Sunteți pe pagina 1din 7

GEOLOGIE INGINEREASCĂ

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Definirea şi conturarea problematicii

Geologia – ştiinţă a Pământului care, pentru scopuri atât teoretice cât şi practice, studiază
compoziţia şi structura litosferei terestre, fenomenele şi procesele care introduc schimbări la
nivelul acesteia, precum şi caracteristicile generale şi ambianţa cosmică în care evoluează
Pământul.

Geologia inginerească
(1) ştiinţa care cercetează caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor pe care se fundează
diversele construcţii (geotehnica);
(2) ştiinţa care se ocupă cu - studiul mediului geologic natural ca amplasament pentru
lucrările inginereşti (alegerea amplasamentelor şi furnizarea datelor necesare la proiectarea,
executarea şi exploatarea construcţiilor),
- ca sursă pentru extragerea unor materiale de construcţii şi
- efectuarea de prognoze asupra consecinţelor activităţii umane
în crusta terestră.
(3) ştiinţa dedicată investigării, studierii şi soluţionării problemelor de inginerie şi mediu,
care pot apărea ca rezultat al interacţiunii dintre geologie şi lucrările şi activităţile umane,
precum şi prezicerii şi dezvoltării măsurilor pentru prevenirea şi remedierea hazardelor
geologice (International Association for Engineering Geology and the Environment).

Geologia inginerească abordează aplicaţiile cunoştinţelor geologice în domeniul ingineriei


(In general, al ingineriei construcţiilor în special) şi cuprinde:
- definirea geomorfologiei, structurii, litologiei, stratigrafiei şi condiţiilor
hidrogeologice a formaţiunilor geologice;
- caracterizarea proprietăţilor mineralogo-petrografice, fizico-mecanice, chimice şi
hidraulice a tuturor geomaterialelor utilizate în construcţii;
- evaluarea comportamentului mecanic, hidrologic şi seismic a maselor de sol şi rocă;
- prezicerea modificărilor în timp a proprietăţilor mai sus amintite;
- determinarea parametrilor ce sunt utilizaţi în analiza stabilităţii lucrărilor inginereşti
şi a maselor de roci;
- menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi proprietăţilor terenului.

Relaţia cauză-efect în geologie

- cauze: interne şi externe


- procese: petrogenetice – magmatice, metamorfice, sedimentare; de deformare
- efecte: corpuri geologice – compoziţie, structură

Corp geologic → teren de fundare

Corp geologic - este o porţiune a litosferei care pe diverse criterii (compoziţionale,


structurale, genetice, de vârstă, complexe) poate fi delimitată de zonele adiacente.
Roca de bază – cuprinde toate rocile de vârstă în general precuaternară, consolidate, uneori
afectate de procese de deformare (plicative sau disjunctive), având proprietăţi geomecanice
superioare.
Formaţiunea acoperitoare – este alcătuită din roci pământoase (pământuri), neconsolidate,
de vârstă cuaternară, formate pe seama rocilor de bază prin procese de alterare fizică,
chimică şi biologică, având proprietăţi geomecanice inferioare.
Masiv de rocă – o porţiune de teren caracterizată din punct de vedere geomecanic, în
vederea realizării de lucrări inginereşti.
Geostructură – acea parte a unei structuri / formaţiuni geologice aflată în interacţiune cu
lucrarea inginerească.
Teren de fundare – zona situată în apropierea suprafeţei scoarţei terestre în care, datorită
executării construcţiei (fundaţiei) au loc schimbări faţă de situaţia iniţială şi în care se resimt
efectele acţiunii construcţiei.

Bibliografie:
Băncilă I. – coord. (1980, 1981) Geologie inginerească - vol I şi II. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Băncilă I. (1989) Geologia amenajărilor hidrotehnice. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Bomboe P., Mărunţeanu C. (1986) Geologie inginerească. Tipografia Universităţii
Bucureşti.
Marchidanu E. (2005) Geologie pentru inginerii constructori cu elemente de protecţie a
mediului geologic şi geologie turistică. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Păunescu M., Pop V., Silion T. (1982) Geotehnică şi fundaţii. Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
Preda I. (1971) Geologie inginerească – ed. a II-a. Centrul de multiplicare al Universităţii
din Bucureşti.

