Opinia

naþionalã
Toamnã activã la
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
Director: Mioara VERGU-IORDACHE

Anul 26, nr. 833, 16 octombrie 2018, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro Grãdiniþa Prietenii Mei!
Facultatea de Medicinã Veterinarã din cadrul Universitãþii Spiru Haret,
Centrul de Cercetare pentru ªtiinþe Medicale Veterinare
World Food Day
– Ziua Internaþionalã a Alimentaþiei dorit
• S-a sãorganizat un eveniment culinar care a
marcheze 100 de ani de tradiþie
– luni, 15 octombrie 2018 – gastronomicã româneascã. Atât studenþii, cât
ºi cadrele didactice au participat cu câte un
Tema: Mâncare tradiþionalã româneascã preparat culinar tradiþional românesc, fãcut
Pe 25 octombrie, în cadrul Festivalului Naþional de Teatru,
are loc la Teatrul Lucia Sturza Bulandra premiera tragediei
chiar de ei. shakespeariene Coriolanus, tradusã de prof. univ.dr. George
Volceanov ºi Horia Gârbea – apãrutã în vol. XI al monumen-
talei ediþii Opere. Shakespeare, coordonatã ºi îngrijitã de
George Volceanov –, montatã de Alex Darie, cu ªerban Pavlu
în rolul titular.
George Volceanov: „Le zicem actorilor: Break a leg! Este a
patra premierã din 2018 care foloseºte textele ediþiei noastre,
dupã Richard al II-lea (Teatrul Mic, regia – Radu Iacoban),
Timon din Atena (Teatrul Naþional Marin Sorescu, Craiova,
regia – Charles Chemin)
ºi Mult zgomot pentru
nimic (Teatrul de Co-
•facultãþii
Prezentãri în tematica evenimentului au fost susþinute de cãtre cadre didactice ale
ºi invitaþi ai acestora, cu competenþe în domeniul alimentar: Risipa alimentarã
medie, regia – Andrei
ªerban). Îmi felicit, cu
în România - conf. univ. dr. Adriana Amfim, Mâncarea autentic româneascã - conf. aceastã ocazie, colegii
univ. dr. Violeta Simion, dar ºi BARF VS CROCHETE: avantaje ºi dezavantaje în de echipã care au
alimentaþia câinilor - dr. Matei Alexandru. contribuit la impunerea
ediþiei noastre pe
scenele din România!”

Veºti bune
dintr-o realitate tristã
Mioara VERGU-IORDACHE

• În cadrul campaniei umanitare Nu risipim, dãruim!, s-au fãcut donaþii în alimente

neperisabile ºi produse de igienã, pentru a fi oferite Asociaþiei Pavel, cu care colaboreazã
Circa 500 000 de preºcolari ºi elevi din învãþãmântul pre-
universitar au nevoie ºi vor primi ajutor financiar ºi material din
facultatea. Din partea Asociaþiei Pavel a participat asistent social Roxana Dumitru. afara familiei. Cel puþin aºa reiese din recentele mãsuri adoptate
de Guvernul României. Sunt zeci de milioane de euro ce vor fi
cheltuiþi pânã la sfârºitul acestui an ºcolar.
PREUNIVERSITARIA Ministrul Rovana Plumb a declarat cã o prioritate a
Guvernului României este de a investi, prin Fondul Social

Biroul de Comunicare al MEN informeazã:

Peste 360.000 de preºcolari ºi elevi din clasele
II - VIII beneficiazã în anul ºcolar 2018-2019
de pachete de rechizite ºi ghiozdane
Dintre aceºtia, 308.611 elevi vor primi ghiozdane.
Beneficiarii sunt înscriºi în învãþãmântul de stat, primar ºi
gimnazial, la cursuri de zi, fiind în întreþinerea familiilor al
cãror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în
luna iulie a fiecãrui an, este de maximum 50% din salariul de
bazã minim brut pe þarã.
Elevii din grupul-þintã au devenit eligibili în proiect dupã
ce au solicitat, la începutul anului ºcolar, sprijinul acordat în
cadrul programului naþional desfãºurat anual în baza Legii
126/2004 ºi a ordinului de ministru nr. 4385/2012.
În plus, 51.539 de preºcolari vor primi rechizite ºcolare.
Aceºtia sunt beneficiarii tichetelor sociale acordate conform
Legii nr. 248/2015 privind stimularea participãrii în
învãþãmântul preºcolar a copiilor provenind din familii
defavorizate.  În ceea ce priveºte contractul de finanþare semnat între Centrul
Proiectul Rechizite pentru preºcolari ºi elevi - ºanse egale
la educaþie are ca obiectiv prevenirea abandonului ºcolar ºi a
pãrãsirii timpurii a ºcolii, facilitând accesul egal ºi participarea
la învãþãmântul obligatoriu a preºcolarilor ºi elevilor proveniþi
din familiile cele mai defavorizate, prin acordarea de materiale
ºcolare.
Rechizitele ºi ghiozdanele vor fi distribuite prin intermediul
inspectoratelor ºcolare judeþene/Inspectoratul ªcolar al
Municipiului Bucureºti cãtre unitãþile de învãþãmânt, care
vor repartiza mai departe materialele ºcolare cãtre elevii ºi
preºcolarii din grupul-þintã.
Ministerul Educaþiei Naþionale este beneficiar al proiectului
Rechizite pentru preºcolari ºi elevi - ºanse egale la educaþie,
implementat în cadrul Programului Operaþional Ajutorarea
Persoanelor Dezavantajate POAD/220/1/3/ - Precaritate
materialã de bazã, bugetul total al proiectului fiind de
17.314.571,40 lei.
Bani pentru educaþie
114 milioane de euro - fonduri europene pentru
educaþie, prin Bani de liceu ºi Bursa profesionalã
Ministerul Educaþiei Naþionale a semnat, sãptãmâna trecutã,
douã contracte de finanþare din fonduri europene în valoare totalã de
114 milioane euro.  statul se manifestã ca un tatã plecat mult timp de acasã, care,
Contractul aferent programului Bani de liceu, cu o valoare de 31
milioane euro, va permite susþinerea ºi continuarea acestui program ºi
va acoperi cheltuielile realizate/estimate de statul român pentru
perioada anilor ºcolari 2015-2019 pentru acest tip de sprijin.
Astfel, începând cu acest an ºcolar, fiecare beneficiar al programului
Bani de liceu va primi, lunar, pe întreaga duratã a cursurilor, în situaþia
respectãrii tuturor condiþiilor legale prevãzute, suma de 250 lei/lunar,
faþã de 180 lei/lunar, suma primitã anterior majorãrii. De asemenea,
valoarea plafonului maxim de acordare a bursei a fost indexatã de la 150
la 500 lei/membru de familie, urmare a corelãrii acestui plafon la situaþia
economicã actualã (salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã
fiind stabilit, începând cu ianuarie 2018, la suma de 1.900 lei lunar).
Naþional pentru Dezvoltarea Învãþãmântului Profesional ºi Tehnic ºi
Ministerul Fondurilor Europene pentru Programul Bursa profe-
sionalã, acesta are o valoare de 83 milioane euro. Banii vor acoperi
cheltuielile realizate de statul român în cadrul programului Bursa
Profesionalã pentru perioada anilor ºcolari 2015-2018 ºi vor asigura
continuarea acestuia în anii urmãtori, în limita alocãrii financiare
estimate din Programul Operaþional Capital Uman, prin care sunt
derulate ambele proiecte. Prin Bursa profesionalã, 80.132 de elevi
din clasele IX-XI din învãþãmântul profesional, inclusiv învãþãmântul
dual, vor fi stimulaþi sã-ºi continue studiile cu burse acordate din
fonduri europene, 20% dintre elevi provenind din mediul rural.
Bursa acordatã în acest program, în valoare de 200 lei, se plãteºte
tuturor elevilor, indiferent de veniturile pãrinþilor lor, dar în anumite
condiþii de frecvenþã menþionate în art. 7 din HG 1062 din 30 octombrie
2012 sau în art. 7 din HG 951/2017, fiind o modalitate de a promova
în mod direct participarea la programe de educaþie ºi formare
profesionalã iniþialã.
European, cu precãdere în mãsuri dedicate reducerii
abandonului ºcolar, dezvoltãrii învãþãmântului profesional ºi
de a asigura corelarea ofertelor educaþionale cu nevoile actuale
ale pieþei muncii. Foarte bine. Cu o condiþie: aceste investiþii sã
fie eficiente, sã producã efecte benefice, sã nu fie încã o acþiune
bifatã pe agenda Executivului. Adicã sã nu fie, încã o datã, bani
aruncaþi pe apa sâmbetei.
ªi în cazul de faþã, am impresia, ca în multe altele, de altfel, cã
revenit, le aduce copiilor dropsuri! Dar nu de bomboane au ei
nevoie! Stilul paternalist nu mai poate fi la modã! Banii investiþi
în aceste ajutoare vor fi, poate, utili pentru o generaþie! Investiþi
în locuri de muncã ºi în salarii decente pentru pãrinþi, aceºti bani
ar deveni sursã de venituri care ar despovãra bugetul, fie naþional,
fie european, de un perpetuu efort, ar servi pentru multe generaþii.
Mai mult, mai important, pãrinþii ºi-ar recãpãta demnitatea,
hãrnicia, putinþa, stima de sine ºi respectul copiilor.
Ajutoarele, de orice fel, de oriunde, sunt binevenite în situaþii
limitã. La noi, situaþiile limitã au devenit o permanenþã, ceea ce
conduce la lehamite, lene, dezinteres…Sigur, copiii nu au nicio
vinã cã pãrinþii au devenit, au fost împinºi sã devinã incapabili sã
le asigure un trai decent, condiþii pentru a merge la ºcoalã, pentru
a fi, pe scurt, în pas cu lumea. E bine cã sunt ajutaþi! Dar ºi mai
bine ar fi sã se schimbe climatul, condiþiile familiale ºi familiare.
Nu toþi, chiar ajutaþi, au puterea sã se smulgã dintr-un trai fãrã
perspectivã. Nu-i ajutã nici familia, nici ºcoala – putem deschide
o discuþie dureroasã despre statutul cadrelor didactice, despre
condiþiile materiale din ºcoli, mai ales de la sate –, nu-i ajutã
societatea în întregul ei.
Dincolo de declaraþii politice, ce se întâmplã cu tinerii care
terminã o ºcoalã profesionalã, un liceu, o facultate? Cât de corelatã
este oferta educaþionalã cu piaþa muncii? Cât mai pregãtim forþã
de muncã pentru alte þãri? Noi avem un plan de þarã?
Se zice cã dacã vrei sã hrãneºti un flãmând nu trebuie sã-i dai
un peºte, ci trebuie sã-i dai o undiþã ºi sã-l înveþi sã pescuiascã!
La noi se pare cã, în balta în care doar unii pot, ºtiu, au undiþã ºi
au voie sã pescuiascã, încã mai este (numai) câte un peºte pentru
fiecare! Nu conteazã cã nu ajunge un singur peºte. Acþiunea a
fost bifatã!
pag. 2
UNIVERSITARIA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritarã 3 Locuri de muncã pentru toþi
Cod apel: POCU/82/3/7/Creºterea ocupãrii prin susþinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbanã
Titlul proiectului: Antreprenori SMART - Tineri Responsabili, Ambiþioºi, Motivaþi, de Succes
Beneficiar: Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”
Cod SMIS: 104098
Aria de implementare: Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia
COMPETIÞIA PLANURILOR DE AFACERI
ESTE ÎN CURS DE DESFêURARE!
Viitorii antreprenori SMART ºi-au înscris ideile
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru
Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”, în calitate de beneficiar al
proiectului, cofinanþat din Fondul Social European prin
Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020,
organizeazã aceastã competiþie, pornind de la obiectivului
general al proiectului, respectiv, susþinerea antrepre-
noriatului ºi a ocupãrii pe cont propriu prin furnizarea de
programe de formare profesionalã în vederea înfiinþãrii
de întreprinderi cu profil non-agricol în mediul urban ºi
crearea de noi locuri de muncã.
În conformitate cu prevederile Metodologiei de
organizare ºi desfãºurare a Competiþiei de Planuri de
Afaceri, în perioada 3 septembrie – 14 septembrie 2018,
s-a derulat Etapa.1, Depunerea Planurilor de Afaceri în
Competiþia de Planuri de Afaceri, activitate programatã
în cadrul subactivitãþii SA 4.1 – Organizare Competiþie
pentru Selecþie Planuri de Afaceri.
Astfel, în Competiþia de Planuri de Afaceri au fost
depuse un numãr de 318 candidaturi, de cãtre persoane
fizice care au vârsta peste 18 ani ºi au domiciliul sau
reºedinþa în unul din judeþele din aria de implementare a
proiectului ºi care doresc sã înfiinþeze o afacere non-
agricolã în mediul urban, cu sediul social în aceastã regiune.
În perioada 17 septembrie - 21 septembrie 2018, s-a
derulat Etapa 2 de Verificare a eligibilitãþii Planurilor de
Afaceri, în conformitate cu Grila de verificare eligibilitate
(Anexa A).
Tot în aceastã perioadã a avut loc ºi Etapa 3, de Analiza
a gradului de asemãnare între Planurile de Afaceri înscrise
în competiþie.
În data de 22 septembrie 2018, a fost publicatã Lista
cu persoanele care nu au îndeplinit condiþiile de eligibilitate
sau au fost respinse pentru gradul mare de asemãnare. Nu
au fost înregistrate contestaþii.
Ulterior, pe 26 septembrie 2018, a fost publicatã Lista
persoanelor (Planurilor de Afaceri) care au fost admise
dupã etapele de eligibilitate ºi grad de asemãnare, astfel,
un numãr de 46 de Planuri de Afaceri au fost selectate
pentru Etapa 5, Evaluarea tehnico-financiarã a Planurilor
de Afaceri.
În cadrul acestei etape, în perioada 27 septembrie
2018 - 16 octombrie 2018, juriul, alcãtuit din 5 membri
reprezentanþi ai mediului de afaceri ºi patronatului, va
analiza asigurarea rezonabilitãþii costurilor înscrise în
Planurile de Afaceri, în conformitate cu Grila de verificare
tehnico-financiarã(Anexa B), iar pe 17 octombrie 2018
va fi publicat clasamentul celor care vor promova aceastã
etapã ºi se calificã pentru Etapa.7, Interviu - Susþinerea
Planurilor de Afaceri în faþa Juriului, ce va avea loc în
perioada 25-30 octombrie 2018.
În cadrul SA 4.2 Campanie de Promovare a
Competiþiei de Planuri de Afaceri au fost organizate în
luna septembrie 2018 întâlniri informative menite sã
promoveze Compeþia de Planuri de Afaceri la nivelul
Grupului Tintã, dar ºi la nivelul publicului larg. Astfel, în
perioada 4 – 13 septembrie 2018, Expertul PR al
proiectului împreunã cu membri ai echipei de management
au fost prezenþi în toate judeþele Regiunii de dezvoltare
Asociaþia
SOCIETATEA NAÞIONALÃ SPIRU HARET PENTRU EDUCAÞIE, ªTIINÞÃ ªI CULTURÃ
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro; on@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALÃ
Sud Muntenia, fiind încurajaþi, atât membrii Grupului
Þintã, cât ºi persoane din publicul larg, care au idei de
afaceri, sã-ºi depunã dosarul de candidaturã.
În conformitate cu Planul Campaniei de informare a
publicului privind desfãºurarea competiþiei de planuri de
afaceri ºi promovarea metodologiei de selecþie a planurilor
de afaceri ce vor fi finanþate în rândul publicului þintã dar
ºi al publicului larg, au avut loc întâlniri informative, astfel:
• 4.09.2018, la sediul Casei Corpului Didactic din Cãlãraºi,
judeþul Calarasi;
• 5.09.2018, la adresa Calea Domneascã, nr. 334 din
Târgoviºte, judeþul Dâmboviþa;
• 6.09.2018, la sediul Casei Oamenilor de Afaceri din
Piteºti, judeþul Argeº;
• 7.09.2018, la sediul Liceului Pedagogic Mircea Scarlat
din Alexandria, judeþul Teleorman;
• 10.09.2018, la sediul Liceului Nicolae Cartojan din
Giurgiu, judeþul Giurgiu;
• 11.09.2018, la sediul Universitãþii Spiru Haret din
Ploieºti, Judeþul Prahova;
• 12.09.2018, la sediul Liceului Tehnologic Alexandru Ioan
Cuza din Slobozia, judeþul Ialomiþa;
• 13.09.2018, la sediul Facultãþii de ªtiinþe Economice
Câmpulung, din cadrul Universitãþii Spiru Haret.
Detalii referitoare la aceste întâlniri sunt disponibile pe
website http://antreprenorismart.ro/ ºi pe
Portal http://portal.antreprenorismart.ro/
În cadrul Competiþiei de Planuri de Afaceri vor fi
selectate pentru a fi finanþate 42 de Planuri de Afaceri
în limita a maximum 178.340 lei/Plan de afaceri (40.000
euro la cursul inforeuro aferent lunii august 2016 de 4,4585
lei/euro) ºi în limita bugetului total alocat subvenþiilor
de maximum 7.490.280 lei.
Câºtigãtorii Competiþiei de Planuri de Afaceri vor
beneficia, în cadrul S.A 3.2 - Desfãºurare stagii de
practicã, de un numãr de 40 ore de practicã în întreprinderi
cu obiect de activitate similar celui în care vor sã-ºi
dezvolte afacerea. Aceºtia vor beneficia ºi de sprijin sub
forma unor sesiuni de consultanþã/mentorat în vederea
implementãrii Planurilor de Afaceri.
Mult succes în continuare participanþilor la Competiþia
de Planuri de Afaceri!
Expert PR, Loredana POPESCU
Manager Proiect, Marin CRUCERU
Telefon: 021.312.23.01
E-mail: officeantreprenorismart@gmail.com
https://www.facebook.com/antreprenorismart
https://www.linkedin.com/company/antreprenori-
smart/
http://antreprenorismart.ro
REDACÞIA:
Mioara Vergu-Iordache, Gabriela Moldoveanu
Mihãiþã Enache (fotoreporter),
Vasilichia Dinu, Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP).
Stimaþi cititori,
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
833 – 16 octombrie 2018
Gânduri de la prieteni
„Cheia” succesului este educaþia
Mesajul domnului Liviu JICMAN, director general, Muzeul Naþional Cotroceni,
cu prilejul deschiderii anului universitar
la Facultatea de ªtiinþe economice Bucureºti din cadrul Universitãþii Spiru Haret
Deschiderea anului universitar este un moment cu atât mai special acum, în
anul în care celebrãm un secol de la realizarea unitãþii românilor în graniþele
unui singur stat, un moment care poate fi un prilej de reflecþie asupra trecutului
ºi de inspiraþie pentru construcþia viitorului.
Este un prilej sã ne aducem aminte de cei care au contribuit, cu dedicaþie ºi
credinþã, la  Marea Unire de la 1918, dar ºi la toþi cei care, prin efort constant,
performanþã ºi talent, ºi-au adus contribuþia la fãurirea României moderne ºi
la tot ce am realizat ca naþiune în acest secol.
Dar este momentul cel mai potrivit sã ne gândim cum vom construi viitorul,
la responsabilitatea pe care o avem faþã de societate, dar ºi faþã de noi înºine.
Acest viitor nu poate fi construit decât pornind de la o Românie educatã, de
la o societate care asumã educaþia ca prioritate.
Universitatea Spiru Haret este parte al acestui efort prin generaþiile de
absolvenþi pe care le pregãteºte într-o arie largã de specializãri, prin demersurile
de integrare în spaþiul european al educaþiei ºi cercetãrii ºtiinþifice.
Cu un secol în urmã, românii au decis prin voinþa lor sã se reuneascã în
acelaºi stat, iar primul principiu al Declaraþiei de la Alba Iulia proclama:
„Deplinã libertate naþionalã pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare
popor se va instrui, administra ºi judeca în limba sa proprie prin indivizi din
sânul sãu ºi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare
ºi la guvernarea þãrii în proporþie cu numãrul indivizilor ce-l alcãtuiesc.”
Spiru Haret, un român de origine armeneascã, este un precursor al reuºitei
acestui principiu chiar înainte de realizarea Unirii de la 1918. Considerat
„pãrinte” al ºcolii româneºti ºi cel mai important reformator al sistemului de
învãþãmânt, este personalitatea care a inspirat aceastã prestigioasã instituþie
ºi cea mai importantã figurã din istoria învãþãmântului românesc.
Un principiu care poate fi privit ca sursã de inspiraþie pentru Uniunea
Europeanã din zilele noastre.
Aºa cum la 1918 românii au înþeles cã unitatea este calea, acum suntem
chemaþi sã participãm la proiectul unitãþii la nivel european, iar „cheia”
succesului pentru fiecare dintre noi în cadrul acestui proiect este educaþia.
Urez tuturor studenþilor ºi cadrelor didactice ale Universitãþii Spiru Haret
succes în noul an universitar ºi transmit invitaþia de a vizita - la Centenar -
Muzeul Naþional Cotroceni!
ZIUA CLUSTERELOR PRAHOVENE
USH Pro Business împreunã cu clusterele Bio Concept Valea
Prahovei ºi Danube Engineering Hub va organiza la Ploieºti,
în data de 19 octombrie 2018, evenimentul ZIUA
CLUSTERELOR PRAHOVENE ÎN CONTEXT REGIONAL,
eveniment dedicat IMM-urilor membre în clusterele
dezvoltate în Regiunea Sud - Muntenia. Scopul întâlnirii clusterelor
prahovene cu sediul în Ploieºti vizeazã creºterea competitivitãþii de
piaþã a firmelor regionale ºi locale, acest deziderat presupunând
relaþionarea membrilor clusterelor prin iniþiative comune, realã
colaborare, sprijinul actorilor locali, reprezentaþi de administraþii
publice, instituþii de învãþãmânt universitar, centre de transfer
tehnologic, centre de afaceri pentru export, agenþii de dezvoltare
regionale, organizaþii profesionale.
Evenimentul reprezintã o platformã de întâlnire a firmelor din
cadrul celor douã clustere, domeniile de activitate fiind: agriculturã
ecologicã, engineering, tehnologii ºi infrastructuri geospaþiale.
 AGENDA DE LUCRU
• Alinierea clusterelor la bune practici si plan de activitãþi de viitor,
propuneri din rândul membrilor.
• Soluþii de finanþare naþionale ºi internaþionale.
• Importanþa transferului tehnologic ºi de know-how în dezvoltarea
clusterelor. Prezentarea proiectului – CTT Pro Transfer Ploieºti.
• Specializarea inteligentã inter-clustere (colaborãri/parteneriate
strategice cros-sectoriale, specifice profilului regional de specializare
inteligentã) ºi strategia SUERD. Concept, soluþii, exemple.
•Prezentarea centrelor de afaceri de export din Ploieºti si Bucureºti.
La eveniment vor participa experþii ai Clustero, Asociaþia
Clusterelor din România, experþi ai Strategiei UE pentru Regiunea
Dunãrii, experþi entitãþi ai infrastructurilor de inovare etc.
SUNT INVITAÞI:
• Membrii clusterului Bio Concept Valea Prahovei
• Membrii clusterului Danube Engineering Hub
• Autoritãþi locale
• Asociaþii profesionale
• Universitãþi
• ONG-uri
 
