UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE
RURALĂ

REFERAT

IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

LOCALITATEA AZUGA

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:

Fieraru Andra Elena
Şef lucrări Ştefan Petrică Grupa : 8314

1
 CUPRINS

1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA

AZUGA
1.1. Prezentarea localității Azuga
 ISTORIC, ASEZARE GEOGRAFICA, HARTA, VECINI, POPULATIE, CLIMA
1.2.RESURSELE AGROTURISTICE NATURALE ALE LOCALITATII
 Munți, ape, peșteri,chei, rezervații naturale, monumente ale naturii, fenomene și structuri
geologice, vegetație, fauna
1.3. RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ALE LOCALITATII
 Vestigii arheologice, monumente istorice, muzee, case memoriale, etnografie și folclor,
fotografii reprezentative
2. STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
3. STUDIU DE CAZ : crearea unui pachet de servicii turistice sau agroturistice
4. CONCLUZII SI RECOMANDARI
5. BIBLIOGRAFIE

2
 I. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN
LOCALITATEA AZUGA

1. Prezentarea localității Azuga

Azuga este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, cu o populație de 5.213

locuitori (2002). Se situează în Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele
Munților Bucegi si Munților Baiului, in vecinătatea culmilor Sorica si Cazacu. Este o stațiune
climaterică și turistică importantă. Are o puternică tradiție industrială, fabrica de bere fiind
una dintre cele mai faimoase din România.

3
 Istorie Azuga

În jurul anului 1800, un cioban pe nume Gheorghe Zangor a ridicat prima casă din cel
care este în prezent orașul Azuga. După el au venit rudele și încet-încet regiunea pustie s-a
dezvoltat ca localitate.
În anul 1830, Azuga a început să se dezvolte ca oraș industrial: s-a deschis "Glăjeria
lui Aslan", o fabrică de sticlă, pe care stăpânul a închis-o din motive necunoscute, 2 ani mai
târziu.
În anul 1879 S. Grunfeld a construit "Fabrica de Sticlă", iar în 1882, Matei Mocanu a
înființat "Fabrica de Cașcaval". Alte fabrici înființate: 1885 - "Fabrica de var hidraulic" și
"Fabrica de ciment", 1887 - "Fabrica de postav" și "Fabrica de salam", 1888 - "Fabrica de
cherestea", 1892 - "Fabrica de șampanie", 1898-1900 - "Fabrica de bere", 1908 - "Fabrica de
șamota". În prezent, singurele funcționale sunt "Fabrica de bere", "Fabrica de produse
refractare"( fosta fabrică de șamotă) și "Fabrica de șampanie".
Până în anul 1881 s-a numit "Întreprahove". A fost declarată oraș în 1948.

4
 Populație Azuga

La recensământul din 2002, Azuga avea 5.213 locuitori dintre care 98,36% sunt români.

5
 Turism Azuga

Fiind situată la poalele munților Bucegi, Azuga este o stațiune climaterică și are cea mai
lungă pistă de ski din România. Din acest motiv, dar și datorită investițiilor masive în
infrastructura de turism care au avut loc în ultima perioadă, Azuga s-a dezvoltat în una din
cele mai mari stațiuni de ski din țară.
Statiunea climaterica Azuga este localizata pe cursul superior al Prahovei, la poalele
Muntilor Bucegi, la o altitudine medie de 920 m. Asezarea s-a numit intial „Intreprahove” si
a fost declarata oras in anul 1948. Avand un climat tonic-stimulant, aer curat, ozonizat,
statiunea se recomanda pentru tratarea nevrozelor astenice, a starilor de debilitate, a
surmenajului fizic si intelectual. Aceasta statiune este un important punct de plecare spre
cabanele din Muntii Bucegi si Baiului.

Accesul pe calea ferata pentru statiunea Azuga este asigurat de trenuri interne si
internationale, care circula spre directia Bucuresti-Brasov. Principala magistrala rutiera care
raverseaza statiunea de la nord la sud este DN 1.

