Sunteți pe pagina 1din 126

JUNE R.

OBERLANDER

. qliitf practic pentru cresterea copilului pdnd fa 5 ani

Traducere:

Irina Paun Alexandru Pal

r:9

NICU1£SCU

Nota traduditorilor

© 1992,S/ow and Steady Get Me Ready by June R.Oberlander

. ; Cand ni s-a propus sa traducem aceastacarte, 0 citiseram deja. Am acceptat mraezitare, cu bucurie, sa devenim partasi acestui eveniment. Un eveniment interesant ~i deosebit de util societatii rornanesti, Avem doicopii, 0 fata de saptesprezece ani si un baiat de unsprezece. Am trecut de doua ori, in calitate de parinti, prin perioada de varsta abordata in aceasta carte. in plus, inca din studentie am inceput sa modelam caracterul elevilor, iar In ultimii sase ani ne-am aplecat asupra celor mici, coordonand propriul nostru centru de educatie ce cuprinde si patru grupe de "studenti" intre trei ~i sapte ani. Am savurat de aceea eu un interes aparte si in cunostinta de cauza continutul acestui ghid de mare ajutor.

Oamenii au tendinta sa considere ca "a fi parinte" este ceva Innascut, cunostintele zacand in noi in stare latenta, Practicile din Wile dezvoltate dovedesc eficienta educarii rnarnelor ~i tatilor in grup, prin cursuri sau individual, prin carti.

Profitati, asadar, dragi parinti, de concluziile celor care au studiat comportamentul 'copiilor si evolutia lor. Vor fi de folos deopotriva copiilor dumneavoastra, cat si durnneavoastra In~iva, formandu-va abilitatea de a stapani situatii in care eei mici ar dori sa va domine. in plus, din propria noastra experienta de lucru cu copiii, putem confirma necesitatea launtrica pe care fiii si fiicele noastre 0 au de "a li se da atentie", de a desfasura activitati impreuna cu parintii. Aceasta carte nu numai ca va ajuta sa dezvoltati rapid si temeinic calitatile micutilor, dar contribuie mult la strangerea legaturilor dintre generatii,

Necesitatea de a nu-i priva pe.copiii nostri de 0 educatie intensa 0 sintetizeaza admirabil In cartile sale Fitzhugh Dodson, care constata ca un copil instruit cu profesionalism in primii sase ani de viata nu va putea f ajuns din urma de un altul, ell acelasi nivel de inteligenta nativa cu al sau.

Cartea profesoarei June Oberlander are un pregnant caracter aplicativ. Ea depaseste nivelul teoretic, aratand clar parintilor ceea ce trebuie sa faca pentru dezvoltarea intelectuala a copiilor lor. Materialele folosite sunt obiecte aflate la lndemana in casa sau clemente naturale care aduna in ele caldura, afectivitate ~i personalitate, spre deosebire de raceala jucariilor fabricate industrial. Legatura dintre copil si parinte capata astfel 0 alta dimensiune. Prin ceea ce invata copiii si parintii din aceasta carte, se poate imbunatati si relatia parinte-educator. Avand 0 abordare sistematica a problemelor, aeestea sunt prezentate lntr-o succesiune logics, tehnicile de lucru fiind amanuntit explicate. Este relevata adeseori importanta repetitiei, pentru a face activitatile eficiente.

Cartea aceasta nu este 0 lucrare beletristica. Nici traducerea nu si-a prop us sa fie. Accentul s-a pus pe transmiterea cat mai precise a mesajului, cu detalii ~i reluari ce pot parea uneori inutile. Important este sa aveti suficiente elemente pentru a nu exista confuzii. Rimele au fost uneori adaptate Iimbii rornane, ca si unele cuvinte din exercitiile alfabetului. Spiritul acestui ghid a fost insa respectat, pastrandu-i eventualelestangacii de exprimare, in favoarea realizarii scopului propus: sa punem bazele unei educatii deosebite pentru copiii nostri .

© Editura NIC(JLESCU SRL, Bucuresti, 2001 Adresa: 781821 - Bucuresti, Sector I

Str. Octav Cocarascu 79, Tel/Fax: 222.03.72 rei. 224.24.80, 223.25.05

E-mail: edit@niculescu.ro

Internet: www.niculescu.ro

Tiparit la s.c LUMINA TIPO S.R.L.

ISBN 973-568-456-X

TiparuJ executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.l.

. SIr. Luigi Galvani nr, 20 bis, sect. 2, Bucuresti, tel.lfax 210.51.90

Prefata

Nota speciala ditre cititorii acestei cal1i

Acest indrurnar a fost co nee put In primul rand ca 0 punte de legatura intre casa ~i scoala, Contine activitati saptamanale corespunzatoare nivelului de dezvoltare al fiecarui grup de vanta, de !a nastere ~i pana la impllnirea varstei de cinci ani. Sunt 260 de activitati secventiale ce folosesc drept materiale mai ales obiecte din cas a, Indicatii explicite sunt scrise intr-un limbaj simplu, pentru ca cei ce folosesc aceasta carte sa poata lntelege cum sa puna In practica fiecare activitate. 0 scurta evaluare urmeaza fiecarei experiente, astfel lncat sa se stie care trebuie sa fie rezu!tatuI activitatilor. Unele pot parea similare, dar efectul scontat pentru fiecare este diferit. De altfel. titlurile activitatilor saptarnanale ~j evaluarile lor ar trebui sa lamureasca orice neclaritate.

Lucrarea se adreseaza pe rand, ambilor parinti, alternand In fiecare an din cei cinci, astfel lncat intregul an sa decurga consecvent aceluiasi stil, Partile I, a Ill-a ~i a V-ase adreseaza tatilor, iar partile a I1~a si a IV-~ mamelor.

Cartea analizeaza activitati comune. Multe din aceste concepte ~i abilitati erau initiate odinioara de catre bunicii ce locuiau cu nepotii lor. Relatiile sociale au inregistrat insa 0 uria~a transfonnare. Multe marne mergla servici ~i putini bunici mai stau impreuna cu copiii lor, deveniti adulti, De aceea, 0 rnultime de blttrani nu mai au privilegiul sa-~i iuvete nepotii lucruri fundamentale atat de necesare pentru ca educatia copilului sa fie eat mai complete inainte de a merge la scoala,

Exista parinti care incearca sa-si tnvete copiii anumite notiuni sau sa Ie cultive anumite abilitati prea devreme, ceea ce are drept consecinta frustrareaacestora. Alte eoncepte sunt prezentate prea tarziu sau deloc; de aceea acesti patinti rateaza perioada optima pentru a-i lnvata aceste notiuni. Studii recente au confinnat ca stimularea timpurie a celormici Ii aproprie mal mutt deinvl'itAtura, copiii devenind scolari mal buni, dar totul trebuie faeut la timpul cuvenit.

Avand 0 experienta de peste douzeci si cinci de ani ca educator, stiu ca multe lacune 'in lnvatare pot fi preintampinate daca, la varsta potrivita si Ia un nivel adecvat, copiii sunt partasi ai unor experiente scurte, dar stimulatoare si provocatoare. Conceptele fundamentale sunt mult mat dificil de receptat de catre copii la scoala, atunci cand ei au intarzieri in procesul de instruire de acasa.

Fiica ~i nora mea m-au solicitat sa le sugerez activitati pe care sa Ie foloseasca eu cop iii lor de cinci, respectiv optsprezeceluni. Ele doreau un ghid care sa explice pas cu pas £lIM sa puna In practice activitatile, niei 0 earte existents la vrernea aceea neparand sa atinga acest aspect.

Gandul cii nepotii mei vor avea parte de experiente ce-i 'lor stimula ~i provoca prin intermediu! unor activitati~joc pline de tnteles m-a inspirat sa scriu aceasta carte. Jocul este munca zilnica a copilului. Trebuie instruit ~i indrumat ell abilitate, dragoste ~i rabdare.

6

sitter i Spe: sine~r ,ea aceastacarte sa-i ajute pe tinerii parinti, pe eei ee sunt baby

, . d ; ca. $1 pe ortcme se preocupa de satisfacerea nevoilor de dezvoltare ale "I .

rmci In Zl~a?e azi, copii ce vor f adultii de maine. COPIl or

:ata c~t~:~ sugestii ea.re. va vor ajuta sa puneti in practica acest indrumar:

Clt.Ttt IOt~eaga activitate saptiimanala potrivita pentru varsta copilului

• ASlgur~tl-.va ca ali inteles scopul propus a! activiHirii. .

• Adll.natl. ~t rnontati materialele necesare. .

• peelder: cum sa puneti in practica activitatea.

• Inarmatl~va eu un creio . h'· fii

" .'. n ~t 0 artie, lind pregathi sa notati observ ..

Radaugm. sau eomentarii asupra activitati] si raspunsurilor copilului atu,

• evedeti scurta evaluare a fi ". '. ". . .

copillllt;i. iecarei aChVttatl ~l evaluan progresul

• ~ncepeti act~vitatea .atunci cand copilul pare a fi pregatit pentru aceasta

~ -~r p~tea sa nu fie In fiecare zi la aceea~i ora. .

• Ev~ta.tl" prea m.ulta. organizare, dar fili consecventi. Facand anumit

aCtl~lt?t.l doar din cand 'in cand, ar putea fi ineficient. e

• Ammtttl-va e~ un copil are la nastere 0 capacitate practic inexistenta de concentrare JI c.are ev~lueaza progresiv la aproximativ cincis rezece secun~e dup.a primele cateva luni. Mai tarziu, intervalul de con!l1trare ~r:$te mc~t: meet. Pe la patru ani copilul nu e in stare uneori sa se imp1ice 111 r.~o ¥ac~lvl~ate decat pentru putin timp. Durata timpului de concentrare variaza e a copil, la copil, Sub indrumare $i cu rabdare durata de

concentrare poate fi marita. '

• ;epejtali ac~ea~i a~tivitate saptiimanala sau activitiitile precedents sugerate e-a, .ungu! l~tregl1 saptamani. Repetitia este foarte importanta.

• Opriti actIv.ttat:a, ~tu~ci cand copilul pare dezinteresat, frustrat sal] neat:nt. RetlOe~.l~o ~l . lllcerc~tj din nou, mai tarziu. Aveti Iibertatea de a mo.dl~ca_sl~gestll!e e~lstente, In functie de nevoile copilului.

• Evitati sa introduced activitatile didactice prea devreme Imprimau ntm molcom,dar continuu cand puneti In practica cu copilu! activitat~~

sugerate. \

jneet, dar fai'a intrerupere, copilul va ajunge sa fie pregatit.

Nota: Autorul ~i editura care publica nu sunt responsabile entru riinirea

sau, r:'~~rtea provocate de utilizarea gre~ita a materialelor sau a P _. •

a~tlvltaille cu. cop~ii, marerialele trebuie alese cu grijA pentru a riu p:;rc~;~:~~~;~~~:~ I~ slguranta copllulm; supravegherea din partea adultului este esentiala. .~

7

Mid sfaturi pentru solutionarea unor probleme

Aceste indemnuri sunt gandite pentru parintii copiilor care sunt destul de mari ca sa priceapa regulile. Parintii inva~a pe masura ce-si cresc copiii. De aceea, este benefic sa fii avizat de caracteristicile, cornportamentul si dezvoltarea copiilor mici. A f parinte este 0 sarcina interesanta si dificila, dar aducatoare de rasplata. A vand de-a face cu copiii mici, Invaj:aj:i sa va controlati emotiile si sa va abtineti dela a pedepsi, daca este posibil, pina cand Yeti fi 'incercat urmatoarele sugestii pentru a va calma.

Dad vi simtiti frustrati:

• Gandip-va la ceva placut'

• Respirati adanc si expirati incetl

• Respirati de mai multe ori, III timp ce numarati rar pina la zece'

• Incerca~i sa cautati un loc linistit si odihniti-va acolo pana cand va linistiti'

• E posibil sa fie util sa Imparti!i cu alta persoana grijile legate de

comportamentul copiilor dumneevoastra.

Rezolvarea problemei:

• Care este problema?

• Care ar fi cateva solutii pentru a rezolva problema?

• Care este cea mai buna dintre solutii?

• incercaJi sa 0 aplicati pe aceasta si vedeti daca functioneazal

• Daca nu, incercati alta solutio! .

Pentru a indruma un copil mic, priviti-l In ochi cu calm, dar categoric, atunci

cand introducqi 0 regula. Instruiti copilul sa repete regula eea noua, pentru a fi sigur ca el a auzit-o. Regulile trebuie sa fie rezonabile si modificate dad estenecesar, dar cop iii l~i vor testa parintii la fiecare stadiu de dezvoltare. Ramanep calm si prezentati eu claritate copilului sistemul dumneavoastra de valori! Aratati interes, dragoste, aduceti laude si, mai presus de toate, fiti consecventi 111 respectarea regulilor pe care

le-ap stabilit !

Daca situatia copilului mic cere modificari urgente de comportament,

aplicarea 111 situatii dificile a ideilor oferite de aceasta carte s-ar putea sa vii ajute la obtinerea schimbarii dorite. Peate ca veti deveni astfel motivati sa gimditi si alte cai de a modifica conduita copilului. Solutiile sugerate pentru situatiile mai grele pot fi adaptate oricarui copil de varsti pre~colara.

Situatiile dificile sunt prczentate sub forma de index alfabetic.

1 Aruncatul cu pietre

Copilul dumneavoastra se joaca cu niste pietricele mici, culege cateva sau

doar una si, deodata, arunca eu piatra in alt copil. Odorul dumneavoastra inccarca sa-si dezvolte indemanarea azvarlitului si nu are nici 0 idee despre conecintele faptei sale. Ce puteti face? Spuneti-i de urgenta ce stricaciuni ar putea provoca aruncand en pietre

8

si indrurnati-l ca?"~.o alt~ activitate nepericuloasa, Pentru a-i Imbunata1i dexteritatea aruncatului, urmanti actrvrtatea Arunca in cutie (Partea a III"a, Saptamana 5).

2 Ciupitul

Copilul. dumneavoastra Ii ciupeste pe ceilalti, fara un motiv aparent si foloseste aceasta ~C!lUne ca pe 0 me~oda de autoaparare pentru a face exact ce pofteste. Ce putem face? Incercati cu el activitatile descrise in Pocneste din clestele d f (Partea a II-a, Sapt~m.ina 37) si atrageti atentia copilului ca ciupitul unci pe;s~:n~ d~ar:. EI ::r putea sa-~l antreneze degetele si mainile C1.l un cleste de rufe, fndemnati-l

sa gaseasca alte m~dun de a se apara si de a-~i atinge scopuL '

3 Culcatul

. Copil":,l se sustrage s?mnului sau plange cand este ora de culcare, chiar daca est~ .evldent ,ca. este obosit ~l trebuie sa se odihneasca, Ce puteti face? Uitati-va 1a

actrvitatea Tiptil.,; (Partea a III-a, Saptamana 51). '

Calm, suger.a~i-i c~pilului sii~ se prefaca ca este un soarece si sa fie linistit,

pentru a nu trezi pisica din somn, Incepeti sa cantati ori sa soptiti PalO '

varfuriv si t' . '1 1 . . , 'I.,,~, pas, pe

n ~.l spunep-i ,COPI u U1 sa mearga pe varfuri In spatele dumneavoastra in tim

c: merge~ :ot asa ,pn~ ~asa si, In cele ~il1 um:a, 'in camera copilului. Indemnati copil~ s~ mearga ~n pat ill liniste pentn:- ca pisica sa nu-l poata auzi. Amintiti-i copilului sa pastreze linistea, altfel.il va deranja pe dusrnanul soricelului,

4 Distrugerea obiectelor

.. Copjlu~ dumneavoastra de 1-112 ani este fntr-un stadiu precoce al varstei t~r:~~le de 2. am. Are tendinta de a distruge ~m~carea, jucariile si chiar casal Ce puteti f~ce. Face}!. a~el la activitatea Rupe hartial (P~rtea a II-a, Saptamana 42) ~i detur:1atl-l catre ~ee.a ce dnar poate distruge. l-ati distras atentia de la alte lucruri si pu~e~l folosi aceasta actrvitate pentru a scoate 'in relief latura practica a spalatului rufelor.

5 Furatul micilor obiecte

. • Un copil e in viziti. si va $terp~le$te mici fleacuri. EI nu a l11Va!at sa nu se atl:lga ?e ~stfel de lucruri, Ce puteti face? Recurgeti la activitatea Cutia eu marunusun . (~artea a V-a, Saptfunana 2) si indemnati copilul sa cotrobaie prin cutia aceasta specl~l~ cu lu~t;tn mtere.sante pe care le poate cerceta ca sa-si satisfaca cunozrtatea, lasandu-va III pace rnicile durnneavoastra obiecte.

9

6 Galagia

At! tolerat pana la un anumit myel galagia produsa de copil ~i eomportamentul sau nesupus, Trebuie potolit si aveli nevoie de ajutor pentru a va proteja psihic. Ce puteti face? Recurgeti la activitatea In ritm de muzica (Partea a II-a, Saptamanalti).

Distrageti atentia copilului $] utilizati-i energia pentru a-~i folosi rnainile sa bam toba 'in diferite ritmuri, pe coapse sau sa foloseasca 0 lingura de lemn pentru a bate darabana ritmat pe 0 caseta sau 0 cutie de cafea Acestea ar trebui sa tina temeinic sub control comportamentul sau nesupus ~i galiigia exagerata, Activitii!ile'dinPartea a III-a, Saptfunanile 25, 51 si Partea a IV-a, Saptamanile 3, 8 va vor sugera alte metode pentru a stapani acest tip de comportament. Saritul prin casa ar putea fi tinut sub control prin intermediul activitatilor de la paginile Partea a Ill-a, Saptamanile 26 si 16.

7 Jocul cu mancarea

Capilul dumneavoastra se jcaca cu mancarea In loc sa manance ~i v-ati dori sa ia macar 0 imbucatura din fiecare fel de mancare servit. Nimic din ceea ce ati incercat nu a dat rezultat. Ce puteti face? Incercati activitatea Alimentele si importanta lor (Partea a Ill-a, Saptamana 48). Copilul s-ar putea sa reactioneze pentru col va considera aceasta drept un joe. Activitatea denumita Despre aJimente (Partea a V -a, Saptamana 42) V-aT putea fi de asemenea de ajutor.

8 Lovitul

Lovitul pare un joe pe placul copilului dumneavoastra. Ati spus "stop", dar el continua. Ce puteti face? Faceti apella activitatea Loveste sau rateazii! (Partea a IV-a

Saptamana 13) si lasati-l sa loveasca mingea. .

9 MazgaJitul

Copilul dumneavoastra a gasit un creion colorat si a inceput sa nmzgaIeasca tot ee vede: pereti, mobila, podea etc. Ce puteti face? Recurgeti 1a activitatile din Carticica mea colorata (Partea a III-a. Saptamana 45), Sugerati-i cu calm sa coloreze cartea, dar permiteti-i sa aleaga orice creionde colorat ~i sa deseneze orice doreste pe fiecare pagina, Laudati-l ea foloseste creionul asa cum tebuiel Spuneti-i copilului ca folosim creioanele pentru a desena si a colora pe hartie si ea peretii, mobila ~i podeaua etc sunt deja colorate si decorate.

10 Murdaritul geamurilor

Tocmai ati spalat geamurile. Copilul descopera condensul pe un geam si incepe sa-si puna amprentele. Ce puteti face, in afara de a spune .nu"? Apelati la activitatea Ce nostim este sa pictezi eu degetul! (Partea a II-a, Saptamana 19), ~i indemnati copilul sa picteze cu degetele pe hartie in loe de fereastral

11 MU$catul

Unii copii ii musca pe ceilalti pentru a se autoapara. Ce puteti face? Faceti apel la activitatea Codi pentru cercetare (Partea a II-a, Saptamana 23). Pentru a . preschimba un comportament negativ i.'1tr-unul pozitiv, da!i copilului 0 bueata de

10

p~e ~i inde~na~i-l sa muste ~i sa vada unna Hisata de dinti apoi lasati-l sa mmance pamea. Luati 0 bucata de coca si cereti-i copilului sa faca urme adan~i cu un hat de acade~,. Coca. ramane. deformata, .dar _nu simte ~mic.~ Scoateti in relief faptul ca oamenn s~t, iar muscatura doare ~l lasa unne pe piele. Intrebati-l pe care din cele trei le poate manoa: persoana pe care 0 musca, painea sau coca? De asemenea, cereti-i sa cau!c. al~e ~odur~ de a se apsra in locu1 muscatului, Laudati-l pentru orice r~puns

pozrtiv ~1 discutati alternative de autoaparare, '

12 Nesupunerea

Copilul stieca trebuie '.Sa-~i asculte parin):ii sau persoana care are grija de el dar:~ toate aeest~a, .se_razvr~te~te. Ce puteti face? Fara sa-l bombaniti, instruiti-I sa. s~ duca in camera lu~ si sa ~e gandeasca la aceasta regula. Daca refuza Sa mearga, luati-l pe s~s cu. calm ~1 duceti-l dumneevoastrs. Spuneti-i ca v-ar placea sa-i cititi ori' sa Ju_cay u,n JOC cu e.l, ~d va fi pregatit pentru asta. Lasati-] putin inchis in c~era lui pana cand cre~efl ~a s-a calmar. Apoi cititi "Mary avea un miel mic" ~i discutati de,spre faptul ca mielul- nu avea voie la scoala, Faceti apel la activitatea Asculta ~i ml~~a"t~! ~artea a IV-a,. Saptamana 46), sau inventati niste comenzi ~i recomandati

copilului sa respecte asa zisele reguli. '

13 Plansul

. DeQl~ 0 VIern:_, cop~ul ~r:nneavoastra'pIange pentru a obtine ceea ce doreste el ~l sUJ!tetl la eapa:ul. ra~d~L Ce putep face? Incercati aetivitatea Oglinda fermecata (Partea I, Saptamana j8). Cercetati co apare in oglinda si numiti obi.ectele ce ~e va.d din camera, ~nclusiv copilul. Continuati sa faceti aeeasta, pomenind numele COpllUl~l e~ 0 vo~~ b~anda, placuta, Copilul va deveni profund interesat de ceea ce un:neaza s~ nUI1!* $1 va. uita sa planga. Invitaji copilul sa aleaga e1 cu privirea oblectele din oglinda magica. Activitaple din Partea I, Saptamarule 12 si 13 din s-ar putea sa va sugereze ~i alte idei,

14 RontiSitul obiecteJor

. " Copi~ul_ dumlleav.oastra pare ca ~uce totul in gura, EI nu arata ca ar sti cuvantul "nu .; Vreti sa ccrectan asta. Ce puteti face? lntai de toate incercati Sa va abtineti de la a _utl~iz':. prea mult cu:vantul ".nu:'. Faceti apel la activitatea Da sa~ nu (partea ~ IV-a, ~apt~~ 44), sau mventap mste declaratii de tipul "da sau nu" In care sa-i puneti mtre~~~,l despre el.{de exempl~ :,Sunt oehi~ tiii al~~tri?",~"Poti. sa alergi?" "Pop sii citesti; et~). Ac~asta va subhma faptul ca folosirea cuvantulm .nu" trebuie mcutii ade~v~t. Raspunzand "da" la unele intrebari, inseamna ca nu este intotdeauna potnvit .mu".

11

15 Ruptul florilor

Deodata, copilul dumneavoastra a descoperit pasiunea pentru flori. Le culege la iutamplare pe to ate, fie ca sunt Ialelele vecinului sau papadia din gazonul ce va apartine, Ce puteti face? Incerca!i activitatea Flori in cos (Partea a II-a, Saptamana 39) si lnvatati-l partile componente ale florilor si spuneti-i pe care poate sa le rupa,

16 Trilntitul u$ilor

Copilul dumneavoastra a descoperit obiceiul deranjant a1 trantitului usilor, lneearca sa va tranteasca usa in fata, dumneavoastra sau prietenilor lui. Ce faceti? Inainte sa va pierdeti vreun deget incercati activitatea Deschide ~i inchide! (Partea a II-a, Saptamana 51). Aceasta activitate atrage copilul catre modul de funetionarea al usii ~i-l indeparteaza de incantarea produsa de trantitul ei sonor. lntr-un ~od practic este pusa in evidenta existenta mai multor tipuri de usi si i se creeaza copilului ocazia de a exersa in siguranta inchisul ~i deschisul usilor,

17 Stinsul $i aprinsulluminii

Copilul dumneavoastra da dovada de un interes deosebit pentru stinsul ~i aprinsul luminii, chiar daca i-ati spus sa nu 0 faca, Ce puteti face? Recurgeti la activitatea Pornit ~i oprit (Partea a IV-a, Saptamana 28) si permitep-i copilului sa aprinda si sa stinga lumina sub supraveghere, In fiecare camera. Aceasta ar trebui sa-i satisfaca curiozitatea legata de intrerupatoare. In plus, activitatea Pus $i scos (Partea a II-a, Saptamana 34) poate fi folosita pentru a-i distrage atentia de la aceste butoane.

18 Tiiiatul cu foarfeceie

Copilul dumneavoastra gaseste 0 pereche de foarfece si incepe sa taie tot ce vede, Ce puteti face? Duceti-va la activitatea Foarfecele (Partea a IV-a, Saptamana 1 0) si instruiti-va copilul cum se folosesc corect. Daca nu este inca pregatit pentru taiatul hartiei, faceti ape! la activitatea Coca pentru cercetare, (Partea a II-a, Siiptfunana 23) si indemnati-l sa taie aluat ce a fost rulat in forma de serpisori subtiri. Copilul i~i poate dezvolta aptitudinile pentru taiat, forfecand ~ii de spaghete fierte, Aceste activitati 11 pot ajuta sa-si satisfaca imboldul de a taia,

19 Varsatullichidelor

Copilul dumneavoastra este fascinat de lichide precum sucurile, laptele, pe care Ie po ate rasturna, tuma ori lrnpro~ca pe podeaua bucatariei. Ce puteti face? Pentru a Imboga!i experienta copilului cu activitati precum umplutul si turnatul, folositi activitatea Pllinia distractiva, (Partea a II-a, Saptimfula 44) si pe cea intitulata Toarna apa! (Partea a IV-a, Saptfunana 23). Aceste activitati.vor cultiva Indemanarea copilului de a tine 0 cescuta, reducand astfel numfuul de accidente neplacute.

12

De la nastere la un an

Introducere

.' E~ucatorii din ziua de az~ = de parere di 0 stimulare timpurie este foarte u?portanta pentru dezvoltarea copilului, Nou-nascutul se va maturiza in cele din urma :1 va fi i~ stare sa duc~ fa in~eplinire exercitiile de indernanare sugerate ~i prezentate In ace~sta can;e. Totusi .. daca bebelusul dumneavoastra pare ca nu reactioneaza la actlVltatlle. m.dlc~te ~nu. este inca pregatit), incercati din nou in fiec~e zi. Fiti cOl1see\~e~tl ? fi!~ ~vlzatl c~ nici un copil nu functioneaza exact ca un ceas! Ei s'e dezvolta III rrtrnun diferite, ~a nu neaparat in aceleasi domenii,

Pe de ~lta part~, copilul poate da semne ca este sensibil (este pregatit) la programele indicate mal devreme decat la termenele sugerate. Introducerea in acest caz a unor. activitaticare 7unt putin mai dificile poate fi utila, dar exagerarile nu ar aduce lll~lC bl:n c?plluIUl. Fortandu-l cu exercitii prea complicate, el nu ar mai depnnd~ . ~nd~mananle de baza, care eonstituie temelia urmatoarelor activitati utile

dezvoltarii lui. '

. Repeta~e~ activitatilor este mult mill avantajoasa. Cu cat un copil va repeta

mal mult 0 actJ.vltatC: eu atm el se va simti mai ill siguranta ~i va coopera mai bine, Aceasta este baza lui pentru invatat. Este 0 invatare mecanica. Gandirea, judecata ~i asocierea sunt proce:e Im~ture la .eei foarte mici Invatarea pe de rost ii va ajuta sa-si dezvolte aceste abilitati, pana la atmgerea potentialului maxim.

Activitatile pentru dezvoltarea aptitudinilor des crise in aceasta parte sunt eon~ep;-tte. sa aj~te Imb~natati~ea gandirii, a judecatii si a capacitatii de asociatie, Chela. invatatului la copn este introducerea si dezvo1tarea unor abilitati la momentul potrlVl:. ? la~u.na In pro~esul de invatare si dezvoltare a copilului este cea care creeaza,.ll1 opnna educaton~or, multe probleme de invatare si comportament acasa si la scoala. A~el momc:lt optim este de maxima importanta. Copilul trebuie instruit cu dragoste, blandete ~l consecventa. Aetivitatile reeomandate trebuie efectuate la momentele potrivite de-a Iungul zilei. Un orar prestabilit ar fi un exces de orzanizare si ar putea genera anxietate mamei, copilului sau arnandurora. Felul in car; mama comumca eu p:opri~l copil ;ste foart~ important. Inflexnmea vocii, plina de lauda, eo~secventa ~ara ap~sare, blandetea ~l dragostea vor permite copilului Sa creasca, avand 0 atitudine pozitrva fata de el insusi ~i de mediul inconjurator.

Nota: Autorul si editura care publica nu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provocate de utilizarea gresita a materialelor sau a recomandarilor. in activitatile cu cop~ii, materialele tre~uie alese cu grija pentru a nu perie1ita sanatatea si siguranta copilului; supravegherea dill partea adultului este esentiala,

13

o ani - Saptamana 1

Mi~carea pat1i1or corpului

Observati miscarea capului copilului. Este lipsita de stabilitate? Sustineti-i capul atunci cand nu este Intr-o pozitie inclinata. Faceti asta cu un gule~, 0 patura, :u mana, poala sau bratul cu care i1 leganati, Isi .1nto~r~e ~opilul capul ~l1:tr-o parte. In alta? Daca nu, rasuciti cu blandete caput copilului m timp ce se afla mtr~o pozipe inclinata. Asta 11 ajuta sa devina constient de existenta ambelor fete ale capului. _ .

Observati miscarea mainilor bebelusului. Poate sa stranga eu putere? Uisa!~-l sa va apuce si sa va tina degetul. Nou-nascutul ince~e legatura :'11 o~menll pnn PIPal~ in~Iacatul este un reflex prenatal si se va dlmll1U~ ~e ~ masura ce se. dezvolta coordonarea ochi-mana, Cand va jucati cu el san il rme!l ill brate, pU~le~J-1 palmel~ impreuna. Aceasta 11 ajuta sa realizeze treptat existenta celor doua parti ale corpului

sau, . , . . "....

Observati miscarea bratelor copilului. Indreptati-i bratul stang ~l notati reacpa

nou-nascutului. Indreptati-i apoi bratul drept si nota!i. reactia. ~ . . .

Observati miscarea picioarelor. Indreptati-i piciorul stang ~l notan reacna.

lndreptali-i apoi piciorul drept si not.a!i reacfia:. .., ., • ~ . . .

Observati miscarea label picicrului. Atingeti ~1 !met1 m mana laba p~clorul~l

stang; notati reactia. Atingeti ~i tineti in mana laba piciorului drept; notap reactia copilului, . .

Activitatea acestei saptaman! este conceputa pentru a observa mwcar~a ~~

reactiile copilului dumneavoastra. Atingand part~le. corpul~i ~ot~~nas~utulU1. 11 permiteti sa-si dea seam a de existenta COrpU1Ul sau, pnn lll:en~e~1Ul plpaltul:ll._ . ~ .

Pentru siguranta, infasurati nou-nascutul intr-o patura, m pnma lUI sa~t~,ma de viata. Timp de noua luni, copilul a stat chircit 111 pantecul marnei. Tinandu-l infasurat, dupa nastere, el se va sirnti in siguranta. Este ca un cocon protector al viermelui de matase.

Pe masura ce veti face exercitii cu partile vcorpului copilului, de-a lungul

primelor saptamani, veti r~a1iza ca. el i~i v~ 1ntind: bratele ~~ pici~arele, adapt~du-se . la noul sau mediu. lncet, incet, patunca de siguranta nu va mal fi.atat de necesara ..

Vorbiti copilului, Folositi fraze scurte, care sa reflecte •. p~rsOl:ahtate~ dumneavoastra. Cantati si fredonati in preajma lui. Daca nu va place sa cantap sau sa fredonati folositi 0 cutie muzicala sau un casetofon la care e1 sa auda cantece de leagan d~moale. 'Aceasta Ii stimuleaza nou-nascutului simtul auzului.

14

o ani - Saptamana 2

. Reactla la lumina

Ce reactie are copilul la lumina? La nastere, copilul reactioneaza la lumina, la obiectele stralucitoare sau ill miscare, intorcandu-si capul ca sa urmareasca stimulul. Ochii copilului pot parea a nu fi perfect focalizati. Totusi, acesta nu este un motiv de ingrijorare. Ridicati abajurul de pe 0 lamp a, permitand lurninii sa patrunda pe fereastra. Notati daca nou-nascutul l~i intoarce capul catre lumina. Inchideti obloanele si, in alta

. parte a camerei, aprindeti 0 lumina ori f010s* un blitz

fotografic, Evitati sa luminati direct ochii copilului. Lasati lumina sa bata pe perete. Notati daca bebelusul l~i intoarce capul in directia luminii. Astfel, deprindeti copilul cu existenta celor doua directii, stanga ;;i dreapta, ~i in acelasi timp 11 lnvarati sa reactioneze la stimuli luminosi. Il lnvalati sa-si miste capul dintr-o parte In alta, avand un scop. Veti observa, de asemenea, cum copilul va invata sa recunoasca si sa raspunda la vocea mamei de la 0 varsta frageda.

Repetati activitatile de mai sus din cand in cand, in timpul saptamanii, Fiind consecventi in aplicarea exercitiilor interactive, Yeti preveni ramaneri 'in urma 'in dezvoltare,

Repetati toate activitatile pe care le-am sugerat In Saptfu:n2.na 1. Nou-nascutii invata la aceasta varstit mecanic. De aceea, repetati :,;i iarasi repetati aceleasi activitan. Pe masura ce copilul creste, el va 1m'ara si prin alte mijloace.

Amintiti-va sa-i vorbiti, sa-i cantati, sa-i fredonati, Nou-nascutii au nevoie de acesti stimuli auditivi.

o ani ~ Saptamana 3

Mi$carea unui obiect

Observati raspunsurile dip. ochii copilului, f~i fixeaza ochii pc dumneavoastra? Tine? 0 zomaitoare sau un alt obiect fn dreptul liniei vizuale a copilului. Se uita la ea? Miscati zornaitoarea de la stanga la dreapta, Ochii copilului se misca de la stanga la dreapta ?

Dad ochii copilului nu reactioneaza la zornaitoarea aflata sau nu ill miscare, nu va facep griji, Copiii nu se dezvolta In acelasi ritm in toate

15

domeniile. Totusi, repetati aceasta activitate de multe ori In zilele si saptamanile care urmeaza si observati reactia copilului. Acesta este inceputul antrenamentului miscarii stanga-dreapta a ochilor. Aceasta este 0 activitate necesara premergatoare cititului.

Repetati exercitiile sugerate in prima saptamana. Atingeti-i si miscati-i eapul dintr-o parte In alta cu blfuldele. Atingeti-i ~i miscati-i bratele, Puneti-i amoele palme impreuna. Atingeti-i si miscati-i picioarele. Atingeti-i si miscati-i labele picioarelor. Repetati, de asemenea, exercitiile ochi-lumina din saptamana a doua si amintiti-va sa-i vorbiti, sa-i cantati, sa-i fredonati copilului sau sa asculte muzica linistitoare.

o ani - Saptamana 4

Gimnastica in pat

Taiap dintr-un elastic lat de 6-7 nun 0 bucata mai lunga cu 10-15 em decat patutul copilului. Faceti trei noduri largi, nestranse, la 8-10 em distants unul de altul, inainte sa legati capetele elasticului de fiecare parte a barei de sus a patului. Taiati si strecurati trei bucati scurte de elastic prin nodurile nestranse, Legati usor doua dintre ele ~i pastrati-le pentru a le folosi mai tarziu. Legati bine un mosor colorat (eventual vopsiti cu un creion marker rosu unu1 necolorat) pc eel de-al treilea nod nestrans. Trageti de elastic ~i strangeti noduL Mosorul si celelalte doua obiecte ce vor fi puse ar trebui Sa atarne suficient de jos, pentru ea nou-nascutul so. le poata atinge cand va fi pregatit,

In prima zi incercati sa-i starniti interesul miscand mosorul inainte si inapoi.

Observati ochii copilului. Urmareste el .miscarea mosorului? lncearca el sa-l apuce? Zambeste? Vorbiti copilului in timp ce faceti cu el aceste activitati.

A doua zi atarnati in nodul nestrans de ianga moser un capac de plastic Invelit in folie stralucitoare de aluminiu, din cea folosita 111 bucatarie, Urman pentru capac aceeasi procedura ca pentru moser. Observati reactia copilului. Apoi miscati 'in fa!a si in spate, atat mosorul, cat si capacul. Uitati-va dad nou-nascutul raspunde in vreun rel.

In ziua urmatoare, legati un clopotel mai mare sau 0 zornaitoare in eel de-al treilea nod nestrans. Miscati clopotelul ca sa sune. Observati reactia copilului. Incearca sa atinga obiectul care produce sunete?

Pentru restul saptama.nii si mai tarziu, repetati procedura cu mosorul, capacul si clopotelul. Bebelusul va descoperi in curand ca mosorul si capacul nu fae nici un. zgomot cand sunt miscate, 'in vreme ce clopotelul face. Aceasta activitate poate servi pentru a distra din cand in cand copilul.

Observati copilul ~i, remarcati schimbarile in reactiile ~i mi~~arile lui. Sica 'intins bratele si picioarele? lsi intoarce eu mai multa usurinta capul? Il ridica putin? Urmareste un obiect 'in miscare? Are tendinta sa-~i intoarca micutul capul atunci cand

16

va miscati prin camera? Pare corpul copilului ca se misca in directia luminii sau a sunetului?

Repetati toate activitatile sugerate. Amintiti-va sa incepeti eu partea stanga, atune! candii miscati partile corpului, astfel incat simtul existentei parplor laterale ale corpului sa fie intarit. Continuati, de asemenea, sa miscati intregul corp al copilului eu blandete, de la stanga la dreapta, in momente diferite, pentru a consolida acest sim; Este la fel de important sa repetati exercitiile ochi-lumina si sa 1i vorbiti, sa-i cantati, sa-i fredonati sau sa asculte muzica, pentru a pastra vii simturile copilului.

In timpul primei luni de viata, un copil se adapteaza noului san rnediu. ldeea de bad este acum stimuIarea simtului pipaitului, Activitatile de inceput trateaza relatia pipait-partile corpului. Activitatile eu lumina ~i sunet servesc pentru a initia stimularea ochilor si urechilor,

in anumite rnomente, toate activitatile primei saptamani ar trebui repetate pentru a statornici capacitatea bebelusului de a descoperi intregul corp, portiuni ale eorpului, existenta partilor laterale, ca si sensibilitatea la lumina ~i sunet.

Periodic, ar trebui sa miscati copilul din pozitia pe burta in cea pe spate.

Alternati pozitiile, a~ezand copilul la un cap at sau altul al patutului, leaganului sau carutului, Aceasta va stimula perceptia copilului asupra noului sau mediu.

o ani M Saptamana 5

Oglinda $i pendulul

'11: :r= ;' Folositi 0 oglinda mobila (de preferinta l?r;:::=====i;;=;;;;;;;===~i:[l' incasabila) sau ~ineji copilul destul de aproape de 0 oglinda mare, astfel incat Sa se poata privi el insusi. Zambeste sau gangureste? Daci

da, raspundeti-i printr-un zambet sau gangurit. Vorbiti cu copilul si spuneti-i pe nume, in vrerne ee durnneavoastra ~i copilul va uitati in

oglmda, Se intinde dupa imaginea din oglinda? Cand ii vorbiti copilului, folositi 0 voce expresiva.

Proptiti copilul intr-un seaun de sugar.

Sprijiniti-i capul eu un guler pentru sugari sau 0 paturica rulata, Atarnati un moser, 0 mutra caraghioasa desenata pe 0 farfurie de carton sau oriee alt obiect nepericulos de 0 coarda ori 0 de 0 bucata de elastic lat de 6-7 mm agatate de partea de sus a unei usi, a unui toe de u~a, ventilator de tavan sau orice altceva aflat la inaltime. Obiectul trebuie sa fie 'in vazul copilului,

!mpingep obiectul atarnat, astfel indit sa se balanseze inainte si inapoi ca un penduL Indemnati copilul sa urmareasca miscarea aceasta de du-te vino.

Repetati a parte din activitatile primei saptamani. E posibil sa va fi plietisit de ele, dar copilul are nevoie de multe repetitii pentru dezvoltarea capacitatii de constientizare ~i de asociere.

...

17

. Produceti un sunet cu 0 zomrutoare gala110asa .~au un clopotel. l~i intoarce copilul ~apu, .oehll . sau trupul in direc~a sunetului? epetatt. apoi sunetul in stanga sugarului i ~servaft ~ut;I reacponeaza. Mi§cap-va apol in eapta lUI ~~ producen din nou sunetuL F aceti

aceasta de cateva on A sezati va 'Int"; , '

r a '. ''{ . ....,- ..... m partea

sang, a cO.P~lUIU1, apoi in fafa lui, apoi in dreapta. Usafl copilul sa atinga zomrutoarea .

cl?pote1ul. Tineti zornaitoarea in fata COPiI~:~

• Ajunge sugaruI la ea? Dad I . W .'

sau sa mcerce sa 0 apuce, Tinep clopotel l' f i : ,~c a, asatl-1 sa 0 annga

asa cum atiprocedat eu zomAitoarea D Ua In afa ~OPtlul~1 ~l observan ce se lntampla, stanga ~i producep un sunet cu zornaito sugaru nu se irttinde d!!,pa el, mi~aii-va la capul? oarea sau cu clopoleluJ. I~i intoarce copilul

" Nu uitati sa repetap activitatile sa i1l • .

pentru lllva~area pas eu pas (secvenpallI). pt nanit precedente. Ele sunt necesare

Aceasta acuvnate dezvo/ra:

• consttenuzarea ascultatului:

• coordonarea ochi - mana $~ asociattile tveu baea d. - .

comlul . f' t . ga ((e seama aceasta cdnd

. r: va recunoaste dil'ectia din care vine sunetul). .

Gimnastica din patu] din Saptamana 4 poate fi Iacuta si intr-un tare. Pendulul poate fi atarnat deasupra tarcului sau patutului, Aceste activitati ar trebui sa starneasca interesul eopilului pentru perioade scurte de tirup. Totusi, nu faceti ambele tip uri de activitati deodata. Copilul are nevoie dear de un tip de activitate la un moment dar, pentru a se evita suprasolicitarea sau confuzia.

Aceste acttvitaii dezvolta:

• constientizarea propriei imagini;

• abilitatea primara de a asculta;

• interesul copiluiui de a determina producerea sunetelor privind;

• stimularea vizuala:

• constientizareafaptului ca miscarea poate initia un raspuns.

Reactia fa zgomote

o ani ~ Saptamana 6

Mingea confectionata dintr-un ciorap

Luati un ciorap vechi ~i umpleti-l eu buciiti

?e materiale textile, ziare, carpe sau ciorapi vechi. Innodati-I bine la gura ca sa obtineti a minge ciorap. Legati-l de bara laterala de sus a patutului san tarcului en 0 sfoara sau coaseti 0 brida de "arici" ca sa-I puteti fixa. in timp. ce copilul sta intins pe spate, miscat; "mingea" inaintc si inapoi, de la stanga Ia dreapta, in vazul copilului,

Se uit~ sugarul la minge $1 0 urmareste

..... miscandu-se? Incearca sa 0 atinga sau sa 0

" sau pur si simplu 0 ignora? Daca nu este interesat,

incercati din nou rnai tarziu, Nu abandonati aceasta activitate. Incercati-o in flecare sapta.mSna, pana veti avea succes. Daca sugarul este interesat, sllstineti 'activitatea ell mingea - ciorap, dar nu uitati ca. durata In' care copilul lSi poate concentra atentia este foarte scurta. Fiti rabdatori! Pastrap mingea, va putea fi folosita rom tarziu la alte

activitati.

, De-a lungul saptimanii, consolidati activitatiie pe care le-ati facut mai Remarcati raspunsurile copilului. Este el in stare sa-si ridice user capul 'in timp ce pe burta? Veti constata ca gatul copilului a deven it mai puternic. Bateti user copilul spate ~i vorbiti-i. Amintiti-va, trebuie sa avep 0 voce placuili! Aceasta ;>U1iLlj .. m,CU<l auzul copilului. In timp ce-i vorbiti, rasuciti-i corpul de cateva ori $i observati-i ~i gatul. De-a lungul saptamanilor ce vor urma, luap seama cat de putemic a >l""OM:;'··;-"·'/' copUut

Aceasta activitate :

o ani - Siptimana 7

o ani - Saptamana 8



ini,tiaza coordonarea ochi - mana;

dezvolta constientizarea mingii - ciorap ~'i a miscarii ei: imbunatateste simtul pipditului;

este un stimulent pentru miscarea ochi - mana.







A~ezati copilul eu fata in jos pe 0 plapuma san 0 patun\ intinsa pe podea. Vorbiti copilului sau produce? WI sunet, i~i salta capul, incearca sa intoarca fata spre dumneavoastra sau sa va vada? Daca nu, incerceti din nou, 0 inflexiune placuta ~i variata a vocii stimuleaza auzul sugarului Dacii el d:a semn de raspuns, producer

1

sunetul In directii diferite.lncercati intai la stanga.apoi in fata copilului si in cele din urma, la dreapta. Nu e necesar sa produceti sunete in spatele copiluluipentru ca nu va poate vedea acolo. Remarcati orice reactie a pruncului dunmeav?astra.. _

Intcarceti copilul pe spate si repetati activitatile de mal sus. Este Imp0:tant sa incepeti eu partea stanga si sa va miscati apoi pe dreapta. Constientizarea d~ tnnpunu a existentei stangii si a dreptei ajuta copilul sa invete rum repede aceste notium ..

Intindeti bratul stang al copilului, Ramane intins sau se ghemuieste din nou?

Repetati toate acestea cu bratul drept. Apoi, cu picioarele st~ng si drept. Nu u~ta!~ = alternati stanga si dreapta pentru ea sugarul sa i'nv~te existenta celor dO~la. pam laterale, stanga si dreapta. Aceasta notiune va fi mult mal greu de deprins mal tarziu,

Puneti laolalta cele doua palme ale copilului. Raman impreuna? Sau le desface

~i le unpreuneaza apoi? Departarea ~i apropierea mainilor denote constientizarea lor.

Aeeasta activitate dezvolta:

• constientizarea unei surse producdtoare de sunete;

• reactia parttlor corpului cdnd sunt ele insele miscate;

• constientizarea partilor laterale, stdnga ~'i dreapta;

• constientizarea existentei mdinilor.

o ani - Saptamana 9

comunlcatl cu copilul, intelegandu-I!

T oti sugarii plang, dar le

h Intelege!i plansul? La in~eput, este doar a

.A cale de a comunica. In timp, copilul

~. nuanteaza diferite feluri de plans si ar

. J\, galbe ,I . trebui sa inva!ati sa le distingeti. Sugarul

It violet A Ad" t f SAd

r poate plange can 11 es e oame, au can

i I ro~u Ib t.... 11 doare burta. Ar putea plange cand are

" ,. a as ru ...... 1. d U . 'd

portoca IU scutecul ud ori mur at. neon. can este

suparat ori vrea atentie, Unii sugari plang de plictiseala. Aceste indicii ar trebui sa fie semnalul ca este mornentul sa comunicati eu copilul. E vremea sa fW gata sa faceti activitati eu propriul copil. Nu este necesar sa fie la aceleasi ore zilnic. Veti 'invata de la eel mic cand este momentul optim.

In oriee fel ar plange, raspundeti nevoilor copilului eu dragoste, tandrete ~i 0 voce blanda, afectuoasa. De exemplu, va puteti striga sugarul pe nume, ii puteti vorbi

cu dragoste, 11 puteti alina. .. . _ .

. Culorile stralucitoare le plac copiilor. Faceti rost de hartie colorata rosie, portocalie, galbena, verde, albastra sau violet. Acoperiti trei capace de plasticc~ ni~te nartie de acest fel. Taiati bucatile de hattie pe masura celor trei capace. L1PItl sau capsati hartia pe fata ~i pe spatele capacelor In felul urmator: Pc primul capac, puneti hartie ro~ie pe 0 parte ~i portocalie pc cealalta parte. La eel de-al doi1ea capac, fo10SI!1

20

hartie galbena si verde, iar la eel de-al treilea alb astra si violet. Perforati 0 mica gaura la extremitatile capacelor, Faceti un la] dintr-un elastic de 6-7 rom latime si innodati-l in perforatiile facute. Taiati niste bucati de elastic ca acelea descrise in activitatea din Saptamana 4. Legati bine fiecare din cele trei capa~e in cate 1.l~lUl din. nod~rile nestranse ale elasticelor de pe fiecare parte a pa.tutulUl sau tarcului. Faceti-le sa se balabaneasca astfel mcat copilul sa se poata concentra asupra obiecteior, sa urmareasca miscarea capacelor $i sa inceapa sa distinga culorile.

Atingeti elasticele pentru a face capacele sa se miste user. Notati reactiile copilului, dar permiteti-i sa se joace singur, daca este posibil. Observati daca sugarul se iminde dupa capacele miscatoare, Daca da, le ~i atinge accidental sau rateaza prinderea? in caz ca nu exista nici 0 reactie din partea copilului in fata capacelor, incercati din nou mai tarziu

, Incercati sa repetati exercitiul eu mingea din ciorap si cateva dintre activitatile precedente si continuati Sa 0 incercati pe cea cu capacele colorate. Pare copilul interesat de vreuna dintre aeeste activitati? Notati-va care dintre ele si consolidati-le, iar pe cele la care raspunde cu greutate lasati-le pentru rnai tarziu. Nu uitati sa va notati ceea ce face copilul atunci cand reactioneaza. Va puteti imagina si alte activitati pentru a-i imbogati experienta.

Aceastd activitate :

• . dezvoltd constientizarea obiectelor in miscare:

• este un stimulent pentru a initia reactii in fata obiectelor fn miscare;

• dezvoltd constientizarea culorilor;

• ampltfica dorirua de a pune mana de fa distantd pe obiectele ee se misca.

o ani - Saptiimana 10

Mu~chii in actlune

Activitatile de miscare dezvolta "in plus simtul pipaitului. Puneti copilul cu fata in jos pe 0 plapuma sau 0 patura asezata pe

V podea. Intindeti-i ;t~urel bratul stang si notati reactia copilului. Intindeti-i apoi bratul drept si vedeti care '1i este raspunsul. F aceti dupa

- - aceea acelasi lucru eu picioarele copilului.

Ridica el capul pentru a-si urmari bratele cand i le miscati? Cand Ii miscati picioarele reactioneaza copilul In vreun fel? Repetati aceasta activitate de-a lungul saptamanii ~i remarcati eventualul progreso Daca nu observati niei 0 reactie a copilului, incercati din nou putin mai tarziu,

Atunei cand sugarul da semne de raspuns la miscarea bra!eIo~ sau picioarelor, puneti un animal de plus sau alt obiect nepericulos in fata copilului. Incearca el sa s.e intinda dupa el sau nu arata interes? Nu va a~tepta~i ca sugarul sa-I in~face! Totu~l,

21

abia perceptibil, el ar putea sa incerce aceasta. Continuati sa repetati aceste activitati Cand faceti aceasta, spuneti: "Cueu-ball, il vad pe ... (numele copilului)". Repetati pina cand sugarul1e indeplineste cu succes.· exercitiul de mai multe o;i. Copiii reCUllOSC .~i disting chipur!l~ uma~le,_ l~deoseb: expresiile faciale exagerate, de la varste tnnpurn, ~l soar putea sa mcerce sa raspunda

schimbarilor in expresia fetei, . .'

In vreme ce sugarul priveste in oglinda, incercati sa va ascundeti fata ell foaia

si, treptat, aratati-va chipul deplasand hartia .. Spuneti inca. 0 da~ft: "C~cu-bau, 11 vad pe ... (numele copilului)". Nu uitati sa-i studiap reacf1a: RepetatlexercltlUl acesta, ca ~l celelalte activitati, Acum, copilul invata cum sa joace un ]OC. Priveste, Asculta. Raspunde. In acelasi timp, devine tot rnai constient de numele sau.

Aceasta activitate dezvoltd:

• constientizarea chipului stili;

• motivatia de a privi st asculta;

• int~resul de a comunica cu alta persoand.

Aceste activitdti dezvolta:



o constientizare mat buna a corpului si a unor parti din el;

o constientizare mal profunda a lateralitatii stdnga - dreapta;

o usoara constientizare a capacitatii maimi de a apuca.





o ani - Saptamana 11

Coordonarea ochi - mana

Luati mingea din ciorap folosita In saptamana a sasea sau facet! una noua. 0 minge colorata stralucitor este mai tentanta pentru copil.

intindeti copilul pe spate. Puneti mingca din ciorap pe stomaeul lui.

Rostogoliti-o pe eorpul1ui de-a latul pieptului si In sus. panii la gat. Unuariti-i ochii si mainile. Incearca el sa se intinda dupa mingea - ciorap, sau ochii lui doar Ii urmaresc rniscarea? Fiti rabdatori, copilul va reactiona cand va fi pregatitl

Aceasta activitate ar trebui repetata din cand in cand. in timpul saptamanii, chiar daca sugarul arata un interes scazut sau nu reactioneaza deloc, Vorbiti copilului in tirnpul exercitiilor si remarcati orice reactie. Amintiti-va sa repetati uncle dintre activitatile anterioare. Desi unele dintre activitati s-ar putea sa va plictiseasca, pe copil 11 bucura si el are nevoie de repetitii, El va fi incantat si va castiga incredere in executarea unor activitati simple.

Aceasta activitate dezvolta:

senzatiile tactile care stimuleaza copilul s(i apuce un obiect in miscare; capacitatea de a urmdri un obiect In miscare;

capacuatea de a asculta sunete cdnd ii vorbiti;

baza coordonarii ochi - mana.









o ani - Saptamana 12

Observarea diferitelor chipuri

22

Folositi 0 oglinda de perete . sau 0 oglinda incasabila de mana si aratati-i copilului ,propria fapi. Strigati-I pe nume spull~~i:"I1 vad pe ... (numele copilului)", timp ee el se uita Inca ill oglinda, puneti 0 bucata de hartie pc ea eu care sa-i blocati vederea, Progresiv, deplasati hartia de la stanga la dreapta, astfel ineiit imaginea fetei sa apara lncer, incet in campul vizual al copilului.

Observarea fetei

o ani - Saptamana 13

Desenati sau lipiti pe 0 coala un chip marc, colorat. Fata poate fi caraghioasa si trebuie sa apara doar pc 0 singura parte. Aratati-i copilului chipul confectionat. Rasuciti-l pe partea cealalta, pentru ca sugarul sa poata vedea partea goala, lntoarceti-l dupa aceea inapoi, de la stanga la dreapta, si spuneti:

"Cucu-bau!", pe masura ce fata apare in raza vizuala a copilului.

Acest joe simplu il face pe copil constient de existenta celor doua par~i, fala ~i spate, ale obiecteior. In plus, cchii copilului urmaresc miscarea fetei fiind astfel antrenati prin imagini de la stanga

. , ,

la dreapta. . . . ,. . _

Aceasta activitate poate fi extinsa prin folosirea propriilor maIm,. pen:.ru a v~

ascunde fata si a va juca "Cueu-bau" eu copilul. Cel mic v-ar putea surprinde rntr-o ZI

~i si-ar putea ascunde fata pentru a se juca eu dumneavoastra, . , .

Repetati aceasta activitate, ca ~i pe cele pre~e?ente, mal ~es pe ce1e_ll Cale copilul nu a raspuns eu draga ill~m~ pana ~cum. Repetitia :ste fo~~a importanta pent~ inva!area secventiala, pentru castigarea increderii ~1 pentru stapamrea notiunilor de

Aceasta activitate duce fa:

• 0 constientizare crescutd a feiei;

• descoperirea conceptelor .,,fata ,. ~'i .. spate ";

• motivatta timpurie de a observa cu un anumit scop.

23

. Puneti copilul cu fata "in jos pe u? pre~ moale sau pe un covor si lasati-l sa-si

intinda bratele si picioarele, sa se agite. Insirati cateva mosoare mari pe un elastic de 6·7 nun latime ~i innodati-l bine la eapete, lasand un joe suficient intre mosoare pentru a se putea roti. Rotiti-le in fata copilului, incurajandu-l sa le urmareasca. Va urmareste? Sovaie el user sa apuce mosoarele? Asigurati-va eft Ie are "in campul sall vizual si la 0 distanta la care le poate ajunge. Daca incearca sa se intinda ca sa le

roteasca, indepartati putin mosoarele de el, incurajandu-l sa se miste in fata. Trebuie sa

s:imulati co~ilul !ndeajuns, incat sa fie ispitit sa-si "intinda bratele, picioarele, torsulsi Coordonarea sa se miste catre mamte,

Trageti de cele doua capete ale elasticului intinzandu-l, departand usor

mosoarele. Loviti user mosoarele unul de altul ca. sa produca un sunet in ropot. Faceti aceasta de mai multe ori pentru a starni interesul copilului $1 a-I indemna sa incerce sa apuce mosoarele. Repetati aceasta procedura si lasati-l pe copil sa observe mosoarele si sa le urrnareasca independent.

Este capul copilului ridicat intr-un mod sovaitor, pe masura ce bratele ~i mainile se intind si incearca sa apuce mosoarele? Este putin probabil ca la accasta varsta copilul Sa aiba succes in a apuca mosoarele, dar ideea este de a-l motiva sa incerce Sa 0 faca.

Repetati aceste act1vitati adesea. Ele sunt primii pasi catre tarat. Aceastd activitate dezvolta:

Luati un borcanel

cilindric de plastic, de exemplu de la condimente sau altul de aceeasi marime, Puneti copilul pe spate. Rostogoliti borca-nelul pe pieptul copilului si in jos pe abdomen, apoi inapoi pe piept pentru a avea 0 senzatie tactila. Repetati daca sugarul dii semne de raspuns, A$e~ati copilul pe stomac, Puneti borcanul de plastic pe 0 parte si rostogoliti-l catre copil. lndemnati-l sa vii urmareasca in timp ce faceti asta.Lasati-l sa-si intinda in voie bratele si mainile. Va urmareste el rostogolind borcanul? Incearca sa-l apuce? Se agita user In incercarea de a apuca borcanul? Pentru 0 stimulare suplimentara, un clopotel zornaitor ar putea fi plasat ill interior inainte de a pomi rostogolirea borcanasului catre copil. Lasati-I Sa atinga si Sa exploreze recipientul eel

mic. Dati de-a dura borcanasuldin nou catre bebelus si vorbiti-i in timp ce faceti asta.

La varsta aceasta, copilul ar putea prefera sa fie sprijinit in pozitia sezut cand

Bateti din palme pentru a produce un sunet.. micul container este rostogo1it. Totusi 0 mai mare libertate de miscare ~i imboldul de a Copilul asculta? Bateti din palme din nou si observap se misca inainte si eel de a apuca sunt favorizate daca sugarul sta intins pe stomac. reactia lui. Luati mainile sugarului si aratati-i cum sa Notati-va reactia copilului pe masura ce dati de-a dura borcanasul catre el. bata din palme. Mariti efectul sunetului spunand "plici" Scoate el sunete, incearca el sa apuce obiectul sau dear priveste? Daca sugarul daar se

de fiecare data cand bateti din palme. uita, inseamna ca el participa, si coordonarea privirii are loco

Luati dCLi':i:.·,~o2;·e ~i bateti-le unul de altul ca Este important sa repetati uncle dintre activitatile anterioare, mai ell seama pe

cele care au produs un raspuns anterior nesemnificativ.

o ani - Saptamana 14

Pozitia stomacului ~i miscarile libere



muschii corpului prin incercarea de a apuca; motivatia de a se misca inainte,



o ani -Saptamana ,15

Ascuttarea sunetelor

24

sa faca un zgomot. Copilul asculta? Bateti-le din nou si vedeti reactia copilului. Continuati acest exercitiu pana cand el incepe sa urmareasca.

Luati doua capace de borcan §i bateti-Ie unul. de altul ca sa produca zgomot.

Copilul asculta? Continuati Sa faceti aceasta pana cand arata un sernn de interes.

Loviti doua linguri sau altceva nepericulos ca sa ob~ne~i un sunet. Continuali lovituril~ in ritmul 1-2, 1-2. Vorbiti-i copilului si incercati sa-l indemnati sa asculte,

In alte momente ale saptamanii, incercati sa batep alte obiecte unul de altul in ritmul 1- 2, 1-2. De asemenea, bateti din p alme in acest ritm, cand tineti in brate copilul sau va jucati cu el.

Accasta activitate dezvolta:



constientizarea sunetelor diferite; constientizarea sursei ce produce sunetele; capacitatea de a ascuita;

descoperirea ritmului 1-2.



..



o ani ~ Saptamana 16 ochi - mana

25

Aceasta activitate dezvolta:

Repetati recitarile poeziilor pentru copii ori de cite o~i este P?sibiL Copilul \'~

lnva!a sa asculte.: Cand va incepe sa vorbeasca, el va recrta parp. din poeziile iUI

• favorite in mod spontan. Aceastdactivitate duce la:

• fmhogarirea limbajului;

• dezvoltarea capacitatii de a asculta;

• dezvoltarea interesului de a rep eta;

• dezvoltarea interesului pentru ritm.



constientizarea obiectelor ce se rostogolesc; aptitudinea de a urmari un obiect in miscare;





baza lndemdndrii In incercarea de a apuca: capacitatea de a asculta cand i se vorbeste, ceea ce ajut« fa dsezvoltare vocabularului.· ...



o ani - Saptamana 17

Asculta ~i executa!

o ani - Saptamana 19

Jndepartati capacele unei conserve d. Reu§iind sa apuce "Ness" si inlocuiti-le cu cap ace de plastic, care si

se potriveasca strans pe fiecare capat. Puneti cutu u{) p Sprijiniti copilul in pozitia sezut,

in picioare in fata copilului. Sugarul ar trebui Si.. . :j G _ pe podea. In~irati pe un rand un mosor, 0

stea In sezut, fiind sprijinit, - 6 minge ~i 0 zornaitoare sau trei obiecte

Cu ajutorul mainii, baten darabana I[ ,:; sirnilare. Soar putea sa fie necesar sa

capacul de plastic in ritmul 1-2,1-2. Vorbiti: . ~ punetiacestelucruripeomasulajoasaori

copilului ~i indemnati-l sa asculte in timp ce bate! . U pe un taburet, astfel incit sa-i tie la

si rostiti ,,1-2, 1-2". .. indernana sugarului.

· Este atent copilul? . Repetati batutu Deplasati intai obiectul din stanga ca sa vedeti daca va incerca sa-l apuce ori

darabanei de cateva ori $1 incurajaji-l si"qi foloseasca mana ca sa bata si el pentru ~ ... s·a-l traga spre el cu mana. Miscati apoi urmatorul obiect mai aproape de copil si produce un sunet.Nu va asteptti sa fie In stare sa inventeze un ritrn. Totusi, daca vef urrnariti raspunsul acestuia, Deplasati si eel de-al treilea lucru mai aproape de el si din rep eta aceasta activitate destul de des. copilul va fi in stare sa nascoceasca un ritn nou vedeti ce reactie are sugarul.iAjunge la el sau prefera pe vreunul dintre celelalte

cand va 11 mai mare. . doua? Repetati aceasta activitate si indemnati copilul sa pipaie fiecare din Iucruri. Soar

Aceasta activitate dezvolta: putea sa fie necesar sa-i dati 0 mana de ajutor cand il indemnati sa atinga si sa apuce fiecare obiect.

wocuiti obiectele eli altele si repetati aceasta activitate, Nu uitati sa lucrati de la stanga la dreapta atunci cand miscati obiectele mai aproape de copil. Aceasta Ii va da simtul inaintarii de la stanga la dreapta, ceea ce este 0 conditie obligatorie pentru scris si citit,

... Continuati sa repetati unele dintre activitatile precedente, mai ales pe cele . asociate ell miscarea partilor corpului. Amintiti-va sa miscati intai piciorul sau mana din partea stanga a corpului, pentru a pune bazele simtului de lateralitate stangadreapta, Ca 0 prelungire a acestui concept, rostogoliti cu grija corpul copilului de la Cumparati ori imprumutati 0 carte eli poezj stanga la dreapta de mai multe ori,

pentru copii. Alegeti cateva dintre favoritele Aceasta activitate :

dumneavoastra ~i cititi-i, recitati-i ori calltati-f • dezvoltd coordonarea ochi _ mana;

copilului, astfel incat s~ va auda. Repetati fiec~rt • dezvoltd abilitatea de a stabili un contact vizual ell un obiect fix ori in

poezie de mai multe ori. Cuvintele Tara sens din,'

poeziile acestea atragatoare il vor amuza, eand'lf va auzi.Aratati copilului ilustratiile ce corespund

poeziilor. 0 scurta privire aruncata asupre; imaginilor ii va servi sa inceapa asocierea imagine-cuvsnt. Rimele ~i rirmul sum folositoare pentru dezvoltarea simtului auzului. ..

26



constientizarea sunetelor; constientizarea ritmului; abilitatea de a asculta: simtul pipditului.







o ani - Saptamana 18

Poezii pentru copii



miscare;

dezvolta constientizarea conceptelor "stanga ,. si )' dreapta"; imbundtateste simtul pipaitulut .



27

(S) Cum iti merge azi, domnule? (D) Foarte bine, multumesc,

(S) Ascunde-te,

(D) Ascunde-te.

