchiloze, alții erau orbi, mutilați facial și ocular. Acești mutilați erau tineri,
aproape 60% între 20 și 30 de ani. Să mai spunem că 53% erau căsătoriți și 91%
aveau copii. Nu doresc să prezint cum s-au stins din viață rând pe rând acești
invalizi, cum ȘI-AU FĂCUT DATORIA DUPĂ RAZBOI ACEIAȘI MEDICI, PENTRU
ÎNGRIJIREA LOR. Cum i-au îngrijit bunăoară pe cei 5674 de TUBERCULOȘI întorși
bolnavi de pe front. SOCIETATEA INVALIZILOR DE RĂZBOI a beneficiat de aportul
unui coleg de-al nostru al cărui nume unora nici nu le este cunoscut, ORTOPEDISTUL
I.GHIULAMILA, cel ce a condus această societate între 1917-1935. Dar și de un
președinte executiv foarte activ în persoana DOAMNEI SIMONA LAHOVARY.
2
SIMONA LAHOVARY – Soc. INVALIZILOR pe care după război i-au îngrijit medicii
aproape o jumătate de secol.

CĂMINUL NEVĂZĂTORILOR DE RĂZBOI din București .

3
 Invalizii ORBI, ca și alți MUTILAȚI, au fost îngrijiți după ce războiul, APARENT
LUASE SFÎRȘIT. PENTRU MEDICI A CONTINUAT ZECI DE ANI.

MEDICII și-au facut DATORIA pe FRONT dar și după război cu invalizii.

Aceste eforturi ale personalului sanitar nu s-au terminat o dată cu războiul.

Dar apogeul a fost desigur după ocuparea Bucureștiului în 1916, retragerea în
Moldova și anul 1917.Tabloul medical al acestei perioade este APOCALIPTIC.

POTENȚIALUL MEDICO-MILITAR AL ROMÂNIEI LA IZBUCNIREA PRIMULUI

RĂZBOI MONDIAL în 1914

La 28 iunie 1914 are loc asasinarea lui FRANZ FERDINAND, Prințul moștenitor
al TRONULUI AUSTRO-UNGAR și a soției sale, la SARAIEVO, ceea ce va declanșa
marea conflagrație mondială.

4
 Sângele de pe acest veston se va întinde în întreaga Europă și va stropi și
poporul Român care va jertfi cam 3% din populația sa (220.000 de morți). În tot
războiul au pierit peste 10 milioane de oameni.

5
GAVRILĂ FILIP -UCIGAȘUL Prințului Moștenitor al Tronului Austro-Ungar

6
ÎNMORMÂNTAREA prințului moștenitor urmată de URĂ și RĂZBUNARE.

Va începe RĂZBOIUL

Actorii ies în arenă :PUTERILE CENTRALE : GERMANIA

AUSTROUNGARIA

TURCIA

BULGARIA

ANTANTA (Tripla alianță) FRANȚA

ANGLIA

RUSIA, apoi ITALIA, ROMÂNIA, SUA

7
PUTERILE CENTRALE (ROȘU) și

ANTANTA (VERDE) la care se va alia și SUA.

IMPERIUL ȚARIST, cu imensul său potențial, dorea să ajungă să ia

CONSTANTINOPOLUL

8
ROMÂNIA, CU MULTE TERITORII FURATE, SE LIMITA LA MOLDOVA (PARȚIAL) ȘI
MUNTENIA

9
Dorințele acestor mari puteri erau legate de o reîmpărțire a lumii: de Alsacia și
Lorena, de Constantinopole și strâmtorile Mării Negre, de ocuparea Libanului, a
Mesopotamiei, a Serbiei, a Dobrogei, de dorințele patologice ale vecinilor noștri
de creare a ”BULGARIEI MARI”.

România în 1916, la intrarea în război va fi atacată din vest (Germania și

AUSTRO-UNGARIA) și din SUD (Bulgaria și TURCIA).

10
Țarul RUSIEI dorea să ajungă la Constantinopol și să preia strâmtorile Mării
Negre

ȚARUL, ȚARINA

11
Iată-i defilând la aniversarea a 300 de ani ai DINASTIEI marii Rusii. În curând vor
dispărea din ISTORIE

ȚAREVICIUL bolnav de HEMOFILIE, cel ce adusese în lumea bună pe RASPUTIN,

vindecătorul .

12
KAIZERUL ,ce dorea să facă ordine în EUROPA. Imperiul său va pieri și Germania
va deveni Republică

ÎMPĂRATUL GERMANIEI, WILHELM al II-lea, cel cu pareză de braț stîng

(NAȘTERE PELVINĂ) dorește ALSACIA și LORENA și stăpânirea Europei.

13
FRANZ JOSEPH, BĂTRÎN ȘI TRIST DUPĂ MOARTEA IUBITEI ÎMPĂRĂTESE SISI
(ASASINATĂ) IMPERIUL SĂU VA DISPĂREA PESTE PATRU ANI PENTRU
TOTDEAUNA DIN ISTORIE

Încoronarea lui FRANZ JOSEPH la 8 iunie 1867 la Buda ca REGE APOSTOLIC al

UNGARIEI va deschide perioada 1867-1918 SINGURA ÎN ISTORIE ÎN CARE
TRANSILVANIA A FOST ÎNCORPORATĂ UNGARIEI (DUALISMUL AUSTROUNGAR
ce se va încheia în 1916 la moartea sa).

14
RAYMOND POICARE-Președintele FRANȚEI

GEORGES CLEMENCEAU(FRANȚA); UN
MARE ALIAT AL ROMÂNIEI
15
FRANCEZII - MARII NOȘTRI PRIETENI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL. Din 88 de
medici trimiși în Moldova 5 au pierit pentru libertatea noastră în 1917

REGELE BRITANIC GEORGE al V-LEA și VERIȘORUL SĂU, ȚARUL NICOLAE,

semănau ca doi frați și erau în aceeași alianță: ANTANTA

16
LENIN, care va schimba istoria RĂZBOIULUI

Tot el a promis că va reda tezaurul României când țara va fi a POPORULUI nu a

BURGHEZO-MOȘIERIMII.