Principalul obiectiv turistic este domeniul schiabil, care dispune de dotari moderne.
Azuga se poate mândri cu prima pârtie de schi din România omologată de Federaţia

6
Internaţională de Ski – pârtia Sorica. Din acest motiv, dar şi datorită investiţiilor masive în
infrastructura de turism care au avut loc în ultima perioadă, Azuga s-a dezvoltat vizibil.

Astfel, in statiunea montana Azuga exista urmatoarele partii: 1) Sorica: lungime 2100
m, dificultate medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si tunuri de
zăpadă pentru 700 m, 2) Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de nivel 530
m; 3) Cazacu varianta: lungime – 400 m, dificultate medie, dispune de zăpadă artificială. 4)
Cazacu bretea: lungime 715,54 m ,diferenta de nivel 163, 21 m 5) Sorica Sud – lungime 770
m, usoara, 6) La Stana - lungime 910 m, usoara, Alte pârtii de schi fond şi randonee, precum
şi un traseu de snowboard, situate în vecinătatea pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km.

Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este în

exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie 9
trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile, în Muntii Bucegi si Muntii
Baiului, trasee de alpinism în Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I – VI ), sporturi de
iarna ( schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius ) sporturi de vara ( exista 2 terenuri de
handbal – volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de
sport ), picnic, vânatoare si pescuit sportiv.

De asemenea, Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfărşitul anului 2007 care

oferă acces de punctul superior către toate pârtiile din staţiune. Există de asemenea şi
instalaţii de teleschi, miniteleschi si babyschi.

7
8
 1.2.Principalele resurse agroturistice natural ale localitatii Azuga :

* peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales
activitatilor recreative atât iarna cât si vara;
* clima montana de tip subalpin, similara celei înregistrata de statiunile turistice prahovene;
* potential schiabil remarcabil în Muntii Gârbovei dar si în Clabucetele Predealului;
* fond piscicol si cinegetic valoros.

Muntii Clabucetele Predealului, inconjurati de masive mai inalte Postavarul, Piatra Mare si
Garbovei, care au peste 1800 - 1900 m si Bucegii care ating 2505 m in Vf. Omu, se
infatiseaza ca o arie coborata, ale carei altitudini scad treptat, de la E - V. intre Prahova si
Azuga se afla un sector mai compact de 1400 - 1500 m Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul
Taurului 1519 m, Clabucetul Azugii 1586 m, cu pante a caror topografie si inclinare este de
12 - 24 grade si 24 - 32 grade.

9
 La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 - 1400 m Vf. Grecului are spre exemplu
1432 m, iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Muntii Garbovei din sud si est sunt
mai proeminenti Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m.

Rezervații naturale:

 Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise – Clăbucetul Azugii 18,5 ha;

 Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise – Unghia Mare 18,22 ha;
 Rezervaţia naturală complexă – Valea Turcului 113,75 ha;
 Rezervaţia naturală complexă I – Unghia Mare 42 ha;
 Rezervaţia naturală complexă II – Unghia Mare 50 ha;
 Rezervaţia naturală complexă III – Unghia Mare 78,75 ha;
 Rezervaţia naturală complexă – Valea Cazacului 257,75 ha;
 Rezervaţia naturală geologică şi geomorfologică – Unghia Mică 139,75 ha.

Monumente ale naturii

- Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic
- Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )
- Bradul alb aflat pe poteca spre Garbova la 3 km, in Seaua Mare.
Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuala a aerului este de circa 5,5 grade
C, media de vara fiind de 14,5 grade C, iar cea de iarna de –7.

Din punct de vedere climatic, localitatea se încadrează în regiunea cu climă subalpină.