*Evenimentul va avea loc la sediul USH Pro Business,
din str. Democraþiei nr 17, Ploieºti, în data 19 octombrie 2018, 
începând cu ora 11.00
Pentru confirmãri de participare: office@ushprobusiness.ro
sau la telefon: 021 650 00 14/ 021 794 35 18
Data limitã de confirmare a participãrii: 18 octombrie 2018
Pentru informaþii suplimentare consultaþi www.ushprobusiness.ro   
Solicitãri de abonamente,
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ cu plata prin mandat
este editatã de poºtal sau dispoziþie
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa
serviciului de difuzare.
Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G,
sectorul 6, Bucureºti.
Telefon 021.316.97.88/
ROMÂNIA DE MÂINE int.108.
833 – 16 octombrie 2018 OPINIA NAÞIONALà pag. 3

UNIVERSITARIA
Fundaþia România de Mâine, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de ªtiinþe Socio-Umane,
programul de studii Muzicã,organizeazã
CONCURSUL NAÞIONAL DE INTERPRETARE
Canto clasic, Canto amatori
EMIL PINGHIRIAC Vocaþia ºi destinul istoric
– 3-4 noiembrie 2018, Bucureºti, ediþia I-a – al unitãþii naþionale
• Concursul este deschis tinerilor din Secþiunea Canto clasic amatori:
învãþãmântul vocaþional ºi celor din ªcolile Categoriile A, B, C: 1. O arie „Politiceºte putem fi despãrþiþi, dar unitatea noastrã de rasã ºi de limbã e o
Populare de Artã. • Concursul se adreseazã preclasicã sau de operã. 2. Un lied din realitate atât de mare ºi de energicã, încât nici ignoranþa, nici sila n-o pot
elevilor ºi studenþilor, fiind organizat pe creaþia universalã. 3. O lucrare tãgãdui… Azi limba este una, azi datina e una, rasa e una ºi etnologic e unul ºi
secþiunile Canto clasic ºi Canto amatori româneascã (lied, arie, piesã); acelaºi popor, care nu mai doarme somnul pãmântului ºi al veacurilor”.
• Concursul se desfãºoarã într-o singurã Categoriile D, E, F, G ºi peste 25 de Mihai Eminescu, ultimul romantic al culturii naþionale, exprimã cât se poate
etap㠕 Toate lucrãrile vor fi interpretate ani: 1.O arie preclasicã sau de oratoriu. de clar vocaþia unitãþii destinale a românilor, în cel mai lucid ºi definitoriu mod
din memorie • Juriul va fi format din 2.Un lied din creaþia universalã. 3.O cu putinþã. Unitatea politicã înfãptuitã târziu, prea târziu, nu a fost doar o
personalitãþi recunoscute pe plan muzical. lucrare româneascã (lied, arie, piesã). consecinþã a conjuncturilor politice europene, un atribut tangenþial, ci epilogul
Jurizarea se va face pe fiecare an de studiu firesc al unui lung proces de cristalizare ºi înrãdãcinare a unei realitãþi istorice.
• Ordinea intrãrii în concurs este stabilitã CONDIÞIILE DE PARTICIPARE: Liantul transcendent al unitãþii naþionale a avut un caracter multivalent ºi
de organizator ºi afiºatã pe site-ul multicomponent, fiind reprezentat, în primul rând, de limba, obiceiurile ºi
Sunt necesare pentru înscrierea credinþa românilor, indiferent pe teritoriul cãrei formaþiuni statale româneºti
Facultãþii de ªtiinþe Socio-Umane la concurs urmãtoarele:
• Concursul este deschis publicului îºi duceau traiul.
- Fiºa de înscriere „ªi limba cea pãrinteascã nebiruit martor este”, spune prinþul cãrturar
• Concursul poate fi filmat de TvH, sau - Donaþia cãtre fundaþie în valoare
înregistrat de Radio Seven fãrã acceptul Dimitrie Cantemir atunci când vorbeºte despre caracterul uniform al naþiunii.
de 100 de lei Încã din perioada medievalã timpurie, românii din spaþiul celor trei Principate
candidaþilor sau remunerarea lor • Se pot Donaþia se va depune în contul
acorda Premiile I, II, III, Menþiuni ºi, de s-au rugat la fel, au avut aceeaºi credinþã ºi acelaºi catehism, s-au cãsãtorit, ºi-
Fundaþiei România de Mâine au botezat copiii, ºi-au îngropat ºi bocit morþii în acelaºi fel. Nimic, nici
asemenea, Marele Premiu Teatrul RO 08RZBR 0000060004669150
Naþional de Operã ºi Operetã Nae graniþele, nici arbitrarul politic nu au putut opri acest proces de aglutinare
Sucursala Raiffeisen Bank, lentã, dar fermã a unei noi naþiuni.
Leonard ºi Premiul Special Emil Agenþia Victoria 
Pinghiriac • Se poate acorda Premiul REPERTORIU DE CONCURS Dincolo de încãrcãtura mitizantã a vremelnicei uniri de la 1600, trebuie sã
Beneficiar Universitatea Spiru Haret  recunoaºtem importanþa acestui act, nu neapãrat ca o primã încercare de a
Special al juriului pentru cea mai bunã Secþiunea Canto clasic: CIF 14871616 
interpretare a unei lucrãri româneºti Categoriile A, B, C: 1. O arie reuni toþi românii sub un singur sceptru, pentru cã nu constituirea unei naþiuni
Data limitã de înscriere este unitare a fost obiectivul acestuia, în epocã nefiind încã definit termenul de
• Premiile vor fi acordate de cãtre juriu, iar preclasicã sau de oratoriu 2. Un lied 1 noiembrie 2018;
deciziile juriului sunt unice ºi definitive. din creaþia universalã 3. O lucrare naþiune aºa cum îl înþelegem astãzi, ci pentru cã atunci s-a vorbit pentru prima
dovada plãþii scanate se trimite prin datã despre poporul român ca entitate distinctã, ca întreg cultural-lingvistic,
Categoriile de vârstã pentru secþinile româneascã (lied, arie, piesã); email la adresa:
Canto clasic ºi Canto amatori sunt Categoriile D, E, F, G, H: 1. O arie desfãºurat pe teritoriul a trei unitãþi statale. Bunãoarã, chiar în anul încoronãrii
georgeta.pinghiriac@yahoo.com la Alba Iulia a principelui Mihai Pãtraºcu al III-lea, rãmas în istorie ca Viteazul,
urmãtoarele: • A - clasa a X-a • B - clasa a preclasicã sau de oratoriu. 2. Un lied sau prin poºtã, la adresa:
XI-a • C - clasa a XII-a • D - studenþi an I din creaþia universalã. 3. O lucrare cãlugãrul iezuit Matteo Ricci realizeazã o hartã a Europei, pe care, pentru
ªoseaua Berceni nr. 24, sector 4, prima datã, teritoriul celor trei formaþiuni statale româneºti poartã numele de
• E - studenþi an II • F -studenþi an III româneascã (lied, arie, piesã). 4. O arie Bucureºti
• G - studenþi an IV • H - Masteranzi de operã. România. O singurã þarã, un singur popor. Europa descoperã o culturã unitarã,
divizatã arbitrar încã de la constituire, de premize ºi conjuncturi politico-
militare care nu aveau sã se schimbe decât abia în primii ani ai secolului XX. În
Studenþii de la Jurnalism dezbat brandul de þarã aceastã deschidere ºi recunoaºtere pe plan european a avut un rol major actul
politic al domnitorului, de aderare la Liga Sfântã Creºtinã, din care fãceau
parte, printre altele, Sfântul Imperiu Romano-German, Statul Papal, Spania ºi
În cadrul seminariilor organizate la specializarea Jurnalism a Facultãþii
Austria. Tot atunci, imaginea celor trei principate este pictatã în Loggia lui
de ªtiinþe Socio-Umane, studenþii au ocazia sã îºi exerseze abilitãþile
Rafael din Palatul Apostolic, reºedinþa oficialã a Papei. Sigur, toate acestea au
analitice într-un mod practic, fãcând exerciþii ce cuprind teme actuale
fost rodul unui foarte rar context geopolitic, un parcurs efemer generat de
din domeniul de studiu. În prima sãptãmânã de studiu, la seminarul
realitatea europeanã extrem de labilã a epocii, dar, în acelaºi timp, au reprezentat
Semiotica Mass-Media s-a analizat modul în care este distribuitã, la
izvorul, nucleul din care avea sã renascã în secolul al XIX-lea sentimentul
nivel internaþional, imaginea României, prin brandul de þarã, care ºi în
apartenenþei tuturor românilor la acelaºi spaþiu socio-cultural.
spaþiul public a atras multe controverse. ªi la seminar s-au organizat
Odatã cu evoluþia societãþii în epoca modernã, atât dezvoltarea economicã ºi
dezbateri, cu argument pro ºi contra, din care extragem câteva puncte
intensificarea relaþiilor dintre state pornind de la acest criteriu, cât ºi progresul
de vedere pertinente.
tehnologic rapid, alãturi de modificarea radicalã a organizãrii sociale, devin
În opinia studenþilor anului III, logo-ul brandului de þarã nu este unul
elemente de stimulare a conºtiinþei naþionale, catalizând procesul de apropiere
potrivit ºi ilustrativ pentru a defini identitatea româneascã: „Sugereazã cã
ºi uniformizare culturalã ºi lingvisticã. Astfel, pe lângã argumentele istorice,
þara are doar verdeaþã ºi apã, iar ca obiectiv turistic ar fi doar munþii Carpaþi”.
lingvistice ºi emoþionale care o reclamau de peste trei secole, unitatea statalã
Logo-ul ar trebui sã conþinã imagini ºi cuvinte-cheie (portul popular, animale
devine o necesitate economicã, iar izbucnirea primei conflagraþii mondiale avea
pe cale de dispariþie, cascade, peºteri, litoralul, mânãstirile din Moldova).
sã reprezinte prilejul, oportunitatea desãvârºirii acesteia. Oportunitate pe
„Logo-ul de obicei este descriptiv ºi semnificativ pentru un brand”, susþin
care o clasã politicã devotatã a ºtiut sã o fructifice, folosind toate pârghiile
studentele Ana-Maria Cãtãlina Popescu ºi Elena Daniela Petcu.
diplomatice generate de conjunctura momentului, dar ºi de eroismul soldaþilor
„În ceea ce priveºte design-ul”, continuã studenþii noºtri analiza, „în partea de sus se aflã o jumãtate de frunzã de
români, ale cãror victorii într-un moment în care totul pãrea pierdut, au schimbat
culoare verde, care sugereazã prospeþime, renaºtere, armonie, dar ºi cadrul natural. Continuarea frunzei este reîntregitã
soarta unui rãzboi ºi a unei întregi naþiuni.
de culoarea preferatã a europenilor, albastrul, care inspirã totodatã loialitatea ºi misterul. În primul plan al logo-ului
România întregitã a fost ºi rãmâne un ideal asumat de generaþiile trecute, pe
regãsim numele þãrii a cãrui prezenþã e necesarã pentru a nu fi încurcat cu logo-ul Angliei, foarte asemãnãtor.“
care va trebui sã îl trecem mai departe, pentru cã istoria are uneori aroganþa de
Seminarul Semiotica Mass-Media pregãteºte competenþele studenþilor de a analiza, atât din punct de vedere
a-i lovi cumplit pe cei care nu cred în ciclicitatea ºi repetabilitatea sa.
imagistic, simbolic, cât ºi din punctul de vedere al comunicãrii mesajelor subliminale proiecte jurnalistice actuale
din spaþiul românesc. Dragoº CIOCÃZAN
Lect.univ.dr. Raluca CIOCHINÃ