A produs cea mai mare DESTABILIZARE A RĂZBOIULUI, în numele eliberării

popoarelor .

SUA, NEUTRĂ INIȚIAL, VA INTRA ÎN RĂZBOI ALĂTURI DE ANTANTĂ

17
FRANȚA, dorea păstrarea Alsaciei și LORENEI, A BULGARIEI, visa la ”BULGARIA
MARE ” de la Marea NEAGRĂ la ADRIATICĂ, AUSTROUNGARIA dorea Serbia și
Muntenegru și Bosnia HERȚEGOVINA, Slovenia, Italia dorea să se extindă spre
Nord, etc .

NOI ROMÂNII așteptam eliberarea fraților noștri, iubeam doctrina

NAȚIONALITĂȚILOR, Autodeterminarea acestora, refacerea României Mari așa
cum o trăisem sub Mihai Viteazul. Voiam TRANSILVANIA și BANATUL și CRIȘANA
și BUCOVINA, străvechi pământuri locuite de veacuri de români.

18
STAREA MEDICALĂ A ROMÂNIEI ÎN 1914

Iată resursele noastre la începutul războiului :

-A/ Aveam o experiență unică în combaterea EPIDEMIEI DE HOLERĂ din

BULGARIA din 1893

Opera lui VICTOR BABEȘ

VICTOR BABEȘ o BOGĂȚIE SPIRITUALĂ

VICTOR BABEȘ ajunsese de notorietate medico-militară, ca microbiolog, fiind

salvatorul bulgarilor loviți de holeră în 1893. Iată întâmplarea ”Două pachete cu
dejecțiile unui bolnav din Rusciuc și o parte de intestin subțire al unui decedat din
Turtucaia, au sosit la București. A doua zi , Babeș, eminentul Babeș, avea deja culturi
pure de holera asiatica. Este chemat în Bulgaria. A urmat: IZOLARE, DEZINFECȚIE,
CARANTINĂ: Haine arse, etuve controlate la sânge, controlul cărților, hârtiilor,
obiectelor, mărfurile, apa începe să fie luată din mijlocul Dunării din adânc,
controlul bărcilor. Instituie poliția sanitară pe Dunăre. Fiecare vas va fi oprit și
controlat. EPIDEMIA A FOST ERADICATĂ.

19
Mormîntul CELUI CE A TRECUT MUNȚII, A VENIT LA AI SĂI și ai săi nu l-au uitat, SĂ
SPERĂM !

B/ Dispuneam de EXPERIENȚA LUI ION CANTACUZINO DE COMBATERE A

EPIDEMIEI DE HOLERĂ din 1913. Este vorba de VACCINAREA în plină epidemie
de holeră

Ion CANTACUZINO - Pontiful medicinii naționale ROMÂNEȘTI din Primul Război

Mondial

20
 În 1913, în plin război balcanic, prin VACCINARE, în trei săptămâni s-a
pus capăt epidemiei de holeră în armată. România a înscris un capitol unic în
istoria luptei cu bolile epidemice. Iată ce va scrie marele bacteriolog BEZREDCA
”Marea experiență românească, NE-A FURNIZAT DOCUMENTE EPIDEMIOLOGICE
DE O valoare CONSIDERABILĂ în stare să rivalizeze cu cele mai frumoase
experiențe care s-au făcut vreodată în laborator”. Amintirile doctorilor Ciuca,
Alexandrescu, N.Smandu, C-tin Uionescu Mihăești, Titu Vasiliu sunt
impresionante nu numai când vorbesc de vaccinarea militarilor dar mai ales a
populației civile care era uluită de această avalanșă și nu o înțelegea. Nici astăzi
după peste un secol nu toată lumea înțelege rolul vaccinării.

Iată derularea evenimentelor:

La 14 iulie 1913 avem primul caz de holeră la trupele române din

Bulgaria. Este trimis la Vrata, tânărul locotenent Ion Cantacuzino, împreună cu
comandantul serviciului Sanitar al Armatei, M. Călinescu și cu M. CIUCA. În câteva
zile erau 40 de cazuri și 16 morti. În timp record, Cantacuzino prepară 1400.000 de
DOZE DE VACCIN. A pus la punct LABORATOARE PENTRU DIAGNOSTIC.

IZOLEAZĂ imediat toate cazurile. Iată însemnările lui Cantacuzino , îngrozit ”Pe
un mic platou vreo 100 de holerici zac pe jos. Este o lipsă de mijloace absolut
sălbatică.Sunt acolo trei medici tineri, aproape neputincioși în fața acestei
mizerii....” La 20 iulie erau peste 2000 de cazuri.

MĂSURILE:

1/Se vaccinează 50.000 de soldati

2/ Se examinează bacteriologic fecalele și se izolează PURTĂTORII. Au fost lăsați

să plece doar cei indemni la vibrionul holeric

REZULTATUL : ”La 6 august ,morbiditatea a fost zero. EPIDEMIA A FOST CA TĂIATĂ

CU CUȚITUL” va nota marele Cantacuzino. Erau fericiți atât el cât și M. CIUCA, Al.
CIUCA, Al. SLĂTINEANU, elevii și colaboratorii săi.

21
 Deci la începutul Războiului (1914) noi românii știam despre vaccinarea
preventivă cu ajutorul corpilor microbieni omorâți prin căldură. În țară existau
focare. La 7 august aveam 60 de cazuri în toată țara, apoi 145, la 13 august, 344
cazuri la 17 cazuri, 1555 de bolnavi la 30 august, cu 661 decese. Se vaccinează
intensiv populația și pe 3 noiembrie epidemia era practic stinsă (zece cazuri).