Teritoriul oraşului este caracterizat prin următoarele valori: Regimul temperaturilor: -
temperatura medie anuală: + 50C ,+5,50C - temperatura medie în luna ianuarie: - 4,5 0C -
temperatura medie în luna iulie: + 14 0C Valorile scad în partea estică a localităţii, situată pe
flancul vestic al Munţilor Neamţului: - temperatura medie anuală: +20C ,+ 30C - temperatura
medie în luna ianuarie: - 8 0C - temperatura medie în luna iulie: + 11 0C Adâncimea maximă
de îngheţ: – 1 metru Regimul precipitaţiilor: - Cantitatea de precipitaţii medii multianuale,
măsurate într-o perioadă de zece ani, este cuprinsă între 10 şi 28 mm. Regimul vânturilor:
Vânturile dominante bat pe direcţiile nord – est şi est, iar viteza medie este de 25 m/s.
Presiunea de referinţă a vântului: 0,4 kPa.
Reteaua hidrografica este reprezentata de riul Prahova si piriul Azuga. Exista, de asemenea,

10
o serie de piraie colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea
Casariei, Valea Marului sau Limbasel.

Reţeaua hidrografică a zonei oraşului Azuga este tributară următoarelor cursuri

hidrografice: - râul Prahova – afluent al râului Ialomiţa; - râul Azuga – afluent al râului
Prahova; - Valea Fetei – afluent al râului Prahova; - Valea Turcului – afluent al râului Azuga;
- Unghia Mare – afluent al râului Azuga; - Limbăşel – afluent al râului Azuga.
Vegetatia specifica apartine celor doua zone cunoscute in aria montana, respectiv zona
forestiera si zona alpina. Vegetatia forestiera apartine subzonei fagului si subzonei
molidisului si se intinde cam pina la 1400–1500 m altitudine. Zona alpina se dezvolta dincolo
de limita superioara a padurii, de la 1.600–1.650 m altitudine in sus pina la cele mai mari
inaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin sau teposica. Sint frecvente finetele si pasunile alpine. Ca
planta lemnoasa, cultivata de catre locuitori, gasim marul, care rodeste, insa fructele nu se coc
suficient. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba,
conopida, morcovul, fasolea, pastirnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul.
Fauna este bogata si variata din punct de vedere al efectivelor. Sint de remarcat exemplare de
cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidra, iepure, ris sau cocos
de munte. In fagetele din zonele mai inalte gasesc cele mai bune conditii de viata mamifere
rozatoare precum soarecii si veveritele.
Fauna piscicola este reprezentata de pastrav si zglavoaca, daca ne referim la piraiele si
riurile de munte. Mentionam existenta pe Valea Azugai a unei importante pastravarii.
1.3.RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ALE LOCALITATII

Lista monumentelor istorice, a ansamblurilor şi siturilor de arhitectură a oraşului

Azuga este amplă şi cuprinde: - casă – str. Brânduşei nr. 1 – datând de la sfârşitul secolului
XIX; - casă Lucian Marcu – începutul sec. XX; - casă Petre Tibeică – începutul sec. XX; -
casă Ion Vasilescu – 1910; - casă Ion Taraş – 1900; - casă – baroc ardelenesc – 1890; - casă
cu prăvălie – stil neoclasic – str. Independenţei – începutul sec. XX; - casă Ion Seu – str.
Pacului nr. 9 – începutul sec. XX; - căşeria lui Ghimbăşanu – 1878; - casă Nicolae Irimia –
Parcului nr. 15 – începutul sec. XX; - cimitirul eroilor din primul război mondial – 1920. De
asemenea, sunt propuse pentru clasare şi următoarele monumente şi ansambluri arhitecturale:
- Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime”; - Gara; - Clădire din fosta Fabrică de sticlă; - Ocolul
silvic; - Şcoala cu clasele I-IV; - Clădire din fostul sediu al Fabricii de postav; - Clădire din
fosta Fabrică de bere; - Biblioteca orăşenească – 1930; - câteva case de pe str. Victoriei şi, de

11
pe str. Independenţei; - Ansamblul Spitalului „Principele Nicolae” – 1911-1914, azi
ortopedie; - Pensiunea Rhein din incinta fabricii de şampanie; - Fântâna de piatră Nestor
Ureche – 1905; - Banca Regală; - Crucea de la „Genune” – 1824; - Monumentul „Ecaterina
Teodoroiu” – 1936; - Monumentul eroilor din războiul de indepndenţă – 1905; - Electrica.