TOAMNÃ CULTURALÃ
Foto: Mihaela SAVU
Miercuri, 10 octombrie, la Fundaþia Nicolae Titulescu, a avut loc o
dezbatere de substanþã, pornind de la volumul Generaþia Marii Uniri. Repere
istorice, coordonat de prof. univ. Viorica Moisuc.  Sunteþi aºteptaþi cu drag ºi cu noutãþi editoriale!
Cartea a apãrut, anul acesta, la Editura Fundaþiei România de Mâine, în
colecþia Centenarul Marii Uniri.
Salonul Hunedorean al Cãrþii – ediþia XIX-a
Centenarului Marii Uniri, fapt pe care îl pun în evidenþã în
special prin prezenþa la Deva a unor scriitori prestigioºi,
care îºi vor lansa cãrþi dedicate acestei mari sãrbãtori a
românilor. Este subliniatã în mod deosebit prezentarea
impresionantului volum intitulat Cartea de Aur a
Centenarului Marii Uniri, realizatã de prof. Bogdan Bucur,
o lucrare excepþionalã ce oferã o veritabilã cronicã în imagini
a pregãtirii ºi înfãptuirii Marii Uniri. 
Pe lângã volumele consacrate Centenarului Marii Uniri
ce se vor lansa în prezenþa autorilor, cele peste 100 de
edituri din toatã þara prezente la Salon vor avea numeroase
titluri pe teme legate de fãurirea României Mari.
Dupã participarea încununatã de succes la Târgul de Salonul este organizat în incinta Deva Mall (etajul trei,
Cãrþi ºi Arte Frumoase Arca lui Gutenberg, Iaºi – 3-7 Salle d’Or), Bd. Iuliu Maniu, colþ cu Bd. Decebal.
octombrie, încununatã cu „Diploma Dimitrie Cantemir Salonul va fi accesibil publicului zilnic, între orele 10.00
pentru cartea universitarã ºi academicã”, în baza colaborãrii ºi 20.00, intrarea fiind gratuitã.
ce s-a statornicit între Editura Fundaþiei România de Mâine
ºi Biblioteca Judeþeanã Ovid Densusianu Hunedoara - Deva,
colaborare în folosul iubitorilor de carte, Editura Fundaþiei
România de Mâine va participa la cea de-a XIX-a ediþie a
Salonului Hunedorean al Cãrþii, care se va desfãºura în
perioada 17 – 20 octombrie 2018.
Prezenþa la acest salon, cu ultimele apariþii editoriale, va
fi un bun prilej pentru cititorii hunedoreni de a fi la curent
cu oferta de carte, de a cunoaºte mai bine profilul editurii.
Organizatorii ne informeazã cã ediþia din acest an a
Salonului se desfãºoarã sub semnul sãrbãtoririi
pag. 4
PREUNIVERSITARIA
Întâlnire cu Poezia
„Cine-a mai vãzut aºa ceva: la ora 9 dimineaþa, orã de poezie!” –
l-am citat (aproximativ!) pe domnul profesor Aurel Furtunã, în
deschiderea întâlnirii de miercuri, 10 octombrie, din amfiteatrul
Colegiului Naþional Nicolae Bãlcescu Brãila, cu elevi ai acestui
aºezãmânt ºcolar, invitaþi fiind de doamna Luminiþa Dascãlu,
bibliotecarã, dar ºi poetã recunoscutã, membrã a Uniunii Scriitorilor
din România. O orã în care, alãturi de iubitorii de poezie, colega
noastrã, jurnalista ºi poeta Doiniþa Tarniþã, ºi-a prezentat câteva
din cele ºapte „pãcate” ale sale – e vorba de cele ºapte volume de
poezii. O orã de poezie ºi bunã dispoziþie, în timpul cãreia, alãturi
de elevi care au recitat din creaþia Doiniþei, ºi noi, invitaþii ei (ºi ai
liceului!) – Aurel Furtunã, Paula Buzoianu, Licã Barbu, Mirela
Antoche, Vasile Mandric, Tincuþa Gherghiceanu, Ion Ivan, Bena
Grad, Gechi Brãileanu, Virgil Matei - ne-am simþit din nou elevi,
bucurându-ne împreunã. O reuºitã pe care o dorim perpetuatã. O
întâmplare, un semn cã Poezia nu are vârstã! (Virgil MATEI)
Nu mi-e fricã
de lecturã
Duminicã, 14 octombrie 2018, scriitorul Dan Mircea Cipariu a
citit copiilor aflaþi în comunitatea SOS Satele Copiilor din volumul
în pregãtire Planeta Puzzle. Acþiunea face parte din proiectul Nu
mi-e fricã de lecturã al Asociaþiei 7 ARTE, co-finanþat de
Administraþia Fondului Cultural Naþional Român, AFCN. În lunile
septembrie, octombrie ºi noiembrie, în weekend, câte un scriitor
contemporan – 10 scriitori contemporani în total – va susþine
ateliere de lecturã la SOS Satele Copiilor alãturi de trainerii
Asociaþiei 7 ARTE. Atelierele dureazã 1 orã ºi 30 de minute, sunt
interactive ºi au o componentã de workshop (de arte vizuale ºi
abilitãþi practice), care transformã lectura textelor literare într-o
activitate plãcutã, reconfortantã ºi asumatã de cãtre copii. Proiectul
Asociaþiei 7 ARTE este la a 3-a ediþie, dar este prima datã când
atelierele cu scriitori contemporani ajung în comunitatea SOS Satele
Copiilor. Un psihopedagog de la SOS Satele Copiilor este în
permanenþã implicat în activitãþi, astfel încât copiii sã beneficieze
la un nivel optim de aceastã oportunitate.
În calitate de invitaþi, scriitorii le citesc copiilor, le rãspund la
întrebãri, stimuleazã discuþiile libere ºi ajutã la desfãºurarea
activitãþilor, sub coordonarea trainerilor Asociaþiei 7 ARTE.
Prezenþa scriitorilor contemporani are ca scop, pe lângã
promovarea cãrþilor, promovarea literaturii contemporane,
demistificarea statutului scriitorului ºi încurajarea lecturii în
rândul ºcolarilor mici, care trebuie sã devinã cititorii de mâine.
„Asociaþia 7 ARTE crede cã, într-o comunitate precum cea a
copiilor de la SOS, plãcerea de a citi poate schimba destine. Înainte
de a intra în familia SOS Satele Copiilor, mulþi dintre micuþi
întâmpinau dificultãþi de integrare la grãdiniþã ºi la ºcoalã, fiind
lipsiþi de sprijinul, încurajarea ºi afecþiunea familiei, aºa cum se
întâmplã de obicei. Pentru aceºti copii, lectura este terapie,
dezvoltare personalã ºi, în acelaºi timp, unealta care îi va ajuta sã
înveþe mai uºor ºi sã comunice mai bine”, explicã Livia Lucan-
Arjoca, coordonatorul proiectului ºi Preºedinte al Asociaþiei 7 ARTE.
Proiectul cu scriitori contemporani se numeºte Nu mi-e fricã
de lecturã ºi a fost declarat câºtigãtor în sesiunea I de proiecte,
2018, categoria Promovarea culturii scrise, de cãtre Administraþia
Fondului Cultural Naþional (AFCN).
Scriitorii  invitaþi sã le citeascã celor mici sunt: Alexandra
Rusu, Ciprian Mãceºaru, Carmen Tiderle, Mihaela Coºescu,
Daniel Eberhat, Dan Mircea Cipariu, Ioana Nicolaie, Andra
Rotaru, Irina Georgescu ºi Andreea Iatagan.
Nu mi-e fricã de lecturã este un proiect de educaþie prin culturã
co-finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional, dar nu
reprezintã în mod necesar poziþia Administraþiei Fondului Cultural
Naþional. AFCN nu este responsabilã de conþinutul proiectului
sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanþãrii,
respectiv Asociaþia 7 ARTE.
În paralel cu atelierele de la SOS Satele Copiilor, Asociaþia 7
ARTE susþine atelierele de lecturã smARTkid în spaþiul librãriei
Librarium de la Teatrul Naþional. Atelierele se organizeazã cu
maximum cinci înscriºi ºi sunt contra cost. Prin taxa de participare
se asigurã continuitatea activitãþii Asociaþiei ºi proiectele
GRATUITE precum cel din cadrul SOS Satele Copiilor.
*Asociaþia 7 ARTE este o organizaþie non-profit care
promoveazã educaþia ºi cultura. SmARTkid este un proiect de
educaþie experienþialã care constã în ateliere creative, educative
ºi recreative pentru copii ºi tineri.
Aflaþi detalii despre activitatea 7 ARTE ºi despre atelierele
smARTkid, vizitând www.7arte.org ºi pagina de facebook
https://www.facebook.com/atelieresmartkid/
(www. agentiadecarte.ro)
OPINIA NAÞIONALà 833 – 16 octombrie 2018
Federaþia Românã de ªah sprijinã
programul educaþional intitulat semnificativ
Ajungem MARI.
ªahiºtii sunt invitaþi sã participe,
iar, prin promovarea pe reþelele de
socializare, prietenii acestora
pot sã îi sprijine sã câºtige concursul
donând sume de bani.
Astfel, fiecare sumã
de 50 de lei primitã reprezintã
0,5 puncte în clasamentul final.
Bucuria jocului e mult mai mare
când ºtii cã donaþiile strânse se transformã
în experienþe frumoase pentru copii,
în afara centrelor de plasament.
Explorator pentru o zi
@ Campionat caritabil de ºah
ediþia a II-a ~ 2018
Pasionaþii de ºah se întrec în fapte bune -
joacã ºi strâng fonduri pentru educaþia Bucureºti ºi alte 24 de judeþe, ce participã plasament sã se bucure de experienþe
copiilor din centre de plasament! Federaþia sãptãmânal la cursuri interactive ºi ateliere frumoase în afara centrelor, alãturi de
de ªah provoacã jucãtori cu experienþã ºi creative, dar ºi la ieºiri ºi excursii, alãturi de voluntarii Ajungem MARI!
amatori sã susþinã programul educaþional voluntari care le devin copiilor prieteni, Înscrierea în concurs
Ajungem MARI în cadrul turneului cari- profesori ºi modele. 
Pentru a deveni jucãtori-fundraiseri în
tabil ce are loc duminicã, 4 noiembrie, Cum funcþioneazã Campionatul? concurs, Participanþii completeazã un for-
în Bucureºti. Jucãtorii-fundraiseri se luptã pentru a mular online  https://www.ajungemmari.ro/
Jucãtorii devin fundraiseri pentru câºtiga cele mai multe puncte. Punctele se implica-te-2/devino-fundraiser-galantom/.  
viitorul copiilor din centre de plasa- pot câºtiga pe tabla de joc ºi prin donaþiile Pe scurt, sistemul de strângere de
ment. Participã la concurs ºi strâng fonduri susþinãtorilor, iar la final punctele se fonduri Galantom – fundraiserul se înscrie
de la prieteni ºi colegi care îi susþin prin cumuleazã ºi câºtigã cel care a adunat cele sã participe la un eveniment ºi sã susþinã o
donaþii. Campionatul este la a doua ediþie ºi mai multe puncte. cauzã completând formularul, i se creeazã
îºi propune sã susþinã 20 de copii sã Regulament profilul pe platforma Galantom, apoi el
descopere lumea din afara centrelor. trimite link-ul paginii colegilor ºi prietenilor
600 de lei este costul unui AN de Campionatul de ºah dureazã circa 2 ore, cu share sau prin mesaj, ca ei sã îi susþinã în
într-o singurã etapã, cu 10 participanþi care
experienþe frumoase în afara centrelor
de plasament. Pentru un copil, înseamnã joacã fiecare cu fiecare (9 partide), blitz circa
10 minute partida.
luptã, prin donaþii. Toate sumele colectate
merg cãtre cauzã. Toate detaliile despre
platforma Galantom sunt aici - https://
12 ieºiri din centru alãturi de voluntari
prieteni care îi încurajeazã permanent – la Jucãtorii acumuleazã punctele în douã www.ajungemmari.ro/fundraiser-galantom/,
teatru, film, muzee, ateliere creative, în moduri: iar fundraiserii înscriºi primesc prin e-mail
locuri de joacã. 12 ieºiri prin care descoperã - prin donaþii (50 lei = 1/2 punct); sfaturi pentru strângerea de fonduri.
lumea, întâlneºte oameni noi ºi învaþã sã se - prin joc: 1 punct pentru victorie (1 joc Pentru mai multe detalii:
comporte în societate. câþtigat); 1/2  puncte pentru remizã. office@ajungemmari.ro, telefon 0753 19 22 53.
Fiecare jucãtor îºi poate propune sã susþinã Participarea este gratuitã, însã fiecare Evenimentul este organizat de Programul
1, 2, sau mai mulþi copii sã se bucure de 1 an fundraiser este rugat sã strângã minimum Educaþional Ajungem MARI, desfãºurat de
de experienþe care sã îi ajute sã se dezvolte. 150 de lei prin donaþii pentru cauzã. Cu cât Asociaþia Lindenfeld, în parteneriat cu
În programul educaþional Ajungem mai mult, cu atât mai bine – pot fi ajutaþi Federaþia Românã de ªah (www.frsah.ro)
MARI sunt implicaþi 2000 de copii din astfel mai mulþi copii din centre de ºi Fundaþia pentru Sport ºi Naturã Astral.
Ansamblul Meloritm de la Palatul Naþional al Copiilor:
Premiul I la International Contest Sea, Sun, Festival
Ca rezultat al participãrii sale prestigioase în cadrul International acest proiect au mai fost promovate stimularea respectului faþã de
Contest Sea, Sun, Festival- Lloret de Mar, Costa Brava, Spania ideile celorlalþi, dezvoltarea spiritului de competiþie ºi corectitudine,
(22-29 septembrie 2018), Ansamblul Meloritm de la Palatul crearea unor legãturi de prietenie, care sã fie urmate de comunicare
Naþional al Copiilor din Bucureºti, condus de prof. dr. Elena Maria ºi schimb de experienþã, identificarea, selectarea, promovarea ºi
Nicolai, a primit Premiul I ºi felicitãrile publicului spaniol ºi român. valorificarea potenþialului
Proiectul cultural Cântãm, dansãm, istoria românilor aflãm a creativ al copiilor ºi tine-
fost propus de cãtre Fundaþia pentru Copii Talentaþi Meloritmic rilor, promovarea actului
de la Palatul Naþional al Copiilor din Bucureºti ºi susþinut de cãtre artistic de calitate, recom-
Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii pensarea talentului.
Tradiþionale Ilfov. Proiectul s-a distins prin douã etape majore. Alãturat diplomei acor-
Prima etapã a fost una pregãtitoare ºi a constat în selecþionarea date, forurile spaniole orga-
copiilor talentaþi pentru a reprezenta tradiþiile României în nizatoare au aºezat la loc de
strãinãtate. Astfel, a fost contactat European Association of cinste ºi o scrisoare de
Folklore Festivals pentru a exista o informare cu privire la sincere mulþumiri pentru
desfãºurarea International Contest Sea, Sun, Festival- Lloret de participarea Ansamblului
Mar, Costa Brava, Spania. Ulterior s-a fãcut selecþia fondului Meloritm. De asemenea,
muzical, þinând cont de necesitatea îmbinãrii muzicii tradiþionale Palatul Naþional al Copiilor din Bucureºti a adresat, prin prof. Radu-
cu cea cultã ºi cea stilizatã, urmând apoi realizarea momentele Anghel Vasilescu, o scrisoare de mulþumire directoarei C.J.C.P.C.T.
artistice corespunzãtoare. A doua etapã s-a referit la participarea Ilfov, Alexandrina Niþã, în care þine sã menþioneze urmãtoarele: Cu
la concursul de profil din Spania. În cadrul proiectului au participat ajutorul oferit de dumneavoastrã, copiii de la Ansamblul „Meloritm”
ºi patru copii cu domiciliul în judeþul Ilfov. Scopul proiectului a au ajuns la Parohia Ortodoxã din Barcelona ºi la Concursul
fost acela de promovare a patrimoniului naþional muzical, atât Internaþional „Sea Sun Festival”, de la Lloret de Mar, unde am avut
vocal, cât ºi coregrafic, în afara graniþelor, în anul Centenarului ocazia sã transmitem valorile artistice româneºti, încântând, atât
Marii Uniri ºi promovarea imaginii României prin prezentarea publicul spaniol, cât ºi conaþionalii prezenþi la ambele evenimente.
repertoriului muzical la nivel internaþional. De asemenea, proiectul Mai mult decât atât, copiii Ansamblului „Meloritm” au primit
s-a axat pe promovarea tradiþiilor româneºti, prin prezentarea confirmarea valorii interpretãrii lor, prin recompensarea cu
elementelor culturale naþionale specifice regiunilor româneºti, „Premiul I”, acordat de cãtre juriul Festivalului. Ne simþim onoraþi
pentru creºterea gradului de cunoaºtere a României la nivelul unei cã am putut încânta publicul cu prezenþa graiului românesc departe
þãri de o importanþã mondialã, atât cultural, cât ºi financiar. Prin de þara noastrã de suflet, cã am putut aduce cântul românesc pe
meleagurile strãine ºi cã am putut sã marcãm astfel
sãrbãtorirea Centenarului, a celor 100 de ani de la
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Considerãm
cã ambele evenimente, atât participarea la
Concursul Internaþional „Sea Sun Festival”, de la
Lloret de Mar, cât ºi concertul susþinut la Biserica
Ortodoxã Româneascã din Barcelona, au confirmat
valoarea proiectului nostru „Cântãm, dansãm,
istoria românilor aflãm!”, deoarece am câºtigat
aprecierea comunitãþii românilor aflaþi peste hotare,
prin rezonanþa afectivã ce a atins coarda sensibilã
a fiecãrei persoane aflatã în publicul spectator.
Numai prin astfel de colaborãri, proiectele
culturale vor putea duce pe viitor la continuarea
acestei remarcabile dezvoltãri ºi perpetuãri a
culturii, unde talentul micilor artiºti evidenþiazã
specificul tematic ºi estetic al spiritului naþional
românesc.
Conf. univ. dr. George V. GRIGORE
833 – 16 octombrie 2018 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