.. . , Repetati cantecul pentru fiecare deget, substituind cuvantul "degetu! mare" eu

, T.me!~ ~optlul m ~~ale. \cel corespunzator degetului ales. De exemplu: "Unde este aratatorul?", "Dnde este mde~a~l-l s~ v~. u~reas~a I~ bmimijlociul?". "Unde este inelarul?". "Unde este degetul mic?", Repetati aceasta de mai ce v~ ad~lc~tl I?runlle ~n~ l~ga~~I~multe ori. Apoi, puneti-va mainile la spate si cantaticuvintele, in timp ce va rniscati ~epartap-va ~l ~propIa~l-:va ~a1mldegeteJe corespunzatoare cuvintelor, Aceasta aetivitate va servi pentru a starni dl~ nou. R~et~tJ. asta. de m~l .multinteresul copilului si in acelasi timp pentru a-i 'irnbogati cunostintele.

on, astfel meat copilul . sa-si de Aceasta activitate dezvolta:

seama de ceea ce faceti. Continual • capacitatea de a asculta;

• simtul observatiei:

aceasta in timp ce spuneti: .Brutarule, bate aluatul, placinta prepara Acuma, degraba, nu pan' deseara Invarte-l, framanta-], fa-i semn eu ce-ji vine Si pune-l in cuptor pentru copil si pentru mine."

Faceti asta de mai multe ori si remarcati ce face copilul. Pare el interesat Incearea sa bam din palme ea sa joace eu dumneavoastra joeul? Daca nu, indemna' copilul sa imite joaea mainilor. Daca veti inlocui cuvantul "copil" si veti folosi chia numele sau in poezioara, s-ar putea ca el sa va asculte cu mai multa atentie.

S-ar putea sii aveti nevoie sa-i tineti user incheieturile mainilor si sa-l ajutaf Prin exercitii, copilul va ajunge sa joaee jocul de la sine.Perceptia degetelor de la picioare . Amintiti-va ca sugarnl are nevoie de multe repetitii care Ii fac placere.

Aceastd activitate :

o ani - Saptamana 20

o mai buna perceptie a mainii



constientizarea asocierii miscdrti degetului cu anumite cuvinte ale cdntecului;



constientizarea individualnatii degetelor:

dezvolta constientizarea conceptelor ; stdnga' si ,. dreapta ".

Atingeti laba dreapta desculta a piciorului, Vorbiti-i cu 0 voce care sa-i mentina interesul. Chiar daca veti f~ee exercitii la piciornl~drept, miscarea trebuie sii fie de la stanga la dreapta. Incepeti cu degetul mare si continuati eu degetul mic, spunand rima urmatoare:

Porculetul asta mic s-a dus la piata (atingeti degetul mare).

Porculetul asta rnic a ramas acasa, (atingeti urmatorul deget),

Porculetul asta mic a mancat 0 fripturica (atingeti al treilea deget).

Tineti mana stanga a copilului si atingeti-i degetul mare. Spuneti: .Acesta est Iar porculetul asta mic n-a avut parte

degetul mare". Atingeti degetul aratator si spuneti : .Acesta este aratatorul". Atingef (atingeti al patrulea deget),

degetul mijlociu si spuneti : .Acesta este mijlociul", Atingeti degetul inelar si spunep.' Porculetul asta mic a plans: "Guit, guit, guif'tot

.Acesta este inelarul". Atingeti degetul mie si spuneti: .Acesta este degetul mic", -. drumul spre casa

Folositi amandoua mainile pentru a duee 0 pretinsa conversatie intre degetes (atingeti degetul rnic). ~

de la mru:.,a stanga si cele de la mana dreapta, 'in timp ce spuneti ori cantati cantecul di Spuneti poezia aceasta de mai multe on si repetap-o adesea ulterior. In

mai jos. Incepeti cantecul degetelor eu de in pozitia stransa in pumn. Fiecare degeicurand, copilul va incepe sa se joace cu mainile, picioarele, cu degetele de la maini si trebuie sii apara si sa dispara In concordanra cu cuvintele. (S) reprezinta degetele de lipieioare. Senzatia tactila a atingerii fiecarei parti a corpului va ajuta copiluJ sa mana stanga, iar (D) pe cele de la dreapta. Cuvintele sunt:asocieze miscarea corpului eu partile corpului, El va fi incantat sa urmareasca

Unde-i degetul mare? Unde-i degetul mare? 'mi~carea diferitelor parti ale corpului si va realiza in curand di poate fi in stare sa

(S) lata-mao (D) Iam-ma·jnceapii sa controleze miscarea lor.





aduce 0 oonstientizare mai mare a existentei mainilor; dezvoltii capacitatea de a asculta;

mdreste constienttzarea ritmului si a rimei: dezvolta stmtul observatiei.







o ani - Saptamana 21

)

Perceptia degetelor de la mana

28

o ani - Saptamana 22

29

o constientizare mai mare a degetelor de la picioare st a altor pdrll ali

corpului; . Scapatul din mana ~i caderea obiectelor

simtul auzului; .

simtul pipaitului.

Faceti rost de un obiect precum 0 Iingura ori un cleste de rufe. Arata1i.:l copilului si da!i+l sa-l tina ~i sa-l pipaie. Puneti sugarul 'in pozitia sezut pe podea, Tineti obiectul putin mai sus decat nivelul ochilor lui ~i indemnati-l sa urmareasca cum dati drumul obiectului,

Se intinde copilul dupa obiect? Aratati-i-I din nou.

Pronuntati-i numele. Ridicati obiectul ~i Iasati-l sa cada. Pronuntati cuvantul .jos" atunci cand obiectul este 111 cadere. Repetati aceasta de mai multe ori, accentuind cuvantul .jos". .

Dati obiectul copilului. Incearca el sa-l lase sa cada on sa-l arunce? Dati-i-l apoi ea sao] aruncc din nou, ~i asta de mai ". multe ori, pana cand l§i pierde interesuL

Ajutati copilul sa stea in sezut pe podea. Folosiri 0 bucata de panglica colorau Alegeti alte obiecte pe care copilul sa le pipaie, sa le .tina, 7a_1c las~ .sa ca~a ~i

sau 0 bucata ingusta din material textil, cam de 30 em lungime. (Copilul nu trebui sa le urmareasca in timp ce cad. De fiecare data cand un obiect pica, rostip cuvantuJ lasat singur sa se joace cu panglica ori materialul). Miscati serpuit panglica sau pam, .jos", pentru a sublinia notiunea.

~l incercati sa starniti interesul copilului sa le atinga. Strigati-l pe nume si continuati Sf Aceasta activitate dezvoltd:

agitati panglica! Priviti copilull Ignora panglica sau incearca sa 0 atinga si 5-0 tragi, • coordonarea ochi - mana:

spre el, in incercarea de a 0 ridica cu degetul mare ~i eu eel aratator?i • constientizarea conceptului ,Jos ";

Puneti copilului sa atinga si sa tina pangliea. Retrageti-o user si asezati-o pi • simtul pipaitului;

jos in fata lui. Ademeniti-l Sa se intinda dupa ea. Daca nu da nici un raspuns, flutura{ . • dorinta de a deveni independent;

panglica din nou si IndemnatH sa 0 atinga ~i sa incerce sa 0 apuce., • capaciuuea de a osculta diferitele sunete pe care le jac obiectele dlnd

Cu alta ocazie, folositi 0 panglica rnai lunga, 0 ca.rpa ori 0 sfoara si legati u~c; d

un mic obiect la un capat, Aratati copilului obiectul legat si permiteti-i sa-l tina ~i siE, ca .

simta, Puneti copilul pe burta. Plasati obiectul Iegat in fata acestuia, In raza lui dr.,

ajungere. Trageti ince~ panglica de h1nga el. lndemnati copilul sa urmareasca cum sft

indeparteaza obiectul. Incearca sugarul sa se miste in fata pentru a apuca obiectul legli.'

de panglica? Puneti mana copiiului pe obiect si trageti user de panglica. Faceti as~( Ascultarea sunetelor

Pana cand sugarul realizeaza despre ee este vorba si devine motivat sa se intinda dupl.t\

. Luati 0 conserva de cafea ca aceea

obiectul aflat in miscare. Dad el nu arata nici un interes, incercati experirnentul dlri.i '

, folosita in Saptamana 17. Bateti eu 0

nou alta data. Aceasta aetivitate este galldita sa stimuleze copilul ca sa doreasca sa s~.\.; =u

" lingura de lemn sau eli un bat ill capacul de

miste inainte. Contactul eorpului eu podeaua si lupta de a se misca catre un obiect illi

trebui sa serveasca pentru a genera interesul de a se tar! intr-o maniera rudimentara. h,' ..• ·. plastic de deasupra cutiei, Faceti aceasta actlvitate In ritmul l-Zc l-Z.

cele din urma, copilul va descoperi ea se poate misca inainte si va pune mana p!.:....... '

_ Indemnati copilul sa foloseasca

obiecte eu un efort foarte mic. [i - - - ' . 1

Aceasta activitate dezvoltd: 1';" lingura de lemn sau batul si sa imite ntmu :.;c dumneavoastra. Soar putea sa fie necesar sa-l ajutati sa tina lingura sau barul ca sa bata

i.\'m capacul de plastic a1 cutiei de cafea. Numarati ritmul 1·2 .can~ ~ateti· Continu~ti ,sa . faceri aceasta 123.na cand copilul isi ,rierde interesu~. ~epet~fl actrvitatea ~1 ~al tarziu, ~:.cu alte ocazii. In cele din urma, copilul va fi capabil sa bata darabana pe cutie de unul ~1;sit1gur, dar nu neaparat In ritmulpe care i l-ati aratat.

~:.> Alta data, In timpul saptarnanii, adunati 0 cutie de pantofi, 0 sacosa umpluta

Ac~wsta activttate dezvoltd:







o ani - Saptamana 23

Mi$carea pentru a apuca



coordonarea ochi - mana:

contactul visual ~i controlul asupra unui obiectin mtscare; inieresul de a atinge ~'i de a se misca inalnte;

simtul pipaitului.







30

o ani - Saptamana 24

o ani - Saptamana 2S

31

eu hattie, 0 revista, 0 bucata de lemn si alte obiecte similare si dati-le copilului sa bata toba pe ele si sa auda diferite sunete. Asezati obiectele in rand si indemnati-I sa le cerceteze pe fiecare. Apoi lasati-l sa bata toba cu mana pe fiecare dintre' ele. Cu ajuto_rul dumneavoastra, copilul poate tine lingura de lemn sau batul si poate bate in dlfen:e ob~ecte. Su_ne~~le _ac~stea diferite 11 vor interesa si il vor amuza a perioada scurta de tl1Tl~. Ami~~p-va ca sugarul se poate concentra doar putinii vreme. Totusi in

tllnpu.l acestui exercipu, el va inva!a sa pipaie, Sa tina, sa miste diferite obiecte ~i' sa •. scoata sunete cu acestea. Daca va fi repetata suficient de des combinatia ritmica

copiiul va invata ill curand sa bata darabana In acest fel. .'

Aeeasta activitate dezvotta:



constientizarea diferitelor combinatii .' ritmice;

perceptia tactila a vibratitlor produse cdnd se bat diferitele obieete; coordonarea ochi - mana;

constientizarea diferitelor sunete;

explorarea libera.









o ani - Saptamana 26

{.Aruncarea cu mingea confectionata dintr-un ciorap

Recurgeti la mingea confectionata dintr-un dorap folosita in activitatea din

~i Saptamana 6 sau faceti una

nona. Lasati copilul sa '0 tina si sa 0 pipaie. Luati incetisor i . . mingea din mana copilului ;§l a.:unc.ap-~ la ~ di~tan¢ ~ca. Asigurati-va cii faceti aceasta 'in campul vizual al .copilului. RidlC~P ~mgea ~l aruncati-o din nou. Apoi dati-i-o copilului si mdenmati~l ?sa 0 a~nce. AJutall-~ ~a incerce sa tinteasca si sa arunce mingea, Laudati-l pentru ,Jiecare mcercare reusrta pe care 0 face. Aceasta il va motiva ~i va dori sa continue. Repetati din cand in cand aceasta activitate.

i. ~lta data, ~n timpul sap~inii, stati pe podea In fata eopiluluj si aruncati usor .mingea catre el. Ajunge la el ~1 a apuca, sau dear a lasa sa cada? Indemnati-l sa ia "' min~ea ~i s~ o. a~ncel~ ~m:meavoastra. Soar putea ca eI sa vrea sa pastreze mingea, " dar mcercap sa:l incurajap sa 0 arunee sau sa v-o dea. Laudati-l pentru orice incercare

pe care a fac~. Incercati sa evitati sa spuneti: "Nu, nu, uita-te la mama!". Puteti spune: .Eu arunc mmgea asa. Tu_poti sa mi-o dai tot asa?" Apoi dati mingeacopilului. S-ar ,put~~ ea et, ?oar sa. se .Ul:e ~a ea. sau s-o 'puna jos. Daca se intampla asa, opriti acnvitatea ~l mcercap mal tarzru. Prin exercitru, copilul va invapa sa se eontroleze si va ',' fl in stare sa arunce mingea. Totusi, indemanarea de a tinti cu precizie va veni mai tarziu, A_ceastil. aetivitate a fast gandita mai cu seama 'pentru ca sugarului sa i se dezvolte l?teresul d~ ~ arunca .un obiect ca un scop in sine, La varsta aceasta, copiilor Ie place Sa arunee si sa lase obiectele sa cada rara un motiv anume. '

32

Aceasta activitate dezvolta:

• constiinta de a arunca un obiect ca un scop In sine;

• controlul vizual al concentrarti asupra unui obiect in miscare;

• simtul pipattului:

• 0 coordonare mai buna oehi - mana.

o ani ~ Saptamana 27

Aruncarea in sus a mingii ~i urmarlrea ei

Luati din nou mingea confectionata dintr-un ciorap si aruncati-o in sus cu amandoua mainile in campul vizual al copilului, In tot acest timp vorbiti-i. Indemnati-l sa priveasca in sus ~i sa urmareasca mingea cand este In urcare. Accentuati cuvantul "sus" cand spuneti: "Unnare$te mingea mergand in sus!". Aceasta activitate ar trebui repetata precum cea din Saptiimana 24, cand era subliniata notiunea ".ios;'. Copilul trebuie motivat sa se uite III sus si sa urmareasca mingea cazand, Schimbati intonatia vocii de fieeare data cand mingea urea si spuneti "sus". De asemenea, atunei cand mingea cade, folosip 0 alta intonatie pentru cuvantul "jas".

Dati mingea copilului si indemnati-l sa-si

foloseasca ambele maini ca sa arunce mingea in sus. Strigap-l pe nume si laudati-l pentru orice incercare pozitiva pe care '0 face. Ajutati-l daca este necesar ';;1 evitati remarci negative de felul:

"Nu, nu, nu face in felul asta". Prin exercitiu, copilului Ii va placea sa arunce mingea, in timp ce dumneavoastra rostiti "sus" sau .jos". Nu uitati sa-l laudati pentru efortul lui.

Aceasta activitate ar trebui repetata, ca si multe dintre activitatile anterioare.

Daca faceti un exercitiu doar 0 data, aceasta nu va duce nici la 'insusirea unor aptitudini, nici la consolidarea unor notiuni de baza. Repetitia este foarte importanta, Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea odd - mana;

• intelegerea notiunilor de ,. sus" ~'i ,,1'oS ";

• contactul vizual cu un obiect in miscare;

• increderea in sine, prin intermediul laudelor !J'j al incurajarilor.



33

o ani - Saptamana 28

Perceptia picioarelor

lntindep copilul pe spate si ridicati-i piciorul, astfel incat sa-si poata apnea cu mana lab a piciorului, Duceti-i inapoi piciorul stang ~i ridicati-i piciorul drept, astfel incat sa-si poata apuea laba piciorului, Aceasta activitate va fi mult mai interesanta daca yeti lcga care un clopotel de pantofiorul sau de ciorapul cu care este incaltat copilul. Faceti asta de mai multe ori si vorbiti-i copilului, In timp ce-i miscati picioarele. Sunetul clopoteilor il va ajuta pe copil sa fie mai interesat de exercitiu. Lasati-l sa se joace cu picioarele si cu clopoteii. Apoi, intindeti-i eu grijapicioarele, Repeta copilul activitatea de unul singur? Ce picior incearca sa rniste primul? Repetati aeeste exercipi din cand In cand si incercati sa notati cepicior i~i misca primul. lsi misca primul acelasi picior de fiecare data? Daca da, soar putea sa insemne indiciul unei preferinte timpurii. Totusi, este preferabiI sa continuati sa miscati Intai pieiorul stang cand ' incepeti exercijiul, Sugeram aceasta pentru a-i dezvolta conceptul de "stanga" ~i .dreapta" prin simtul pipaitului. Acesti clopotei, daca sunt folositi, imbunata.tesc constientizarea stangii si a dreptei prin intermediul sunetelor.

Scoateti pantofii copilului si ciorapii si indemnati-l sa se joace eu picioarele ~i eu degetele de la pieioare. Poezia sugerata in Siiptfunfula 22 ("Micu} purcelus") poate fi folosita pentru a motiva copilul sa-si exploreze picioarele si degetele. Cop iii trebuie sa fie avizati de existents diferitelor parti ale trupului lor !?1 este necesar sa fie stimulati sa le exploreze prin intermediul simtului pipaitului.

Aceasta activitate dezvolta:

• 0 constienttzare mai bund a conceptelor "stanga" si "dreapta";

• 0 constientizare mat bund C/ existeruei label piciorului ii a degetelor de fa

picioare;

• explorarea libera;

• coordonarea apucatului;

• imhunatdttrea simtului pipditulut.

34

o ani - Saptamana 29

Stivuirea obiectelor ~i prabusirea lor

F 010si1i oricare trei 0 biecte, pre cum niste cap ace man de la recipientele pentru detergenti, mosoare ori gheme de lana. Stivuiti cele trei lucruri si daramap-le, in vreme ce copilul priveste, Repetati exercitiul de cateva ori. Daca vrea sa va ajute, indemnati-l sa 0 faca, Apoi, impreuna, daramap stiva. Rostiti euvfu;tul .jos" atunci cand obiectele cad. Indemnati copilul sa stivuiasca lucrurile rara ajutorul dumneavoastra, Totusi, daca da semne ca ar avea nevoie de sprijin, acordati-i-l. Nu uitati sa-l laudati pentru orice raspuns pozitiv pe care vi l-ar putea da. Continua? sa-l lasap sa stivuiasca cele trei obiecte !?i sa le darame. De fieeare data cand obiectele cad, punctati cu 0 voce potrivita cuvantul

"jOS".

In timpul saptaJ,tlwii, gasiti alte obiecte pentru a le stivui ori folositi-Ie tot pe acestea. Evitati sa folositi obiecte pe care copilul le-ar putea inghiti. Trei lucruri sunt suficiente la un anumit moment. La varsta aceasta, folosirea prea rnultor obiecte pentru a fi stivuite poate crea 0 stimulare excesiva.

Alta data, taia}i cateva patrate sau dreptunghiuri dintr-un carton san dintr-un alt ambalaj destul de mare pentru a putea incapea capacele de detergent. Adaugati alte capace, mosoare sau gheme de lana si folosiji-le pentru a echilibra ori a stabiliza 0 stiva mai mare.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi-mdnd;

• interesul de a imita ori urma tndicatii;

• 0 iruelegere mat buna a conceptului "jos";

• lmbundtdttrea simtului pipattuud.

o ani - Saptamana 30

Fo~net de hartie

Luati once fel de hartie ce a fast illata in patrate de 30 x 30 em'. Puteti folosi si ziare, dar eemeala poate lasa urme. Luati unul dintre patratele de hartie ~l arata!i -i-)

-6-

35

copilului. Strangeti-I in mana si faceti cat de mult zgomot se poate. Luati alt patrat de hartie si mototoliti-l langa urechea copilului, astfel incat el sa auda mai bine fosnetul specific al mototolitului hartiei, Dati copilului 0 bucata de hartie si indemnati-l sa 0 stranga in mana. Daca este necesar, mototoliti si dumneavoastra simultan un patrat de hartie ca sa fiti siguri ca sugarul pricepe ceea ce vreti sa faca el. Repetati aceasta activitate atat timp cat copilul ramane interesat, Daca nu arata niei un interes, lncerca!i mai tirziu.

Dad. sugarul s-a ararat cooperant, lncurajati-l sa va ajute sa aruncati ghemotoacele de hartie la cos. Crean astfel, imprcuna cu copilul, un joe altemativ, de aruncare la cos. Laudati-l pentru orice incercare pozitiva pe care 0 face.

Alta data, alegeti a jucarie mare si aratati-o copilului. Puneti-o in interiorul

unei cutii care a fost umpluta cu hartie mototolita. Inchideti cutia ~i indemnati copilul . sa 0 deschida si sa gaseasca jucaria ascunsa acolo, Fosnetul produs de hartia facuta ,ghemotoc Ii va strarni interesuL Totusi, soar putea ca la inceput sa aiba nevoie de ..•. ajutor ca sa gaseasca jucaria din cutie. Repetati aceasta activitate si lasati copilul sa .. ' incerce de unul singur sa gaseasca jucaria ascunsa, Laudati-l pentru orice raspuns ~pozitiv. Aceasta il va ajuta sa-si mareasca increderea si sa-si creeze 0 imagine buna despre sine insusi. Pentru a-i mari interesul, puteti schimba obiectul care trebuie

ascuns In cutie,

Aceasta activitate dezvoltd:

• muschii mici at mdinii;

• capacitatea de a asculta;

• curajul copilului de a imita sau de a tncerca un lucru de unul singur;

• constientizarea conceptului "inauntru ".

o ani - Sapt~mana 31

?Scutura, asculta ~i gase~te!

Folositi un recipient precum 0 cutie de pantofi sau de cafea, ori alta conserva de tipul celor cu capac. Puneti 0 jucarie mica, 0 zornaitoare sau 0 bucata de lemn :in interiorul cutiei si puneti-i capacu!. Scuturati cutia ca sa fad un 'zgomot. Intreba!i copilul ce este inauntru, Accentuati cuvantul "inauntru". Deschidep cutia ~i lasati copilu! sa se uite inauntru. Scoateti obiectul dinauntru si lasati copilul sa-l pipaie si sa se

~ uite la el. Numiti obiectul si spuneti-i sugarului sa-l -.-. puna la loc in cutie. Acoperiti-o cu capacul ~i scuturati-o. intrebati-l din nou ce este inauntru si lasati-l sa studieze, sa scoata capacul si sa recupereze obiectul din 'cutie. Repetati acti~itatea ca.tii vrerne exista interes pentru ea.

Alta data, schimbati obiectul care trebuie pus inauntru, Aceasta va spori interesul copilului si-l va ajuta sa invete numele diferitelor lucruri alese pentru a fi ascunse in cutie. El va descoperi ~i ca obiecte diferite produc zgomote diferite cand sunt scuturate In recipient.

36

----",.

I'.

f}

_.

LAPTE PRAF

Aceastaacttvitate dezvoltd:

• capacitatea de a asculta;

• intelegerea conceptului "fnauntru";

• coordonarea ochi-mfina;

• capacitatea de a face asocieri.

o ani ~ Saptamana 32

Urmare~te mingea

Aratati copilului 0 minge mica ~i lasati-l sa 0 pna si sa 0 pipaie. Apoi puneti-o intr-o g~an~a cu, fermo~r ~! inchideti-o bine.: Cu degetul, impingeti mingea ill mtenoru~ gentii. ' Spuneti-i copilului ca rningea este inauntru ~l accentuati cuvantul "inauntru"

Lasati copilul sa simta mingea si sa 0 miste.

Indenmati-I s'a 0 urmareasca In timp ce se misca in gean~:

Aratati copilului cum puteti oprimingea cu mapa, cum.11 puteti da drumul si cum 0 puteti ~l!~Ca dll~ nou. Ind~mnap-~ sa a rniste de unul singur. pnn sacosa. A~e~sta, no~a

. ill 11 va arnuza 0 perioada scurta de timp. TOtLl~!, ar trebui repetata diu cand in

expenen, , _ '1 I' ~,. . e tplora

cando A1te obiecte pot fi puse cate unul 111 geanta. Copi u va putea impinge ~1 x

miscarea fiecarui lucru care este plasat acolo inauntru.

Aceasta activitate dezvolta:

• simtul pipditului;

• coordonarea ochi-mdna; .• explorarea libera:

• capacitatea de a urmdri 0 .tinta in miscare.

o ani ~ Saptamana 33

Castronul !ji rostogolitul mingii

Luati un castron mare, rotund, din plastic, 0 t~va mare pentru prajituri sa;-t un recipient similar, tara capac. Puneti m el rningea folosita in activitatea saptamanii 32. lmpinge!i mingea eu degetul de-a, lungul marginii. Lasati-o sa se, rostogoleasca hber:

'fA J dar tineti-o In miscare. Indemnati copilul sa

urmire;sca mingea miscandu-se. Copilul 0

urmareste sau incearca sa 0 opreasca? Daca se ~ntampla asa, iI~sea~a ca ~s~e ate.nt.

. Opriti mingea si puneti mana copilului pe ea. AJut~t[-I sa 0 puna 1ll nll~c~e:

V biti-i At'· mandoi a urmariti miscandu-se Mentineti rostogolirea mmgn ~!

or iti-i 111 lmp ce a "'" ,~., ,

, 37

lasa~ copilul sa miste mingea singur, cu propria-i mana, cat de mutt posibil,

Alta data, in timpul saptamanii, puneti mingea intr-un recipient, inclinati-I si miscati-l, astfel incat mingea sa se miste pe margini intr-o miscare circulara, ca mai inainte. Repetati aceasta activitate de mai muIte ori, astfel incat copilul sa poata unum mingea miscandu-se, Ajutati-l sa tina containerul si repetati activitatea, Laudati copilul pentru orice raspuns pozitiv pe care i1 da.

Daca aceasta activitate este repetata destul de des, copilul va deveni constient

de miscarea Iimitata a mingii pe traiectoria unui cere, Aceastd activitate:

• imbundtateste simtul pipditului;

• constientizeaza existenta cercului; "

• dezvolta capacitatea de a urmari 0 pnta tn miscare;

• pune bazele independentei si increderii in sine;

• dezvoltd coordonarea ochi - mana.

o ani - Saptamana '34

Marimi

F aceti rost de

un set de castroane incasabile si un set de cesti gradate. Puneti castroanele intr-un rand in vazul copilului si la indemana lui. Ar trebui puse intr-o ordine, dupa marime, ell cea mai mica la stanga. Puneti eel mai mic eastron in interiorul urmatorului ca dimensiune, Continuati sa puneti eastroanele unul intr-altul, dupa marime, intr-o stiva. Repetati aceasta activitate de mai multe ori, indellmand copilulsa va ajute. Folositi euvintele "mare" si "mie" cand stivuiti sau desfaceti stiva castroanelor. Faceti aceasta pana cand copilul l~i pierde interesuL Repetati aceasta activitate adesea; astfel, copilul va inva!a 'in curand sa 0 faca de unul singur.

Alta data, folositi un set de cesti gradate incasabile si repetati aceasta activitate, in felu1 acesta, copilul va deveni constient de existenta diferitelor dimensiuni ~i de forma rotunda a obiectelor., EI va descoperi aeeasta vazand, pipaind si facand.

Aceastd activitate duce La:

• constientizarea dimensiunilor:

• d constientizare mat bund a obiectelor rotunde;

• dezvaltarea simtului ptpaitului;

• 0 constientizare mai buns: a conceptelor "stanga" si ; dreapta ":

• dezvoltarea independentei.

38

o ani - Saptamana 35

Baloanele de sapun §,i clipocitul apei

Pentru activitatea aceasta aveti nevoie de un moser gol de ati sau de un tub pentru facut baloane, in plus, mai trebuie sa cumparati un borcan cu solutie pentru facut baloane ori sa faceti dumneavoastra 0 solutie de apa cu sapun sau detergent lichid. Urneziti fundul mosorului eu solutie si aratati-i eopilului baloane de sapun, sufland pe partea cealalta a mosorului. Aceasta 0 puteti face afara, inauntru sau cand il imbaiati. Orice at! alege, amuzati-l catva timp sufland baloanele si incercand sa le prindeti. Baloanele sunt rotunde si colorate, si copilul s-ar putea sa Ie urmareasca, ba chiar sa incerce sa le prinda si sa le sparga. Va fi incantat sa le urrnareasca zburand si apoi disparand. Cand un balon se sparge, spuneti: .Balonul, poe!". Continuati sa rostiti cuvantul "poc". Copilul s-ar putea sa repete cuvantul sau sa scoata diferite sunete in incercarea de a pronunta cuvantul. Ati remarcat, probabil, ca, de la 0 vreme, copilul a fnceput sa pronunte unele sunete, ba chiar cateva cuvinte. Repetand cuvintele pe care el Ie rosteste, capita euraj sa exerseze si este stimulat sa doreasca ocornunicare verbala, Cand il imbaiati, plescaiti apa. Exagerand sunetuL veti capta atentia copilului si-l veri indemna sa produca si el ace! sunet, Spuneti-i In acest rastimp ceva de genul .Jici, pleosc!"ori ceva similar, Copiilor Ie plac sunetele interesante si sunt mai atenti daca folositi un ton placut al vocii, Stoarceti 0 rufa uda si ascultati sunetul pe care 11 face. Imitati eu vocea sunetul pe care i1 produce apa cand iese din rufe. Dati-i copilului un burete mie si indemnati-l saasculte zgomotul apei. Cestile incasabile din Saptamana 34 pot fi, de asemenea, folosite in cada pentru a produce sunete interesante eu apa.

Aceasta activitate dezvolta:

• capacitatea de a urmari un obiect in miscare (baloanele);

• constientizarea formei rotunde a baloanelor;

• constientizarea senzatiei de ud;

• capacitatea de a asculta diferite sunete;

• simtul pipaitului.

o ani - Saptamana 36

Casa dintr-o cutie de pantofi

Luati 0 cutie de pantofi ~i desenati 0 uia pe una din laturile lungi. Taiati de-a lungul a doua dintre linii, liisand linia din stanga netaiata pentru a avea 0 u~a ce se poate deschide si

39

inchide. Folositi un mosor ori un obiect similar .doar putin mai mic decat usa si plasati-l in campul vizual al copilului, Aratati-i casa din cutia de pantofi si numiti-o. Spuneti-i copilului, ca aveti de gand sa deschideti usa casei. Deschideti-o si paga!i inauntru mosorul. Inchideti usa si spuneti-i sugarului ca mosorul este inauntru in casa, Deschideti usa si scoateti mosorul afara din casa facuta din cutia de pantofi ~i puneti-l langa copil. Spuneti-i acum ca mosorul este afara din' casa. Lasati copilul sa tina mosorul si sa-l examineze, iar dumneavoastra observati-i reactia. Incearca el sa puna mosorul inauntru, in casa, sau este putin interesat ori deloc? Daca-nu arata nici un interes, incercati din nou mai tarziu.

Totusi, daca pare preocupat de aceasta activitate, deschideti usa si repetati fie care pas al ci, in timp ce copilul va urmareste. Nu uitati sa rostiti cuvintele "inauntru" si "afara", in concordanta cu miscarea mosorului.ilndemnati copilul Sa faca exercitiul de unul singur si laudati-l pentru orice raspuns pozitiv pe care 1:1 face.

Aceastd activitate dezvoltd:

• constientizarea conceptelor " induntru' si "afard";

• coordonarea ochi - mdna;

• capacitatea primara de a urmdri indicatii;

• independenta;

• constientizarea notiunilor "deschis" si ,. inchis ",

o ani - Saptamana 37

Pipaitul

Luati 0 bucata dintr-un poster sauun carton de la un ambalaj ~i taiati 12 patrate cu latura de aproximativ 12-13 cm. Faceti rost de cateva rama~ite de tesaturi colorate. Taiati din ele cite doua bucati de aceeasi dimensiune precurn patratele si lipiti-le sau capsati-le pe bucatile de carton. Aceasta activitate va fi mult mai interesanta daca alegeti catifea reiata, plus, matase, blana sintetica, piele de caprioara, un material rnatlasat sau alt textil care va starni curiozitatea si va men tine treaza atentia

copilului,

Lasati sugarul sapipaie fiecare patrat textil pe rand. Dupa ce a examinat toate bucatile, asezati patratele unul langa altul. asemanator unci plapume din petice, si puneti copilul sa 0 exploreze, Notati care patrate it atrag mal mult. lndemnati-l sa le pipaie, in timp ce si dumneavoastra le pipaiti si Ii vorbiti despre de. Este momentul potrivit sa-i povestiti despre culori si materiale textile. De exemplu, catifeaua reiata are denivelari, iar matasea este neteda.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilului i-ar fi de folos sa vada ~i sa pipaie doua patrate identice din acelasi material. Cand va fi mai familiarizat cu patratele, soar putea ca el sa se arate interesat in a le imperechea.

40

Aceasta activitate dezvoltii:

• consttentizarea diferitelor culori;

• constientizarea formet de pdtrat ;

• constientizarea diferitelor materiale textile;

• simtul pipdttulut;

• constientizarea asemdnarii materialelor.

o ani - Saptamana 38

Oglinda fermecata

Luati 0 bucata de carton de aproxirnativ 20x30 cm2 pentru a desena pe ea conturul unei oglinzi eu maner, Decupati 0 gaura rotunda acolo unde ar trebui sa fie sticla oglinziiIn rarna.Uitati-va prin gaura si prefaceti-va ca este 0 oglinda fermecata. Priviti capilul' si spuneti-i: "II vad pe ... (spuneti-i pe nurne)". Copilul va fi incantat sa va vada chipul uitandu-se prin gaura "oglinzii fermecate". Daca alti membri ai familiei sunt prezenti, prefaceti-va ca-i vedeti "in oglinda magica ~i strigati-i pe nume. Folositi "oglinda magica" si numiti obiecte din camera care sunt in campul vizual al copilului, De exemplu: "Viid 0 masa". Continuati sa faceti aceasta cata vreme puteti capta atentia copilului. ° voce placuta va va ajuta sa-i mentineti interesul.

Puneti "oghnda fermecata" in fata copilului. Asigurati-va ca se uita la dumneavoastra si spuneti: " (strigati-l pe nume) a vede pe mama" Indemnati-l sa !ina oglinda si sa se uite la diferite obiecte pe care le numiti, Daca nu intelege, aratati-i obiectul, atingandu-l si repetandu-i numele. Aceasta activitate 11 deprinde pe copil sa invete numele diferitelor obiecte, Desi s-ar putea ca el sa. pronunte unele dintre cuvinte, probabil ca doar va asculta.

Aceasta activitate soar putea sa va para ridicola, dar ea inseamna un joe pe care i1 jucati cu propriul copil. El realizeaza ca fata si alte obiecte pot fi vazute prin gaura unei oglinzi magice, si aceasta 11 fascineaza.

Ca 0 extindere a acestei activitati, folositi "oglinda rnagica" din cand In cand, pana cand copilul implineste 5-6 ani, ca sa jucati jocul ·"Observ". Poate f folosita cand iUnva}ati 0 culoare, 0 forma, 0 dimensiune, un numar, 0 litera sau un cuvant,

Aceasta activitate dezvoltd:

• interesul de a juca un joe;

• eapacitatea de a asculta;

• vocabularul;

• aptitudinile vizuale;

• capacitaiea de a asocia numele cu obiectul respectiv.

41

o ani - Saptamana 39

Chipuri

Lipiti un chip de copil ce a fost decupat dintr-o revista pe 0 parte a unui carton. Va fi mult mai interesant daca veti folosi portretul inramat al copilului dumneavoastra. Puneti fotografia cu chipul de copil eu fata in jos pe podea. Rasuciti-o incet ~i spuneti .Cucubaul", Puneti fotografia din nou cu fata in jos si repetati activitatea. Continuati sa facep aceasta pana cand copilul incearca sa 0 intoarcii singur. S chimbati intonatia vocii cand rostiti "Cueu-bau", de fiecare data cand 'fotografia este u;.toarsa. lntrerupep exercitiul atunci cand copilul s-a plictisit.

Alta data, puneti fotografia unui membru al

familiei cu fata in jos si jucati jocul "Cueu-bau" din nou. Cand intoareeti, usurel, fotografia, dezvaluind chipul spuneti, "Cucu-bau, 11 vad pe ... (spuneti-i pe mime celui din fotografiel.; Prelungiti aceasta activitate folosind fotografii ale altor membri ai familiei. in acest fd, copilul va Invata sa asocieze numele cu fotografia corespunzatoare. il va ajuta, de asemenea, sa invete sa-i strige pe nume pemembrii

familiei.

Aceast6 activitate dezvolta:

• interesui de a juea un joe;

• capacitaiea de a-i identifica pe membrii [amiliei:

• capacitatea de a/ace asociatii;

• capacuaiea de a asculta.

o ani - saptamana 40

Mi$di $i rostogole$te!

Puneti copilul pe podea intr-un loc gol mai mare. Asezati-l pe spate si, usurel, rostogoliti-i corpul de la stanga la dreapta, de cateva ori la rand. In acest ~mp, vorbiti-i activit ate a rnai interesanta. Cand va opriti din tavalit, observati-i reactia. Incearca el sa continue rostogolitul de unul singur sau pare ca vrea sa inceteze activitatea? Daca nu mai da semne de interes, incercati mai tarziu, Aceasta activitate este importantii pentru cii ea implica coordonarea rnultor muschi, Ajuta, de asemenea, la consolidarea iateralitatii stanga _ dreapta, prin miscarea intregului corp incepand de la stanga Ia •

dreapta.

Alta datil, faceti rost de 0 minge mare ce poate fi usor rostogolita catre copil.

sugarului, iar cand se rostogoleste, ziceti: .Duraa!" saualte cuvinte care sa-i fae~ A~ezati-va pe podea si puneti copilul in pozitia seznt 1n fata dumneavoastra. Dati mingea de-a dura si indemnati-l sa v-o trimita 1a fel inapoi. Laudati-l pentru orice

42

~aspun~ pozitiv pe care 11 da. ~~ continuati activitatea cata vreme copilul pare a-si pastra interesul. ~cea:ta ~ste 0 aC?V1tate ~a:e_ a: trebui repetata adesea. De asemenea, Ii va fi ~e folos sa rep<:;~p u~ele dmtre activitatile precedente, mai cu seama pe cele eare l-au mteresat pIca pupn on deloe.

Aceasta activitate dezvolta:

• o. Con$tie~t~zare mai buna a conceptelor "stanga" $i II dreapta";

• simtul pipaitului atunci cdnd corpul copilului este rostogolit sau cdnd

mingea este data de-a dura:

• coordonarea ochi - mana;

• motivarea de a-si mdri perioada de timp cat se poate con centra:

• ~'apacl(atea~de ~juca CU 0 alta persoana jocuri simple ell mingea;

• increderea !II sine.

o ani - Saptamana 41

locul cu degetul

~

foloSl'\l un capac de sticla

pentru a face gaurl. ~~vata

capsa~ sau ......

tipiti marginlle t"'~lIIiiOliillil"''''olI,oW.w.l;> hartie stidata

F aceti rost de un capacel de sticla mic neted, cam de dimensiune.:. unei monede mici. Pe doua farfurii din carton de unica folosinta faceti sase semne

~ pres and capacele pe ele.

A _ • • • • • Apasati ferm si rasuciti

capacele, PaJ:u Ob!llle~.rruc!. g~uri. Daca ies eu marginile zdrentuite, ajustati eontu~l

. eu 0 ~oa~eca = unghii. Tm~p. 0 bucata de glaspapir pe dirnensiunea unei farfurii si punep-o 111 mtenoru~ u~ela dmtre farfurii, astfel incat partea aspra sa fie catre gaurile dill fa~lrlc '. A.~eza~ mste bumbae, vata ori material textil deasupra partii netede a glaspaptrului. Puneti cealalta farfurie eu fundul in sus. fata 1n fata peste prim aCaosati _ r iti b d" d . _ .... apsa 1 sau Ipl,1 cu 0 an a a ezrva cele doua farfurii continand acum glaspapirul ' .

bumbacul laolalta. . - ~l

A Bagati degetul in .~aurile de pe partea eu glaspapir, Este partea aspra. Intoarceti ansamblul farfuriilor pc partea cealalta si bagati degetul 1a intam Ia ~

-'1 d _ . .~, ,u p re 1U

g~~r_l e .e p~ a~eas~ parte. Este partea neteda. Indemnati copilul sa bage degetul aratator in gaun, la intamplare. Aratati-i ambele fete ale farfuriilor si lasati-l sa le

exploreze pe amandoua de unul singur. .

. Co~ilu: soar putea sa sovaie sa-§i bage degetul in gauri. E posibil ca doar sa se

uite la e;c ~I=at~t. De ac~~, soar putea sa fie nevoie de incurajari pentru a-si introduce d~g~tulA 111 gaurile !am:ne.l: Daeii. aveti un joe eli bile, copilul se va bucura probabil ~a-~l yare degetul III ?aUl~i~ tablei de JO~ (Dar, atentie, nu lasa~i sa ajunga ~i bilele la cop~l, pentru a nu le !nghip.1). "Nu are mel 0 importanta daca e1 alege alt deget pentru a-I l.nt~O~?ceAaco:~. Inde~unle Ii vor spori interesul. Folositi cuvintele "aspru" si "catlfelat cand ~l vorbiti. Aeestea vor spori eapacitatea copilului de a intele e

conceptele respecuve, ' g

43

Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi-mdna;

• expforarea liberd;

• simtul pipaitului;

• con:;tientizarea materialelor textile aspre Ji catifelate;

• increderea In sine.

o ani - Saptamana 42

Arunca-I in cutie!

Luati 0 conserva goala de "Ness" eu capac de plastic si decupati cu un deschizator de conserve $1 celalalt fund. Lipiti banda adeziva pe muchiile periculoase. T rasati si apoi decupati 0 gaud In capacul de plastic cu 0 foarfeca

---U-n - sau cu un obiect cu varf ascutit. Gaura

ar trebui sa fie circulara si putin mai mare decat un mosor pentru ata de cusut. Pentru aceasta activitate aveti nevoie de unul sau de mai multe astfel de mosoare. Mosoarele colorate sunt mai atr5.gatoare pentru copi1. Ati putea folosi creioane tip marker pentru a da viata mosoarelor necolorate.

'A§ezati capacul de plastic pe unul dintre fundurile cutiei si puneti conserva pe

o suprafata dreapta, Luati un mosor $1 introduceti-l prin. gaura capacul~i de.pla~tic. Ridicati cutia si gasiti mosorul. Repetati activitatea de mal multe on. ?a~ copilului un mosor si indemnati-l sa-1 bage prin gaura din capac. S-ar putea sa alba nevote la inceput de putin ajutor pentru a se coordona, dar, dupa c~teva incerdiri,"el ar trebui sa reuseasca. Dad folositi mai multe mosoare, e1 le poate mtroduce pe rand, pe fiecare prin gaura din capac. Copilul se va bucura sa ridice cutia si sa descopere mosoare~e.

Aceasta activitate poate fi folosita mai tarziu de catre copil de unul smgur. incurajarile si lauda sunt necesare pentru a-I rnotiva; de aceea, aduce~i-v.a arninte sa-l mcurajati si sa-l laudati, chiar daca s-ar putea sa fiti ocupata cu a1tceva pnn casa, Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - mana:

• stmfu1pipaitului;

• capacitated de a urma indicatii;

• independerua:

• lncrederea In sine:

44

Utilizati 0 banda de cauciuc lunga sau 0 bucata de elastic si fixati bine de ea orice obiect mic nepericulos, cum sunt un moser. 0 zornaitoare, un capac de plastic etc. Legati-o bine de un scaun, de 0 masa, de un [arc sau de 0 clanta, astfel ind.t obiectul agatat sa penduleze liber.

Aratati-i bebelusului cum sa traga obiectul ~i cum sa-i dea apoi drumu1. El va vedea eft obiectul se intoarce in pozitia de unde a plecat, Trageti obiectul de mai multe ori, in timp ce bebelusul va priveste. Incearca sa va ajute sau doar se uita 1a dumneavoastra? Incurajati-l sa va ajute sa trageti sau hisa~ -1 sa traga obiectul singur. Continuati sa faceti acest 1ucru pana se plictiseste. Nu uitati sa-l Iaudati pentru orice

reactie pozitiva.

Alta data, puteti utiliza diferite obiecte pentru aceeasi activitate. Bebelusii de . aceasta varsta adora sa traga, sa Ioveasca san sa impinga obiectele aflate in jurul lor ~i o vor face singuri daca asezati in apropierea lor cateva obiecte nepericuloase accesibile,

Observatie: Daca mosorul face prea mult zgomot, il puteti "reduce la tacere" astfel: Taiati varful unci sosete vechi. Puneti mosorul in varful sosetei si umpleti-o cu petice, fire pentru umplut sau 0 hainuta veche in jurul mosorului. Legati varful sosetei continand mosorul si urnplutura de elastic eu 0 banda de cauciuc,

Aceaslii activitate dezvolid:

• coordonarea ochi - mana:

• independenta;

• motivatia de a-si concentra atentia;

• increderea in sine.

o ani ~ Saptamana 44

Gase$te obiectult

Dati-i bebelusului sa. pna o carte si lasati-l sa 0 studieze. Spuneti-i ca are in mana 0 carte. Rugari-l sa va dea cartea inapoi. Spuneti-i sa se uite la dumneavoastra, In timp ce a

, ascundeti sub 0 perna sal! 0 revista. Indemnati-l ~a se duca si sa 0 gaseasca. Luati cartea de acolo, daca bebelusul pare ca nu a inteles. Aratati-i cartea din nou si ascundeti-o in acelasi loc. Faceti tot asa, pana cand Ii vine ideea si poate sa gaseasca singur cartea. Laudati-l daca a reusitl Repetati

45

cuvantul "carte" dit de des aveti ocazia si s-ar putea ca bebelusul sa spuna si el "carte".

Alegeti diferite jucarii familiare lui. Nu ascundeji totusi decat un singur obiect odata. Numiti obiectul in timp ce 11 ascundeti. Bebelusul va avea mai multa incredere fn el daca ascundeti obiectul in acelasi loc. Daca il &ase~te imediat, incercati sa gasi? alt 10c, ca, de exemplu, sub canapea sau sub masa. Incercati sa-l ascundeti de fiecare data sub ceva, pentru ca bebelusul sa inpeleaga coneeptul spatial " sub" . Fixarea numelor fiecaror lucruri folosite in joe 11 va stirnula pe micut sa asculte si eventual chiar sa inceapa sa spuna numele unor obiecte. E nevoie de multe laude si incurajari pentru a-l atrage in acest tip de activitate.

Aceasta acttvitate dezvoltd:

• capacitatea de a indeplini comensile;

• capacitatea de a ascuita;

• imbogdttrea limbajului (nume de obiecte};

• perceptia vizuala fa gasirea corecta a obiectelor;

• increderea in sine;

• independenta.

o ani ~ Saptiimana 45

in care mana?

_ Alegeti un obiect care poate fi ascuns in. mana facuta pumn. Aratati-i micul obiect bebelusului pentru a-I identifica. Retineti obiectul intr-o mana si puneji-va ambele maini la spate. Strangeti-va pumnii ca si cand ati avea cate ceva in fiecare mana si aduceti-va din nou mainile infata in raza vizuala a copilului, Chernati-l pe nume si rugati-l sa va arate mana in care aveti ceva. Continuati tadind de mai multe ori acest lucru. Utilizati aceeasi mana si acelasi obiect pana cand bebelusul a in!eles ~i poate arata corect spre mana care ascunde obiectul. Laudati-i orice raspuns pozitivl

Dupa ce bebelusul s-a obisnuit cu aceasta activitate, puteti sa alternati mainile.

Totusi, nu schimbati niciodata mainile, ascunzand obiectul eu mainile la spate. Scopul acestei activitati este ca micutul sa-~i aminteasca mana In care v-a vazut c;a ali pus obiectul Inamte de a-l ascunde la spate. Schirnbarea mfunilor la spate poate duce la confuzia si frustrarea bebelusului, Poate provoca, de asemenea, pierderea increderii in el insusi si in durnneavoastra, Pot fi utilizate si alte obiecte in acelasi mod, atunci cand copilul a devenit sigur pe el.

Aceastd activitate dezvolta:

• memoria;

• capacitatea de a asocia corect un obiect cu mana in care se afla;

• interesul de ajuea un joe.

46

o ani - Saptamana 46

Asculta !ji executa!

Pun:? trei obi~ete intr-un .rind in fata bebelusului, Unele obiecte sugerate sunt: 0 zorna1t~a:e, 0 rmnge confectionata dintr-un ciorap, un animal de plus, o Iingura san eeva asemanat?r. Este sugerat un numar d~ doar trei obiecte, pentru ca prea multe po~ suprastimula ~l duce la confuzia copilului. Incepeti de la stanga si denumiti fiecare oblee~ pus in rand. Lasati copilasul sa ia in mana si sa atinga primul obiect du;. stanga. ~une.~l-lla Icc ~l ~as~ti-l. s~-I ia. si .sa-l pipaie pe eel din mijloe. Puneti obiectulla loe si lasatibebelusulsa-l ia si sa-l pipaie pe eel de-al treilea din rand. Puneti-l din nou la loe

. si pe acesta. Incurajati copilul sa denumeasca cele trei obiect~ pe masura ce du~meavoastrii aratati spre ele. Daca bebelusul doar priveste, repetati numele fiecarui abed de mal multe ori, In. timp ce va deplasati de la stanga la dreapta,

_ . Rugati-l sa va dea in mana primul obiect. Denumiti-l, dar nu-l atingep sau nu aratati spre el Dad bebelusul nu intelege, luati obiectul, spuneti-i numele si puneti-l l~ loco Repetat1_ procedeul ~l rugati-I sa va dea acelasi object. Faceti acest lucru pana eand e?pllul a m~e!es ~l v-a dat corect in mana obiectul. Nu uitati sa-l laudati pentru once raspuns POZltlV.

Nurniti eel de-al doilea obiect ~i ccreti-i copilului sa vi-l dea in mana. Inca 0 data, daca bebelusul nu a inteles, luati obiectul, denumiti-lsi puneti-l la loco Continuati sa faceti acest lucru si cu eel de-al treilea obiect, pana cand bebelusul raspunde cored. Daca el pare frustrat, opriti activitatea si incercati din nou altadata.

Daca veti repeta aceasta aetivitate destul de des, bebelusul va castiga mai m~lta ~ncredere in el. si va aproba 0 s.chimh~e in pozitia celor trei obiecte. Apoi, cele trei obiecte pot fi schimbate ell altele ~l putep folosi acelasi procedeu.

Aceasta activitate dezvolta:



perceptia mai buna a progresiei de fa stdnga la dreapta; coordonarea odd - mana;

perceptia senzoriald;

vocabularul:

abilitatea de a asculta 11 de a indeplini comenztle.









, 47

o ani - Saptamana 47

comanda ~i executa!

Puneti laolalta un ursulet de plus, a conserva de cafea cu capac de plastic, un mosor care a fost utilizat In activitatea din saptamana 42 si 0 minge de marime medic. Punep-le in ordine de la stanga la dreapta. Aratati-i copilului cum sa imbratiseze animalul de plus, atunci cand illua!i de la locul lui, din partea stfmgii. Spuneti: "Marui il imbratiseaza pc Teddy". Spuneti-i bebelusului sa imbratiseze ~i el ursuletul. Spuneti: " ... (Numele copilului) ilimbrati$eaza pe Teddy". Laudati-l dad a executat coreet. Daca doar va priveste, imbratisati ursuletul inca a data si Incuraja}i-l sa faca la fel. Continuati sa faceti acest lucru pana cand copilul executa coreet cerinta sau se plictiseste.

Puneti ursuletul la ioc, luati mosorul si dati-i drumul in gaura de pe capacul de plastic al conservei, Spuneti: .Mami a pus mosorul in conserva". Deoarece copilul a mai :facut acest lucru inainte, va rep eta imediat gestul. Dad nu repeta, mai Incercali' pina dud va indeplini comanda. Daca a raspuns corect, aplaudati-l, Iaudati-l si spuneti: " ... (Numele copilului) a pus mosorul in conserva". Rostogoliti acum mingea pe 0 distanta scurta si spuneti: .Mami a rostogolit mingea". lncurajati copilul sa mearga ~i sa ia mingea inapoi. Ajutati-l daca are dificultati la recuperatul sau rostogolitul mingii 'inapoi spre dumneavoastra. Chemati-l din nou pe nume si laudati-l pentru actiunea sa pozitiva. Continuati sa faceti acest lucru pana· cand copilul va intelege cum sa se duca si sa ia mingea, chiar daca nu a fost data de-a dura spre el. Incerea!i sa evitati rostogolirea mingii prca departe, deoarece va fi dificil pentru el sa 0 ia si sa 0 trirnita inapoi.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a indeplini comenzile;

• usurirua de a asculta;

• limbajul;

• coordonarea ochi - mana;

• intelegerea afectiuntt cu care imbrdtiseaza ursuletul;

• increderea in sine. .

48

o ani - Saptamana 48

Unde se pune?

Faceti rost de 0 manusa care este mai mare decat mana copilului. (0 manu~a de cuptor va fi tocmai buna). De asemenea, faceti rost de un papuc mare si de 0 palarie care sa fie usor de pus pe capul bebelusului, dar sa nu fie prea mare.

Puneti-va ~manu~a sau manusa de cuptor si apoi scoateti-o. Incurajati copilul sa si-c puna 'in oricare dintr~ maini. (Nu va intereseaza degetul mare, cata vrerne bebelusul l~i pune mana inauntru). Ajutati-l sa-si puna manusa, daca este nevoie, Vorbiti-i, daca vi se pare ca. este necesar. Faceti exercitii de pus si de seas manusa pima cand copilul devine sigur pe ella aceste actiuni,

. Puneti-va papucul si scoateti-l, Apoi, incurajati-I pe bebelus sa-l incerce pe

piciorusul lui. Lasati-l sa-si aleaga oricare picior, Ajutati-l daca este nevoie. Exersati

dita vreme copilul este interesat. '

Puneti-va palaria pe cap si Incurajati beblusul sa v-o ia de pe cap. I~i pune palaria pe capul lui? Daca nu, incurajati-l sii 0 faca. Repetati procedeul daca pare ca nu intelege de mai rnulte ori, pana cand copilasul se deprinde ee trebuie sa fad.

Puneti manusa, papucul si palaria intr-un rand. i~i pune manusa sau dear se uita la dumneavoastra? Aratati-i din nou, dad nu a inteles.

Apoi spuneti-i sa-si puna papueu1. Poate singur? Ajutati-l numai daca nu intelege, Aratati-i palaria si spuneti-i sa si-c puna pe cap. Si-o pune pe cap, sau doar se uita la dumneavoastra? Ajutati-l daca are nevoie, Continuati sa faceti acest lucru de multe ori si lasati-l sa se joace en cele trei obiecte singur. Nu uitati sa-l Iaudati de cate ori va da un raspuns pozitiv.

Aceastd activitate dezvolta:

• capacitatea de a ascuua ~i a indeplini comenzile;

• zmbogci,tirea vocabularului;

• abiiitatea de asociere;

• increderea in sine ~j tndependenta.

o ani - Saptamana 49

Arata-mi!

Decupati a imagine a unui bebelus dintr-o revista, sau desenati un chip si aratati-i-l copilulni. Aratati spre ochiul stang din imagine a fetei si spuneti: .Dchi", Atingeti usor ochiul stang a1 copilului, apoi atingeti-va ochiul stang si repetati cuvantul. Aplicati acelasi procedeu pentru ochiul drept, nas, gud, urechea stanga, urechea dreaptii ~i pentru par. Repetati activitatea de mai

49

multe ori, pana cand copilul se plictiseste.

In timpul saptamanii sau oricand este pasibil, subliniati partile fetei. Daca bebelusul pare sa le confunde, insistati mai multe zile asupra ochiului, apoi progresaji si concentrati-va atentia cateva zile asupra nasului, a gurii, a urechilor si a parului, Atunei cand copilul a devenit sigur pe el, Incurajati-1 sa arate ~i sa atinga a parte a fetei la comanda, Bateti din palme si folositi 0 inflexiune a vocii placuta pentru a-l atrage si

mai mult ~i pentru a-i mari increderea in el.· .

Aratati spre imagini eu chipuri din reviste si ciirti oricand este posibil si lasati-l sa le indice ochii, gura, urechile si parul fiecaruia, Aceasta IT va face capabil sa asocieze partile fetei din imagini cu cele din viata reala.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a asculta;

• perceptia partilor fetet;

• abilttatea de a asocia diferitele pdrti ale fetei

o ani - Saptamana 50

Sunetele din casa

Accentuati un sunet familiar din easa m fie care zi, pe parcursul unei saptamani, De exernplu, puteti alege sunetul masinii de spalat, Exagerati-l verbal si incurajati bebelusul sa imite sunetul pe care il faceti. Mai jos sunt enumerate cateva sugestii pentru a imita cateva sunete din casa. Pot fi adaugate multe alte sunete,

masina de spalat "sui~, suis"

uscatorul "mmm.mm"

telefonul "trfr, trrr, rrrr"

masina de spalat vase "seui~, scuis"

aspiratorul "zzzzzzzzzz"

masina de cusut electrica .brrr, brrr"

bormasina electrica "drr, drr"

mersul unei persoane "clip,elop"

soneria "ding, dong"

masma .brm, brm"

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia sunetelor din casd; •

• abilitatea de a asocia corect sunetele din casd ell obiectul corespunzdtor;

• stimularea verbala de a imita sunetele obiectelor din casd;

• capacitatea de a asculta ell un anumit scop.

50

o ani - Saptamana 51

intoarce-o!

;;;;

I

Taiati un carton in cinei bucati de aproximativ 7 x 12 emz sau faceti rost de cinci capace de plastic pentru aeeasta activitate. Alegeti cinei imagini simple, colorate, ale unor lueruri ca, de exemplu, 0 minge, 0 casa, 0 pasare, un bebelus si un caine. Lipiti imaginile pe una dintre fetele cartonului sau capacului. Puneti-le pc 0 suprafaja plana intr-un rand, avand imaginile cu fata in sus. Incepeti de la stanga si intoarceti 0 imagine pe dos. In timp ce 0 intoarceti, spuneti cuvantul ,,0 intorc" si pronuntati numele imaginii care este pe carton sau pe capac. Faceti la fel cu celelalte patru imagini, pastrandu-le In rand. Spuneti-i di ati inters toate imaginile pe dos. Apoi rugati-l sa gaseasca imaginile. Daca bebelusul pare sa nu inteleaga, intoarceti pe dos, incet, mai intai prima imagine de la stanga ~i din nou spuneti cuvantul ,,0 intorc". Spuneti-i copilasului ca ati inters cartonul sau capacul pe dos pentru ca e1 sa gaseasca imaginea. lncurajap-l sa intoarca pe dos cea de-a doua imagine, Accentuati cuvantul ,,0 intorc" ~i spuneti-i copilului numele a ceca ell este in imagine. Laudati-l pentru orice raspuns pozitiv ~i incurajati-l sa intoarca celelalte imagini pentru a vedea ce este pe ele. Repetati aceasta activitate de mai multe ori. Lasati-I sa continue singur, cu conditia sa fie inca interesat.

Pentru mai mult interes, pot fi inlocuite imaginile. Alegeti imagini simple, colorate, cu purine detalii. Spuneti-i numele fiecarei poze Inainte de a 0 intoarce pe dos. Folositi numai cateva imagini odata pentru a evita confuzia copilului.

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia conceptului ., a intoarce ";

• coordonarea ochi - mana;

• abilitatea de a face asociatii;

• imbogatirea vocabularului;

• independenta;

• increderea in sine.

51

o ani M Saptamana 52

Inauntru !ji afara

. Puneti cinci obiecte, ca de exemplu, un cub, 0 .ceasca, 0 lingura, un animal

mIC de plus sau plastic si 0 jucarie preferata in fata copilului. Denurniti obiectele unul cate unul si !asa~ bebelusul sa le ia in mana si sa le atinga pe fiecar; inainte de a le pune intr-o cutie de pantofi.

Luati cubul din cutie si dati-I-I in mana copilului. Spuneti-i di ati luat afara cubul din cutie, Accentuati cuvantul "afara". Explicati-i sa puna cubui inapoi inauntru in cu~e. ~ublin~~ti c~vantul ,Snauntru". Repetati acelasi procedeu pentru ceasca, lingura, animal si jucarie.

Dupa ce toate obiectele au fost puse inapoi in cutie, incurajati copilul sa gaseasca cubul in cutie si sa viol dea in mana. Daca nu intelege, luati cubul si dati-i-l in mana bebelusului In timp ce spuneti cuvantul .,cub". Spuneti-i ca ati luat afara' cubuI din cutie. Nu uitati sa folositi cuvantul "afara.". Rugati-l sa spuna cuvantul "cub" daca poate. Apoi explicati-i sa puna la loc cubul in cutie, Apoi, spuneti-i sa ia ceasca afara din cutie si sa v-o dea, (Dati-i 0 singura comanda 0 data, pentru a evita confuzia, Pot fi date doua cornenzi numai atunci cand copilul devine sigur pe el In aceasta activitate), Continuati sa-l incurajati sa. ia unul dintre obiecte afara din cutie, denumiti-l ~i apoi explicati-i sa-l puna. inapoi In cutie. Accentuati cuvintele ,,1n" si "afara" ~i laudati-I pentru once raspuns pozitiv.

Aceasta activitate dezvolia:

• limbajul pentru denumirea obiectelor:

• accentuarea simiului pipaitului;

• coordonarea ochi - mana:

• perceptia conceptelor " induntru ., si '.' afara";

• independenta;

• increderea in sine.

52

PARTEA a II-a

De la un an la doi ani

Introducere

Copilul de un an incepe sa dea semne de independenta, dar are inca multa nevoie de supraveghere si de indrumare. Este important sa prindeti momentui potrivit al introducerii activitatilor sugerate pentru a-l stimula. Nu este recornandata planificarea unei are exacte in fiecare zi pentru a anume activitate, deoarece copilul mic nu are inca. simtul tirnpului, chiar daca i se mentine 0 schema generala de program zilnic. S-ar putea sa perceapa acest fapt ca pe 0 rigiditate, care sa conduca la un comportament negativ.

Incercap sa va intelegep copilul, observand tipicul comportamentului sau eotidian. Retineti cand pare sa caute eeva de facut. Soar putea sa fie dimineata devreme sau dupa un mic somn de dupa-amiaza. Depinde cand are chef sa faca ceva aparte.

Este important de stiut ea un copil la aceasta varsta are 0 putere foarte scum. de concentrare ~i soar putea sa nu fie capabil sa termine 0 activitate dintre cele sugerate intr-un anumit interval de timp. Aceste activitati trebuie repetate pentru 0 stimulare suplimentara in diferite momente de-a lungul unei perioade de timp mai indelungate. Copilul l~i va dezvolta 'increderea in sine ~i independenta pe masura ce incepe sa perceapa mediul apropiat lui.

Cartile ell imagini mari, viu colorate si eu putine detalii atrag copilul de aceasta varsta, Copilul va fi incantat sa i se citeasca povesti mereu, chiar daca nu poate sta prea mult timp concentrat pentru a termina 0 carte.

Cantecele, rimele ~i ritmurile 11 vor captiva. Continuati sa le repetati des, it copilulle va recita din memorie pe cele prefer ate.

Copilul de aceasta varsta este curios ~i va fi imediat gata sa exploreze mediul inconjurator pipaind, bagandu-si nasucul, sconnonind, tragand, impingand, privind iscoditor si batfuld ritmul. Va adora sa stivuiasca si sa care obiecte, sa urnple si Sa goleasca cutii, sticle sau flacoane, sa. puna si sa. scoata capace de la diverse recipiente.

Copilul de un an este foarte ocupat. Este mult mai constient de sine insusi. Va dovedi mult mai multi afectiune ~i i~i va exprirna dorintele prin gesturi. Treptat, va incepe sa comunice prin cuvinte eu un vocabular limitat. Cu cat comunicati mai mult eu el prin conversatie, citit, folosind dramatizarea si punerea in scena, cu amt mai bine va fi pentru el mai departe. Acestea va vor fide folos sa-i induceti increderea in sine si siguranta care 11 vor ajuta sa fie atras spre inva.!atura..

Nota: Autorul ~i editura care publica. nu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provocate de utilizarea gresita a roaterialelor sau a recornandarilor, In activitatile cu copiii, materialele trebuie alese cu grija pentru a nu periclita sanatatea ~i siguranta copilului; supravegherea din partea adultului este esentiala.

53

Atingeti caput eopilului en mana ~i mangaiati-1 ineet de la gat spre stanga capului $1 peste cap, spre crestet, apoi In jos, spre dreapta capului, $1 din nou sprc gat. Ii va da simtamantul conturului ca.pului sau, Spuneti-i copilului ea l-ati mangaiat ill. jurul capului.

Desenati un cere marc sau un oval pe 0 foaie alba de hfuti~ ~i spuneti-i copilului ca desenati imaginea capului sau. Atingeti incet ochiul sau stang si spuneti-i ca :ii veti desena ochiul. Desenati ochiulstang la locul lui pe fata deja conturata, Atingeti ochiul drept

copilului si repetati aceleasi etape. Atingeti-i nasul, dcnumiti-I ~i reprezentati-l pe ta de pe hartie. Atingeti-i gura apoi .;;i numiti-o in timp ce 0 desenati. Desenari-i-o ~bitoare. Spuneti-i ca ati desenat 0 f4i fericita. Apoi atingeti si desenati urechile anga ~i dreapta, ... orbind despre ele in timp ce le conturati. Pentru a obtine un desen It mai realist adaugati ~i par.

