Sunteți pe pagina 1din 29

RAPORT DE PRACTICA

Student practicant
Popovici Roxana-Mihaela

2018
RAPORT DE PRACTICA

Student practicant : Popovici Roxana-Mihaela

Semnatura

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

Specializarea Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

2018

2
CUPRINS

 Sectiunea A – Informaţii privind unitatea parteneră de practică:


o Date de identificare ale unităţii (denumire, adresă, date de contact);
o Poziţionarea geografică;
o Scurtă descriere a companiei, număr de angajaţi;
o Domeniul de activitate (se vor menţiona serviciile/produsele oferite/realizate
de către unitate);
o Structura organizatorică (departamente, secţii – se prezintă pe scurt rolul
fiecaruia şi interacţiunea dintre acestea);
o Perspective de angajare (departamente în care există poziţii disponibile).
Toate acestea in 1-2 pagini
 Sectiunea B – Informaţii privind activitatile prestate de către student
o Descrierea detaliată a departamentelor în care şi-a desfăşurat activitatea
(servicii/produse, încadrarea în schema funcţională a unităţii);
o Descrierea activitatilor efectuate de către student in domeniul programului de
studii
o Descrierea procesului tehnologic cu toate etapele sale;
o Materii prime si auxiliare.
o Aparatura utilizata
o Analize pe fluxul tehnologic.
o Descriere in 20 pagini
 Sectiunea C – Informatii privind abilitatile personale
o Gradul de integrare/acceptare în echipa de lucru;
o Competenţele şi abilităţile dobândite în perioada de practică;
o Descriere 1-2 pagini

3
 Sectiunea A – Informaţii privind unitatea parteneră de practică:
o Date de identificare ale unităţii (denumire, adresă, date de contact);

ICA Research & Development SRL, Splaiul Independentei, nr. 202, sector 6, Bucuresti.
Secretariat:
tel: (+4) 021.316.01.44; (+4) 021.316.00.47
fax: (+4) 021.313.63.78
fax contabilitate: (+4) 021.313.63.79
e-mail: ica@ica-rd.ro
Poziţionarea geografică;
S.C. ICA RESEARCH&DEVELOPMENT (ICA R&D) S.R.L, Splaiul Independentei, nr. 202,
sector 6, Bucuresti
Accesul auto se poate face numai din Splaiul Independentei.

o Scurtă descriere a companiei, număr de angajaţi;


4
ICA Research & Development este o companie care îmbină cu succes tradiţia cercetării
ştiinţifice româneşti în domeniul alimentar cu noutatea celor mai performante tehnici de
laborator. ICA Research & Development continuă tradiţia fostului Institut Naţional de
Cercetări Alimentare. Înfiinţat sub denumirea Institutul de Chimie Alimentară, acesta a pus
bazele cercetării instituţionale în domeniul alimentar în România în anul 1951. Echipa
laboratorului este formată dintr-un cercetător ştiinţific gr. II, șase cercetători ştiinţifici gradul III
și doi cercetători științifici, care lucrează, alături de cinci ingineri şi cinci tehnicieni de
laboratorator, atât pentru realizarea analizelor chimice uzuale în industria alimentară, cât şi a
unor analize de mare precizie şi rigurozitate, utilizând metode precum absorbţia atomică, HPLC
şi gaz cromatografie.

o Domeniul de activitate (se vor menţiona serviciile/produsele


oferite/realizate de către unitate);
Încă de la începuturi, institutul a avut menirea de a desfăşura activităţi suport pentru dezvoltarea
industriei alimentare româneşti. În prezent activitatea institutului se axează atât pe
fundamentarea ştiinţifică şi testarea tehnologică la scară pilot a unor noi tehnologii şi concepte ce
ţin de ştiinţele alimentaţiei, cât şi pe testarea unor produse deja existente, cu scopul de asigura
consumatorului obişnuit un aliment sigur şi corespunzător nevoilor nutriţionale actuale.
Astfel, ICA Research & Development reuşeşte să acopere întreaga gamă de servicii ştiinţifice,
tehnice şi tehnologice necesare atât consumatorului obişnuit cât, mai ales, producătorilor,
procesatorilor, comercianţilor, importatorilor şi exportatorilor de produse alimentare. Tradiţia şi
experienţa de peste 50 de ani recomandă ICA Research & Development atât ca un centru de
excelenţă în cercetarea tehnologiilor alimentare, cât şi ca un laborator de analize şi încercări
performant, cu dotări de ultimă generaţie şi specialişti de prim rang.
Astfel echipa ICA R&D este compusă atât din personalităţi în domeniul nutriţiei şi tehnologiilor
alimentare, cât şi din tineri cercetători, ingineri, chimişti sau microbiologi.
În momentul de faţă ICA R&D pune la dispoziţia partenerilor săi posibilitatea de efectuare a
peste 250 de analize diferite pentru produsele alimentare în laboratoarele sale de chimie,
microbiologie şi analize de mediu, autorizate ANSVSA. Ca dovada a competenței și seriozității
întregii echipe de specialiști a ICA R&D stă acreditarea RENAR în conformitate cu
standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005.
Partenerii tradiţionali ai ICA R&D sunt atât marii producători români ce activează în diferite
ramuri ale industriei alimentare, marile lanțuri de retail prezente pe piața românească, cât şi
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin
proiectele de cercetare şi dezvoltare susţinute de acestea.
5
o Structura organizatorică (departamente, secţii – se prezintă pe scurt rolul
fiecaruia şi interacţiunea dintre acestea);
Activitatea de cercetare ştiinţifică are în structură urmatoarele domenii fundamentale:

 siguranţa alimentară şi nutriţia;

 evaluarea calitătii produselor agroalimentare;

 procese tehnologice în industria alimentară;

 ecologia proceselor din industria alimentară;

 valorificarea resurselor regenerabile de energie;

 inginerie alimentară;

 studiul inocuităţii produselor agroalimentare, a contaminanţilor chimici şi microbiologici,


a micotoxinelor şi alergenilor;

 biotehnologii alimentare;

 dezvoltarea şi implementarea de programe de siguranţă alimentară bazate pe GMP, GHP,


HACCP, ISO 22000.

Laborator chimie

Beneficiind de o dotare excelentă şi de specialişti remarcabili în domeniul chimiei alimentului,


laboratorul de chimie impune, în mod tradiţional, standardul de lucru în laboratoarele de chimia
alimentului existente în industria alimentară din Romania.

Realizând analize ce acoperă toate ariile industriei alimentare, laboratorul de analize fizico-
chimice poate atinge şi chiar depăsi un număr de 1000 probe analizate/saptămană, în condiţii
normale de activitate, in funcţie de complexitatea şi de numărul de analize necesare pentru
stabilirea caracteristicilor fiecărei probe.
Laborator ecologie

Laboratorul de ecologie este atestat de Ministerul Mediului pentru Bilanţuri de mediu si


pentru Studii de evaluare a impactului asupra mediului conform Ordinului 978/2004 pentru
domeniile: 1. (Agricultură, silvicultură şi piscicultură), 7. (Industrie alimentară) şi 9. (Gestiunea
deşeurilor).Formată din doi cercetători ştiinţifici gradul III, un inginer şi un tehnician, echipa
laboratorului de ecologie dă dovadă, de fiecare dată, de promptitudine şi profesionalism în
activităţile în care este implicată. Analize si determinări pentru ape uzate.Analize si determinări
pentru poluanţii din aer (Determinări de COV; amoniac; acroleină; aerosoli de acizi (H2SO4;
HCl); pulberi totale în suspensie; poluantii din gazele de ardere de la centrale
termice).Determinări de zgomot (măsurători de zgomot pe perimetrul incintelor unităţilor)
6
Laborator microbiologie

Personalul Laboratorului de Microbiologie este format din specialiști cu o vastă experiență în


controlul microbiologic din industria alimentară care beneficiază de instruire periodică privind
tehnicile clasice, cât și cele moderne de control microbiologic. În cadrul Laboratorului de
Microbiologie se efectuează numeroase analize microbiologice pentru produse alimentare, apă,
hrană pentru animale și teste de sanitație. Capacitatea de lucru a laboratorului este în mod curent
de aproximativ 1000 de probe distincte pe săptămână, putând fi sporită în cazul în care este
necesar.Metodele microbiologice de testare sunt metode clasice dar și metode moderne, rapide în
decelarea rezultatelor, cum ar fi metodele microbiologice efectuate cu echipamentul MiniVIDAS
(BioMerieux) pentru detectarea Salmonella și Listeria monocytogenes.

ICA R&D valorifică rezultatele activităţii de cercetare – dezvoltare - inovare prin activităţi de
tipul:

 transfer al rezultatelor către unitaţi productive din sectorul agro-alimentar, pe bază de


contract;

 publicare de lucrări ştiintifice şi de popularizare a rezultatelor, adresate în principal


unităţilor de industrie alimentară;

 publicare de articole de specialitate la manifestari ştiinţifice naţionale şi internaţionale


(congrese, conferinţe, simpozioane);

 participare la târguri de specialitate cu prezentarea produselor şi a tehnologiilor elaborate.

o Perspective de angajare (departamente în care există poziţii disponibile).


Departamentul de chimie si departamentul de microbiologie dispun de locuri de angajare.