Festivalul
Naþional de Teatru
- peste 100
de evenimente
în 11 zile
Ediþia din acest an a Festivalului Naþional
de Teatru (19 - 29 octombrie) va fi, potrivit
organizatorilor, una dintre cele mai
complexe ediþii din istoria de 28 de ani a
Festivalului, însumând peste 100 de
evenimente în 11 zile. Deschiderea oficialã
va avea loc vineri, 19 octombrie, la sala
Imagine a Hanului Gabroveni. De la ora
18.00 va avea loc vernisajul expoziþiei
Lacombe: Theater/Cinema - o expoziþie-
eveniment, ce va fi inauguratã în prezenþa
artistei fotograf Brigitte Lacombe.
Echoes of Bucharest care pune în discuþie
cu Alex Simu Quintet momentul Colectiv
Seria concertelor jazz din cadrul celei
de-a treia stagiuni Artist in Residence,
organizatã de ARCUB, continuã cu
Echoes of Bucharest, un concert sus-
þinut de ALEX SIMU QUINTET în data
de 18 octombrie 2018, începând cu
ora 20:00, la Sala Mare, ARCUB.
Invitaþii în lumea artelor plastice
Filarmonica
George Enescu.
Concertele Centenarului
de la Ateneu
Festivalul Naþional de Teatru - peste
100 de evenimente în 11 zile
Ediþia din acest an a Festivalului Naþional
de Teatru ( 19 - 29 octombrie) va fi, potrivit
organizatorilor, una dintre cele mai
complexe ediþii din istoria de 28 de ani a
Festivalului, însumând peste 100 de
evenimente în 11 zile. Deschiderea oficialã
va avea loc vineri, 19 octombrie, la sala
Imagine a Hanului Gabroveni. De la
O selecþie de 28 de documentare imersive
oferã audienþei Festivalului Internaþional
Astra Film 2018 o incursiune ineditã în
viitor. Între 15 ºi 21 octombrie, în Domul
amplasat în Piaþa Mare din Sibiu, publicul
va putea trãi experienþa contactului direct
153 DE SECUNDE
– primul spectacol de teatru
153 de secunde, primul spectacol de
teatru inspirat, din perspectiva unei
generaþii, de incendiul de la Colectiv va
avea premiera sâmbãtã, 27 octombrie, la
ora 19.30, la Centrul Naþional al Dansului
din Bucureºti. Spectacolul 153 de secunde
pune în discuþie, dintr-o perspectivã
subiectivã, implicaþiile politice, morale ºi
afective ale unui moment care a ajuns în
profunzimea texturii sociale, mobilizând
o miºcare de solidarizare fãrã precedent,
dar ºi un proces complex de reflecþie asupra
generaþiei milenialilor. Spectacolul porneºte
de la povestea unei supravieþuitoare a in-
cendiului din Colectiv ºi devine un eseu
artistic despre o generaþie aflatã în blocaj.
Analizeazã condiþia de tânãr adult în
România, schimbarea ºi, mai ales, ima-
r
ora 18.00 va avea loc vernisajul expoziþiei o
Lacombe: Theater/Cinema - o expoziþie-
eveniment, ce va fi inauguratã în prezenþa m
artistei fotograf Brigitte Lacombe.
â
n
Viitorul e azi, eº
în proiecþii VR t
ºi full-dome i
la Astra Film
Festival 2018
cu viitorul, prin 10 filme de non-ficþiune
realizate în realitate virtualã (VR) ºi
18 realizate pentru proiecþie 360 de grade
(full-dome). Secþiunea specialã care le
gãzduieºte, Viitorul e Azi, este dedicatã
noilor formate de documentar, realizate cu
tehnologii inovatoare ºi a fost introdusã
în programul Astra Film Festival din 2016.
ginarul schimbãrii. 153 de secunde, atât a
durat incendiul din Clubul Colectiv,
declanºat în noaptea de vineri, 30
octombrie 2015. Un pompier intrat într-
un club în flãcãri reþine imaginea a zeci de
telefoane mobile care sunã, purtând, cam
toate, aceleaºi nume pe ecran: tata sau
mama. Un container industrial, construit
ca sã fie etanº, e vopsit în portocaliu ºi
instalat la intrarea în club. El blocheazã
ieºirea. Apoi, timpul dilueazã totul. Furia,
discursul, intenþiile.
V
a
l
o
r
i
ªtefan ODOBLEJA
- pãrintele ideilor fondatoare
ale ciberneticii
ªtefan Odobleja, autor, filozof, medic militar ºi scriitor român,
precursor mondial al ciberneticii generalizate, pe care el însuºi
a denumit-o psihologia consonantistã, a fost ales membru
post-mortem al Academiei Române (în 1990). Ideile novatoare
ale savantului român au pus bazele teoretice ale unei noi
ºtiinþe, al cãrei nume, cibernetica, va fi propus zece ani mai
târziu de Norbert Wiener.
S-a nãscut la 13 octombrie 1902, în satul Valea Izvorului – în
prezent ªtefan Odobleja – din judeþul Mehedinþi, într-o familie de
þãrani sãraci ºi fãrã ºtiinþã de carte. Dupã ºcoala primarã, absolvitã
în satul natal, a urmat Liceul Traian din Turnu Severin ºi apoi
Facultatea de medicinã din Bucureºti, secþia militarã. A obþinut
licenþa de medic ºi a profesat în mediul militar, în garnizoanele din
Brãila, Turnu Severin, Lugoj, Lipcani, Dorohoi, Turda, Târgoviºte,
Cernavodã, Bucureºti ºi Dej, dar fãrã sã reuºeascã, aidoma
confraþilor sãi de profesie, sã depãºeascã pragul unei sãrãcii care îi
era, din nefericire, familiarã încã din copilãrie. A participat la al
Doilea Rãzboi Mondial ca medic de regiment ºi ºef de ambulanþã.
A ieºit la pensie imediat dupã rãzboi ºi a trãit ca pensionar într-o
casã modestã, pânã la moarte, în 1978.
Adevãrata sa viaþã se situa însã dincolo de profesie ºi de
modestia traiului sãu cotidian. Ambiþiile sale erau mari, dar ele se
raportau la ºtiinþã. Lucrãrile lui numãrã circa 50 de mii de pagini,
rãmase, în marea lor majoritate, inedite. În 1929, ªtefan Odobleja
a publicat lucrarea Metodã de transonanþã toracicã (un studiu
profesional), iar în 1932, în limba francezã, la Paris, La
phonoscopie, care a fost distinsã cu Premiul General Doctor Papiu
Alexandru. În 1937, a avut loc la Bucureºti Congresul Internaþional
de Medicinã Militarã, la care ªtefan Odobleja a prezentat o lucrare
tot despre fonoscopie. De asemenea, printr-o broºurã, anunþa
apropiata apariþie a unei alte lucrãri în limba francezã ºi dãdea
informaþii succinte, dar pertinente, despre conþinutul ºi ideile ei
majore. Era vorba despre lucrarea sa fundamentalã, cea care i-a
adus o celebritate postumã, publicatã la Lugoj, cu copyrightul
editurii franceze Maloine, din Paris: Psychologie consonantiste
(vol. 1, 1938, vol. 2, 1939), însumând 900 de pagini.
În Psihologia consonanticã se vorbea pentru prima datã despre
feed-back – rãspunsul ºi capacitatea de autoreglare a unui sistem
viu la acþiunea unui set de informaþii venite din afarã. Feed-
back-ul – în termenii lui ªtefan Odobleja, legãtura reversibilã
(co-nexiunea inversã) în funcþionarea sistemelor vii – era considerat

O lume de poveste
într-un univers plin de albastru
Carolina ªtefan Iacob s-a nãscut
pe 20 ianuarie 1940 în Bucureºti. Se
formeazã artistic sub oblãduirea lui
Alexandru Ciucurencu, la începutul
anilor 60. În 1964 absolvã Institutul
de Arte Plastice Nicolae Grigorescu
ºi tot atunci debuteazã la Salonul
Oficial de Sculpturã ºi Picturã. În
1966 este primitã în rândurile
U.A.P., un statut de referinþã înainte
de 1989 ºi din ce în ce mai puþin
important în ziua de azi. Un an
mai târziu are prima „personalã”, o
serie susþinutã cu o ciclicitate de 3,4 ani. Dupã 1990 mai expune
numai de trei ori: 1994, 1995 ºi în 2010. Se recomandã ca fiind
„bunicã”, dar are ochii unui copil. ªi în mod cert vede lumea cu un
suflet proaspãt ºi neîntinat, Dumnezeu ºtie cum, dupã 70 de ani
de viaþã. Se joacã pe pânzã într-o lume de vis, în registru
suprarealist, cu o cromaticã saturatã ºi extrem de plãcutã la privit.
Mult albastru se regãseºte în
pictura artistei plastice Carolina
Iacob. Albastrul poartã cu el ºtiinþa
plutirii ºi o stare de fericire în care
sufletul se trezeºte. Ceasornicul,
prezent în flori ºi în alte lucruri, nu
mãsoarã, ca la Lucian Blaga,
destrãmarea, ci, mai degrabã, florile
par împlinite ºi poartã o bucurie
seninã. Nu existã nicio revoltã
împotriva timpului, el este accep-
tat, le rotunjeºte ºi le împlineºte pe
toate. „Un spaþiu binefãcãtor, animat de fãpturi joviale, unde aerul
e transparent ºi inorogii au privirea blândã. E ceva din atmosfera
fermecãtoarei Alice în þara minunilor, în care lucrurile se fac ºi se
desfac de la sine.”, spunea criticul de artã Dan Grigorescu, în 1986,
despre picturile artistei. Aceasta este Carolina Iacob. Un om care
preferã sã comunice cu lumea din spatele tablourilor sale ºi nu prin
cuvinte, ci prin imagini create chiar de ea. (G.M.)
ca fiind o lege universalã, dar lumea ºtiinþificã nu era încã pregãtitã,
în ajunul ºi apoi în contextul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial,
sã sesizeze importanþa practicã a acestui postulat teoretic. I-a
revenit savantului american Norbert Wiener ºansa sã demonstreze,
plecând de la ideile lui ªtefan Odobleja ori redescoperind pe cont
propriu conexiunea inversã, marile posibilitãþi tehnologice care
se deschideau prin aplicarea ei. În timp ce, aflat sub ceruri mai
clemente, Norbert Wiener lucra ºi aducea contribuþii remarcabile
la noua ºtiinþã, tot mai la modã în Occident, în România, aflatã
dincolo de Cortina de fier, cibernetica era consideratã o pseudo-
ºtiinþã capitalistã ºi era prohibitã, întrucât regimul comunist dirijat
de la Moscova nu putea accepta nicidecum preemineþa americanã
în vreun domeniu. Ca atare, nici Odobleja nu se afla în graþiile
regimului ºi când a început sã-ºi revendice – modest, dar tenace –
întâietatea în descoperirea ideilor fondatoare ale ciberneticii, nu
numai cã a fost descurajat sã continue, dar a fost pus ºi sub
urmãrirea Securitãþii. A fost boicotat, nu a putut publica nimic ºi
a trãit cu spaima cã-i vor fi confiscate cele 600 de exemplare din
Psychologie consonantiste rãmase în posesia sa.
A trebuit sã treacã mult timp pânã când lumea ºtiinþificã din
România ºi apoi din lumea întreagã sã-i recunoascã meritele
incontestabile de premergãtor în fondarea ciberneticii. În august
1978, când savantul român era þintuit la pat de boala ce avea sã-l
rãpunã în mai puþin de o lunã (la 4 septembrie), s-a þinut la
Amsterdam un Congres Internaþional de Ciberneticã ºi Sisteme,
cu prilejul celei de a 30-a aniversãri de la apariþia ciberneticii prin
lucrarea citatã a lui Norbert Wiener. Un delegat român, inginerul
Stelian Bajureanu, a prezentat în numele lui ªtefan Odobleja
lucrarea acestuia, apãrutã chiar în acel an, 1978, Diversitate ºi
unitate în ciberneticã, unde erau repertoriate ideile din Psychologie
consonantiste. Participanþii au fost surprinºi ºi atât de impresionaþi
încât, deºi congresul se desfãºura sub titulatura „30 de ani de la
întemeierea ciberneticii”, în salã s-a scandat „40 de ani de la
întemeierea ciberneticii”. În 1982 a apãrut prima ediþie româneascã
a cãrþii din 1938, iar în 1990 ªtefan Odobleja a fost numit,
post-mortem, membru al Academiei Române. Totul a venit însã
mult prea târziu.
Cristina MOLDOVEANU
pag. 6 OPINIA NAÞIONALà 833 – 16 octombrie 2018
Societatea civilã