Daca pare in continuare interesat.Tuati-i degetul aratator si miscati-l in jurul mturului capului desenat.Atingeti ochiul stang desenat, apot pe eel drept, numindu-le e masura ce le atingeti. Atingeti si numiti nasul, Apoi gura zambitoare, 111 timp Ce aleiati mana de la stanga la dreapta 'pe zambetul desenat. Atingeti apoi urechile jnga si dreapta, in timp ce le denumiti. Aratati spre parul desenat ~i atingep parul

opilului in timp ce spun eli cuvantul "par". ~

Repetati aceasta activitate in timpul saptfunanii. In plus, aratati spre fetele elor din familie, ca si spre cele gasite in carti si reviste si recunoasteti partile capului e fiecare data cand vorbiti cu copilul despre ele. Laudati-I pentru orice raspuns

Alta data, utilizati nasturi rnari, mosorele, bucati de fetru, foi rupte de hartie au oriee poate n folosit pentru a marca ceva. Marcajele trebuie sa fie pentru copil isor de luat ~i de ~llut. Nu lasati copilul singur cu obiecte care pot.fi ing~1itit~~ . .

Utilizati imaginea desenata a fetei sau 0 alta faFi mare si .explicati-i copilului a puna un marcaj pe un ochi. Nu este recomandabil sa utilizati cuvintele "stang" si .drept". Deci, las ali copilul sa puna marcajul pe oricare ochi. Apoi SJ?ur:c~i:i sa ?un~ narcajul pe celalalt ochi. Repetati procedeul pentru nas, gura, urechi ~1 par. Ajutati .opilul, daca este nevoie, si nu uitati sa-l l.iuda!i de oricat de multe on.

. Alta activitate care poate fi realizata pentru fixarea in memorie a partilor fetei consta in lipirea unei imagini a unei fete mari pe carton san pe hartie de construit. Anmci cand lipiciul s-a uscat, taiati fata In doua bucati (stanga si dreapta). Spuneti-l copilului sa refaca fata din cele doua parti.

In timpul saptamanii, repctati aceste ac!ivitati eu copilul, in special atunci cand pare sa aiba nevoie de dumneavoastra. In timp ce faceti gospodarie, puteti comunica cu copilul cerandu-i sa arate spre oricare dintre partile corpului. Ajutati-l si corectati-l politicos, daca estc nevoie, si nu uitati sa-l laudati,

54

icul fetei ~i al capului

oreet.

Un an ~ Saptamana 1

Aceasta activitate dezvolta:

• simtul pipditului;

• coordonarea ochi - mana;

• usurinta de a face asociatii;

• capacitatea de a asculia;

• limbajul;

• capacitatea de a urmari comenzile;

• tncrederea tn sine;

• constientizarea notiunilor "stang" si "drept".

Un an ~ Saptamana 2

Mosoarele

Alegeti diferite rnosoare ~i lasati-l pe copil sa le studieze. Daca nu pare arras, incurajati-l sa se uite la ele, sa le pipaie, sa le dea de-a dura, sa le imping«, sa Ie loveasca sau sa le stivuiasca ~i sa le ciocaneasca de podea, Va fi nevoie sa-i aratati cum, dar lasati-I neaparat sa se joace ~i sa le cerceteze fnainte de a incepe activitatea.

Alta data, :incurajatH sa va aduca doua mosoare deodata si sa bata ritmu! 1-2, 1-2. Cantati cuvintele "UllU-doi, unu-doi", in timp ce bateti din palme irnpreuna cu copilul. Stati in picioare si bateti din picioare pe podea In ritmul 1-2, 1-2. Incurajati copilul sa bata din mosoare, in timp ce dumneavoastra bateti din palme sau din picioare. Copilul poate lasa mosoarele pe jos si poate copia actiunile dumneavoastra, Daca se intfunpla astfel, lasati-l!

La un moment dat, in timpul saptamanii, aratati-i cum sa stivuiasca mosoarele in seturi de cate doua. Dad face mai mult de doua stive In set, sugerati-i eu tact sa le faca ~i pe ale lui ea ale dumneavoastra, Totusi, daca insista sa stivuiasca in stilul lui, lasati-l sa faca cum vrea si incercati mai tarzn; sa-l convingeti sa se razgandeasca.

Va puteti distra grozav impreuna eli copilul dand de-a dura un mosor inainte si inapoi de la unul la altul, Copilul poate fi, de asemenea, interesat sa lege eu sfoara mosoarele. Pot fi legate eu sfoara sau fir de liln.a. Un curatator de pipe poatefi rasucit pentru a face un ac. Introduceti sfoara sau lana prin ochiul acului si asigurati primul mosor pentru copil eu un nod mare san 0 bucata de banda adeziva. Aratati-i copilului cum sa insire mosoarele si incurajati-l sa incerce independent. Ajutati-I ori de care ori este neeesar. Amintiti-va sa-l laudati pentru orice actiune pozitival

55

Aceasta activitate dezvoltd:

• explorarea libera;

• ritmul si constientizarea modelului J -2;

• constieniizarea notiunii de "set de doua ":

• coordonarea ochi-mdnd;

• independenta.

Un an ~ Saptamana 3

Ia~1 de jos!

Faceti rost de cateva obiecte ca, 0 ceases, un cub, un moser, un cleste de rufe, o lingura. si a punga mare de hartie si puneti-le intr-un sir. Numiti fiecare obiect si explicati-i sa-l puna in punga. Spuneti-i sa goleasca punga si sa repete procedeul.

Alta data, puneti aceste abiecte in diferite lacuri din camera in raza vizuala a copilului, NU!lliti unul dintre obiecte si rugati-l sa-l puna intr-o punga. Ajutati-l daca este nevoie. Incurajati-l sa gaseasca alt obiect si sa-l puna in punga. Continuati cu acest procedeu, pana cand toate obiectele au fost localizate si puse apoi in punga. F aceti aceasta in bucatarie sau In alta camera unde puteti sa faceti treaba si sa indemnari capilul sa lucreze singur in acest timp.

Alegeti obieete care ii sunt familiare, cum ar fi un animal de plus, 0 minge midi, 0 toba, 0 carte mica etc. Numiti-i copilului fiecare obiect si apoi explicati-i sa Ie puna in punga, unul a data, pe masura ce dumneavoastra Ie numiti. Incercati sa Ie

puneti intr-un sir si numiti-le de la stanga la dreapta. "

Urmatoarea activitate va fi desfasurata sub supraveghere foarte atenta. Este ~mportan;a pentru perceptia detaliului si pentru coordonarea ochi - mana. Aranjati, mtr-un rand, un strugure, un nasture, un fir de lana, 0 agrafa de hartie si 0 cheie ~i explicati-i copilului sa ia doar cate unul dintre obiecte 0 data, de la stanga la dreapta, in ordinea in care le spuneti pe nume. Trebuie puse intr-o curie mica, pe masura ce copilul le ia de jos. Nu este necesar sa folositi cuvintele stanga si dreapta niei la aceasta varsta, importanta este constientizarea notiunilor "stanga" si "dreapta". Repetati aceasta activitate numai cu supraveghere atenta pentru a preveni pericolul mghitirii sau asfixierii eu aceste obiecte mici,

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea notiunilor de stanga ~i dreapta si antrenarea ochiului;

• capacitatea de a asculta;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• imbogdtirea vocabularului;

• constientizarea notiuntlor "in" si "a/ara ", precum in pungd sau in cutie.

56

Un an ~ Saptamana 4

Vase ~i capace

Potriviti un borcan de plastic ~i un capac, 0 tigaie cu un capac pe rnasura, 0 cutie de pantofi ell capac si alte obiecte cu cap ace potrivite, Fifi sigura ca aceste capace vor fi usor de scos si de pus pentru copil. Daca cerinta este prea dificila, copilul se va simti frustrat si se va plictisi.

Cand materialele au fast potrivite, aratati-i copilului trei dintre ele si lasati-l sa scoata si sa puna la loc capacele. Copilul va avea poate nevoie de ajutor sa le puna coreet pe cutiile si vasele potrivite, dar lasati-i privilegiul sa 'incerce si sa greseasca. in arice caz, ajutati-l de cite ori este nevoie pentru a nu-l frustra,

Schimbati tipul de vase In timpul saptamanii si incercati sa-l lasati sa lucreze

singur oricat de mult este posibil. Folositi maximum trei recipiente 0 data. Prea multe vase si cutii utilizate deodata vor duce la confuzia copilului. Folositi cuvintele "pe" si "de pe'', ill tirnp ce capacele sunt puse .pe" $1 scoase "de pe" obiectele folosite,

In timpul saptamanii, concentrati atentia copilului pe alte lucruri care au capace. Pot fi in dormitor, 111 bucarie, in baie sau in alte locuri. Va vor ajuta sa extinde]i perceptia copilului pentru lucrurile din imediata lui apropiere.

Aceastti activitate dezvoltd:

• capacitatea de a rezolva probleme prin cercetare liberd;

• perceptia nottunilor "pe" -ii ,. de pe ".

• constientizarea potrivirii capacelor;

• simtul pipditului.

Un an - Saptamana 5

Sa ne judim cu mingea!

Faceti rost de 0 minge dintr-un ciorap, cu toate ca si 0 minge din cauciuc ar fi suficienta pentru aceasta activitate. Ar trebui sa aiba un diametru de 15 cm. Aceasta marime este recomandata pentru ca sa poata fi tinuta usor de copil cu ambele maini. Mingea confectionata din ciorap este mai user de tinut si de eontrolat pentru el.

Stati jos impreuna cu copilul pe a suprafata neteda, rara cover, ~i dati de-a dura mingea pe 0 distanta midi, pana la el. Observati daca este atent $i urmareste mingea sau incearca sa 0 opreasca. Vorbiti-i si incurajati-l sa prinda mingea, in timp ce este rostogolita spre el. Continuati pana se plictiseste. Repetati activitatea des pentru a-i dezvolta abilitatea de a urrnari si primi mingea. Laudati-l de cate ori

reuseste.

57

o data ce s-a familiarizat cu urmarirea si primirea mingii, incurajati-l sa 0 .ostogoleasca inapoi spre dumneavoastra. Este nevoie de muIt exercitiu pentru a reusi ;a fie trimisa drept sau rostogolit. Pentru a-l ajuta, .pune!i carti de fieeare parte a Irumului mingii sau folositi cubulete, 0 matura sau un somoiog cu coada pentru sters, ca delimitare. Mai 'intai, incurajati-l sa-si foloseasca ambele maini pentru a da de-a iura rningea. Treptat, copiIuI 1$1 va dezvolta indemanarea si va fi 'in stare sa .ostogoleasca rningea cu succes cu 0 singura mana.

Se poate confectiona un tune! dintr-o cutie de carton ondulat decupandu-I 0 ieschizatura pe fetele opuse ale cutiei, Pot fi utilizate ca tunel pe sub care sa fie .ostogolita mingea $1 0 masa, un scaun sau un joe pentru construit. Dupa ce copilul a ievenit mai bine coordonat, puneti 0 sticla goala de detergent in picioare la capatul .pistei" inguste pentru minge si indemnati-l sa 0 foloseasca pentru a lovi sticla de olastic. Laudati-l si incurajati-l Intr-o maniera pozitiva,

, In timpul saptamanii In curs, repetati multe dintre activitatile care au fast

;ugerate In saptamamle precedente. in .acest mod, il ajutati sa fie sigur pe el, sa-$l iezv?lte increderea in. sine ,~i, de asemenea, independenta. Nu uitati, copilul mie are ievoie de repetarea activitatilor pentru a-si cladi baza pentru invatare.

Aceastc"i activitate dezvolta:



coordonarea ochi-mdnd;

senzatia tactila (pipaitul miniei); capacitatea de a indeplini comenzile;

capacitatea de a asocia diferitele utiltzari pentru un obiect (mingea};

limbajul, prin ascultarea cuvintelor in timpul acttvitdtii. .







Un an - Saptamana 6

Sa mergem la plimbare!

Pentru aceasta activitate pot fi utilizate liniile de pe 0 podea Cll gresie sau Janda adeziva, fire de lana sau sfoara puse in Iinie dreapta pe jos. Lunzimealiniei

:rebuie sa fie de 1,5 ill. eo

_ Pa~iti pe ,1inia dreapta, in timp ce copilul va urmareste. Apoi, incurajati-l sa ,nea:ga ~l e_l pe ,hme, Pentru a face ma~ interesanta aceasta activit ate, spuneti-i sa-si inchipuie ca linia este un pod construrt peste 0 apa, Explicati-i ca podul permite Jamcn~lor sa traverseze 0 apa rara sa se ude, Verificati daca a Inteles acest joe si spuneti-i ca, daca a pa~it in afara liniei, inseamna ca a cazut in apa. Daca tot nu a inteles, mergeti din nou peste asa-zisul pod. Discutati en el in timp ce va pierdeti deliberat echilibrul si calcati in asa-zisa apa, Radeti ~i spuneti-i copilului ca v-ati udat,

deoarecc nu ati fost atent si ati cazut in apa, '

Explicati-i sa puna mai Intii un picior In fata celuilalt, astfel incat calcaiul LUmia dintre picioare sa atinga varful celuilalt, De asemenea, sugerati-i sa tina arnbele brate drcpte pentru a-~i mentine echilibruL

Repetati des a?easta activit~te In timpul saptimanii. Copilul va deveni sigur pe el la traversarea pretmsulUl pod. Il putep unnari facand activitatea independent ~i

58

exista multe sanse sa nu foloseasca linia stabilita pe care a meeput sa faca aceasta activitate. Poate ea va g~si alta lillie ~i va exersa mersul pe ea.

Deoarece un copil de aceasta varsta se distreaza spontan mergand inapoi si inainte oricand, lasati-l sa 0 faca. Daca nu porneste de la el, aratati-i cum sa mearga inapoi pe 0 linie data. Aratati-i ca trebuie sa-si tina ochii pe linie In tirnp co merge inapot.

Dupa aceea, copilului i se poate cere sa-si !ina echilibrul pe linie in timp ce merge inainte. Apoi, poate incerca sa mearga inapoi in acest mod, Va fi poate dificil, dar urmarirea Iiniei in timp mersului inapoi implica multa concentrate si coordonare, Incercati mal tarziu, daca pare sa intimpine dificultati.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea coapsd, picior si ochi:

• interactiunea limbajului;

• concentrarea:

• capaciiatea de a indeplini comenzile;

• independenta.

Un an - Saptamana 7

Prive!jte- ma!

Intindep. copilul pe 0 bucara mare de hartie mara sau alba, rara modele, Folositi un creion cerat si trasati repede eonturul corpului copilului. Spuneti-i copilului sa se ridice si sa priveasca forma corpului sau pe hartie. Spuneti-i: .Priveste, eat de mare esti 1"

Utilizati un creion sau 0 cario2a ~i desenati ochiql stang pe hartie, Apoi desenati ochiul drept, Intrebati-l ce sunt, In timp ce desenati nasul ~i gura zfimbitoare, rugati-l sa le numeasca. Ajutati copilul daca este nevoie. Aratati spre pozitia in care ar trebui sa fie ureehea stanga ~i intrebati-l ce ar trebui desenat acolo, Laudati-l daca raspunde corectl Daca nu, recunoasteti urechile impreuna, in timp ce le desenati la locullor.

Chemati-l pe nume si explicati-i cum sa gaseasca ochii, nasul $1 urechile, Arata el spre ochii de pe hartie, sau spre ochii proprii? Oriunde ar arata, inseamna ca stie ca fata de pe hartie reprezinta fata sa. Utilizati cuvantul "imagine" pentru a identifica fata din des en,

Priviti hainele copilului si numiti culoarea principals pe care 0 poarta. Rugati-l sa gaseasca acea culoare printre creioanele cerate sau cariocile pe care le-a utilizat. Daca am nevoie de ajutor, repetati intrebarea si indrumati copilul sa priveasca mai aproape. Subliniati faptul cil a ales aceeasi culoare care se afla pe hainele lui. Utilizati numai 0 culoare in acest moment. Dad. folositi mai multe culori, puteti dezorienta copilulla aceasta varsti. Introduceti numai 0 culoare 0 data ~i nu adiugati alta, pana c:aud elnu se simte Inlargullui la recunoa~terea culorii respective,

59

Schitati hainele cu 0 carioca pe conturul de pe hartie, Aratati-i copilului cum ~na in mana creionul sau carioca. F aceti un sernn pe hartie pentru a arata copilului n sa coloreze hainele pe conturul modelului copilului. Copilul trebuie sa fie lasat sa i creionul asa cum ii vine mai comod, chiar daca ii putep arata si modul corect de tine. Observati mana cu care copilul prefera sa coloreze. Un copil la aceasta varsta . ue sa-si schimbe mana pentru a colora. Este mai bine s3.-1 lasati sa-si miste liber

ianul in limitele hainei desenate, .

In decursul acestei activitati, copilul i~i face stagiul de scris ~i desenat prin zgalire. Observati-l, Bratele, picioarele si corpul, toate vor fi mazgalite, Retineti ca mai mare parte dintre mazgalituri vor fi in sus, in jos si de jur imprejur, Ignorati zgaliturile in afara liniilor si laudati-I pentru ca a colorat frumos,

Puteti sa agata~i .capodopera'' pe frigider sau oriunde in alta parte si in timpul itamanii sa-l lasati sa mazgaleasca mal mult in conturul imaginii, pentru a-l umpJe rnai rnulta culoare. Fiti sigura cli a utilizat aceeasi culoare si repetati des numele orii. Decupati conturul daca mai este vizibil dupa ce a terminat de color at. Copilul va distra privindu-va cum decupati.

Este momentul potrivit sa aratati spre partile corpului pentru asocieri. Numiti .ul, bratele, mainile, pieptul, stomacuI (burtica), coapsele, picioarele si degetele de picioare. Lasati deoparte cuvantul .xlegete de la picioare" daca poarta pantofi :hi$i.

Aceastd activitate dezvoltd:

• constientizarea formei corpului;

• abilitatea de a asocia conturul cu el insusi;

• constientizarea unei culori specifice $i denumirea ei;

• a constientizare mat bund a pdrtilor corpului;

• lmbogdtirea limbajului;

• coordonarea ochi-mana:

• potrivirea unei culori specifice.

Un an - Saptamana 8

e produce acest sunet?

F aceti rost de un clopotel, de 0 billi inchisa intr-o cutie de metal si de o cutiuta de plastic umpluta pe jumatate cu apa sau de alte obiecte care scot trei sunete diferite.la alegere. Sunati clopotelul si denumiti-l. Rostogoliti bila in cutia de metal si spuneji-i numele. Fft~futi apa In cutia ; plastic si spuneti: "Apa". Faceti aceasta de mai multe ori si incurajati copilul sa nma numele fiecarui object, in timp ce produceti sunetul respectiv. Copilul poate

o

privi doar ceca ce faceti, dar continuati sa produceti sunetele pana cand copilul se plictiseste,

Alta data, puneti cutiile sub 0 canapea, un scaun sau sub ceva care le poate ascunde pe toate trei. Ascunzatoarea trebuie sa fie intr-un loc In care copiluI poate ajunge usor. Luati de-acolo unul dintre cele trei lucruri.

Aiege!i unul si faceti zgomot eu el. Rugati-l pe eopil sa-l gaseasca. Ajuta!i-l daca pare dezorientat. Continuati sa jucati jocul si laudati-l ori de. cate ori puteti. Daca face 0 greseala, continuati sa lucrati cu obiectul care face acelasi zgomot, pana reuseste sa-l denumeasca corect.

Alegeti alte trei lucruri diferite si spuneji-i copilului sa inchida ochii sau sa se intoarca cu spatele, in timp ce produceti sunetul cu unul dintre obiecte. Copilului j se va cere sa arate corect spre obiectul respectiv. Continuati sa-l ajutati sa perceapa sunetele specifice din casa si de-afara.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a asculta;

• usurirua de a/ace asocieri;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• tmbogatirea vocabularului:

• increderea in sine.

Un an > Saptamana 9

Ce vedem afara?

C Imprumutati cateva carp de

~ l~ sec!i~ pen:ru. copii ~ici a

) If:o.-A blbh.ot~~Il. .~artlle tr~bUle sa

~ connna unagmi cu copaci, cu flori,

l[ cu pasari si cu case. Cititi ~i vorbiti despre imaginile prezentate si

enumerati-i copilului cateva lucruri care se gas esc afara. Cel rnai bine

,\I"'-\It." til. (I,-t.... h-r \( \. "tIM 1.'1 l, "\\illV,N tar. fi. daca l-a~i scoa:e ~f~r~ dupa ce

. a!! cmt una dintre carp ~l I-a!! anita

cateva lucruri de-afara si des pre care at! citit In carte.

. . ~1imbati-va cu copilasul si cu alta ocazie pe langa un copac. Atingeti copacul

~l vorbiti despre cat de inalt ~i mare este, Daca este posibil, rupeti 0 frunza verde din copac ~i lasati-l sa 0 pipaie. Spuneti-i ca frunza este verde. Daca este toamna, incercati sa gasi!i 0 frunza verde.

Priviti iarba si spuneti-i copilului ca iarba este tot verde. Lasati-l sa pipaie . niste fire de iarba si ajutati-l sa observe ca un copac este mult mai malt decat iarba, Priviti in sus si 'in jos la copac pentru a-l face sa inteleaga ce inseamna cuvantul .Jnalt".

61

Aratati-i cateva flori daca exista flori In preajma, Copilul va fi lasat sa pipaie a miroasa 'fiorile, dar i se va spune, de asemenea, sa nu rupa florile Tara sa ceara

e. Atrageti-i atentia ca atit copacii, cat si iarba, si florile au .frunze ver~i. . .

Mergeti intr-un loc unde este vizibil pamantul. Luati un bat ~l sapati putm, sati-l si pe ~l sa sape dad. vrea. lncurajati-1 sa pipaie pamantu! ~i spuneti-i ca ~i iacii, ~i iarba, siflorile traiesc 'in pamant.

Aratati-i radacinile unor plante. Lasati-l sa pipaie radacinile si sa observe ~le lor. Spuneti-i ca radacinile absorb apa ~i minerale pentru copaci, iarba si flori ca i ajute sa creases, iar tot ele sustin plantele In pamant. Ajutati-l sa Inte1eaga ca aut oacii, cit si iarba, ~i florile sunt fiinte vii.

Luati de jos 0 piatra ~i spuneti-i ca piatra nu este vie. De asemenea, spuneti-i: amantul (solul) ajuta fiintele sa creasca, dar piatra nu este 0 fiinji vie". Nu va .eptati ca el Sa inteleaga toate acestea, lncercati sa-l ajutati doar sa perceapa mediul .onjurator. Aceasta il va stimula sa gandeasca. Puteti sa lrnpartiti aceasta activitate si

discutati despre cate ceva nou in fiecare zi cand iesiti la plimbare sau puteti mbina dcua lucruri despre care puteti povesti.

Alta data, in timpul saptamanii, rasfoiti si cititi dintr-o carte despre copaci, rba si flori. I~i poate aduce aminte copilul ceva ce ali vazut, pipait sau despre care ati scutat afara? Recunoste si l~i aminteste culoarea verde?

Observati pasarile de-afara. Fireste, copilul nu va fi in stare sa le pipaie; totusi, iteti gasi 0 pana si il puteti lasa sa 0 pipaie. Discutati despre pasari si spuneti-i ca au fe;ite culori. Explicati-i unde traiesc ~i descrieti-le cuiburile, ouale, obiceiurile si lui cum se misca, Discutia va depinde de interesul copilului.

Continuati discutia despre lucrurile de-afara numai daca pare receptiv. Aratati ore soarele galben, spre cerul albastru si spre norii albi. Aveti grija sa nu privesca oarele direct. Trebuie sa stie cii i~i poate strica ochii. Noaptea puteti discuta despre 1I1a si stele. Nu va asteptati sa devina 0 autoritate In legatura eli ceea ce se gaseste fara, La aceasta varsta, aceste discutii au drept scop perceptia mediului, iar copiii sunt uriosi in legatura cu ceea ce ii inconjoara,

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia lumii de afara;

• perceptia culorilor verde, galben, albastru si alb;

• imbogdtirea vocabularului;

• imbundtatirea simtului pipditului;

• usurinta de a asocia ceea ce se gaseste afara ell ceea ce a vdzutin carte.

Un an - Saptamana 10

Faceti rost de un animal din plus, 0 ceasea din plastic si 0 minge sau trei lucruri aseminiitoare. Numiti fiecare obiect in parte. Legap 0 sfoara sau un fir de lana ln jurul fiecaroia dintre cele trei obiecte, lasand aproximativ cincizeci de centimetri

62

Iiberi. Acoperiti cele trei obiecte cu 0 carpa, 0 patura sau un prosop mare, dar lasati

sforile la vedere, '

Trageti de sfoara care este legata de animalul de plus $1 rugaticopilul sa se uite. Verificati ca nu vede obiectelc care sunt acoperite. Rugati-l sa nU~leasca obiectul care se misca. Spuneti-i sa se uite la forma obiectului acoperit care se misca, Daca are greutati sa ghiceasca obiectul, descoperiti-l ~i identifican-l inca 0 data. Acoperip ~lmalul de plu~ din n?u si repetati procedeul. Continuati pal1a cand copilul devine sigur pe denunurea animalului de plus care se misca, Continuati pana cand poate recunoaste repede toate cele trei obiecte atunci cand se misca,

Jucati jocul atata timp cat copilul pare Sa fie interesat. Variati jocul alta data. schimband obiectele ~i miscand de sfoara ,$Ipuit" atunci cand trag:p de una 0 data:

Este important sa .lucrari numai cu purine. obiecte 0 data. Prea multe obiecte pot stimula ~xceSlV copilul ~1 pot provoca confuzii.

. Incurajati copilul sa munceasca independent acoperind obiectele ~i tragand de

o smgura sfoara 0 data. Copilul va fi incantat sa priveasca obiectele miscandu-se Isi va da seama ca se misca din cauza lui si va gasi ca este foarte nostim sa acopere obiectele complet. Aceasta il va incuraja Sa rezolve problema pentru a duce la bun sfarsit tema.

. Nu uitati sa repetati unele dintre activitatile din saptamanile anterioare, in special pe acelea care par dificile pentru copil prima data. Cop iii se distreaza si au nevoie de rep eti tie.

Aceasta activitate dezvoltd:

• interactiunea de limbaj;

• discriminarea vizuala:

• coordonarea ochi - mana;

• tndependema;

• . capacitatea de a rezoiva probleme,

Un an M Saptamana 11

Ce miroase?

Faceti _rast de vanilie, putina cafea rece ~i niste sue de mere. Turnati putin din fiecare pe bucatele separate de vata. Aratati-i copilului vasul original pentru fiecare lichid. Lasati-l sa le adulmece si sale miroasa pe fiecare in parte. Denumiti-le, dar nu

va asteptati ca d sa-si aminteasca numele lor. .

Lasati-l sa miroasa vanilia si rugati-I sa va arate corect vasul original. Daca greseste, lasati-l sa miroasa fiecare lichid din nou si identificati iar fiecare vas. Continua? sa repetati aceasta activitate pana cand copilul reuseste sau se plictiseste.

Uiuda}i-l pentru orice raspuns pozitivl .

Alta data, utilizati sue de portocale, sue de rosii ~i otet si repetati procedeul.

P~t fi introdu~e ~i alte Iichide sau mirodenii atunei cand II simtip ca este gata sa mlroasa. lucrun noi.

63

Este momentul potrivit sa-i spune~. ca unele lucruri ne pot rani daca le nrosim prea de aproape. Subliniati-i ca oamenii ~ar! ii .vor :pun~ Int~d~auna c~ s~ Date mirosi rara pericoL I se va spune ca nu trebuie sa .nu~o~sa niciodata dintr-o stlcla

1U dintr-un vas rara a i se da voie, pentru ca poate fi primejdios. .

Cand lucrati in bucatarie, incurajati-l sa miroasa diferite mancaruri pe care Ie ati)i. Ajutati-l sa distinga mirosurile obisnuite de paine .eoapt~,. pr~jituri sau fur.secur~: 1irosul pestelui este specific, si copilul. nu va ~vea ~~fi~ultap sa-l recul1oasca._ Unll opii sunt curiosi in legatura eu mirosurile de mirodenii, In special de scortisoara. Cu upraveghere, copilul poate adulmeca si mirosi multe arome sau mJroderu~. •

Parfumurile lotiunile after shave-ul, deodorantul, pudra si sapunul au nirosuri care il pot' atrage pe' copil. Ajutati-l sa-si dea seama ca unele_ luc~ri ~iro: rumos altele mat. Discutati despre nas si despre locul unde se afla. AjutatI-.1 sa ierceapa faptul ca nasul este folosit la respirat si mirosit. Copilul se poate distra ~ candand aceasta mica rima:

"Nas mic, nasuc, poti sa mirosi Niste trandafiri frumosi?"

Aceasta activitate dezvoltd:

• perceptia simtulut mirosului;

• abilitatea de a potnvi si asocia difertte mirosuri:

• explorarea libera a mirosurilor nepericuloase;

• constientizarea pericolului pe care U reprezintd anumite mirosuri;

• 0 constientizare mai bund a existentei nasului si a rolului sdu;

• tmbogatirea vocabularului.

La pescuit

Un an - Saptamana 12

Faceti rost de 0 conserva de cafea cu capac de plastic. Legati o sfoara lung'a de 25 de em de un cleste de rufe. Decupap a gaura n: capacu1 de plastic, ceva mai mare dedit clestele de rufe, Puneti

capacul la conserve. .'

Coborati clestele de rufe atasat prm gaura din capacul de

plastic si tineti de sfoara, Dati-i in mana copilului s~oara cu cl_e~te.le legat si spuneti-i sa traga sfoara ~i sa ~idi~e c~~teie pnn g~u~a.L~satl-~ sa rezolve problema. Daca are greutati, ajutati-ll Nu urtati sa-l Iaudati

pentru ca a incercatl .. .

Clestele poate fi Inlocuit cu diferite obiecte de manme asemanatoare, care pot fi ridicate prin gaud in acelasi mod. D~ca . anumite obiecte sunt prea mari pentru gaura existenta, poate fiutilizat un capac diferit. Copilul poate fi incurajat sa lucreze independent.

Pentru a face activitatea mai atragatoare, puteti sa-i spuneti copilului sa-si inchipuie di obiectul este un peste in mare. In timp ce copiiul "pescuie~te", s-ar putea sa-l distreze sa scandeze urmatoarea rima:

.Peste, pestisor, in mare esti.

Vino sus sa rna privesti!"

Aceastd activitate dezvolta:

• coordonarea ochi-mana;

• usurinta de a rezolva 0 problema;

• constientizarea diferitelor materiale utilizate pentru "pe:jti ";

• constientizarea cuvlntelor care rimeaza "e:jti" si "prive~ti ".

Un an - Saptiimana 13

Poti sa teimbraci singui'?

Gasiti 0 cutie la alimentara sau la superrnagazin care sa fie mal inalta decat copilnl. Utilizati un cutit ascutit sau 0 lama de ras ~i decupati-i una dintre laturile mari. Intindeti copilul pe bucata de carton ~i trasati-i conturul cu un creion cerat, cum ap facut in Saptamana 7. Din motive de siguranta, luati cartonul de langa copil atunei cand folositi cutterul sau cutitul pentru a-i deeupa conturul. Tineti mana copilului si utilizati un creion sau 0 carioca pentru a desena ochii, nasul si 0 gura zambitoare. Copilul va simti ca desenul are miscare. Laudati-l pentru eli v-a ajutat! Invitati-l sa denumeasca partile fetei!

Folositi 0 camasa veche sau 0 bucata de material din care taiati 0 haina mal mare oecat conturul cartonului. Nu este nevoie de maneci sau nasturi. Ajutati copilul sa puna haina pe silueta din carton. Apoi ajutati-I sa scoata haina de pe figura din carton. Lasati-l sa imbrace si sa dezbrace maneehinul singur. Totusi, fiti gata sa-l ajutati pentru a evita frustrarea.

Alta data, dati-i copilului 0 pereche de sosete mari, manusi cu un deget si 0 caciula, Explicati-i unde se poarta fiecare obiect de irnbracaminte. Spuneti-i ea sosetele se poarta pentru a proteja si a tine cald la picioare. Manusile sunt purtate atunci cand este frig, pentru a ne tine cald la maini. Caciula este, de asemenea, purtata pentru a Jine cald la cap.

Imbrap~ap copilul si spuneti-I: "Te iubesc, ... (numele copilului)!". Observati-L Va copiaza gestul imbratisand si el manechinul de carton? Sarutati-l ~i spuneti-i incii 0 data, "Te iubesc, ... (numele copilului)!". Observati-i raspunsul. Copilul va deveni mai constient de dragostea si afectiunea pentru ceilalti, Dragostea si afectiunea sunt necesare pentru conturarea eului copilului si pentru increderea in sine.

Copilul poate fi lasat sa lucreze singur cu figura de carton. De fapt, po ate ca Ii

va veni ideea sa-i dea un nume, Pot fi recapitulate ~i partile corpului.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea formei corpului;

• constientizarea pdrtilor corpului;

• inieracsiunea de limbaj;

• capacitatea de a rezolva probleme legate de imbrdcarea ~i dezbracarea manechinului;

• constientizarea utilitati! hainelor;

• constientizarea daruirii afectiunii sale celorlati.

Un an - Saptamana 14

Explorand in pamant, nisip sau orez

Aceasta activitate poate fi controlata si daca este desfasurata in casa, dar poate fi realizata mai repede afara, Dacii aceasta activitate este desfasurata lnauntru, faceti rost de un castron pentru spalat vase ~i umpleti-l pc jumatate eu pamant, nisip sau orez, Puneti 0 perdea veche de baie sub castron pentru a recupera orice se pierde. Afara, aceasta activitate poate fi desfasurata intr-o curie cu nisip sau intr-o zona :fara iarba.

Utilizati pentru aceasta activitate un bol pentru mixer sau 0 galetusa eu nisip,

o Iingura mare de lemn. sau 0 lopatica si vase de dimensiuni pot;i~ite, de plastic, sa~ cesti pentru masurare, Lasati copilul sa pipaie pam~ntuL n~slpul sau orezu~ ~I incurajati-l sa le ia de jos si sa Ie puna pe urma inapoi, Lasati-l sa exploreze ,hber pamantul, nisipul sau orezul, dar asigurati-va ca nu le mananca sau arundi.~Rugatl-1 sa va spuna cum sunt la pipait pamantul, nisipul sau orezul. Da~a nu varaspunde, discutati cu el despre ce simte atunci cand foloseste unul dintre ele. Pentru 0 diversificare a acestei activitati, pot fi folosite to ate cele trei feluri de materiale, i~ ocazii diferite.

Mai tarziu, aratati-i copilului cum sa umple vase Ie folos~ndu-~i n:ainil.e, lingura sau lopatica, Apoi aratati-i cum sa le goleasca si sa inceapa din n~u. Ajutati-l sa-~i dea seama ca este nevoie de mat mu1te maini, linguri sau lopatele pline pentru a

umple un vas. , •

Daca doar se joaca cu noroi, nisip sau orez, lasati-l in pace. Indemanarea de a

umple si goli vase le va fi incurajata alta data. . .

Pot fi folosite si boabe mari in aceasta activitate. In acest fel, copilul le poate turna sau culege in pumni sau pe fiecare in parte pentru a le pune in vas. Este 0 activitate buna pentru prescolarii mai mari.

Aceastii activitate dezvoltd:

• simtul pipaitului;

• coordonarea ochi-mana:

• constientizarea diferitelor mdrimi de vase. in special mari !ii mici;

• explorarea libera;

• abilitatea de asociere care poate fi utilizatii pentru a umple vase;

• interactiunea de limbaj.

66

Un an _ Saptamana 15

Casa mea cea noua

Facet! rest de 0 cutie mare de la 0 mobila sau un aparat, potrivita pentru a face din

ea 0 casa de carton. Desenap si

CJ decupati 0 u~a destul de mare, prin care copilu! poate intra ~i iesi user. Daca vreti sa deschideti usa ~i sa a inchideti, lasa~ partea stanga a usii desenate netaiata. Poate 11 construit un maner pentru deschis usa dintr-un mosor fixat cu un bolt lung si a piulita care sa se potriveasca prin mosor ~i carton. Dad nu, decupati 0 gaud rotunda putin mai mare dedit degetul copilului, astfel incat gaura sa fie un inlocuitor de clanta. Folositi banda adeziva pentru a 0 lipi pe deasupra oricaror margini aspre care pot zgaria. Desenati si decupati doua sau rnai multe ferestre si incurajati copilul sa va ajute sa decorati casa pe afara cu carioci,

Invitati-l sa se miste In casa lui cea noua, 0 data ce s-a familiarizat cu casuta lui, se va distra intrind si iesind afara din ea. Poate fi invatat sa spuna: "La revedere" de fiecare data cand iese din casa, Poate incepe sa care obiecte inapoi si inainte In casuta cea noua, deoarece copiii de aceasta varsta se distreaza grozav carand obiecte dintr-o parte in alta. Dad oboseste, poate chiar sa atipeasca in casa.

Aceasta activitate dezvoltd:

• interactiunea de limbaj;

• coordonarea motorie fina ~i grosierd;

• perceptia notiunilor "afara" ~i.,fnauntrul" easel de carton:

• stguranta ~i sentimentul posesiei;

• perceptia notiunilor "deschis" si .. inchis ".

Un an - Saptamana 16

in ritm de muzice

Faceti rost de 0 cutie goala de fuina. de ovaz sau de 0 conserva de cafea ~i puneti-i capacul pentru a va inchipui 0 asa-zisa toba, Dati-i copilului 0 lingura de lemn sau un bat si indemnati-I sa bata toba. Lasati-l sa bata parra se plictiseste.

Alta data, cantati sau scandati "Rum, tum, tum, bate toba, bum!". Repetati scandarea, pana cand copilul reuseste sa repete ceea ce spuneti. Aceasta scandare ii induce perceptia a trei timpi 1-2-3, 1-2-3, dar folositi 0 vreme scandarea in ritm in locul numerelor. Apoi folositi asa-zisa toM si bateti in ritmu! "Rum, tum, tum!".

67

.puneti-i sa bata toba 'in t~p _ ce . sca~da!i .. Copi~u~ po ate spune rim~. In timp ce

acearca sa bata ritmul Ia toba. Lasati-l sa continue cam vreme este receptrv. .

Mai tarziu, 'in timpul saptamanii, puteti pune cateva pietricele intr-o cune de ilastic sau de metal inchisa ca, de exemplu, de la 0 conserva midi de cafea s,_au de la 0 lrajitura. Lasati copilul sa scuture, sa agite cutia ~i sa asculte noul. sunet. ~ tnnp ~e .opilul scutura pietricelele din cutie, puteti. bate ritmul 1-~-3. dm a~a-zls_a. to_ba: )bservati reactia copilului. Vrea toba sau continua sa scuture pl~tn~elele? D~ca mSlS:a ;a ia toba, schimbati "instrumentele" si bateti ritmul 1-2-3 cu pietricelele.Orice reacue t copilului va anita ca a perceput diferenta dintre cele doua sunete. Pot fi batute si doua linguri de lemn una de alta pentru a produce un .zgomot ve~el:·. De asemenea, pot fi batute sau frecate inainte si inapoi unul de altul doua cubun din lemn pentru a scoate diferite sunete. Un manu?-chi de chei pe un .inel :,coate un clincher interesant atunci cand este scuturat. Copilul se poate amuza ~l punand boabe uscate intr-un vas inchis pentru a produce alte sunete. Toate aceste materiale pot fi folosite pentru a sublinia modelul ritmic in doi timpi 1-2, ca si pe eel in trei timpi 1-2-3.

Aceasta activitate dezvolta:

• discriminarea auditiva;

• perceptia modelelor ritmice diferite;

• coordonarea ochi - mana;

• interactiunea de limbaj;

• independenta;

• explorarea libera.

Un an - Saptamana 17

Sa cercetam apat

F aceti rost de un burete, a carpa de spalat, un tampon de vata, un pro sap de hartie 0 bu~ata de tel ina sau altceva ce absoarbe apa. Folositi un castron mare de spalat. vase, 0 caditade plastic sau ceva asemator, ump~ute pe jumat~t~ cu aga., L~sa~ copilul sa tina si sa pipaie buretele. Scufundati margmea buret~IUl m apa ~I la~a}l buretele sa absoarba apa pana la saturare. Lasati-l inca 0 data sa !Ina buretele, Copilul va deveni constient de schimbarea la pipait si greutate si va simti umiditatea provocata de apa.

Stoarceti buretele si lasati copilul sa se joace cu buretele si sa se balaceasca cu

el in maini in ap'a. lncurajap-l sa asculte clipocitul apei .cand se ~~ac~ cu ea. _ • .

La ora baii dati-i 0 carpa de spalat uscata ~l spuneti-i sa 0 puna mapa din cada. intrebati-l cUI~ simte carpa la pipait, Daca nu raspunde in nici un fel, discutati despre faptulca este uda ~i explicati-i ca ea absoarbe apa p~ ca:e o_poate tine, facand-o mai grea. Tineti carpa si lasati-l sa observe cum curge apa din carpa. __ . _ .

Puneti un vas mic, transparent, cu apa in chiuveta dm bucatarie. Adaugati putin colorant alimentar in apa, Copilul se poate. distra. al.egan~ cul~area _~e care sa 0 folositi. Identificati culoarea aleasa dupa nume. Incurajati copilul sa pipaie tamponul

68

de vata. in acest moment, puteti spune: "Aceasta este vata uscata usoara". Lasati copilul sa tina ~i sa pipaie vata. Explicati-i sa scufunde lent vata in apa colorata. Copilul va gasi ca e delicios sa vada cum vata alba i~i schimba culoarea. Mainile copilului pot sa incerce sa stoarca vata. Poate observa ca vata l~i mareste dimensiunea (se umfla). Ii puteti atrage atentia spunand: .Priveste, vata (nurnele culorii) este uda ~i S-a facut mai mare". Copilul se va distra repetand aceasta activitate. Repeta~ aceeasi activitate eu un prosop de hartie, dar incurejati-l sa aleaga un colorant alimentar de culoare diferita,

Alta dati, dati-i 0 bucata de lelina si incurajati-l Sa 0 miroasa, sa 0 pipaie ~i sa o guste. Loviti leI ina de 0 parte a chiuvetei pentru a scoate un sunet. Bateti ritmul 1- 2 sau 1-2-3 de mai rnulte ori pentru a mentine atentia copilului. Puneti un vas transparent cu apa in fata copilului ~i lasati-l sa aleaga culoarea pe care sa 0 adauge in apa. Incercati sa evitati galbenul, pentru ca este prea pal, nefiind vizibil. Puneti bucata de telina in apa colorata si, din cand in cand, lasari copilul sa observe cum absoarbe apa si i~i schimba culoarea,

Aceastd activitate dezvoltd:

• constientizarea simtului ptpaitului;

• coordonarea ochi - mana;

• explorarea libera;

• 0 perceptie mal buna a diferitelor culori;

• perceptia notiunilor de umiditate, greutate, absorbtie;

• spiritul de observatie.

Un an ~ Saptamana 18

inauntru, prin despicatura sau prin gaura

Faceti rost de cel putin cinci chei de aproximativ aceeasi rnarime.Decupati 0 fanta intr-o cutie de plastic sau un capac de la 0 conserva de cafea. Despicatura trebuie Sa fie destul de mare pentru a putea fmpinge cheile prin ea rara a -

opune rezistenta, Puneti capacul la cutie ~i mcurajati copilul sa ia 0 cheie de jos si sa 0 impinga prin despicatura din capacul cutiei, Cheia va scoate un sunet daca utilizati 0 conserva de cafea din metal. Accentuati sunetul pe care 11 face cheia atunci cand love~Ee fundul cutiei. Lasati-l sa continue panii cand toate cheile au fost impinse prin fanta, Indepartati capacul, scoateti cheile ~i repetati procedeul pana cand copilul se plictiseste.

Pot fi selectate si alte materiale pentru a fi introduse prin despicatura precum cercuri taiate din tavite de polistiren, nasturi, monede, sarmulite, table mid de la ambalaje, saibe, Aceste rnateriale vor face activitatea mai atragatoare, iar experienta copilului se va imbogati.

69

Aceasta activitate dezvolta:

• controlul motor fin;

• capacitatea de a rezolva probleme;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• coordonarea ochi - mana;

• independerua si tncrederea in sine;

• simtul pipaitului.

Un an - Saptamana 19

a nostim este sa pictezi cu degetul!

Luati doua linguri de !aina si adaugati pU1ina apa deodata pentru a obtine 0 sta subtire. Adaugap cateva picaturi de COlorant alimentar. Folositi a lingura si meti putin din amestec pe 0 foaie mare de hartie cerata care a fost bine fixata pe asa din bucatarie. Protejati hainele copilului ell 0 cfun~a veche sau folositi 0 babeta are Inainte de a incepe pictura cu degetul.

Aratati-i cum sa-si miste degetele si mainile si sa le faca sa alunece de-a . ngul hartiei cerate. Folositi cuvantul ,.alunecos·' ~i "umed" in conversatia eu copilul. icurajati-l sa-§i miste mainile in sus ~i in jos, inapoi sau inainte ~i de jur imprejur. olositi degetul aratator pentru a face buline pe hartie ~ lasati-l sa exploreze hartia cu jutorul amestccului preparat la inceput.

Evitati sa desenati dumneavoastra pentru copil, deoarece activitatea este ienita sa stimuleze miscarea libera si spiritul de explorare a necunoscutului, )esenarea unor imagini de catre dumneavoastra pentru copil Ii poate inhiba reativitatea,

In finalul acestei activitari, daca a :facut un model interesant din imaginatie sau ) pictura pe care vreti Sa 0 pastrati, presati eu forta 0 foaie de hattie de construit sau lfutie obisnuita pe pictura, Ridicati cu grija marginea de sus a foii de hartie si trageti-o ipoi de pe hartia cerata. Yeti obtine pictura imprimata pe hattie. Laudati copilul si npiti-o pe frigider eu banda. adeziva sau eu un magnet mic, Atunci cand pictura s-a uscat, lasati-l sa 0 pipaie. Spuneti-i ca apa s-a evaporat din pictura.

Pentru cantrtati mai mari de material, amestecati 3 iinguri de zahar, 112 lingura de sare, 1 12 ceasca de raina de porumb si 2 cesti de' apa, Coaceti la foe mic pana ce coca devine neteda si groasa, Lasati-o sa se raceasca, puneti-o in borcane mici si adaugati coloranti alimentari diferiti in fiecare borcan,

Copilul se poate distra repetand aceasta activitate ~i alta data. Nu uitati sa

recapitulati unele activitati predate mai demult.

Aceasta activitate dezvolta:

• spiritul de a explora fiber necunoscutul;

• creativitatea;

• controlul motor fin;

• 0 constienttzare mat buna a notiunilor "umed", .uucat ... ~i ,. alunecos ";

• independenta :ji increderea in sine.

70

. Un an - Saptamana 20

Pot sa pictez cu pensula!

F olositi 0 bucata mare de hattie sau un ziar vechi. Lipiti hartia pe masa, pe frontul de IUCru din

~ bucatarie sau pe ceva fix.

cu a - . -.-.---./ - . '. Ame~teeati putin colorant alimentar

pa ~I folositi 0 pensula obisnuita veche de aproxllnativ 5 em latim p .

colorata intr-o tava sau intr-un vas greu pentru a evita rasrumarea sa a; e._ unet; apa

P rIA _ . _ " u Impra~t1erea.

_ unen p~nsu a 111 a~a col~rata ~I aratatl-I copilului cum se scurge excesuI de

c~o,~:~ P: ~argmea v~s~IUl. Apoi explicau-i cum sa dea cu pensula usor pe hartie.

Lasati I sa exploreze hartia cu pensula ~I apa colorata Ajutati-I numai d - .

91 Iaudati I pe t . A " aca are nevoie

. _' - :r m 0r:ce I11cer~are. Copilul poate lasa pensula jos daca prefera pictura

dlre~ta eu ~M:a .. Lasati cO?llul sa exploreze ~i sa creeze. Atunei cand copilul a termmat, agatati picrura pe frigider, pentru a fi admirata de ceilalti membri ai f '1"

. ~~~. I . ~~ .

. . . ca cu 0 cu oare noua poate sa atraga si mai mult copilul Cu

~x:rcI~lU contmuu: se. :a observa progresul. Atunci cand copilul Incepe sa c~pete in ~~anare, cumparati-i un set de acuarele sau tempera. Culorile sunt mai vii si va fi

mal incantat de ele. ' "i

Aceastd activitate dezvoltd;

• coordonarea oehi - mana;

• spirttul de explorare libera a necunoscutului si creativitatea;

• perceptia diferitelor culori.

Un an - Saptiimana 21

inauntru ~i afara

o

Faceti rost de dona gherghefuri pentru brodat (unul mare si unul mic), sat! taiati doua cercuri. din carton sau dill farfurii de carton, Cercurile trebuie sa se potriveasca unul In celalalt. Daca sunt diferit colorate cu carioca vor fi mai atragaroare pentru copil. '

~ . Puneti cereul mai mic la stanga si pe eel

,1 . . . • " . . mru mare la dreapta, pe 0 suprafata plana. Luati-I

pe ~.l:_ ~al ~IC ~l arata}l~l copilului cum se potriveste inauntrul celui mai mare. In til;l ce 11 aratati, spuneu-i ca an pus cercul mai mic lnauntrul celui mai mare S bl' . t~ e ~ t I ~ , " . , , . U 111ll I

~van u . ".mall1~tn1 .' ~po~ Iua!l cereuI mai mic si puneti-l la stanga cercului rnai mare

~l spunen-: copilului ca atl luat cercul mai mic afara din eel mare Accentuan e 't 1 "afara". . "". uvan u

71

Desfasurati aceasta activitate de mai multe ori ~l mcurajap copilul sa munceasca independent. Daca nulucreaza de la stanga la dreapta, evitati sa-l corectati. Totusi, c!,e fiecare data cand desfasurati activitatea, incercati sa lucrati de la stanga la dreapta. In aeest mod, ii.antrenati ochii sa se miste progresiv de la stanga la dreapta.

Folositi un joe eu eereuri man si lncurajati-l sa sara inauntru ~i afara din cere.

Cercul poate fi, de asemenea, utilizat de copil pentru a arunca 0 punga cu bilute, un ghem de lana, 0 minge dintr-un eiorap sau orice obiect care nu prezinta perieol "inauntrul" sau. Apoi, spuneti-i copilului sa ia obiectele .afara" din cere. Copilul se poate distra repetand aceasta activitate si alte . activitati sugerate mai inainte, Conceptele spatiale "inauntru" ~i "afara" trebuie subliniate astfel incat copilul sa Ie inteleaga sensul,

Aceasta activitate dezvoltd:

• 0 constientizare a conceptelor spatiale "fnauntru" $1 "afara";

• constientizareaconceptelor de ; mare" !jt "mic";

• constientizarea deplasdrii progresive de la stdnga la dreapta;

• coordonarea motorie grosiera;

• coordonarea ochi - mana;

• capacitatea de a indeplini comenzile.

Un an - Saptamana 22

Sus $i jos pe scari!

Acum este momentul potrivit pentru copil sa exerseze urcatul $1 coboratul pe scari, Trei trepte sunt suficiente pentru exercitii. Daca nu aveti scari in casa, puteti folosi trei cutii cu 0 greutate lnauntru pentru stabilitate. Pot fi, de asernenea, folosite blocuri de lemn, ciment sau caramizi pentru a face scari improvizate. Daca folositi 0 imitatie de scari, puneti-le la perete. Aceasta va da iluzia scarilor reale. Accentuati cuvintele "sus" si .jos" pe~tru a va asigura ca intelege semnificatia acestor concepte,

In timp ce copilul este incurajat Sa mearga in sus si In jos pe scari, va fi mai interesant daca ii spuneti 0 mica poezie sau daca scandati in ritm:

" (numele copilului) merge sus, sus, sus,

(numele copilului) vine jos, jos, jos",

Copilul se va distra urcand si coborand pe scan iarasi si iarasi. Cu mult exercitiu, va castiga curand destula incredere in el pentru a dori sa mearga mai sus pe scari. Din motive de siguranta, sunt suficiente trei scari pentru un copil de aceasta varsta, tara supraveghere,

Este, de asemenea, timpui potrivit sa discutati despre pericolul reprezentat de scari, Copilul trebuie ajutat sa-si dea seama de consecintele neatentiei la urcatul si coboratul scarilor. Trebuie Sa i se spuna sa nu l$i lase jucariile pe scan, deoarece se po ate impiedica de ele cineva care trece pe acolo,

72

Aceasta activitate dezvolta:

• canstientizarea notiunilor "sus" ii.,jos ";

• increderea Tn sine;

• independenta;

• coordonarea motorie grosiera;

• capacitatea de a asculta.

Un an ~ Saptamana 23

Coca pentru cercetare

Pentru a face 0 coca rapids, arnestecati dona cesti de raina, 0 jumatate de ceasca de sare si adaugati treptat 0 ceases de apa, Adaugati putin colorant alimentar si framantati amestecul pana devine omogen, Peate fi adaugata menta sau alta aroma placuta pentru a-I face rnai imbietor. Totusi, spuneti-i copilului cii aluatul nu este de mancat. Acest amestec va putea fi pastrat mai multe zile la congelator, dad este tinut intr-o punga de plastic inchisa.

Pentru a-I face mai stabil, amestecati 1 ceasca de raina, 1 lingura de ulei, I ceasca de apa, 112 ceasca de sare, 2 linguri de smantana ~i colorant alimentar. Coaceti la foe potrivit, pana cand amestecul .ia forma unei mingi. Frarnantati pana cand devine neted. Acest amestec poate fi pastrat un timp nelimitat intr-o punga de plastic sau 0 cutie inchisa,

Lipiti hartie cerata pe 0 suprafata de lucru sau pe 0 masa, Poate fi utilizata si 0 fata de masa individuals de plastic in locul hartiei cerate, pentru protectia zonei de lucru. Astfel va fi mai user de facut curat la sfarsitul activitatii.

Dati-i copilului 0 bucata de aluat care poate fi !inuta comod in maini. Aratati-i cum sa preseze, sa ruleze ~i sa loveasca coca. Apoi lasati-l sa cerceteze a1uatul pana se plictiseste.

Dad are pevoie de ceva pentru a-l atrage, rulati 0 mica parte sub forma de minge si turtiti-o.Incearca sa va imite?Pentru a-I atrage mai mult, rulati aluatul intr-un rulou lung si uniti-i capetele formand un cere sau 0 alta figura. Discutati cu copilul despre fi~care forma pe care 0 faceti,

Incurajati copilul sa preseze, sa ruleze si sa loveasca aluatul, in timp ce ii vorbiti despre ce simte la pipait. Rugati-l sa-l miroasa, Discutati despre mirosul aluatului. Are un miros placut? Apoi incurajati copilul sa-l lovesca, sa-l traga, sa-l ruleze si sa-l rupa 111 bucati si lasati-l sa continue apoi cercetarea a!uatului.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea motorie jina;

• dezvoltarea.simtului pipditului;

• explorarea libera a necunoscutului;

• imbogatirea vocabularului pirn conversatie;

• creativitatea;

• independenta.

73

Un an - Saptamana 24

Puzzle-uri

Decup~~ sau . de~enati t~e~ imagini de 22 x 25 em in culori vn, Imaginile trebuie sa aiba foarte pupne deta1ii. Pot fi 0 casa, un capac si un fluture. Aratati-i copilului fi~are imagine si identificati-o prin nume. Lipiti desenele pc un carton gros si lasati-le sa se usuce. Apoi decupati fiecare poza pe jurnatate, de sus in jos, cu 0 singura neregularitate la decupaj.

_ ~estecat~ ~ucaPle _~i pu~e~-le pc p~dea sau pe masa. Incurajati copilul Sa

p~na bucatile ~asel. impreuna. Apoi, indemnati-l sa uneasca bucatile din copac ~i apoi din fluture. AJuta!I-1 daca pare a nu inte1ege ~i discutati despre fiecare desen. De exemplu, puteti sa-i spuneti: "Casa este rosie. Traim intr-o casa":

, AC,este puzzle-uri pot fi .utili~a~e tot tirnpul. Copilul va deveni rnai sigur pe el

~1 poate chiar va povesti despre imaginile pe care le foloseste spunand un cuvant sau 0

fr~L '

Pot fi apoi decupate tret desene eu mai multe detalii dintr-o revista sau dintr-un ziar $i pot fi utilizate 'in acelasi fel. Aceste desene pot fi taiate in doua sau in trei, bucati ~~care. Copilul va reusi mai user dad imaginile sunt mari, colorate ~i au putme detalii, Este recomandabil Sa folositi numai trei puzzle-uri 0 datil. Prea multe buditi au tendinta sa duca [a confuzia copilului mic.

Aceasta activitate dezvolta:

constientizareafaptulut co doua sau mai multe parti alcatuiesc un intreg; o constientizare mal bund a culorii;

imbogatirea vocabularului prin conversatie;

coordonarea ochi - mana,









Un an - Saptamana 25

Lasa-l sa cada in sticla!

Folositi 0 sticla mare de plastic incasabila, cu 0 deschizatura ingusta pentru aceasta activitate. Adunati 0 piatra mica, un bat de la inghetata, un creion neascutit, un cleste de rufe sau orice obiect care va trece usor prin deschizatura mica a sticlei de plastic. Puteti alege un set de patru obiecte asernanatoare In locul unora diferite. Pentru a mad interesul copilului, pot fi desenate un chip sau 0 floare fie sticla cu 0 carioca.

74

lncuraja!i copilul sa aleaga un obiect ~i sa-l lase sa cada prin deschizatura ingusta a sticlei. Ajutati-l daca este nevoie.

Ascultati sunetul pe care n face fiecare obiect atunci cand cade in sticla, Exagerati sunetul, 'in timp ce incercati sa-l imitati. Cuvinte ca "ping", "sad" sau "plop" vor fi de folos pentru a-I face pe copil sa asculte mai de-aproape cand cade fiecare obiect,

Atunci cand to ate obiectele au fost lasate sa cada in sticla, intoarceti sticla eu fundul in sus si liisap copilul sa-~i foloseasca ambele maini ~i sa scuture obiectele afara din sticla, Repetati activitatea si incurajati copilul sa munceasca independent. Ajutati-l numai daca pare sa aiba nevoie.

Aceasti'i activitate dezvolta:

• coordonarea ochi - mana;

• capacitatea de a rezolva probleme;

• capacitatea de a asculta cu un anumit scop;

• increderea In sine;

• capacitated de a indeplini comenzile:

• interactiunea de ltmbaj.

Un an - Saptamana 26

Pot sa due 0 tava!

Copiii de aceasta varS!a adora sa culeaga de pe jos bucati mici de atii, scame si hartie ~j sa le arate adultilor. Incurajati-l sa se uite pe podea dupa bucatele pentru a le strange si a le pune 1a cosul de gunoi. Remarcati-i orice reusita,

Alta data, utilizati 0 tava din polistiren sau carton, pentru carne, si puneti mai multe obiecte usoare, incasabile pe ea. Alegeti un cub mic, un mosor, un cleste de rufe, 0 Iingura sau ceva similar, care este user ~i va fi lesne de carat pentru eopil.

Incurajati-l sa J,ina echilibrul tavii ~i sa 0 duca pe 0 distanta scurta, Apoi, explicati-i sa aduca tava Inapoi, avand grija s~ nu cada de pe ea nici un obicct, Daca unul dintre obiecte cade de pe tava, exclamati "Uups". Spuneti-i copilului sa ia de pe jos obiectul care cade ~i sa-l puna pe tava. Daca are dificultati, fi!i gata sa-l ajutati, dar lasati-l independent cat mal mult posibil,

Pot fi adaugate rnai multe obiecte usoare pe tava, pani ee se aduna 0 oarecare incarcatura. Laudati-I pentru ca a fost capabil sa care atatea lucruri pe tava.

Alta data, puneti 0 mingiuta de cauciuc sau de plastic pe tava, Explicati-i sa umble foarte atent si sa priveasca mingea atunci cand cara tava, Observati-i modul de a tine echilibrul tavii si dati-l sugestii pozitive pentru a mentine mingiuta pe tava, Daca totusi cade, spuneti-i copilului sa 0 puna la lac si sa incerce din nou. Arnintiti-i sa mearga incet, foarte atent si sa priveasca mingea. Cu rabdare si indrumare, va reusi.

Lauda II va motiva, .

Aceasta activitate dezvoltd:

• simtul echilibrului;

• coordonarea utilizdrii ambelor mdini;

75

• constientizarea notiunilor "wjor" si "greu";

• indemdnarea de a manipula ~i observa diferite obiecte pe tava;

• constientizarea obiectelor ajlate in repaus $1 a efectului pe care il are mingea mobila asupra echilibrului.

Un an - Saptamana 27

)une pestele in barca!

taie aici

>

Decupati trei sau patru pesti din hartie de construit, din eartele sau din carton subtire, Pestele trebuie sa fie de aproximativ 7-10 em. Colorati fiecare peste eu 0 culoare diferita ~i adaugati-i fiecaruia un oehi si 0 gura, Aeeasta ii va face mai simpatici si va va ajuta sa atrageti copilul sa participe la aceasta activitate cu mai multa placere.

Utilizati un plic mare de afaceri sau 0 foaie de hartie indoita pentru barca, Decupati plieul sau hartia ea 0 barca. Lasati partea de sus deschisa si lipiti sau fixati orice alte parti deschise. Va fi a barca turtita, Decorati-o cu diferite culori,

Incuraja}i copilul sa culeaga un peste si sa-l puna in barca, Pentru aceasta, copilul va trebui sa departeze cele doua par~i de sus si sa lase sa aluneee pestele in barca, Distingeti pestele prin culoare, atunei cand copilul pescuieste pestele si it pune in barca, Cand pestele a fast "prins" si se afla in barca turtita, scoateti-l si porniti din nou la actiune,

Alta data, puteti repeta aceasta activitate folosind numere si nurnarand. De exemplu, scrieti un numar pe fieeare peste, de la unu la patru, si explicati-i copilului cum sa gaseasca pestele eu numarul specific si sa-l puna In plic (barca), Numarati pestii de mai multe ori pentru ~ va asigura ca a inteles sa numere de la unu la patru, inainte de a merge mai departe.ln timp ce copilul pescuieste pestii denumiti, intrebati-l cap pesti sunt In "barca" si cati au disparut.

Aceastii activitate dezvolta:

• abilitatea de a culege un obiect plat;

• coordonarea ochi - mana;

• capacitatea de a rezoiva probleme;

• increderea in sine;

• independenta;

• imeractiunea de limbaj.

76

Un an - Saptamana 28

Unde este camera?

Luati copilul de mana si plimbati-va prin camerea lui. Spuneti-i ca aeeea este camera lui. Plimbati-va acum cu el in camera dumneavoastra si spuneti-i ca este camera dumneavoastra. Apoi plimbati-va in baie si recunoasteti-o irnpreuna. Verificati daca stie numele acestor camere,

Chernati-l pe nume si cereti-i sa va arate camera lui. Laudati-l daca . indeplineste comanda corect. Daca pare confuz, luati-l in camera lui Inca 0 dati si spuneti-i ca se afla in camera lui. Repetati pana cand este in stare sa va arate camera lui ..

Continuati aceasta activitate eu camera lui si Cll baia. Daca pare dezorientat, incercap din nou alta dati. T otusi, daca reuseste si pare sa se distreze, alegeti alte trei camere si repetati procedeul.

Soar putea sadureze mai multe zile pana sa poata merge in camera ceruta, dar

cheile motivarii si reusitei sunt lauda ~i incurajarea.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea camerelor si a pozitiilor lor;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• interactiunea de limbaj;

• tncrederea tn sine.

Un an - Saptamfana 29

Mare ~i mic

Puneti laolalta 0 lingura mare si una mica, un capac mare si unul mic, un rulou gal de hartie de toaleta si un rulou gol de prosop de hartie, un pantof mare ~i unul mic . sau alegeti diferite obiecte similare, mari si mid.

Luati lingura mare ~i spuneti-i copilului ca este mai mare dec it cealalta lingura, Spuneti-i Gil. cealalta lingura este mica. Spuneti cuvintele "mare" ~i ,,mic" de mai multe ori, in tirnp ce continuati sa-i aratati copilului obiectele mari si miei de fiecare tip. Puneti obieetele mari si mici din acelasi set impreuna, preferabil intr-un rand.

Spuneti-i copilului sa ia de jos lingura mare. Daca a face corect, laudati-l si rugati-l sa 0 puna la lac. Daca ia de jos lingura incoreet, indicati-i care Iingura a fast ceruta, precizati-i marimea si spuneti-i copilului sa 0 puna la lac.

Continuati lucrul numai eu conceptul de "mare" pana cand copilul este sigur .. pe ella alegerea obiectului corect mai mare. Evitati utilizarea cuvantului .Jarg".

Folosirea cuvintelor diferite ell sens apropiat, la aceasta vfirsta, poate crea confuzii copilului,

Introduceti conceptul de "mic" atunci cand simp!i ca a devenit sigur pe ella alegerea obiectului mai mare, de fiecare data cand sunt comparate un obiect mare ~i

77

unul mic, Schimbarea comenzilor pentru a alege intre "mare" si .rnic" in timpul unei singure sedinte din aceasta activitate poate fi prea dificila si poate dezorienta copilul. Introduceti conceptul eu precautie daca simliti ca este in stare sa rezolve aceasta problema de comparatie. Este mai bine sa fiti sigura de realizarea unei activitati dedit sa produceti eonfuzie si frustrare eu ceva prea dificil,

Aceastd activitate dezvolta:

• constientizarea concepte lor "mare" si ... mi c ";

• imbogdtirea vocabularului fa denumirea obiectelor;

• capacitatea de a indeptini comenziie;

• abilitatea de a face 0 alegere;

• constientizarea comparatiei;

• coordonarea ochi - mana.

Un an - Saptamana 30

Pa~e~te pe pietre !

Decupati un patrat mare si unul mic dintr-o bucata de covor. Bucatile trebuie Sa fie destul de mici, astfel incat copilul sa le poata ridica si muta intr-o pozitie diferita, dar destul de mari pentru a putea pa§l user pe de. Daca nu puteti gasi dona bucati de covor, folositi doua covorase de cauciuc sau altceva care nu aluneca.