Aceasta este ”MAREA EXPERIENȚĂ ROMÂNEASCĂ” pentru că niciodată

în istorie nu se vaccinaseră atât de mulți indivizi, cu așa mare succes. Ion
Cantacuzino va informa lumea culturală despre acest mare succes în 1920 prin
articolul din ANNALES DE L’ Institut PASTEUR” (Paris)

MIHAI CIUCA

22
Alex SLĂTINEANU prof. Bacteriologie IAȘI, elev strălucit al lui Cantacuzino.

Vom reveni asupra modului cum a luptat eroic Prof. Cantacuzino și

echipa sa cu epidemiile din perioada 1916-1917.Nu putem uita de șansa divină de
a fi fost printre noi Cantacuzino, cel ce a stat 5 ani la Paris la Institutul PASTEUR,ca
ucenic al lui MECINICOV.El s-a ocupat chiar de distrugerea vibrionului HOLERIC,
temă cu care și-a elaborat și doctoratul. Ce ciudat, că MAESTRUL SĂU A MURIT
TOCMAI ÎN 1916, când Cantacuzino era în vâltoarea luptelor cu ucigașii invizibili și

23
nu a putut să scrie despre el și nici să-l plângă la Paris. Dar cu siguranță a suferit .

ILICI MECINICOV, maestrul lui Cantacuzino.

În laboratoarele lui a deprins lupta cu vibrionii holerici, dusă în Marele Război de

Reîntregire a neamului.

C/ EMIGRAȚIA MEDICILOR ȘI FARMACIȘTILOR TRANSILVĂNENI, către ȚARĂ,

PENTRU PREGĂTIREA MARII UNIRI.

Desigur este greu de cuantificat aportul acestor admirabili colegi, care

lucrau în Imperiul Habsburgic dar au simțit că vine CEASUL ISTORIC și locul lor este
în vechiul Regat, cot la cot cu muntenii și moldovenii în marea vâltoare care se
apropia. Să nu uităm că unii din ei veneau de la Budapesta sau de la Viena, alții
aveau cariere universitare în față și totuși au preferat să treacă dincolo Carpații.
Acest fenomen este unic în istoria medicinii românesti și a precedat anul 1914 pe
care îl așteptau ca pe o izbăvire. Entuziasmul lor la intrarea tării în război în 1916 a
uimit nu numai lumea medicală ci întreaga populație, presa, Academia Română,
Academia de Științe Medicale, Asociația Ateneul Român, Studențimea
bucureșteană, Presa și arealul ecumenic, diplomația europeană etc. Deși dispunem
de biografia a peste 112 medici care au ”emigrat” în România, din Austroungaria,
vom cita doar câteva nume ce par mai cunoscute decât altele sau unele sunt de-a
dreptul celebre. Vom aminti pe: VICTOR BABEȘ

24
 VASILE BIANU(Care după război a lucrat la Bacău,Buzău și Horezu)

BOERIU ION (Pe care-l vom regăsi la Craiova)

CAPȘA ȘTEFAN (Marele obstetrician bucureștean)

COMAN TEODOR (București), Gh.CRAINICEANU, DIMITRIE CULCER,

IOACHIM DRAGESCU (Constanța, Slatina, R.Vâlcea), ENESCU ARON (București,
Bacău), I.LONGIN, N.METIANU.

C.I. PARHON (de la Târnave), N. RUSU, EMIL TEPOSU (Viitorul profesor

de Urologie de la Cluj, mare discipol al lui Iacob Iacobovici)

Sentimentul pro românesc al ardelenilor este de o profunzime pe care

nu o putem înțelege cu lejeritate. Să amintim ca dovadă faptul că 12-15 medici
ardeleni au luat parte și la războiul de Independentă de la 1877.

Nu ne permite spațiul și timpul să descriem revenirea acestor medici pe

pământurile lor natale, împreună și cu alți refugiați, după războiul de Întregire a
neamului.

Cum putem să înțelegem sufletul lor minunat când au pornit să treacă

peste Carpați. Într-o direcție necunoscută, fără o țintă aparentă dar cu o țintă
nemărturisită, patriotică.

Să ne mai uimim o clipă cu medicii transilvăneni pronunțând numele

MEDICILOR SAȘI DIN BRAȘOV, ANGAJAȚI VOLUNTARI LA SPITALELE DIN ȚARĂ:

JOHANN ALTSTADTER, JOSEF WILHELM FABRICIUS, EDUARD KOPONY

KARL BELDI, FRIEDRICH ALOISIUS SCHMIDT

Sau Medicii evrei din Brașov, voluntari în Regat: Sigismund Steiner,

Salamon, Halfon, Moritz, Wertheimer, Dr.Michael

D/ Participarea STUDENȚILOR MEDICINIȘTI ROMÂNI DIN IMPERIUL AUSTRO-

UNGAR LA MAREA UNIRE

25
 Studenții români au dat dovadă de o energie și un spirit patrotic care a
uimit întreaga lume europeană, curajul lor fiind impresionant. Ei au ținut
numeroase întruniri și au fost foarte bine organizați. Cele trei Societăți în care s-au
exprimat au fost:

SOCIETATEA ”ROMÂNIA JUNĂ” a studenților din VIENA

SOCIETATEA ”PETRU MAIOR” a studenților din BUDAPESTA

SOCIETATEA ”CARMEN SILVA” a studenților din GRATZ

Printre numele care vor face istorie din rândul lor amintim pe V.Babeș,
E.Puscariu, Gh.Crainiceanu, I.Neagoe, Gh Bilascu. Nu ne putem ocupa de idealurile
lor naționale, de munca educativa depusă, de aportul unor nume celebre ale tinerei
generații cum ar fi cel al lui Iuliu Hațieganu. Dar se pot scrie tomuri întregi despre
împânzirea de către ei a Ardealului în preajma Unirii de la 1 Dec 1918, cu
desemnarea delegaților, mobilizarea populației, desemnarea delegaților oficiali
lupta cu detractorii, cultivarea spiritului măreț legat de marele eveniment. Ca o
dovada că țelul acestor societăți era împlinirea idealului național o constituie
dizolvarea tuturor acestor societăți dupa Marea Unire. Rolul lor istoric fusese
îndeplinit.