Partii de ski din Azuga - prezentare si imagini

Orasul Azuga se afla in partea superioara a Vaii Prahovei in judetul Prahova, intre
statiunile Sinaia si Predeal. Statiunea Azuga este amplasata la inceputul muntilor Bucegi la o
altitudine de 1.110 m, la o distanta de circa 38 km de Poiana Brasov si 147 km de capitala
Bucuresti.

12
 Azuga se bucura de climatul zonelor alpine, tonic-stimulant, ozonizat, fara praf si
alergeni. Temperatura medie anuala fiind de 7 grade Celsius.

Partiile din statiunea Azuga sunt luate cu asalt in fiecare an de un numar foarte mare
de turisti. Aici ei sunt intampinati de doua partii: Sorica si Cazacu . Pe prima partie
mentionata se poate skia si noaptea aceasta beneficiind de o nocturna pe o raza de 800 m. Tot
pe aceeasi distanta functioneaza si tunurile de zapada artificiala. Functioneaza deasemenea un
telescaun si un teleschi programul acestora se poate prelungi la cerere.
Partii schi cu caracteristicile lor ( altitudine superioara si inferioara, lungime, grad de
dificultate, daca este omologata ANT sau FIS ) :

1. SORICA -altitudine plecare / sosire 1539 m / 978 m, latime 50m, inclinare 29%, lungime
2100 m, dificultate medie, omologata FIS si ANT; iluminat nocturn 700 m; zapada
artificiala.
2. CAZACU - VARIANTA - altitudine plecare / sosire 1114 / 998 m , inclinare 33,8 %,
lungime 400 m, dificultate medie, omologata ANT; zapada artificiala.
3. CAZACU - altitudine plecare / sosire 1540 / 1010 m, lungime 1920 m, latime medie 40 m,
dificultate medie, inclinare medie 28,4%, inclinare maxima 41,0%, diferenta de nivel 530 m;
4. CAZACU - Bretea - lungime orizontala 715,54, altitudine plecare / sosire 1141,21 / 978,00
m, diferenta de nivel 163,21 m , inclinare medie 22,8 %, latime medie 19,06 m;
5. AZUGA SUD - lungime 770 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m/ 1333 m,
omologata ANT;
6. LA STANA - lungime 910 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m / 1333 m,
omologata ANT.

13
PARTIA SORICA

14
PARTIA CAZACU

15
16
Trasee de drumeţie în zona staţiunii Azuga

Dacă schi-ul nu se numără printre activităţile tale preferate poţi să faci o plimbare prin
pădure, pe Valea Azugii sau poţi să închiriezi un atv sau o maşină de teren şi să faci o
drumeţie mai lungă spre Cabana Susai din Predeal sau pe drumurile forestiere din
împrejurimi.

17
 Majoritatea turiştilor preferă să petreacă vacanţa de iarnă în Azuga, dar
staţiunea este foarte frumoasă şi pe timpul verii.

Iubitorii muntelui pot face drumeţii pe Valea Azugii, atât pe jos, cât şi cu
bicicleta, iar cei mai pricepuţi se pot aventura pe trasee mai dificile.