A fost lansatã susþine crearea
Academia Dunãreanã a Inovãrii Macroregionale - Consiliului
formarea specialiºtilor SUERD în proiecte ºi afaceri dunãrene Consultativ Român
În ajunul Forumului Anual al Dunãrii de la Sofia, când România urmeazã sã preia Preºedinþia
Strategiei UE pentru Regiunea Dunãrii (SUERD), în data de 9 octombrie 2018, la sediul central al
cât ºi în mod specific ale României; • stimularea
într-o sporitã mãsurã a participãrii autoritãþilor publice pentru Strategia
Universitãþii Spiru Haret, Palatul Învãþãmântului, ªtiinþei ºi Culturii din Capitalã, au avut loc lucrãrile
Conferinþei finale de evaluare a campaniei REGIONAL DANUBE STRATEGY SUMMIT. Din Consorþiul
locale ºi judeþene la implementarea procesului SUERD
prin sprijinirea concretã ºi consistentã a culturii Dunãrii - SUERD
Organizatoric au fãcut parte: Asociaþia Comunitãþile Locale Riverane Dunãrii (CLDR), membrã a antreprenoriale, afacerilor ºi inovãrii; • focalizarea În cadrul conferinþei regionale Regional
Consiliului Oraºelor ºi Regiunilor Dunãrii (CoDCR); Fundaþia EUROLINK - Casa Europei, membrã eforturilor sectorului public ºi mediului privat în Danube Strategy Summit pentru evaluarea
a European Network for Education and Training (EUNET), Catedra Internaþionalã Onorificã Jean vederea atingerii obiectivelor/prioritãþilor SUERD, în SUERD, desfãºuratã pe 9 octombrie 2018 la
Bart în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunãrii (CIO-SUERD), proiect fondat în parteneriat special prin instrumentele/ componentele deja iniþiate, sediul Universitãþii Spiru Haret, eveniment
cu Academia Românã, Fundaþia România de Mâine ºi Centrul USH Pro Business. cu predilecþie prin CIO-SUERD Jean Bart, Reþeaua organizat de Asociaþia Comunitãþile Locale
Naþionalã a Ofiþerilor Dunãreni, Academia Riverane Dunãrii (CLDR) în cooperare cu
Dunãreanã a Inovãrii Macroregionale, SMART Universitatea Spiru Haret ºi USH Pro Business,
Innovative Learning Hub º.a. reprezentantul Ministerului Afacerilor Ex-
Directorul general al Centrului USH Pro Business, terne, consilier Dorel Dorobanþu, a prezentat
dr. Costin Lianu, a formulat, în calitate de instituþie Hotãrârea de Guvern nr. 462/28.06.2018
iniþiatoare, alãturi de CLDR România, propunerea privind funcþionarea sistemului de coor-
constituirii Grupului de Suport al Consiliului donare la nivel naþional a implementãrii
Consultativ SUERD prin revigorarea Grupurilor de Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea
Lucru tematice în oglindã cu cele constituite la Viena Dunãrii (SUERD) în conformitate cu care
sub numele de ARGE Donau. O primã reunire a se va constitui Punctul Focal pentru Asistenþã
acestora va avea loc în perioada 23-24 octombrie 2018 Tehnicã SUERD, care va fi gãzduit, în
la Bucureºti. Reprezentantul MAE a luat act ºi a tandem, de Guvernul Austriei ºi al României
Evenimentul s-a bucurat de amabilul sprijin ºi intervenþii de tip hard (de infrastructurã propriu- salutat aceastã iniþiativã, capabilã sã ofere expertizã ºi ºi Consiliul Consultativ Român – SUERD.
prezenþa reprezentantului Coordonatorului Naþional zisã) privind restaurarea/regenerarea urbanã; orientare ºtiinþificã suplimentarã Grupurilor de Lucru Punctul Focal de lucru este în fazã avansatã
SUERD - Ministerul Afacerilor Externe, dr. Doru realizarea unei noi abordãri educaþionale conectate Interministeriale (GLI-SUERD), ce reunesc pe de organizare ºi va deveni operaþional pânã
Dorobanþu, care a fãcut o prezentare pe larg a noii la urgenþele procesului transformativ SUERD prin coordonatorii români ai ariilor prioritare SUERD, ca la sfârºitul acestui an.
structuri de guvernanþã a Strategiei Dunãrii în crearea în România a Centrului Naþional de Studii invitaþi, ºi pe reprezentanþii altor instituþii ºi autoritãþi Pentru a accelera constituirea Consiliului
România ºi a implicaþiilor acesteia, rezultate din H.G. Strategice Avansate Dunãrene, cu sucursale în marile publice la nivel central ºi local, cu statut de observatori. Consultativ Român, USH Pro Business a
462/28.06.2018, precum ºi a Planului de Acþiune al regiuni de dezvoltare ale þãrii etc. Printre instituþiile principale prezente la eveniment propus crearea unui grup de iniþiativã pentru
Preºedinþiei SUERD a României, în cadrul cãreia Cu acelaºi prilej, a fost lansatã într-un nou cadru s-au numãrat: Academia Românã, Academia de ªtiinþe operaþionalizarea cât mai grabnicã a
vor avea loc peste 55 de evenimente ºi proiecte în platforma complexã de educaþie ºi business sub numele Agricole ºi Silvice Gheorghe Ionescu Siseºti; Consiliului Consultativ ºi s-a convenit ca în
toate zonele principale ale þãrii. Vorbitorul a mai Academia Dunãreanã a Inovãrii Macroregionale, Administraþia Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii ultima decadã a lunii octombrie sã se
prefaþat ºi inaugurarea oficialã a Secretariatul Tehnic care sã implice pe toþi experþii, consultanþii, managerii, Tulcea; Agenþia Naþionalã pentru Arii Naturale organizeze o nouã întâlnire cu cei prezenþi.
SUERD, gãzduit de MDRAP în tandem cu întreprinzãtorii ºi cercetãtorii interesaþi în cãutarea Protejate; Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Sud Reprezentanþii societãþii civile prezenþi la
Municipalitatea Viena, ca ºi organizarea Forumului unor rãspunsuri ºi soluþii concrete din punct de vedere Muntenia; Administraþia Zonei Libere Brãila; conferinþã (mediul academic, mediul de afaceri
Naþional SUERD, programat sã aibã loc la Palatul formativ ºi antreprenorial în scopul întãririi Universitatea Politehnica Bucureºti; Universitatea de ºi clustere, autoritãþi publice locale, ONG-uri)
Parlamentului, în perioada 5-6 noiembrie 2018. stabilitãþii ºi perspectivei vizionare apte sã conducã ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã; au considerat aceastã iniþiativã extrem de bunã
Din partea CLDR România, preºedintele executiv la generarea unei noi identitãþi dunãrene comune. Universitatea Bucureºti; Universitatea Maritimã din pentru a putea contribui cât mai eficient la
al acestei organizaþii, prof. Sever Avram, a prezentat Forma agreatã de principalii iniþiatori ai proiectului, Constanþa; Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare punerea în practicã a Strategiei, întrucât lipsa
principalele propuneri ºi recomandãri colectate spre care se bucurã ºi de sprijinul Centrului USH Pro pentru Mecatronicã ºi Tehnica Mãsurãrii; Institutul mecanismelor de consultare nu a permis
a fi înaintate Cabinetului Ministrului Delegat pentru Business, demareazã cu o primã etapã de cursuri de Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Turism; României sã dispunã pânã în prezent de
Afaceri Europene, dintre care menþionãm: realizarea medie duratã de tip post-universitar online pentru European Fashion Council - sucursala România; finanþãri, în SUERD, la nivelul altor state.
unui portal web coerent ºi integrat conþinând toþi cei interesaþi sã se afirme profesional în WWF-România; Asociaþia CLUSTERO, precum ºi Conferinþa a trecut în revistã problematica
informaþii-cheie cu privire la oferta turisticã ºi urmãtoarele domenii: proiecte ºi afaceri dunãrene reprezentanþi ai numeroase alte instituþii de învãþãmânt ºi oportunitãþile SUERD, importanþa cluste-
investiþionalã a României ºi a întregii macroregiuni; prin alãturarea la Reþeaua Europeanã a Comisarilor ºi cercetare, grupuri de acþiune localã, asociaþii relor ºi a prioritãþilor naþionale SUERD, rolul
acordarea unei prevalenþe reale problematicii de Dunãreni (fondatã la Budapesta în 2017); dezvoltare profesionale etc. De asemenea, au fost prezenþi universitãþilor ºi al institutelor de cercetare
mediu, bazatã pe noua orientare a bioeconomiei/ ºi inovare urbanã - smart city; managementul bio- în calitate de oaspeþi prof. univ. dr. Vito aplicatã ºi a subliniat importanþa colaborãrii
ecoeconomiei ºi pe combaterea efectelor nocive ºi economiei, inovãrii ºi guvernanþei. D’Armento(Italia) ºi reprezentantul Secþiei Economice între toþi actorii implicaþi ºi interesaþi de imple-
dezastrelor; armonizarea mãsurilor ºi procedurilor La finalul reuniunii, reprezentanþii mediului a Ambasadei Germaniei, Daniel-Filip Tandreu. mentarea Strategiei Uniunii Europene pentru
tuturor structurilor centrale responsabile privind academic ºi al societãþii civile prezenþi au adoptat prin Pentru informaþii suplimentare ºi înscrieri la Regiunea Dunãrii.
stimularea proiectului integrat care sã combine consens Declaraþia-Apel de la Bucureºti privind programele educaþionale ale Academiei Dunãrene a Este momentul ca la preluarea de cãtre
conservarea biodiversitãþii cu promovarea extinderea ºi întãrirea parteneriatelor inovative în Inovãrii Macroregionale, vã rugãm sã consultaþi site- România a preºedinþiei UE sã reuºim sã
turismului dunãrean sustenabil; stimularea favoarea revigorãrii ºi valorizãrii oportunitãþilor oferite ul http://ciosuerd.houseofeurope.ro sau Secretariatul, promovãm cât mai multe proiecte strategice de
participãrii întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii la de SUERD. Documentul se concentreazã pe câteva la e-mail: academia@houseofeurope.ro anvergurã, pe mãsura importanþei pe care
reþele, alianþe, proiecte ºi alte modele colaborative; direcþii majore de cunoaºtere, gândire ºi acþiune, precum: Parteneri Media Asociaþi: Agenþia Naþionalã de România o are în aceastã regiune. Pentru
crearea comunitãþii de practici ºi a unui open-space • evitarea dispersiei, fragmentarismului ºi a Presã AGERPRES, TVH, Radio7, Opinia Naþionalã, aceasta, avem nevoie de capacitate instituþionalã
dunãrean dedicat în comun cercetãtorilor, potenþialelor suprapuneri/ paralelisme sau Juridice.ro. Parteneri Media: CaleaEuropeana.ro, la nivelul autoritãþilor care asigurã guvernanþa
inovatorilor ºi antreprenorilor implicaþi în procesul inconsecvenþe în cadrul procesului de proiectare ºi Comunicaþii Mobile, CalendarEvenimente.ro, strategiei, a declarat Costin Lianu, director
de reindustrializare UE; punerea în valoare a dezvoltare durabilã/ inovare urbanã; • concentrarea Finantare.ro, Tribuna Economicã, PRwave.ro, general USH Pro Business, fost coordonator
patrimoniului cultural ºi natural dunãrean prin pe doar câteva proiecte-fanion, care sã urmãreascã în SmartFinancial.ro, BrandInfo.ro, Tomisul Cultural, Aria Prioritarã PA 8 în cadrul SUERD.
amplificarea cooperãrii turistice, inclusiv prin mod coerent prioritãþile programatice UE în ansamblu, 24PHarte.ro, Buletin Dunãrean.