E/ INSTITUTUL MEDICO-MILITAR din BUCURESTI Înființat în 1884, lipsit de fonduri,

a fost o instituție la început fantomatică, incapabil de a pregăti un fond medico-
militar necesar unui război. În 1889 era aproape desființat, preferându-se
recrutarea de medici militari din rândul medicilor civili, care deveneau subchirurgi
încă din studenție. Pentru a-i lega de o viață proriu-zis militarizată s-a găsit soluția
”INTERNATULUI MEDICOMILITAR” dar nu a dat rezultate (1992). Marile
personalități medico-militare naționale au protestat. Amintim două dintre acestea:
G-ral Prof. Dr. ATHANASE DEMOSTHENE și G-ral Dr ZAHARIA PETRESCU, șeful
Serviciului Sanitar al Armatei.

26
INSTITUTUL MEDICO-MILITAR BUCUREȘTI – în 1896

Vom ilustra cu marile personalități pe creatorii învățământului MILITAR al medicinii

ROMÂNEȘTI

27
ATH. DEMOSTENE - o mare personalitate și CREATOR AL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
MEDICO MILITAR ROMÂNESC

28
 Nicolae Vicol

Athanase Demosthene

29
MIHAIL BUTOIANU – Medic Inspector General

Constantin Papilian

30
 Antoniu Ilie

Ion Vercescu

31
 Iacob Potârcă

Gral ZAHARIA PETRESCU

Sub influența lor se revine la structura de INSTITUT MEDICO-MILITAR

dar nu era atractiv pentru studenți. În 1914 a avut înscriși 27 de elevi iar în 1915
avea deja 80 și încă 7 suplimentari, dat fiind războiul iminent.

32
 Aportul acestui INSTITUT a devenit istorie după ce și-a închis porțile la
izbucnirea războiului în august 1916. În schimb ELEVII SĂI AU fost mobilizați în
diferite formațiuni sanitare. După redeschiderea lui – în urma păcii din 1918 la apel
LIPSEAU 20 DE TINERI. EI SUNT EROII NOȘTRI SANITARI din monumentul cu același
nume:

Med. Lt. CONSTANTINESCU E.

Elevi INTERNI: BALCANSCHI T., HĂRĂBOR C.,IOANIN S.

Med. Lt. CONSTANTINESCU P., LIULEA A.,PALADIN Gr., PAPIU C.,

Med. Lt. VELO C., STEFANESCU C.,ȘAIN H.,VASLILESCU

Med.Lt. ENESCU P.

Med Slt.GELIP

Med Slt.Găliceanu O.

Med Slt.IORGULESCU A.

Med Slt. IOSOF A.

Med Slt.TARCINUS M.

Med Slt.VITIANU D.

Med Slt.ZLĂTESCU C.

Jertfa lor este pilda generațiilor viitoare.

IERARHIA MEDICALĂ A CORPULUI SANITAR MILITAR în timpul PRIMULUI RĂZBOI

MONDIAL

1/ - MEDICUL DE BATALION clasa I-a (locotenent) Grad și titlu obținut prin concurs
de către medici civili

2/-MEDICUL DE REGIMENT (Căpitan) Concursul era mai dificil: Operație pe

cadavru, proba scrisă, proba de igienă, examenul clinic (șase bolnavi)

33
-Serviciul Sanitar al armatei a acordat burse de studii peste hotare: Berlin, Paris,
Viena, Montpellier, Munchen

Armata era controlată medical de un INSPECTOR GENERAL AL ARMATEI

-SPITALELE MILITARE care aveau efectiv o puternică activitate erau la BUCUREȘTI

(Spitalul Central al Armatei), Iași, Craiova, Galați, apoi la Brăila, Constanța

-ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ MEDICO-MILITARĂ – în timpul primului Război

Mondial

-Societatea Medico-militară din Iași (Din 1882)

-Societatea Medico-militară din București

-Revista Sanitară Militară

-Buletinul Corpului Sanitar Militar

-ASOCIAȚIA MEDICILOR ROMÂNI (Din 1867)

-ADUNĂRILE ANUALE ALE MEDICILOR EFORIEI

-Societatea Națională de CRUCE ROȘIE din ROMÂNIA (Înființată în 1874)

-Societatea Crucea Roșie a Doamnelor din România (În 1915 se vor uni)

-Societatea pentru ajutorul tuberculoșilor săraci

-Societatea Policlinica REGINA ELISABETA

-OSPICIUL DE INFIRMI ZERLENDI (din 1893)

-Sanatoriul Prof. Dr. Dimitrie Gerota

Institutul de Ortopedie,Fizioterapie și Mecanoterapie D. GIULAMILA

BOLILE GRAVE ALE EPOCII PREMERGĂTOARE RĂZBOIULUI:

-Tuberculoza, Pelagra, Sifilisul, Malaria, Scarlatina, Tifosul, Febra recurentă,

Holera, pneumoniile, Dizenteriile, Angina difterică

34
 În 1898 s-au tratat de malarie 256.373 de cazuri. Până în 1904 avem
consemnate morțile prin malarie în spitale de 359 cazuri pe an, fără a include pe
cei morti la sate fără spitalizare.”SPLINA MARE ESTE APROAPE CARACTERISTICĂ
ROMÂNULUI” se spunea în epocă.