Intindet! bueata mare de covor pe podea si puneti bueata midi in fata ei. Lasati un mic spatiu intre doua patrate, astfel incat sa se poata distinge cele doua bucari de COVOL Totusi, bucatile trebuie sa fie destul de apropiate, astfel incat copilul sa-si poata intinde picioarele atunci cand paseste de pe un patrat de cover spre urmatorul.

Copilului trebuie sa i se explice sa paseasca mai intal pe bucata de covor mare ~j apoi sa paseasca inainte pe bucata mica, Copilul trebuie sa se into area sa ia bucata mare de covor ~i sa 0 puna In fata bucatii mici, Va continua sa paseasca inainte pe patrate si sa-si aminteasca sa puna patratul urmator ln fata celuilalt de fiecare data.

cand va face un pas inainte, .' ,

Copilul trebuie incurajat sa mearga cu un pas de 0 anumita dimensiune ~i numai pe patratele mare si rnic, pentru a ajunge in acel punct. Pentru a mari interesul si a motiva copilul, obiecte cum ar fi un peste de jucarie sau un crab pot fi puse in PUllCtU] terminus, ca a momeala, pentru a-I face sa se miste inainte, Va puteti referi la patrate ca la pietre de pasit folosite de copil la travers area raului. Trebuie sa i se aminteasca sa fie atent, astfel incat sa nu l~i piarda echilibrul si sa cada in diu. Daca si-l pierde, se va uda la picioare. Crescand distanta de fiecare data cand copilul face activitatea, el se va ambitiona sa incerce sa fie atent, din ce in ce mai atent.

Aceastd activitate dezvolta:



o coordonare mai bund a muschilor mari si mici:

o constientizare crescuta a conceptelor "mare" si .imic" independerua;

increderea in sine;

perceptia dtstantei;









78

• capacitatea de a indeplini comenziie;

• dezvoltarea simtuiui pipditului fa miscarea bucatilor patrate:

• comunicarea prin limbaj.

Un an - Saptamana 31

Desenez in sus sl in jos

Faceti rost de 0 bucata de carton de aproximativ 22 x 25 em'. Decupati un dreptunghi de 5 x 15 cm2in centrul eartonului cu 0 lama sau un cutter ascutit,

Puneti 0 foaie de ziar sau alta hattie sub carton, Lipiti colturile cartonului pe hartie, eu latura mai mare in pozitie verticala, Fixati hartia pe masa sau pe alta suprafata de lueru neteda pentru a preveni alunecarea.

,Mi~eati-va mana in sus si in jos pentru a pipai zona decupata din bucata de carton. Incurajati copilul sa pipaie ~i el bucata decupata.

Lasati-l sa-~i aleagii un creion cerat. Numiti 0 culo_are si spuneti-i copilului sa miste creionul III sus si In jos in interiorul zonei decupate, In timp ce mainile copilului se misca in sus ~i in jos, scandati astfel: "Sus, jos, sus, jos. Desenez in sus si In jos". Lasati copilul sa coloreze zona decupata cu creionul panii se plictiseste. Totusi, daca mal este interesat, bucata de carton poate fi mutata si fixata in alta parte pe hartie. Copilul poate dori sa-si aleaga alt creion colorat. Daca este asa, numiti culoarea ~i lasap-l sa continue aceasta activitate,

AWl data, urmati acelasi procedeu ca iuainte, dar intoarceti dreptunghiul cu latura lunga in pozitie orizontala. Lasati copilul sa pipaie portiunea decupata miscandu-si mana sau degetul de la stanga la dreapta. Lasati-l sa aleaga Inca 0 data un creion cerat, Nurniti culoarea si indemn~ti-l sa miste creionul inainte ~i inapoi pe hartia care este sub sablonul de carton. In timp ce copilul mi~ca ereionul inainte si inapoi, scandati acest cantecel: jnainte si-napoi, si opreste-te apoi". Este posibil sa prefere sa rnazgaleasca inapoi si inainte 0 vreme cu creionul. Continuati camecelul ~i lasati-l sa faca asa cum vrea.

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia directiilor verticale fit orizontale;

• perceptta limite lor bucafii decupate;

• coordonarea ochi - mana;

• libertatea de alegere;

• perceptia diferitelor culori;

• interactiunea de limbaj cu ajutorul cdntecelor scandate:

• capacitatea de a asculta.

79

Un an - Saptiimana 32

Tipare!jte cu ajutorullegumelor!

..... Taiati un capat al unui morcov. Adunati T cateva ziare sau hartie alba si tempera. Pot fi utilizate si culori pe baza de apa ramase de la : 0 renovarea easei. Turnati putina vopsea intr-o

{ ~ if tavita de eame din polistiren sau intr-o

~ farfurie. Puneti hartie pe 0 suprafata plana de

lucru potrivita, Imbracati copiluI cu 0 camasa veche sau puneti-i 0 babeta mare Inainte de a fncel'e activitatea, pentru a-l proteja.

Inmuiati capatul taiat al morcovului in vopsea. Daca vopseaua pare prea groasa, mai adaugati pupnii apa ~i amestecati. Ridicati moreovul ~i presap-l eu partea pictata pe hartie. Forma morcovului taiat va fi tipiirita pe hartie, Lasati-l sa tina morcovul ~i puneti capatul taiat in vopsea. Ajutati-l sa preseze cu putere pentru a imprima forma pe hartie. Lasati-l sa imprime singur, in timp ce 1:1 supravegheap. Experienta de folosire a legumelor pentru imprimare trebuie Sa fie un punet de atractie in plus p::ntru copil. Asigurati-va ca este constient ca morcovul este portocaliu.

Intr-o alta sedinta, po ate fi utilizata pentru tiparire 0 bucata de telina. Spuneti-i copilului sa ~na minte culoarea ~i forma ei, Floricelele de broccoli, ca si multe alte legume, lasa unne interesante la imprimare. Copilul poate face picturi neasteptate cu 0 combinatie de diferite legume si culori, Totusi, folositi numai doua sau trei legume odata pentru a preveni suprastimularea.

Aceasta activitate dezvolta:

• creativitatea;

• pretuirea frumusetii culorii ~'i a formei;

• coordonarea ochi - manti;

• explorarea libera fa imprimare;

• 0 perceptie mat buna a diferitelor culori;

• 0 noua senzatie la pipait in timpul imprimarii cu diferite legume.

Un an - Saptiimana 33

in partea aceasta, in partea aeeea

Adunati in jur de zece obiecte mici. Pot fi jucarii sau obiecte din gospodarie care nu prezinta pericol. Folositi banda adeziva sau un fir de lana pentru a imparti zona intr-o parte stanga si 0 parte dreapta. Evitati

folosirea cuvintelor "stanga" ~i "dreapta". ,

Luati un obiect si spuneti "in aceasta parte" in timp ce il puneti in partea stanga a locului delimitat de firul de lana sau de banda. Luati alt obiect si spuneti ,,'in partea aceea" in timp ce puneti obiectul in partea dreapta a zonei delimitate.

80

Incurajati copilul sa se jcace cu dumneavoastra. Mai intai puteti sa puneti obiectele in partea stanga, unul 0 data, spunand, "in partea aceasta", in timp ce copilul pune un obiect in partea dreapta, unul 0 data, spunand "in partea aceea". Daca nu vorbeste, dar pune obiectele in partea corecta la momentul potrivit, laudati-l si treceti-i eu vederea faptul ca nu rosteste cuvintele cerute. Totusi, nu uitati sa subliniati in continuare: "in partea aceasta, in partea aceea", pe masura ce obiectele sunt plasate altemativ in pozitia corecta,

Alta data, jucati jocul ~i schirnbati partile, Pe masura ce copilul progreseaza in usurinta de a altema l?ozitiile care indica lateralitatea stanga-dreapta, poate fi fncurajat sa joace singur jocuL Indemnati copilul spunand: "in partea aceasta, in partea aceea".

Aceastd activitate dezvolta:

• usurinta de a asculta;

• coordonarea ochi - manti;

• perceptia notiunilor "stanga" si "dreapta";

• simtul pipaitulut diverselor obiecte:

• 'u§urin!a de a vorbi;

• increderea In sine;

• independenta.

Un an - S~ptiimana 34

Pus $i seos

Pentru aceasta activitate utilizati In jur de zece bucati de elastic ingust, unite impreuna, sau benzi de cauciuc. Benzile trebuie sii fie destul de mari pentru a se potrivi peste clarita. Aceasta activitate va fi mult mai atragatoare daca benzile vor avea dimensiuni diferite. Puneti benzile Intr-o cutie mica de plastic sau intr-un cos.

Aratati-i copilului cum sa puna 0 banda elastica pe clarua, Apoi, lasati-l sa incerce sa 0 puna. Daca reuseste, lasati-l sa puna singur restul benzilor pe usa.

Atunci candtoate benzile sunt pe olanta, aratati-i cum sa le scoata de pe clanta si sa le puna din nou in cutie. Incuraja}i copilul sa repete activitatea pana se plictiseste.

Alta. data, copilul va pune 0 banda elastica pe fiecare olanta din casa, Va fi incantat sa-si dea seama ca ati observat ca poate face lucrul acesta. Copilului i se va explica sa scoata toate elasticele de pe clante si sa le puna in cutie inainte de a repeta activitatea. Dad nu vrea sa continue, va fi totusi indemnat sa dea toate benzile jos de pe clante inainte de a se opri.

Aceasta activitate dezvolta:

• usurinta.de a indeplini comenzile;

• perceptia matertalelor elastice;

• perceptia actiuni lor de a pune ; pe" si a scoate , de pe ".

81

• capacitatea de a rezoiva probleme;

• independenta;

• capacitatea de apotrivi obiectele unul cate unul;

• coordonarea ochi • mana.

Un an - Saptamana 35

Paiul ~i stiva de mosoare

Faceti rost de cateva paie lungi care se potrivesc usor In centrul unor mosoare. Zece sau mai multe mosoare vor face aceasta activitate mai atragatoare. Mosoarele pot fi de diferite dimensiuni si culori, Mosoarele colorate neutru vor fi decorate cu carioca pentru mai multa atractivitate, Stivuiti rnai multe mosoare unul peste celalalt, Loviti user stiva de mosoare si daramati-o. Stivuiti mosoarele din nou, dar de aceasta data puneti un pai in centrul stivei. Incercati sa darfunati stiva, asa cum ali facut mai departe. Aratati-i copilului stiva de mosoare care nu a cazut. Stivuiti alte cateva mosoare unul peste altul, dar nu puneti un pai in centrul stivei. Rugati-l pe copil sa darame cele doua stive. Copilul va observa ca una dintre stive va ramane in picioare, cu conditia sa nu 0 loveasca prea tare, in timp ce cealalta stiva poate fi aaram~ta. U90r.

Lasati copilul sa stivuiasca mosoarele rara sa utilizeze paie. lncurajati-l sa faca o stiva cat mai inalta de mosoare. Spuneti-i sa. fie atent ca mosoarele sa. nu cada. Daca stiva cade, incurajati copilul sa continue si ajutati-l daca este nevoie. Apoi introduceti cu grija paiul 111 centrul mosoarelor stivuite. Daca stiva este destul de inalta, veti avea nevoie de doua paie. Copilul se poate distra explorand mosoarele 'in stiva. Totusi, va

avea inca nevoie de indrumare si ajutor la introducerea paielor. .

Puteti numara mosoarele impreuna ell copilul pentru a adauga 0 atractie in plus. Daca va cadea un mosor din stiva, spuneti: .Priveste, a cazut un moser!". Continuati sa stivuiti rnosoarele si sa le numarati. Introduceti paiul pentru stabilitate, in timp ce le stivuiti. Puneti un mosor in partea de sus a stivei atunci cand nu mai exista sustinerea de la pal. Atingeti user stiva, ~i mosorul din varf va cadea. Explicati-i ca. celelalte mosoare nu au cazut pentru ca au fost sustinute de pai, Copilul s-ar putea sa nu inteleaga cuvantul "sustinute", asa ca. Ii puteti spune pentru claritate ca au fost "ajutate" sa nu cada,

Lasati-l sa cerceteze mosoarele si paiul alta data, rara interventia dumneavoastra. Observati copilul, Descopera el ca mosoarele pot fi rostogolite inainte si inapoi? Incepe sa le stivuiasca si foloseste paiele pentru a sustine stivele, sau ii place sa se uite cum cad atunci cand stivuieste cateva? Poate descoperi $i ca mosoarele au gauri la fiecare capat ~i va percepe in subconstient ca materialele au diferite utilizari.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi . mana;

• constientizarea marimii diferitelor mosoare care sunt utilizaie;

• simtul pipaitului La stivuire:

82

• simtul de observatie;

• perceptia notiunii "mai mult ";

• perceptia notiunii de sustinere pentru prevenirea cadent mosoarelor.

Un an ~ Saptamana 36

Inghesuie in cutie!

Folositi 0 sfoara lunga din resturi de materiale, mai multe fii~ii inguste din materiale de diferite texturi sau dintr-un fir de lana gros. Sfoara trebuie sa fie de aproximativ 1 m lungime, dupa ce au fost facute noduri la intervale de 7 -1 0 cm. Materialele cu diferite texturi ~i nodurile au scopul de a antrena simtul tactil si a mari atractivitatea activitatii,

Luati 0 cutie de pantofi cu capac $i decupati a gaura de aproximativ 2,5 em in diametru, In centrul capacului. Inghesuiti sfoara din bucati sau firul de lana prin gaura cu ambele maini. Continuati pana cand tot rnaterialul a ajuns in cutie. Ajutati copilul sa-si dea seama ca toata Ia~ia de material este in cutie. Spuneti: "A disparut toata".

Ridicati capacul si impingeti 0 mica parte din material sau din firul de lana prin partea dedeasupra gaurii din capac. Cu ambele maini, pomiti sa trageti "sfoara" din materiale sau lana afara din cutie prin gaura din capac. Cand ati scos-o pe toata din cutie spuneti: .Llita-te, s-a lntors inapoi!"

Repetand aceasta activitate in diferite momente, copilul va fi antrenat si l~i va dezvolta abilitatea de baza de coordonare ochi-mana. Va fi poate nevoie sa-l ajutati sa introduce sfoara in gaura din cutie,

Aceasta acttvitate dezvolta:

• 0 perceptie mai bund a notiunilor " in ,. $i "a/ara";

• indenuinarea;

• simtul tactil;

• spiritul de observatie.

Un an - Saptamana 37

Pocne~te din clestele de rufe!

F olositi aceeasi cutie de pantofi utilizata mai l'nainte sau alegep alta cutie de pantofi de marime asemanatoare, rara capac. Faceti buline de jur imprejurul marginii de sus a cutiei, la distante de aproximativ 7-8 em. Faceti rost de 12 clesti de rufe, Daca se utilizeaza clesti de rufe eu prindere prin alunecare, va f mai user pentru copil sa-i manuiasca. Totusi, clestii de rufe cu are vor reprezenta 0 incercare In plus pentru

83

opil. Daca utilizati clesti de rufe cu arc, va fi mai usor pentru copil sa reuseasca, istumandu-i inainte de a-i pune pe 0 bulina rosie, Cand progreseaza, incurajati-l sa-i una pc bulina rosie In pozitie corecta,

Puneti un cleste pe una dintre bulinele rosii de pe marginea de sus a cutiei. icurajati-l Sa incerce sa puna clestele de rufe pe urmatoarea bulina rosie Continuati ceasta activitate pana cand au fost utilizati toti clestii de rufe. Ajutati-l daca este evoie. Spuneti-i copilului: "Cle$tii de rufe sunt toti pe cutie. Acum sa-i dam josde pe utie", Subliniati cuvintele "pe" si "de pe". Numarati clestii de rufe impreuna cu opilul pentru perceptia numerelor.

Aceasta activitate poate fi repetata de mai multe ori ~i va fi cu atat mai 1teresanta daca clestii de rufe sunt colorati sau desenati, iar cutia de pantofi este ecorata in culori aprinse. Pe masura ce copilul progreseaza, puteti -lipi abtibilduri, .iferite forme, numere sau litere in locul bulinelor rosii.

Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - mana;

• perceptia lui .. pe " si ; de pe ";

• stmtul tactil;

• capacitatea de a face corespondenta intre obiecte;

• spiritul de observatie.

Un an • Saptamana 38

F aceti rost de trei pana la patru cutii de plastic pentru filme si de un clopotel folosit pentru a face un zgomot in interiorul uneia dintre cutii. Puneti clopotelul intr-una dintre cutiile ie filme si inchideti-o. Puneti toate cutiile intr-un sir.

Scuturati fiecare cutie si indemnati copilul sa-i asculte sunetul. Ascultand eu atentie, copilul va fi 111 stare sa aleaga cutia care contine clopotelul dupa ce au fast scuturate toate. Daca nu este 111 stare sa identifice corect cutia, repetati activitatea p?ma cand reuseste. Ideea este de a-i antrena memorarea obiectului si a pozitiei sale intr-un rand.

Schimbati pozitiile cutiilor ~i repetati activitatea. Daca are iarasi dificultati sa gaseasca coreet cutia, incercati din nou. Continuati acest procedeu cata. vreme copiIuI pare interesat. Daca se plictiseste, incercati iar altadata,

Pentru a varia aceasta activitate, puteti folosi 0 agrafa de hartie, 0 bila, un nasture, 0 pietricica, 0 lingurita de orez sau de boabe de fasole. Utilizati un singur obiect odata intr-o cutie pentru a fi con.j.arat cu. cutiile goale, pana cand copilul devine sigur pe el. Apoi, pot fi folosite doua c.itii cu obiecte, Copilul poate mai tarziu sa sorteze unele obiecte care fac un sunet si sa. joace "In partea aceasta, in partea aceea",

ca in Saptamana 33. .

84

Folositi 0 bucata de polistiren care a fost fixata intr-o ceasca de plastic, intr-un cos sau in ceva asemanator. Faceti rest de cinci flori. Fiorile pot it reate sau de plastic, sau facute ill casa din eunlratoare de pipa si hartie, Impungeti cine! gauri mici in polistiren si insemnati fiecare

.' . gaura eu 0 carioca rosie pentru a

. .... .'. 0 face vizibila.

Ineuraja}i copilul sa puna o tulpina de floare in fiecare dintre cele cinci gauri din bucata de polistiren. Indrumati copilul sa

scoata florile si apoi sa Ie puna inapoi in gauri, de mai multe on. '

Discutati cu copilul despre florile frumoase, Ajuta}i-l sa-si dea seama ca tulpina sustine floarea atunci cand sta in pamant sau intr-o vaza.

Daca este posibil, luati copilul afara ~i aratati-i 0 tulpina de planta, preferabil 0 floa:e. ~m~lg_e~ ~in pamant 0 buruiana si aratati-i copilului radacina ei, Spuneti-i copilului ca radacma este legata de planta si impreuna sustin planta in pamant, Lasati c~p~l~l . sa ~ipaie .~i sa examin~ze. r~dacina buruienii. Discutati mai mult despre ra~aclID daca pare mteresat, Nu unap sa explicati ca florile nu trebuie rupte rara a cere VOle.

Aceasta activitate dezvolta:

• usurinta de a diferentia sunetele;

• capacitaiea de a aseulta eu un anumit seop;

• abilitatea de a face Q alegere logica;

• perceptia schimbarii pozttiei cutiilor;

• memoria.

Un an - Saptamana 39

Flori in CO$

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a observa detaliile (gaurile din polistiren);

• usurinta de a potrivi obiectele unul cdte unul (floarea in gaura din polistiren):

• perceptia florilor frumoase, a tulpinilor si a riidacirulor;

• irueractiunea de limbaj.

8S

Un an - Saptamana 40 [mpunge !ji imprima!

In aceasta activitate folositi 0 tava mare din polistiren, de came, culori tempera, 0 iensula obisnuita de 5 em Iatime, hartie pentru pictura ji un creion bent.

Spuneti-i copilului sa tina creionul bont si sa impunga gauri in tava de polistiren. ncurajati-l sa aiba grija ~i sa preseze ferm pentru a face urme vizibile In tavita.

Faceti cu pensulaun strat subtire de culoare in interiorul tavii eu gauri impunse. .ntindeti 0 foaie de hartie aproximativ de marirnea tavii pe zona ei pictatii. Presati fenn *i ndepartati hartia cu grija. Yeti obtine imprimarea gaurilor impunse de copil. Daca rnprimarea este prea slaba, intindeti cu pensula mai multa culoare pe suprafata perforata Ii incercati din nou sa imprimati.

Lasati copilul sa perforeze marcajele in tava de polistiren, pentru a 0 explora lara oprelisti. Poate dori, de asemenea, sa raspandeasca culoarea si sa imprime independent pe tavita. Ajutati-l daca este nevoie. Peate, de asernenea, sa se distreze impungand ganri in alta tava de polistiren sau pictand singur pe 0 foaie de hattie, care a fost fixara pe 0 suprafata plana si neteda,

. Daca vrea sa picteze singur, observati-i miscarile tuselor, Sunt III sus ~i injos? Le face de la stanga 1a dreapta? Sau are miscari circulate? Teate acesre miscari ale bratului sunt in curs de dezvoltare, Primele picturi ale copilului sunt numite .,mazgillituri". Cu exercitiu, prin miscarile brarului, va incepe sa creeze forme rudimentare de obiecte care au un inteles pentru copil. Pe rnasura ce devine rnai indemanatic la pictura, yeti in cepe sa recunoasteti ~i dumneavoasrra unele dintre fonnele picrate.

Aceasta activitate «avo/til:

• creativitatea;

• explorarea libera:

• coordonarea ochi - mona;

• o perceptie mai hum" a culorit;

• constientizarea imprtmdrii;

• increderea 'II sine ~'i independenta.

Un an - Siiptamana 41

Strange !ji da inapoi!

Faceti rost de 0 sacosa de cumparaturi en un maner confortabil pentni a fi ciirati'i cornod de copil. Planujti vizira copilului in trei camere, Puteti alege trei obiecre care sa nu prezinte peri col si sa puneti cate unul in fiecare camera,

8 inainte de a incepe aceasta activitate eu copilul.

Puteti lasa copilul sa aleaga un obiect .ffir3

f\-rt._.- pericol din fiecare dintre cele trei camere,

- W L.J1iiit - Obiectele care pot fi plasate in camere pot fi un

pantof de bebelus, un nasture, un moser, un clopotel san ceva asemanator. Dati-i copilului sacosa §i mergeti cu el in prima camera §i explicari-i sa puna obiectu1 in sacosa, N umiti obiectul pentru copil ~i spuneti-i sa-l puna in

86

sacosa. Tot asa, mergeti In a doua camera si in a treia camera. Copilul va avea astfel trei obiecte In sacosa,

Mergeti intr-o a patra camera ~i scoateti fiecare obiect din sacosa. Rugati-l sa numeasca fiecare object. Daca are nevoie de ajutor, repetati numele obiectelor. Discutati despre fiecare dintre obiecte si explicati-i copilului sa puna inapoi corect fiecare obiect in camerarespectiva, Mergeti cu copilul $1 ajutati-l daca este nevoie,

Aceasta activitate poate fi variata mergand In alte camere si punand diferite alte.ebiecte. Copilul trebuie sa fie in stare sa recunoasca fiecare camera pe nume si sa identifice carei camere 1i apartin obiectele, Aceasta activitate poate fi, de asemenea, repetata afara folosind copacii, straturile de fiori, baltile si alte obiecte stance, drept repere.

Aeeasta activitate dezvolta:

• abilitaiea de a memora;

• capacitatea de a asocia pozitiile in spatiu;

• capacitatea de a lndeplini comenzile;

• interactiunea de limbaj;

• spiritul de observatie :fi diferentierea obiectelor;

• increderea In sine si tndependenta .

Un an - Saptamana 42

Rupe hartia!

F aceti rost de 0 revista veche si de 0 punga mare de hartie. Dati-l copilului revista $i aratati-i cum s5.-1 rupa paginile.Amintiti-i cii nu se rup paginile din reviste ~i ca Ie

poate rope numai pe cele din revistele vechi, daca ise da VOle.

Incurajati copilul sa rupa 0 pagina ~i puneti-o Intr-o punga deschisa de hartie.

Lasati-l Sa continue ruptul paginilor ~i sa le puna in punga, Scoateti in evidenta sunetul pe care TI face hartia atunci cand pagini le sunt rupte,

Aceasta activitate poate ·trena, iar copilul se poate plictisi repede. Daca se . intamplii astfel, spuneti-i sa se uite Ia desenele din revista ~i sa va arate imaginea care Ii place eel mal mult,

Ruperea hartiei este 0 bum activitate la aceasta varsti. Poate fi des incurajata.

Nici alte activitati introduse mai devreme nu trebuie uitate. Multe dintre ele trebuie repe~*. Copilul 1.;;i va dezvolta noi abilitati prin revederea lor.

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia faptului cil aspectul hdrtiei poate fi schimbat prin rupere;

• capacitatea de a asculta cu un anum it scop (ruperea hfirtiei);

87

• constientizarea modului in care trebuie sa curete (pundnd hartia in punga);

• tncrederea in sine si independenta.

Un an - Saptamana 43

:ratite ~i capace

Faceti rost de trei cratite ~i de capacele potrrvrte. Amestecati capacele si .ratitele si lasati copilul sa exploreze capacele. Observati-l, Potriveste coreet capacele ;u cratitele sau le loveste doar pentru a face zgomot? Dupa 0 vreme de joe tiber, ndernnati-l sa puna capacele la cratitele potrivite. Ajutati-l dad. este nevoie.

Mai tarziu, puteti alege trei obiecte miei pentru a le pune pe fiecare in trei cratite. Verificati daca le cunoaste numele. Spuneti-i sa puna capacele la cratitele ootrivite. Ajutati-l din nou daca este nevoie, Cereti-i sa gaseasca un anumit obiect intr-una dintre cratite. Continuati aceasta activitate pana cand toate cele trei obiecte \lor fi coreet puse.

Alta data, copilului i se poate explica cum sa puna toate capacele in partea stanga a unei limite precizate si toate cratitele in partea dreapta, Aceasta activitate a fost introdusa In Saptamana 33. Limitele pot fi realizate cu sfoara banda sau un obiect. Copilul se va distra jucand din nou In partea aceasta, in partea aceea", De asemenea, copilul va poate ajuta sa puneti cratitele la lac atunci cand activitatea s-a terminat.

Aceasta activitate dezvoltti:

• explorarea liberd a necunoscutului;

• capacitatea de a rezolva 0 problema;

• aciiunea de a gasi obiectele corespunzdtoare;

• capacitaiea de a sorta:

• independenta ~i increderea in sine.

88

Un an - Saptamana 44

Painia distractlva

<: F aceti rost de 0 palnie si de mai multe

. stic1e din plastic de diferite dimensiuni. Pentru a umple sticlele pot fi folosite apa, nisip 'sau orez.

[; . Puneti-Ie pe fiecar intr-o curie de plastic sau

c::-/! ~ntr~o carafa. Fie.care .~a:e:ial -:a fi utilizat separat

----\'~ __ ) In timpul acestei actrvrtati, chiar daca procedeul

.. . . •. v~ fi asemanator, T otusi, puteti decide sa le

Ut1I.1Z~~1 pe toate if';l m momente diferite pentru 0 atractivitate mai mare si imbogatirea actrvitatn.

. Activitatea cu apa trebuie desfasurata in baie, in bucatarie sau afara, Cea cu nisip si orez trebuie efectuata tot afara, dar daca se face inauntru, poate fi folosita 0 f~t~ de masa mare de plastic sau 0 perdea veche de dus pentru a cadea pe ea ceea ce se nsipeste. Poate fi utilizat si un lighean mare de plastic.

. Aratati-i c?pilului cum ~ii foloseasca palnia si unul dintre materiale pentru a-I turna 91 a ~mple sticlele de plastic. Dupa 0 scurta perioada de instruire, lasati copilul sa ~unceasca .I~dep~n~ent, in t:mp ce n supravegheati. Goliti materialul din sticle inapoi In cutia ongmala si repetati aceasta activitate atata timp cat copilul este interesat. Trebuie Iasat sa pipaie fie care material in parte in timp ce lucreaza cu el si sa fie liber sa sugereze ce alt material poate sa foloseasca.

. _ . Alta data, umpleti un borca.n mic pe trei sferturi eu orez alb, adaugati cateva p~cattln d~ colorant alimemar si doua linguri de alcool denaturat. Acoperiti si scuturati bine. Copilul va fi incantat sa vada cum orezul i~i schimba culoarea. Combinati ~i alt~

culori pentru mai multi surpriza. ,

Aceasta activitate dezvolta:



constieniizarea modului In care se toarna si se umple un recipient; perceptia conceptului de "gal" prin explorarea liberd; coordonarea ochi - mana;

simiul tactil.





Un an - Saptamana 45

Nasturele urlas

Folositi . un capac de plastic si decupati-i marginea C1.1 0 foarfeca de bucatarie, Va fi folosit ca 0 imitatie de nasture. Faceti rost de 0 bucata de.pa~za de doua ori mai mare decat noul nasture de plastic. Indoip si coaseti sau lipiti-i de jur fmprejur marginile pentru a nu se

89

estrama, Taiati 0 despicatura in panza putin mai mare decat capacul de plastic . . ratati-i copilului cum se incheie nasturele ~i cum sedescheie, Lasati-l sa incheie si sa escheie nasturele atata timp cat este interesat.

Impungep in capacul de plastic patru gauri aflate la distants pentru a semana u un nasture cu patrugauri. Taiati 0 bucata de lana de aproximativ 60 em lungime ~i .gati-o de 0 sarmulita trasa inplastic. Rasuciti de mai multe ori sarmulita pentru a lee un ac. Bagap firul de lana prin ac, uniti capetele lui ~i legati-le cu un nod mare. .ratati-i eopilului cum sa introduca si sa scoata acul din gaurile imitatiei de nasture. acurajati copilul Sa indeplineasca comenzile, dar daca nu vrea, lasati-l sa treaca awl rin gaur] la intamplare. Scoateti firul de lana din ac atunei cand copilul l-a folosit pe )t ~i lasaji-l sa continue sa coasa nasturele cu un nou fir. Un copil de aceasta varsUi ste prea rnic pentru a lega nasturele de un alt material. Incercarea de a coase nasturele Ie un material in acest moment IT poate frustra,

I se poate da copilului 0 haina veche eu un singur nasture si 0 gaura mare entru a exersa ineheiatul si descheiatul. Incheiatul va fi, probabil, mai user pentru opil, dar cu mai mult exercitiu isi va dezvolta indemanarea ~i Ia descheiat, Atunci and copilul prezinta destula indemanare, i se poate da a haina cu nasturi si gauri entru nasturi mici.

Aceasfa activitate dezvoltd:

• capocitatea de a rezolva probleme;

• coordonarea ochi - mana;

• simtul taotil;

• capacitatea de a fndeplini comenzile.

Un an - Saptamana 46

indoate hartia!

EJe~

Faceti rost de 0 revista veche eu pagini colorate. Aratati-i copilului cum sa indoaie paginile pe jumatate cand paginile sunt inca intacte. Lasati-l sa indoaie paginile palla se plictiseste. Nu uitati ca perioada de interes si concentrare este foarte scurta la aceasta varsta.

F olositi cuvantul .jumatate" in conversatia eu copilul in diferite momente din timpul zilei ~i saptamanii pentru a scoate in evidenta aceasta nctiune.

Mal tarziu, folositi aceeasi revista sau una diferita si aratati-i copilului cum sa indoaie marginea dreapta de sus a paginii in jos. lndoitura va conduce la 0 noua forma (triunghi). Folositi cuvantul "de sus" in discutia eu copilul,

Mai tarziu, aratati-i copilului cum sa indoaie marginea dreapta de jos pentru a obtine 0 forma ca aceea obtinuta la indoirea de sus, Folositi cuvintele "de sus" si "de jos" impreuna eu copilul atunci cand au Iegatura pentru a verifica intelegerea acestor notiuni,

. Ca a prelungire a aeestei activitati, Indoiti marginile de sus ale unui ziar vechi

in jos, In diagcnala, pentru a forma doua triunghiuri. Apoi, indoiti fiecare jurnatate a partii de sus, deschisa in sus, spre a forma 0 margine pentru paiaria de hartie. 90

Puneti-va paiaria pe cap. Facep alta palarie mill mica pentru copil. Indenmati-l sa va ajute, Copilul vii va fi de folos la indoitul ziarului, Totusi, nu uitati ca cerneala de tipar murdareste, asa ca lucrati intr-o zona in care va fi user de curatat,

Aceasta activitate dezvolta:

• sensibilitatea tactila La pipditul si indoitul hdrtiei;

• coordonarea ochi • mana;

• constientizarea notiunilor . .jumatate: si ,. intreg":

• constientizarea notiunilor .. de sus" si "de jos ":

• constientizarea faptului ca hartia are mai multe utilizari;

• increderea fn sine st tndependenta. "

Un an - Saptamana 47

Gase~te $i atinge!

Folositi 0 minge mica confectionata dintr-un ciorap, un ghem de lima sau 0 pungj; eu bilute pentru aceasta activitate, Spuneti-i copilului sa gaseasca una dintre urmatoarele parti ale corpului sau si sa 0 atinga eu mingea de ciorap, ghemul de lana sau punga eu bilute.

* cap * brat

'" ochi "mana

* nas * picior

* ureche * laba

" gura * stomac (burtica)

Daca are dificultati.recapitulati partile corpulni ~i repetati procedeul.rugandu-l pe eopil sa atinga fiecare parte a corpului. Cu cat repetap mai mult, cu atat va deveni mai sigur pe el. Este 0 activitatc 111 trei etape, in care copilul trebuie sa asculte, sa localizeze ~i apoi sa atinga 0 anumitii parte a corpului.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilului i se poate explica cum sa atinga 0 parte a corpului unei papusi, Poate utiliza apoi mingea de ciorap, ghemul de lana sau punga c~ bilute pentru a atinge partea numita a corpului papusii.

In loc sa atinga. copilui poate ca vrea sa va indice partea respectiva a corpului, Atingerea partilor recunoscute ale corpului ~i indicarea acestora sunt doua concepte diferite. Copilul trebuie' incurajat sa faca una sau alta dintre aceste actiuni in timpul acestei activitati. Tinerea unui obiect In mana si utilizarea lui pentru a atinge ceva este un mod mal a vans at de a indica.

Aceasta activitate dezvolta:

• capacitaiea de a indeplini comenzile;

• simtul pipaitului:

• perceptia comenzilor .Jndicd" :fi .uuinge";

• coordonarea nuiinii;

• perceptia partilor corpului.

91

Un an - Saptamana 48

Pipeta

Faceti rost de 0 pipeta ~i de doua flacoane de plastic curate. Lasati copilul sa aleaga un ~olorant alimentar de 0 anumita euloare ~i puneti 0 pieatura sau doua Intr-unul din flacoane, care a fast umplut eu apa. Aratati-i si spuneti-i ca unul dintre

flacoane este "gol" si altul este "pI in" . '.

Tineti pipeta si inmuiati partea de jos in apa colorata din flacon. Apasati pe

pornpa si captati atentia copilului .spre bulele de aer care ies atunci cand pompa = presata, Dati drumul pompei pipetei, si aratati-i copilului ca pipeta a supt a parte dill

apa colorata,

In timp ce tineti in continuare pipeta, puneti-o in flaconul gal. Presan pomp~

si dati-i drumul. In flaconul gol se va afla acum purina apa colorata, Pentru a ma~l viteza procesului, puteti ajuta copilul folosind un vas pentru turnat, preferabil

transparent, pentru a vedea lichidul, .

Incurajati-l sa lucreze singur, in timp ce incearca sa umple flaconul gol cu apa colorata. Copilul se poate plictisi repede. Totusi, este 0 activitate care trebuie facuta cite putin. Va avea, eventual, numai 0 cantitate rezonabila de apa colorate in flacon. ~

, Aratati-i copilului flaconul gal si plin, atunci cand apare 0 situatie potrivita. Isi

va imbogati perceptia celor doua concepte.

Activitatea dezvolta:

• simtul de observatie;

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• perceptia notiunilor "gol":ji "plin";

• coordonarea ochi - mana;

• libertatea de alegere (alegerea unei culori);

• perceptia notiunii de aer $i de bule de aer;

• increderea ~i independenta.

Un an - Saptamana 49

Nasture, fermoar, capsa, arid

F aceti rost de 0 haina 0 roc hie sau 0 alta haina eu un nasture si 0 gaura pentru un nasture mare sau utilizati o bucata de panza Indo ita, cu un nasture mare cusut pe ea. Folositi alta bucata de panza indoita pentru a face 0 gaura pentru nasture sau 0 despicatura care este de dimensiunea nasturelui de pe bucata de material indoita. Lasati copilul sa incheie si sa descheie nasturele, la fel ca in activitatea din Saptamana 45.

Alta data, faceti rost de 0 jacheta sau de 0 fusta cu fermoar. Lasati copilul sa

exerseze trasul fermoarului in sus si in jos. Scoateti in evidenta sunetuI pe care il face fermoarul atunei cand copilul trage de el in sus ~i in jos.

Coaseti capse mari pe a bucata mare' de panza sau folositi o.haina veche eu mai muIte capse si indemnati copilul sa le incheie pe fiecare in parte. II va fascina pe

92

moment, dar activitatea po ate sa fie dificila pentru eL Fiti sigura ca 11 ajutati atilt cat are nevoie. Laudati-l pentru incercari, chiar daca dumneavoastra a trebuit sa inchideti capsele la sfarsit. Atrageti-i atentia asupra sunetului seos de 0 capsa cand este inchisa,

Folositi un pantof de tenis eu inchizatoare eu arici, sau coaseti Sau lipiti 0 bucata de tesatura cu arici pe un pe!ic indoit de panza. Lasati copilul sa deschida 9i sa fixeze bucata de !esatura eu ariel. Incurajati copilul sa asculte sunetul produs de cele doua bucati de arici desfacute.

Copilul va fi liber sa pipaie si sa eerceteze materialele care contin nasturele si gaura pcntru nasture, fermoarul, capsele si ariciul, Pot fi introdusi si mosul si baba daca simtiti ca le-ar putea manui. Incercati sa-l faceti sa perceapa ca multe dintre lucruri sunt utilizate pentru fixarea materialelor Impreuna.

Aceasta activitate dezvolta:

• perceptia diferitelor materiale uttlizate pentru fixarea hainelor impreund;

• capacitatea de a rezolva probleme;

• capacitatea de a asculta diferite sunete produse la incheierea unor lucruri;

• increderea in sine si independenta;

• coordonarea ochi - mana.

Un an ~ Saptamana 50

Asculta ~i deseneazal

F aceti rost de mai multe bucati de hartie alba, de creioane cerate si de un casetofon. Lasati copiluI sa aleaga a culoare dintre creioane. Denumiti culoarea si rugati-lsa-i repete numele.

'. ~un~p 0 caseta cu un cantec user sau unul lent si indemnati copilul sa asculte

muzica, )n timp ce asculta muzica, imbiati-I sa bata ritmul, sa numere $1 sa bam din palme. Incurajati-l sa deseneze pe hartie in ritmul muzicii. Peate fi nevoie sa ii indrumati manujele pentru a-i da ideea. 0 data ce pare ca a inteles, lasati-l sa miste creionulliber pe si de jur imprejurul hartiei, Evitati sa-i corectati miscarile. Continuap sa numarati ~i sa bateti din palme in ritmul muzicii pentru a atrage copilul sa continue sa miste creionul. Atunci cand muziea se opreste, laudati-l pentru frumosul desen muzical pe care l-a facut.

Atam~!i pie~ra pe frigider sau in alt loc pentru a-i anita copilului ca ii pretuiti munca arnstica. Copilul poate fi mteresat sa rnai produca 0 pictura muzicala pentru 0 anumita persoana din familie. Pentru a pastra hartia, poate fi incurajat sa foloseasca arnbele ei parti atunci cand deseneaza, Copilul poate, de asemenea, sa doreasca sa schirnbe culorile. Este momentul sa-l intrebati care este numele culorii, atunci cand alege una diferita pentru pictura,

Alta data, '11 veti pune 0 caseta cu un cantec In ritrn mai sustinut. Ajutati-l si bata din palme in ritmul muzicii. Apoi, incurajati-l sa incerce sa pastreze ci~uI 111 timp ce deseneaza 0 pictura .muzicala" in ritm alert, eu creionul cerat pe b.irtie.

93

Observati-i ritmul si continuati sa numarati ~i sa bateti din palme in timp ce deseneaza. Fiti sigura eol 11 laudati pentru oriee reactie pozitiva,

Aceasta activitate dezvoltd:

• expresia lib era;

• perceptia ritmului;

• abilitatea de a asculta;

• muschii mari si mici at bratului $i ai mdinii;

• pretuirea artei creatoare;

• independenta si increderea in sine.

Un an - Saptamana 51

Deschide ~i inch ide!

Luati copilul de mana ~i mergeti cu el intr-o camera in care se deschide si se inchide user usa, iar clanta este accesibila. '[ineti clanta ~i deschideti si inchideti usa lent. LasaJ:i copilul sa exerseze apasatul pe olanta, deoarece poate sa i se para dificil atunei cand usa este bine inchisa.

Discutati cum se apasa pe elanta pentru a deschide usa ~i explicati-i ca. atunci cand usa este inchisa, opritorul intra in rama usii. Opritorul este impins ~i pocneste inapoi la loc atunci cand usa este inchisa. Cuvantul "arc" poate fi utilizat pentru explicarea functiei usii, dar poate duce la dezorientarea copilului. Peate ar fi rnai bine sa-i arata!i pur si simplu opritorul si locul in care trebuie sa intre si sa-l lasati sa experimenteze, pe masura ce apasa pe clanja, Copilul va fi interesat sa se uite si s-ar putea sa-i placa sa cerceteze singur.

Alta data, lasati-I sa deschida si sa inchida 0 u~a de la alta camera.Tltilizati cuvintele "deschis" ~i ,Snchis" si spuneti-i copilului ca exista ~i usi rara clarita care pot fi inchise si desehise. Cateva exemple sunt usile glisante, usile batante si usile de la dulapurile de bucatarie rara incuietoare vizibila. Copilul trebuie lasat sa deschida si sa

inchida diferite tipuri de usi, ori de dite ori este posibil. ,

Discutati despre accidentele ce se pot produce in bucatarie atunei cand deschidem ~i inchidem usile de la dulapuri. Subliniap ca nu trebuie sa deschida ~i sa inchida aceste usi de la dulapuri tara permisiune. Explicati-i ce inseamna cuvantul "pelTI1isiune". Spuneti-i di unele dulapuri contin materiale care nu sunt pentru copii. Deschideti fiecare dulap si lasati-l sa arunce 0 ocheada inauntru pentru a nu fi curios III legatura eu continutul fiecaruia.

Aceasta activitate dezvoltd:

• perceptia conceptelor "deschis" ~i .Jnchis ";

• explorarea libera;

• abilitatea de a apdsa pe dan,ta pentru a deschide ~'i inchide usa;

• independenta st increderea in sine;

• coordonarea ochi - mana

• imbogdtirea vocabularului.

94

Un an ~ Saptamana 52

Spuneti-i copilului ca va veri ascunde dupa 0 u~a sau dupa 0 mobila. Incurajap copilul sa-si acopere ochii ell mainile.

Atunei cand v-ati ascuns, spuneti-i: "Gase~te-mal". Sa speram ca va va aseulta cu atentie si va va gasi. Faceti aceasta de rnai multe ori ~i ascundeti-va in acelasi lac. Atunci cand vi se pare ca este sigur pe acest joe, ascundeti-va intr-un loc diferit, care este aproape de prima ascunzatoare. Continuati pana cand copilul se plictiseste.

Alta data, incurajati-l pe el sa se ascunda, Spuneti-i ea incercati sa-l gasi!i, Se ascunde copilul intr-unul din locurile unde v-ati ascuns 'inainte sau gaseste alta ascunzatoare? Gasirea unei noi ascunzatori arata ca a inteles jocul. Daca se ascunde in acelasi loc, ii mai trebuie incurajari pentru a gasi alt lee unde sa se ascunda. Acesta este un joe pe care eopiii foarte mici pot sa-l joace sub indrumarea unui adult.

Aceasta activitate dezvolta:

• capacitatea de a asculta cu un anumit scop ("gasqte-ma"):

• abilitatea de a localiza sunetul vocii unei persoane;

• perceptia notiunilor; in afara vederii" si ., fa vedere "; .

• 0 constientizare mai bund a pozitiei in spatiu;

• independenta fi increderea in sine.

95

PARTEA a III-a

De la doi la trei ani

Introducere

Copilul de doi ani are nevoie de multi actiune. Este mai curios si mai activ, pentru ca este mult mai constient de lumea care it inconjoara. Marimile, culorile ~i formele au deja intelesuri pentru el ~i este incantat sa i~i foloseasca cunostintele pentru a-si imbogati experienta,

V orbeste mai bine si po ate chiar sa recite poezii scurte, rime si sa interpreteze unele cantecele, Vocabularul sau s-a marit, participa mai des Ia conversatie si este in stare sa l~i aminteasca 0 insiruire de evenimente. Unii copii de aceasta varstii pot avea tendinta sa. se bilbili.e pentru ca gindesc mai repede decat pot sa vorbeasca. Copilul va fi. avantajat daca 1:1 Yeti asculta cu rabdare atunci cand se straduieste sa se exprime

singur.

Copilul se va distra mazgalind in sus si in jos cu orice instrument i se da: un creion obisnuit, un creion cerat sau 0 carioca. Mazgaliturile in sus si in jos vor evolua in curand in trasaturi de condei dus-intors si circulare. Este inceputul expresiei artistice si creative a copilului. Este nevoie de multe laude si incurajare, pentru ca. el i~i exprima acum "viziunea" sa asupra mediului care il inconjoara. Critica la aceastii varstii poate avea un efect negativ asupra Iibertatii de creatie a copilului.

Cei mai multi copii de aceasta varstii prefera activitatile in care sunt implicati muschii man, ca alergatul, saritul, lovitul, dansul, pedaIatul, impinsul, trasul, aruncarea mingii si participarea la jocuri simple. Dorinta puternica pentru activitati motorii este prezenta deoarece copilul si-a dezvoltat 0 coordonare motorie mai buna. Activitatile fine si grosiere ar trebui sa fie incurajate pentru a asigura rafinamentul

coordonarii ill ambele domenii. .

Diferentele de marime sunt vizibile pentru un copil de doi ani. Poate identifica membrii unei familii si i~i da seama eft sunt mai mari decat el pentru ca a devenit mult mai constient de el insusi. Poate chiar sa i~i cunoasca numele, varsta si sexul.

Povestile reale si fantastice il intereseaza fuarte mult, in special povestile cu animale. Perioada de interes nu este prea indelungata, dar poate asculta atent povesti scurte si rime. Imitii multe cuvinte ~i sunete pe care le aude. Se poate preface ea este in lumea sa supranaturala. Aceasta este una dintre nevoile copilului, aceea de a-si exterioriza sentimentele ~i de a le adapta la Iumea reala.

Notii: Autorul si editura care publica nu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provocate de utilizarea gresita a materialelor sau a recomandarilor. In activitatile cu copiii, materialele trebuie alese cu grija pentru a nu periclita sanatatea si siguranta copilului; supravegherea din partea adultului este esentiala,

96

Doi ani - Saptamana 1

Humpty - Dumpty*

Folositi dona bucati de carton alb de aproximauv 25 x 30 cm. Desenati si decupati doua ovaluri mario Desenati 0 linie pe mijlocul fieciirui oval cu 0 carioca neagra. De asemenea, folositi carioca pentru a adauga doi ochi, doua puncte pentru nas si 0 gura zimbiireatii in jumatatea de sus a unuia dintre ovaluri,

Colorati ovalul de jos cu 0 culoare stralucitoare.

Decupati ovalul din fala in jumatate, de sus in jos, astfel incat sa semene cu un ou spart. Decupati patru bucati mici de ariei si lipiti-le in partea de sus ~i de jos a spatelui. Doua bucati vor fi. in stanga si doua ill dreapta. Lipiti bucatile de arici pe partea din spate (dos), astfel incat atunci cand fata si dosul sunt potrivite impreuna, sa fie incheiate cu ajutorul ariciului. In acest fel, Humpty Dumpty poate fi reunit dupace a test spart. Pot fi adaugate fasii de hartie pentru brate ~i picioare, dad vreti, Totusi, copilul va manui mai usor puzzle-ul daca nu va avea brate si picioare.

Cititi-i copilului urmatoarea rima:

ri\ o

G(}o

. .

, .~.

• •

"Humpty Dumpty era sus pe-o arcada Cand spre pamant a-nceput sa cada. Nici chiar eei care erau linga rege Din el nirruc.nu au putut alege"

Dupa ce i-ati citit rima de mai muIte ori copilului, aratati-i Humpty Dumpty din carton. Aratati-i fata si dosulIui Humpty Dumpty. Subliniati-i cuvintele utilizand 0 inflexiune potrivita a vocii, Spuneti-i copiluIui ca toate lucrurile au 0 faJii si un spate. Rugati-I sa gaseasca fata ~i spatele altcuiva in afara lui Humpty Dumpty. Copilul i~i va da seama, poate, cii are ~i el 0 fata ~i un spate. Daca nu a descoperit singur, aratati-i acest lucru dumneavoastra, Continuati sa cautati alte lucruri si sa le descoperiti impreuna fata si spatele.

Lasati copilul sa cerceteze Humpty Dumpty-ul pe care I-a!i confectionat, Dupa o scum perioada de timp, aratati-i cum sa se joace cu Humpty Dumpty, daca nu a descoperit singur,

Repetati rima si aratati-i copilului cum sa-l puna pe Humpty Dumpty la loc. incurajati-1 saspuna rima impreuna cu dumneavoastra, Repetati activitatea de mai multe ori, pina cand copilul poate sa-t "sparga" pe Humpty Dumpty si apoi sa-l puna la loc singur. Ca 0 extensie a acestei activitati, iasali copilul sa se ~refaca in Humpty Dumpty. Copilul poate sta pe 0 perna care reprezinta arcada. In timp ce recita

+Humpty Dumpty este personajul in forma de au a! Uliei binecunoscute rime engleze pentru copii si al cartii lui Lewis Carroll, Prin oglindd (n.trad.),

97

poezioara, copilul se preface ca a cazut de pe zid exact In momentul In care spune

cuvintele .a-nceput sa cada". .

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea rime/or:

• constientizarea notiunilor ,,fala ,. si ""pate ":

• constientizarea faptului ca, atunci candceva se strica. po are fi reparat;

• libertatea de a dramatiza.

Jack din cutie (lack in the box*)

Doi ani - Saptamana 2

Face? rost de 0 cutie care este destul de mare pentru ca in ea sa incapa copilul in pozitie stand sau ghemuit. Daca partea de sus este fermata din dona bucati, lipiti-le pentru a forma un singur capac. Decupati trei dintre rnarginile capacului eu un cutter sau un cutit ascutit, astfel incat capacul sa se deschida usor,

Aratati-i copilului cum se "deschide" si se "fncbide" capacul cunei, Discutati ce inseamna cuvintele "dcschis" ~1 "inchis" Aceste concepte au fost introduse la varsta de un an, activitatea din Saptamana 51.

Ghemuiti-va, puneti-va mainile pe cap si rugati-l pe copil sa faca la fel.

Copilul se va preface di este in cutie cu capa't:ul inchis. Spuneti-i: .Prefa-te ca. te cheama Jack".

Spuneti urmatoarea rima cu gesturi si rugati-l saasculte $1 sa sara din pozitia ghemuit atunci cand aude ca spuneti cuvantul "hop!".

"Jack din cutie tace chitic.

Nici 0 suflare ori raza de scare.

Ce intuneric, nu se vede nirnic! Deschide capacul si afara, hop, sare".

Repetati aceasta miscare de mai rnulte ori. Apoi invitati copilul sa se catere in cutie. Spuneti-i ca Yeti inchide capacul ~i inauntru so va face intuneric, pana cand el va deschide capacul. Amintiti-i sa asculte si sa. sara In sus atunci cand aude cuvantul "hop!". Repetati rima cu gesturi, Daca pare ca se distreaza, continuati pana cand copiluI se plictiseste. Mai tarziu, poate fi lasat sa interpreteze poezia independent si se va amuza copios atunci cand va 1~ni "hop" din cutie.

* Jack in the box este 0 jucarie care consta intr-o cutie din care, atunci cand i se deschide capacul, sare un personaj nostim aflat pe un arc, In traducere, am pastrat prenumele englezesc Jack. (n, trad.).

98

Alta data, introduceti eu gesturi, cantecul .Nevastuica, hop, pleaca". Invitati copilul sa mearga ill jurul a ceva ee va prefaceti di este 0 sticla eu otet. In timp ce dumneavoastra ~i copilul pa~iti in jurul sticlei cu otet, spuneti sau cantaj:i urmatorul cantec eu gesturi:

«Nevastuica fugarita de maimuta, Ce eredea ca. totu-io joaca,

In jurul sticlei de otet,

Zice "hop"~i apoi pleaca»,

La cuvantul "hop" bateti din palme. Ajutati-l pe micut sa l~i dea seama ea trebuie sa asculte cuvantul "hop!" si de asemenea sa bata din palme 'impreuna cu dumneavoastra.

Pentru imbogajirea ulterioara a activitatii, aratati-i copilului 0 imagine eu 0 maimuta si 0 nevastuica, Spuneti-i copilului di sunt animale cu blana, pe lfulga aIte amanunte care credeti ca iI vor interesa. De exemplu, ca au doi ochi, unnas, doua urechi, patru picioare, 0 coada, ca si aIte trasaturi si obiceiuri.

Aceasta activitate dezvolta:

• ascultarea si reactia la un semnal;

.• 0 perceptie mai buna a notiunilor "deschis "s! "fnchis ";

• ascultarea unei secvente de actiuni dintr-o poezie cu gesturi;

• memorarea rimelor;

• abilitatea motorie grosierd;

• independenta ~'i tncrederea tn sine.

Doi ani - Saptamana 3

Partea de sus !ji partea de jos

F aceti rost de 0 cutie de pantofi si de doua obiecte familiare copilului, 0 jucarie, 0 morisca, un mosor sau un cub. Intoarceti cutia de pantofi pe una dintre laturile sale lungi, Aratati-i copiluluicare este partea de sus si care este partea de jos a cutiei, Acestea vor reprezenta rafturile de sus si de jos.

Spuneti-i copilului sa punii unul dintre micile obiecte pe raftul de sus.

Asigurati-va ca denumiti bine obiectul. Explicati-i copilului sa ia acelasi obiect ~i sa-l punii pe raftul de jos, Reorientati copiluI daca este nevoie. Repetati aceasta activitate folosind alte obiecte miei. Continuati sa folositi dona obiecte aI carer loc ll sehimbati de pe raftuI de sus pe eel de jos si invers, ' ,

Pentru aceasta activitate sunt necesare numai doua obiecte odata, Aceasta activitate implica doua etape: ascultarea numelui obiectului si plasarea sa corecta. Prea multe obiecte vor dezorienta ~i frustra copilul. Diversificarea obiectelor doua cate doua va imbogati experientele copilului cu notiunile .partea de sus" ~i "partea de jos';

99

Din timp In timp, aratati-i copilului In casa rafturi de sus ~i de jos sau rugati-l sa va arate care raft este "sus" si care .jos", 111 timp ce dumneavoastra 11 indicati sau il

atingeti, .' '

Aeeasta activitate dezvoltd:

• perceptia notiunilor de "sus" ~i "jos ";

• coordonarea ochi • mana;

• sensibilitatea tactila fa manuirea diferitelor obiecte;

• abilitatea de a aseulta.

Doi ani ~ Saptamana 4

Mare ~i mic

Facet! 0 portie de aluat. Pentru aceasta, amestecati 0 ceasca de faina, a lingura de ulei, 0 ceasca de apa, 112 ceasca de sare, 2 lingurite de smantana si colorant alimentar. Coaceti la foe potrivit pana cand amestecul formeaza un bulgare. Framantati-I pana devine neted. Acest amestec va fi pastrat un timp nelimitat Intr-o punga de plastic sau intr-o cutie inchisa.

Folositi 0 tava veche sau 0 fa!a de masa individuala de plastic, tapetati eu hattie cerata suprafata de lucru sau utilizati 0 bucata de carton invelita eu hartie lucioasa. Puneti aluatul pe suprafata de lucru si folositi-va ambele maini pentru a-i arata copilului cum sa loveasca, sa preseze $i sa traga aluatul Lasati copilul sa pipaie, sa bata, sa preseze, Sa traga si sa cerceteze aluatul.

Luati a bucata lunga de aluat $1 faceti un cere unind cele doua capete ale budtj_i. Incurajati copilul sa faca si el un cere. Spuneti-i ca aceasta forma se numeste cere. Incurajati copiluI sa faca un alt cere. Dad inainte a facut un cere mare, spuneti-i acum sa faca unul mic, Daca a facut un cere mic, spuneti-i acum sa fad un cere mai mare. Subliniati-i cuvintele "mare" si .mic" pentru a va asigura ca a inteles cele doua

notiuni. '. '

.' ,

" Mai rulati 0 bucata de aluat si faceti acul}l un patrat, Aratati-i copilului ca

patratul nu este format run linii curbe. Are colturi, Ii puteti arata cum un cere de aluat poate fi ciupit in patru puncte eehidistante pentru a forma un patrat. IncurajaJi-l fn explorarea aluatului din tirnp In timp si recapitulati notiunile i.mare" si "mic" folosind aluatul. Pot fi utilizate si alte materiale pentru a sublinia conceptele "mare" ~i .mic"

"cere" ~i "patrat". '

Ca 0 prelungire a acestei activitati, copilul se poate amuza jucand jocul "Observ". Copilul poate "observa" ceva "mare", ceva .mic" sau, alta data, poate .observa" ceva care este un .cerc" sau un "patrat". Aceste lucruri pot fi gasite In casa, afara, intr-un magazin sau oriunde in alta parte.

Copilul poate, de asemenea, sa se distreze dad ii faceti un cere mare, intinzand ambele maini deasypra capului si un cere mic cu degetul mare . si eu aratatorul unei singure maini. Ii puteti spune sa le faca singur cu rnanutele lui.

Aceasta activitate dezvoltd: .

• coordonarea ochi . mana;

100

• constientizarea nottunilor "cere" ~i "patrat";

• 0 constientizare mai bund a conceptelor "mare" st "mic";

• explorarea libera pentru a crea forme din aluat;

• independenta si increderea in sine;

• dezvoltarea simiulu: piptiitului in jocul cu aluatul.

Doi ani - Saptamana 5

Arunca in cutie!

-::::.. ~ Faceti rest de 0 minge

dintr-un ciorap, 0 punga cu bilute

B sau un ghem de stoara §i 0 conserva mare goals. Puneti

------- .---- conserva aproape de copil.

A Aratati-i copilului cum sa arunce

mingea sau punga cu bilute in conserva, lncurajati-l sa foloseasca 0 mana, dar incuviintati si daca arunca apucand sub mana sau cu varful mainii. Insistenta asupra corectitudinii aruncarii la aceasta varsta poate dezorienta si frustra copilul. Copilul poate prefera c~iar sa arunce cu ambele maini, Scopul este sa ocheasca tinta cu mingea sau punga cu bilute.

Este 0 activitate simpla si ar trebui sa-l atraga pe copil. Totusi, explicati-i ca

trebuie sa ocheasca in cutie, ~i nu spre mobile, lampi sau mese. .

Cand copilul si-a ca~tigat siguranta de sine la aruncatul mingii la distanta mica, mutati conserva mai departe de copil. Va fi 0 provocare pentru el si isi va mari abilitatea si increderea in sine.

Aceasfa activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - mana;

• coordonarea motorie grosierd;

• interesul fata de un joc;

• indeplinirea comenzilor;

• 0 constientizare mal buna a relatiei dintre distanta si timp, adica raportul tntre momentul in care mingea este aruncatd si eel in care se opreste.

Doi ani ~ Saptamana 6

Sa facem un colier!

8

Folositi mai rnulte bucati de hartie de eonstruit si decupati-le In zece cercuri ~i zece patrate, care sunt de aproximativ 5 em marime, Perforati ° gaura in fiecare cere ~i patrat, F olositi un curatator de pipa indoit si rasucit sau 0 agrafa de hartie pentru a improviza un ac. Treceti a bucata

101

deaproximativ 90 em lungime prin acul astfel confectionat. Uniti cele doua ale sforti ~i legati un patrateI de carton pentru a actiona ca un nod. Daca faceti un singur nod la cele doua capete ale sforii, bucatile decercuri si patrate vor aluneca afaci.

Anita~-i copilului cum sa treaca sfoara prin gaurile din cercuri si patrate.

Deoar~~ copilul este prea mic pentru a-i explica ce inseamna un model format din :ercu~ ~1 ~atrate: lasati-l ~a ~ir~ cercur~le ~i patratele in orice ordine, Copilul trebuie :n~uraJat Sa te~me aceasta act~V1:ate, chl~ da~a nu 0 va co~pleta in aceeasi zi, Pot fi mwate doar cateva for:neo~ata, In funcue de interesul copilului. Atune! cand copilul .~ comp~ctat colierul, mdeP.artatl patritdul de carton ~i legati cele doua capete .1mpreUn?, Va obJI.nc u~ coh~r l?e care poate sa-l poartc. Admirati colierul in timp ce 1-1 pune_1J III J~rul ga~IUI .. I~vltatl-l sa va spuna care dintre forme sunt "cercuri'~ si care sunt .jiatrate . Culonle utilizate pentru colier pot fi de, asemenea, identificate .

. . . Daca I-a. amuzat, copilul rnai poate face un colier pentru a1ti rnernbri ai ~anllhel. ~ot fi utilizate cercuri ~i piitrate de culori diferite pentru varietate si .marirea interesulu],

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi - mana;



eonitientizarea existen,tei d(ferftelor cuiori;

eon.rtientizarea faptulut cd ~n lucru tnceput trebuie terminal: o consttentizare mal buna a nottunilor "cel'c"!j1 .ipatrat"; pretuirea unui lucru facut de mana:

fncrederea in sine.









Doi ani ~ Saptamana 7

Plimba-te in cutin

Faceti rost de doua cutii de pantofi care Sa' se potriveasca pe picioarele copilu]ui. Stabiliti 0 Iinie de sosire alegand 0 mobila, u~ obiect sau lipind 0 bucata de banda adeziva pe podea drept limita.

Copilului i se va explica sa puna fiecare picior fntr-una din cele doua cutii, Spuneti-i copilului sa mearga spre Iinia de sosire Iacand sa alunece cutiile inainte in timp ce merge. Aratati-i copiJului c~ vreti s~ ~puneti daca pare ca nu 1nte1ege. Incurajaji-l sa mearga spre linia de sosire

. . . ~i. sa se intoarca Ia locul de plecare.

Pun~etr sa~ n:edonap "Valsul patmatonior",daca avert discul sau ~titi cantecul, sau un alt cantec In ntm de vals. Pe masura ce copilul sc va misca in cutiile glisante, se

102

va distra din ce 'in ce ~ai mult daca exista si 0 melodie de acompaniament pentru a face activitatea mai interesanta. f~i poate inchipui cil patineaza pe gheata unui lac inghetat. Copilul se poate amuza, de asernenea, alunecand in cutii, in timp ce merge prin casa, cu conditia sa nu fie periculos,

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea faptului co un lucru trebuie dus la bun sjiir!;'it (linia de sosire);

• coordonarea motorie grosiera;

• 0 constientizare mat buna a faptului ca poate face eeva diferit ell picioarele;

• constientizarea lateralitdtii stdnga - dreapta;

• independenta si increderea in sine.

Doi ani -Saptamana 8

Numele meu

Invatati-l sa spuna aceasta rima ca pe 0 poezie ritmata:

, .

"Ma chearna (numele copilului), Doi ani tmpnnesc,

Sunt fetita (baiat)

Si te iubesc".

In timp ce exersati poezioara ritmata, ridicati doua degete atunci cand spune: .Doi ani implinesc". Cand spune: ,,$i te iubesc", 1mbrati~ati copilul,

, Daca se codeste sa spuna rima, repetati poezioara ritmata ~i faceti 0 pauza lnaintea rultimului cuvant din fiecare verso Incurajap copilul sa asculte si "sa completeze" cuvintele care lips esc.

Dupa ce exersati de mai multe ori rima, spuneti-i copilului cii va duceti sa cautati iruagini pentru doua lucruri, Ridicati din nou doua degete si rugati copilul sa le numere. Numarati: 1 - 2. Folositi dona degete ale copilului ~i numarati: 1 - 2.

Stati josImpreuna cu copilul, uitati-va lntr-o carte ~i nurnarati obiectele din pozele pe care le vedeti in carte. Evitati numaratoarea mai mare de doi, deoarece urmarim ideea de a preda conceptul numarului doi.

Copilul poate, de asemenea, sa se distreze aranjand cuburi, jucarii, carti, nasturi, pietre, scoici, chei sau alte obiecte asemanatoare in seturi de cate "daua". Este un scop simplu, dar importanta activitatii este deosebita,

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea numelui. a sexului ~i a vdrstei copilului;

• constientizarea conceptului numdrului "do!";

• 0 constientizare mai buna a cuvintelor rimate .Jmpttnesc "~i .Jubesc ";

• interesul de a refine a rima.

103

Doi ani ~ Saptamana 9

Ce culoare port?

Priviti hainele copilului si aratati 0 anumita cuioare. Numiti culoarea.

Spuneti-i copilului sii caute ceva in camera de aceeasi culoare. Daca nu gAsiti ceva de

aceeasi culoare in camera, cautati intr-o carte sau 0 revista. .

. Repetati aceasta _ acti:vitate pentru fiecare culoare pe care copilul 0 poarta, Nu trebuie facut totul ,??ata, CI se poate prelunfi de-a lungul unci zile intregi. Puteti petr~ce un "anumlt timp cu fiecare culoare, In acest fel. 11 veti ajuta sa-si dezvolte

abilitatea de a recunoste ~i a denumi acea euloare. .