18
 Cele mai cunoscute trasee de vară sunt:
 Trasee în Munţii Baiului - Valea Doftanei - Valea Muşiţa - Valea Rusu - Vf. Rusu - Valea
Unghia Mică - Azuga

 Trasee în Munţii Baiului - Buşteni - Valea Fetei - Valea Mărului - Popasul Azuga

 Trasee în Munţii Baiului - Azuga - Culmea Sorica - Vârful Cazacu – Vârful Baiuţu (Zamora)

 Trasee: Munţii Baiului - Valea Azugii - Cabana Susai (Predeal)

 Trasee: Munţii Baiului - Predeal - Clăbucetul Taurului - Azuga

Cel mai simplu traseu durează ~ 2 ore şi este spre Vârful Sorica. Se merge direct pe
pârtie, peisajul este foarte frumos, dacă eşti norocos, poţi vedea căprioare, dacă eşti mai puţin
norocos, poţi vedea şi ursul (depinde din ce punct de vedere priveşti norocul). De sus,
priveliştea este superbă. Dacă vizibilitatea este bună, poţi vedea Crucea de
pe Caraiman, Staţia Meteo de pe Vârful Coştila, Vârful Urechea, Vârful Furnica din Sinaia,
Cabana Susai din Predeal, oraşul Buşteni, Zamora.

PARTIA SORICA VARA

19
 Obiective turistice in Azuga
- Pastravaria aflata la confluenta paraului Limbasel cu paraul Azuga.
- Cabana de vanatoare Azuga.
Cabana de vanatoare Azuga este situata in zona vaii superioare a raului Prahova, in
nordul judetului Prahova la o altitudine de 1162 m, pe drumul judetean Valea Azugii, la o
distanta de 12 km de orasul Azuga.
Se afla in administrarea Ocolului Silvic Azuga, fiind amplasata in mijlocul unei
frumoase paduri de molid. A fost construita în anul 1960 de catre statul roman, fiind folosită
in perioada anilor '60 de Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar mai tarziu de catre familia Ceausescu.

Cabana de vanatoare Azuga - Vila Stevia este unul dintre cele mai importante
obiective turistice din Valea Prahovei, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati
in apropiere.

- Casaria Ghimbasanu, inregistrata pe lista monumentelor de arhitectura.

- Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial.
- Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat in curtea Bisericii Ortodoxe.
Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta 1877-1878 a fost inaltat in
centrul orasului Azuga, in anul 1905 in memoria " Companiei a VIII- a de Dorobanti din
Prahova, ce a luat cu barbatie parte la razboiul independentei si indeosebi a vitejilor..., fii
comunei..., care au cazut in lupta pentru neatârnarea neamului romanesc".
Munumentul se afla in fata Bisericii Sfanta Treime din Azuga.
- Monumentul inchinat Ecaterinei Teodoroiu.
In parcul central din Azuga regasim Monumentul Ecaterina Teodoroiu - "eroina de la
Jiu" (cazuta pe fronturile Primului Razboi Mondial).
Monumentul a fost sculptat de catre Ioan Iordanescu in 1937. Consta din doua grupuri
statuare in marime naturala, din bronz: in dreapta o femeie simbolizand Patria sprijină un
ostas ranit; in stanga Ecaterina Teodoroiu in uniforma militara, in momentul cand este lovita
de un glont ucigas, langa un soldat sprijinit de un tun.
- Capela de pe Muntele Sorica, inchinata luptatorilor din Al Doilea Razboi Mondial.
- Crucea de pomenire de la Genone.