Pelagra înregistra în 1904 42.084 cazuri în mediul rural și 1603 în

mediul urban. În 1906 numărul pelagroșilor s-a triplat ajungînd la peste 60% din
populația satelor. S-a demonstrat că mămăliga și porumbul nu erau prin ele însele
pelagrogene. Mai degrabă lipsa proteinelor și a laptelui a lovit în țăranul român
tot mai sărac. Gh. Marinescu a ținut un discurs fulminant la Academie despre
drama nutrițională a țăranului român. La fel V. BABEȘ și MEDICII LA CONGRESUL
ASOCIAȚIEI GENERALE DIN anul 1904. ”A mânca ceapă cu mămăligă sau praz cu
mămăligă sau murături cu mămăligă sau varză acră cu mămăligă sau usturoi cu
mămăligă sau terci cu mămăligă sau castravete verde cu mamăligă sau lăstar de
viță și aguridă cu mămăligă transformă pe țăran în ierbivor”. Ca o curiozitate
Directorul General al Serviciului Sanitar a legiferat ca școlile rurale să fie înzestrate
cu câte o vacă, pentru a avea copii lapte măcar la școală. Mălaiul era adesea stricat
și mucegăit iar locuințele țăranilor (5 milioane in 1903) erau insalubre. ”Simple
adăposturi contra ploilor și viscolelor.” Numărul medicilor de plasă era foarte mic
revenind 38.890 pacienți fiecăruia iar în jud Bacău 56246, Gorj 54230. Uneori
medicul cel mai apropiat era la 80 Km. Datorită dezinfecțiilor, izolărilor și
anchetelor sanitare, medicul de țară era o sperietoare pentru țărani. Din aceste
motive s-au construit și amenajat SPITALE RURALE, la început 6 apoi încă 25 în
deceniul următor. În 1906 aveam 69 de spitale, 32 de spitale județene, 6 Comunale
și 31 spitale rurale. Despre necazurile sanitare ale țăranilor români a vorbit în
parlament T. IONESCU si V.SION., ca și alți medici patrioți.

Am amintit aceste aspecte pentru a înțelege vulnerabilitea militarilor

români chemați să apere țara în MARELE RĂZBOI DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI. Din
rândul lor au fost recrutați luptătorii și EROII NEAMULUI NOSTRU .

35
DR. CONSTANTIN ANGELESCU - ORGANIZATORUL MEDICAL DIN RĂZBOIUL DE
REÎNTREGIRE A NEAMULUI

C.ANGELESCU, Prof. Univ. de CHIRURGIE

Doctorul ANGELESCU este cunoscut în țara noastră sub numele de

”DOCTORUL BACALAUREAT” căci a legiferat și a introdus în România
Bacalaureatul sau cei mai mulți îl știu sub numele celebru de ”DOCTORUL
CĂRĂMIDĂ” pentru obstinația cu care a construit școli în întreaga țară, fiind
îndrăgostit de opera lui Spiru HARET care îi era nu numai înaintaș dar și rudă.
Aproape nimeni nu știe că EL ESTE CEL CE A CONDUS MINISTERUL LUCRĂRILOR
PUBLICE TREI ANI DE ZILE, ÎN PERIOADA DE NEUTRALITATE A ROMÂNIEI CÂND A
REUȘIT SĂ ÎNZESTREZE SISTEMUL SANITAR MILITAR PENTRU RĂZBOI ÎN MOD
MAGISTRAL.

Profesorul Constantin Angelescu a jucat un rol crucial în realizarea sarcinilor

medicale din perioada 1914-1918 și este un mare păcat că multă lume nu a avut
prilejul să le cunoască. Obișnuiți cu bolile infecto-contagioase care au facut ravagii

36
în timpul războaielor, inclusiv în cel despre care ne ocupăm acum, istoricii au
expediat într-o zonă obscură ceea ce s-a petrecut pe câmpul de luptă, la spitalele
de primă linie sau la cele din spatele frontului. Din acest motiv, figura lui C.
Angelescu a fost estompată de istorie, deși rolul sau a fost unul excepțional.

Pe 31 DECEMBRIE 1913 demisionează T.MAIORESCU, cel ce iubea Germania și

puterile centrale și reînnoise TRATATUL de ALIANȚĂ cu puterile centrale (din 1883,
reînnoit în 1913).

- INTRĂ în SCENA cel mai mare Român al Războiului de Întregire a neamului ION
I.C. BRATIANU : Tot ce am obținut în acest război este într-o imensă măsură
rolul lui BRATIANU. Este chemat să formeze noul guvern al ROMÂNIEI.

ION I.C.BRĂTIANU (SFINXUL)

Între cei doi oameni de stat Ionel I.C.Brătianu și C.Angelescu se va lega o mare
prietenie și comuniune de idealuri patriotice, care se va termina la moartea lui
Brătianu în brațele doctorului Angelescu.
C. Angelescu, absolvent al Liceului Carol I din Craiova, a fost coleg de

37
generație la același liceu cu Rădulescu Motru, N. Titulescu, Ion Argetoianu, etc, apoi
absolvent al Fac. de Medicină din Paris. A colectat cultura medicală dar și multe
capodopere de artă, tablouri celebre, care au luat calea exilului în 1917 spre Rusia,
împreună cu Bijuteriile Reginei Maria și multe alte valori de patrimoniu, ca să nu
mai vorbim de vagoanele de lingouri de aur. Având reputație de bun manualist
operator, va ajunge profesor de Chirurgie și șef de Clinică la Spitalul Colțea. Soarta
i-a adus în familie pe nepoata lui SPIRU HARET, celebra lui soție VIRGINIA
MONTEORU, acest mariaj făcându-l unul dintre cei mai bogați români, proprietar
al stațiunii Sărata Monteoru. A aderat la doctrina liberară ”PRIN NOI ÎNȘINE” . Deși
bogat, C. Angelescu trăia modest în imensa lui locuință, azi Cazinoul Lido, între
cărțile lui medicale. De la Virginia a avut 6 copii. Era încântat de ideea lui Brătianu
de a face EXPROPRIERE și VOTUL UNIVERSAL. La această idee de stânga, mulți
liberali nu marșau. Erau învinuiți de influențe socialiste. Dar Angelescu îl înțelegea
pe marele ”sfinx” cum era numit Brătianu. Angelescu vedea în Brătianu un om
providențial, de mare intuiție politică, un mare vizionar și strateg, predestinat spre
marele ideal – ROMÂNIA MARE ”Numai printr-o bunăstare socială și economică
se poate ajunge la o pozitie externă puternica a statului român, în care scop masa
de sprijinitori trebuie lărgită”. În dreapta lui Brătianu la toate întrunirile unde se
susțineau asemenea idei ce nu păreau liberare stătea mereu C. Angelescu.,care-l
aproba deși era și el un mare potentat economic, un mare bogătaș. El a intuit că
prin împroprietarire va apărea o clasă puternică de români, cu care ne vom edifica
țara, ce nu se putea baza pe sărăcimea satelor noastre paupere și denutrite.