Repetarea ritmica a unei rime aparent rara sens, pe masura ce subliniati 0

culoare il poate atrage pe copil sa raspunda mai repede, De exemplu:' ,

.Rosu, rosu, rimeaza cu mosu". .

"Galben, galben, se-ntalneste cu Be" .Albastru, albastru, pe cer vezi un astru"

.Portocaliu, portccaliu, un dovleac zurliu" "Verde, verde, printre salcii se pierde" "Purpuriu, purpuriu, danseaza zglobiu" "Maro, maro, intr-o dungii si-un caro"

"Negru, negru, ce om Integra!".

Jucati jocul acesta in fiecare zi ~i copilul va invata sa. recunoasca numele culorilor. Daca stie deja culorile, jucati "Observ" 0 anumita 'culoare pentru a-i exersa u~urm~a de a asculta si spiritul ~e observatie. Recunoasterea, corespondenta si denumirea culorilor sunt concepte nnportante pe care un copil de aceasta varsta trebuie sa le stapaneasca.

Aceastd activitate dezvolta:

• perceptia culorilor;

• abilitatea de a regas! aceeasi culoare in alt context;

• abilitatea de a denumi culorile;

• constientizarea hainelor si adetaliilor;

• abilitatea de a asculta ~i spiritul de observatie.

Doi ani - Saptamana 10 Mi~d'i-ti mainile ~i degetele!

. _ Pu~ep o. ce~ca d~ fliina intr-un bol de amestecat si incurajati copilul sa va

ajute ~a adaugati ~ate ~utl~a_ apa. pe~tru a fac.e 0_ pasta subtire, Daca amestecul pare prea lichid, mal adaugati faina, Lasati-I pe copil sa aleaga colorantul alimentar pe care 11 doreste, Adaugati cateva picaturi de colorant alimentar In amestec si turnati-I intr-o

L04

punga de plastic cu fermoar sau folositi a punga de plastic izolatoare de caldura, daca '. aveti una. Asigurati-va ca punga este inchisa, avand foarte putin aer inauntru. Pe~tru a controla orice neetanseitate, puneti punga sigilata intr-o alta punga de plastic si inchideti-o. Puneti amestecul sigilat in pungi pc 0 suprafata de lucru plana.

Lasati copilul sa-si miste mdinile user peste suprafata pungii de plastic. Pasta subtire se va misca dupa miscarile mainilor ~i degetelor copilului. Explorarea libera va fi incurajata pe masura ce copilul manifesta interes, Atunci cand copilul a terminat de lucrat, punga cu pasta subtire poate fi pastrata in frigider timp de mai multe zile rara Sa se altereze,

Punga cu amestec mai poate fi data copilului :;;i eu alta ocazie. Va deveni din ce ir .;e mai constient de sentimentul de racoare pe care ti-l da punga de plastic care contine pasta subtire si va face probabil un comentariu. Explicati-i ca a fost pastrata in frigider la rece pentru a nu se altera, incurajati-I sa-si foloseasca degetul aratator si sa-l miste usor, de la stanga la dreapta. Nu este nevoie safolositi cuvintele "stanga" si "dreapta". Aratandu-i copilului miscarea de la stanga la dreapta, miscarea ochilor si cea a degetelor copilului sunt antrenate pentru lnva!area cititului si a scrisului. Copilul se va distra privind si copiind 'in timp ce faceti linii drepte, Iinii curbe si in zig-zag de la stanga la dreapta. Fiecare dintre aceste tipuri de linii trebuie predat si subliniat in parte. In cazul in care copilul insista pe miscarea degetului sau a mainii de sus in jos san de jos in sus, lasati-l sa faca cum vrea el.

Pentru lmbogatirea ulterioara a acestei activitati, copilul poate fi incurajat Sa faca eereuri si patrate. Unele pot fi mari ~i unele mici. Discutati cu el despre formele si marimile pe care le poate desena,

Aceasta activitate dezvoltd:

• asocierea pipaitului cu miscarea mdinii;

• 0 constientizare mai buna a notiunilor "stanga":;! "dreapta";

• explorarea liberii si creativitatea;

• constientizarea varietdtii de linii;

• aptitudinile vizuale (copierea).

Doi ani - Saptamana 11

Sari in doua picioare $i intr-unul singur!

Faceti mst de doua fire de lana sau de sfoara. Decupati doua bucati de aproximativ 2 m si de I m. Face? un cere pe podea sau afara cu bucata de sfoara mai mare si un cere cu bucata mai midi. Discutati cu copilul despre cercul mare si cercul rnic,

Aratati-i copilului cum sa sara in sus si in jos in doua picioare 'in interiorul cercului mai mare. Apoi faceti acelasi lueru pentru cercul mic. Numaratoarea fiecarei sarituri complete sau scandarea lndemnului "Sari, sari, hop!" vor determina user copilul sa sara, Copilul poate obosi repede sau se poate plictisi, Aceasta activitate ar trebui repetata panii cand isi va imbunatati performantele la sarit in doua picioare, intr -vn spatiu dat.

105

, Aratati-i copilului cum sa sara Intr-un picior in interioruI cercurilor mare si

c. 1$1 poate mentine echilibrul mai usor daca i~i tine un picior inapoi ~i in sus, opus iinii, in timp ce sare pe celalalt picior, Copilul trebuie sa-si exerseze mentinerea hilibrului pe fiecare picior, unul singur 0 data, inainte de a sari in interiorul cercului semnat. In timp ee copilul sare, numarati si scandati "Hop, hop, stop!" sau folositi :e cuvinte care rimeaza pentru a mentine interesul copilului,

Ca 0 prelungire a acestei activitati, copilul poate arunea 0 punga cu bilute sau : obiect in interiorul unuia dintre eereuri si apoi poate sari, 0 poate lua de jos si iar ate sari, cu ambele picioare sau Intr-un picior, in timp ce tine obieetuI in mana. ebuie sa precizati eu c1aritate eereul (mare sau mie) si activitatea (sarit In doua cioare sau intr-un picior) pe care trebuie sa 0 realizeze.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea motorie grosiera;

• constientizarea cercurilor " mare" ~i "mic '';

• constientizarea dtferentei intre sdritul In doua picioare ~i sdritul intr-un

picior;

• constientizarea notiunilor "interior" si , exterior" ale unui contur;

• ascultarea ~i indeplinirea comenzilor;

• constientizarea numaratoni unei succesiuni de actiuni sau rime.

Doi ani - Saptamana 12

imllia mea

Folositi 0 fotografie de familie sau fotografii individuale ale fiecarui membru familiei. Arataf.i si numiti pe fiecare membru al familiei 9i lasati-l pe copil sa arate ~i numeasca pe fiecare membru al familiei,

Discutati despre membrii farniliei, Spuneti ceva anume despre fiecare In parte. iele caracteristici speciale pot fi: 'inaltimea, sexul, locul unde marranca Ia masa, ceea Ii place sa faca, culoarea parului, tipul de pantofi pe care Ii poarta si alte lucruri nnificative pentru copil. Folositi cuvintele tata (tatic), mama (mamica), sora, frate si oelus pentru a va asigura ca face legaturile corecte fntre membrii familiei, Pentru a ilinia aceasta discutie, aratati spre fiecare deget in timp ce spuneti urmatoarea rima

legetelor: .

(aratati spre degetul mare) (aratati spre degetul aratator) (arata!i spre degetul mijlociu) (aratati spre inelar)

(aratati spre degetul mic) (folositi cealalta mana pentru a imbratisa toate degetele)

"Uite-o pe mama, Uite-l pe tata,

Uite-I pe fratele meu, lar Hinga· sora mea, Uite-I pe eel mic,

Cu dragostea mea

Pe to~ va ridic",

Repetati si incurajati copilul sa copieze miscarile degetelor dumneavoastra si rintele. Va fi, poate, In stare sa recite singur aceasta rima a degetelor,

Alta data, rasfoiti 0 revista veche si alegeti 0 poza a unui barbat, a unei femei, a unui baiat, a unei fetite si a unui bebelus. Decupati imaginile, 'in timp ee copilul va priveste. Puneti-le pe podea si explicati-i cum sa aleaga imaginile in c~r~ c_red: ca a~ putea fi tatal din acea familic. Ajutati-] dad este nevoie. Apoi, spunep-i sa gaseasca tmaginea In care at putea fi mama, cele care ar putea fi fratele, sora sau bebelusul. Laudati-l pentru orice raspuns potrivit, Copilul ar trebui sa-si dea seama ca imaginile nu-i reprezinta pe membrii reali at familiei sale, ci ci ele constituie un joe, imagini mud utilizate pentru a reprezenta 0 familie oarecare,

Aceleasi imagini pot fi lipite pe 0 foaie de hartie obisnuita, hartie colorata ulasata sau carton si puse impreuna pentru a forma "Cartca familiei". Pentru 0 mai ~are atractivitate, paginile pot fi decupate in forma de casa.

Aceasta activitate dezvolui:

• 0 constientizare mai buna a membrilor familiet;

.. constientizarea dragostei si a afectiunu dinfamilie;

• constientizarea diferentelor de marime dintre membrti familiei;

• spiritul de observatie siformarea abilitdtilor practice;

• consnennzarea faptului cd imaginile reprezinta oameni reali:

• usunrua de a asculta si de a recunoaste.

Doi ani - Saptamana 13

Pot sa pictez!

Tapetati 0 suprafata de lucru plana cu 0 foaie mare de ziar, Desenati ~arginile unui patrat sau dreptunghi cu 0 carioca groasa. Acesta va fi chenarul sau gramta pentru pictura copilului. Protejati hainele copilului eu 0 camasa veche, Camasa va fi imbracata de copil cu nasturii in spate. Se va potrivi mai bine daca manecile vor fi taiate. Lasati copilul sa foloseasca 0 pensula obisnuita, de aproximativ 5 em latime, F aceti rest de niste resturi de acuarele sau tempera si folosip 0 singura culoare odata, Pentru comoditate, va fi pusa 0 cantitate mica de cu!oare intr-o conserva de sue sau de supa, Conserva va fi pusa intr-un castron sau intr-un alt vas pentru a micsora risipa de vopsele. Spalati pensula dad schimbati culoarea si Iasali prima c~loare sa se ~~uce inainte de a folosi alta culoare, pentru a preveni amestecarea culorilor. Pot fi utilizati coloranti alimentari si apa, daca preferati, in loc de tempera. Culoarea nu va fi la feI de

vie, dar copilul va parcurge aceleasi etape de inviipuc a picturii. . . .

Aratati-i copilului cum sa inmoaie pensula ~i sa 0 scurga de marginile conservei, pentru a elimina excesul de vopsea. Cu pensula umeda, explicati copilului cum sa :intinda 'vopseaua pe hartie in chenarul care a fast desenat. Incurajati-l sa picteze orice vrea ~i sa umple 0 suprafata eat mai mare. Observati tusele copilului. Sunt 'in sus si in jos, mainte si inapoi sau face miscari circulare cu pensula? Toate aceste miscari trebuie dezvoltate pentru a sti mat tarziu sa picteze un obieet dupa natura.

indemna~ c~pilul sa va spuna 0 poveste despre pictura lui atunci cand a

terminat de pictat. Incuviintati orice povesteste, Landa si incurajarea sunt absolut

107

aecesare ~i trebuie sa evitati critica. Puteti sa agatati capodopera, pentru ca ~i alti nembri ai familiei sa 0 poata admira,

Aceasta activitate dezvoua:

• explorarea liberti prin picturd;

• creativiuuea:



constientizarea chenarului; coordonarea ochi - mana si brat;

imaginatia ~i limbaju! pentru descrierea picturii sale.





Doi ani - Sa pta mana 14

l\nimal.ele domestice

" ~umparati ~ c~e, eu poze de animale domestice, Imprumutati una de la iiblioteca sau colectionati imagini de animale domestice fo!osite la aceasta activitate. maginile tre~uie, sa fl,e color~te si sa ~iba detalii minutioase, altele decat cele specifice In:ma1elor ,dm Imagm~. Cateva arumale sugerate: cainele, pisica, porcul, calul, nagarul, mielul, rata, gaina, cocosul, curcanul si vaca.

Mai fntru, folositi imaginile pentru a numi fiecare animal, Exersati numele mimalelor cu copilul, pana simtiti ca le poate numi corect pe masura ce ii sunt aratate n imagine.

Dupa ce devine sigur pe numele animalelor, incercati sa imitati sunetul scos Ie animalul respectiv, Aceasta 1l va ajuta sa invete sa asocieze imagine; animalului cu unetul pe care TI seaate. Cateva sunete sugerate pentru animale sunt:

caine ham, ham vaea muu, muu

pi sica miau, miau miel

magar

mee, mee

guit, gui]

iiha, ilha pore

cueurigu rata

eurean glu, glu

Ajutati capilul sa-si aminteasca si sa reproduce sunetul fiecarui animal si epetati aceasta des activitate. Sunetele animalelor II vor interesa pe copil ~i II vor muza in aceeasi masura.

Ca 0 prelungire a acestei activitati, inregistrati pe 0 banda numele animalelor i sunetele lor, Ascultati des banda impreuna cu copilul. Va fi incantat sa incerce sa nite aceste sunete si, In schimb, vainvaja sa-si artieuleze limba pentru madelele rmatoare de vorbire,

Canta!i cantecul "Old MacDonald"* pentn, variatie, Pe masura ce este cantat,

coco~

mac, mac

~a~tecul "O,Id MacJ?onald': este un foarte cunoscut si amuzant cantec englezese pentru copii, nn intermediul canna sunt mvatate sunetele pe care le scot animalele dintr-o ferma. lata mai )S 0 ,osibilii variants In limba romana. Cantecul va fi repetat pe .Iimba" fiecarui animal,

.Vecinul Donald are-o ferma, I-A-I-A-O ~i In ogradii sunt trei ~, I-A-I-A-O. Mac aid si !lli!£ acolo,

Aici mac, acolo mac, peste tot mae-mac-mae-mac", (n.trad.),

08

copilul poate completa numele animalelor si sunetele pe care Ie scot ele, invatate mai devreme. Poate ca va avea nevoie de ajutor pentru a-si reaminti numele unor animale, dar cu exercitiu va inva!a curand numele lor.

Aceasta activitate dezvoltd:

• deprinderea de a asculta;

• deprinderea de a numi animalele folosind indicu vizuale ji auditive;

• memoria;

• tmbogatirea vocabularului;

• fncrederea in sine,

Doi ani - Saptamana 15

Pune~le intr-un ~ir!

F olositi un fir de lana sau 0 banda de aproximativ 1 m lungime. Puneti-o in linie dreapta, astfe1 incat copilul sa 0 vada de la stanga la dreapta. Dati-l copilului a punga de hartie care sa cantina obiecte diferite ca un cub, 0 cheie, un burete, un cleste de rufe, un nasture mare, 0 piatra, un mosor, a jucarie mica, 0 lingura, 0 ceasca etc,

Porniti de la stanga si puneti unele dintre obiecte1e din punga pe sfoara sau pe banda, Aratati-i copilului miscarea de la stanga la dreapta pe carAe 0 poate urmari, In timp ce mana dumneavoastra baleiaza firul in aceasta directie. Incurajati copilul sa continue miscarea de la stanga la dreapta, punand obiectele alese din punga pe sfoara sau pe banda, pana cand punga s-a gam.

lncuraja!i apoi copilul sa culeaga fiecare obiect odata, de la stanga la dreapta, pana cand toate obiectele sunt puse din 'nou in punga, Cuvintele "stanga" si "dreapta" nu trebuie accentuate; numai miscarea din mana este suficienta pentru a-I face pe copil sa inteleaga directia.

Repetati activitatea 'in diferite ocazii ~i inlocuiti obiectele eu altele, pe care le puneti in punga. Repetati unele activitati anterioare, deoarece copilul are nevoie de mult exercitiu pentrn a stapani conceptele de bam si abilitatile.

Aceasta activitate dezvoltd:

• constientizarea progresiei de la ; stdnga" spre i.dreapta";

• accentuarea simtului pipaitului in mdnuirea obiectelor din punga:

• coordonarea ochi - mana;

• abilitatea de a indeplini comenzile ii de a finaliza 0 cerirud;

• 0 constientizare mai aprofundata a notiunilor , gal" it "pe ":

• constientizarea; unui" obiect folosit odata.

109

Doi ani - Saptamana 16

lack, fii iute!

Cititi rima "Jack, fii iute!". Cuvintele sunt urmatoarele:

,,1 ack, iii iute, 1 ack fii vioi! Jack, sari peste butoi!",

Repetati rima si ~accentuap cuvintele, "vioi" si "butoi", care rimeaza. Incercati sa adaugati si alte cuvinte care rimeaza: sloi, gunoi. taraboi maimutoi

____ ~ vrabioi, noroi. Ineurajati eopilul si spuna ;ima de ~ai

multe on. Daca se arata interesat, incercati sa-l atragep unintindu-i cateva cuvinte care rimeaza cu "vioi" si "butoi".

Sugerati-i sa-~i inchipuie cil este Jack. Faceti rost de un bol mic de plastic sau olositi 0 ceasca intoarsa eu fundul in sus, ea si cum ar fi un mic butoi. Spuneti rima si ncurajati copilul sa sara peste asa-zisul butai atunci cand spuneti cuvantul "sari" din ima. Copilul ar trebui sa faca exercitii de sarit cu ambele picioare apropiate, \sigurap-va ca ati subliniat destul cuvantul "peste".

Alta data, incurajati copilul sa sara cat rnai departe posibil, Puneti un obiect ientru a-i arata cat de departe a sarit fa~a de punctul de unde a pornit. Spuneti-i .opilului sa sara inca 0 data, pentru a vedea daca sare mai departe. Copilul va' fi ncantat sa observe ca a progresat. Aceasta II va motiva Sa continue exercitiile de sarit.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a asculta si de a memora;

• constientizarea rimelor;

• jocul de rol;

• imbogatirea vocabularului;

• coordonarea motorie grosierd;

• increderea in sine;

• constientizarea conceptului ,.peste ".

Doi ani - Saptamana 17

aeanta distractivii

Faceti rost de doua genti pentru priinz sau de doua sosete vechi. Puneti obiecte identice in fiecare dintre ele. Cateva sugestii pentru obiecte pot fi: doua mosoare, doua cap ace de la stic1e, doua tampoane de vata, doua bucati mid de burete, chei, nasturi mari etc.

Aratati-i copilului cele doua genti ~i potriviti

no

fiecare set de cate doua obiecte unul cate unul. in acest fel, copilul va vedea ~i va intelege ca sunt cate doua obiecte identice din fiecare tip. Umpleti din nou cele dona genti sau sosete si dati-i una dintre genti continand obiecte identice.

Luati unul dintre obiectele din geanta ~i aratati-i-l copilului. Rugati-l sa pipaie in geanta sa dupa obiectul care este la fel eu eel pe care I-ati scos din geanta dumneavoastra. Amintiti-i copilului ca trebuie "sa pipaie", nu Sa se uite. Ajutati-l daca este nevoie. Puneti obiectele potrivite inapoi In genti sau in sosete. Alegeti alt obiect ~i continuati pana cand copilul se plictiseste.

Obiectele din genti sau din sosete pot fi schimbate, dar copilul trebuie sa-si

dea seama de aceasta pentru a evita confuzia, distragerea atentiei sau frustrarea.

Aceasta activitate dezvoltd:

• constientizarea 1ft utilizarea stmtulut pipdttulut;

• abilitatea de a face corespondenta intre obiecte identice;

• coordonarea manuala:

• lndeplinirea comenziior.

Doi ani - Saptamana 18

Cei trei ursuletl>

Cititi-i copilului Cei trei ursuleti ~i urmatoarele iatrebari:

- Unde S-au dus ursuletii?

povestea puneti-i

~~Ir-~

\~;} t: I 1/ !J;;/1

"

_____ 1 eEl TRfl URSUlC!J

- Cine a venit sa-i" viziteze 111 timp ce erau plecati?

. Mancarea carui ursule] i-a placut eel mai mult lui Goldilocks?

- In al carui pat a dormit mal Intai?

• Am uitat eeva din poveste, ce ti-ar place a sa-mi povestesti?

orice rememorare sau comentariu al

Aceasta las a discutia deschisa pentru copilulul,

Daca nu poate raspunde la intrebari, cititi povestea din nou ~i aratati-i raspunsurile.

lnvitati copilul sa gaseasca un scaun marc pe care sa se aseze si pe care il veti numi scaunul lui Ursul-tata, Rugati copilul sa gaseasca scaunul mijlociu ~i sa-l denumeasca scaunul Ursoaicei-mame. Apoi sa caute 111 jur scaunul Ursuletului-bebe, Daca nu aveti un. scaun mic, incercati Sa gasiti un taburet sau intoarceti cu fundul in sus un castron mare ~i invitati copilul sa stea pe scaunul Ursuletului-bebe, Intreba~-l care scaun n place eel mai multo .

_ Alta data, invitap copilul sa. va spuna povestea Cei trei ursuleti. Ajutati-l

folosind drept indicatii imagini din poveste. Numarati personajele din poveste, 1-2-3

* Goldilocks §i eel trei ursuleti este o cunoscuta povestire englezeasca pentru cepit. ale carei simplitate si valente pedagogice 0 fac sa fie mult utilizata in inv3tami'mtul prescolar (n.trad.).

111

ursuleti plus Goldilocks, inca unul. Nurnarati 1-2-3-4.

Trebuie sa i se citeasca des §i alte povesti simple copilului. Intrebarile

potrivite si jocul de rol vor usura intelegerea si sernnificatia povestilor, Aceasta activitate dezvoltd:

• abilitatea de a asculta si de a memora;

• abilitatea de a urmari 0 secventd;

• jocul de rot;

• imbogatirea vocabularului;

• 0 constientizare mat bund a numdnitorii 1-2-3-4:

• abilitatea de a folosi memoria vizuala pentru a retine.

Doi ani - Saptamana 19

$osetele potrivite

A e tt ~

Faceti rost de mai multe perechi de sosete. Unele pot apartine eopilului, altele unui frate, unei surori, marnei sau tatalui. Poate preferati sa folositi esantioane din diferite rnateriale in locul sosetelor, In acest caz, taiati doua bucati din acelasi fel de material in forma de sosete pereche. Diferitele culori si modele vor face aceasta activitate rnai interesanta.

Aratati-i copilului ca sunt doua sosete din fiecare fel. Amestecati sosetele si insirati-le pe 0 suprafata plana in fata copilului. Luati una dintre sosete si rugati-l pe copil sa-i gaseasca perechea. Dati-i 0 mana de ajutor dad este nevoie.

o data ce a potrivit toate sosetele dite doua, explicati-i ca fiecare set se numeste pereehe; 0 pereche inseamna doi. Apoi numarati fiecare set 1-2, 1-2 pentru a-I ajuta sa lnteleaga conceptul numarului doi.

Aceasta activitate poate fi repetata de fiecare data cand sortati rufaria curata.

Copilul trebuie sa aiba destule cunostinte pentru a potrivi sosetele ~i se poate arata interesat sa va ajute. Va fi in avantajul lui daca 11 yeti lasa sa va ajute, chiar daca sortarea ~i impaturirea rufariei vor lua mai mult timp. In acest fel, copilul i~i va dezvolta simtul responsabilitatii si va simti mal intens cii face parte din familie.

Cu alta ocazie, vorbiti-i despre orice apare in perechi. Maim, picioare, urechi, ochi, pantofi, manusi ~i ciorapi sunt cateva dintre nenumaratele lucruri eare au pereche. Pot n decupate imagini din reviste vechi, lipite pe hartie si adunate intr-o carticica. Carticica poate fi numita .Perechile", Copilul va fi incantat sa rasfoiasca noua lui carticica si sa numeasca lucrurile care exista in perechi.

112

Aceasta activitate dezvolta:

• eoordonarea ochi - mana:

• constientizarea notiunii de pereche;

• increderea fn sine;

• sentimentul de a oiusa;

• con~tientizarea numaratoni 1-2;

• imbogdiirea vocabularul

Doi ani ~ Saptamana 20

Conturul unei forme

Desenati cu 0 carioca groasa rosie, pe 0 foaie de hartie, un cere de marimea unei farfurii de carton. Desenati un patrat cu latura de 14 em cu 0 carioca albastra pe alta foaie de hartie. Decupati o bucata de sfoara groasa, de marimea circumferintei cercului. Decupati apoi mai multe Ia~ii de 7 em lungime, astfel incat sa aveti eel putin 8 bucati. Recunoasteti culorile, rosu ~i a1bastru..

Aratati-i copilului cum sa utilizeze sfoara si cum sa 0 intinda pe linia care a fest desenata pentru cere, lntindeti fasiile pe laturile patratului,

Recunoasteti cercul ~i patratul, Subliniati numele fonnelor pentru ca el sa-si aminteasca numele fiecareia atunci cand aratati spre una dintre ele. Discutati despre linii curbe. Spuneji-i eopilului sa rotunjeasca sfoara pentru. a forma un cere. Tineti mainile copilului si prefaceti-va ca desenati un cere in aero Apoi spuneti-i sa deseneze el un cere imaginar In aero Ajutati-l, daca este nevoie.

Aratati spre patrat si intrebati-I daca isi aminteste numele formei. Spuneti-i ca patratul este format din linii drepte. Discutati cu copilul despre colturile (unghiurile) patratului. Colturile pot fi numite si puncte. intrebati-I cate fasii trebuie folosite pentru a forma a latura a patratului, Deoarece bucatile deeupate au cate 7 ern lungime, va fi nevoie de doua bucati pentru a forma 0 latura a patratului de 14 ern. Aceasta il va ajuta sa-si fixeze conceptul numarului doi. Copilul se va distra teribil sa formeze un patrat imazinar in aero

~ Ca 0 prelungire a acestei activitati, copilul poate forma cercuri si patrate

folosind spaghete colorate fierte (eu colorant alimentar). Aceasta se poate realiza pe 0 suprafata plana sau spaghetele pot fi lipite pe hartie pentru a forma un cere si un patrat.

Copilul poate fi lasat sa mazgaleasca eu un creion cerat pe hartie pentru a incerca sa deseneze un cere si un parrat.Incuviintati orice deseneaza copilul ~i laudati-I pentru efort.

Aceastd activitate dezvolta:

• 0 constientizare rna! buna a notiunilor de cerc si de pdtrat;

• coordonarea ochi - mana;

• constientizarea conceptelor .Lmt! curbe" si "drepte ";

• capacitatea de a indeplini comenzile;

• 0 constientizare mai bund a culorilor rosu :ji albastru.

113

Doi ani - Saptamana 21

Sus ~i jos

Faceti rost de eel putin 10 pana la 20 pahare de hartie sau de plastic.

Prezentati-le copilului intr-una sau mai multe suve, Lasati-I sa cerceteze paharele desfacandu-le din stiva si refacand apoi stiva, Copilul se poate amuza ciocnind fiecare stiva si urmarind ce se intimpla. Discutati cu copilul despre construirea stivei de pahare in sus si apoi vorbiti despre daramarea stivei de pahare, Subliniati cuvintele "Stls" si .jos". Incurajap copilul sa continue stivuirea si destivuirea eata vreme estc interesat. Dad. il ajutati si daca il motivati, 0 va face timp mai indelungat.

Ca 0 extindere a acestei activitati, intindeti 0 bucata lunga de lana sau de sfoara pe podea. Incurajati copilul sa puna paharele eu gura 111 "sus" si in .jos' intr-un rand, aliniindu-le dupa firul de lana sau sfoara intinse, Miscati-va mana de la stanga Ia drepta pentru a-i arata copilului progresia de Ia stanga la dreapta. Incepe!i prin a pune primele doua pahare: unul cu gura in "sus"~i celalalt cu gura in .jos" ~i incurajati copilul sa le foloseasca si pe celelalte, continuand sa le puna intr-un rand, un pahar in sus si un pahar in jos, Cand a terminat, sugerati-i sa le stivuiasca si sa 0 ia de la capat,

Pentru 0 accentuare a conceptelor de "sus" $1 .jos", jucati jocul "Simon spune" eu copilul, Copilul va urmari cornenzile speciale pe care le dii Simon. Va veti face ca sunteti Simon ~i Ii yeti da comenzi, Simon trebuie sa spuna: "Simon spune' inainte de fiecare comanda. Dad. 'insa Simon ii spune copilului: "In picioarel" sau "Stai jos!", flira a spune inainte: "Simon spune", copiluI trebuie sa ra!llana in pozitia avuta in acel moment si trebuie sa se miste numai cand cornanda este precedata de. cuvintele: "Simon spune". De exemplu, "Simon spune: ridica-te in picioare!". Copilul trebuie sa se ridice in picioare, daca a stat jos, Daca a stat in picioare, va ramane in picioare, Tot asa, daca Simon spune: .Ridica-te in picioare!", rara sa spuna: "Simon spune" mai intai, si copilul se ridica in picioare daca a stat jos, atunci inseamna ca nu a ascultat cu atentie. Acesta este un joe bun pentru a invata copilul sa asculte si sa raspunda corect. In acelasi tirnp, 11 puteti inviqa conceptele "sus" ~i ,jos';. Atunci cand capilul Inte1ege jocul "Simon spune", pot fi introduse diferite alte comenzi. Alte comenzi pot fi: sa se Intoarca de jur imprejur, sa ridice mruni1e deasupra capului, sa-~i atinga varful degetelor de la picioare, sa pocneascii din degete, sa sara III sus ;:i 1n jos ~i sa bata din palme. Introducerea a prea multe comem! odata la aceasta varsta poate dnce la confuzia ~i frustrarea copiluIui. Deci, lncerea!i sa schimbali 0 singura eomand§. odata pentru a va asigura ca 0 intelege $i 0 poate realiza eu succes.

114

Aceasta activitate dezvoltd:

• explorarea liberd si rezolvarea unei probleme;

• constientizarea notiunilor "sus" ~'i "jos";

• constientizarea reprezentarilor directiilor ,. sus" ~'i . .jos ";

• abiiiuuea de a asculta comenziie cu atentie;

• constientizarea progresiei de fa siang» ta dreapta:

• coordonarea motariefina ~'i grosierd.

Doi ani - Saptamana 22

Ce era in sertar?

Alegeti doua sertare goale din bucatarie, dormitor sau de oriunde pentru aceasta activitate, Daca este mai convenabil, utilizati doua cutii de pantofi si spuneti-i copilului eft va jucati ca $1 cum cutiile de pantofi sunt sertare, Ajutati-I sa in!eieaga ca in fie care sertar pastram lucruri deosebite. Adunati doua seturi de materiale nepericuloase, ca linguri si capace, scsete ~i chiloti, hartie si creioane cerate, clesti de rufe ~i mosoare. Amestecati cele doua tipuri de materiale care au fest alese si aratati spre un sertar, spunandu-i, de exemplu: .Acesta este sertarul ell linguril Pune toate lingurile aici!", Aratati spre celalalt sertar si spuneti: .Acesta este sertarul unde pastram capacele! Pune toate capacele aici!", Repetati procedeul cu toate obiectele din cele doua seturi. Continuan aceasta activitate pana cand simtiji ca a inteles ca 111 sertare se pastreaza nurnai anurnite ooiecte,

Discutati despre pastrarea lucrurilor in anumite locuri. Spuneti-i copilului ca in acest fel putem Sa pastram lucrurile in ordine si sa ne amintim locul Ior. Invitati-l sa mearga eu durnneavoastra pentru a observa ce este pastrat in diferite sertare din casa. Discutati despre lucrurile personale si despre faptul ca uncle sertare con tin lucrurile personale ale cuiva, jar ceilalti oameni nu trebuie Sa cotrobaie in acele sertare. De asemenea, invatati-l ca anumite sertare pot sa contina lucruri periculoase, precum cutitele si ca, din aceasta cauza, copiii ar trebui sa nu umble in sertare rara a cere voie

Subliniati nevoia de ordine in casa. Alegeti un sertar special pentru copil in care sa-si pastreze micile fleacuri care ii apartin. Destinati 0 eutie de jucarii sau alta cutie mare, sau un raft copilului pentru a-si pastra jucariile mai mari sau animalele de plus. III acest fel, va invata sa-~i pastreze ordine In camera si sa-si strallga jucariile, 0 camera vaputea ramane ordonata numai daca este lasat sa aleaga doar un numar mic de jucarii odata pentru a se juca. Va trebui obisnuit sa puna la lac jucariile cu care s-a jucat, inainte de a se juca ell altele. Prea multe jucarii accesibile in acelasi timp pot ducela dezorientarea lui.

Aeeasta activitate dezvolta:

• C:onYifientizarea ideii de ordine;

• c{)n~·tientizarea actiunil de sortarc a obiecletor:

• con}·tientizarea lipurilor de ohiecte de acela~'ifel sau diferite;

• dorin,ta de a ajuta;

• fncrederea fn sine.:

• accentuarea sim,tului pip6itului atunei cand sunt sortate diferite obiecte.

115

Doi ani - Saptamana 23

Dum-durn-dum!

Cititi rima:

"Dum, dum, se-aude toba batand, Trei oameni inchisi In butoi. Cine-or fi? Ce credeti voi?

Un macelar, un brutar si-un lumanarar. Dati-le libertatea fn dar".

Spuneti-i copi1ului sa-si imagineze cei trei oameni intr-un butoi plutind pc apa, balansandu-se inapoi si inainte. Spuneti-i pe scurt di macelarul prepara carnea, brutarul coace painea, prajiturile si placintele si lumanararnl face lumanarile. Un meserias este un slujbas sau un muncitor, Subliniati ca

sunt .trei" oarneni. Numiti-i din nou si numarati 1-2-3. '

Alegeti un lighean rotund de plastic sau a cutie de carton destul de incapatoare pentru copil. Invitati-I sa se suie in lighean sau in cutie si sa-~i imagineze unul dintre cei trei oamem. Lasati-l sa-si aleaga personajul preferat.

Spuneti rima din nou, lncuraja!i-l sa se miste de jur irnprejur in lighean sau in cutie si sa-si imagineze ca pluteste pe valuri, balansandu-se inainte si inapoi. Atrageti-i atentia asupra primejdiei, dar Iasati-l sa se legene si acompaniati-l cu 0 rima ritmata'de cuvinte ea ,.dum, cum, bum, duium, bucium", Copilul se va distra ascultand rima ritmata repetata, ca si alte cuvinte care rimeaza cu "dum", Poate ca dumneavoastra si copilul va puteti gandi la alte cuvinte Care rirneaza cu onomatopeea "dum" pe care le puteti adauga

. Incurajati copilul sa scandeze impreuna cu dumneavoastra, in timp ce este III lighean sau in cutie. Repetand, copilul va 111vafa In curand sa spuna rima din memorie si isi va putea aminti cuvintele care rimeaza la intarnplare. Acceptati orice cuvinte pe care le spune, chiar daca nu au sens. Acest tip de raspuns arata ca el a perceput foarte bine sunetele care se aud la fel la sfarsitul cuviintului (rima).

Aceas(a activitate dezvoltd:

• capacitatea de a asculta cu un scop anumit (rimele);



memoria: jocul de rol;

imbogatirea vocabularului:

libertatea de a face 0 aleger. (pe core dintre personaje sa-l joace).







116

Doi ani - Saptamana 24

Observ ceva rosu, observ ceva albastru

Gasiti ceva care este In intregime rosu si ceva in intregime albastru pentru a fi utilizate In aceasta activitate. Peate fi un pulover, 0 camasa, 0 carioca, 0 hartie, creioane cerate sau lana. Daca nu cunoaste culoarea "ro~u", spuneti-i: .Acesta este rosu!", in timp ce ii arata!i obiectul rosu. Faceti acelasi lucru pentru culoarea "albastru",

Jucati jocul "Obscrv" cu copilul. Priviti in jurul camerei si gasiti ceva care contine si culoarea rosu. Apoi spuneti-i copiluluica .ati observat ceva row Lasati-l sa priveasca In jur pentru a gasi si el ceva rosu ~i rugati-l sa va spuna cand a gasit. Continuati jocul pana candnu mai reusiti sa gasi!i nimic care confine rosu. Apoi jucati "Observ" cu culoarea albastru in acelasi fel,

Pentru a face jocul mal interesant, decupati un carton in forma de oglinda cu 0 gaura in care sa fie oglinda. Priviti prin gaura atunci cand va uitati Ia ceva rosu sau albastru, Aceasta ii va da copilului un indiciu despre directia in care se afla obiectul rosu sau albastru pe care 11 vedeti.

Incurajap. copilul sa mearga si sa arate spre ceva rosu sau albastru. Ajutati-l, daca este nevoie. Daca este aproape de object, spuneti: "Cald!". Daca merge in directia gresita, spuneti: .Rece!". Evitati sa tachinati copilul. Succesul Ii va da incredere In el. Luati arninte sa folositi 0 singura culoare odata. Schimbarea culorilor va duce la confuzia copilului la aceasta varsta. Acest tip de comenzi implies ascultarea numelui culorii si gasirea ei intr-un anumit lee. Copilul trebuie sa se simta sigur pe culoare pentru a-i gasi locu!.

Aceasta activitate dezvolta:

• 0 perceptie mai buna a culorilor "ro~u" si .. albastru ";

• abilitatea de a utiliza indicii pentru rezoivarea unei probleme;

• increderea In sine;

• tmbogatirea vocabularului;

• usurinta de a gasi corespondente (gasirea unui obiect de aceeasi culoare cu un altul).

Doi ani - Saptamana 25

Ma~ina de spalat

Decupati 0 poza cu 0 masina de spalat dintr-o revista veche, un ziar sau un catalog. Aratati-i copilului poza masinii de spalat si lasati-l sa-i observe caracteristicile. Intrebati-l daca poate sa imite sunetul pe care 1:1 scoate masina de spalat cand se umple cu apa. Daca se uita mirat la dumneavoastra, duceti-va langa masina de spalat si porniti-o. Indemna~-l sa asculte cum umple apa cuva, Exagerati zgomotul pe care 11 face apa -"sssss" pentru a-l atrage sii asculte si sa tillite sunetul ape:i care umple cuva masinii de spalat, Laudati-l pentru orice raspuns pozitiv.

117

Puneti cateva Imine murdare in masina ~i spuneti-i sa asculte atunci cand nasina incepe etapa de spalare. Lasati-l sa. observe miscarea hainelor de jur imprejur daca masina lucreaza cu capacul deschis, Inca 0 data, exagerati sunetul "sui9, suis" pentru a-I atrage sa asculte si sa imite sunetul din timpul programului de spalare.

Cu exercitiu, copilul va fi In stare in curand sa imite destul de fidel sunetele masinii de spalat, Scotand sunete care imita masina de spalat, copilul va fi stimulat sa~~i miste corpul in sus si III jos ~i de jur lmprejuf, imitand etapa respective de spalare.

In timp ce masina se rnisca in programul de centrifugare, incurajati copilul sa asculte noul sunet - .mmmrn". Apoi, recapitulati cdc trei etape de spalare. Mai 1nmi, umplerea cu apa a masinii. A doua etapa, masina spala hainele, A treia, masina stoarce hainele, Dcci, copilul va percepe umplerea, spaiarea ~i centrifugarca. Revedeti cele trei

sunete: "S5SS", "sui~, suis" si .mmmm". '

. Spuneti-i copilului si explicati-i ce se Intfunplil In prima etapa, ill a doua si ill a

treia etapa, atunci cand hainele sunt spalate, Copilul poate observa si ca intr-un program lung de spalare sunt mai multe umpleri, spalari si centrifugari.

Dupa ce masina a fast oprita, intrebau copilul ce ar trebui sil faceri cu hainele din masina de spalat. Acceptati orice spunc, dar explicati-i ca hainele umede trebuie uscate inatnte de a fi. purtate din nou.

Daca aveti }lil uscator, puneti hainele in el si spuneti-i eopilului sa imite sunetul uscatorului, In acest timp, nu exagcrap sunetul, W.sa~ copilul sa creeze sunetul uscatorului. Daca nu aveji un uscator, invitati copilul sa va dea clestii de rufe in timp ce agii.tap hainele la uscat.

Intrebati-l co se inmmpla cu apa din hainele- ude. Explicaji-i eft atilt caldura. cat si miscarea aerului ajuta apa sa se evapore In aer. Daca norii sunt vizibili, spuneti-i

copilului ca apa de afara se evapora si ajuta la formarea norilor. .,

Ca 0 extindere a acestei activitati, inmuiati un servetel pentru fata ~j lasati-I pe copil sa sufle in el pana sa usuca. Ajutati-l, daca este nevoie,

Copilul se po ate rostra imitan(i sunete din casa, ca telefonul, mixerul, masina de spalat vase sau dispozitivul pentru gunoi. Afara, copilul poate sa imite sunetul unei masmi, aJ autobuzului, al camionului, al trenului, al avionului sau al masinii de tuns

~L .

Aceastc'i activitate dezvolui:

• constientizarea diferitelor sunete:

• capacitaiea de a ascuita cu un scop prop us;

• usurinta de a asocia sunetele masinii de spalat eli etapa din programul de spalare:

• usurinta de a imita sunete:

• con~tientizarea secven/ei de sp6k1re a rufo/vr.

Doi ani * Saptamana 26

Da*i drumul sa alunece ~i rostogole~te*o!

.. Facet! rost de 0 cutic sau de un cub ~i 0 de conserva de eafea sau de sue.

Foloslil doua fire de lima care au fost puse paralcl unul eu altul, dar destul de

118

departate, permitand deplasarea copilului In spatiul dintre ele. La capatul firelor de lima, stabiliti 0 linie de sosire, punand un anumit object.

Spuneji-i copilului sa tina cubul in mana si sa-l faca sa alunece printrc cele doua fire de lana f'ad sa le atinga, pana ce ajunge la linia de finis. Luati cubul din mainile copilului si spuneti-i sa mearga inapoi 1a Iinia de start

De aceasta data, copilului trebuie sa i se exp1ice cum sa rostogoleasca conserva printre eele doua bucati de sfoara. Amintiti-i ca trebuie sa ia din nou startul, daca este atinsa oricare dintre marginile culoarului marcat de firele de lana. Trebuie sa fie atent si sa rostogoleasca conserva, pnand-o astfel incat sa 0 poata controla, Copilul poate avea nevoie de ajutor. Odata ce conserva rostogolita a atins linia de sosire puneti-o J.anga cub la punctul de start

Intrebati copilul ce obiect a ajuns la linia de sosire mai repede. Dad nu poate raspunde 1a intrebare, repetati activitatea.Subliniati ideea ca unul dintre obiecte se misca mai usor, Trebuie incurajat sa urmareasca cu atentie.pentru a putea raspunde la intrebare. Care obiect se rnisca mai repede In sptiu? Explicati-i copilului ca eel mai tent este cubul, deoarece nu aluneca user. Copilui trebuie sa munceasca mai rnult prntru a-l face sa se rniste,

. Alta data, lasa~·l sa lanseze in aluneeare cubul incepand de la start pana la ¥nia de sosire, rara sa-l tina. Apoi lasati-l sa rostogoleasca conserva, rara sa 0 tina. Incurajati-I sa incerce sa stea intre limitele sforii, dar daca fie cubul, fie conserva ating si tree peste sfoara, pur si simplu spuneti-i copilului ca au mers mai repede decat inainte, pentru di. nu le-a controlat,

Aceastd activitate dezvolta:

constientizarea notiunilor "repede" ii .Jncet";

o constietizarea mai buna a limitelor (stanga s; dreapta);

constientizarea faptulut ca un obiect se rostogoleste mai user decal alunecd;

• usurinta de a respecta comenzile;

• constientizarea notiunilor de start stfinis.







Doi ani - Saptamana 27

Pot sa ma imbrac singur

Gasiti 0 bucata mare de carton care este tot atat de lunza

, • 0

~i de lata cat copilul. Intindeti copilul pe carton. Trasati conturul

corpului copilului eu bratele si picioarele user departate de corp. Folosi}i a carioca pentru a adauga cu ajutoml copilului nasul, urechile, gura zimbitoare ~i pamL Recapitulari partile corpului ~i cere!i-i sa va qratc parti1e respective ale corpului la comanda.

Asortati 0 toaleta completa, familiara copilului, eompusa dintr,ul1 !ricou, ni~tc pantaloni scurti sau unii vechi, ~osete ~i pantofi. lndenmati copilul sa intinda hainele pe conturu1 din carton la lowl potrivit. Discutati ce trebuie Imbracat 'in priml.ll rind, In al doilea rand ~i a~a mai departe, pana d.nd copilu! a

119

intins hainele corect. Evitati folosirea cuvintelor "in al doilea rand" si "in al treilea rand" pfina cand copilul nu si-a pus hainele in ordinea corecta de mai multe ori. Repetati activitatea si apoi folositi cuvintele "in primuI rand", "in al doilea rand", "in 21.1 treilea rand", pana cand au fost intinse toate hainele. Este importanta mentionarea nurneralelor ordinale, dar va fi subliniat numai cuvantul .Jn prirnul rand".

Daca intinde to ate hainele corect, spuneti-i ca maine se va imbraca singur.

Lasati copilul sa se imbrace singur in dimineata urmatoare. Poate ea va avea nevoie de ceva ajutor, dar lasati-l sa faca singur cat mai mult. (Natural, maioul si scutecul le veri pune dumneavoastra mai intai).

Aceasta activitate dezvolta;

• constientizarea par,tilor corpului;

• constieniizarea mdrimit :ji a formei corpului;

• usurinta de a asocia locul hatnelor;



constientizarea numeralelor ordinale "primul", ,. al doilea: :ji "a! treilea ":

increderea In sine ~i tndependenta .



Doi ani - Saptamana 28

Bate din pal me!

Bateti din palme 0 data In fata taliei. Rugati copilul sa bata din palme exact ea dumneavoastra. Apoi bareti din palme deasupra capului 0 data si incurajati copilul sa va imite. Leganati-va mainile si bateti din palme sub genunchi si spuneti-i copilului sa fad la fel.

Spuneti-i copilului ca de aceasta dati veti bate din palme de doua oli. Numarati in timp ce bateti din palme de doua ori la nivelul taliei. Indemnati-l sa faca la fel. Numarati in timp ce bater! din palme de dona ori deasupra eapului 91 incurajati copilul sa va copieze, Numarati in timp ce bateti de doua ori din palme sub genunchi si incurajati-I sa faca la fel.

Spuneti-i sa priveasca spre dumneavoastra, sii asculte ~i sa bata din palme. Nu vorbiti in timp ee bateti din pa1me 0 data deasupra capului, Copilul va imita si bate din palme corect? Ajutati-I daca este nevoie, astfel incat sa inteleaga ce urmariti de la d. Din nou, nu vorbiti in timp ce bateti 0 data din palme sub genunchi. Raspunde coreet? Ajutati-l daca este nevoie. Faceti la fel la nivelul taliei,

Continuati cu doua batai din palme in diferite pozitii. 0 data ce copiluldevine sigur pe ella privit, la ascultat si la batut din palme, treeeti la diversificarea activitatii folosind una sau doua batai din palme alternativ. Totusi, faceri aceasta numai dupa ce v-ati asigurat ca familiarizat suficient cu 0 singura bataie din palme. Aceasta va depinde de copil.

Aceastd activitate dezvoltd:



,

capacitatea de a asculta cu un scop anumit;

capacitatea de a privi cu WI anumit scop; constientizarea schimbarii pozitiei corpului;

o constientizare mal buna a notiunilor "unu" si ; do! "; indeplinirea comenzilor.









120

Doi ani - Saptamana 29

Oa de-a dura mosorelul!

Faceti rost de trei rnosoare de aceeasi marime. Utilizati 0 carioca pentru a le colora unul rO$U, until albastru si unul galben, Acestea sunt culorile primare. Teate celelalte culori pot fi preparate prin combinarea a doua sau trei dintre aceste culori.Faceti rost de 0 bucata zdravana de carton care poate fi sprijinita de ceva stabil pentru a forma un plan inclinat, Puneti aranjamentul intr-un spatiu larg deschis.

Recunoasteti cele trei eulori ale mosorele1or. Puneti mosorul rosu in partea de sus a planului inclinat si lasati-I sa se rostogoleasca pana se opreste. Faceti acelasi lucru cu eel albastru ~i eu eel galben.

Intrebati-I pe copi1 care mosor s-a dat de-a dura mai repede? Care mosor a pareurs cea mai scurta distanta, sau toate trei s-au oprit cam in acelasi loc? Repetati activit ate a ~i notati daca a fost vreo schimbare, Ce culoare a avut mosorul care a mers eel mai repede? . Care dintre mosoare a parcurs eea mai scurta distanta? In timpul acestei activitati, asigurati-va ca ati subliniat notiunea celor trei culori primare si conceptul de distanta,

Continuati activitatea, observati si notati culoarea mosorului ~i distanta pe care el s-a deplasat, atunci cand a fast lasat sa se rostogoleasca pe planul inclinat. Exista vreun mosor care a mers mai departe de mai muIte ori decat celelalte? Pentru a face ~i mai atragatoare activitatea, folositi trei mosoare de dimensiuni diterite si notati daca apare vreo schirnbare in distanta pe care a parcurge rostogolindu-se fiecare mOSOL

Aceastd activitate dezvoltd:

• 0 constientizare mal bund a celor trei culori primare;

• constientizarea conceptului de distanta;

• abilitatea de a compara dtstanta:

• constientizarea planului inclinat;

• constientizarea schimbarit pozitiei in spatiu.

Doi ani - Saptamana 30

Inelul pentru agatat haina

Luati un inel de metal pentru agatat haine $1 lipiti seoci in jurul carligului si a1 locului. de imbinare, Faceti aceast'!: pentru siguranta si pentru a proteja de zgarieturi usa si clarita pe care il veti fixa. Indoiti carligul si fineti gatul inelului pentru agatat haine astfel incat sa fie pus in jurul clantei usii unde se desfasoara. activitatea. .1mpjnge~i restul inelului pima la imbinare pentru a sta solid pe usa, Metalul poate fi aranjat pentru a forma un anou perfect rotund,

121

Pentru aceasta activrtate, utilizati un ghem de lana sau 0 minge dintr-un ciorap. Aratati-i copilului cum sa arunce si sa tinteasca en mingea pentru a nimeri exact prin inelul construit din carligul de haine. Luati rningea de jos ~i incercati sa

tintiti inca 0 data. .

. , Incepeti sa numarati de fiecare data cand mingea trece prin inel. Incurajati

copilul sa continue, sugerandu-i sa adune un anumit numar de aruncari reusite prin inel. Continuati aceasta activitate pana cand copilul se plictiseste. Totusi, Iasati inelul pc olanta pentru copil pentru a-I utiliza si alta data singur.

Din cand in cando ar trebui recapitulate activitatile anterioare si cele care au avut nevoie de 0 imbunatatire a indemanarii, Alegeti timpul potrivit pentru a reintroduce activitatile anterioare care au nevoie de fixare. Cata vreme se predau conceptele de baza in fiecare activitate, puteti sa diversificati activitatea la libera durnneavoastra alegere In orice mod.

Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea motorie grosierd;

• 0 constientizare mat bund a ochirii unei tinte;

• perseverenta de a duce la bun sfdrsit 0 temd;

• 0 constientizare mai buna a numdrdtorii;

• independenta ~'i increderea in sine.

Doi ant- Saptamana 31

plimba-te pe scaral

Peate fi intinsa pe jos 0

) c' prelungire a unei scari de lemn

O O· 0 0 sau de metal. Aceasta activitate poate fi efectuata III subsol, garaj sau afara. Daca nu este . posibil, intindeti bucati lungi de sfoara pe podea pe 0 suprafata

mare care sa imite 0 scara. Doua bucati de sfoara pot fi taiate in sase bucati, reprezentand laturile Iungi ale scarii. Pot fi utilizate sase sau mai multe rulouri de la prosoapele de hartie, avand a bucata de sfoara trasa prin interiorul fiecaruia pentru a face barele transversale (treptele) ale imitatiei de scara. Capetele sforii fiecarui rulou pot fi legate de bucata mare de sfoara. Dupa legarea rulourilor la lac, umpleti fiecare rulou cu ziare pentru a preveni turtirea lor.

Aratati-i copilului cum sa se plimbe "Intre" trepte Tara sa lc atinga, Spuneti-i sa se intoarca si sa ajunga din nou in punctul de pomire in acelasi mod. Fiti sigur di a}i accentuap cuvantul ,,1ntre" suficient,

Apoi, explicati-i copilului cum sa umble "pe" trepte, fiind foarte atent sa-si fina echilibrul si sa nu calee intre trepte de aceasta data. Explicati-i Inca 0 data cum sa se intoarca si sa ajunga din nou 'in punctul de start. Subliniati cuvantul .pe".

Ca 0 extindere a acestei activitati, lllcurajati copilul sa se plimbe din nou ,intre" trepte, sa ia de jos un obiect la capatul scarii si sa se intoarca in punctul de pornirc cuobiectul in mana. Aceasta se poate face si cand copilul umbla "pe" trepte.

122

Aceasta aciivitate dezvoltd:

• constientizarea conceptului "ilHl'e";

• constieniizarea conceptului .. pe ";

• coordonarea motorie grosterd;

• echilibrul corpului;

• ascultarea :~i indeplmirea comenzilor;

• imbogatirea vocabularului.

Doi ani - Saptamana 32

Qua in carton (1-2-3)

F aceti rest de un carton gol de oua si de niste stafide, boabe de fasole sau nasturi rnici. Utilizati 0 carioca verde :;;i faceti cfite un punct mare verde in dreptul cupelor dinspre mana stanga de pe randul din partea de sus $1 de pe randul din partea de jos. Folositi 0 carioca rosie si faceti cate 1.111 punct rosu la capatul din dreapta, de pe randul din partea de sus ~i de pe randul din partea de jos ale cartonului de oua. Spuneti-i copilului ca verde inseamna .Jiai" si V~ rnarca sernnalul de inceput, Asemanator rosuinseamna stai" si va marca semnalul de sfarsit. ,,, ,

Spuneji-i copilului sa puna 0 stafida in fiecare cupa din randul de sus.

Asigurati-va cil. incepe din partea de sus a .Juminii verzi " ~i se opreste la "lumina rosie" a randului de sus. Apoi, explicati-i sa se intoarca la lumina verde din randul aJ doilea si sa puna 0 stafida in fiecare cupa, palla cand ajunge la ultima cupa de la lumina rosie a randului de jos. Verificati daca a executat corect si ajutati-l daca este nevoie, Apoi goliti cartonul de stafide,

Urmati acelasi prccedeu, punand cate doua stafide in fiecare cupa. Daca pare interesat, continuati cu plasarea a trei stafide in fiecare cupa. Amintiti-va sa goliti

cupele de stafidc inainte de a incepe cu un nou concept de numar. .

La aceasta varsta. conceptul numarului trei este suficient. Numaratoarea peste trei este foarte buna, dar realizarea de seturi de obiecte mai mari de trei poate sa depaseasca copilul. Este recomandabil sa faceti seturi de unul, doua si trei obiecte. dar din materialc diferitc. Aceasta 11 va ajuta sa-si construiasca a buna baza pentru intelegerea numerelor. Solicitandu-l prea mult si prea devreme, il puteti frustra si Ii puteti crea confuzie copilului, Unii copii refuza anumite activitati, deoarece sunt provocati prea devreme.jnaintede a fi pregatiti pentru un concept de baza. jncet si eu rabdare" este cheia succesului.

Aceasta activitate dezvoltd:

• intelegerea grupurilor sau seturilor de unul, doua. trei obiecte:

• 0 constientizare mai buna a progresiei de la stdnga fa dreapta;

• constientizarea semnalelor de '.' hai " "stai ";

• 0 constientizare mai buna a randurilor;

• independenta si increderea in sine.

123

Doi ani M Saptamana 33

Privitul, pipattul ~i gustatul fructelor

Adunati un mar rosu, 0 portocala, 0 banana si 0 capsuna. Aratati-i copilului un singur fruct odata ~i spuneti-i numele. Rugati-l sa repete numele fructului, Apoi prezentati-i celelalte fructe in acelasi mod. Rugati-l sa recunoasca culoarea fiecarui fruet. Asigurati-va ca zaboviti eu fiecare fruct In parte destul, pentru ca el sa-i retina numele, culoarea si sa fie eapabil sa va spuna care ceva despre el. De exemplu, eu ce forma se aseamana? Cum este la pipait pe dinafara? Remarcati mirosul specific al fiecarui fruet. Este pe dinafara neted sat! aspru? Copilul poate adauga ~i ceva ce a observat singur. Puneti fiecare fruct intr-un rand, de la stanga la dreapta si jucati jocul "Gasc~tc-l". Durnneavoastra numiti fructul, si copilul il alege din rand si il repune in rand. Jucati jocul pana ce toate fructele au fost alese, Continuati jocul rugandu-l pe copil sa gaseasca un froct care are 0 anumita culoare. Pentru rosu, copilul trebuie sa faca alegerea intre mar si ciip~una. Faceti corespondenta intre aceste doua fruete pentru a va asigura ca a inteles ea au aceeasi euloare, dar sunt fructe diferite. Continuati, pina cand au fost alese toate fruetele dupa culoare.

Puneti ficeare fruct intr-o punga separata maro pentru mancare si inchideti punga, astfel incat copilul sa nu poata vedea inauntru, Jucati "Giis~te-l" din nou, dar de data aceasta, copilul trebuie sa aleaga fructul dupa miros. Putep juca jocul in doua moduri. Dumneavoastra numiti fructul, si copilul il gaseste pe eel coreet dupa miros sau puteti lasa copilul sa aleaga 0 punga inchisa cu un fruet in ea si sa spuna ce fruct a detectat dupa mires. Pentru mai mult interes, schimbati pozitiile pungilor.

Repetati aeeste activitati de mai multe ori si introduceti mai tarziu alte fructe in acelasi fel. Copilul va reusi sa-si 'imbunatateasca vederea si mirosuL

Alta data, prezentati-i senzatia gustativa. Taiati fiecare fruct in jumatate si lasati-l sa miroasa din nou. Este timpul potrivit pentru rememorarea numelor fructelor. Dati-i 0 bucata din fieeare fruct odata si vorbiti-i despre ce gust are fiecare fruct,

Spuneti-i eopilului sa inchida oehii si sa deschida gura. Puneti-i 0 bucatica dintr-un fruct In gura. Spuneti-i eopilului sa mestece bucatica si sa va spuna numele fructului si ce gust~ are. Puteti, de asernenea, sa-i spuneti copilului ce euloare are fructul pe dinafara, In acest fel, copilul isi foloseste simtul gustului pentru a recunoaste fructul. Repetati aceasta activitate, inlocuind ~ructele eu altele. Aceasta Ii va Imbunatati perceptia culorii, mirosului si gustului. In timpul meselor, atunei cand unul dintre fructe este un fel de mancare, recapitulati numele, culoarea si gustul sau. In acest fel. veti putea sa fixati cunostintele copilului despre fructe,

Aceasta aetivitate ar trebui sa fie efectuata de multe ori nu numai ell fructe, ci si cu alte rnancaruri, carne, legume. Simturile copilului vor fi rafinate daca aceasta activitate este realizata cu exigenta, Cunostintele trebuie fixate ori de cate ori aveti

. acazia.

Aceasta act/vitate dezvolta:

• con!jtientizarea simturilor mirosu/ui, pipaitu!ui !ii gustului;

• u!jurinra de a rezolva prob/eme;

124

• abtlitatea de asculta;

• libertatea de alegere;

• imbogatirea vocabularului;

• increderea in sine si independenta.

Doi ani - Saptamana 34

Plimba-te (1~2)!

Utilizati 0 bucata lunga de carton de aproximativ 120 em lungime sau lipiti doua bucati mai scurte pentru a face una lunga, Pot fi utilizate in aceasta activitate ~i 0 jaluzea veche pentru ferestre sau un eovor vechi. Daca nu aveti la indemana nimic din toate acestea, folositi trei bucati de sfoara paralele pentru a marca un spatiu de 120 em lungime si de celputin 60 em latime. Aceasta va lasa aproximativ 30 em intre bucatile de sfoara, Ar trebui taiate si cinci bucati mici de sfoara in bucati de 60 cm lungime si puse la 30 em la stanga si, respectiv, la dreapta fata de sfoara din centru, pentru a forma casute de sus in jos, intr-un chenar de 120 em

Presupunind ca planuiti sa folositi carton, desenati 0 linie cu 0 carioca in centro, de sus 1n jos. Apoi desenati linii de la stanga la dreapta, la distanta de aproximativ 30 em una de alta, pentru a forma casute. Scrieti numarul 1 In fiecare casuta din stanga si numarul 2 in fiecare casuta din dreapta. Lipiti-l pe podea pentru a evita alunecarea copilului pe carton. Daca folositi sfoara, scrieti numere pe cartonase si puneti; le in fie care easu}i de sus in jos.

Incurajati copilul Sa paseasca in primul ~et de casute 1 si 2 punand mai intai piciorul stang pe 1 si apoi pieiorul drept pe 2. Indreptati-I sa puna piciorul stang in casuta urmatoare, care este marcata eu 1 si piciorul drept In casuta urmatoare, care este marcata eu 2. In loc sa spuneti stanga-dreapta, in timp ce copilul merge inainte, numarati 1-2, 1-2,1-2,1-2.

Atunei cand copilul ajunge la sfarsit, indemnati-l sa se Intoarca la punetul de start. Veti evita sa numarati inapoi daca se intoaree imprejur si merge inapoi pe casutele numarate. Altfel. va vedea numerele rasturnate. Aceasta activitate trebuie repetata des pentru a fixa miscarile picioarelor stang si drept.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilul poate pune patru obiecte la fel, pe toate cifrele 1, si alt set de obiecte la fel, pc toate cifrele 2. Poate sa fie indemnat sa care 0 sacosa de cumparaturi sau ceva asemanator si sa mearga inainte in spatiile (1) din stanga :;;1 (2) din dreapta. Atunci cand paseste in casuta 1, trebuie sa culeaga obieetul din acea easuta, stand numai pe pieiorul stang, Cand i~i Dune piciorul drept jos in casuta 2, trebuie sa puna primul obieet in sacosa si sa ia de jos obiectul din casuta 2 si sa-l puna, de asemenea, in sacosa, La fel, va pa~i in eontinuare in casuta urmatoare cu numarul 1 si va Iua de jos urmatoml obieet din aeea easuta, 'in timp ee l§i fine eehilibrul Intr-un pieior (stangul) fnainte de a sta fn ambele picioare, cu pjciorul drept in casu!a 2 ~i va continua, pana caud va ajunge la s:far~it In acest

I 2
I 2
1 2
I 2 125

roment, trebuie sa puna la loc obiectele inaintc de a pomi din nou din punctul de ilecare,

Aceasta activitate 1-2, 1-2 poate fi efectuata, de asernenea, afara, desenand inii ~i scriind numerele eu un bat pe pamant. Sau in nisip la mare, pe plaja.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea notiunilor de ., stdnga" si "dreapta" si a miscarilor in

aceste directii;

• capacitatea de a asculta si a indeplini comenzi;

• coordonarea motorie grosiera;

• ritmul 1-2;

• recunoasterea vizuala a numerelor 1 .)·t 2;

• increderea In sine it independenta.

Doi ani - Saptamana 36

Este fierbinte sau rece?

Doi ani - Saptamana 35

Daca este posibil, decupati imagini din reviste ale urmatoarelor mancaruri sau b~utl ri: cafea, supa, ciocolata fierbinte. hot dog, lapte, apa inghetata cu gust de fruete ~l inghetata, Daca nu gasiti irnaginile sugerate, alegeti ceva de mancat sau de baut care se serveste fierbinte si alte patru produse alimentare care se servesc reci, Urmati acelasi procedeu pentru cele enumerate mai sus.

_ .. Discutat~ despre c~fea ~~ lasati copilul sa miroasa cafeaua nepreparata.

Pregatiti 0 ceasca de cafea ~l lasati-l sa vada aburul care iese din cafeaua fierbinte. Cu multa atentie din partea dumneavoastra, Iasati-l totusi sa pipaie exteriorul cestii fierbinti, astfel incat sa inteleaga ce inscamna notiunea de "fierbinte".

Turnati putin lapte de baut pentru copil. Daca este alergic la lapte, utilizati 0 bautura ~ece. de ~ructe. Spuneti-i ca bautura este rece ~i Iasati-l Sa pipaie exteriorul paharului, Ajutati-I sa perceapa ca uncle mancaruri si uncle bauturi se servcsc fierbinti

~i altele se servesc reci. '

~. ~rata!~ copilului 0 imagine. cu un bo! de supa fierbinte. Intrebap-I daca supa se man~ca fierbinte s~u re~e. Urmati acelasi procedeu cu fiecare imagine care reprezinta o. man~are sau 0 ~autura rece sau fierbinte alese pentru exemplificare. Puteti sa va ~ltarl. 1.ntr:o rcvls:a care ~ace reclama pentru produse alimentare si sa categorisiti imaginile impreuna eli copilul, 1n loc sa Ie decupati in imagini individuale. Prin oricare dintn modalitatile alese, experienta ajuta sa perceapa conceptele .fierbinte" si ,.rece".

. L~ fie~are n:asiL discutati cu copilul despre mancarurile fierbinti ~i despre cele

:ee1. Subliniati c~vllltele .fierbinte" si .rece" pana cand simtiti, eu siguranta, ca intelege ~l poate sa le recunoasca repede,

.. . Ca ? ~xtindere a acestei activitati, discutati despre cuptorul de copt mancaruri fierbinti, frigiderul rece, eongelatorul reee si furnalul fierbinte pentru a sublinia conceptele de mai sus.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea conceptetor "jierbinte" si; rece":

• usurirua de a dis tinge intrei.fierbinte u· it .irece ":

• constientizarea faptului ea imaginile pot fi utilizate pentru a reprezenta alimente;

• abilitatea de a asculta.