Noile reduceri de TVA aplicabile din 1 noiembrie 2018

vor conduce sau nu la ieftinirea serviciilor turistice?
Teampãu, partener asociat, Divizia Impozite Indirecte, EY (de exemplu, servire la masã), nu va putea aplica cota redusã de TVA
De la 1 noiembrie, mai multe tipuri de afaceri vor putea România, spune cã: Rãmâne de vãzut însã dacã aceastã mãsurã de 5%. În timp ce o afacere mai mare, care dispune de spaþiu cu mese
aplica cota redusã de TVA de 5%. Printre acestea menþionãm: fiscalã se va traduce într-o realã diminuare a preþurilor serviciilor ºi angajeazã ospãtari, chelneri, barmani, va putea sã aplice cota redusã.
activitatea de restaurant ºi catering, cazarea în hoteluri ºi începând cu 1 noiembrie. ªi chiar dacã nu vom asista la o Devine evident cã, în contextul noilor modificãri, pentru
facilitãþi similare, sãli de fitness, accesul în parcuri de distracþii
asemenea abordare din partea agenþilor economici, iar nivelul aplicarea unui tratament fiscal corect în domeniul alimentar, se
ºi parcuri recreative. tarifelor se va menþine, este interesant de urmãrit cum vor utiliza impune definirea exactã a serviciilor conexe aferente operaþiunilor
firmele surplusul de venit realizat (rezultat din diferenþa de cotã de restaurant ºi catering.
Ordonanþa de Urgenþã care cuprinde ºi aceste noutãþi a fost de TVA). Acest surplus poate fi utilizat pentru realizarea unor
adoptatã în ºedinþa de Guvern din 4 octombrie. Una dintre cele investiþii suplimentare în unitãþile respective (n.a. hoteluri ºi Guvernul ar trebui sã vinã cu o serie de precizãri asupra
mai importante mãsuri conþinute de acest act normativ constã în restaurante) sau poate chiar în creºterea salariilor angajaþilor. modului în care va fi implementatã aceastã reducere de TVA
aplicarea, începând cu 1 noiembrie 2018, a cotei reduse de TVA O altã modificare adusã de aceastã ordonanþã constã în reducerea
de 5% pentru mai multe categorii de servicii, dupã cum urmeazã:
cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcþie EDUCAÞIE FINANCIARÃ cotei de TVA de la 19% la 5% pentru serviciile aferente industriei
recreative, respectiv permiterea accesului în bâlciuri, parcuri de
similarã, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping distracþii ºi în parcuri recreative, dar ºi utilizarea facilitãþilor
(în prezent, subiect de 9% TVA); serviciile de restaurant ºi de Covrigãriile ºi cei care livreazã mâncare la domiciliu sportive pentru practicarea sportului. Mãsura este binevenitã,
catering (în prezent, subiect de 9% TVA); dreptul de utilizare a nu vor beneficia de reducerea TVA întrucât România dispune de un potenþial semnificativ în zona
facilitãþilor sportive, în scopul practicãrii sportului ºi educaþiei Din nefericire, nu toþi câºtigã de pe urma acestor modificãri dezvoltãrii parcurilor de distracþii ºi parcurilor recreative, datoritã
fizice (în prezent, subiect de 19% TVA) ºi serviciile constând în legislative, deoarece unele afaceri nu vor putea beneficia de reliefului ºi resurselor naturale de care dispune. În plus, aceste
permiterea accesului în bâlciuri, parcuri de distracþii ºi parcuri reducerea cotei de TVA. Aici ne referim la definiþia serviciilor de sectoare au beneficiat de realizarea unor investiþii consistente în
recreative (în prezent, subiect de 19% TVA). restaurant ºi catering din Codul Fiscal. Doar agenþii care ultimii ani, concretizate în apariþia mai multor parcuri de distracþie
Extinderea aplicãrii cotei de TVA de 5% în zona anumitor demonstreazã cã presteazã o gamã mai largã de servicii, nu ºi aventurã în diferite zone ale þãrii.
servicii va genera un impact semnificativ, în principal în turism, doar furnizeazã mâncare ºi bãuturã, vor putea sã aplice cota Aplicarea cotei reduse de TVA de 5% este binevenitã ºi pentru
prin industria recreativã ºi industria ospitalitãþii, reprezentatã de redusã de TVA de 5%. Un exemplu în acest sens îl constituie utilizarea facilitãþilor sportive, în sensul promovãrii sportului în
sectorul HORECA (n.a. hoteluri, restaurante, cafenele). unitãþile de alimentaþie care livreazã mâncare la domiciliu, dar rândul populaþiei care înregistreazã unul dintre cele mai ridicate
nu pun la dispoziþie un spaþiu pentru consum ºi nu oferã servicii niveluri ale sedentarismului din UE, dar ºi creºterii competitivitãþii
Investiþii sau tarife de cazare mai mici? conexe (de exemplu, servire la masã ). Aºadar, o pizza comandatã serviciilor oferite de sãlile de sport. Rãmâne de vãzut dacã aceste
În ceea ce priveºte turismul local, ANAF se confruntã, în ultimii ºi livratã la domiciliu va fi subiect de 9% spre deosebire de o mãsuri fiscale bine intenþionate vor avea efectul dorit.
ani, cu un nivel crescut al evaziunii fiscale. Mãsura privind pizza pe care o savurãm la restaurant. De ce? Pentru cã, în În concluzie, sunt de aºteptat anumite clarificãri, necesare în
reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru serviciile din primul caz, vorbim de o livrare de alimente, care beneficiazã de implementarea cu succes a acestor reduceri de cotã. Este evident
industria ospitalitãþii ar trebui sã reprezinte un stimulent pentru 9% TVA, în timp ce pentru serviciile de restaurant se va aplica cã, cel puþin din perspectiva creºterii gradului de colectare a TVA,
aducerea la suprafaþã a veniturilor nedeclarate ºi, prin urmare, 5% TVA. Teoretic, va fi mai ieftin sã mãnânci la restaurant decât mãsura ar trebui sã producã efecte pozitive, având în vedere
plata TVA de cãtre agenþii economici. acasã, precizeazã Temptãu. faptul cã, potrivit unui studiu recent al Comisiei Europene,
Un efect direct al acestei mãsuri pentru afacerile din domeniu În aceeaºi notã, vor apãrea ºi discriminãri între tipurile de unitãþi România se clasa în anul 2016 pe primul loc în UE în ceea ce
ar consta în potenþiala reducere a tarifelor brute practicate, ceea de alimentaþie publicã. Spre exemplu, o patiserie sau o altã afacere priveºte deficitul de colectare a TVA.
ce ar creºte gradul de ocupare a unitãþilor de cazare. Adrian micã, care nu dispune de spaþiu ºi nu presteazã servicii conexe Gabriela ÞINTEANU