La 4 ianuarie 1914 Guvernul lui Brătianu avea 8 membri. Postul de Ministru de

război era deținut de primul ministru Brătianu iar C.Angelescu era MINISTRU
LUCRĂRILOR PUBLICE. În 1916 acest minister al RĂZBOIULUI îl va prelua fratele mai
mic al premierului, Vintilă BRĂTIANU. Sfinxul controla viitorul cu tenacitate. În 21
iulie 1914 în SALA DE MUZICĂ a CASTELULUI PELEȘ are loc Consiliu de coroană în
care Brătianu impune NEUTRALITATEA. Discursul lui Brătianu la acest consiliu este
memorabil. Cităm doar puțin din el ”Soarta românilor de peste munți, idealul
național al românismului, sunt chestiuni pe care nici un guvern român nu le poate
nesocoti. În ceasuruile mari ale vieții naționale, oamenii de stat trebuie să țină
seama de voința poporului.”

38
Sala de MUZICĂ a CASTELULUI PELEȘ unde în 1914 s-a decis NEUTRALITATEA
ROMÂNIEI.

39
 REGELE CAROL I

Bătrânul rege Carol, obosit și deziluzionat, s-a recunoscut învins. În

septembrie se va stinge cu sufletul neîmpăcat. Această neutralitate i-ar fi grăbit
sfârșitul dar era un rege constituțional și nu a avut altă cale .

La DEPUNEREA jurămîntului de către noul guvern, Regele a dat mâna cu

ANGELESCU observând ceva ce nu înțelegea - ”UN MEDIC LA LUCRĂRILE
PUBLICE”???? nu putea să-i spună Regelui său că IONEL BRATIANU, ca un adevărat
Sfinx al neamului , când l-a ales în guvern i-a spus ” Dar știi la ce minister? La
Lucrările Publice. ȘTIU CĂ O SĂ TE MIRE DAR AM NEVOIE DE DUMNEATA ACOLO,
pentru că ÎN SECRET, VREAU SĂ-MI ORGANIZEZI SERVICIUL SANITAR AL ARMATEI.
BĂTĂLIA PENTRU ROMÂNIA MARE SE APROPIE, ȘTIU CĂ VEI REUȘI ACEST LUCRU”

Constantin ANGELESCU a spus DA lui BRĂTIANU ȘI A SPUS DA ISTORIEI

NEAMULUI.

40
 Nu a putut să-i spună asta Regelui care era o umbră a ceea ce fusese
cândva. Bătrînul rege simțea că se întîmplă ceva. Se apropia clipa binecuvîntată
și DOCTORUL ANGELESCU ERA CHEMAT SĂ SLUJEASCĂ ÎMPREUNĂ CU CORPUL
MEDICAL ÎN ALTARUL NAȚIUNII ROMÂNE NEPIERITOARE.

C. ANGELESCU, marele prieten al lui I.I.C. Brătianu, cel ce a PREGATIT ROMÂNIA

PENTRU RĂZBOI.

Perioada în care C. Angelescu și-a pus amprenta asupra Sistemului Sanitar

Românesc a durat de la 4 Ian 1914 pînă la 10 Dec 1916, deci aproape trei ani,
încheindu-se la 4 zile după ce Bucureștiul fusese ocupat de trupele Puterilor
Centrale. La preluarea funcției serviciul Sanitar al Armatei era ca și INEXISTENT.
El a creat APROAPE DIN NIMIC un SERVICIU COMPLET și BOGAT ÎNZESTRAT.

A început cu elemente de INFRASTRUCTURĂ :

-ATELIERE DE PANSAMENTE ȘI COMPRIMATE

-TRĂSURI PE POST DE AMBULANȚE

-FURGONETE, CARE VETERINARE

-CĂRUCIOARE PORTTĂRGI, ETUVE, STERILIZATOARE

41
-TRENURI SANITARE, cu materiale și Băi, date Marilor unități.

-PANSAMENTE INDIVIDUALE pentru SOLDAȚI

-Mari DEPOZITE REGIONALE și CENTRALE

Totul a fost impecabil făcut, DESĂVÎRȘIT. La evacuarea la IAȘI din ANUL 1916
C.ANGELESCU a prezentat:

600 de VAGOANE de material sanitar(150 au plecat la ODESA)

Multe materiale acumulate pentru armată au ajuns și la POPULAȚIA CIVILĂ

greu lovită de război.Multe trenuri s-au defectat, cele trimise la Odesa au pierit
într-un incendiu dar C. Angelescu a facut totul exemplar și în exces, gândindu-se și
la neprevăzute. El a aprovizionat armata din belșug cu produse farmaceutice. Și
mai ales cu PANSAMENTE. Fiecare soldat în timpul războiului avea micul său
”bagaj sanitar” de la Angelescu.

42
AMBULANȚELE PREGĂTITE DE Dr. C. ANGELESCU în perioada de NEUTRALITATE.
Alături o groapă de OBUZ

Mijloace de transport al răniților

pe câmpul de luptă (C ANGELESCU) de către sanitari.

43
Ambulanțele (C.ANGELESCU)

MIJLOACE DE TRANSPORT AL RĂNIȚILOR în dotarea armatei

44
CEEA CE A fost strălucitor în concepția lui Angelescu ar fi instituirea unui serviciu
perfect de DISTRIBUIRE și de REAPROVIZIONARE.

DEPOZIT ȘI CENTRU DE DESFACERE a MATERIALELOR SANITARE - GOLIA- IAȘI

Generalul Radu Rosetti își amintește de controalele făcute de Dr.