20
2. STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE
DIN LOCALITATE
Obiectivele specifice Dezvoltarea infrastructurii de bază: apă, electricitate, canalizare,
distribuţie gaze, căi de transport; Acţiuni de protecţie a mediului şi reabilitare a
zonelor expuse riscurilor naturale; Exploatarea potenţialului turistic;
Îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ, prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea
unităţilor şcolare; Îmbunătăţirea sistemului sanitar; Stimularea dezvoltării sectorului
IMM-urilor, prin programe care să sprijine crearea şi dezvoltarea acestora;
Îmbunătăţirea activităţii programului de management al deşeurilor (colectarea în
condiţii de securitate sanitară); Amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi; Programe
pentru stimularea antreprenoriatului, programe pentru reorientare profesională, pentru
dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă şi programe ce facilitează
accesul pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile; Modernizarea şi extinderea
infrastructurii sportive.
Analiza SWOT
Analiza SWOT (strengths = puncte tari, weaknesses = puncte slabe, opportunities =
oportunităţi, threats = ameninţări) pentru identificarea şi definirea obiectivelor
strategiei, pornind de la influenţa mediului extern, factori ce creează oportunităţi şi
ameninţări pentru dezvoltare, împreună cu factorii interni ai dezvoltării, identificaţi ca
punctele tari şi punctele slabe ale oraşului. Imaginea obţinută are avantajul de a fi
sintetică şi expresivă. Pentru o analiză eficientă, aplicarea ei s-a făcut pe sectoare de
activitate, chiar dacă în chestionarele aplicate, din motive sociologice, sectoarele au
fost grupate în mod diferit. În urma prelucrării chestionarelor structurate pe sectoarele:
- infrastructură şi mediu
-social şi administraţie public
-economic, precum şi a interviurilor structurate desfăşurate cu persoane reprezentative
din comunitatea locală, au rezultat următoarele privind analiza SWOT:
Puncte tari : Alimentare cu energie electrică pentru aproape 100% din locuinţe
Accesul la sistemul de sănătate (spital, dispensare, farmacii)
Existenţa reţelelor de telefonie şi internet

Puncte slabe : Starea drumurilor, Lipsă trotuare şi alei pietonale, Starea sistemului de

21
canalizare Limitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de gaze natural,
Infrastructura de transport, Insuficienţa marcajelor rutiere
Ameninţări : Obligativitatea de respectare a normelor UE privind habitatul, Lipsa
resurselor financiare pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene, Insuficiente
cunoştinţe de administrare a proiectelor finanţate din fonduri europene
Oportunităţi : Coordonarea proiectelor privind modernizarea şi extinderea reţelei de
alimentare cu apă potabilă, cu gaze naturale, a reţelei de canalizare, de iluminat public,
Încheierea de parteneriate publicprivate sau cu Consiliul Judeţean şi localităţile învecinate
pentru realizarea de proiecte de infrastructură

SWOT ECONOMIE
Puncte tari : Potenţial ridicat în domeniul touristic, Existenţa de resurse umane
calificate în domenii uşor asimilabile oraşului, Existenţa de resurse umane calificate în
servicii
Puncte slabe : Lipsa spaţiilor comerciale, Lipsa unor resurse financiare locale care să
susţină proiecte de investiţii, Inexistenţa unor structuri economice care să susţină producţia
industrială obţinută în zonă, Scăderea producţiei industriale are efecte asupra dezvoltării
economice care are o evoluţie lentă
Ameninţări: Interes redus al investitorilor pentru începerea unor activităţi în contextul
crizei economice, Creşterea ponderii muncii „la negru”, cu efecte negative pe piaţa muncii,
Instabilitatea pieţelor economice cauzată de criza financiară din ultimii ani
Oportunităţi : Investiţii în turism şi servicii conexe, Extinderea reţelei de servicii,
Construcţia de locuinţe, Tehnologii noi şi calificarea personalului, Consultanţă pentru
iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, Disponibilitatea încheierii de parteneriate public-private,
care să sprijine dezvoltarea sectorului economic, Programe regionale de sprijin pentru
iniţiative locale şi de accesare de fonduri europene

SWOT SOCIAL
Puncte tari: Grad mare de implicare a comunităţii, Omogenitate socială şi religioasă,
O rată a infracţionalităţii redusă
Puncte slabe : Lipsă terenuri de sport şi spaţii verzi de joacă, Lipsa centrelor de
servicii, Lipsa unei strategii de incluziune a grupurilor dezavantajate
Ameninţări :Obligativitatea respectării normelor privind egalitatea de şanse în tratarea