[nalt ~i scund LS

Faceti rost de optsprezece paie pentru bauturi racoritoare. Taiati sase in jumatate, astfel incat sa aveti douasprezece paie inalte ~i douasprezece paie scunde. Amestecati paiele, Tineti un pai inalt in pieioare si \ \ \ \:J spuneti-i copilului ca paiul este inalt Tineti un pai seund in picioare si spuneti-i ca paiul este scund. Puneti-le pe amandoua unul langa altul si comparati-le, astfel incat copilul sa vada diferenta de lungime.

Explicati-i cum sa gaseasca un pai inalt. Ajutati-l daca este nevoie. Spuneti-i sa gaseasca un pai scund si ajutati-I sa-l gaseasca, daca este nevoie. Puneti paiul inalt in partea stanga a copilului si paiul scund in dreapta. Spuneti-i sa puna toate paiele inalte iutr-un teanc si toate paiele scunde in alt teane. Arata!i spre paiul inalt si spre paiul scund care sunt puse in partea stanga, respectiv dreapta a copilului. Spuneti-i eopilului cum sa le foloseasca ca un ghid. Ajutati-l sa sorteze paiele inalte ~i pe cele scunde ~i spuneti-i: .Pai inalt!" sau "Pal scund!" de fiecare data cand copilul ia unul de acest fel.

Atunci cand toate paiele au fost sortate, repetati activitatea si continuati pana cand copilul pare sa se plictiseasca. Aceasta este 0 activitate pe care copilul a poate face independent.

Alta data, copilul poate erea un model simplu eu paiele, punand un pai inalt, apoi -un pai scund ~i continuand sa puna in acest fel, intr-un rand, to ate paiele.

AceastCi activitate dezvoltd:

\

\

Doi ani ~ Saptamana 37

Prin tunel

• constieniizarea notiunilor "inalt" ii .. scund":

• constientizarea notiunii de multe pate:

• constientizarea operatiei de sortare dupa un criteriu;

• increderea fn sine it independenta.

Asamblati cateva cutii de carton destul de man astfel incat eel rnic sa se poata tar! prin ele, ?upa ce le-au fost indepartatc fundul ~i capacul. lncercati sa utilizati cutii de aceleasi dimensiuni pentru aceasta activitate ~i indepartari capacul si fundul cu un cutit ascutit sau ell un cutter.

126

127

Lasati copilul sa se tarasca prin fiecare cutie in parte. Apoi puneri cutiile :mpreuna, formand un tune! lung. Folositi banda adeziva pentru a le men tine unite. imbiati-l sa se tarasca prin tunel. Copilul se va distra ~~ va vrea sa se tarasca in continuare prin tune1. Accentuati cuvantul "prin" de fiecare data cand copilul trece orin tuneL Spuneti-i ce este un tune! si ea el poate fi construit in stanca si in pamant si chiar pe sub apa.

Ca a extindere a acestei activitati, ajutati-l sa faca un tune! in nisip sau in pamant. Poate fi utilizata ca suport a conserva de cafea sau de sue careia i-au fost indepartate ambele capete. Copilul poate apoi sa conduca 0 masinuta sau un carnian prin tunelul sau.

Copilul va fi lasat sa se joace si sa exploreze tunelul de carton pana cand sc va plictisi, Se poate distra, de asemenea, jucandu-se prin tunelul facut 111' nisip sau in pamant 'in diferite momente, Prin acest tip de joe, copilul va intelege mai bine conceptul "prin" si cuvantul .junel".

Aceasta activitate dezvoltd:

• perceptia ; tunelului ";

• constientizarea notiunii "prin ";

• imbogatirea vocabularului;

• coordonarea motorie grosiera;

• explorarea ltberd;

• independenta si increderea in sine.

Doi .ani M Saptamana 38

Mic ~i mare

Cumparati un pachet de crochete pentru animale sau

. .. . coaceti niste fursecuri rnicute. In

.......... ~.. ." . ..••••...•..••.•.•.••• ~~:~e~~~p::::. s~u::;::: c~~~~

.. ~) . einci fursecuri mari si puneti-le intr-un rind. Spuneti-i copilului sa puna un fursec mic pc fiecare fursec mare. Atunei cand eopilul a terminat, intrebati-l cate fursecuri mici a folosit, Laudati copilul daca raspunde corect. Daca nu raspunde corect, numarati fursecurile mari din nou ~i repetati intrebarea. Asigurati-va ca a inteles cil sunt tot atatea fursecuri mici cate sunt si mari. Repetati activitatea daca este nevoie.

Luati toate cele zece fursecuri si amestecati-le. Folositi un bol mare pentru a tine fursecurile mari si 0 ceasca pentru a tine fursecurile mici. Spuneti-i copilului sa puna furseeurile mari in bolul mare si fursecurile miei in ceasca mica. Incurajap copilul sa faca aceasta aetivitate de mai multe ori. Alegeti un moment in care credeti ea va fi receptiv.

Alta data, sugerati-i sa puna fursecurile intr-un rand, incepand eu cele marl la stanga. Baleiati cu mana de la stanga la dreapta pentru a sublinia progresia de la stanga la dreapta. Spuneti-i copilului sa puna un fursec mare intr-un rand si apoi un fursec 128

mic si sa continue cu un model format dintr-un fursec mare $1 unul mie, pana cand toate cele zece fursecuri sunt intr-un rand. Ajutati copilul dad este nevoie.

Aceasta activitate dezvoltd:

• constientizarea notiunilor , .. mic" -$i "mare";

• 0 constientizare mai bund a notiunii de model;

• 0 constientizare mai buna a operatiei de sortare;

• capacitatea de a asculta si a indeplini comenzile;

• 0 constientizare mai bund a progresiei de fa stdnga la dreapta; • . increderea in sine st independenta;

• constientizarea conceptuiui de ., cinci";

• 0 constientizare maibund a corespondentei intre un obiect si un altul.

Doi ani M Saptamana 39

Popicele

Adunati mai multe sticle goale de detergent pentru vase sau sticle asemanatoare, inalte si subtiri. Aliniati-le pentru a fi foarte apropiate unele de altele, Unele trebuie sa fie asezate In spatele celorlalte. Pot fi asezate exact ca popicele obisnuite sau intr -0 formatie asemanatoare, Utilizati 0 minge de tenis sau 0 minge putin mai mare. Trebuie Sa fie 0 minge pe care eopilul 0 mardie$te cu usurinta, Explica~i-i sa tinteasca si sa lncerce sa darime sticlele.

Indrumati copilul cum sa utilizeze arnbele maini pentru a da de-a dura mingea, Daca mingea nu se rostogoleste destul de departe pentru a atinge stic1ele, schimbati linia de pornire astfel incat copiluI sa reuseasca sa loveasca sticlele eu mingea. Aceasta ii va da incredere In el, Numarati sticlele diiramate de fiecare data. Aranjati sticlele inapoi si incurajati copilul sa dea mingea de-a dura iarasi. Daca le loveste pe toate, nurnarati sticlele si spunet: "Toate sticlele au fast diirimate". Laudati-l pentru

efortul lui, .

Cand devine sigur pe el, schimbati linia de aruncare ~i mutati sticlele mai departe una de cealalta pentru a-i oferi 0 noua provoeare copilului. De asemenea, faceti 0 pistd de .popice eu ajutorul cuburilor sau al eozilor de maturi sau eu eeva asemanator.

Cand copilul c~tiga In indcmanare si incredere in sine, va observa ~i va comenta faptul ca uncle sticle nu au fost lovite. Este momentul potrivit pentru a incepe sa-i explicati meeanismul adunarii, De exemplu, sa presupunem ca aveti sase sticle, ~i patru dintre ele au fost daramate, Intrebati-l cate au ramas in picioare, Apoi ajutati-I sa 'inteleaga ca patru stic1e darimate si eu doua sticle in picioare fac un total de sase sticle. Poate fi observata ~i scaderea in acest caz, dar trebuie stapanit mai intii conceptul operatiei de adunare. Invatarea se face treptat. Evitati prezentarea

coneeptului operatiei de scadere la aceasta varsta. .

Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - mana;

129

• coordonarea motorte grosierd;

• abilitatea de a tinti;

• 0 constientizare mai buna a notiunilor .. .in picioare" (" sus') si "daramat" ("jos ''):

• 0 constientizare mai buna a conceptelor de numere;

• increderea /n sine.

Doi ani - Saptamana 41

Copilu-n albastru

Cititi-i copilului rima, "Copilu-n albastru":

Doi ani - Saptamana 40

"Copile-n albastru.fluiera dincolo de damb, Sufla din corn, oitele ~i vacile-s pe camp. Dar unde-i ciobanasul ce-are grijii de voi? Deanne in dl.pita cu parul blond valvoi."

rrage farfuria!

Faceti 0 ga~ra pe 0 parte a unei farfurii de carton sau polistiren. Trageti 0 iucata de sfoara pnn gaura si legati-o sigur, Taia!i sfoara legata de farfurie de 0 ungime potrivita pentrn a putea fi pnuta de copil si a putea trage farfuria pe podea.

Puneti 0 jucarie sau un obiect mic pe farfurie si spuneti-i copilului sa traga de .apatul sforii. I se poate explica sa traga farfuria eu obiectul pe ea pana intr-un anumit oe. Explicati-i copilului sa fie atent ca obiectul de pe farfurie sa nu cada. Daca ibiectul cade, spuneti-i sa-l ia de jos, sa-l puna inapoi pe farfurie si sa continue mersul ipre punctul stabilit.

Daca reuseste sa traga un obiect tarii a-I scapa pe jos, va fi adaugat un at ~oil,ea obiect r= fa~~rie. Aj;ttati-l sa-si dea seama caacum sunt acum doua obiecte pe arfurie. Trebuie sa inteleaga ca unul §l inca unul sunt acelasi lucru cu doi.

Poate fi adaugat ~i alt obiect pe farfurie pentru a fi carat de copil. Din nou rebuie sa fie constient cate obiecte po ate sa care, tragand de stoara farfunei inatnte ca mele dintre ele sa cada de pe farfurie. De cate ori este adaugat un nou obiect, sccentuati ca este inca unul mai mult decat fusesera pana atunci, Trebuie apreciate narimea, forma si greutatea obicctelor inainte de a le alege pentru a fi trase de coptl, ieoarece copilul l~i poate pierde interesul daca sarcina este prea dificila. Activitatea

rebuie sa fie distractiva pentru a fixa conceptele "u;;or" si "greu". .

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilul poate utiliza farfuria pentru a pune sunoiul pe care 11 gaseste pc covor sau pe podea. il poate cara spre cosul de gunoi ~i 11 ocate arunca in e1. Utilitatea actiunii sale Ii va spori increderea in sine si 11 va motiva oentru a va ajuta si mai mult,

Aceastd activitate dezvolta: ' "



coordonarea motorie grosierd;

constientizarea actiunii de a trage 0 greutate prin senzatia pipaitului; constientizarea faptului cd mai multe obiecte foe mai dificila actiunea de a trage 0 greutate;

constientizarea conceptelor "Inca unul" si .. .mai multe"; increderea si independenta;

imbogatirea vocabularului.

Cititi-i copilului rima de mai multe ori ~i incurajati-l sa asculte anitpale1e ale carer nume apar in rima. Ajutati-l daca nu l~i aminteste animalele: vaci si oi.Intrebati-l unde era copilu-n albastru atunci cand era cautat, Daca nu raspunde, cititi-i rima inca 0 data, Explicati-i ca ciobanasul, copilu-n albastru, trebuia sa aiba grija de ai, dar el adormise in Ioc sa faca ce trebuia.

Este momentul potrivit sa-i spuneti ca atunci cfind ai un serviciu, trebuie sa fad ceea ce ai de :faeut cat de bine PO!!. Povestiti-i despre lucrurile simple pe care copilul le poate face pentru a va ajuta, ca asezatul mesei, stransul gunoiului din casa, transportarea obieetelor mici in alta parte pentru dumneavoastra ~i alte mici sarcini care v-ar usura in treburiie gospodariei,

Spuneti-i copilului ca micul personaj 'in albastru ar fi putut sufla din corn pentru a-si aduna aile. Amintiti-i ca atunci cand dumneavoastra 11 chemati, este un semnal pentru el de a vent repede, Cop iii trebuie sa-si asculte parintii; deci, vreti sa va asculte si el pe dumneavoastra.

Alta data, intrebati copilul ce culoare aveau hainele pe care le purta copilul in albastru. Cititi din nou poezia si incurajati-l sa va ajute sa gasip rime ca: dimb,cfunp, stramb, caramb. De asemenea, introduceti cuvinte care rimeaza ca: voi, valvci, oi, musuroi, papusoi, noroi.

Ca 0 extindere a acestei activitati, ajutati-l sa-si fad un com. Puteti sa-i faceti un corn diritr-un rulou de la prosoapele de hattie sau dintr-un carton indoit rotund si capsat la margini pentru a semana cu un megafon. Puteti sa folositi si 0 bobina mare de masina de cusut. Copilul se va distra sufland intr-un corn de orice tip ar fi, iar sunetele scoase cu asa-zisul corn Il vor amuza,

Aceastd activitate dezvoltd:

• ascultarea eu un anumit scop;

• abilitatea de a deduce ~'i de a memora;

• constientizarea cuvintelor care rimeazd (sunete lafel);

• exprimarea liberd (jocul de rol) atunci cdnd sujlii in corn;

• tntelegerea notiunilor de ascultare it de responsabilitate.











130

131

Doi ani - Saptamana 42

)otrive$te frunza!

Luati copilul la 0 plimbare in aer liber prirnavara. (Daca locuiti intr-o zona in .are nu sunt schimbari de anotimpuri, puteti folosi totusi aceste idei pentru a irnbogati Jerceptia copilului despre natura). Explicati-i eii primiivara este anotirnpul in care liantele care au dormit toatii iama se trezesc la viata. In timp ce vii plimbati, aratati-i iiferitele soiuri de copaci. Gasi!i eel putin cinci tipuri diferite de copaci cu frunze :iziitoare, daca este posibil, precum stejarul, ulmuI, plopul, artarul si dudul. Culegeti :ate doua frunze din fiecare dintre cei cinci copaci.

Aratati-i frunzele copilului. Numele copacilor nu sunt importante la aceasta ;irsta. Aratati-i ca fiecare fel de copac are 0 frunza de forma diferita.

Daca dintr-un anumit motiv nu puteti merge la plimbare in aer liber, faceti mnze verzi din hartie glasata care sa sernene cu frunzele anumitor tipuri de copaci. :::iiuta!i formele frunzelor intr-o enciclopedie sau intr-o alta carte cu imagini de copaci ientru a le copia.

Incepe!i activitatea punind toate cele zece frunze pe 0 suprafata plana intr-o irdine 'intamphitoare. Incurajati copilul sa gaseasca frunzele care sunt la fel, doua cate ioua. Daca arc nevoie de ajutor, luati 0 frunza ~i intrebati-l daca vede una la fel. ~tunci cand a potrivit doua frunze, aratati-i ca ambele frunze sunt "verzi" si sunt dentice, adica arata exact la fel.

Frunzele adevarate pot fi pastrate presandu-le cu fierul de calcat intre doua foi ie hattie obisnuita sau doua foi de hartie cerata, Daca utilizati hartie cerata, folositi la rresare 0 ciirpa pentru a proteja fierul de calcat, Caldura din fiend de calcar va topi ceara si cele doua foi de hartie se vor lipi atunci cand ceara curge.

Ca 0 extindere a acestei activitati, jucati jocul .Dbserv'' pentru a cauta lueruri care sunt verzi. Oglinda magica din carton (care a fast confectionata mai devreme, la v§.rsta de 0 ani, activitatea din Saptamana 38) poate, de asemenea, sa fie folosita oentru mai multa atractivitate si distractie.

Aceasta activitate dezvolta:

• pldcerea de a admira copacii:

• abilttatea de a gasi jrunzele care sunt la je! (corespondenta intre frunze

identice);

• 0 constientizare mat buna a asemanarilor si diferentelor;

• 0 constientizare mai buna a culorii "verde ";

• capacitatea de a asculta )'i a indepltni comenzile;

• coordonarea ochi - mana;

• increderea in sine.

132

Doi ani - Saptamana 43

Pune-o dedesubt!

Aceasta aetivitate poate fi efectuatii eu 0 mobila"pe care" sau "sub care" pot fi puse obiecte. Alegeti doua obiecte familiare copilului, Numiti-le si lasati-l pe copil sa vada atimci cand puneti unul dintre obiecte "pe" mobila (de exemplu, pe pat) si celalalt obiect "sub" mobila (sub pat). Intrebati-i ce se afla "sub" pat. Dad nu l~i poate aminti, numiti obiectul din nou si puneti acelasi obiect "sub" mobila. Inca 0 data, intrebati copilul ce este "sub" mobila aleasa.

Daca a inteles, schimbati pozitiile celor doua obiecte. Pastrati aceleasi pozitii pfma cand copilul este sigur pe coneeptele "pe" ~i "sub" ~i poate sa-si aminteasca repede obiectul afIat in afara vederii (sub),

Avansati eu aceasta activitate alegand patru obiecte diferite, dar familiare.

Puneti douadintre de "pe" mobila si doua "sub" aceeasi mobila. Poate copilul sa-si aminteasca cele doua obiecte care au fost puse sub mobila?

Aceasta activitate poate fi repetata de diferite ori si destul de des pentru a aprofunda in!eiegerea copilului, nu numai a conceptelor de .pe" si "sub", dar ~i usurinta de a retine. Este recomandabil sa nu se foloseasca mai mult de trei obiecte "pe" si trei obiecte "sub" 0 mobila la aceasta varsta, Totusi, patru sau einci obiecte pot fi introduse atunei cind copilul se face mai mare. Va fi un adevarat test pentru copilul de cinei sau sase ani.

Aceasta act/vi tate dezvolta:

• simtul de observatie (numdrul st tipul obtectelor);

• memoria;

• capacitatea de a asculta:

• coordonarea find si grosiera In miscare $i tinerea obiectelor selectate;

• perceptia conceptelor "pe" si "sub ".

Doi ani - Saptamana 44

Cat de departe poti sa arunci?

Pentru aceasta activitate pot fi folosite un tampon de bumbac sau un ghemotoc de hartie mototolita legata eu un elastic. Pot fi de asemenea utilizate 0 minge dintr-un eiorap sau a punga eu bilute, diferitele tipuri de materiale atriigand mai mult copilul, Lasati-I sii arunce tarnponul de vata sau ghemotocul de hattie cat mai departe posibil, tntr-o zona desemnata anume. Marcati sau plasati un object pentru a-i arata

133

distants la care a aruncat prima oara ghemotocul. Spuneti-i copilului sa-l ia de jos, sa-l arunce din nou si sa vada daca poate sa-l arunce mal departe.

Repetati aceasta activitate de mai multo ori si discutati despre cat de "departe" pcate sa arunce ghemotocul. Aratati-i copilului cum, cu exercitiu, va fi in stare sa arunce ghemotocul chiar mai departe. Spuneti: .Acum vezi cat de departe poti sa arunci!", Laudati-l penrru nn raspuns bun si spuneti: "Uite dit de departe ai aruncat ghemotocul!",

Copilul i~i poate dori sa utilizeze obiecte de aruncat afara. Avertizati-l insa despre pericolul de a arunca cu pietre pentru a lDlelege de ce nu trebuie sii ia pietre de pe jos pentru a le arunca atunci cand se joaca afara.

Alta data, daca sunteti langa un rau, un lac san un iaz, puteti sa-l lasati sa arunce 0 piatra ill. apa ~i sa observe undele circularc produse atunci cand piatra sparge suprafata apei. Amintiji-i din nou despre pericolul de a arunca eli pierre In cineva.

Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - mana;

• coordonarea motorie grosierd;

• constientizarea distantei;

• constientizarea conceptului .. departe ";

• siguranta de a arunca un obiect.

Doi ani ~ Saptamana 45

Carticica mea colorata

Indoiti 0 bucata de hattie de 20 x 30 cm2 in doua si apoi din 'noll In doua, astfel incat sa formeze a carticica de patru pagini. Indemnati copilul sa decoreze coperta din fa!§. a cartii folosind cele opt culori de baza eel putin 0 data. Culorile de baza sunt TO§U, oranj, galben, verde, albastru, purpurin, mara si negru. Numiti culorile impreuna cu copilul si irugati-l sa identifice 0 anurnita culoare atunci cand 0 numiti. Faceti acest lucru de mai multe ori si retineti c~lorite pe care copilul nu Ie stie In acest moment. Alta data, jucati jocul .Ja culoarea" eu copilul, folosind numai culorile pe care nu le stie. Continuati sa jucati jocul cu copilul in diferite momente pana ce poate sa identifice

culorile, .

Dupa ce a decorat coperta din fata a cartii, deschideti carticica si spuneti-i sa deseneze 0 minge si sa 0 colorcze In "ro~u". Asigurati-va di foloseste si partea din stanga a hirtiei, deoarece copilul trebuie sa fie constient de progresia de la stanga la dreapta pentru invatarea in viitor a cititului. Atunci cand a terminat, spuneti: "Minge rosie"

Miscati mana aratand partea dreapta si explicati-i copilului Sa deseneze ceva .albastru''. Atune! cand a terminat, rugati-l pe copil sa va spuna ce este albastru. Spuneti, de exemplu: "Vapor albastru". Laudati-l pentru ce a desenat,

134

.1,/

a eartH - 0. - Soare

M~inge rO~ie ;', \ gal ben

I Ceva C.operta

albastru din spate

I a ca.rti!

Coperta di n fata

fntoarceli carticica eu spatele si spuneti-i copilului Sa deseneze un soare ,.galben". Atunci cind a terminat, spuneti: .Soare galben", Apoi Incurajati-I sa-si arninteasca cuJorile si imaginile din cartea sa. Priviti 'impreunii coperta cartii si numiti culorile de baza impreuna cu copilul, Deschideti carticica ~i lasati-l sa spuna, "Minge rosie". Priviti pagina din dreapta si retineti daca si-a adus aminte ce a desenat. Daca nu isi aminteste, ajutati-l, Apoi, intoarceti carticica pe dos si lasati-l sa spuna; .Soare galben",

Carticele asemanatoare pot fi reaJizate in orice moment. Copilul poate desena un dovleac portocaliu, .niste iarba verde, 0 floare purpuric, 0 masa marc ~i 0 cizma neagra. Scopul este sa utilizeze culorile ~i sa fie in stare sa le recunoasca in carticica. Numele obiectelor desenate pot fi utilizate pentru antrenarea memoriei, dar retineti ca

aceasta activitate nu are intentia sa-l invete sa citeasca cuvinte . ,

De asemenea, nu ne vern astepta ca desenele sa semene cu obiectele sugerate, Acce?tati desenele asa cum au iesit, ignorand mazgaliturile si laudati-l, chiar daca nu veti recunoaste nimic din obiectele desenate. Lasati-i libertate de expresie,

. . Aceasta activitate poate fi efectuata in timpul unei perioade de mai multe zile san, daca este interesat in mod deosebit, poate fi terminata intr-o sedinta, Depinde de ,copil, de atentia si de interesul sau. Este recomandabiI sa terminati a activitate propusa, ehiar daca va ia mai multe sedinte,

Cititi des carticica colorata irnpreuna cu copilul, Va avea 0 semnificatie aparte, pentru ca el este eel care a realizat-o cu mana lui si va fi capabil sa-si aminteasca culorile si obiectele desenate din memorie, atunci cand se uita In ea. Pot fi facute ~i alte carticele pentru distractie, Puteti face 0 carte a formelor, a mobilelor, a jucariilor sau a frunzelor. Imaginile pentru aceste carticele pot fi desenate de copil sau pot fi decupate din reviste vechi si lipite pe paginile cartii.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a asculta $1 urma comenzile;

• 0 mat bund constientizare a culorilor de bazd;

• abilttatea de a recunoaste obiectele dupd indicii de culoare (din ceea ce a

desenat);

• increderea In sine;

• sentimentul posesiei (carticica sa):

• coordonarea oclii - mana.

Doiani - Saptamana 46

A cui este?

Adunati 0 cama~a sau 0 bluza de-a fiecarui rnembru al familiei. Daca nu are frati, surori sau alte rude care locuiesc impreuna cu copilul in aceeasi cas a, alegeti mai multe haine ale celorlalte persoane care stau in aceeasi locuinta. Incerca!i sa alegep unele in culori vii sau cu modele pentru a fi mai atragatoare.

135

Aratati-i copilului fie care camasa sau bluza si spuneti-i cui ii apartine. De exemplu: .Aceasta este camasa albastra a lui tati", .Aceasta este bluza verde a lui mami".

o data ce obiectele au fost identificate, ridicati unul si intrebati-l pe copil a cui camasa sau bluza este. Daca recunoaste greu posesorul (corespondenta intre articoluI de imbracaminte si persoana), folositi a fotografie a persoanei respective pentru a-l ajuta. Atunci cand toate obiectele de imbracaminte au fost recunoscute coreet, repetati activitatea astfel incat copilul sa devina sigur pe el,

Alta data, luati cate un pantof apartinand fiecarui membru al familiei si vedeti daca poate sa faca legatura cu numele persoanei aI carei pantof este,

Ca 0 extindere a acestei activitati, intrebati copilul unde sta 0 anumita persoana din familie la masa. lntrebati-l unde doarme fiecare persoana. Rugati-l pe copil sa numeasca macarea preferata a fiecarei persoane. Copilul poate surprinde ceva deosebit In legatura cu fiecare membru al familiei, Incurajati-1 si laudati-i orice pornire. Aceasta il ajuta sa-si creeze 0 buna imagine proprie si un sentiment de siguranta, care sunt foarte importante pentru copiL

Aceasta activitate dezvoltd:

• constientizarea in continuare a lucrurilor membrilor jamiliei;

• indemanarea de a potrivi obiecte prin asociere;

• lmbogdtirea vocabularului;

• abilitatea de a asculta;

• increderea tn sine.

Doi ani - Saptamana 47

La ce se folosestez

F aceti rost de diferite obiecte care se folosesc in casa, Cateva exemple de obiecte care pot fi folosite in aceasta activitate sunt: 0 lingura, o carte, un pantof, 0 ceasca, 0 periuta de dinti, un prosop, bani, a cheie ~i un creion cerat. Discutati despre fiecare obiect atat cat simtiti ca este nevoie pentru a fi prezentat cate unul pc rand. Alegeti unul dintre obiecte si rugati-l pe copil sa va spuna numele lui. Apoi, rugati-l sa va spuna la ce se foloseste. Continua}! in acest mod pana cand copilul poate numi fiecare obiect si poate spune la ce se foloseste. Ajutati-l acolo unde simtiti ca este necesar.

Aceasta activitate poate fi repetata In diferite momente in timpul unei perioade de timp mai indelungate. Alegeti obiecte diferite de fiecare data cand simtiti cil. a devenit sigur pe obiectele folosite anterior. Daca simtiti ca are nevoie de a c1arificare 111 plus in legatura cu oricare dintre obiecte, discutati mai departe pentru a-i imbogati cunostintele si nivelul limbajului,

~

/

136

• imbogdtirea vocabularului;

• usurinta de a face rationamente si asociatii de idei;

• constientizarea faptului co. obiectele au 0 utilitate:

• spiritul de observaiie;

• lncrederea In sine.

Doi ani - Saptamana 48 Alimentele ~i importanta lor

Alegeti cateva alimente pe care Ie Yeti utiliza In aceasta activitate. Selectia dumneavoastra trebuie sa includa 0 bucata de came, un fruct ~i 0 leguma. Produs~te alimentare trebuie aranjate in modul urmator, Taiati 0 bucata de carne, de exemplu un hot-dog, in bucati de rrtarimea unei jnghitituri, Nurnarati trei bucati de hot-do". Numarati trei bucati dintr-o leguma, ca fasolea verde. Taiati 0 bucata dintr-un fruct s:u folositi struguri, Numarati trei bucati din acel fruct sau trei boabe de struguri. Copiii se distreaza pipaind ~i numarand cuburile de jeleu, ele fiind un mod usor pentru un copil mic de a manca jeleu. Poate fi folosit in locul unui fruct, Aranjati cele trei ali mente alese 'in trei rand uri, de sus in jos. Trebuie sa fie trei randuri orizontale ~i trei randuri verticale: un rand de came, unul de legume si unul de fructe. Numarati bucatile din fiecare rand, astfel fncat copilul sa inteleaga ci:'i sunt trei bucati din fiecare· fel de mancare ~i trei randuri,

Incurajati copilul sa manance "in primul" rand 0 bucata de carne, in "al doilea" rand, 0 bucata de leguma ~i in "al treilea" rand, 0 bucata de fruct, In tirnp ce copilul mananca alimentele, continuati sa-i oferiti carnea "In primul" rand, In "al doilea" rand leguma ~i in "al treilea" rand fructul, pana cand to ate bucatile de alimente au fost mancate, Folositi cuvintele "In primul" rand, in "al doilea" rand ~i in "aJ treilea" rand, astfel incat copilu! sa inteleaga ordinea acestor trei notiuni.

Aceasta activitate poate fi efectuata pentru a face mai interesant momentul mesei, Alimentele trebuie sa fie variate, ca si unele nou introduse, Recunoasteti alimentele pentru copil pentru ca el sa-si poata aminti numele lor. In timpul mesei, in lac sa aliniati alimentele in rand uri, sugerati-i sa rnanance 0 lingura plina de carne "in prirnul" rand, in "aJ doilea" rand - legume le ~i in "al treilea" rand - fructele, Poate continua In acest mod pana cand toata mancarea a fost terminata.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilul trebuie sa fie constient de "prima" sa zi de nastere si de cea "de-a doua" zi de nastere, care au fost deja aniversate. Cea "de-a treia" zi de nastere urmeaza sa vina curand, Va avea atunci trei ani. Explicati-i tinand un deget in sus si spunand "prima". Faceti la fel cu doua degete in sus, spunand "a doua" si "a treia", pentru a preciza cele trei aniversari.

. Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea numeralelor "primul", "al doilea" si "al treilea ";

• 0 constientizare mai mare a vdrstei sale si a zilei sale de nastere;

• capacitatea de a asculta si a indeplini comenzile;

• imbogdtirea vocabularului (nume de alimente).

137

Doi ani - Saptamana 49

Trage cu piciorul!

Stabiliti 0 zona nepericulcasa pentru copil pentru jocul cu mingea. Daca nu este posibil, mergeti afara pentru aceasta activitate. Stabiliti niste granite pentru copil pe care sa le utilizeze atunci cand trage eli piciorul in minge. Dad aceasta activitate se petreee inauntru, copilul poate da in minge pana la 0 anumita mobila, Dad activitatea se desfasoara afara, mingea pcate fi Jovita pana la un anurnit capac sau stalp.

Spuneti-i copilului sa utilizeze numai unul dintre picioare pentru a trage in rninge in zona desemnata. Trebuie sa 1 se explice Sa nu loveasca mingea prea tare, ci sa comroleze mingea lovind-o user cu piciorul, astfel incat mingea sa fie condusa In zona lata.

Copilul trebuie sa-si ia precautia sa nu Ioveasca mingea la intamplare. Trebuie . ovita cu piciorul controlat. Daca 0 Ioveste la intamplare, opriti-l $i repetati comenzile.

Atunci cand copilul ~i-a perfectionat coordonarea motorie, numarati de cate iri trebuie sa impinga mingea ell piciorul pentru a 0 aduee 'in zona desemnata, Repetati iceasta activitate de mai multe ori ~i schimbati hotarele pentru a-i adauga mai rnulta rtractivitate.

Aceasta activitate dezvolta:

o coordonarea ochi - picior (diferenta dintre a lovi si a impinge):

• constientizarea granitelor pentru atingerea unui scop;

• capacitatea de a asculta (pentru a numara loviturile].

Doi ani M Saptamana 50

!enzile comice

Alegeti 0 banda desenata distractiva pentru copil dintr-o revista pentru cei mici, cum este Mickey Mouse. Cititi-i-o copilului $1 explicati-i de ce ne vine sa radom (umorul) ~i ordinea evenimentelor cornice. Recapitulati nurneralele ordinale eu copilul, pentru a vcdea dad a inteles ce s-a intamplat in .pnmul" rand, in "al doilea" rand ~i In "al treilea" rand.

38

Taiati imaginile benzii desenate separat, Amestecau-le ~i spuneti-i copilului sa Ie puna in ordine. Copilul se va distra grozav in aceasta activitate si va dori sa 0 repete

de mai multe ori, .

incurajati-l sa repovesteasca istorioara ~i ajutati-l sa se exprime frumos. Lasati-l 'sa aleaga alte benzi desenate. Recapitulati povestea si ordinea de mai

multe ori, Aceasta 11 va clarifica semnificatia unei succesiuni de evenimente ~i 11 va ajuta sa fie sigur pe repovestirea unei benzi desenate celorlalti membri ai familiei, Ac:easta activitate dezvoltd:

• capaoitatea de a memora 0 pavestire scurtd fermata din evenimente

succesive;

• imhogarirea vocabularului;

• coordonarea ochi - mana;

• fl1crederea in sine;

• tnteresul fara de reviste cornice.

Doi ani - Saptamana 51

Tiptil ...

Aratati-i copilului cum sa mearga tiptil pe varfuri si sa cante sau sa spuna ritmat urmatorul cantecel:

"Pa~, pa~, pa~, pe varfuri pornim, Pa~, pas, pa~, pe varfuri hoinarim. Pe varfuri prin casa-ncetmel,

Pa~, pas, pa~, pe varfuri ca un soricel",

Folositi 0 toba sau 0 conserva goala de cafea cu

capac de plastic si bateti ritmul cantecelului. Incuraja!i copilul sa mearga pe varfuri Iinistit prin casa, Priviti si asigurati-va c~. merge p~ varfuri, nu pe talpile picioarelor. Atunci c~d spun~!i. ~uvant~~ .,,~once!", SpUne!l-: copilului sa mearga si sa se ascunda ca un soricel de pisica, Dat1-1 ideea sa se ascunda

dupa 0 mobila sau dupa eeva as~manato:. . ". . ~ ~ ~

Pentru a-l gasi, chemati-l: "Soneelule, unde esti? Copilul trebuie sa rasp~da

spunand: "S~~~, sunt aici!". Pentru rnai multa atraetivitat~, prefaceti-va ca}l cauta~ pc soricelul Iinistit, in timp ce vanati soricelul aSCUllS, dls~utatI despr~ c~t de .hm~~t trebuie sa fie un soricel pentru ea 0 pisica sa nu-l prinda, Atunci eand ap gasrt .,~orieelul", mirati-va cat de curninte a fost si cu cc greutat~ i-a!i. ga:iL , .. . . Ineuraja!i copilul sa mearga tiptil din n~tl, V~:lfica11. ca 11l~~ge ,P~ varr~r~ corect, Ajutati-l dad este nevoie, d~oarece um.l copn au dlficul:atl ~e a-~l tme echilibrul pe varfuri. Poate ca va trebui sa exersap cu el mersul pe varfun pentru a-sr

139

lezvolta usurinta de a-si mentine echilibrul, Repetarea acestei activitati va motiva opilul sa-si exerseze echilibrul.

Aceastd activitate dezvolta: .

• capacitatea de a asculta $i a indeplini comenzile;

• constientizarea ritmului sunetelor unei lobe;

• Increderea In sine;

• usurinta de a-si mentine echilibrul si de a merge in vdrful picioarelor.

Doi ani - Saptamana 52

Bucati colorate

F olositi 0 bucata de hartie glasata rosie, una albastra ~i una galbena ~i decupati cinci forme de peste din fieeare foaie de hartie, deci un total de 15 pesti, Lipiti cate un

peste din fieeare culoare pe 0 farfurie separata de carton. .

Amestecati ceilalti pesti colorati si puneti-i pe fiecare in parte pe 0 suprafata plana, preferabil pe podea, Explicati-i copilului sa puna toti pestii rosii in farfuria rosie, toti pestii albastri in farfuria albastra si toti pestii galbeni In farfuria galbena.

Repetati aceasta activitate si laudati-l pentru cit a prins atat de multi pesti.

Numarati cei patru pesti din farfuria rosie, cei patru pesti din farfuria albastra si apoi cei patru pesti din farfuria galbena, Nu numarati pestii care sunt lipiti pe farfurie decat daca ii numara copiluL Daca ii numara, spuneti-i ea unul mai mult decat patru inseamna cinci. Acum este timpul potrivit sa vii asigurati ca stie cele trei culori primare: rosu, albastru si galben.

Aceastii activitate dezvoltd:

• 0 constientizare mai bund a culorilor rosu, albastru si galben;

• usurinta de a recunoaste !ji de a potrivi pestii coloratt;

• abilitatea de a indeplini comenzite;

• coordonarea ochi - mana;

• 0 constientizare mai bund a conceptului numdrului patru, care impreuna cIA unu fac cinci.

140

PARTEA a IV-a

De la trei la patru ani

Introducere

Eul copilului de trei ani este rnai bine conturat. Vrea sa-i multumeasca pe adulti si este mai independent. Vocabularul i s-a imbogatit ~i este interesat de cuvinte. Intelege explicatiile simple .~i· este capabil de rationamente corecte.

Poate prezenta mai mult interes pentru activitatile motorii fine datorita coordonarii mai bune a muschilor mici. Totusi, activitatile muschilor mari Ii vor consuma cea mai mare parte din energie, ei fiind angajati In actiuni ca alergarea, saritul, pedalarea, saritul intr-un picior, alunecarea, aruncarea si prinderea unei mingi, galopatul.

Povestile, poeziile, ritmul, cantecele, dramatizarile ~i muzica alcatuiesc ceo. mai mare parte a lumii lui. II amuza in continuare sa-si inventeze un tovaras de joaca imaginar si poate lega prietenie cu el, chiar daca este in stare Sa se joace scurte perioade de timp si eu un alt copil rea1.

It captiveaza jocurile simple, in care cerinla este de a realiza corespondente in functie de anumite criterii, si jocurile de ghicit. Intelege conceptul de numar pentru numerele doi si trei, chiar daca este eapabil sa numere si maideparte. Este 0 varsta a curiozitatii, in care copilul pune muIte intrebari, pentru ca exploreaza si se adapteaza rnediului In care traieste.

Nota: Autorul si editura care publica nu sunt responsabile pentru rani rea sau moartea provocate de. utilizarea gresita a materialelor sau a recomandarilor. In activitatile cu copiii, materialele trebuie alese cu grija pentru a nu periclita sanatatea ~i siguranta copilului; supravegherea din partea adultului este esentiala,

141

Trei ani - Saptamana 1

Bate mingea!

Alegeti 0 minge care sare bine si pe care copilul 0 poate prinde usor In rnaini, Daca mingea este prea midi, copilul 0 va [ine greu in maini. Este recomandata 0 rninge cu diametrul de 20-25 cm.

Aratati-i copilului cum sa lase sa-i cada mingea din main! si cum sa 0 prinda cand sare I'll sus. Puneti-l sa urmareasca mingea cand cade ~i sare in sus, astfel incat sa poata anticipa pozitia ei pentru a 0 prinde exact la momentul potrivit. Explicati-i ca batem mingea atunci cand 0 lasam sa cada si, cand sare in sus, 0 prindem. Repetati actiunea de mai multe ori, spunand: "Jos si sm.".

Lasati-l sa tina rningea, sa 0 lase sa cada, urmariti-l cum 0 bate si 111cearci sa 0 prinda, Stap in spatele lui si, daca este nevoie, ajutati-l sa lase rningea sa cada si sa 0 prinda. Coordonarea ochilor ~i a mainilor la momentul potrivit este dificila pentru unii copii. Repetati aceasta activitate astfel inca.! copilul sa-si dezvolte indemanarea de a bate mingea.

Incurajali-l sa prinda mingea doar cu mainile, fara sa-si atinga corpul. Daca are nevoie sa-si foloseasca trupul pentru a prinde mingea, evitati sa-l corectati printr-o propozitie negativa, Pur si simplu, aratati-i ca ar trebui sa prinda rningea rara sa-si atinga corpul. Dad persista, nu bagati in seama stilul incorect pana cand copilul l~i dezvolta 0 ruai mare abilitate de a anticipa pozitia mingii 'in miscare.

Alta data, numarati de cate ori poate copilul sa lase sa cada si sa prinda mingea rara sa greseasca. Astfel, el va deveni constient de progresul sau si va intelege sensu! numaratorii,

Pentru a face batutul mingii si mai distractiv, copilul se poate amuza aruncand mingea intr-un perete, in zidul unei cladiri sau intr-o piasa din care sa ricoseze, lasand apoi mingea sa cada pe podea sau pe pamant inainte de a 0 prinde. Aceasta 11 va ajuta sa-si imbunatateasca indemanarea de a prinde mingea. De asemenea, va invata mai bine numerele daca nurnara de fiecare data cand arunca mingea Ia perete si apoi 0 prinde.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi - miuni;

• indemanarea de a arunca .]i a prinde mingea; .

• nottunile ,,jos" ~'i "sus";

• simtul tactil (atunci cand prinde mingea);

• capacitatea de a numara In ordine;

• increderea In sine.

142

Trei ani - Saptamana 2

Sari ~i dlstreaza-tel

Sa.riti in jurul camerci sau afara cat de lent pute}i pentru a arata copilului cum sa sara. Spuneti-i copilului ca sariti si ca ati vrea sa invete si el cum sa sara. Sariti foarte incet ~j spuneti: .Paseste, hop!". Schimbati piciorul ~i spuneti: .Paseste, hop!" din nou. Incurajafi eopilul sa urmareasca ~i sa incerce sa sara, in timp ce dumneavoastra continuati sa santi foarte lent Apoi aratati-i eopilului d.t de distractiv este sa sari repede,

Tineti-l pe copil de mana si incurajati-l sa porneasca eu acelasi picior ca dumneavoastra, Continuati sa spuneti: .Paseste, hop! Paseste, hop!" in timp ce incercati sa sari!i in acelasi timp cu eopilul. Copilul po ate "sa se prinda" In joe imediat sau poate fi foarte neindemanatic si retinut. Daca pare a avea dificultati, opriti-va ~i incercati alta data. Spuneti-i copilului ea 0 sa jucati

.Paseste. hop!" rnai tarziu. .

lncerca!i sa atrageti copilul bitand din palrne atunci cand spuneti .Paseste,

hop"; puteti folosi si a numa;atoare :,l-T. Copilul p~~te fi prins in joe s~u poate s~ se plictiseasca. Oricum ar fi, mcercap sa faceti exercitiul des, dar numai atunci eand copilul este dispus sa-l faca. Spunand .Paseste, hop!" In diferite momente, timp de zile si saptamani, veti reusi sa stabiliti 0 obisnuinra de joe ritmic eu copilul, si ritmul va fi transferat picioarelor. Incereati!

Daca nu ati avut succes eu saritul, Ineurajati copilul sa mearga la trap ea Ull

poncy. Aceasta se realizeaza cu pasi scurti si repezi. Picioarele vor 'inainta putin eli pasi rnici si vioi, atunci cand copilul merge la trap. Copilul poate fi atras sa mearga ~a trap pana la un anumit reper, daca Ii cantali urmatorul cantecel: "Trap, trap, trap, nne poney, trap!". Repetati, ~i 'in curand copilul incerca sa reproduce si el cantecelul.

Aceastli activitate dezvolta:

• coordonarea motoria grosierd (gamhd st laba);

• un simt al ritmului fa sari! si mel's la trap;

• abilitatea de a asculta si a observa;

• coordonarea ritmica la batutul din palme;

• increderea in sine.

Trei ani - Saptamana 3

Bate, bater bate

Un ciocan mic va fi ideal pentru copiluI care face aceasta activitate. Daca nu aveti un ciocan mic, va fi foarte bun si ciocanul taticului, Este necesara 0 precautie

. '

143

extrema la folosirea ciocanului mare. Veti avea, probabil, nevoie sa ajutati copilul sa-l

}ina sau sa-i sugerati sa-l foloseasca cu ambele maini, , ~

Faceti rost de cateve cuie cu floare mare ~~ de 0 bu~at.a ~e l~ moal,:' potrivita spre a fi folosita de copil pentru a bate cuiele. Bateti cmci cuie usurel III lemn. lasand cativa centimetri intre cuie,

. Numar~ti cuiele Impreuna cu copilul, astfel incat sa inteleaga di exista cinci cuie. Aratati-i cum sa tina si sa foloseasca ciocanul.Bpunep-i sa bata unul dintre cuie in intregime in lemn. Ajutati-l daca este nevoie, Copilul va insista probabil sa se descuree singur, in acest caz, lasati-I sa bam cuiele ramase in lemn, Va fi nevoie de 0

supraveghere foarte atenta, dar copilul va fi inciint~t de aceasta ~xperie:*: . . . A

Atunci cand cele cine! cuie au fost batute m lemn, batet; usor mea cmci cuie in lemn pentru copil. Daca simtiti ca este destul de indemanatic, lasati-l sa incerce sa bata el cuiele de la inceput, Va avea nevoie fara indoiala de ajutor. Numarati cele cinci cuie din nou impreuna pentru a .in!elege conceptul numarului cinci, _

Dupa multa practice cu ciocanul, copilul poate fi mva!at cum sa uneasca doua piese de lemn cu un cui. Aceasta activitate de batut cu ciocanul poate fi repetata de multe ori, Copilul se poate amuza doar batand cuie cu ciocanul in lemn sau poate fi

interesat sa fad 0 jucarie simpla, cum ar fi 0 barca, .

Aceasta activitate poate fi completata cu 0 poezie mimata care 11 va amuza pe copil:

.Raducu bate cu un ciocan, un ciocan, un cioean, (loveste usurel pumnu! stang in coapsa stanga) Raducu bate cu un ciocan ~i apoi cu doua.

(loveste pumnii stang si drept in coapsele stanga si dreapta) Raducu bate cu dona ciocane, doua ciocane, doua ciocane, Raducu bate cu doua ciocane si apoi eu trei.

(continua sa loveasca cu pumnii usurel si

incepe sa bam cu piciorul stang)

Raducu bate cu trei ciocane, trei ciocane, trei eiocane Raducu bate cu trei ciocane si apoi cu patru.

(continua sa miste pumnii si piciorul stang si incepe sa miste piciorul drept atunci cand spune cuvantul patru)

Raducu bate cu patru ciocane, patru ciocane, patru ciocane Raducu bate cu patru ciocane si apoi cu cinci,

(in acest moment, loveste cu pumnii, bate din picioare ~j da din cap) Raducu bate cu cinci ciocane, cinci eiocane, cinci ciocane,

Raducu bate cu cinci ciocane si apoi se odihneste".

Aceastd activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - manti si dexteritatea de a bate cu ciocanul:

• increderea in sine ~i independenta;

• constientizarea numaratorii it intelegerea mat buna a conceptului numarului cinci.

144

Trei ani - Saptamana 4

Mi~carile animalelor

Arata!!-! copilului 0 poza cu un sarpe si explicati-i di sarpele nu are brate sau picioare, Spuneti-i copilului ca sarpele trebuie sa-si miste corpul serpuit pentru a se putea tari inainte. Ar trebui sa-i explicati si ca sarpele are sob uscati pe piele, pe care Ii pierde cand creste. Sarpele are doi ochi, dar nu are urechi in afara. Aude sau simte vibratiile sunetului prin corp. Aceasta 11 ajuta sa simta atunci cand alte animale sunt aproape, Spuneti-i copilului ea serpii nu au nevoie sa manance foarte des. Daca vreti, puteti sa-i spuneti ce miiniinca un sarpe, Incurajati-l sa se tarasca asa cum face sarpele, pe burta si serpuindu-si muschii corpului pentru a se misca inainte, Stabiliti-i copilului un reper la care sa ajunga tarandu-se (Daca vreti, puteti sa-i povestiti copilului despre serpii veninosi si neveninosi).

Alta data, povestiti-i copilului despre broasca. Aratati-i eopilului 0 poza cu 0 broasca si subliniati-i urmatoarele trasaturi caracteristice ale broastei: broasca are patru picioare, doi ochi, 0 piele moale, 0 limba fixata in fata, pe care poate sa 0 arunee in afara pentru a prinde insectele pe care le mananca, Copilul va fi, probabil, interesat sa stie ca broasca nu are urechi externe (urechi care ies in afara). Broasca se misca inainte sarind intr-un picior si in doua, Indernnati-l pe copil sa se preface in broasca si sa sara de jur imprejur. Puneti pe jos 0 perna mica si spuneti-i eopilului sa se prefaca in broasca si sa sara peste perna. Se poate distra, de asemenea, sarind intr-un picior ~i In doua peste un anumit obstacol.

Aratati-i apoi copilului 0 poza cu 0 pasare, care este diferita de sarpe. lntrebati-l apoi prin ce difera pasarea de broasca, Explicati-i caracteristicile unei pasari: '0 pas are are doua picioare, doua aripi, doi ochi, doua urechi si un corp acop~rit cu pene in intregime, in afara de picioare. Picioarele sunt acoperite cu 0 piele solzuroasa. Pasarile miinanca In special insecte, viermi ~i seminte rnici. Gurile lor (ciocuri) sunt astfel alcatuite pentru a le ajuta sa-si faca rost de hrana. Zboara sau.s~ pentru a inainta. Copilul poate tine minte ca broasca ~l pasarea a~ gheare care Ie aJ~ta sase fixeze pe ceva tara sa cada. Poate sa observe acest lucru uitandu-se la 0 pasare intr-un copac, Indernnati-I sa-si inchipuie ca este pasare.

Copilul se va amuza inva!and urmatoarea poezioara:

. «Odata, 0 vrabiuta sarea voios: hop, hop,

Jar eu i-am zis: "Micuto, acum ajunge, stop!" Dar cand spre ferestruica m-am dus sa 0 salut, Ea zborul ~i-a luat spre-un farm necunoscut».

145

in fine, copilul va ascuJta cu sufletul la gura cateva lucruri des pre pesti, )ovesti!i-i di pestele nu are brate sau picioare, dar inainteaza In apa rniscdndu-si .orpul si aripioarele. Aratati-i copilului a poza eu un peste pentru a putea intelege, Va i incantat sa invete ca sarpele are solzi acoperiti cu gelatina care 11 fae foarte aluneeos. \ceasta il ajuta sa se miste usor in apa. Copilul va afla acum di pestele nu poate trai ie uscat, pentru cil nu respira ca noi. l-ar fi greu sa traga aer. Aratati-i despicaturile iranhiilor ~i branhiile, Povestiti-i apoi ca pestele ia apa in gud pentru a lua aer oxigen) si apa lese afara prin despicaturile branhiilor .. I11demnati copilul sa se prefaca n peste impreunandu-si mainile si miscandu-le, astfel incat sa semene cu un peste care

noata. .

o completare a acestei activitati .ar putea fi 0 vizita la gradina zoologica, unde .opilul se poate distra observand animalele si poate coreia ceea ce vede eu ceea ce a nvatat despre sarpe, broasca, pasare si peste. l-ar placea si un pestisor auriu de icvariu, numai al lui. Ar putea sa observe si sa invefe direct despre comportamentul iestilor. Ar putea sa invete de asemenea ce inseamna responsabilitatea hranind pestii i asistandu-va fa intretinerea si curatarea acvariului,

Aceasta activit ate dezvolta:

• constientizarea existentei diferitelor tipuri de animale;

• constientizarea felului diferit prin care animalele se deplaseaza;

• tmbogatirea vocabularului prin ascultare;

• un spirit de observatie mai ascutit;

• drag os tea pentru ani male;

• simtul dramatizdrii.

Trei ani - Saptamana 5

)otrive~te imaginile!

Faceti rost de doua reviste sau cataloage identice care au imagini interesante ientru copil, Alegeti cinei imagini mari colorate din fiecare dintre cele doua reviste :au cataloage. Lipiti toate cele zece irnagini pe 0 bucata de hartie sau carton. Marimile :uporturilar nu trebuie sa tie uniforme. Marimile diferite vor aduee un plus de interes ientru aceasta aetivitate.

Aratati-i copilului seturile potrivite de imagini. Explicati-i ea exista cate doua magini care sunt aceleasi. Discutati fiecare set de imagini, astfel indit copilul sa fie :apabil si urmareasca tlrul imaginilor pentru a-l ajuta mai departe,

Puneti imaginile cu fata in sus, pe jos sau pe masa, ~i rugap-l pe copil sa ~aseasdi imaginile care sunt la fel doua cate doua. Daca Ii este greu sa le gaseasca, ugati-l sa gaseasca imaginea care este "aeeea~i" cu cea pe care a !ineti In mana, Puteti :i-I ajutati dandu-i indicii precum .Este cam pe aici", aratandu-! locul aproximativ mde este imaginea potrivita. Ajutati-l in orice mod pentru a reusi sa potriveasca maginile. Subliniaticuvintele "aceea~i", astfel incat copilul sa inteleaga conceptul

l46

"aeeea~i". Daca simtiti ca vorbele .Ja fel" sunt mai semnifieative pentru eopil, folositi-le.

Pentru a juca jocul altfel, intindeti diferite imagini pe jos sau pe masa eu fata in sus ~i puneti celelalte imagini potrivite teanc, Indenmati-l pe copil sa ia 0 carte din teanc si sa gaseasca imaginea pereche ("aceea~i'l Aratati-i cum sa aranjeze imaginile care au fost potrivite. Spuneti-i sa le puna fie teanc, fie intr-o punga sau intr-o cutie pentru a Ie separa de celelalte inci nepotrivite. Lasati-l sa gaseasca imaginile singur, pana cand le potriveste pe toate. Sugerati-i sa le potriveasca din nou in acelasi fel. Va fi probabilnevoie sa le sortati ~i sa Ie asezati din nou pentru urmatorul joe.

o provocare pentru copil poate fi jocul "concentriirii". Pentru a juca acest joe, toate imaginile sunt puse cu fata in jos, Fiecare jucator intoarce cdte doua irnagini pentru a cauta doua care sunt identice, Dad cele doua imagini intoarse nu se potrivesc, spuneti: "Nu sunt aceleasi". Imaginile trebuie apoi intoarse din nou cu fata In jos. Copilul va fi indrumat sa incerce sa tina minte ce reprezentau imaginile si unde era locul lor, pe jos sau pe masa. Joeui va continua pana cand au fost potrivite toate

. imaginile. Daca da semne de plictiseala, intoarceti toate imaginile pc fatii si sugerati-i sa va ajute sa potriviti imaginile pentru a Ie putea strange. Evitati sa-i arata~i copilului dezamagirea dumneavoastra,

Pentru acest joe pot fi folosite fotografii, carti postale, reproduceri de arta, carfi de joe pentru copii sau cart! de joe obisnuite, in dublu exemplar, pentru a dezvolta intelegerea conceptului "acela~i-aceea~i" atunei cand copilul a deprins abilitatea de a potrivi imaginile simple. Daca va hotar5.ti sa fclositi carti de joe obisnuite, utilizati la 'inceput un set de cinci carti. Copilul i~i va castiga increderea 'in ei ~i va cere singur sa-i adaugati alte carti, Copilul poate cere chiar sa fie lasat sa joace

.. singur jocul,

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a observa .'Ii a potrivi imaginile;

• coordonarea ochi - mana;

• memoria:

• constientizarea imaginilor care sun! .xiceleasi";

• increderea in sine .F independenta.

Trei ani - Saptamana 6

Pestele colorat

Decupati cate doi pesti din hartie de

I urmatoarele culori: rosu, portocaliu, galben, albastru, verde, purpurin, brun, ~i negru. Pestele poate fi facut si din cartoane de 7x 12 em, colorate in culorile sugerate mai sus.

Aratati-i copilului care un peste din fiecare cuioare. Numiti fiecare culoare In timp ce puneti pestele Ia intamplare pe rnasa sau pe jos, In fata copilului, Spuneti-i ca "l1e prefacem" ca pestii sunt in apa.

Incuraja!i copilui sa pescuiasca un peste rosu. Laudati-l, daca a reusit. Daca l1U ~tie care este culoarea ro~ie, arata}i-i pe~te1e corect. Continua!! aeeastii aetivitate palla 147

dud au fost denumite toate culorile si a fost gasit pestele colorat corespunzator. Notati-va culorile necunoscute copilului astfel mcat sa le reluati alta data. Aceasta activitate are drept scop dezvoltarea abilitatii de rccunoastere vizuala si de retinere a numelor eelor opt culori.

Atunci cand copilul este sigur pc culori, puneti cite doi pesti din fie care culoare pe masa sau pe jos. Denumiti 0 culoare si rugati-l pe copil Sa gaseasca acei pesti care au aceeasi culoare, Laudati-l si incurajati-l sa puna pestii .pescuiti" intr-un vas care sa fie asa-zisul juvelnic de pesear. Continuati jocul pani cand toti pestii au

fast "prin~i". ..

Aceasta activitate poate parea simp Vi pentru un copil care cunoaste deja culorile. Totusi, usurinta de a gasi corespondente si de asculta comenzile care insotesc aceasta activitate va irnbunatati increderea copilului In sine si siguranta de a reusi nu

numai aceasta activitate, ci ~i altele mai dificile. .

Pentru 0 mai mare atractivitate, puneti 0 agrafa de hartie pe aripioara fiecarui peste. Legati un magnet mic de 0 sfoara si aratati-i copilului cum sa prinda p~~t~i cu magnetul. Acest joe necesita 0 mai mare indemanare (coordonare ochi - mana) ~l poateriepasi copilul daca este introdus inainte ca el sa fie sigur pe recunoasterea culorilor ~i gasirea corespondentelor. Atentie la copilu1 care doar "peScUle~te" cu sfoara si magnetul tara a indeplini cerinta. Leganarea magnetului de pe sfoara poate duce la accidente.

Pe masura ce copilul devine mai priceput la potrivirea culorilor, lasati-l sa joace jocul singur. Alta data, lucrati cu un numar rnic de pesti ~~ cereti copiluiui sa prinda un anumit numar de pesti. Numarati citi pesti a prins ~l intrebap-l ca!l au

ramas,

Pot fi folosite abtibilduri identice sau corespondcnte dupa un criteriu, numere, litere si cuvinte In locul' pestilor, Folositi putini pesti la inceput si adaugati altii pe masura ce copilul devine mai sigur pe el.

Aceastd activitate dezvoltii:

• abilitatea de a recunoaste culorile;

• abiluatea de a potrivi culorile;

• executarea unei comenzi;

• coordonarea ochi - mana;

• independerua si increderea in sine.

Trei ani M Saptamana 7

Ca~aratul~icoboratul

Daca aveti 0 scara mica, sprijiniti-o de ceva stabil si putin mai inalt decat podeaua sau pamantul, Lasati copilul sa se catere si sa coboare pe treptele scarii. Fiti sigur ca ati fixat bine scara, pentru a nu pune in pericol copilu1.

D'aca nu aveti 0 scars lasati copilul sa urce si sa coboare cateva trepte, Daca nu aveti nici scara, nid trepte; rezemati 0 scandura neteda sau 0 bucata de carton gros lata de' aproximativ 0,5 m de un obiect pentru a forma un plan inclinat. Tinetiscandura

148

sau cartonul bine fixate ~i incurajati copilul sa se );ina in timp ce urea. Apoi spuneti-i sa se dea jos, deplasandu-si picioarele si mainile inapoi.

Indiferent ce alegeti sa facet! cu copilul, va sugeram sa subliniap cuvintele "sus" si .jos" legate de catar<tt: La aceasta varstii copilul adora datul pe tobogan. Daca locuiti lang a un parc sau un loc in care exista un tobogan mic, incurajati copilul sa se urce pe scara ~i sa alunece iTI jos pc tobogan. Dad nu aveti acces la UTI tobogan mic, cartonul gros po ate fi spnjintt de un obiect fix, pentru a forma un plan Inclinat. Ca obiect fix poate fi utilizat un grup mic de scari pentru a sprijini cartonul. Toboganul acesta improvizat acasa va amuza grozav copilul.

Un copil de aceasta varsta este agil si Ii place sii se catere, sii ~a!unece, sa topiie, sa sara si sa experimenteze diferite moduri noi de a se misca. lsi dezvolta abilitati motorii pentru eoordonarea mai buna a muschilor corpului, Va puteti gandi si la alte moduri de a-I satisface interesul pentru astfel de activitati,

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea conceptelor "sus" si ,,jos ":

• . coordonarea ochi - mana - picior;

• abilitatea motorie grosierd la catarare si alunecare;

• increderea in sine si independenta.

Trei ani - Saptamana 8

Linia cu obsta cole

lntindeti pe jos un fir colorat de lana.

Firul de lana poate fi intins si in alta camera daca este destul spatiu deschis, Aranjati lana serpuit si asezati cate un obiect mic la fiecare curba, Aceste obiecte vor fi limite ill jurul

o carora copilul va merge (Aceasta activitate continua activitatea de la 1 an - Saptimaua 6).

Arataji copilului cum Sa mearga cu un picior exact in fata celuilalt, Apoi spuneti-i sa porneasca de la unul dintre capetele firului §i sa mearga pe fir cu un picior in spatele celuilalt pana cand ajunge la celalalt capat. Spuneti-i caobiectele au fast puse pentru a-i aminti sa fie atent sa mearga exact de-a Iungul curbelor firuhn.

Pentru a face activitatea mai interesanta, la capatul sforii poate fi pusa 0 jucarie sau un animal de plus. Copilul trebuie instruit sa il ia atunci cand ajunge la capat si apoi sa vi-I dea.

Alta data, la capatul sforii vor fi puse bucati de hartie diferit colorate. I se va cere sa ia 0 bucata de hartie de 0 anumita culoare si sa 0 aduca inapoi, Aceasta activitate implica ascultarea comenzii si asccierea culorii pe-care trebuie sa 0 ridice. Daca mai are dificultati cu culorile, identificati culoarea luand-o si potrivind-o cu altceva de aceeasi culoare.

149

Daca nu poate identifica dedt cateva cu1or~, atunci ~opHul poate juca jocul folosind numai trei eulori. Daca identifiea to~te eulon.le, p~ot_fi introduse nuan]e ca roz, liliachiu. vernil, bej si gri, pentru a face activitatea mat atragatoare.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi - picior;

• echiiibrul;

• capacitatea de a urmari directia;

• percepria culorilor:

• spiritul de observ.atie:

• tncrederea fn sine.

Trei ani - Saptamana 9

Ziua ~i noaptea

Un glob ar fi ideal pentru aceasta activitate, dar, daca ill: avem,. es~e buna ~i_o mmge. Lasati storurile si trageti perdelele pentn~ a face mtun~nc m ~amera~ explicandu-i copilului ca 111 acest fel ne pre,facem ea_ e I~oapte .. Ap:-mdep 0 I,ante~a astfel incat lumina sa.lumineze globul sau mmgea. Aratatl~l copl1ul~1 lununa c~re,est~ reflectata de glob sau de minge. Spuneti-i apoi ca lumina d1l11~tema este "ca.~1 cand

ar veni de la Scare. De asemenea, spuneti-i ca globul sau nungea sun: r?tlmd~, asa cum este si Pamantul pe care traim. In partea luminata de Soare a. Pam~ntu~U1 este . ziua, in partea neluminata de Soare a Pfun~tulu! este noapte. Aratati-; copilului partea lutunecata a globului, unde lantema nu lumineaza, pentru a mt~le~e ::eea ce ~-a? spu~. .

Luati 0 bucata de banda adeziva sau 0 bucata de hartie 111 forma de casa ~l

lipiti-o pe glob sau pe minge. Spuneti-i ~opilului s~-~i i~lagineze cil aeo.l~ unde eS.te lipita hartia In forma de casa se afla chiar casa lUI, Aprindeti lantpma ~1 i~de~na~l-! sa-~i 'inchipuie ca este zi pe partea Paman!ului unde este casa. Incurajati-l ,sa ~lI1a ianterna si sa priveasca in timp ce ronn meet gl~bul sau ml~gea ~e la sta~ga la dreapta. Aratati-i ca pe partea Pamantului unde locuteste el este Z1, !a: l~ cealalta part: a Parnantului este noapte. Repetati aceasta activitate p~nt~'l1 a-l face sa-si dc~ se:ma ca ziua este urmarea faptului ca Soarele straluceste, lur:unan~ ~cea, parte _ a ~amantulUl, iar noaptea este aeolo und~ Soarele n:l ?oate lumina p::na c~nd Pamantul ~~ s~ lmoarce cu fata spre d. Copilul ar trebui sa-si dea seama ca, fata de .Soare, .casa lui

l~i schimba pozitia, . " -' .

Cand se lnnopteaza, povestiti-i din nou de ce este mtunenc afara. ~trebatl-!

uncle este Soarele. Daca nu stie, spuneti-i pur si simplu ca Soarele Iumineaza cealalta

parte a ~amantului. . . _. . . .' . -'

In diferite alte momente, connnuau sa discutati despre ZI ~I noapte ~l Iasati-l

sa-si imagineze eil estc Pamantul. . Tine~il~ntcma ~i. spun~ti-i cop~ul~i ~a ~e invfuteasca Incet, In timp ce mennnep lumina intr-o poziue. Prm =s= cxpencn!a: eopilul ar trebui sa ln~eleaga eil lumi~a .de la l~tema P?at: lumma num~l 0 parte a lui odata. Deci. conceptul de cauza a 211el ~l a noptll va fi bme m~eles de coplL

150

Aceastti activitaie dezvoltd:

• constientizarea conceptelor "zi" si .noapte";

• constientizarea faptului ca Pamdntul este rotund si se invarteste:

• constientizarea faptului ca Soarele ne d6 lumina si caldura;

• jocul de rol;

• constientizarea reflectarii luminii;

• imbogdtirea vocabularului.

Trei ani - Saptamana 10

Foarfecele

Foarfecele poate 11 distractiv, dar trebuie folosit cu grija. Cumparati un foarfece reeomandat copiilor si convingeti-va ea are marginile rotunjite,

Aratati-i copilului cum sa tina foarfecele, Degetul mare trebuie pus in gaura de sus ~i degetul mijlociu in gaura de jos. Degetul aratator ar trebui sa ramana sub marginea gaurii de jos pentru a sprijini foarfecele, Inelarul ~i degetul micnu au a anumita functie atunci cand taiem.