Angelescu, care verifică personal depozitele, Fabricile de comprimate iar în jurul
Bucureștiului a coordonat Manevre Sanitare, la care a participat și Mihai Ciucă
pentru a nu omite problelmele epidemiologice.

În zona INTERIOARĂ pe care a numit-o ”Comitetul Central SANITAR”

doctorul ANGELESCU

- A organizat 404 SPITALE cu 57766 de paturi. Este ceva greu de imaginat ce

înseamnă acest lucru (404 spitale)

45
 Destinația acestora erau RĂNIȚII ȘI BOLNAVII PRODUȘI DE RĂZBOI. Prin
organizare erau prevăzute cu personalul care să le deservească. A prevăzut și
posibilitatea suplimentării cu 17.120 de paturi.

Atent la nevoile alimentare ale războiului C .Angelescu a STOPAT EXPORTUL

DE CEREALE SPRE PUTERILE CENTRALE. Vigilent și dârz nu s-a lăsat impresionat de
samsarii dornici de îmbogățire pe această cale.

A blocat contrabanda GERMANĂ DE MUNIȚII CU ACEEAȘI INTRANSIGENȚĂ.

A BLOCAT TRAFICUL DE vagoane PENTRU EXPORTUL DE GRÂNE ȘI VITE

SPRE PUTERILE CENTRALE.

În SEPTEMBRIE 1914 avea să se stingă din viață, bătrân, bolnav și dezamăgit,

REGELE CAROL I

La 14 august 1916,în viața lui a fost înca unul din momentele astrale, în care am
intrat în război alături de puterile ANTANTEI.

- Cu o discreție la care foarte puțini au avut acces, în casa lui Vintilă Brătianu,
s-au semnat actele de intrare în război alături de Franța, Anglia și Rusia. Au
participat în mare secret 5 persoane Brătianu a obținut garanții excepționale de
la aliați (I.CBRATIANU, POLDEWSKI, DIAMANDI, VINTILĂ BRATIANU,
I.Gh.DUCA. Textele le-a bătut la mașină soția primului ministru, Eliza Brătianu).

46
- Consiliul de COROANĂ prezidat de regele Ferdinand a fost o formalitate. S-a
ținut la PALATUL COTROCENI, în SUFRAGERIA PALATULUI (azi SALA
CERCHEZ).TOTUL ERA SUB CONTROLUL LUI I.C.BRĂTIANU:

Sala Cerchez – Palatul Cotroceni

AICI S-A DECIS INTRAREA NOASTRĂ ÎN RĂZBOI-1916

47
Ferdinand și Maria s-au comportat ca mari patrioți. Încă din 15 Februarie 1915 de
la o mare întrunire a LIGII PRNTRU UNIREA POLITICĂ A TUTUROR ROMÂNILOR, de
la Sala Dacia, N.FILIPESCU i-a adresat regelui un îndemn devenit celebru în istorie
”MĂRIREA CE ȚI-O URĂM SIRE, ESTE SĂ TE ÎNCORONEZI LA ALBA IULIA SAU SĂ
MORI PE CÂMPIA DE LA TURDA”.

Regele Ferdinand i-a anunțat pe membrii Consiliului de Coroană că intrăm în război

pentru dezrobirea Transilvaniei și a celorlalte provincii românesti stapînite de
Austro-Ungaria. S-a opus PETRE CARP, ca întotdeauna, fiind un antislavist notoriu
rostind celebrele cuvinte către Rege ”Am trei fii, îi dau Majestății voastre să se

48
bată și să moară. Iar eu mă voi ruga lui Dumnezeu ca armata română să fie bătută,
căci numai astfel România va putea fi scăpată”. Ionel BRĂTIANU, SFINXUL nostru,
șocat a ripostat cu vehemență cerându-i SĂ-ȘI IA ÎNAPOI COPIII ȘI SĂ-I TRIMITĂ ÎN
GERMANIA. Ca într-o tragedie shakesperiană, destinul avea să se împlinească.
Printre primii căzuti la datorie a fost Căpitanul Carp unul din fiii bătrînului ”taliban”.
Pe 16 oct 1916 în ziarul Universul se citea despre primii căzuți la datorie si
funeraliile lui N. Filipescu, Generalul David Praporgescu și Capitanul CARP.

C. Angelescu după înfrângerile din 1916 și-a luat cei 6 copiii și s-a îndreptat spre
MOLDOVA. La Iași îi aștepta Tifosul, cei 300.000 de transfugi, morți și răniți dar toți
cu o MARE SPERANȚĂ. Parlamentul și guvernul sunt la Iași de unde parlamentarii
sunt evacuați la Odesa, inclusiv Angelescu, să nu cadă în mâinile cotropitorilor
germani. Se profila invazia finală a germanilor în Moldova. Acum a apărut deviza
”PE AICI NU SE TRECE” (APARȚINE G-ral IEREMIA GRIGORESCU și a fost rostită la
atacul de la Oituz. Și nu s-a mai trecut de OITUZ, MĂRĂȘTI, MĂRĂȘEȘTI, când au
apărut variantele ”NICI PE AICI NU SE TRECE”. Guvernul Brătianu a căzut,
Parlamentul și tezaurul nostru nu a ajuns în mâinile invadatorilor.Colecția de
tablouri a doctorului Angelescu a luat drumul istoriei. Revoluția bolșevică a distrus
Imperiul țarist. Apare un guvern de Uniune națională (Brătianu-Tache Ionescu). În
iulie 1917 doctorul Angelescu reușește să-și trimită familia la Paris și în final să o
instaleze la NISA. Brătianu, marele ctitor, îl roagă pe C. Angelescu să accepte să
lupte pentru triumful diplomatic al marii conflagrații. Așa a ajuns marele chirurg,
pe postul de Ministru plenipotențial la Washington. Era primul nostru ambasador
în SUA și Brătianu i-a cerut să țină toate cheltuielile din banii proprii Și așa a fost.
Rolul său a fost încă o dată imens în economia războiului. Trebuia schimbată optica
președintelui SUA care nu dorea dezmembrarea Austro-UNGARIEI. Lobiul maghiar
era foarte puternic în SUA. Comunitatea Românilor din America, mai ales a celor
Transilvăneni trebuia folosită în favoarea noastră. Marele lui mentor îi spune
”America doctore ne cunoaște foarte puțin, aproape deloc. Am convingerea că
nici nu știu cam pe unde vine Bucureștiul pe harta lumii. Guvernul și poporul
american știu de asemenea prea puțin de zbuciumul nostru istoric, despre
durerile fraților noștri din Transilvania, despre răpirea Basarabiei și Bucovinei.