22
grupurilor dezavantajate
Oportunităţi : Zona de agrement şi agroturism, Zone de joacă şi recreere pentru copii
şi tineri , Îmbunătăţirea serviciilor medicale şi de susţinere, Îmbunătăţirea sistemului de
învăţământ şi infrastructurii adiacente, Fondurile comunitare puse la dispoziţie pentru
reorientarea şi perfecţionarea profesională, Implicarea autorităţilor în problemele comunităţii

3. STUDIU DE CAZ
Crearea unui pachet de servicii turistice
ANALIZA DE PRET
Denumire program turistic : Un weekend vesel la munte .
Itinerariu : BUCURESTI-Voluntari-Ploiesti-Campina-Breaza-Sinaia-AZUGA
Grup : 18 turisti (folosim microbus – 14l/100km)
Plecarea : Arcul de Triumf Bucuresti, vineri, 8 iunie ora 06:30.
Opriri :
- Castelul Iulia Hasdeu Campina
- Casa Memoriala Nicolae Grigorescu Campina
Durata : 3 zile si 2 nopti.
Nr. Articole de Elemente de Elemente de Valoare/turist Valoare
Crt. calculatie cheltuieli calcul totala
1 Cheltuieli Cazare 140 lei
directe
2 Muzee 50 lei
3 Mese 130 lei
4 Transport+opriri 170 lei
vizite
5 Total cheltuieli 490 lei/ turist 490*18=
directe 8820
6 Commission 49 lei 882 lei
agentie 10%
7 TVA 9% 4,41 lei 79,38 lei
8 Total costuri 543,41 lei 9781,38
9 Rotunjiri 545 lei 9800

23
Pret final de vanzare pachet turistic/ persoana = 545 lei

Pensiunea turistică SYLVESTER-3 stele

Număr camere : 9
Număr locuri : 18
Adresa : Strada Parcului, nr. 17

24
Facilități

Facilități unitate:

 frigider in unitate
 masa de ping-pong
 TV in living
 internet wireless
 acces la bucatarie
 terasa
 gratar/barbeque
 living
 sala de mese

Facilități camere:

 internet in camera
 camere cu balcon
 incalzire centrala

25
 baie in camera
 camera cu TV

Cazare/camera/noapte - 140 lei

Sume de bani alocate vizitarii muzeelor din imprejurimi – 50 lei/pers
Ziua 1 : plecarea Arcul de Triumf Bucuresti, vineri, 8 iunie ora 06:30.
Opriri :
- Castelul Iulia Hasdeu Campina
- Casa Memoriala Nicolae Grigorescu Campina
Ziua 1:
Se ajunge in Azuga la cazare la orele 11:00
Se serveste pranzul la orele 12:00
Se pleaca pe trasee montane la orele 14:00
Se serveste cina – 19:00
Ziua 2 :
Se serveste micul dejun – 09:00
Se viziteaza orasul Busteni : 11:00
Se urca cu telecabina pe platoul Bucegi si se viziteaza Babele si Sfinxul
Se serveste cina : 19:00
Ziua 3 :
Se serveste micul dejun – 09:00
Se viziteaza orasul Sinaia, Castelul Peles, cazinoul din Sinaia – 12:00
Inainte de plecarea spre Bucuresti, se viziteaza orasul Brasov, Piata Sfatului etc.
Se ajunge in Bucuresti in jurul orelor 22:00

26
4. CONCLUZII SI RECOMANDARI
1. Localitatea Azuga este vizitată in special de turistii dornici de a schia, datorită
partiilor sale deosebite.
2. Localitatea Azuga este aleasă pentru a fi vizitată indiferent de sezon.
3. Majoritatea pensiunilor turistice clasificate sunt de 2-3 flori/stele.
4. Majoritatea pensiunilor sunt in stil rustic.
5. Cele mai multe pensiuni au in general camere duble.

27
 5. BIBLIOGRAFIE
https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-statiunea-azuga
www.primariaazuga.ro/
http://google.imaginipensiuni.ro
www.infotour.ro
www.Strategia%20Azuga-varianta%20finala-de%20publicat%20(1).pdf

28