Pentru sugestii, reclamaþii sau orice alte „necazuri” întâmpinate în lumea economico-financiarã, ne puteþi scrie la: opinia@spiruharet.ro
833 – 16 octombrie 2018 OPINIA NAÞIONALà pag. 7

PROGRAMUL TVH
MARÞI – 16 octombrie 2018 MIERCURI – 17 octombrie 2018 JOI – 18 octombrie 2018 VINERI – 19 octombrie 2018
07:00 Film documentar 07:00 Film documentar 07:00 Film documentar 07:00 Film documentar
07:30 ªtiri + Meteo (r) 07:30 ªtiri + Meteo (r) 07:30 ªtiri + Meteo (r) 07:30 ªtiri + Meteo (r)
08:00 Film documentar 08:00 Film documentar 08:00 Film documentar 08:00 Film documentar
08:30 Film documentar 08:30 Film documentar 08:30 Film documentar 08:30 Film documentar
09:00 Film artistic (r) 09:00 România spiritual㠖 live 09:00 Film artistic (r) 09:00 Film artistic (r)
11:00 O lume în 30 de minute (r) 10:30 Film documentar 11:00 Crezi cã ºtii? (r) 11:00 Crezi cã ºtii? (r)
11:30 Film documentar 11:00 Poveºti franceze (r) 11:30 Film documentar Film documentar
11:30
12:00 Film serial – Dragoste oarbã (r) 11:30 Film documentar
12:00 Film serial – Dragoste oarbã (r) 12:00 Film serial – Dragoste oarbã (r)
13:00 Film serial – Destine furate 12:00 Film serial – Dragoste oarbã (r)
Film serial – Destine furate 13:00 Film serial – Destine furate 13:00 Film serial – Destine furate
14:00 Film serial – Alesul inimii (r) 13:00
14:00 Film serial – Alesul inimii (r) 14:00 Film serial – Alesul inimii (r) 14:00 Film serial – Alesul inimii (r)
15:00 Film artistic (r) 15:00 Film artistic (r) 15:00 Film artistic (r)
17:00 Film serial – Dragoste oarbã 15:00 Film artistic (r)
17:00 Film serial – Dragoste oarbã 17:00 Film serial – Dragoste oarbã 17:00 Film serial – Dragoste oarbã
18:00 Vremea Live 18:00 Vremea Live 18:00 Vremea Live
Filmul de colecþie 18:00 Vremea Live
18:05 Filmul de colecþie 18:05 Filmul de colecþie 18:05 Filmul de colecþie
ªtiri 18:05
20:00 20:00 ªtiri 20:00 ªtiri 20:00 ªtiri
20:25 Vremea Live Vremea Live
20:25 20:25 Vremea Live 20:25 Vremea Live
20:30 Film artistic – Ion – Blestemul Film artistic românesc – Ion.
20:30 20:30 Film artistic românesc – Castelul din 20:30 Film artistic românesc – Despre o
pãmântului (1980). Regia: Mircea Blestemul iubirii (1980).
Mureºan; Genul: dramã Carpaþi (1981). Regia: Stere Gulea; anume fericire (1973). Regia:Mihai
Regia: Mircea Mureºan; Genul: dramã. Genul: dramã. Constantinescu; Genul: dramã
22:30 Film serial – Cavalerii cerului 22:30 Film serial – Cavalerii cerului
Film artistic – Mai presus de cuvinte . 22:30 Film serial – Cavalerii cerului 22:30 Film serial – Cavalerii cerului
23:00 23:00 Film artistic – Cum sã scapi nepedepsit
Genul: dramã 23:00 Film artistic – Livada de mango (2002). 23:00 Film artistic – Rãmân cu tine ( 2002).
(2014). Regia: Scott Foley; Genul: dramã. Genul: romantic.
01:00 ªtiri (r) Genul: comedie/crimã.
01:30 Film serial – Destine furate (r) 01:00 ªtiri (r) 01:00 ªtiri (r)
01:00 ªtiri (r)
02:30 Film serial – Alesul inimii (r) 01:30 Film serial – Destine furate (r) 01:30 Film serial – Destine furate (r) 01:30 Film serial – Destine furate (r)
03:30 O lume în 30 de minute (r) 02:30 Film serial – Alesul inimii (r) 02:30 Film serial – Alesul inimii (r) 02:30 Film serial – Alesul inimii (r)
04:00 Film serial (r) 03:30 Poveºti franceze (r) 03:30 Crezi cã ºtii (r) 03:30 Crezi cã ºtii (r)
04:30 Film documentar (r) 04:30 Film documentar 04:30 Film documentar 04:30 Film documentar (r)
05:00 Film artistic (r) 05:00 Film artistic 05:00 Film artistic (r) 05:00 Film artistic (r)

SÂMBÃTà – 20 octombrie 2018 DUMINICà – 21 octombrie 2018 LUNI – 22 octombrie 2018

07:00 ªtiri + Meteo (r) 07:30 Film pentru copii 07:00 Film documentar
07:30 Film pentru copii 09:00 România spiritualã 07:30 Jurnal Viral (r)
09:00 România spiritualã 11:30 Film documentar 08:00 Film documentar
11:30 Film documentar 12:00 Film documentar (r) 08:30 Ochiul de veghe (r)
13:00 Petrecere la han (r) 09:00 Film artistic (r)
12:00 Film documentar
16:00 Crezi cã ºtii? 11:00 Interviurile lui Matei Georgescu (r)
13:00 Film artistic (r) 12:00 Film serial – A fost odatã ca niciodatã (r)
17:00 Poveºti franceze
15:00 Film documentar 13:00 Film serial – Mara Clara
18:00 Ochiul de veghe
16:00 Crezi cã ºtii? 18:30 14:00 Film serial – Alesul inimii (r)
O lume în 30 de minute
17:00 Film artistic (r) 19:00 Film documentar 15:00 Film artistic (r)
19:00 Interviurile lui Matei Georgescu 20:00 Film artistic – Cehov ºi Maria (2007) – 17:00 Film serial – A fost odatã ca niciodatã
20:00 Petrecere la han – Emisiune de folclor Regia. Eric Till. Genul: dramã. 18:00 Vremea Live
23:00 Jurnal Viral 22:00 Film artistic – Spãrgãtorii. 18:05 Filmul de colecþie
23:30 Film artistic – Sângele rãzboinicului. Genul: acþiune. 20:00 ªtiri
Pãmânt sacru(2015). Genul acþiune. 00:00 20:25 Vremea Live
Film documentar
00:30 20:30 Film artistic – Pistruiatul. Evadatul
01:30 Film artistic (r) Film documentar (r)
01:00 (1986). Regia: Francisc Munteanu.
03:30 Film documentar Poveºti franceze (r) Genul: acþiune/aventuri.
04:30 Film documentar 02:00 Petrecere la han (r)
05:00 22:30 Film serial – Cavalerii cerului
05:00 România spiritualã (r) România spiritualã (r) 23:00 Film artistic – Mysteria – Între vis ºi
realitate. Genul: thriller.
01:00 ªtiri (r)
01:30 Film serial – Mara Clara (r)
Un regal de ateliere de picturã ºi graficã Artiºtii participanþi: Alice eca, Ana Asavei 03:00 Film serial – Alesul inimii (r)
deschise spre vizitare publicului! Pietraru, Anca Coller, Andreea Toma, Andrei 03:30 Interviurile lui Matei Georgescu
Zilele Cu prilejul primei ediþii a Zilelor Atelierelor
Deschise de Picturã ºi Graficã, timp de douã
Cornea, Andrei Tudoran, Bogdana Contraº,
Claudia Todor, Constantin Cioc, Constantin
04:30
05:00
Film documentar (r)
Film artistic (r)
weekenduri consecutive, 13/14 ºi 20/21 octombrie
Atelierelor 2018, peste 40 de artiºti cu specializãrile picturã
ºi graficã s-au pregãtit sã întâmpine iubitorii de
Rusu, Cornelia Gherlan, Cristina Nedelea,
Daniel Loagãr, Elena Gabriela Dobre, Emilia
Persu, Eugen Ilina, Eugen Raportoru, Eusebiu
Deschise frumos, la adresele spaþiilor lor de creaþie!
Atelierele ºi adresele acestora, hãrþile ºi profilurile
Josan, Floarea uþuianu, Florentina Voichi, Florin
Mocanu, Gabriela Aniþei, George Moscal,
artiºtilor participanþi, sunt disponibile pe site-ul
de Picturã dedicat evenimentului Ateliere.Net. ªi, pentru cã
atelierele se aflã în adevãrate colonii artistice, din
Georgiana Manea Josan, Horia Andrei Niþu, Ile
ªtef, Ioan Oratie, Ionuþ Theodor Barbu, Iris
Bianca Teodorescu, Laurenþiu Midvichi,
ºi Graficã, mai multe zone ale Bucureºtiului, se poate descãrca
gratuit, de pe platformele IOS ºi Android, Aplicaþia
Loredana Stancu, Marina Aristotel, Marilena
Preda Sânc, May Oana Isar,  Matei ªerban
pentru Smartphone Ateliere, ce oferã ghidare GPS
octombrie cãtre adresele atelierelor selectate.
Sandu, Mircea Nechita, Mirela Hagiu, Nicolae
Stoian, Otilia Mãndescu Canavra, Rodica
Pentru aceastã primã ediþie, artiºtii participanþi Lomnoºan, Roxana Elena Ardeleanu, Sorin
2018, au pregãtit multe surprize! Pe lângã prezentarea
atelierelor, se vor putea viziona miniexpoziþii ºi
Adam, Vasile Murivale, Vasile Pop Negreºteanu.
Evenimentul Zilele Atelierelor Deschise de
Bucureºti lucrãri în diferite faze de creaþie sau, live,
demonstraþii ale tehnicilor de lucru! În plus, câþiva
Picturã ºi Graficã este organizat în cadrul
proiectului Cultural Contemporanii, în
graficieni vor invita publicul sã imprime împreunã parteneriat cu Primãria Municipiului Bucureºti
plãci de gravurã pe hârtie. Vizitatorii vor mai avea – prin Centrul Cultural EXPO ARTE – cu
acces la oferte speciale, posibilitatea de înscriere sprijinul WACOM ºi Vila Babiciu.
la cursuri, altfel spus veþi petrece timpul într-o Accesul în ateliere este gratuit!
companie deosebitã, la un pahar cu vin!

Ora Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

7-10 7 Dimineaþa. Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun

Happy Weekend. -//-
Realizator:
emisiune live Liviu Damian 8-12
Radio Seven
PROGRAMUL