2. PĂMÂNTUL – DATE GENERALE

Structura internă
- surse de informare: forma şi mişcarea de rotaţie a Pământului, densitatea
Pamântului, meteoriţii, undele seismice, prospecţiunea geofizică, informaţii directe
- diviziunile majore ale interiorului pământului: crusta terestră, litosfera, mantaua,
nucleul

Forma, dimensiunile şi mişcările Pământului


- forma sferică, elipsoid de rotaţie, geoid, elipsoid cu trei axe, terroid
- dimensiuni: raza ecuatorială, raza polară, elipticitatea, lungimea ecuatorului,
lungimea meridianului, suprafaţa, volumul
- mişcarea de rotaţie, mişcarea de revoluţie

Câmpuri geofizice
- gravitaţia terestră: definire, variaţii, efecte, aplicaţii
- magnetismul terestru: definire, cauze, elemente, importanţă
- electricitatea Pământului: câmpul curenţilor telurici, surse, aplicaţii
- energia calorică terestră: căldura externă, căldura internă, importanţa în inginerie
- presiunea în interiorul globului terestru: presiunea litostatică, presiunea orientată,
importanţa pentru construcţii
Bibliografie:
Lăzărescu, V. (1980) Geologie fizică. Ed. Tehnică.
Marchidanu E. (2005) Geologie pentru inginerii constructori cu elemente de protecţie a
mediului geologic şi geologie turistică. Ed. Tehnică, Bucureşti.

3. STRUCTURA ŞI GEODINAMICA LITOSFEREI

Constituţia litosferei
- tipuri de litosferă: continentală, oceanică, intermediară; pătura sedimentară, pătura
granitică, pătura bazaltică, pătura peridotitică
- elementele geotectonice ale litosferei: scuturi, platforme, catene orogenice, rifturi
continentale, bazine oceanice, fose oceanice, dorsale medio-oceanice, bazine marine
marginale, bazine marine interne, insule vulcanice, arcuri vulcanice

Elemente de tectonică globală


- teoria tectonicii plăcilor
- teoria derivei continentelor
- teoria expansiunii fundurilor oceanice
- teoria orogenică

Bibliografie:
Pauliuc S., Dinu C.(1985) Geologie structurală. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Bleahu M. (1983) Tectonica globala – vol. I. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

4. ELEMENTE DE MINERALOGIE

Structura cristalină a mineralelor


- definirea noţiunii de cristal
- structura reticulară: motivul, şirul reticular, planul reticular, celula elementară,
sistem de cristalizare
- legături de reţea: ionică, covalentă, metalică, Van der Waals
- geometria şi simetria cristalelor: elementele unui poliedru cristalin, elemente şi
operaţii de simetrie, formula de simetrie, clase de simetrie, sisteme cristalografice

Proprietăţile mineralelor
- proprietăţi morfologice: habitusul, trachtul, concreşteri
- proprietăţi legate de coeziune: elasticitatea, plasticitatea, duritatea, clivajul
- proprietăţi optice: luciul, transparenţa, culoarea, luminiscenţa
- proprietăţi termice: conductibilitatea termică, dilataţia termică
- proprietăţi electrice: conductibilitatea electrică, piroelectricitatea, piezoelectricitatea
- proprietăţi magnetice, densitatea, radioactivitatea

Clasificarea mineralelor
- clase: elemente native, oxizi şi hidroxizi, sulfuri şi sulfosăruri, halogenuri,
carbonaţi, sulfaţi, fosfaţi, silicaţi
- caracteristici: definiţie, caracteristici generale, clasificare/exemple,
importanţă/utilizări

Bibliografie:
Codarcea A. (1965) Mineralogie – Vol. I Cristalografia. Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
Ianovici V., Ştiopol V., Constantinescu E. (1979) Mineralogie. Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
Ianovici V., Ştiopol V., Constantinescu E. (1983) Proprietăţile fizice şi chimismul
mineralelor. Tipografia Universităţii din Bucureşti.