49
Presa americană va avea un cuvînt greu de spus în ceea ce urmărim noi. De
dumneata depinde dacă va fi cu noi sau împotriva noastră.Trebuie să izbîndești.”

Deviza lui a devenit ”TRĂIESC ACEI CE VOR SĂ LUPTE” (G.Coșbuc)

A început totul cu un plic în care a găsit primul sfat. Se începea prin Subl.
Vasile Stoica ”MISIUNEA PATRIOTICĂ ROMÂNĂ”. Din ea mai făceau parte
părintele Vasile Lucaciu și părintele Ioan MOȚA din Orăștie. Așa s-a ajuns la
Legiunea românească de voluntari care să intre în armata americană sub numele
de ”Batalionul Românesc”. Așa a început o propagandă excelentă, în favoarea
României. Angelescu a aflat foarte repede că noi eram percepuți în SUA ca un
popor înapoiat și necivilizat. A mai aflat că în fața senatului Președintele Thomas
Wilson s-a pronunțat împotriva” rearanjării Austro-Ungariei”, practic pentru
conservarea ei.

THOMAS WILSON – Președintele SUA

50
 Lupta lui C. ANGELESCU pentru schimbarea mentalităților americane despre
români a fost vulcanică și s-a bazat pe emigranții TRANSILVĂNENI care au FOST
EXCEPȚIONALI: AU DEMONSTRAT PE STRĂZI PENTRU LIBERTATE, AU SCRIS
PREȘEDINTELUI ȘI LA PRESĂ, AU ȚINUT ÎNTRUNIRI CU 4000-6000 de participanți la
care au expus în frunte cu doctorul Angelescu cu claritate dreptul și dorința de
autodeterminare și eliberare de sub jugul austro-ungar.

UN LUCRU ȘTIUT DE PUȚINI ISTORICI, CARE A IMPRESIONAT AMERICA A

FOST TRECEREA CREȘTINILOR ARDELENI (ROMÂNI) DIN SUA DE SUB OBLĂDUIREA
MITROPOLIEI AUSTRO-UNGARE SUB CEA Ungro-VLAHĂ, adică sub cea
ROMÂNEASCĂ. ASTFEL EI SE CONSIDERAU UNIȚI CU ȚARA MAMĂ ÎNAINTE DE 1
DECEMBRIE 1918. Aceasta unire religioasă a avut un imens răsunet în SUA, o țară
cu libertate religioasă. AȘA S-A AJUNS CA ÎN TIMP SĂ SE MODIFICE MENTALITATEA
PREȘEDINTELUI ÎN ACCEPTAREA DESTRĂMARII Austro-Ungariei, a libertății
popoarelor, a dreptului la autodeterminare, a considerării ca o utopie a existenței
unei federații a Dunării care să mascheze vechea stare de lucruri anulând eliberarea
fraților noștri. C. Angelescu a trăit în acest vulcan al luptei de METAMORFOZARE A
OPINIILOR CELEI MAI MARI PUTERI A LUMII (SUA). Să ne oprim cu admirație spre
EMIGRANȚII NOȘTRI din acea epocă și să nu-i comparăm cu nimeni dintre urmașii
lor de astăzi.

Să mai amintim că fostul Președinte al SUA, Theodor ROOSEVELT spunea

invers, decât cel în funcție: ”Pacea nu se poate face până ce națiunile mici nu vor
fi total dezrobite și unite cu țările mamă”.

51
 PREȘEDINTELE THEODORE ROOSEVELT

Angelescu prin contactele sale, prin presa americană, prin Crucea Roșie la care a
ajuns o scrisoare a Reginei Maria, a făcut totul în favoarea României. Americanii
încep să se intereseze de soarta românilor transilvăneni, de la Legația noastră.
Angelescu s-a mai lovit de o mare problemă: CEA A DREPTURILOR EVREILOR DIN
ROMÂNIA. Propaganda ostilă ne considera ca antisemiți încă din 1914. Evreii din
Chicago de origine română spre cinstea lor au pus lucrurile la punct dându-i un
ajutor extraordinar doctorului Angelescu. Braunstein, liderul lor, se angaja să dea
ajutor ”poporului român din care facem și noi parte”. A invitat pe Dr. Angelescu la
ședințele lor și au strâns primii 1700 de dolari pentru ajutorarea evreilor din
România. Aportul lui C. Angelescu este remarcabil și a fost mulți ani omagiat după
întoarcerea lui la Paris în anul 1918. În Cleveland a luat ființă în 26 febr 1918
Societatea dr. C. Angelescu. Revenirea la Paris a doctorului Angelescu este legată
de anularea Păcii oneroase separate de la Buftea din 1918. În acest sens s-a format
la Paris CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR condus de Tache
IONESCU, fratele chirurgului Toma IONESCU, și având ca vicepreședinte pe C.
ANGELESCU. De altfel, Angelescu a făcut parte din DELEGAȚIA ROMÂNIEI la
CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, împreună cu alți doctori: I. CANTACUZINO, Alex
VAIDA VOIEVOD.

A fost învinuit pe nedrept de moartea primului ministru I.C. BRĂTIANU care

a făcut o insuficiență respiratorie soldată cu o traheostomie pe care nu i-a făcut-o
C. Angelescu. De fapt s-a stins printr-o septicemie cu punct de plecare respirator
care nu avea rezolvare în epocă. Dar SFINXUL își făcuse datoria .

52