103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro

10-13 Morning After. Realizator: Tiberiu Ursan. emisiune live Experienþa

Urbanã.
Realizator: 12-13
13-16 Light Zone. Realizator: Robert Tache. emisiune live Maria Duda
13-14
Tech News
16-19 Pâine ºi Kirk. Realizator: Kirk. emisiune live Tibi Ursan
7 la Seven.
Realizator: 15-16
19-22 7 Music. Realizator: Cãlin Gheorghe. emisiune live Echipa
Radio Seven
pag. 8
L a Cãlãraºi, s-a nãscut pe 3.11.1987, fiul lui Dionise, botezat
Cristian Anton. Copilul creºtea frumos, visând la o carierã de artist.
În perioada 2002-2006 urmeazã cursurile Liceului teoretic Mihai
Eminescu din Cãlãraºi, iar apoi dã frâu liber dorinþelor sale ºi activeazã
în cadrul trupei Trepte, coordonatã de actorul ªtefan Niþu.
Încurajat de rezultatele obþinute, se înscrie la Facultatea de Teatru din
cadrul Universitãþii Spiru Haret. Aici, declarat admis, este repartizat la
clasa profesoarei ºi marii actriþe Margareta Pogonat, asistatã de Cristi
Toma. În perioada 2008-2011 lucreazã la ºlefuirea caracterelor dramatice
pe care le primeºte ca „tem㔠din partea profesorilor. Astfel joacã Hamlet,
în regia ºi îndrumarea artisticã a Margaretei Pogonat, apoi rolul Petruchio,
în Îmblânzirea scorpiei de W.Shakespeare (regia Margareta Pogonat),
Tipãtescu, din piesa O scrisoare pierdutã de I.L. Caragiale (regia Margareta
Pogonat) ºi Astrov în Unchiu Vanea de A.P. Cehov (regia Margareta
Pogonat). Pentru cã doreºte perfecþionarea în forma sa cea mai purã,
urmeazã, în perioada 2011- 2012, un curs de masterat în Arta actorului,
la clasa profesoarei Adriana Popovici. În paralel cu aceste cursuri, el
repetã la mai multe spectacole, dintre care amintim: Azilul de noapte, de
Maxim Gorky, rolul Vasca Pepel (regia Margareta Pogonat), Fericire, de
Katherine Mansfield, rolul Harry (regia Monica Ianoºi) ºi Dragostea
totdeauna (commedia dell’arte), de Ada D’ablon, rol Doctor Graþiano
(regia Margareta Pogonat). Spectacolele se joacã pe diferite scene:
la Teatrul Masca, la Sala Rapsodia, la Teatrul Nottara etc. Încã din anul
2010 acceptã sã intre în repetiþii la piesa Visul unei nopþi de varã, de
Shakespeare, în regia lui Cristian Toma, primind rolul lui Bottom.
Spectacolul are un succes aproape nesperat ºi se va juca în Bucureºti
(Sala Rapsodia), pe scena Sãlii Palatului, dar ºi în provincie. Ilustraþia
muzicalã a piesei este asigurat㠄live” de trupa La Strada.
Odatã susþinutã lucrarea de disertaþie, actorul Cristian Dionise începe
sã lucreze la cariera sa de artist profesionist. Astfel apare în spectacolul
Încurcã lume, de A. De Herz, în rolul Bungrãzescu (regia Cãtãlin Bugean).
Încurcã lume, o comedie de mare succes, s-a jucat în Clubul La Scena,
la Teatrul Coquette, pe terasa La Barba Neagrã. Participã la festivaluri,
precum Stufstock (2012), Militari Fest ºi este selectat oficial în cadrul
Festivalului Maratonul Teatrului Independent Bucharest Fringe –
ediþia a II-a (2012). Spectacolul primeºte Premiul pentru cel mai bun
spectacol. Din distribuþieau mai fãcut parte actorii: Ovidiu Usvat (absol-
vent al Facultãþii de Teatru din cadrul Universitãþii Spiru Haret), Ecaterina
Þugulea (din serialul Las Fierbinþi), Alecsandra Timofte (din serialul
Serviciul Român de Comedie de la ProTv) ºi Rãzvan Timingeriu (absol-
vent al Facultãþii de Teatru din cadrul Universitãþii Spiru Haret).
Actorul Cristi Dionise începe colaborarea cu marele regizor de teatru
Mihai Lungeanu, colaborare de lungã duratã ºi fructuoasã din punct de
vedere artistic. Astfel apare spectacolul cu piesa Variaþiuni enigmatice,
de Eric Emmanuel Schmit, unde interpreteazã rolul Eric Larsen ºi joacã
alãturi de ªtefan Niþu. Doi actori, un regizor ºi o scenã, cea a Teatrului
Aurel Elefterescu din Cãlãraºi. Un alt spectacol savuros este O comedie
despre insomnie, dupã texte de Dumitru Solomon, unde Cristi Dionise
joacã rolul Erasm, în regia lui Mihai Lungeanu. Spectacolul este o
comedie savuroasã despre insomnia unui bãrbat care nu se ridicã la noile
standarde ale soþiei sale, proaspãt „culturalizatã”. Distribuþia spectacolului
este formatã din Erasm Vasiliu - Cristi Dionise ºi Rodica Vasiliu -
Claudia (Dionise) Drãgan (absolventã a cursului de masterat Artã Teatralã
din cadrul Universitãþii Spiru Haret – clasa Adriana Popovici).
Spectacolul se joacã la Teatrul Coquette din Bucureºti, Teatrul Municipal
Traian Grozãvescu din Lugoj, la Teatru Roºu (în BackYard Garden &
Pub), la Iaºi etc. Un alt spectacol teatral este Textul – înainte de toate,
de Doru Motoc, (regia Mihai Lungeanu), unde Cristi Dionise joacã
rolul Actorul. Distribuþia spectacolului este urmãtoarea: Regizorul –
Sebastian Vâlcea (absolvent al Facultãþii de Teatru – Universitatea
Spiru Haret); Actorul – Cristi Dionise; Actriþa – Raluca Grumãzescu
 (absolventã al Facultãþii de Teatru – Universitatea Spiru Haret);
Tanti Gherghina – Claudia (Dionise) Drãgan (absolventã a cursului de
masterat Artã Teatralã din cadrul Universitãþii Spiru Haret; Titi: Rareº
Zimbran (absolvent al Facultãþii de Teatru – Universitatea Spiru Haret).
Acest spectacol este ºi prima producþie a echipei Teatrului Portabil,
fiind o piesã despre lumea teatrului, sau lumea din teatru, acel micro-
univers care va exercita mereu asupra publicului o fascinaþie de netãgãduit.
Spectacolul se joacã la Teatrul Godot-Sub-Scenã, Ceainãria La un ceai,
Teatrul FIX – Iaºi, Teatrul de Picã etc. Alte spectacole: ‘omer la doi
patroni, adaptare dupã piesa Truffaldino, slugã la doi stãpâni, de Carlo
Goldoni, unde interpreteazã rolul Truffaldino (regia Mihai Lungeanu),
Întoarcerea zidarului, de Dan Tãrchilã, unde Cristi a primit rolul
Cãlugãrului (regia Marian Ciripan), Plecare fãrã întoarcere, dramatizare
ºi regie de Marian Ciripan dupã romanul Ultimul Constantin, de Ileana
Toma, unde Cristi a primit rolul Kuciuk Selin, Complotul amantelor,
dupã piesa Complotul, de Ioan Drãgoi, Învãþãturile lui Zaharia Trahanache
cãtre fiul sãu, Zãhãrel, de Marilena Dumitrescu, rolul Farfuridi
(regia Ingrid Bonþa), rolul Regele, Zmeul ºi Cãpcãunul din spectacolul
Prâslea cel voinic ºi merele de aur, dupã Petre Ispirescu (regia Ingrid
Bonþa); Pãzitoarea de gâºte ºi falsa prinþesã, dupã Fraþii Grimm,
unde Cristi a jucat Prinþul Albert … de vedere tehnic), trebuie doar sã te îmbraci cu el, cu acea formã-gând.
În cinematografie, Cristian Dionise apare în multe producþii gen
scurt – metraj, precum: Fãrã petale (rol principal: Claudiu Zãpadã;
regia Cristian Oancea), Pentru Mona (rol secundar: Marius; regia
Alexandra Bãilã), Apartamentul 26(rol principal: Adi Bala; regia
Alexandra Bãilã), Interior (rol principal: Bãiatul; regia Bianca Rotaru),
Don’t worry be happy (rol principal: Pictorul; regia Ruxandra Manea),
Nouã sute (rol principal; regia Rãzvan Jelea), 13 (rol principal:
Anticarul; regia Alex Popa ºi Andra Viºan), Borderline (rol principal:
Soþul; regia Valentin Ruscan) etc.
În reclame, Cristi este deja un chip arhicunoscut. Sigur l-aþi vãzut!
Având aptitudini în sport, precum: Canotaj, Baschet, Tenis, Ciclism,
Role, Patinaj, Cãlarie, Voley ºi cunoscând limbi strãine (englezã avansat,
italianã începãtor), actorul Cristi Dionise îºi joacã ºansa sa de artist. Dincolo
de zbuciumul vieþii, teatrul sãu continuã sã existe. Teatrul a fost ºi rãmâne
un formator; el este cel ce pãstreazã ºi cultivã valorile, transmiþându-le
generaþiilor urmãtoare. Cristian Dionise e un actor din noua generaþie, plin
de entuziasm ºi dorinþa de a îmbogãþi lumea ºi viaþa teatralã ºi artisticã.
OPINIA NAÞIONALà 833 – 16 octombrie 2018
CHIPURI ALE SUCCESULUI
Dacã îl vom întreba cum a început aceastã pasiune acaparatoare
pentru teatru, el ne va rãspunde astfel:
Toatã pasiunea mea pentru teatru a început în timpul liceului, atunci
când pe holurile ºcolii am vãzut un afiº pe care scria „Casting – trupa de
teatru a Cãlãraºiului“ ºi am zis „Hmm, de ce nu?”. Aºa cã am mers la
Cristian
casting, am recitat o poezie ºi am rãmas în trupa de teatru „Trepte” timp
de trei ani, vreme în care am jucat în trei comedii de succes („Sforãie în
locul meu”, „Sentimente” ºi „Încurcã lume”) pe care publicul le-a
DIONISE:
savurat cu mare plãcere la fiecare reprezentaþie. În acest timp simþeam
cã nu mai vreau sã cobor de pe scenã. Acelaºi lucru se întâmpla ºi în
timp ce pregãteam piesele. Abia aºteptam sã se facã vineri ºi sã merg la
repetiþii pentru a lucra acele personaje cu atâta pasiune ºi bucurie, încât
simþeam în momentele respective cã nu mai existã nimic altceva în
afara teatrului. Deci, pentru a reveni la întrebare, teatrul înseamnã
pentru mine o sursã de puritate, bucurie, inocenþã, o evadare din rutinã
Aveþi grijã de voi
ºi cotidian, o modalitate în care-þi laºi liber copilul din tine ºi uiþi de tot
ce te înconjoarã. Este mai mult decât o meserie, teatrul trãit ca o meserie
ºi de sufletele voastre!
devine un drog pe care dacã nu-l mai administrezi, începi uºor-uºor
sã-þi pierzi identitatea ºi sã mori puþin câte puþin în interiorul fiinþei tale.
De aceea, trebuie practicat în mod constant, ºi dacã este corelat cu viata
personalã, devine una dintre cele mai bune ºi rapide metode de evoluþie
a omului, pe toate planurile vieþii.
Dar cine a contribuit la aºezarea ta pe coordonatele teatrului adevãrat?
La formarea sau mai bine zis transformarea mea în actor, au contribuit
toþi oamenii cu care am intrat în contact de când m-am nãscut ºi de la
care am avut câte ceva de învãþat. Dar cei care au avut implicare
directã, cu intenþie de formare, au fost, în ordine cronologicã: domnul
ªtefan Niþu, unul dintre foarte puþinii oameni de culturã pe care-i oferã
oraºul Cãlãraºi. Dumnealui este primul profesor de teatru cu care am
lucrat în vremea liceului ºi care mi-a devenit coleg de scenã, în spectacolul
„Variaþiuni Enigmatice“ de Eric Emmanuel Schmit, în regia domnului
Mihai Lungeanu. Doresc sã-i mulþumesc din suflet domnului ªtefan
Niþu pentru tot ce a fãcut pentru mine ºi pentru teatrul cãlãrãºean. Cea
de-a doua persoanã care a avut o legãturã directã în modelarea talentului
meu, este draga mea profesoarã ºi aº putea spune o a doua mamã,
doamna Margareta Pogonat, cãreia îi mulþumesc din toatã inima pentru
rãbdarea, iubirea ºi generozitatea cu care ne-a tratat pe mine ºi pe colegii
mei de-a lungul celor trei ani de facultate. Cea de-a treia persoanã care a
contribuit la construirea fundaþiei mele în ale actoriei este doamna Adriana
Popovici, care mi-a fost profesoarã în primul an de masterat ºi cãreia îi
mulþumesc cã m-a adus cu picioarele pe pãmânt exact atunci când a fost
cazul. ªi nu în ultimul rând, am s-o amintesc pe doamna Geta Angheluþã,
care în ultima perioadã mi-a devenit mentor ºi de la care voi avea enorm
de multe lucruri de învãþat, atât despre mine ca om în teatru, cât ºi despre
arta teatralã în sine. Este poate primul ºi singurul formator de teatru, care
foloseºte toate datele fiinþei cu care lucreazã, care te ajutã în primul rând
sã înveþi cum sã lucrezi tu cu tine însuþi. Am sã-i mulþumesc ºi dumneaei
pentru rãbdarea ºi grija cu care mã ajutã sã-mi înþeleg sufletul.
Ce crezi cã este talentul?
Talentul este un dar divin, pe care-l primeºti, poate, înainte de a te
naºte. Odatã primit, eºti dator sã-l fructifici, sã-l dezvolþi pentru cã
dacã nu ai grijã de el, riºti sã-l pierzi. Talentul în sine este de fapt acel
ceva care te ajutã sã înþelegi lucrurile ºi situaþiile mult mai repede,
intuiþia fiind mult mai dezvoltatã în acest caz. Totuºi, dacã nu þi-l
cizelezi, nu-l munceºti, ca sã zic aºa, el rãmâne în formã brutã ºi, la
un moment dat, poate sã ajungã sã te controleze el pe tine ºi nu tu pe
el. Actorul ºi talentul sãu trebuie sã fie în perfectã comuniune ºi
înþelegere pentru a se crea o relaþie fructuoasã ºi luminoasã, sã
devinã un parteneriat imbatabil. Trebuie sã ai capacitatea de a-þi
„îmblânzi“ talentul.
Ce înseamnã un nou rol ºi cum este acesta abordat?
Într-adevãr sã lucrezi la un personaj este o provocare ce vine în
primul rând dintr-o mare curiozitate interioarã, pe care ºi-o dezvoltã
oricine alege calea actoriei. Personal, nu cred cã un rol te înstrãineazã
de fiinþa ta, din contra, te apropie de ea, descoperindu-te pe tine în
reacþiile situaþiilor pe care le impune personajul, pentru cã pe de-o parte
te gândeºti cã, la bazã, toate fiinþele omeneºti funcþioneazã pe aceiaºi
trei piloni: frica, instinctul de apãrare ºi conflictul. Astfel cã nu se poate
sã te îndepãrtezi de tine! Pe de altã parte, personajul rãsare, prinde
viaþã din tine, nu tu, ca om, te desprinzi din el. ªi sã nu uitãm cã, pânã
la urmã, noi, ca oameni, suntem diferiþi de la o zi la alta ºi ne construim
diferite personaje în funcþie de conjuncturi, oameni, situaþii sau chiar
anturaj. Personajul este de fapt o formã-gând încã de când este pus pe
hârtie de dramaturg. Atunci el este conceput doar în plan 2D, dar odatã
ce porneºte spre a fi descifrat de cãtre actor începe sã prindã contur ºi sã
se transforme încet-încet în 3D. Odatã ce-þi stabileºti punctele de reper,
axa pe care se situeazã personajul ºi traseul pe care-l va urma (din punct
În aceste condiþii nu ai cum sã te abandonezi pe tine ºi nici sã te
înstrãinezi, pentru cã la finalul spectacolului, ca actor, te vei dezbrãca
de acele „haine“ pentru a ieºi la rampã ºi a primi rãsplata – aplauzele.
Iar aplauzele sunt întotdeauna pentru actor, nu pentru personaj, pentru
cã oamenii apreciazã tehnica, modul în care acesta a reuºit sã-i prindã
în povestea dramaticã. Cu alte cuvinte, l-au crezut.
Dacã ar fi sã transmiþi un mesaj cãtre spectatori, care ar fi acesta?
Aveþi rãbdare, toate lucrurile se întâmplã la timpul lor! Totul se
întâmplã cu un motiv, care vi se va dezvãlui atunci când vã aºteptaþi
mai puþin. Detaºaþi-vã de încrâncenãri ºi de preconcepþii, fiþi deschiºi
la orice schimbare ce ar putea apãrea! Lucrurile, în timp, se aºeazã
întocmai aºa cum este benefic pentru fiecare. Luaþi lucrurile treptat,
moderat, totul este controlat! Fiþi luminoºi, cu inima deschisã ºi lãsaþi
iubirea divinã sã vã intre în suflete, sã le cureþe, pentru ca apoi sã o
puteþi da mai departe! Aveþi grijã de voi ºi de sufletele voastre!
Conf. univ. dr. George V. GRIGORE