Reamintiti-i copilului ea degetul mare trebuie sa fie mereu "sus", adica in gaura de sus a foarfecelui. Multi copii incearca sa taie eu susul in jos sau intr-o parte. Unii copii pun degetul aratator in gaura de jos impreuna ell degetul mijlociu. Daca este posibit, incercati sa evitati acest lucru, T otusi, daca taie eornod cu ambele degete in . gaura de jos, nu corectati eopilul pana cand nu devine rnai sigur pe taiat.

Utilizati 0 carioca lata si desenati 0 linie groasa de sus in jos pe 0 jumatate de foaie de hartie, Explicati-i eopilului sa taie foarte aproape de linie. Daca este dreptaci, linia groasa ar trebui sa fie in partea stfmga a copilului. Daca este st§.ngaci, linia groasa ar trebui sa fie In partea dreapta a copilului. Exista foarfece pentru copii stangaci ~i exists, de asernenea, foarfece speciale, cu margin! rotunjite, care se pot folosi pentru taiat atat cu mana stanga, cat si cu mana dreapta.

Atunei cand copilul taie hartia eu foarfeeele, asigurati-va ea foarfecele este perpendicular pe hartie. Fiecare .rnuscatura" in hartie ar trebui sa fie in mijlocul lamelor foarfecelui, nu spre marginile rotunjite. Nu este recomandabil sa lasati copilul de aceasta varsta singur cu foarfecele. Se vor evita astfel pagube ca taiatul perdelelor, al mobilei, al hainelor si aI parului. Copilul va adora taiatul eu foarfecele ~j s-ar putea sa taie lucruri neasteptate.

Continuati sa desenati linii pentru a exersa taiatul. In curand, copilul va deveni destuI de indemanatic pentru a taia poze dintr-o revista. Cu mai mult exercitiu va fi capabil sa decupeze 1n jurul curbelor si la colturi. Ii va fi mai user sa manuiascahartia ~j foarfecele daea rupetl mai intii foaia din revista. Amintiti-i sa decupeze foarte aproape de linie, nu exact pe Iinie.

151

Daca are dificultati, lasati-l sa taie spaghete fierte in bucati. Aceasta ii va da un control mai bun asupra foarfecelui si 11 va ajuta sa-si dezvolte mdemanarea la

decupare.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a decupa;

• coordonarea ochi - mana;

• abilitatea vizuald de a privi linia de taiat;

• abilttatea de a urmdri directiile;

• increderea In sine.

Trei ani - Saptamana 11

Eu

Un copil la aceasta varsta este egocentric. Vrea sa placa, insa se ~ande~te 11: primul rand la el insusi. Vrea sa stie cat se poate de mult despre sme. Clt1!H urmatoarea poezioara si explicati-i inteiesul cuvintelor "nume", "varsta" ~i "zi de

nastere".

" e numele meu.

Am inca viirsta de trei ani,

Ziua mea de nastere va fi pe ,

Atunei voi avea patru ani".

Spuneti-i copilului ca numele este folosit cand suntem chernati. Ar trebui sa inteleaga ce l~seamna primul nume, at doilea nume si ultimul nume. Ultimul nume este numele de familie, Copilul ar trebui sa inteleaga ca patru ani inseamna un an mat mult decat trei ani si di atunci cand este ziua de nastere a cuiva, inseamna ca are un an

in plus.

Cititi-i rima de mai multe ori si faceti 0 pauza inainte de ultimul cuvant din

fiecare rand pentru a-l face pe copil sa-l completeze el. Daca mai m~nifesta ~nteres: continuati repetarea rimei pana cand copilul poate sa-~l spuna numele mtreg, varsta ~l

ziua de nastere. Daca se plictiseste, incercati sa reluati alta data. .' ,_.

Ca 0 extindere a acestei activitati, desenati un tort si adaugati trei lumanan sub privirile copilului. Numarati lumanarile, 1 - 2 - 3, pe ma~ura ce le aratati pe .rand, pe fiecare. Spuneti-i copilului: "Cand va fi urmatoarea ta Zl de nastere, V~l ~al pune 0 jumanare, Atunci vei avea patru ani". Adaugati a patra lumanare ~l numarap 1 - 2 - 3,

si inca una, patru. .' _. _ . _ . "

Ca alta idee de fixare, alegeti 0 cut Ie de carton (rotunda sau patrata) ~1 talap-~

patru gauri. Gaurile trebuie sa fie destul de mari pentru a putea sprijini p.atru lu~anar~ de masa vechi pe care trebuie sa le aveti in mana. Daca nu aveti lumanari, puteti folos: creioane rara varf Lasati copilul sa adauge "lumanarile" asa-zisului tort. Copilul va fi incurajat sa numere in timp ce pune lumanarile 1 - 2 - 3 - 4.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea numelui intreg;

152

• constientizarea vdrstei;

• constientizarea zilei de nastere;

• constientizarea numelui de familie;

• 0 constientizare mai burui a conceptelor numerelor (1 - 2 - 3 - 4);

• memoria;

• imbogiitirea vocabularului

Trei ani - Saptamana 12

Cercul !ji patratul

Copiilor le place enorm si deseneze. Indemnap copilul sa Va ajute sa faceti conturul unei farfurioare sau al unci farfurii cu un creion. Ar putea fi desenata pe o bucata din. carton ~i folosita ca sablon. Pentru a face un sablon, decupati cu atentie cercul care a fast desenat Iasand 0 gaura in carton. Folositi 0 rigla ~i desenati un patrat de 10 em pe alta bucata de carton. Decupati atent patratul pentru a face un sablon patrat.

. Puneti sabloanele pentru cercsi pentru patrat fiecare pe 0 foaie separata de

hartie si desenati-Ie pe 0 suprafata plana. Intrebati copilul care este numele celor doua forme. Ajutati-l dad este nevoie.

Explicati acum copilului sa aleaga un creion cerat si sa coloreze interiorul cercului cu miscari inainte si inapoi, pana cand Ii va colora comple; Lasati-l sa aleaga o cull)ar~ diferita si sa coloreze spatiul din interiorul sablonului patrat.

Indepartati sabloanele, si copilul va descoperi un cere si un patrat uniform colorate. Marginile sabloanelor il vor ajuta pe copil sa controleze felul III care coloreaza, permitandu-i miscari libere ale creionului. Indemnati-l sa decupeze cercul si patratul, Ajutati-l daca este nevoie.

Expuneti cele doua forme colorate pentru ca toata lumea sa le admire. Copilul ar trebui sa cunoasca numele formelor si culorilor utilizate in aceasta activitate.

Dad nu cunoaste culorile si formele, improspatati-i memoria jucand jocul .Dbserv". De exemplu, spuneti: .Dbserv ceva rosu", Asigurati-va ca arata spre ceva rosu sau gaseste ceva rosu. Continuati sa jucati jocul pana cand copilul invata cele doua culori si cele doua forme folosite 'in aceasta activitate.

Aceasta activitate dezvoltd:

• a constientizare mal buna a formelor "cere" }'i .. pdtrat ":

• 0 constientizare mat buna a culorilor;

• libertatea de alegere a culorilor;

• eoordonarea ochi - manti;

• imbogdtirea vocabularului;

• increderea In sine.

153

Trei ani - Saptamana 13

Loveste sau rateaza!

Suspendati 0 minge confectionata dintr-un ciorap, dintr-un ghem sau 0 punga umpluta eu hartie mototolita de tocul unei usi deschise, legand-o ell un fir, Find trebuie sa fie destul de lung pentru ca mingea sa atarne la nivelul ochilor copilului.

Dati-i copilului in maini un biit sau 0 crosa din lemn sau plastic, Aratati-i cum sa-l tina confortabil cu ambele maini aproape de mijloc, lasand destul spatiu in centro pentru a lovi mingea. Explicati-i cum sa-si fixeze ochii pe minge si cum sa miste batul sau crosa inainte pentru a lovi mingea. Mingea lovita se va misca inainte si se va intoarce spre copil pentru a f din nou lovita, pcnduland impreuna cu firul suspendat, Va fi indemnat sa continue sa urmareasca mingea, De asemenea, i se va aminti sa loveasca mingea user. Daca este lovita tare, mingea va atinge peretele sau tavanul $1 nu se va mai intoarce in pozitia din care sa fie din nou impinsa,

Copilul ar trebui sa continue sa loveasca mingea de fiecare data cand ea [wine. Este important ca el sa ramana 'intr-o pozitie potrivita, astfel incat mingea sa se legene dar pentru a fi lovita de cate ori se intoarce.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilul se va distra numarand de cate ori poate lovi rningea, Lasati-l sa numere atata timp cat este interesat. Aceasta activitate poate fi efectuata independent, eu 0 mica supraveghere din partea dumneavoastra, Aceasta activitate dezvoltd:

• abilitatea de a urmdri o tintd;

• coordonareaochi - brate;

• capacitatea de a aprecia momentul lovirii mingii si de a anticipa revenirea sa;

• abilitatea de a numara:

• 0 constientizare mai bund a existentei margin/lor.

Trei ani - Saptamana 14

$irul de gauri

Perforati eel putin zece sau mal multe gauri intr-un sir de-a lungul marginii de sus a unei bucati de carton de aproximativ 5 x 20 cnl, Puneti cartonul in partea de sus a unci bucati de hartie iii lipiti-l pe 0 suprafata plana, pentru a evita alunecarea sa, Dati-i copilului a carioca subtire sau un creion si aratati-i cum sa colorcze prin gaurile perforate, Incurajati-l sa se miste de la stanga la dreapta. Daca sare totusiunele gauri si se misca la intamplare, lasati-l sa umple restul gaurilor fara intrerupere.

Atunci cand copilul a terminat primul sir, indepartati cartonul si aratati-i cercurile colorate pe care le-a :facut pe hartia de dedesubt. Miscati cartonul in jos

154

pentru a face unsir nou ~i incurajap copilul sa faca alt sir de cercuri folosind eartonul perforat cu gauri.

Observati-l. Ii ia timp sa urnple intreaga gaud sau face doar un semn In fiecare gaur~? Subliniati-i cuv~tul :;~ir", Incuraja~i-l din !lOU sa se miste de la stanga la dreapta cand coloreaza gaurile. In timp, aratati-i diferite feluri de siruri, precum

:and~rile d~ cuvinte dintr -0 carte, sirurile modelelor de pe diverse materiale ~mpm.?at~ randurile de sc~un~ ,dintr-o clad ire etc, Aceasta 1i va imbogati cunostintele mlegatura cu conceptul de sir ~1 11 va face capabil sa devina mai perceptiv.

C_a ~ pr~IUl~gire a activitatii, copilul poate utiliza un perforator metalie si poate perfora gaun la mtamplare. Aceasta se poate realiza eu un ziar, cu 0 pagina de revista sau C~l 0 b,tl~ata, Llzat~ de hirtie: Daca perforatorul dumneavoastra este greu de folosit, a,~ut~!l-l pan~ cand ajunge sa alba destula forta si eoordonare pentru a perfora singur gaurile. , ~o?llul se poate amuza fie desenand 0 linie pe hartie, fie perforand gauri de-a

-Iungul lmiet. .

Aceasta activitate dezvoltd:



coordonarea ochi - mana; abilitatea de a fixa un detaliu;

o constientizare mai buna a notiunilori.stanga" $1 .uireapta";

o constientizare mal buna a notiunii de ,,!jir"; constientizarea miscarii de-a lungul unei linii; independenta .)"i increderea in sine.











Trei ani - Saptamana 15

Numele sunetului

Adunati trei obiecte pe care copilul stie sa le denumeasca si care sunt destul de ~ci pen~ a p~tea ~ as~unse intr-o punga de hartie. Unele pot fi un clopotel, un manunchi de chei, doua fluierase de lemn sau orice lucru asemanator care poate scoate un sunet. Puneti-l pe fiecare intr-o punga mica de hartie,

Numiti fie care obiect, aratandu-i copilului ce este in fiecare punga, Scuturati fiecare punga astfel incat copilul sa poata asculta sunetul pe care obiectele it rae i~ punga. Inchideti pungile ~i schimbati-le pozijiile.

Sc~tura? una di,ntre pun¥i si indemnati copilul sa asculte, sa se gandeasca si sa denum~asc~ ?blcctul dill punga. Dad are dificultati, aratati-i ee este inauntru si repetap actl~ltatea. folosi~d aceeasi punga. Continuati pauli cand copilul va reusi eu toate cele tret pungi de mal multe ori,

Alta data, repetati aceasta activitate, dar inlocuiti diferitele obiecte. Obiectele

, pe care le_ alege]i ar trebui sii faca un sunet distinct astfel incat copilul sa poata sa r~cunoasca sUll~ele u~or, P~l1tru a varia jocul, puteti sa denumiti obiectul, iar copiluI sa-l caute, Copilul ar trebui sa scuture fiecare punga inchisa si, ascultand, sa aleaga punga corecta, Este 0 buna activitate de ascultare si ar trebui repetata des,

Ca 0 prelungire a acestei activitati, poate fi meuta 0 imprimare pe 0 banda eu sunete familiare de acasa, precum sunetul aspiratorului, aI radioului, al ceasului, a!

155

masinii de spalat vase, al apei care curge. Pe ~asura ~e copi.lul as:~lta inregis~rarea, el ar trebui incurajat sa identifice sunetul respectrv. Daca are dlficultap" produc~t~ sunetul real si puneti din nou inregistrarea, II va face sa-si imbunatateasca imens abilitatea de

a asculta si a recunoaste.

Aceasta activitaie dezvoltd:

• abilitatea de a identifica obiecte;

• abilitatea de a face a selectte dupa ce a ascultat mal multe sunete;

• abilitatea de a dis tinge diferite sunete;

• fncrederea fn sine;

• tmbogatirea vocabularului.

Trei ani - Saptamana 16

Asculta si deseneaza 0 carte!

Din doui foi de hartie de seris faceti a carte, Fixati paginile In partea stanga. Spuneti-i copilului ca ii el va face o carte si ca Ii veti spune ce sa deseneze in ea.Aratati-i fata, interiorul ii spatele cartii, Numerotati pagina din fata ca pagina 1, pagina stanga din interior ca pagina 2, pagina dreapta din interior ca 3

si pagina din spate ca 4. Copilul va realiza ca sunt 4 pagin~ in c~rti~ica. !,d~ceJi-i aminte ca atunci cand era mai mic a mai :facut 0 carte coiorata (DOl am - Saptamana 45), Acum veti face alt fet de carte, .' ,.._

Dati-i copilului cartea si un creion sau 0 cario~a subtire :;1 spu~etl-l c,:m s~ deseneze portretul san pe coperta.Verificati daca yne ere:o~1Ul corec:t. Da~a n~,aratat:-l explicandu-i sa ~na creionul cu degetul ~are :;1 ='. aratator :;~ sa puna mijlociul l~ spate pentru a sprijini creionul. Inelarul :;1 degetul nuc nu au met un rolla desenat ~l

scris.

Copilul poate incepe sa deseneze imediat sau poate sa va ceara aj~toru1. Dac~ are nevoie de ajutor, spuneti-I: "Ai un cap". Faceti un cerc pentru a-i arata copilului forma capului, Apoi spuneti: "Ai un corp". Aratati-i eu mana eo~ul, ~e la cap spre picioare. Apoi spuneti: "Ai doua brate". Mi~ca!i-v~ bratel~ $1 ajutati-l S~-~l dea seama de pozitia lor pe corp, Apoi spuneti: "Ai doua pICl?areH• Ar trebui sa fie suficient pentru a-I stirnula. Oricat de stangaci ar desena, laudati-l. . , ~ ,.' ..

Atunci cand pictura de pe coperta este gata, deschideti carticica ~~ spu~elI-! copilului sa deseneze 0 casa. Asigurap~va ~a a inceput s~ deseneze ~e ?agma st~~a din interior. Pentru a-l atrage, aratau-i 0 imagine simpla cu 0 casa dintr-o revista. Abtineti-va sa-i desenati 0 casa pentru a 0 copia. Ii puteti totusi sugera sa deseneze un patrat. . Puteti desena conturul unui patrat in aer pentru a-i. arata ce vreti sa spuneti. Explicati-i de ce 0 casa are nevoie de 0 usa, de ferestre ~1 de un ac~pen~,_ Poate ~ amintit cuvantul "co~". Sugerati-i copilului sa deseneze un cos pe casa, Daea vrea sa deseneze ~i fumul care iese din CO:;, lasati-l sa-l deseneze. Oricum ar desena, laudati-l ca a executat comenzile.

156

Cand a terminat casa, explicati-i cum sa deseneze 0 rninge pe pagina dreapta din interior. Copilul ar trebui sa poata desena mingea singur. Totusi, daca va cere ajutorul, desenati un cere in aer eu manasi spuneti-i sa deseneze 0 minge.

Cand a terminat mingea, intoarceti carticica la pagina din spate si spuneti-i sa deseneze orice vrea. Va avea nevoie de timp de gandire, Daca spureca nu stie ce sa deseneze, dati-i cateva sugestii ea jucaria preferata, un copac, 0 pasiire etc, larasi, indiferent cum ar desena, incurajati-l si laudati-i efortul,

Desenele nu trebuie facute toate odata, Atunci cand a terminat-e, uitati-va la carticica impreuna eu copilul, Intrebati-l ce este pe fiecare pagina. Daci nu-si aminteste, spuneti-i dumneavoastra. Alta data, invitati-l sa povesteasca despre carticica. Sa speram ca va fi in stare sa-si aminteasca ce a desenat in carticica. Daca nu, redenumiti imaginile si incercati din nou Sa le aflati de la el.

Pot fi facute si alte carticele pentru a dezvolta controlul motor fin, ca si memoria, Carticelele pot sa contina diferite desene. Cu exercitiu, aptitudinile artistice ale copilului se vor Imbunata.ti ii desenele vor fi mai sugestive. Dad este interesat sa , coloreze ceea ce a desenat, lasati-l sa 0 faca,

Activitatea dezvoltd:

• abilitatea dea aseulta st a indeplini comenzile;

• coordonarea ochi - mana;

• 0 constientizare mai buna a notiunilor "stanga" ji "dreapta":

• memoria;

• indemtinarea de a intoarce paginile;

• increderea in sine.

Trei ani - Saptamana 17

Ghici ee-l ?

Copilul adora ghicitorile, iar acestea 11 stimuleaza sa gandeasca si sa faca rationamente. Ghicitorile simple pot fi repede improvizate si sunt activitati potrivite in calatorii, cand pot fi folosite ca un joc linistit atunci csnd copilul este agitat, lata cateva sugestii :

Ghici ce este verde si mara ~i creste foarte inalt?

Copacul

Ghici ce are patru roti ~i este condusa de tati?

Masina

Ghiei ce are 0 coperta in fa!a, una in spate si pagini?

Cartea

Ghici ce are cap si patru picioare, iar tu poti dormi pe el ?

Patul

Ghici ce are patru picioare, un spatar ~i stai pe el?

Scaunul

157

Ghici ce are geamuri prin care poti privi afara?

Fereastra

Ghici ce te lasa inauntru si afara?

U~a

Ghici ce are doua roti, pedale si ghidon?

Bicicleta

Ghici ce sunt rotunzi, patrati sau de alte forme ~i tin hainele impreuna?

Nasturii

Ghici cine ne arata imagini ~i reda sunete?

TV

Ghici ce licareste noaptea pe cer?

Steaua

Ghici ce este mare si luminos si ne da caldura si lumina?

Soarele

Ghici ce seamana cu 0 cutie de pantofi, se trage ~i se impinge ~i tine lucrurile In

ordine?

Sertaru!

Ghici ce se tine pc pat, este moale si te ajuta sa-ti odihnesti capul?

Perna

Ghici ce este fierbinte si face sa arda lemnul?

Foeul

Ghici ce este lung, subtire si poti sa serii eu el?

Creionul

Ghiei ce are 0 ureche prin care trece ata?

Acul

Ghici ce arc patru picioare si 0 suprafata pe care poti manca?

Masa

Ghiei ce este negru si alb si se citeste peste tot?

Ziarul

Ghici ce este limpede si se bea?

Apa

Ghici cine este (descrieti copilul)?

Numele copilului

Aceste ghicitori dezvoltd:

• gandirea acttva ~'i rationamentul;

• abiiitatea de asculta indicii;

• constientisarea caracteristicilor diferitelor lucruri;

• interesul de a crea alte ghicitori;

• imbogdtirea vocabularului.

158

Trei ani ~ Saptamana 18

invata sa lipe~ti ~i sa aranjezi!

Aduna diferite materiale pentru a .

-----------~_ Invata copilul sa vada si sa pipaie, Aceste lucruri POt include bucati mici de hartie colorate, sarmulite de la ambalaje, bucatele de sireturi, dantelute, bucati de diverse materiale, diferiti nasturi, tampoane de yarn, bucati rupte, fire sau sforicele sau orice altceva aveti in casa.

Lasati copilul sa pipaie ~i sa cerceteze materialele. Vorbiti despre materiale si utilizarile lor. Puteti, de asemenea, sa-i spuneti copilului unde ati gasit materialele in casa,

Incurajati-l sa Iipeasca unele dintre materiale pe 0 bucata de carton sau de hartie groasa pentru a face un colaj. Va fi mai user pentru copil, daca Ii yeti taia banda de lipit In bucati de 5 em lungime ~i le veti alinia pe marginea unui bol incasabil sau pe ceva similar. Va fi nevoie sa-i aratati cum sa ia 0 bucata de banda si cum sa

lipeasca materialul pe carton. .

Aceasta activitate poate fi repetata si alta data folosind material de afara . precum . frunze, bete, flori mici, pene sau orice lucru nepericulos pe care-I poate strange copilul in timpul plimbarilor 111 parco

Aceasta activitate dezvolta:

.• libertatea de a alege; .

• creativitatea;

• 0 constientizare mai buna a texturilor diverselor materiale;

• coordonarea ochi - mana;

• lncrederea In sine ~i independenta;

• imbogdtirea vocabularului.

Trei ani ~ Saptamana 19

Saritura nostima

Aceasta activitate se va desfasura probabil mai bine in aer liber, dar si inauntru cuo supraveghere mai atenta. Unele obiecte de pe care se poate sari in casa pot 'fi un scaun solid, trepte, 0 canapea, 0 masa joasa, un cufar, 0 valiza zdravana sau un taburet,

Unui copil de aceasta varsta 'ii place sa sara de sus jos. Lucrurile sugerate mai sus au diferite inaltimi si poate fi utilizat doar unul dintre ele. Puteti varia obiectele folosite pentru a sari alta datil. Pentru a evita agitatia prea 'mare, este recomandat un anumit obiect pentru sarit 0 data. Copilul ar trebui invatat sa sara destul de des, pentru mai multi coordonare.

159

Pentru a incepe saritul, copilul ar trebui sa fie ajutat mai intai sa steape obiectul ales." Numarati 1 - 2 - 3. La nurnarul 3, ar trebui sa sara de sus, unde se afla, jos. Copilului ii va placea enorm aceasta activitate .~i probabil ca nu va avea astampar sa continue. La sfarsitul activitatii de sarit, ar trebui incurajata 0 activitate mai linistita

pentru a calma copilul,

Dad. aceasta activitate se desfasoara afar a, copilul ya poate ajuta sa alegeti

locurile unde vrea sa sara. Rostul principal al acestei activitati este dezvoltarea abilitatii de a sari de pe un nivel mai ridicat pe unul mai coborat, nu distanta la care sare, Copilul are nevoie sa simta senzatia de miscare prin spatiu In acest mod, atunci

cand sare.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea matorie grosiera;

• eon~tientizarea notiunilor "sus" si "jos ";

• constientizarea dtfentelor tnalumi ale obiectelor;

• capacitatea de a asculta 0 comanda pentru siirit;

• 0 con.rtientizare mai bund a ordinii de numdrare 1 - 2 - 3; .

• capacitatea de a-si mentine echilibrul atunci cand copilul se miscd prin spatiu.

Trei ani - Saptamana 20

A cui este?

Adunati 0 cheie, 0 conserva midi de sue, 0 lingura, un nasture mare si un plic mic. Trasati conturul fiecarui obiect pe 0 foaie de hartie,

Puneti obiectele intr-o cutie si incurajari copilul sa aleaga un obiect ~i sa-l puna.

peste conturul eorect. Va fi sirnplu,

Pentru ridicarea gradului de dificultate, alegeti nasturi de diferite marimi si trasati-Ie conturul pe hartie. Puneti nasturii in cutie si indemnati copilul sa-ipuna peste forma corecta, Pot fi utilizate, de asemenea, diferite mosoare, creioane sau linguri.

Aceasta activitate poate fi mai atragatoare daca este utilizata 0 colectie ~e diferite chei, Cheile sunt asemanatoare, dar pozitia dintilor variaza pe fiecare parte. In aceasta activitate, copilul va trebui sa. gaseasca partea corecta a cheiiinainte de a 0 pune in forma potrivita, La mceput, copilu! poate avea nevoie de ajutor, dar cu exercitiu va invata curand sa faca totu! singur.

Ca 0 prelungire a activitatii, poate fi utilizat lut pentnr a face "matrite" ale diferitelor obieete, un mosor, un nasture, chei, creion, foarfeca etc. Copilului ii va placea grozav sa potnveasca obiectele in matritele facute din lut.

Aceasta activitate dezvolta:

• conJtientizarea diferitelor forme ale obiectelor:

160

• coordonarea ochi - mana;

• spiritul de observatie;

• usurinta de a gasi corespondentul corect;

• constientizarea notiunii de "marime 0';

• capacitatea de a rezotva probleme;

• lncrederea in sine.

Trei ani - Saptiimana 21

Pictura imprimata

Aceasta activitate poate fi efectuata cu acuarele diluate care au ramas de la 0 alta lucrare de P~ctu. ra, Desenati conturul unei broaste !estaase pe i~·;.:-~ hartie glasata sau f010s* 0 farfurie din carton

"'~""'II(' - L· ..

. ~ -a ~ !.Sf..! pentru carapace. lpltl un cap de hartie patru

~ _.:; -~ , . .,.- .. ' :.

F<t,t,'ri3: . picioare si 0 coada, TaiaJi 0 bucata de burete lunga

de aproximativ 5 pana la 8 em si lata de 1·2 em. Un burete cu gauri mari va fi ~i mai bun pentru aceasta activitate.

. ~ratati-i copilului broasca testoasa. Numarati-i picioarele si explicati-i ca are pa~ picioare, 0 coada, un cap si 0 carapace tare cu un model pe ea. Spuneti-i ca va impnma un model pe carapaeea de hartie a broastei testoase. Aratati-i poza unei broa~t~ testoase ~i povestiti-i ~i alte lucruri care simtiti d l-ar interesa despre 0 . broasca testoasa.

Turnati acuarela intr-un vas putin adanc sau intr-o farfurie ~i aratati-i cum sa inmoaie .buretele in acuarela eu partea mai ingusta. Presati eu grija partea umeda a buretelui pe earapacea de hartie si imprimati prin mai multe tamponari. lnmuiati buretele in acuarela si repetati imprimarea pana. cand carapacea are destule pete d~ culoare pentru a forma un model nos tim pe broasca de carton. Lasati sa se usuce vopseaua pana cand ii povestiji copilului despre acuarela umeda ~i despre cea uscata. Copilul ar trebui sa inteleaga ca partea lichida din acuarela se evapora, asa cum se evapora apa din hainele ude. Atunci cand s-a evaporat tot lichidul, inseamna ca s-a useat.

. ~.lta data pot fi folosite alte obiecte pentru a imprima 0 pictura. De exemplu

pot fi utilizate penute de dinti vechi, dopuri, piepteni vechi, un mosor, 0 pnta de golf, . 0 guma sau un cleste de rufe.

Aceasta activitate dezvolta:



constientizarea unui alt mod de a picta; constientizarea notiunilor "umed" si "usca!"; imbogatirea vocabularului;

constientizarea caracteristictlor unei broaste testoase; senstbilitatea tactild la pictat;

increderea in sine.











161

Trei ani - 5aptamana 22

~uruburi ~i piulite

Face? rost, daca este posibil, de zece suruburi si zece piulite de diferite marimi. Marimile diferite vor face activitatea mai interesanta, Daca nu gasiti, asigurati-va di

@ suruburile pe care le aveti au piulite care se potrivesc bine pe filetullor.

Amestecati diferitele suruburi si piulite intr-o farfurie. Aratap-i copilului cum sa 1n~urubeze 0 piulita pe un surub. Lasati-l sa incerce sa potriveascii singur piulitele la suruburi: Ajutati-l numai daca este nevoie,

Odata ce toate piulitele si suruburile au fost insurubate corect, spuneti-i

copilului cum sa desurubeze piulitele, amestecati-le si reincepeti.

Daca are probleme eu piulitele si suruburile, sugerati -i sa ·le sorteze dupa marime si indemnati-l 55. Ie insurubeze mai tarziu. S-ar putea sa fie nevoie sa-l ajutati sa le sorteze. Dad. folositi suruburi ~i piulite de diferite marimi, Ie puteti pune In ordine impreuna eu copilul, de la cele mici pana la cele mari. Aceasta ar trebui sa-i dea copilului un simt a1 organizarii si sa-l ajute sa potriveasca suruburile si piulitele corect,

Aceasta activitate dezvoltd:

• abilitatea de a potrivi career;

• coordonarea ochi - mana;

• abilitatea de a rezoiva probleme.

. Trei ani - Saptamana 23

Toarna apa!

Pentru a face exercitii de turnare a unui iichid ar fi potrivita 0 carafa de plastic ~i pahare si cesti de diferite marimi, Pentru aceasta activitate mergeti afara sau folositi chiuveta din bucatarie.

Puneti apa in carafa si aliniati paharele si cestile goale, astfel incat sa fie intr-o

pozitie convenabila copilului pentru a turna apa din carafa in pahare.

Lasati-l sa tina carafa cu apa, Spuneti-i ca cestile si paharele sunt "goale" si di el trebuie sa toarne apa In fiecare dintre ele, pana ce vor fi .pline" eu apa. Dupa ce fiecare recipient este umplut, explicati-i ca paharele nu mai sunt "goale". Lasati-l sa toame apa pana cand carafa a fost golitii de apa. Spuneti-i ca acum carafa este "goaUi" ~i ca aveti nevoie sa mai aduceti apa inainte de a putea sa umple paharele si cestile ramase.

Atunei cind copilul a umplut toate paharele si cestile, goliti-le In carafa si

las3ti-1 sa continue sa toarne ap5. pentru a le umple din nou. Incurajari-I sa fie atent si sa nu verse apa in jur. Daca se varsa apa, spuneti: "Aten!ie, inundariel" si lasati copilul

162

sa continue. Cu mult exercitiu, copilul va deveni mai indemanatic la tumarea unui lichid. Totusi, pentru a evita "catastrofelc", 1a aceasta varsta as recomanda s3.-1 lasati sa faca ~xerCl!ii de tumare singur numai in chiuveta de la bucatarie sau de la baie. •

In timpul acestei activitati trebuie sa vorbiti mult. De exemplu, ati puteasa spuneti: .Apa este un Iichid, 0 pop tuma ~i este limpede. Paharele pot fi umplute cu apa si noi avem nevoie sa bern apa pentru a fi sanato~i". Copilul ar trecui sa lnteleaga notiunile "gol" :;;i "plin", ca ~i "greu" si "u~or", legate de carafa plinasi de cea goala,

Aceasta activitate dezvolui:



abilitatea de a turna un lichid;

° constientizare mai buna a notiunilor "go" ii "plin"; spirttul de observatie;

imbogatirea vocabularului;

constientizarea conceptelor "greu " ~'i ,. usor "; increderea in sine.











Trei ani - Saptamana 24

Discutie despre bani*

Adunaticinci monede de 100 de lei, cinci monede de 500 de lei si doua cesti, Usa? copilul sa !ina In mana 0 moneda de 100 de lei si indemnati-l sa se uite la chipul de pe fata monedei .. Spuneti-i copilului ca este figura lui Mihai Viteazul, De asemenea, spuneti-i ca a fost un om celebru, domnitorul Tarii Romanesti, Intoarceti moneda si spuneti-i ea pe reversul ei estedesenata 0 cununa de spice. Acurn mai povestiti-i si altceva interesant despre Mihai Viteazul. Copilul va observa literele mid si numerele de pe moneda, dar nu este nevoie sa-i povestiti despre ele. Spuneti-i copilului ca moneda este de 100 de lei si tot atata valoreaza.

Dati-i acum copilului in mana 0 moneda de 500 de lei. Aratati-i sterna de pe fata ei. Spuneti-i ca este un vultur. Intoarcefi moneda $i aratati-i cununa de pe revers, Spuneti-i copilului ca moneda este de 500 de lei si tot atata valoreaza. Valoreaza tot atat cat cinci monede de 100 de lei.

Amestecati monedele de 100 si de 500 de lei si puneti-le pe 0 suprafata plana.

Spuneti-i copilului sa ia monedele de 100 de lei si Sa le puna intr-una dintre cesti, Spuneti-i sa le scoata si sa Ie amestcce eu cele de 500 de lei. Apoi indemnati-l sa puna to ate monedele de 500 de lei mtr-o ceasca, Spuneti-i sa le scoata din ceasca si, de aceasta data, rugati-l sa puna toate monedele de 100 de lei intr-o ceasca §i toate monedele de 500 de lei in cealalta ceasca, La sfarsitul acestei activitari, luati a modeda de 100 de lei ~i rugati-I sa 0 recunoasca, La fel, luati 0 moneda de 500 de lei si rugati-l sa 0 iecunoasca. Corectati-l daca Ie confunda.

Explicati-i eopilului cum sa numere cinci monede de 100 de lei. Ajutati-l sa

* Textul original a fost adaptat, traducatorii folosind monedele si bancnotele nationale.

( n. trad. )

163

numere in ordine: ,,1-2-3-4-5". Tineti cele cinci monede de 100 de lei 'intr-o mana si spuneti-i copilului sa va dea 0 rnoneda de 500 de lei. Puneti moneda de 500 de lei in cealalta mana si deschideti palmele pentru a-i arata copilului monedele, Spuneti-i din nou ca poti sa cumperi acelasi lucru cu cele cinci monede de 100 de lei ca si cu a singura moneda de 500 de lei. Acest concept poate fi putin dificil pentru copil. Totusi, daca 11 lasati sa se joace "de-a cumparaturile", si ii sugerati sa cumpare ceva care costa 500 de lei, folosind cinci monede de 100 de lei sau a moneda de 500 de lei, va intelege mai bine, Daca puteti gasi intr-un magazin ceva ce costa numai 500 de lei, aceasta experienta va fi chiar si mai elocventa si realista pentru copil.

Puneti monedele de 500 de lei intr-un sir de la stanga la dreapta si spuneti-i copilului sa puna 0 moneda de 100 de lei pe fieeare moneda de 500 de lei. Apoi intrebati eopilul care monede de 500 de lei are. Copilul ar trebui sa-si dea seam a ca are tot atatea monede de 500 de lei cate are de 100 de lei. Soar putea sa-i placa sa numere to ate monedele, realizand ca are in total zece monede, adica mai mult de cinci, Copilul poate, de asemenea, sa retina ca moneda de 500 de lei este mai mica decat cea de 100 de lei, cu toate ca are 0 vale are mai mare. Va fi dificil pentru copil sa inteleaga ca 0 moneda de 500 de lei valoreaza mai mult decat 0 moneda de 100 de lei, chiar daca este mai mica. Ajutati-l din nou sa-si dea seama ca Ii trebuie cinci monede de 100 de lei pentru a cumpara un lucru de 500 de lei.

In acelasi fel, puteti introduce banenotele de 1000 de lei si 5000 de lei, dar inainte de a incerca sa lucrati cu bancnotele de valori mai mari, asigurati-va ca a inteles mai intai valoarea monedelor de 100 de lei ~i 500 de lei; Progresati lent in in~a!area valorilor banilor si copilul va castiga incredere in sine si va Invii~a conceptele rapid.

"Discutia despre bani" ar putea sa fie 0 activitate continua, pana cand copilul

poate sa identifice cu acuratete monedele $i bancnotele de valori mid.

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea extstentet a diferitelor monede Ifi a valorii lor;

• abilitatea de a sorta;

• interesul de a cCiuta detatiile:

• constientizarea notiunilor de" aceiasi" si "diferit ";

• imbogatirea vocabularului;

• increderea fn sine.

164

Trei ,ani - Saptamana 25 .

Care ou este?

O 0 D diferit c~~~~fea~e :ari~~:eu:~~c~u:a

.' , Ar putea sa fie unul rosu, unul albastru, unul galben, unul portocaliu si unul . verde. Pentru aceasta activitate pot fi folosite si oua de plastic.

Aratap-i copilului ouale si puneti-le pe jos. Jucati jocul .Ja-l de jos", Pentru a juca acest joc.xienumiti 0 culoare si explicati-i sa ia oul de culoarea numita, Repetati eu fiecare dintre ouale colorate pentru a va asigura ca poate gasi oul de culoarea specificate In comanda.

Numarati cele cinci oua eu copilul pentru a-i explica sa le puna intr-un cos.

Puneti cosul intr-o astfel de pozitie, incat sa nu vada inauntru, Puneti pe jos patru din cele cinci oua. Numiti culorile oualor care sunt pe jos impreuna eu copiluL Daca el are dificultati sa-~i aminteasca culoarea care Iipseste, aratati-i copilului oul colorat care ramasese in CO$. Schimbati oul din cos ~i continuap jocul, pana cand copilul ca~tiga

. Incredere in sine $i poate sa-si aminteasca repede oul colorat care Iipseste.

Asigurati-va ca 1$i da seama ca oul are 0 forma diferita de cea de cere si de patrat. Recapitulati formele, eercul si patratul, daca el nu pare Sa inteleaga, Pentru a reeapitula, pur si simplu desenati un cere, un patrat si un oval pe 0 foaie de hartie, Spuneti-i copilului ca forma oului se numeste oval.

Aceastd activitate dezvoltd:

• capacitatea de a memora culorile si formele;

• abilitatea de a-si aminti ceva ce nu se vede;

• intelegerea conceptului numerelor de la 1 fa 5;

• increderea In sine;

• abilitatea de a asculta 0 comanda.

Trei ani - Saptamana 26,

Doua parti fac un intreg

Decupati einei poze colorate mari dintr-o revista. Aratati-i pozele eopilului si vorbiti-i despre fieeare dintre ele. Lipiti fiecare poza pe un carton sau pe 0 hfu1:ie groasa, Atunci cand s-a uscat lipiciul, taiati fieeare poza in doua, eu una sau doua curbe sau unghiuri la decupare, Decuparea este bine sa se faca de sus in jos. Fiecare imagine va avea 0 parte stanga $1 0 parte dreapta, Aratati-! copilului intreaga poza din nou si explicati-i ca doua bucati fac un intreg, Acest tip de puzzle a fost introdus la varsta de 1 an, activitatea din Siiptiimana 2 si la varsta de 2 ani, activitatea din S aptiimana 1.

. Amestecati piesele de puzzle si spuneti-i copilului sa puna pozele din !lOU

impreuna. Laudati-l $i incurajati-I sa repete activitatea atata timp cat pare interesat.

165

Alta data, luati partea stanga a uncia dintre imagini si rugati-l sa va spuna ceva despre ea. IJ1cuviintaii orice v-ar spune. Faceti. a~cla~i ~ueru. eu ~art~a dr~pti a aceleiasi poze. Puneti impreuna cele doua bucati ~l rugap copilul sa va spuna ceva despre intreaga imagine. Din nou acceptati orice va spune si adaugati orice alteeva ;::a eonvine in legatura ell fotografia. Urmariti acelasi procedeu eu celelalte poze. In tirnpul conversapei eu copilul, asigurati-va cA va referiti la partea stanga si eea dreapta a fiecarei imagini si incercati sa-l faceji si pe copil sa-si dea seama ca poza are doua parti. Puteti menpona ca fiecare parte este nurnita 0 .jumatate" ~~ ca doua jUlmltii!i fae un lueru "intreg'·. Cuvintele "stang'· si .rlrept" pot fi ~1 ele ammtite, dar nu este nevoie sa se sublinieze in acest moment notiunile de "stanga" si "dreapta". Va puteti referi la ele ca la "aceastii parte" ~i "cealaita parte". Copilul poate, de asemenea, sa aiba dificultati la intelegerea conceptului de .jumatate".

Amintiti-va sa repetati unele dintre activitatile precedente, in special acelea care par s5.-1 atraga. Ceca ce poate parea simplu pentru dumneavoastra, poate sa nu fie simplu pentru copil. Uneori pare In largul sau cu 0 notiune, dar alteori parca nu lsi mai aminteste nimic, De aceea este important sa jucati aceleasi jocuri si sa repetati activitatile pentru a fixa conceptele ferm In mintea copilului.

Aceasta activitate dezvoltd:

• constienttzarea conceptelor "stdng" it "drept".-

• constientizarea faptului cti partile stanga si dreaptd ale imaginit nu sunt

aceleasi;

• coordonarea ochi - mdnii;

• 0 constientizare mai buna afaptului cti doua pdrti fac un "intreg";

• fmhoga.tirea vocabularului; .

• increderea fn sine.

Trei ani - Saptamana 27

in cutie $i afara din cutie

Faceti rost de 0 cutie de carton ondulat care sa fie destul de incapatoare pentru ca micutul sa poata sa se tarasca si sa stea jos usor atunei cand cutia sta pe 0 parte.

Alegeti doua seturi de opt fasii colorate de hartie sau creioane cerate. Puneti un set din fiecare tntr-o punga mica de hartie. Culorile ar putea sa fie rO$U, portocaliu, galben, verde, albastru, purpuriu, mara si negru. Puneti una dintre pungi intr-un colt din interiorul cutiei. Cealalta punga poate fi pusa in fata copilului aflat aproape de cutia de carton ondulat,

Spuneti-i sa aleaga orice culoare din punga din afara cutiei. Copilul ar trebui sa caute culoarea, sa 0 numeasca ~i sa 0 puna Ianga punga care sc afia afara din cutie. Copilul sc va tad apoi in cutic, va sta .los, va gasi culoarea potrivita in punga din interiorul cutiei ~i se va tan apoi afara din eutie. Culorile potrivite ar trebui puse una

-[1

166

l<lnga alta, afara din cutie. Acum copilul va alege alta culoare si va repeta miscarile pana cand au fast potrivite to ate culorile ~i se afla acum afara din cutie.

Repetati aceasta activitate des. Daca a Invatat culorile, puteti folosi alte obiecte pentru a le: denumi, lua si potrivi. Totusi, daca nu stie culorile, continuati activitatea utilizand culorile de baza, Data. Ie inva!a bine, folositi-le numai pe cele pe . care nu si le aminteste. Pentru ami mari increderea in el, utilizati inca 0 data toate cele opt culori, astfel incat sa-si dea seama ca le poate recunoastc Pe toate. Puteti, de asemenea, sa va jucati cerandu-i sa potriveasca forme, numere, litere si cuvinte.

AceaSla activitate dezvoltd:

• memoria;

• abilitatea de a denumi 1i potrivi culorile;

• coordonarea motorie grosiera;

• coordonarea ochi - mana;

• increderea 111 sine.

Trei ani- Saptamana 28

Porn it $i oprit

Aceasta activitate poate fi desfasurata 0 singura data ca un joe sau oricand III . timpu! zilei.Tn timp ce durnneavoastra lucrati intr-un anumit loco

Copilului ar trebui sa i se dea voie sa aprinda ~i sa stinga uncle aparate sub supravegherea adultilor. Acest tip de experienta II va face sa aiba mai multa incredere in sine si sa fie independent. I' se va explica ce inseamna un aparat "pornit" sau "oprit". Copiii adora sa apese sau sa roteasca butoane sau intrerupatoare.

Se poate incepe foarte bine cu intrerupatorul pentru lumina. Lasati copilul sa aprinda lumina si apoi sa 0 stinga. Peate ca ati putea sa va plimbati prin casa ~i sa

numarati toate intrerupatoarele. .

Alta data, copilul ar ttebui sa fie lasat Sa aprinda 0 lampa. Unele lampi au un buton care se invarteste, in timp ce altele au un cornutator care se impinge inainte ~i inapoi pentru a aprinde lumina. Unele larnpi mai vechi pot avea un lan!i~or de care se trage pentru a face lumina sau pentru a 0 stinge, Altele, mai moderne, trebuie doar atinse pentru a fi aprinse. Copilul trebuie incurajat sa observe diferitele metode de aprindere a lampilor si poate chiar sa le incerce sub supraveghere.

Alte aparate pe care Ie va porni eu deliciu sunt aspiratorul, robotul de bucatarie, mixerul, toasterul, masina de spalat vase, aparatul de radio si televizorul, Atunei cand este momentul potrivit, copilul poate fi invitat sa pomeasca aceste aparate. La rnasina de spalat si la uscator, copilul po ate ajunge greu, dar pomirea lor poate fi 0 experienta pasionanta pentru el. Trebuie subliniate precautia si atentia eu care trebuie urnblat la aparate,

Aceasta activitate dezvoltd:

• simtul responsabilitdtit si spiritul de a ajuta;

• coordonarea ochi - mana;

• con.itientizarea diferitelor tipuri de intreruptitoare;·

167

• senzatia tactild diferita atunci cdnd un aparat este activat;

• tncrederea in sine;

• imbogatirea vocabularului.

Trei ani ~ Saptamana 29

Rupe fa~ii de hartie!

Faceti rost de cinci tavite de carne, cinci capace de plastic sau ceva asemanator. Folositi a carioca groasa si numerotati tavitele: 1 - 2 - 3 - 4 - 5. Aranjati-le in ordinea numerica de la 1 la 5. Dati-l copilului rnai multe fasii de hattie deeupate dintr-o revista. Pasiile ar trebui sa fie in jur de 2,5 em la!ime. Lungimea depinde de marimea revistei.

Aratati-i copilului tavita de plastic ell numarul 1 scris pe ea. Aratati spre 1 si spuneti: Aceasta este . imaginea eu numarul 1. Spuneti-i copilului sa rupa 0 bucata de hfu1.ie dintr-o fasie si sa o puna In tavita. Repetati procedeul pentru 2, 3, 4 si 5. De exeroplu, copilul trebuie sa puna doua bucati de hartie in tavita 2, trei bucati in tavita 3 si sa continue in acelasi

mod pentru 4 si 5. .

Atunci cand copilul a terminat, numarati bucatile din fiecare avila impreuna eu el. Accentuati recunoasterea lui 1, 2, 3, 4 si 5. lncuraja!i copilul sa rupa, sa numere si sa puna bucatile numerate, sa rupa iar bucati din fasiile ramase care au fost decupate anterior. Ajutati copilul numai daca este absolut necesar. Aruncati bucatile de hartie vechi si reincepeti cu fasii noi de fiecare data cand copilul reia activitatea.

Alta dati, amestecap cele cinci tavite numerotate. Explicati-i cum sa gaseasca tavitele 1,2,3, 4 si 5. Apoi spuneti-i sa Ie puna in ordine de la lla 5 si de la stanga la dreapta, Miscati-va mana de la stanga la dreapta astfel incat copilul sa inteleaga ce vreti sa spuneti. Amestecatitavitele din nou si observati reactia copilului, Poate sa puna tavitele in ordine numerica fara ajutor? Copilul nu va fi copt pentru conceptele numerelor 6-10 parra nu va intelege si recunoaste numerele 1-5. .

Continuati lucrul cu conceptele numerelor 1 - 5, introduceti alte obiecte mici pentru copil pentru a le numara si puneti-le in tavite. Obieetele pe care le utilizati pentru 0 anumita tavita nu trebuie sa fie exact la fel. Copilul va 'intelege aceste concepte daca activitatea este repetata des. Amintiti-va: "prin practica, ajungi la perfectiune 1" .

@@GX0®

) \.

Aceasta activitate dezvoltd:

.. coordonarea ochi - mana;

• 0 constientizare mat buna a ideii de parti ale unui intreg. prin ruperea

bucatilor mai mici dintr-o f6:jie intreaga;

• abilitatea de a numara it recunoasterea cifrelor 1, 2, 3, 4, 5;

• abilitatea de a potrivi obecte corespondente (bucdtile cu numerele);

• increderea in sine.

168

Trei ani ~ Saptamana 30

Trei triunghiuri

Asamblati trei bucati de carton de marimea unci foi de scns. Decupati 0 bucata triunghiulara din latura mare, astfel ind,t sa rezulte un triunghi mic, un triunghi mijlociu si un triunghi mare. Cartonul ramas din fiecare bucata va fi utilizat drept cadru

pentru fiecare dintre cele trei triunghiuri.

Aratati-i copilului cele trei triunghiuri. Potriviti eel roai mic triunghi in cadrul din care a fost deeupat. Spuneti: .Acesta este un triunghi rnic". Potriviti triunghiul rnijlociu in cadrul din care a fost decupat. Spuneti: .Acesta este un triunghi mai mare decat triunghiul mic". Potriviti eel mai mare triunghi in cadrul din care a fast decupat Spuneti: .Acesta este triunghiul eel mai mare".

Luati cele trei triunghiuri din contururi si puneti-Ie unul deasupra celuilalt, cu eel mai ~are la baza. Asigurati-va ca ati fast urmarit de copil.

Incurajati-l sa puna triunghiurile in conturul coreet. Lasati-l sa a faca singur, dar ajutati-l daca nu a Inteles ce are de facut. Luati contururile si lasati copilul sa le puna iar in loeul corect. Ajutati-l, daca este nevoie.

Spuneti-i sa le puna unul sub altul, eu eel mai mare la baza, Apoi, aranjati-le astfel incat sa formeze un brad. Intrebati-1 dad forma seamana cu ceva cunoscut. Daca nu stie, dati-i raspunsul corect si povestiti-i pe scurt despre brazi,

Discutati aeum despre triunghi, Are trei laturi ~i trei colturi (unghiuri).

Desenati un patrat pe hartie ~i intrebati copilul daca i~i aminteste numele lui, Ajutati-l daca este nevoie si numarati laturile si colturile patratului. Spuneti-i copilului ca ar trebui sa retina ca triunghiul are trei colturi, iar patratul patru.

Ca a prelungire a acestei activitati, lasati-l sa deseneze triunghiuri si patrate.

Va fi folositor, daca veti face punete pc care sa Ie uneasca pentru a obtine formele de triunghi si patrat,

Lasati copilul sa munceasca independent cu triunghiurile de carton ~l contururile lor de roai rnulte ori, astfel incat sa In!eleaga forrnele ~i diferitele marimi.

Aceasta acttvitate dezvoltd:

• 0 constientizare mat bun« a notiunii de "marime ":

• coordonarea ochi - mana;

• usurinta de a rezolva a problema;

• 0 constientizare mai buna a diferentei dtntre un patrat jf un triunghi.

169

Trei ani ~ Saptamana 31

Cercuri

Faceti rost de trei dimensiuni diferite de gherghefuri rotunde pentru brodat. Ar fi bine sa fie unul mare, unul mijlociu si unul mic. Aranjati-le pe jos, astfel Incat copilul sa Ie poata vedea In ordine, de la eel maimic pana la eel mai mare. Rugati-l sa va spuna marirnile gherghefurilor. Asigurati-va ca a inteles ca au 0 forma unui cerc.

Aranjati ghcrghefurile unul i11 altul, Explicati-i cum sa-l ia pc ceJ mai mic si pe eel mijlociu. Intrebati-l ce gherghef a ramas pe jos. Ajutati-l, daca nu intelege, ca a dimas eel mai marc. Vorbiti-i despre cuvantul "mare". Apoi aratati-i cele doua gherghefuri care au fast luate si 'intrebati-l: "Care dintte ele este mai mare?" Copilul ar trebui sa inteleaga relativitatea comparatiilor. Depinde eu ce compari.

Lasati-I sa dea de-a dura eel mai rnic gherghef, Atunei. cand gherghcful se opreste, copilul il va da de-a dura p~ eel mijlociu. Cfmd se opreste si acesta, lasati-l sa-l dea de-a dura pe eel mai mare. Intrebati-l care a fast eel mai iute? Lasati-I sa se joace cu gherghefurile si va descoperi singur care (eva despre ele,

Daca aveti un set de cercuri, aratati-l copilului ~i .intrebati-l care cere este eel mal marc. Lasati-l sa-l rostogoleasca. S-ar putea sa prefere sa-l lase pe jos ;;i s3.-1 compare eu cele trei gherghefuri. in oricare dintre cazuri.vlasati-lsa cerceteze ~i sa manuiasca gherghefurile cum vrea.

Ca a prelungire a acestei activitati, copilul se poate amuza colectionand obiecte si formand seturi de unul, doua, trei, patru si cinci, Ii puteti sugera ~a U1lU1 dintre seturi poate fl pus inauntrul unui gherghef ldentificati-l denumindu-I eel mai mic, urmatorul dupa eel mai mic, urmatorul de langa eel mai mare ~i cel mai mare (daca folositi ~j un set de cercuri). Copilul se poate distra jucandu-se cu gherghefurile de-a aruncatul inelelor. Un scaun de lemn poate fi inters cu fundul in sus si copilul se poate juca de-a aruncatul inelelor pe picioarele scaunului. Cu exercitiu, isi poate dezvolta indemanarea. Peate, de asemenea, sa recunoasca dimensiunea (mic, mijlociu sau mare) cercului care a fost agatat, Pot fi folosite si eercurile pentru activitatea de aruncare.

Aceasta activitate dezvoltd:

• 0 constientizare mal bunii a mdrimilor comparate;

• 0 constientizare mat bund a formei de cere;

• coordonarea ochi - mana:

• 0 constientizare mat bunii a diferitelor obiecte care se miscd in spatiu;

• explorarea libera;

• lncrederea in sine.

170

Trei ani - Saptamana 32

Urme de picioare

Adunati 0 pereche de pantofi ai lui tati, una a mamei si una a copilului. Folositi 0 bucata de hartie groasa sal! carton ~i o carioca sau un creion cerat pentru a trasa conturul fiecarei perechi de pantofi pe hartie. Decupati formele de pantofi. Insemnati toti pantofii stangi cu 0 carioca verde scriind litera S pe varful fiecaruia, Tot asa, marcati toti pantofii drepti cu 0

GO carioca rosie, scriind un D pe varful fiecaruia.

Lasati copilul sa se uite la tali pantofii. Numarati-i, Spuneti-i c~pil~ui ca sunt sase p~tofi: dar ca dot p~n~ofi

. . aparpn unei smgure persoane. Cei doi pantofi apartinand

aceleiasi persoane se numesc 0 pereche, Explicati-i cum sa potriveasca perechile de pantofi, Apoi spuneti-i sa puna pantofii sortati in ordine, de la cei mai mari la cei mai mici. Aratati-i ca 1,'1 . alte obiecte sunt pereche. De exemplu: mainile, urcchilc, ochii, obrajii, bratele, picioarele etc. Copilul ar trebui sa-si dca singur seama ca manusi!« cu degete, manusilecu un deget ~i sosetele sunt, de asernenea, perechi.

Aratati-i formele pantofilor eu fata insemnata in sus, asa incat sa poata vedea literele S si D. Dacaintreaba ceinseamna S si D, spuneti-i eli S este prima litera cu care incepe cuvantul ".stang" .si D este litera eu care incepe cuvantul .drepr. Precizati-i ca toata lumea are un picior sting si unul drept.

Indemnati copilul sa potriveasca formele de pantofi. Apoi amestecati-le cu fetele insemnate in sus. Rugati-l sa gaseasca formele cele mai mari, cele mijlocii ~i pe cele mal miei ~i puneti-le intr-un sir, de Ia cele mai mali pana la cele mai rnici. Ajutati-l, daca este nevoie, S-ar putea sa se amuze ~i sa faca aceasta de mai muite ori. Daca se plictiseste, incercati activitatea alta data.

Aceasta activitate poate fi extinsa 111 viitor, punand formele pantofilor pe dos la intamplare. Copilului i se va explica sa le intoarca pe fatii si sa potriveasca fiecare pereche. Alta data, unele forme pot fi puse pe fa!i ~i altele pe dos. Provocati copilul sa le intoarca pe toate pe fata. Copilul se va distra punand toate formele de pantof sting impreuna ~i toate formele de pantof drept impreuna. Trebuie mentionate cuvintele "stang" ~i "drept", dar ii va lua ceva timp sii stapaneasca felul cum tr~buie sa distinga intre pantoful stang si pantoful drept, :tara sa-i confunde.

Alta data, copilul se va distra aranjand formele de pantofi la stanga si la dreapta, astfel incat sa-~i Inchipuie ca sunt pietre de pasit si sa mearga pe de.

Aceastd activitate dezvolta:

• coordonarea ochi- mana (fa potrtvirea pantofilar);

• 0 constientizare mat buna a notiunilor de "sitIng ", ,. drept: if ,,~'ase ";

• 0 constientizare mai buna a nopunilor de pantoji, forma de pant4i. marimi ii perechi.

171

Trei ani ~ Saptamana '33

Ce gust are?

Este nevoie de niste zahar, sare, cacao si otet, Prezentati-le pe fiecare copilului. Puneti putin zahar pe un servetel si lasati-l sa-l guste. Spuneji-i ca zaharul

este dulce, Lasati-l pe copil sa-l miroasa. ..

Puneti putina sare pe un ~ervetel si lasati-l pe copil sa 0 guste. Spuneti-i ca

sarea este sarata". Lasati capilu1 sa 0 miroasa. .

P~' alt servetel puneti putina cacao si lisa!]-l sa 0 guste. Spuneli-~ ca gus~l d~

cacao estc "amar", dar daca este amestecata cu zahar, gustul va fi schirnbat, Lasap

copilul sa 0 miroasa. '. . - .

Lasati-l sa miroasa putin otet, care a fost pus intr-un pahar rmc, Apoi lasati-!

sa guste putin otet, Spuneti-i ca = "aero". _ ,,'" " ' .

Subliniati cele patru cuvmte: "dulce", "sarat ,,,amar ~1 "acro '. Intreba!l-l. ce

parte a corpului it ajuta sa guste. Folos.iti 0 oglin~ ~iyisati-l sa vada papilele gustative

care sunt pe varful, pe partile laterale ~l pe dosul limbii. . . .

intrebati-1 ce 11 ajuta sa miroasa, Este ~ moment potn':lt pen~ro a discuta ~ e1 despre pericolul de a mirosi sau gusta lucruri necunoscute. Discutati despre otrava. Subliniati ca prea mult din oriee este 0 otrava si ca uneori putin din ceva poate fi prea

mult.

in timpul gustarilor sau meselor, mdemnati copilul ~a va sp~na ce .gust au diferite mancaruri. Daca a uitat cele patru tipuri de gustun, repetati expenenta cu zaharul sarea, cacaua si otetul. Unele mancaruri au gusturi amestecate si copilul poate avea dificultati pentru a ie preciza, Explicati-i ca unele mancaruri au un gust mai putemic decat. altele. Este mai Inte1ept sa discutam despre mancaruri care ~u un ~st distinct precum prajiturile, biscuitii, muraturile etc. Gustul "amar" se simte m anurrnte ierburi. Copiii nu vor putea sa-l recunoasca usor, dad. sunt amestecate mal multe ierburisi il altereaza si scot in evidenta gustul uneia dintre ele: . .... .

Ca 0 extindere a acestei activati, pot fi recunoscute ~l discutate diferite unagnn

de mancaruri. Copilul va fi interesat sa cunoasca nume noi de mancaruri si ce gust au. Daca alimental este familiar copilului, el poate fi in stare sa recunoasca repede gustul

lui dupa imagine, lara sa-l guste,

Aceasta activitate dezvoltd:

• con.ytientizarea utilitafii limbii;

• con$tientizarea dtferitelor grupe de gusturi;

• fmbogii,tirea vocahularului;

• con:jtientizarea a ceea ce inseamnd otravd;

• abilitatea de a tdentiftca alimentele dup« gust;

• 0 consnennzare mal buna a simturilor mirosulut si gustu!ui.

172

Trei ani ~ Saptamana 34

Sorteaza tacar.~·trile!

Adunati diferite tacamuri de plastic sau de metal, cum sunt furculite. cutite si linguri. Amestecati-le intr-un castron sau ceva asemanator si spuneti-i copilului sa le sorteze, punand furculitele intr-o gramada, cutitele In alta si lingurile in cea de-a treia ..

Puteti, de asernenea, sa utilizati o curie de tacamuri pentru a le sorta. Copilul poate avea nevoie de putin ajutor ca sa porneasca la actiune. Pentru a-l ajuta, puneti un tacam din fiecare la loc si incurajati-I sa inceapa sa le sorteze pe cele ramase.

o data ce copilul a devenit eficient la sortarea tacamurilor, lasati-l sa goleasca sertarul cu tacamuri. Nu uitati sa puneti deoparte cutitele ascutite sau alte obiecte periculoase din cosul cu tacamuri,

Copilul poate fi, de asemenea, incurajat sa puna masa. I se va explica asezarea tacamurilor pentru 0 persoana si apoi va fi lasat sa puna celelalte tacamuri la locullor pe masa. Chiar daca va fi nevoie sa faceti cateva mid schimbari, laudati-l si felicitati-l p.entru treaba buna facuta, Cu incurajari, in curand va invata sa puna mas a complet smgur.

Indemna!i-l sa va spuna care dintre tacamuri este eel rnai lung, care este unnatoruJ ca lungime si care este eel rnai scurt. Pentru a-l ajuta, tacarnurile trebuie aliniate. In acest fel, marimile ii vor fi clare. Copilului Ii va placea, de asemenea, sa

numere tacamurile, Va trebui sa-l ajutati. '

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a sorta;

• abilitatea de a numdra;

• interesul de a ajuta;

• fncrederea in sine;

• 0 constientizare mai buna a Iungimilor si mdrimilor;

• coordonarea Delli - mana.

Trei ani ~ Saptamana 35

Se scufunda sau pluteste?

Puneti cinci lucruri care plutesc ~i cinci lucruri care se scufunda intr-un bol

sau intr-o oala. lata cateva sugestii: un dop, un mosor, a bucata de plastic, o lumanare,

173

un capac de borcan, un cui, 0 piulita metalica, 0 scoica si un nasture mare. Lasati copilul sa se joaee intr-o chiuveta unde a fast pus un eastron mare de vase pe jumatate umplut cu apa,

Aratati-i ca lingura de metal se scufunda atunci cand este pusa in apa si ca lingura de lemn pluteste. Impingeti lingura de lemn in apa in jos si incercati sa 0 mentineti scufundata. Lasati-l pe copil sa observe ca lingura de lemn se ridica Ia suprafata si pluteste din nou.

Puneti lingura de metal pe partea dreapta a chiuvetei si spuneti-i sa incerce toate obiectele pentru a vedea daca se scufunda sau plutesc. Daea se scufunda trebuie puse impreuna cu lingura de metal. Dad. plutesc, trebuie puse 'in cealalta parte, Aratati-i partea dreapta, unde ati pus lingura de lemn,

Urmariti-I cum se joaca singur, Ajutati-l numai daca este nevoie. Atunei cind a terminat, testati obiectelc In apa pcntru a vedea dad se scufunda sau plutesc, asa cum ati facut pentru lingurile de metal si de Iemn,

Este momentul sa povestiti despre inot. Spuneti-i copilului ca poate pluti daca i~i misca greutatea corect pe suprafata apei. Daca nu, atunci se scufunda. Discutati despre siguranta in apa si utilizarile apei: pentru baut, gatit, spalat hainele, curatat, ca solvent (dizolvarea zaharului, sarii etc), despre plantele de apa, despre inot, si barci. Alta data. pot fi alese diferite obiecte pentru a vedea dad plutese sau se scufunda, Copilul ar putea fi interesat sa aleaga aceste obiecte singur ar putea dori sa numere cate obiecte se scufunda si cate obiecte plutesc, Lasati-l sa exploreze utilizarile ape! cu supraveghere moderate.

Aceasta activitate dezvolta:

• 0 constientizare mai bund a utiliziirilor apei;

• abilitatea de a rezolva probleme (se scufundd sau pluteste);

• increderea in sine si independenta;

• 0 constientizare mai buna a prcprietatilorapet:

• imbogatirea vocabularului.

Trei ani - Saptamana 36

Cantecul alfabetului

Cantati sau spuneti ritmat Cdntecul alfabetului impreuna eu copilul daca vrea sao! auda, Urmatoarele cuvinte va vor ajuta, daca nu va amintiti cantecul:

"ABeCeDeEeFGe,

Ha~IJ eKaeLeMeN OPe, ChiueReS STeTUVe, dubluW ics igrec $i un Zet. Asta-i intregul alfabet!"

Tipariti literele pe 0 bucata de hfirtie pentru copil pentru a Ie vedea ~i a canta cantecul din nou,

174

Repetati cantecul de mai multe ori si spuneti-i copilului ca ABC sunt imagini sau simboluri, Atunci cand sunt impreuna, intr-o anumitii ordine, formeaza till cuvant, Ajutati-I sa inteleaga ca numele oamenilor sunt tot cuvinte. Scrieti numele copilului si spuneti: .Vezi, numele tau este un cuvant".

, Facep rost de 0 carte eu alfabetul sau cumparati una de la librarie. Cartea ar fi

bine sa aiba pagini colorate, litere mari si 0 imagine care incepe cu fiecare litera. Acest tip de carte este foarte potrivit pentru aceasta varsta. Se poate uita in ea, poate fi citita, iar irnaginile si literele discutate. Copilul ar trebui sa fie incurajat sa se uite de multe ori ~i singur in carte,

Repetand Ciintecului alfabetului eu el, aceasta il va ajuta Sa memoreze alfabetu1. Cantind sau scandand literele foarte lent, veti reusi sa verificati daca aude cIar numele literelor. Repetarea rapida va duce la amestecarea literelor si copilul le va confunda numele,

Atunci cand 1i cititi povesti, aratati-i 0 anumita litera. Ar putea Sa fie nostim pentru el sa se uite dupa 0 singura litera In carte, Daca este mea interesat, numiti-i alta litera ~i uitati-vaprin carte dupa aceasta a doua litera. Daca nu pare interesat sa invete alfabetul, continuati sa-i cantati Ciintecul alfabetului. Copilul il va lnVa!a rara sa-si dea

seams.