5. NOŢIUNI DE PETROLOGIE

Petrologie magmatică
- generalităţi despre magme: definire, caracteristice, condiţii tectonice
- evoluţia unui sistem magmatic – etape: lichid-magmatică, pegmatitică,
pneumatolitică, hidrotermală
- manifestări şi corpuri magmatice: manifestări intralitosferice şi supralitosferice;
corpuri magmatice izometrice, anizometrice bidimensionale, anizometrice unidimensionale,
ramificate

Petrologie metamorfică
- metamorfismul - caractere generale: definire, zone de metamorfism, factori,
procese, facies metamorfic
- tipuri de metamorfism: metamorfism regional, de contact termic, cataclastic, al
fundurilor oceanice, de îngropare, anatectic

Petrologie sedimentară
- conturarea domeniului sedimentar: definire, aria sursă, bazin de sedimentare
- procese depoziţionale: procese fizico-mecanice (dezagregarea, transportul,
acumularea), procese chimice (alterarea, precipitarea), procese biotice (biosecreţia minerală,
bioturbaţia)
- sisteme depoziţionale: domeniul continental (glaciar, eluvial, deşertic, lacustru,
fluvial), domeniul marin (neritic, batial, abisal, hadal, recifal, lagunar), domeniul de tranziţie
(litoral, deltaic)
- procese postdepoziţionale: compactizarea, dizolvarea, cimentarea, recristalizarea

Bibliografie:
Anastasiu N. (1988) Petrologie sedimentară. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Denuţ I. (2001) Petrologie. Ed. Universităţii de Nord, Baia Mare.
Rădulescu, D. (1981) Petrologie magmatică şi metamorfică. Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.

6. ELEMENTE DE GEOLOGIE STRUCTURALĂ ŞI


MICROTECTONICĂ
Stress şi deformare
- stress-ul: definire, componente, elipsoidul de stress, tipuri
- deformarea: definire, componente, elipsoidul de deformare

Cute
- definiţie, elemente geometrice, clasificarea geometrică, asociaţii de cute

Falii
- definiţie, elemente componente, clasificarea geometrică

Fisuri
- definiţie, cercetarea geologică a fisuraţiei rocilor

Importanţa elementelor structurale pentru construcţii


- elementele structurale şi stabilitatea masivelor de rocă, importanţa elementelor
structurale în proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor

Bibliografie:
Gurău, A. (1982) Microtectonica. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Hobbs, E.B., Means, D.W., Williams, F.P. (1988) Principii de geologie structurală. Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Pauliuc S., Dinu C.(1985) Geologie structurală. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Spencer, E.W. (1988) Introduction to the structure of the Earth. McGraw - Hill Book Co.

7. ELEMENTE DE HIDROGEOLOGIE

Forme de apă în roci


- apa legată: chimic – de constituţie, de cristalizare şi zeolitică; fizic (adsorbită) –
higroscopică şi peliculară
- apa liberă: capilară şi gravitaţională

Structuri acvifere
- zone de umiditate: nivel hidrostatic, zona de saturaţie, zona de aeraţie – subzona
capilară, de retenţie şi de evapotranspiraţie
- acvifer: definire, elemente
- clasificarea acviferelor – după caracteristicile structurale ale rocilor rezervor, după
raportul rezervorului cu relieful şi colectoarele superficiale, după condiţiile de aşezare

Curgerea apei subterane


- elemente introductive, curgerea în regim laminar (Legea lui Darcy), curgerea în
regim turbulent

Bibliografie:
Denuţ I. (2005) Hidrogeologie şi ingineria apelor subterane – note de curs. Universitatea
de Nord din Baia Mare.
Preda I., Maroşi P. (1971) Hidrogeologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Soliman M.M., LaMoreaux P.E., Memon B.A., Assaad F.A., LaMoreaux J.W. (1998)
Environmental Hydrogeology. Lewis Publisher.