Este necesar sa cunoasca alfabetul din mai multe motive, atat pentru citit, scris, clasificare alfabetica, dit si pentru folosirea dictionarului, a masinii de scris, a calculatorului etc, Va ft. de asemenea, util pentru a juca jocuri ce pun accent pe ordinea Iiterelor. De exernplu, ce litera vine inaintc de K ce litera vine dupa D sau ce litera este intre D si F? Un tabcl eu literelc alfabetului confectionat acasa poate fi utilizat pentru acest joe. Utilizati un singur concept a data, atunci cand jucati jocul. Evitati alternarea lui "lnainte", "dupa" si .,intre" in timpul unui singur joe, Acest joc poate fi jucat pana la gradinila si in c1asa intai si chiar dupa, dad este inca nevoie de fixare. Utilizati literele mari mai intfu, apoi avansati la literele mid pe masura ce jucati mal departe,

Daca va lntreaba despre literele mici, explicati-i ca ne imaginam ca fiecarc litera are 0 mama si un copil-litera. Literele mari sunt mama, literele mici sunt copilul. Evitati sa introduceti scrierea formala a literelor la aceasta varst§., Totusi, copilul se poate amuza fonna~d, litere din paie, spaghete fierte, :ffi~ii de hfutie sau bucati de sfoara.

AceastCi activitate dezvolta:

• constienttzarea alfabetului;

• constienitzarea existentei literelor mari st a literelor mici;

• consttentizarea ordinii Were lor;

• constientizarea conceptelor .Jnaime". "dupa":ji .Jntre";

• capacitatea de a asculta un anumit sunet corespunzator unei litere;

• tncrederea In sine,

175

Trei ani - Saptamana' 37

Gase~te ~i potrlvestet

2 . A?una!i catev.a bucati ~e tes~turi ~i taiati-le in cate doua patrate de 7,5 x 7,5

em din cate opt feluri de matenale diferit colorate. Patratele vor fi asemanatoare celor utilizate la varsta de 0 ani, aetivitatea din Saptamana 37. Unele sugestii de modele sunt ecosez, buline, tweed, dungi, flori, desene abstracte etc. Aceste bucati de tesaturi trebuie lipite pe patrate de eartoane decupate, de aceleasi dirnensiuni: Vor' deveni astfel mai rezistente ~i rnai user de manu it.

Amestecati patratele de tesaturi si rugati copilul sa potrivesca patratele care :eamana. Jocul poate fi eomplicat punand patratele eu fata in jos. Doua patrate pot fi mtoarse cu fata in sus pentru a vedea daca se potrivesc. Daca se potrivesc, patratele trebuie indepartate din teanc, Daca nu so potrivesc, vor fi intoarse inapoi cu fata in jos si ii veti spune copilului sa tina minte ce model au. Continuati sa lntoarceti cu fata in

sus cate doua patrate pana cind vor fi potrivite toate patratele.' ..

Incurajati copilul Sa gaseasca a anumita culoare in modele. Schimbati culoarea cand copilul a devenit sigur pe culoarea anterioara. Recunoasteti cat de rnulte culori este posibil "in patratele din tesaturi.

Ca 0 prelungire a acestei activitati, incurajati copilul sa faca un patrat format din patratele din tesaturi, Poate fi un chenar de patrate sau un patrat format cu toate patratele din ~esaturi, cu cate patru patrate pe fiecare sir.

Numarati toate patratele din tesaturi. Apoi potriviti cele opt seturi si numarati seturile de care doua patrate, Daca il amuza acest tip de numaratcare, sugerati-i sa aleaga un anumit numar de patrate. Ajutati-l sa le numere. Alta data, Ii puteti explica cum sa gaseasca un anumit numar de patrate care contin culoarea rosie sau 0 alta culoare. Fiti sigur ca ati verificat culorile, inainte de a-i spune copilului sa numere un anumit nurnar de patrate cu 0 culoare anumita. Lasati-l sa va sugereze alte moduri de a numara patratele,

Aceasta activitate dezvolta:

• 0 constientizare mat buna a notiunii de "patrat ":

• 0 constientizare mai buna a culorilor;

• usurinta de a potrivi obiecte dupa un criteriu;

• usurinta de a cduta 0 anumitd culoare;

• usurinta de a numara;

• memoria;

• tncrederea in sine.

176

Trei ani - Saptamana 38

Sa ne amuzam eu umbre

Folositi 0 lanterna cu un spot sau un alt tip de lanterna

I stralucitoare. Adunati diverse obiecte de prin cas~ care ar

1......- .:.~ J1 putea sa proiecteze umbre

- C ~ -= -:. ~ -~ ---Ul-----\ interes.~te pe p~rete. Cateva

, . .' sugestn ar putea fl un suport de

lumanare, un bibelou, un animal de plus, un semn de carte, 0 fructiera, 0 vaza. 0 cutie. ~~~. . . .

Daca folositi 0 lanterna de forma cilindrica, taiati 0 gaura intr-o cutie de pantofi pentru a sustme corpullanternei. Va va ajuta pentru fixarea lurninii. Puneti unul dintre obiecte pe podea langa un perete plan colorat deschis, intr-o camera intu~ecatii sau in semiobscuritate, Miscati lumina inapoi, astfel incat umbra obiectului sa fie proiectata clar pe perete. Repetati aceasta activitate pana cand au fost proiectate toate umbrele obiectelor alese pe perete. Discutati-le pe fiecare in timp ce Ie proiectati pe perete. Copilului Ii va placea sa vada formele diferitelor obiecte ~i va cementa probabil aspectul lor,

. . Den~11:1iti ~biectele pentru copiL Apoi puneti obiectele in afara privirii copilului

~1 proiectap imagmea unui obiect pe ecran. Puneti-l sa recunoasca obiectul, Dad nu i~i aminteste numele obiectului, Iasati-l sa aleaga din grupul de obiecte pe eel pe care vrea sa-l folositi, Continuati pana cand au fost utilizate toate obiectele sau copilul s-a plictisit. Alta data, copilul se va distra, alegand el numele obiectului pe care 11 va proiecta pentru dumneavoastra,

. Discutati Cll eopilul cum se formeaza umbra. Pentru ca lumina nu poate trece

pnn ~blec~e, trece .doar pe langa ele, formand astfel 0 imagine sau 0 umbra pe perete, Explicati-i ca lumina poate treee printr-o fereastra transparenta si de aceea putem sa vedem prin ea.'

Utili~ati .0 bucati de hartie de aproximativ 25 x 25 em2;;;i decupati In centrul ei o forma mal mica decat fata lanternei. Fixati hartia decupata pe fata lantemei eu un elasti~. Luminati ecranul eu lanterna. Copilul va fi incantat sa observe imaginea formei decupate pe ecran. Repetati aceasta aetivitate cu alte forme.

Alta dati, atunci cand este insorit afara, ie~iti impreuna cu copilul de dimineata devreme. Stati in picioare intr-un anumit loc si notati panii unde ajunge umbra sa. La pranz, repetati activitatea cu copilul stand in acelasi lac. Observati iar umbra copilului. . Tarziu, dupa-amiaza, mergeti din nou afara ~j notati iar unde este umbra sa de aceasta data.

Spuneti-i copilului ca soarele este exact ca 0 lantema mare, dar dimineata se afla la est, la pranz este deasupra eapetelor noastre, iar dupa-amiaza se ana la vest. De aceea.umbrele se formeaza spre vest dimineata.sub noi, la pranz, si la est dupa-amiaza,

177

Daca se joaca afara cu umbrele, copilul va retine ca ele sunt cele mai lungi dimineata devreme si tarziu dupa-arniaza. Aceasta 11 va faee sa perceapa eurgerea timpului.

Ca 0 prelungire a acestei activitati, lipip pe perete, cu banda adeziva, 0 bucata de hartie glasata neagra (din aceea care nu pateaza peretele). Asezati copilul pe un taburet eli corpul lateral fa!A de perete, astfel incat atunci cand 0 lumina este proiectata asupra sa, sa i se fonneze silueta pe hartia neagra de pe perete. Lumina ar trebui asezata pe amasa joasa, Un proiector de diapozitive va funetiona mai bine, dar veti reusi si cu 0 lantern a bine fixata. Pentru a obtine 0 imagine cla~a a capului copilului pe perete va fi. poate nevoie sa-i modificati pozitia. 0 data ce silueta capului copilului a devenit clara, stati de 0 parte a siluetei proiectate ~i trasati repede, dar cu atentie capul copilului _cu creta alba. Stingeti lumina, indepartati hartia si decupati vsilueta cu foarfeca, Intoarceti silueta invers si fixati-o cu chit elastic pe 0 hartie alba. Aceasta silueta poate fi inramata sau pastrata.

Aceasta activitate dezvolta:

• interesul fata de umbre;

• 0 constientizare mai buna a conceptelori.lumina ss st " umbra ";

• oonstienttzarea faptulu; co umbrele de afara variaza in timpul unei zile;

• constienttzarea fapndut ca lumina nu strabate anumite obiecte;

• 0 constientizare mat bund a existentei diferitelor forme:

• memorarea diferitelor forme ale obiectelor;

• tmbogattrea vocabularului;

• tncrederea tn sine.

Trei ani - Saptamana 39

Distractie in galop

A Faceti rest de un ciorap vechi, mare si colorat urn. Indemnati copilul sa. va ajute sa umpleti ciorapul veehi eu ziare mototolite, ell ciorapi lungi veehi sau resturi de lana. Din materiale uzate tiiiati doi ochi verzi ovali,' un nas triunghiular rosu, doua urechi triunghiulare mara si 0 gura zambitoare in forma de U, de culoare rosie. Aranjati aceste bucap pe ciorapul umplut pentru a-I face sa semene cu capul unui cal. Ajutati copilul Sa utilizeze lipid pentru tesaturi pentru a lipi bucatile. Tumati 0 linie de lipici din spatele urechilor spre gat (rnanseta ciorapului) ~i lipiti bucati de sfoara pentru coama. Introduceti un baston sau 0 coada de matura in manseta sosetei. Impungeti batul sau coada de matura cat mai departe in ciorapul umplut (capul calului). Legati manseta ciorapului pe baston sau pe coada de matura cu un elastic putemic sau legati-o strans cu sfoara sau sarma. A!i facut Irnpreuna un cal foarte simpatico

178

Aratati-i copilului cum Sa galopeze. Pentru a galopa trebuie sa paseasca inainte cu un picior si sa sara pe el, timp in care piciorul din spate este actus fnainte. Pa~iti inainte cu acelasi picior din fata si repetati. Exersati acesti pasi eu copilul si apoi lasati-l sa incalece calul de lernn ~i sa galopeze ca un cowboy.

Galopatul si saritul difera, La galop, piciorul din ta!a. nu alterneaza cu eel din spate, asa cum se 'intfunpla 1a sarit, Comanda "galop" sau batutul din palme in ritm de galop il vor ajuta sa galopeze intr-un spatiu deschis limitat,

o data ce copilul s-a lamurit cum se galopeaza, incurajarile it vor ajuta sa galopeze intr-un spatiu marcat.

Dupa ce copilul s-a lamurit cum Se galopeaza, incurajati-l sa descalece de pe cal ~i sa exerseze saritul, care a fost introdus pentru prima data la trei ani, aetivitatea din saptamana 2.

Aceasta activitate dezvolta:

.• coordonarea picior - gamba;

• constientizarea partilorcapului unui cal:

• jocul unui rol;

• tncrederea in sine;

• independenta.

Trei ani - Saptamana 40

Traseaza formele!

Faceti rost de un castron de plastic sau incasabil pentru amestecat. 0 carte, 0 tava, un ursulet, a revista, un capac de borcan, 0 curie de pantofi sau aite obiecte asemanatoare.

Aratati-i copilului cum sa finil. ereionul. Degetul mare ~i degetul aratator ar trebui folosite pentru a tine creionul, 'in timp ce degetul mijlociu sustine creionul din -spate, Inelarul ~i degetul mic nu au nici un rolla pnerea creionului.

Lasati eopilul sa puna castronul pentru amestecat cu fata in jos pe 0 foaie de hartie simpla. Tineti castronul fix, in timp ce copilul traseaza eonturul marginii din afara a castronului. indeparta~i castronul si rugati copilul sa recunoasca forma. Daca nu recunoaste forma, 0 veji recunoaste impreuna,

Dati-i 0 carioca' grcasa si explicati-i cum sa traga foarte atent 0 linie peste linia creionului, Subliniati-i ca nu este important sa traga linia repede, ci cat mai frumos,

o data ce a terminat de trasat, explicati-i cum sa.aleaga un creion cerat verde ~i sa eoloreze cereul. Sa va asteptati sa mazgaleasca in sus ~i in jos, inapoi si inainte, si rotund, rotund. Repetati-i ca nu este important sa coloreze repede, ci ingrijit, sa urnple bine cercul, Lasati copilul sa decupeze cercul eu un foarfece. Explicati-i eu tact cum sa tina foafecele corect in ceea ce priveste pozitia degetelor in gauri, ca si pozitia lamelor foarfecelui fata de hattie. Amintiti-I sa decupeze langa linie, nu exact pe ea.

Alta data, urmati acelasi procedeu eu a carte. Sa traseze cantuml cartii cu un ereion mai 'intai, apoi sa foloseasca 0 carioca pentru a trasa peste linia creionului 0 urma groasa, Sa coloreze cartea In galben si sa 0 decupeze. Continuati cu alte obiecte alese. Lasati copilul sa aleaga 0 culoare diferita, de fiecare data cand face 0 forma

179

noua, Este preferabila 0 aetivitate mai scurta odata decat 0 activitate lunga ~i obositoare, doar pentru a 0 termina.

Aceasta activitate dezvolta:

• 0 constientizare mat buna a formelor;

• abilitaiea de a alege 0 culoare;

• coordonarea ochi - mana;

• abilitatea de a decupa;

• increderea in sine.

Trei ani - Saptamana 41

Pot sa fac!

Aceasta activitate a fost introdusa la varsta de 1 an, Saptamana 49. Este important pentru copil sa invete la aceasta varsta sa se imbrace ~i sa se dezbrace singur. Totusi, multi copii au dificultati sa puna impreuna cele doua parti ale unci jachete pentru a trage fermoarul si de multe ori Ii roaga pe adulti sa o faca pentru ei.

Daca are dificultati cu aceasta Indemanare, acum este tirnpul pentru copilul dumneavoastra sa exerseze. Folositi un fermoar cu dintii mari care functioneaza bine. Folositi 0 lumanare veche sau putin sapun pentru a unge dintii fermoarului. Treceti treptat peste fiecare dinte impreuna eu copilul si lasati-l sa traga singur fermoarul cat de mult. Ajutati-l numai dad este nevoie, Incurajati-l sa exerseze pana estc in stare sa uneasca cele doua parti ale jachetei si apoi sa traga fermoarul. Este mai user pentru el sa 0 faca atunci cand jacheta nu este imbracata. 0 data ce a inceput sa stapaneasca abilitatea de a trage fermoarul cu jacheta jos, incurajati-l sa 0 irnbrace si sa exerseze mai departe. Ar trebui exersat d'tt mai mult pana cand copilul capilta incredere in el ~i reuseste sa 0 faca singur.

Multi copii au dificultati la incheiatul nasturilor. Aceasta dexteritate poate fi castigate usor daca incurajati copilul sa incheie 0 haina care nu este imbracata. Alegeti o bluza sau 0 camasa eu care copilul sa faca exercitii. Cu cat nastureIe este mai mic, eu amt pare mai dificil, Daca nu reusest, alegeti 0 haina cu nasturi si gauri pentru nasturi mario Fiti gata sa-l ajutati daca este nevoie, dar incercati sa-l lasati sa faca aceasta activitate cat mai mult singur. 0 data ce s-a descurcat cu nasturii mari, reintroduceu bluza sau camasa eu nasturi mici. Cu exercitiu, copilul va invata sa Incheie si sa descheie nasturii propriilor haine.

Multi copii i~i IncaWi greu sosonii, Pentru a simplifica aceasta actiune, puneti pantofii copilului in cate 0 punga de pbstic si incurajati-l sa-si puna sosonii. Lasati-l sa si-i scoata si sa si-i puna din nou. In ... rcati sa cumparati sosoni care sun! putin mai mari decat pantofii. Daca sosonii sunt prea fi~?i, sunt aproape imposibil de incaltat si descaltat.

180

Copiii confunda deseori pantoful stang eu eel drept. Daca veti . desena 0 sageata eu 0 carioca in interior, pe calcaiul fiecarui pantof, copilul se poate uita la sageata si l~i poate da seama in ce picior sa-si puna pantofuL De exemplu, calciiul sting va avea sageata cu capatul spre in afara pantofului. La fel, dilefuul drept va avea

sageata cu capatul spre in afara pantofului.. .

Copilul se va deprinde eu alt obicei folositor dad va fi lasat sa-*l lege sireturile de la pantofi. lncepep. ell un pantof care nu este inealtat si este user de legato Explicati-i copilului cum sa-si lege sireturile ~i lasati-l sa 0 faca singur cat de mult. Daca sirntiti ca este frustrat, opriti-va si incepeti din nou mai tarziu. 0 data ce scipane~te dexteritatea de a lega sireturi, copilul poate fi invatat cum sa-si lege propriii pantofi. Aceasta cere mult exercitiu. Daca vedeti ea este dezinteresat, intrcduceti aceasta activitate mai tarziu,

Continuati sa exersati trasul fermoarului, ineheiatul nasturilor, incaltatul sosonilor si al pantofilor ~i legatul sireturilor. Aceste abilitati sunt necesare pentru castigarea independentei copilului si ar trebui deprinse atunci cand copilul merge la gradinita. Se recornanda mult exercitiu,

Aceasta activitate dezvoltd:

• eoordonarea ochi - mana;

• antrenarea muschilor mici;

• abilitatea de a se imbraca:

• increderea in sine;

• perseverenta de a realiza 0 cerintd Ji de a 0 finaliza;

• independenta. .

Trei ani - Saptamana 42

indoaie $i descoperal

Decupati un cere de aproximativ 20 em In diametru. Desenati 0 lime cu 0 carioca mare pe mijloc. Decupati doua patrate de aproximativ 20 em liitime. Desena? 0 linie paralela eu o carioca groasa pe rnijloeul

unuia dintre patrate ~i 0 diagonal a In celalalt, .

Aratati-icele trei forme copilului, Asigurati-va ca recunoaste cereul ~i eele doua patrate fara ezitare inainte de a incepe.

Indicati linia din mijlocul cercului: Spuneti-i copilului sa indoaie cercul in jumatate pe aceasta lillie. Asigurati-va ca a itlie1es ea indoitura va face 0 cuta pe cere. Ajutati-l daca este nevoie. Spuneti-i copilului ca cercul este acum impartit in jumiitiip. Deschideti portiunea indoita si aratati-i copilului cercul intreg, apoi reindoiti pentru a accentua ideea de jumatate de cere.

181

Aratati-i copilului linia paralela din mijlocul patratului, Explicati-i cum sa indoaie patratul pe linia marcata, Spuneti-i ca forma noua care a aparut nu mai este un patrat. Aceasta forma noua se numeste dreptunghi. Deschideti hartia pentru a arata patratul, apoi indoiti·o din nou pentru a-i arata copilului dreptunghiul, Aratati-i cele doua laturi lungi si cele doua laturi scurte ale dreptunghiului, Numarati colturile, Spuneti-i ca amt patratul, cat si dreptunghiul au patru colturi, dar sunt fonne diferite, Deschideti patratul :;;i aratati-i copilului ca laturile patratului au aceeasi marime. lndoiti din nou si subliniati ca este 0 forma de dreptunghi care a fast obtinuta atunci cand patratul a fast indoit In jumatate.

LuNi acum patratul cu linia diagonalasi spuneti-i copilului sa-l indoaie pe acea lillie. Intrebati-l pe copil daca 1:;;i aminteste numele formei care a aparut, Daca nu, amintiti-i activitatea de la varsta de 3 ani, Saptamana 30 si identificati triunghiu1, forma cu trei tatun ~i trei coljuri.

Desenati un cere, si intrebati-l cum se numeste.Desenati un patrat si lntreba!i~l cum se numeste, Desenati un dreptunghi si intrebati-l cum se numeste, Apoi.desenati un triunghi si intrebati-l cum se numestc, Recapitulati numele tuturor fonnel;r impreuna cu copilul :;;i notati numele oricaror forme care par sa deruteze copilul, Puneti deoparte aceste forme ~i recapitulati iar numele formelor pe care copilul si le aminteste greu. Puteti juca jocul ,Ja-o de jos" cu copilul. Desenati si decupati formele, apoi explicati-i copilului Sa ia de jos forma pe care 0 veti numi. Alta data, alegeti 0 forma si spuneti-i sa 0 recunoasca, in acest fel, veti afla asupra carei forme trebuie sa insistati.

. indemna!i copilul sa indoaie formele din nou si subliniati cum se poate obtine o forma diferita printr-o indoitura. Pe 0 hartie separata, faceti cateva puncte in fo~a de cere, patrat, dreptunghi si triunghi si lasati copilul sa le uneasca cu un creion sau eli o carioca.

Ca 0 prelungire a acestei activitati, identificati formele din nou si indemnati-l sa caute ceva in camera care are una dintre formele invatate. Unele raspunsuri asteptate ar putea fi: un tort rotund, 0 cutie patrata sau dreptunghiulara, 0 carte patrata sau dreptunghiulara, 0 bucata de placinta de forma triunghiulara, Puteti include ~i forma de oval, care este mentionata la varsta de 3 ani, activitatea din Saptamana 25.

Aceasta activitate dezvolta:

• 0 constientizare mat mare aformelor de bazd;

• abilitatea de a identifica formele (cere, patrat, dreptunghi st triunghi),

prin observarea numarului de colturi si de laturi;

• coordonarea ochi - mfma fa indoire si unirea punctelor;

• lncrederea In sine:

• imbogatirea vocabularului.

Trei ani - Saptamana 43

Magnetul magic

Faceti rost de doi magneti mid, puternici, din cei Care tin notitele pe usa frigiderului sau cumparati doi magneti 'in forma de U pentru aceasta activitate. Adunati 182

a col~ctie de _ obiecte cum sunt un nasture, 0 agrafa de hartie, un creion cu capat metalic, 0 sula, un cleste, 0 guma de sters, 0 bucata de creta, un mosor sau orice obiect nepericulos aflat la indemana. Puneti obiectele intr-o cutie pentru a putea sa le scoateti oricand, .

Tineti un ma&net aproape de un cui de otel si Hi.sati-1 pe copil sa observe di este. atras de m~gnet. I~ldcpartati Ct!~ul si ?a~i~i copilului magnetul in mana. Explicati-i copilului cum s~ s~oata un obiect din cutie ~I sa-l apropie de magnet. Daca este arras de magnet, explicati-i sa-l puna In partea stanga a cutiei. Daca obiectul nu este arras de magnet, spuneti-i sa-l puna In partea dreapta a cutiei, Lasati-l sa continue cu aceasta

activitate pana cand au fost sortate toate obiectele, '

Numarati cate obiecte au fost atrase de magnet. Numarati cate obiecte nu au fost atrase de magnet. Intrebati copilul in ee parte sunt mai multe obiecte. Potriviti obiectele unul cate unul pentru a dovedi fn care parte sunt mai mulre. Copilul v~ descoperi din aceasta experienta care numar este mai mare.

Folositi . 0 hartie, 0 farfurie de polistiren sau de plastic si puneti un magnet deasupra :1 unul dedesubtul farfuriei, in linie cu eel de deasupra, Miscati magnctul de dedesubt meet de-a lungul fundului Iarfuriei. Spuneti-i copilului sa priveasca miscarea magnetului de deasupra. Lasati-l sa S0 joace astfel pana se plictiseste.

Al:a data, lasati copilul sa utilizeze magnetul singur si sa descopere in casa alte Iucruri care sunt atrase de magnet. plimbandu-se si incercand mobila, lampile, balamalele, clantele, manerul de la toaleta, usa de la frigider etc. .

Aceasta activitate dezvoltd:

constientizarea magnetismului;

constientizarea faptului cii numai anumite obiecte sunt afectate de

magnetism;

abiluatea de a sorta obiectele dupd un criteriu;

accentuarea simtului pipditului pentru a simti atractia magnetului; usurinta de a rezolva probleme;

• . explorarea libera;

tncrederea in sine !it" independenta.













Trei ani - Saptamana 44

Da sau nu

Aceasta activitate poate fi realizata oricand si este foarte buna pentru calatorie.

Mai jos sunt cateva sugestii. Pot fi adaugate si alte afirmatii pe masura ce copilul capata incredere in puterile lui. Aceste afirmatii trebuie sa stimuleze gandirea copilului, sa-l incurajeze sa faca rationamente corecte si sa puna mai multe intrebari. Rugati-l sa va raspunda la urmatoarele afirmatii prin "da" sau .riu".

Iarba este rosie.

Stelele incep sa licareasca noaptea. Pasarile zboara in apa.

Pietrele sunt bune de mane at.

183

o carte are pagini,

Plantele erese in masinile de spalat, Norii sunt albi,

Pastele vine la Craciun.

Aparatul de fotografiat ia medicamente. Scaunul este pentru stat jos. Mamagateste In baie.

Focul poate fi peri cui os.

Pot sa inot in cada.

Pot sa tom sue intr-o furculita. Pot sa port manusi cu un deget. Zapada este fierbinte.

Zaharul este acru,

Tati poate sa cumpere banane de la bacan, Elefantii sunt animale mici.

Pestii traiesc in apa,

Port pantofi in urechi.

Masinile au usi.

Lampile ne dau lumina.

Mama spala hainele eu masina de spalat vase. Aceasta activitate dezvolta:

• obiceiul de a asculta;

• obiceiul de a gandi;

• obiluaiea de a lua 0 decizie;

• imbogdtirea vocabularului;

• abilitatea de asociere;

• increderea in sine.

Trei ani - Saptamana 45

Arunca ctestete de rufe!

Adunati zece clesti de rufe (daca sunt colorati, activitatea poate deveni si mai interesanta). Numarati clestii eu copilul. Puneti clestii intr-o punga de hartie. Faceti 0 linie eu un fir delanii sau eu 0 carioca ca 0 delimitate. Puneti un castron gol sau un vas la mica distanta de linia de granita,

Alegeti un cleste de rufe din punga, Stati in picioare in spatele liniei de start ~i aratati copilului cum sa ocheasca ~i sa arunce clestele astfel inc at sa ajunga in eastronul goL Daca nu ati nimerit eastronul 1a aruncare, lncercati din nou. Spuneti-i eopiLului ea oricine face exercitii progreseaza.

Lasati copilul sa ocheasca si sa arunce un cleste de rufe In castron. Laudati-l pentru a-I incuraja si a-l face sa incerce tot ee poate. Daca rateaza castronul, spuneti-i: .Unul afara, incearca ~i unul inauntru". Continuati pana cand toti clestii au fost aruncati. Numarati clestii care au nimerit castronul mai intai. Invitati copilul sa vi

184

ajute sa nurnarati. Laudati-l chiar daca nu a nimerit nici un cleste. Invitati-l sa va ajute Sa numarati clestii care au ramas afara din castron. Rugati-l sa va spuna care numar este mat mare: numarul de clesti din castron sau cei care au ajuns afara din castron, Subliniati notiunile de "in" si "afari".

Repetati jocul si subliniati cuvantul "mai multi". Atunci cand simtiti ca a inteles conceptul de .rnai multi", povestiti-i despre cuvantul .mai pujini". Evita!i utilizarea acestor cuvinte pana cand nu v-ati eonvins ca a inteles diferenta, Va fi mai user sa jucati jocul rugandu-l sa ~inii minte uncle sunt .mai multi" clesti: in castron sau afara din castron. Apoi,.alta data, jucati jocul $i intrebati-l care numar este .mai mic": numarul de clesti din castron sau nurnarul de clesti din afara castronului? Atunci cand copilul capata mai multa indemanare, castronul poate fi pus mal departe, ca 0 provocare in plus.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi - mana;

• abilitatea de a ochi 0 tinta;

• constientizarea conceptului , zece" obiecte;

• 0 constientizare mat buna a conceptelor, mai mult' :ji "mat putin";

• intelegerea conceptelor ; in , . si ,. In afara" unui obiect;

• abilitatea de a lua 0 decizie:

• tncrederea In sine.

Trei ani - Saptamana 46

Asculta ~i mlsca-te!

Alegeti 0 masa joasa care este potrivita pentru a sta jos si a merge dedesubt la un moment dat. Faceti rost de 0 curie tare, cam de dimensiunea copilului, pentru a se putea tarl inauntru, Puneti masa si cutia aproape de 0 fereastra ~i 0 u$a care pot fi deschise sau inchise eu usurinta. Lasati copilul sa aleaga 0 jucarie mica sau un animal de plus pentru a-l folosi in aceasta activitate.

Spuneti-i sa asculte ~i sa urmeze indicatiile. Adresati-va copilului pe nume ~i spuneti-i sa puna jos jucaria sau animalul de plus, Apoi incepeti sa-i dati comenzile de mai jos. Dad nu a inteles, repetati calm comanda inca 0 data si aratati-i copilului ce inseamna,

. Paseste peste jucarie.

Taraste-te sub rnasa. Intra in cutie.

Iesi din cutie. Deschide usa,

Mergi in jurul jucariei sau a1 animalului de plus. Stai In picioare intre cutie si masa.

Stai in spatele mesei.

Priveste pe fereastra,

Priveste in cutie,

185

inchide usa.

Du-te spre fereastra.

Mergi inapoi cinq pasi.

Stai in picioare IMi.ga masa. Stai sub masa (daca incape).

Aceasta activitate ar trebui repetata des. Variatiile comenzilor vor stimula interesul copilului si 11 vor motiva in continuare sa le urmeze, Materialele ar trebui sa fie schimbate. De exemplu, puteti folosi patul, dulapul si dulapul de jucarii din camera copilului si sa-i dati comenzi folosind diferite jucarii alese pentru a fi puse in timpul activitatii.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a asculta;

• concentrarea pentru urmdrirea indicatiilor;

• 0 constientizare mat buna a conceptelor spatiale;

• coordonarea motorie grosierd;

• simtul ptpditului;

• increderea in sine.

Trei ani - Saptamana 47

Ce lipse~te?

Adunati orice obiecte

[1 P? mici si puneti-le intr-un sir. lata cateva ob.iecte suger~te: . un mosor, 0 cheie, 0 ceasca ~l 0 . jucarie.

Denumiti obiectele de la stanga la dreapta ~i incurajati copilul sa le denumeasca independent pentru dumneavoastra, Spuneti-i sa se intoarca cu spatele. Luati unul dintreobiecte si puneti-l in spatele dumneavoastra sau undeva unde copilul nu-l poate vedea, Rngati-I sa se intoarca cu fata si sa va spuna ce obiect lipseste. Laudati-I daca a raspuns corect. Daca nu, aratati-i obiectul care a lipsit si repetati jocul.

Daca micujului Ii place jocul, schimbati pozitiile obiectelor pentru a starni un interes mai mare.

Aceasta activitate poate fi variata folosind patru forme, patru culori, patru numere sau patru litere. Totusi, recomand utilizarea formelor si a culorilor inainte si apoi introducerea numerelor si literelor atunci cand copilulle recunoaste deja.

Ac:easla acttvitate dezvoltd:

• memoria:

• abilitatea de a identifica obiecte nevazute;

• abitiuuea de a folosi repere vizuale pentru asociere si identificare;

• increderea In sine.

186

Trei ani - Saptamana 48

Spune-mi cum!

Discutati cu copilul despre ceva simplu, care poate fi gatit in bucatarie. Va fi

mai interesant dad. cste ceva ce ii place copilului sa manance, lata cateva sugestii:

Faceti un sandvis cu unt de arahide ~i jeleu. Un bol de eereale eu fruete.

Preparati 0 portocala pentru mancat.

Faceti 0 ~ar1ota de ciocolata dintr-un amestec gata preparat, . Preparati un jeleu.

Faceti un sandvis la grill.

Lasati copilul sa decida daca vrea sa va ajute. fntrebati-l cum se face.Spuneti-i copilului sa va explice ce se face in primul rand, ce se face in a1 doilea rand, in al treilea rand etc. Ascultati-l si incercati sa preparati exact cum v-a spus. Ordinea poate sa nu fie chiar aceeasi sau pot sa lipseasca etape, dar trebuie sa ascultati. Copilul se va uita si va va ajuta, putand sa·~i dea seama de greseli. Totusi, 0 data ce ati terminat, revedeti cu copilul ordinea logica a etapelor ~i explicati-i de ce 0 anumita etapa trebuie sa 0 preceada pe cealalta,

Copiilor le place sa ajute in bucatarie. Repetati aceasta activitate ori de cate ori aveti ocazia ~i veti fi mirat cat de logica va fi ordinea propusa de copil.

Ca 0 prelungire a acestei activitati, rugati copilul sa va spuna cum se fac

lucrurile si in ce ordine. lata cateva sugestii :

• pregatirea micului dejun;

• plantarea unci seminte;

• imbracarea unei jachete;

• spalatul hainelor;

• pregatirea unui picnic;

• punerea mesei,

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de a memora lucrurile jacute tntr-o anumitd ordine;

• usurtnta de a rezolva probleme;

• imbogdtirea vocabularului;

• disponibilitatea de a ajuta;

• increderea 1n sine.

Trei ani - Saptamana 49

Familiile

Spuneti-i copilului di toti rnembrii familiei sunt impreuna pentru ca sunt legati unul de celalalt. Sunt diferiti In multe feluri, dar familiile au ceva in comun. Este numele de familie. Spuneti-i munele sau de familie :;;1 repetati numele tuturor celor din 187

familie. Spuneti-i apoi numele sau intreg. Rugati-l sa-l repete. Daca nu-l stie, exersati-l de mai multe ~ri inainte de a continuaaceasta activitate, La aceasta varsta, copilul ar trebui sa-si cunoasca numele intreg, sexul si varsta, Data nasterii, numarul de si adresa vor fi invarate mai tarziu, treptat, dar ar trebui toate stiute inainte de a intra

gradinita. . . .. " .

o data ce a inteles conceptul de nume de familie, spunep-i sa asculte cuvintele

pe care Ie veti spune. Spuneti-i ca numele pe care Ie veti spune vor fi diferite; totusi, aceste nume at trebui sa-i aminteasca un anumit grup caruia Ii apartin. Deoarece sunt grupate impreuna dintr-un anumit motiv, ~punem di apartin aceleiasi .familii". Spuneti cuvintele "caine", "pisid" si "casa". Intrebati-l care sunt celedoua nume care apartin aceleiasi familii. Copilul ar trebui sa raspunda :,pisici.i" ~i "caine": deoare~ sunt animale ~i apartin aceleiasi familii. Casa nu este ammal, deci nu aparpne acesnn grup,

Recapitulati urmatoarele cuvinte cu copilul ~i adaugati altele pe masura ce ~a ganditi la ele. Lasati-l sa se gandeasca la motivul pentru care cele doua obiect~ .apartm unei anumite familii. Puteti imbogati activitatea discutand despre fieeare familie cu el dupa ce copiluI a reusit sa identifice cele doua lucruri apartinand unei anumite familii,

haina - jacheta - patura familia hainelor

carte - masa - seaun familia mobilei

carte - miinu~a cu degete - manu~a familia hainelor

portocala - mar - curcan familia fructelor

Iampa - unu - doi familia numerelor

autobuz - masina - casa familia mijloacelor de transport

TV - hamburger - cartofi prajiti familia mancarurilor

pat - dulap - prosop familia mobilei

patura - tloare - porn familia plantelor

babetica - patu; - tatic familia lucrurilor bebelusului

taburet - sosete - pantofi familia imbracamintii

hartie - mixer - toaster familia aparatelor de bucatarie

masina de spalat - uscator - terasa familia aparatelor casnice

verde - ro~u - vopsea familia culorilor

perna - urs - iepuras familia animalelor

biscuit - chifle - cutit familia painil

sue - lapte - cutie familia bauturilor

valiza - cufar - iarba familia lucrurilor pentru carat haine

lingura - elicopter - avion familia vehiculelor zburatoare

mic dejun - pranz - guma familia meselor

Aceste sugestii of era ocazia de a discuta cu copilul dumneavoastra despre nenumarate lucruri diferite. Prin aceasta experienta, ii veti imbogati cunostintele ~i vocabularul, asa cum este nevoie pentru 0 gandire mai flexibila si un rationament mai corect. Repetati aceasta activitate in diferite momente, Utilizati-o ca pe un joe linistit sau ea pc un joe de calatorie. Va fi utila pentru a tine copilul ocupat si interesat,

Aceasta activitate dezvolta:

• 0 constientizare mal buna a nottunii de familie ~'i a numelui de jamilie;

• memorarea numelui intreg, a vdrstei si a sexului;

188

• usurinta de a face asociatii si rationamente;

• imbogdtirea vocabularului:

• tncrederea in sine.

Trei ani - Saptamana SO

~otronul

Intindeti un fir pe un covor pentru a face conturul unui sotron, Afara poate fi folosita creta sau poate fi folosit un bat pentru a desena liniile sotronului in nisip sau pe pamant. Daca folositi firul inauntru, scrieti pe cartele separate numerele 1, 2, 3, 4, 5 si 6 si puneti-Ie in ordine in coltul din stanga sus al fiecarei case a sotronului, Dad aceasta activitate se desfasoara afara, numerele pot fi desenate in ordine in fiecare casa a ~otronului.· Identificati numerele pc rand imprcuna cu copilul.

Explicati-i cum sa sara intr-un picior in prima casa. AT trebui sa sara intr-un pieior in a doua casa $1 sa ajunga in doua picioare In cea de-a treia, Apoi va sari :intr-un picior in cas a a patra, apoi In a cincea si cu dena pieioare 'in a sasea. Explicati-i sa se Into area si sa sara din nou in casa 1. Lasati-l sa sara sotronul de mai muIte ori sau pfma se plictiseste.

Alta data, utilizati un obiect mic nepericulos $1 care nu se rostogoleste.

Spuneti-i copilului sa-l arunce usurel in prima casa, Daca obiectuI ajunge in aceasta casa, ar trebui apoi sa sara intr-un picior in a doua casa, in a treia in doua ~icioare, apoi sa incerce in a patra, a cincea si pe doua picioare in a sasea casa, In acest moment, ar trebui sa sara intr-un picior inapoi in acelasi fel si sa ridice obiectul care a fost aruncat in prima casa, inainte de a incepe sa sara. I se va explica jocul mai departe: obiectul va fi aruneat in a doua casa, copilul va continua sa sara inainte si se va intoarce in easa a sasea si apoi, inapoi, va ridica obiectul din a doua casa. Copilul ar trebui sa continue aceasta activitate panacind obiectul a fost aruncat in toate casele.

Daca pare a avea dificultati, copilul at trebui sa exerseze aruncatul obiectului in fiecare casa si apoi sa inceapa saritul intr-un picior si ridicatul obiectului din fiecare casa. Cu exercitiu, copilului ii va placea aceasta activitate ~i in acelasi timp va inva!a sa recunoasca repede numerele 1 - 6. De asemenea, va deveni constient de numarul care precede sau urmeaza un altul.

Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea motorie grosiera;

• usurinta de a ochi;

• 0 constientizare mat buna a ordinii numerelor;

• usurinta de a-si mentine echilibrul;

• usurinta de a identifica numerele 1 - 6;

• increderea in sine :ji independenta.

189

Trei ani - Saptamana 51

Termina fraza!

Aceasta este 0 actrvitate care stimuleaza gandirea si -exp'rimarea copilului.

Spuneti-i copilului ca Ii yeti spune 0 parte a unei propozitii si ca el va trebui sa 0 completeze, Spuneti-i ca propozitia este un grup de cuvinte cu sens, Aeeasta este 0 activitate care ar trebui repetata oricat de des. Este a activitate buna pentru calatorii.

lata cateva sugestii:

Am fast la .

o sa merg in vacanta sa vizitez , .

Ieri eu '" '" .

Mami si eu ne-am pUmbat ~i '" , ....

Tati mi-a dat .

Pomul este .

Masina mea ..

Ma cheama cO' '" ,

Sunt .

In1i place , .

Aceastd activitate dezvoltd:

• abilitatea de a asculta;

• usurinta de a gandi # de a asocia idei;

• memoria;

• libertatea de expresie 1'i dezvoltarea vocabularului.

Trei ani - Saptamana 52

Actiuni

Invitati copilul sa asculte si sa faca actiunea corecta. Daca are dificultati cu orieare dintre aeeste sugestii, nu va grabiti si exersati aceasta actiune inainte de a continua actrvitatea,

lata cateva sugestii:

Sari in doua picioare de cinei ori! Sari intr-un picior de trei ori!

Mergi pe varfuri pana cand spun: "Stop"! Bate din picioare usor de sase oril

Bate din palme de patru ori!

Mergi schirnband picioarele alternativ! Numara: 1, 2 ~i mergi pana cand spun: "Stop"l Bate din picioare usor de zece ad!

Sari In trei picioare (doua picioare si 0 mana) de trei oril

190

In patru picioare (doua picioare si doua maini) de cinci ori! precum un sarpe parra spun: "Stop"!

Ca 0 prelungire a acestei activitati, cantati urmatorul cantecel ritmat, ca si cum ar fi un ursulet .

. "Ursulep.!l Teddy, intr-un picior el sare, Ursuletul Teddy in doua picioare sare, U rsuletul Teddy in trei pieioare sare, Ursuletul Teddy In patru picioare sare. Ajunge, ursulet, poti merge la culcare",

Copilul se va opri apoi ~i se va odihni. Aceasta activitate poate fi repetata nu numai pentru distractie, dar si pentru di este 0 activitate buna pentru antrenarea abilitatii motorii si copilul invara sa numere In ordine, de la unu la patru.

Aceasta activitate dezvolta:

• abilitatea de asculta:

• obtsnuinta de a urma comenzile:

• coordonarea motorie;

• usurinta de a realiza 0 cerinta un anumit numdr de ori;

• increderea in sine.

191

PARTEA a V-a

De la patru la cinci ani

Introducere

Un copil de patru ani poate face mai n:ult. ~ste mai dezv~lta~ din punet de vedere social, mental si fizic. Interaetiunea eu alti copu de aceea~~ va!s!a eond~ee ,la 0 dezvoltare adecvata. CopiIuI inva!a TIU numai talr-play-ul, dar intra m relat1e, sr .. e~ ceilalti indivizi, diferiti de el, Aceasta 11 ajuta sa-~i largeasca orizontul asupr~ Vl~tll ~l sa dep~easca limitele casei si ale Imprejurimilor ei. J~eu~ este modul de a l~Va!a a! copiilor. Copiii vor lTIvata unii de la altii, Joeul trebuie sa fie astfel eondus meat sa

asigure bunele deprinderi de joe, ~ . .

Copiii de aceasta varsta sunt foarte curiosi. Au rnai ,multa. incredere III ,el ~l

incep sa fie mai atrasi de numere si de litere., eei. mai multi copu ~e pat~ am vor adora sa li se citeasca si sa priveasca la imagim. Unii vor recunoaste literele tn cuvmte sau pot chiar sa fie in stare sa citeasca uncle cuvinte dad se U!ta ~u at,:_nt1e. _ _ .

Un copil de patru ani poate fi foarte multu~l1It sa distinga asemananle ~l

deosebirile dintre imagini, forme, culori, marimi, litere ~1 numere. , _ .

Coordonarea miscarilor mainilor este mult 1mbunata~ita la ac~asta varsta ~l

copilul este mai interesat de diferite activitati care_presupun u~ e~ntrol ~l ?c.oordonar~ mu~chilor mici mai rafinate. Aceasta este neeesara pentru sens ~l alte abilitati motorn

fine pe care le va intalni pana la intrarea la ~coala. _ ~. .

Coordonarea muschilor se Imbunatate~te foarte muI! l~. aeeas_~ varsta, .. desi cop iii vor avea inca dificultati Ia prinderea si aruncarea mmgu, la santul Corz1~, la mentinerea echilibrului si la sarit. Va fi necesar mult exercipu pentru a perfectlOna coo;donarea de care are nevoie copilul pentm a depasi orice dificultate pe care a

avut-o ell aceste mdernanari.

Nota: Autorul si editura cafe publica nu sunt responsabile pentru r~i.rea s:;u moartea provocate de utilizarea gre~ita a materialelor sau a fe~0t?an~a~dor. I~ activitatile cu copiii, materialele trebuie alese cu grija pentru a n.u ~enchta sanatatea sr siguran~ copilului; supravegherea din partea adultului este esentiala.

192

Patru ani - Saptamana 1

Jocul cu formele

Decupati urmatoarele forme din partea de mijloc ~ unor farfurii de carton: un cere, un patrat, un triunghi, un dreptunghi si un oval. Marimea ar trebui sa He de aproximativ 7,5 em in punctul eel mai lat. Va ti mai user pentru copil daca decupati formele astfel incat marginea farfuriilor sa ramana intacta,

Intrebati copilul care este numele fiecarei forme ~i ajutati-l daca este nevoie. Incurajari-l sa pipaie forma ramasa dupa decupare (sablonul) din mijlocul flecarei farfurii de carton. Ghidati-i degetul aratator pe marginea astfel obtinuta.

Spuneti-i sa incida ochii, sa pipaie marginea

sablonului ~i sa incerce sa recunoasca forma. Daca este nevoie, dati-l indicii pentru a-I ajuta Sa identifice forma. Continuati aceasta activitate de pipa!t. pana cand copiIuI poate Sa denumeasca fiecare formi pipaind rnarginea sablonului corespunzator,

Dati-i un creion cerat, 0 carioca sau un creion simplu si 0 foaie de hartie glasata a1?a sau c~lorata. Explicati-i cum sa traseze eu atentie 0 linie In jurul marginii ~~lor:ulUl .cerculul, pentru a obtine un cere de aceeasi marime ca orificiul din sablon. Lasati eopll~l ~~ :ol~s~a~ca un foarfece cu margini rotunjite pentru a decupa cereul ~e~enat. Anu~t_I!l-l sa p~~ foarfecele cum trebuie ~i asigurati-va ca decupeaza Janga linie, nu pe linie. Urmariti acelasi procedeu pentru celelalte patru forme ~i rugati-l sa va spuna numele fiecarei forme. Ajutati-l, daca este nevoie. Daca stie toate fo~nele. I~udat!-L In. pI,us, ~valuati te~i~a sa de decupare si, daca srmtiti ca poate face rna; b~ne, _mcur~~~!!-l sa repete actrvitatea si sa exerseze mai mult decupatul. La aceasta varsta, copm au nevoie de mult exercitiu pentru a putea decupa si adeseori vor sa continue sa exerseze,

Ca ? prelun~ire a aceste~ activitati, 'incurajap copilul sa va ajute sa puneti sabloanele mtr-un sir, de la stanga la dreapta. Spuneti-i sa "citeasca" formele. Asigurati-va ca incepe de la stanga. Spuneti-i apoi sa se intoarca cu spatele, in timp ce dumneavoastr~ luati una dintre ~orme. Pe urma se va intoarce eu fata si va va spune

. forma care lipseste. Este un Joe pe care 11 poate juca si eu un prieten, tara supravegherea dumneavoastra.

Daca Ii place trasatul contururilor si decupatul formelor, lasati-l sa foloseasca dare vechi sa~ r~vist~ pentru a economisi hartia, Puteti sa-l lasati ;a taie singur cu foarfecele daca slmttp ca este destul de responsabil. Daca nu sunteti prea sigur de comportamentul san, observati-l ~i 'indrumati-l cu atentie 'in timp ce foloseste foarfecele,

Pastrati sabloanele pe care Ie Yeti folosi alta data. Este 0 activitate pe care ii place sa 0 repete, chiar daca nu-si da seama ca it ajuta sa-si imbunarateasca abilitatea

psihomotorie fina, '

@o @

g

193

Copilului poate sa-i placa sa coloreze eu 0 parte a unui creion ~l?t. Uisat! copilul sa aleaga un sablon de h~rtie. !n loc sa traseze~ contuml. ~on~e~, mden.l11a!1 copilul sa foloseasca marginea creionului pcntru a colora mtreaga 10l~~ ~m interiorul sablonului. Peate ca va fi nevoie sa 1nmri!i sablonul eu banda adeziva mamte de a incepe,

Aeeasta activitate dezvoltd:

• sensibilitatea de a pipai marginile sdbloanelor;

• coordonarea ochi - mdnd;



increderea in sine;

abilitatea de a idenufica formeie, trasareasi decuparea lor; o constientizare mai buna a conturului.





Patru ani - Saptamana 2

Cutia cu marunti~uri

Lasaticopilul sa va ajute sa colectionati maruntisurile din casa, Ii va placea sa care a punga de plastic eu rnanere pentru cumparaturi, In timp ce .vep cauta si veti aduna impreuna maruntisurile nefolositoare din casa .. Uncle p~t f mter,:sante p:ntru cop il, de exemplu: un cui, un creion, 0 agrafa de hartie, 0 pan.a, 0 bucat~ de vata, un dop, un nasture, 0 cartels, 0 cheie, un mosor, un magnet nne, ? guma, un z~r, un abtibild primit ca premiu, un pieptene mic, 0 floare de plastic, 0. mastnuta etc. Maruntisurile pot fi puse intr-o cutie speciala (de exemplu, 0 _ cut~c de pa~tofi), botezata .. cutia cu maruntisuri". Pot fi adaugate ~1 altele, pe masura ec copilul le

gaseste. . _

Pastrati eutia eu vechituri, pentru di ii va placea sa 0 cerceteze ~l sa se joace cu micil~ obiecte din ea in multo feluri. ~c P?ate pipai, le po~te p.rivi cu l~r:. pahar magic, sorta, numara, le poate trasa contururile ~l poate des copen noi l~odun l~ care SI: pot folosi precum: selectarea lor ~upa culoar~, alegcrea" ::uum.ltor ammal~, identificarea obiectelor, recunoasterea obiectelor folosite pentru calatorii sau discutia despre fiecare obiect ales in parte. .. ., . .

Faceti X-uri rosii la intamplare pe a bucata marc de ziar. Explicati-i copilului sa aleaga obieete din cutia eu maruntisuri si sa Ie puna pc fiecare pc .c5te un X r~~u. Fiti atent daca a sarit vreun X atunci cand a spus ca a terminat. Aratati-i care X-un au

fo~t sarite, daca au ramas uncle rara obiccte pe de. .

• Alta data. desenati Xvuri de diferite culori, in siruri, pe ziar. Desenati-le destul

de departate pentru a nuse suprapune. E~pli~c~ti~i ,sa ine~~pa de ~a stan~a si sa puna obiectele unul cate unul, spre dreapta. Aratati-i sa mceapa tn urrnatorul rand, tot de la stanga, Spuneti-i sa-si inchipuie ca atunci cand pune un obiect pe un X, de la stanga Ja dreapta, "cite~te", pentru ca oamenii citesc cuvintele in aceasta ordine, de la stanga 10.

dreapta. . . . •. ~

Aceasta activitate poate fi repetata in diferite momente ~l cO~llu~w 11 va p~acea sa foloseasca cutia eu maruntisuri si singur. Asigurati-va ca maruntisurile din cube nu sunt periculoase pentru copit: daca le folose~tc singur sau eu un pricten.

194

Aceastd activitate dezvolta:

• libertatea de alegere;

• 0 constientizare mai bund a exercitiului de gasire a corespondentului;

• dezvoltarea simtului pipattului;

• usurirua de a indeplini comenzile;

• 0 constieniizare mai buna a progresiei de la stanga 10 dreapta;

• increderea in sine si independenta.

Patru ani - Saptamana 3

Aratati-i copilului un cotraj gol pentru oua, Intrebati-l ce este, Spuneti-i daca nu stie. Miscati-va mana de la stanga la dreapta si numarati spatiile din randul de sus. Miscati-va spre stanga 'in randul de jos $1 continuati sa numarati pana la doisprezece. Spuneti-i copilului ca douasprezece obiecte sunt numite 0 duzina,

Cu ajutorul unei canoci

numerotati spatiile oualor de la 1 Ia 12, incepand cu casuta din stanga sus. Decupati 12 patrate mici sau cercuri din carton si nurnerotati-le de la l Ia 12 eu 0 carioca.

Numarati spatiile din cofrajul pentru oua din nou si aratati spre numere, In timp ce numarati. Dati-i copilului In mana 0 bulina mica sau un patrat cu numarul (I) pe e1. Explicati-i cum sa-l puna in compartimentul (1). Spuneti-i sa continue, pe masura ce Ii dati in mana fiecare numar consecutiv, pana cand au fost puse toate eele

. douasprezece cartonase, S-ar putea sa aveti nevoie sa faceti activitatea de mai multe or! pana cand veti fi sigura ca stie unde so. caute numarul corect in cofrajul pentru oua,

Atunci cand copilul capata incredere in 01, amestecati cartonasele cu numere ~i lasati-l sa caute cartonasul eu numarul (I), apoi pe eel cu numarul (2), pana va pune toate cele 12 cartonase corect, in sir, de la stanga la dreapta, Apoi incurajati-l sa potriveasca aceste numere eu cele din eofraj singur. Aceasta activitate ar trebui repetata de multe ori, pentru a lasa copilul sa-~i dezvolte siguranta de sine ~i acuratetea. Pastrati eofrajul numerotat pentru alte activitati,

Aceasta activitate dezvolta:

• constientizarea notiunii de duzina;

• usurinta de a potrivi numerele de 10 1 la j 2;

• 0 constientizare mai buna a notiunii de "progreSie de la stdnga la

dreapta":

• numdrarea in ordine si recunoasterea numerelor de la 1 fa 12;

• sigurarua de sine .)'j independenta;

• coordonarea ochi - mana.

195

Patru ani - Saptamana 4

po~ta

Folositi un carton sau un plic mare pe care tipariti ell grija numele copilului.

Scrieti adresa copilului dedesubt astfel 'incat sa semene cu 0 serisoare adevarata, Folo;iti litere mari nurnai la inceputul fiecarui cuvant ~i litere mici pentru restul cuvint~lor. Lipiti un timbru folosit In coltul din dreapta sus si scrieti adres~ de expediter a unei rude in coltul din stanga sus. Scrieti un mesaj pe spatele cartelei sau tolositi a foaie de hartie pentru mesaj dad utilizati un plie. Mesajul trebuie sa fie scurt

si se~aL,Cu dragoste".· . . .

Pentru a face aceasta activitate mai reala, ati putea ruga 0 ruda sa va trimita 0

carte postala sau 0 serisoare special pentru c.opi!. .' ., .. w

Indiferent cum ati ales sa procedati, aratap scnsoarea copilului. Spuneti-i ea

aceasta este 0 trimitere postala cu numele sau propriu pe ea. Aratati-i numele sau In timp ce urmariti eu mana de la stanga la dreapta. Apoi spuneti: .Numele strazii, nurnarul casei sunt sub numele tau". Aratati-i In timp ce urmariti eu mana de la stanga la dreapta. Spuneti-i ca aeeasta este adresa familiei, adica "locwul .unde wlocuim~'. Postasul sau postarita stiu unde sa aduca posta, pentru ea pot sa clte~sca ~e plic "adresa unde locuim". Cititi-i eopi!ului mesajul de pe cartea postala sau din scnsoare.

Discutati ee se spune in mesaj .

. Cititi adresa de mai muIte ori ~i rugati copilul sa 0 repete dupa dumneavoastra_

Amintiti-va ~a urmariti eli mana de la stanga la dreapta pe masura ee ii cititi.

. Pentru a exti~de activitatea, scrieti numele copilului si adresa pe einci plieuri sau carti postale si alte cinci nume si adrese pe cine! pli~uri diferite: reprezentand diferite scrisori. Folositi doua pungi de hartie care sa fie cutu postale, Lipiti scnsoarea mare, originala, pe una dintre pungi si lasau cealalta punga n~e.?chetata. Ames:ecati scrisorile si spuneti-i copilului sa puna toata corespondenta lui m punga corecta, iar restul serisorilor l~ punga nemarcata. Aratati-i cum sa caute numele daca nu intelege prea bine ce trebuie sa faca. Apoi lasati-l sa lucreze independent. " . . .

Alta data, recapitulati cu el adresa pentru a va asigura ea si-c poate arrunti.

Incurajati-l sa repete activitatea de potr~vire a adresei. Peate, de :s~mene~, sa d;cteze a scrisoare unui anum it prieten sau unei rude. Ar fi 0 ocazie sa-si expnme gandunle proprii, in timp ce dumneavoastra scrieti pe hartie dupa dictare. Va fi incantat sa va

urmareasca in timp ce scrieti ce va spune.

Aceasta activitate dezvoltd:

• usurtnta de a-si recunoaste numele tiparit:

• tnteresul de a invdta sii-s! aminleasa adresa corecta;

• abilitatea de a gasi adresa corectd;

• 0 con$tientizare mai bund a existentei si a distnbutiei corespondemei;

• tmbogatirea vocabularului.

196

Patru ani - Saptamana 5

Litere ~i randuri

. D d Recapitulati Cantecul alfabetului,

care a fast prezentat la varsta de 3 ani, activitatea din Saptamana 36. Spuneti-i eopilului eii literele sunt nostime .$1 ea putem sa ne jucarn rnulte jocuri ell ele. Aratati-i 0 imagine a tuturor literelor, i.ncluzand ~i literele mari si pe eele mici.

Puteti sa folositi 0 tiibli!a eu litere scrise pe ea sau va puteti confectiona un tabel ell litere. Totusi, este bine sa realizati cii exists un anumit mod de a scrie fiecare litera. Este recomandat un mode! dar, care sa evite corectarea unor greseli alta data.

. Asigurandu-va ca folositi 0 tehnica clara de scriere, aratati-i copilului ea !lterele ~unt compuse din linii drepte, linii curbe sau partial drepte si partial curbe. Intrebati-I daca yoate. sa gaseasca literele din numele sau si ajutati-l sa faca mai user acest lucru, scriindu-i numele pentru a cauta fieeare litera eomponenta acestuia. Mai intai, scrieti-I eu 1itere marl, apoi eu litere mici pentru a fi utilizat de ~l ca un zhid. In acest moment, subliniati-i ca, la gradinita, profesorul ii va serie numele eu prima litera mare, l~r r~stul numelui eu litere mici. Este important pentru dumneavoastra $i pentru co~il sa ~tlli aeest I.uern deoarece adeseori profesorul trebuie sa dezvete copilul sa-si sene numele eu majuscule sau cu un amestec intamplator de majuscule ~i minuscule. Unii profesori Ii inva!a pe copii sa-si serie numele cu Iitere mari pentrn ca pare mill simplu pentru copil, Cei mill multi copii la aceasta varsta nu sunt inca destul de pregatiti pentru scrierea forrnala a literelor. Copilului i se poate arata modul corect de a sc~e !itere, dar eoo:donarea mainii nu poate fi perfectionata suficient pentru ca el sa poata t~ne crelOnul. ~I sa poata configura literele. Fierbep putine spaghete, spalati-le, scurgeti-le ~l uscati-le eu un pro~op de hartie. Lasati copilul sa taie spaghetele ell un foa~fece cu m~rginile rotunjite. Incurajap-I sa se uite la 0 imagine a literelor si sa utilizeze bucari de spaghete pentru a forma litere. Faceti cateva litere pentru a mcuraja copilul sa le copieze. Porniti cat de sus puteti ~i formati Iitere, Peate fi mai usor pentru copil dad: scrieti literele mari pe cartele individuale ca model pentru scrierea Iiterelor. Mai tarziu, pot fi introduse ~i literele mid, dad el se arata interesat de aceste activitati. Lasati copilul sa formeze numai cateva litere 111 timpul unei activitati, deoarece fonnarea prea multor litere odata ar putea sa-l depaseasca, Aceasta ar putea sa-l frustreze si nu va mai fi interesat sa continue activitatea,

. Bucatile de spaghete pot fi pastrate in frigider intr-o punga de plastic mai multe zile.iSpaghetele pot fi utilizate si pentru formarea numerelor. Dar nu lucrati cu litere si numere in acelasi timp. Copiii au dificultati In distingerea semnificatiei

'Aa Ee Ff Gg Hh Ii Jj KkLl Mm Nn 00 Pp Q'l Rr

T tU u Vv Yy Z z

Bb

Cc

Ss Ww

Xx

197

cuvintelor .Jitera si numar". "Incet si cu raodare" este secretul cducatiei copilului, pentru ca acesta sa se descurce u;;o; la scoala.

A ceasta activitate dezvoltd:

• 0 constientizare mai buna CI numelor Were/or;

• abilitaiea de a gasi literele dintr-un nume;

• a con~tientizare mai buna a formelor literelor;

• coordollarea ochi - mana;

• siguranta de sine si tndependenta.

Patru ani - Saptamana 6

$i cusutul este distractiv!

Adunati cinci bucati de -carton onduiat sau de carton de poster. cam de marimea unei foi de

~ scris. Alegeti cinci imagini mari dintr-o carte colorata sau revista.

EE ill' Incercati sa alegeti imagini cu

1..- . __ ~ purine , detalii, Decupati imaginile

~i lipiti-le pe cartonul gros. Lasap lipiciul sa. se usuce. Folo;iti 0 su~a,. 0 ~epu~a pentn: cuburi de gheata, un creion ascutit sau un CUl lung pentru a impunge gaun la 0 distanta

de 5 cm in iurul forme lor imaginilor. . .

Dati-i copilului un ac de cusut m~re, ~u va~l n~ prea, ascupt ~l ell ~au:

larga. Utilizati ata de aproximativ 1 m lnngime, indoiti ata ~l facet~ un ~od pent:u ~ u capetele. Fa~e!i nodul destul de mare pentru a nu trece pnn gaurile din jurul

imaainilor. , " .'" ~. di - ri)

~ Aratati-i cum se misca acul prin gauri (intra In gaun si iese arara In gau .

t ira imaginile, Copilul va avea nevoie de aiutor la taiatul atei ~l la legatul

pentru a con u .' , .. .' .. A -

d ilor astfel Incat sa poata sa continue cusutul 111 jurul celorlalte rmagnu. ~easta

~~ti~~~ate poate cere 0 oarecare coordonare, da~ copilu~ .i~i poate dezvolta 'indemanarea

si poate deveni destul de priceput la cusutul unei brodem. ..,

Imaginile brodate pot fi realizate si prin trasarea conturului umn animal de

plus pentru a face 0 forma sau folosind hattie de indigo pentru a copra conturul unea

imagini pe un carton.

Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea ochi - mana:

• fndemanarea de baza pentru cusur:

• 0 con~'tientizare mai bund a diferitelorforme ale obiectelor:

• siguran/a de stne Ji independenta.

198

Patru ani - Saptamana 7

Telefonul

Copilul trebuie invatat

cum se utilizeaza coreet

telefonul, At trebui, de

asemenea, sa stie numarul de urgenta de la pcmpieri sau salvare. Penrru a desfasura

~ aceasta activitate, ar fi ideal sa

utilizati numere reale de telefon care pot fi usor deconectate. Dad nu este posibil, incercati sa obtineti doua telefoane de jucarie ell numere pe ele. Puteti, de asemenea, sa faceti doua telefoane de ~arton folosind telefonul dumneavoastra ca tipar, dupa care sa trasati conturul. Pot fi apoi decupate si poate fi folosit un snur pentru a lega receptorul de aparatul propriu-zis de telefon.

Dati-i copilului un telefon, Spuneti un numar si apoi rugati-lsa-I gaseasca pe telefonul sau. Faceti aceasta cu to ate numerele. Copilul poate pune intrebari despre alte butoane sau marcaje de pe telefoane. Raspundeti la intrebari prin propozitii scurte si spuneti-i ca Ii veti spune mai multe despre butoane si marcaje mai tarziu. Copilul va retine, rara indoiala, literele alfabetului scrise pe aceleasi butoane ca ~I numerele, Spuneti-i ca se pot folosi Iitere in locul numerelor pentru a face numere de apel, dar in acest moment cu numerele va fi mai usor.

Spuneti-i numarul sau de telefon si incurajati-l sa-l repete dupa dumncavoastra de mai multe ori. Spuneti-i apoi sa gaseasca aceleasi numere pe unul dintre cele dona telefoane pe care le utilizati pentru activitate. Formati fiecare numar a data, astfel incar copilul sa fie In stare sa asculte, so. se gandeasca si sa gaseasca fiecare numar. 0 Yeti face de mai multe ori si apoi Yeti ruga copilul sa-si aminteasca numarul de telefon pe dinafara. Ajutati-l daca este nevoie, Laudati-I pentru fiecare raspuns pozitiv pentru a-I ajuta sa devina sigur pe e1. .

Daca stiti un numar de telefon al unui prieten de-a! copilului dumneavoastra, Iasati-l sa forrneze numarul coreet pe telefonul adevarat. Totusi, inainte de a face aceasta, explicati-i cum sa se recornande la telefon ~i apoi cum sa ceara sa vorbeasca

eli prietenul sau. De exemplu, copilul poate spune: "La telefon , , Pot sa vorbesc,

vii rag, cu , ?" Copilul ar trebui sa 19i dea seama cii pentru a cauta pc cineva la

telefon trebuie sa ai un motiv, Discutati si exersati modul de comportament la telefon. Ii puteti sugera un motiv pentru care sa-si cheme prietenulla telefon,

Scrieti-va numarul de telefon pe 0 foaie mare de hartie. Cititi fiecare numar si aratati-i fiecare numar pe masura ce 11 scrieti, Spuneti-i ca aceasta va fi cartela lui de telefon, Apoi scrieti fiecare numar separat pe 0 cartels sau pe ceva asemanator, Amestecap cartelele ell numere si spuneti-i copilului sa le puna In ordine folosind foaia pe care ati confectionat-o, Marean un semn verde la stanga numarului de pe cartela ~i un semn rosu la dreapta, Reamintiti-i ca trebuie sa inceapa unde este semnul verde si sa se opreasca unde este semnul rosu. Incurajati-I sa repete des pentm a ~ti pe dinafara nurnarul de telefon.

Lf58-~732

$EMN RO$U

SEMN VERDE

199