8. FENOMENE GEOLOGICE DE RISC

Fenomene vulcanice
- vulcanism, zone vulcanice, elementele unui aparat vulcanic, erupţii vulcanice
- produsele activităţii vulcanice: emanaţii de gaze, produse lichide, produse solide
- impactul activităţii vulcanice: suflul exploziilor, emanaţii de gaze, curgeri de lave,
nori arzători, laharii, căderi de materiale piroclastice, cutremure, tsunamii

Fenomene seismice
- definire
- tipuri genetice de cutremure: cosmice, vulcanice, de prăbuşire, tectonice
- elementele unui cutremur: focarul (hipocentrul), epicentrul, timpul la origine, durata
măsurată, energia, undele
- impactul fenomenelor seismice: zgomot, fenomene luminoase, tsunami, vibraţiile
Pământului

Alunecări de teren
- definire
- cauze: defrişările, modificarea pantei versanţilor, creşterea umidităţii rocilor,
acţiunea hidrodinamică a apei, încărcarea versanţilor, cutremurele şi vibraţiile locale
- elemente: râpa de desprindere, suprafaţa de alunecare, corpul alunecării, fruntea
alunecării
- impactul alunecărilor de teren – efecte: directe, indirecte

Subsidenţa terenurilor
- definiţie, impacturi
- cauze: prăbuşirea excavaţiilor subterane, prăbuşirea golurilor carstice, compactarea
naturală a sedimentelor, drenajul solurilor organice, hidrocompactarea, sufoziunea,
supraîncărcarea suprafeţei, extragerea fluidelor subterane

Bibliografie:
Bennett, M.R., Doyle, P. (1997) Environmental Geology: Geology and the Human
Environment. John Wiley & Sons Ltd.
Coates, D.R.(1981) Environmental Geology. John Wiley & Sons, Inc.
Grecu, F. (2004) Hazarde şi riscuri naturale. Ed. Universitară, Bucureşti.

9. MINERALE ŞI ROCI UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII

Utilizarea mineralelor în construcţii


- extragerea de metale utilizate la realizarea unor componente: conductori electrici,
ţeavă, tablă, fire, feronerie, profile, etc.
- fabricarea sticlei
- industria lianţilor: ciment, ipsos, chit
- producerea de vopsele, lacuri, zugrăveli, emailuri: pigment, fondant
- industria ceramică: gresie, faianţă, porţelan, obiecte sanitare, glazuri
- producerea materialelor, abrazive: discuri abrazive, prafuri de lustruit, etc.
- producerea materialelor refractare şi termo-izolante: cărămizi refractare, izolatori
speciali, vată minerală, azbociment, plăci gips-carton

Utilizarea rocilor în construcţii


- în stare naturală: ca piatră brută, piatră spartă, criblură, piatră de pavaj
- roci ornamentale: placaje, decoraţiuni, coloane, piese de mobilier, etc.
- agregate naturale pentru betoane, mortare pentru tencuieli şi zidărie etc.
- materiale de zidărie
- industria lianţilor – fabricarea cimentului, varului, ipsosului etc.
- confecţionarea materialelor de zidărie: cărămizi, blocuri, ţigle etc.
- fabricarea sticlei
- industria ceramică: porţelan, faianţă, gresie ceramică, obiecte sanitare, glazuri etc
- fabricarea produselor refractare şi a abrazivilor

Bibliografie:
Brana, V., Avramescu, C, Călugăru, I. (1986) Substanţe minerale nemetalifere. Ed. Tehnică,
Bucureşti.
Mihăilescu, N., Grigore, I., Schmiedigen, V. (1957) Piatra naturală în construcţii. Ed.
Tehnică, Bucureşti.