7
 Sectiunea B – Informaţii privind activitatile prestate de către student
In prima zi de practică am semnat protecția muncii și ne-am ales ramurile pe care am vrea să
mergem pentru început. Am ales să merg în laboratorul de lapte și produse lactate.
Prima saptamana in laboratorul unde sa fac analizele laptelui si produselor lactate,iar celelalte 7
saptamani le-am petrecut la pregatire probe si in laboratorul pentru analiza carnii si produselor
din carne.
Prima oprire in Institut a fost la pregatire probe, unde am invatat cum sa pregatesc probele pentru
analizat.
In registrele de lucru trebuie sa fie inscrise urmatoarele date:
- data si timpul intrarii probei in laborator;
- numarul de inregistrare;
- denumirea si caracteristica produsului (ambalajul,
data fabricarii sau termenul de valabilitate, tara producatoare, cantitatea);
- codul sau numele si adresa solicitantului/ denumirea intreprinderii/;
- numele si prenumele persoanei care a transportat proba
Semipreparate din carne neporționate - (carne tocată, amestec pentru mititei, chiftele și altele
asemănătoare) se recoltează câte 200-300g din fiecare recipient sau ambalaj în proporție de 1%
din numărul acestora, dar nu mai puțin de două și nu mai mult de cinci ambalaje.
La carne – aspectul şi culoarea se apreciază la lumina zilei. La suprafaţă se observă aspectul şi
culoarea cărnii şi grăsimii, tendoanele, ţesutul conjunctiv, cartilajele articulare, lichidul sinovial,
periostul. Pentru aprecierea în straturile profunde se fac tăieturi adânci care să cuprindă toate
straturile musculare.
Culoarea cărnii poate varia de la roz pal la roşu închis, în funcţie de felul muşchilor. Intensitatea
şi nuanţa culorii este dată de conţinutul în mioglobină, hemoglobină şi de starea chimică a
pigmentului din muşchi. În cadrul aceleiaşi specii, culoarea este influenţată de vârstă, starea de
sănătate, starea fiziologică înainte de sacrificarea animalului, dar şi de condiţiile de păstrare a
cărnii. Mirosul şi gustul sunt determinate de particularităţile furajării, sex şi specie,
8
caracteristicile depinzând de conţinutul cărnii în amoniac şi sulf. Se constată că la carnea roşie de
bovine, nu se întâlneşte un gust şi un miros aparte, în cazul suinelor, mirosul este mai pronunţat
la cele exploatate în sistem intensiv industrial, datorită reducerii la minim a efortului şi a
supraaglomeraţiei prin reducerea suprafeţei utile pe cap de animal. Mirosul se apreciază la
temperatura camerei, atât la suprafaţă cât şi în straturile profunde. Se poate efectua proba
fierberii pentru a aprecia mirosul la cald. 150-200g carne cu ţesut gras din straturile superficiale
şi profunde se taie în bucăţi, se adaugă 3 părţi apă rece şi se fierbe într-un vas acoperit. Mirosirea
se face fracţionat din momentul încălzirii până în momentul fierberii.
Se discuta cu responsabilul de incercare inainte de deschiderea ambalajului si pregatirea
urmatoarelor probe:
-conserve(de carne, peste,fructe , legume in saramura, otet, ulei)
-alimente pentru care se solicita valoare nutritionala,pH, aciditate
-produse de panificatie si patiserie congelate
-probe de zahar si ulei.
Probele pentru aciditate si umiditate din paine se pregatesc numai din miez.
Se trateaza drept prioritare si se urgenteaza trimiterea in laboratoare a probelor din care se
solicita urmatorii parametrii:
-COLAGEN(carne si produse din carne)
-orice parametri din LAPTE CRUD
-reziduuri de antibiotice (lactate, carne)
-umiditate
-aciditate(lactate, conserve)
-pH (ape)
Probele de unt se omogenizeaza dupa ce procedeul a atins temperatura camerei(20-25℃)pentru a
se elimina riscul de separare a apei.
Pentru determinarea NaCl(clorurii de sodiu) din probe de chipsuri, baze pentru mancare(de tipul
Knorr, Vegeta, etc) , supe si concentrate se va pregati intreaga cantitate de proba receptionata si
se va verifica ca in ambalaj sa nu ramana cristale de sare.
Semintele se macina cu tot cu coaja pentru determinarea indicelui de peroxid si fara coaja , in
rasnite decontaminate pentru determinarea micotoxinelor.

9
Pentru probele de inghetata, determinarile pentru aciditate si grasimea lactata se efectueaza din
masa de inghetata(fara siropuri , glazuri, cornet , bucati de fructe , alune, ciocolata). Ceilalti
parametri se efectueaza din produsul omogenizat.
Odata primite in laborator probele trebuiesc investigate imediat (maximum 4h),
din momentul recoltarii. Daca probele nu pot fi examinate imediat, acestea se pastreaza in
conditii optime, prevenind orice modificare a numarului de microorganisme prezente (pentru
majoritatea produselor temperatura de pastrare constituie 2-60C).
O atentie deosebita trebuie acordata temperaturii de pastrare si termenelor limita de examinare
pentru urmatoarele produse:
- produsele stabile microbiologic (neperisabile) – in timp cat mai scurt, pina la expirarea
termenelor de pastrare;
- produsele proaspete si proaspat refrigerate – timp de 24 h dupa intrarea in
laborator, la necesitatea pastrarii unui timp mai indelungat probele sint congelate
la temperaturi sub minus 180C, fapt ce se inregistreaza in procesul-verbal
al investigatiilor, deoarece pentru unelealimente congelarea produce modificari ale
componentei microflorei;
La efectuarea cercetarilor in scopul supravegherii sanitaro-epidemiologice curente se indica volu
mul cercetarilor (indiciicalitatii si inofensivitatii) pentru produsul dat;
la efectuarea cercetarilor in scopul certificarii igienice - documentulnormativ (si punctul),
care normeaza indicii calitatii si inofensivitatii pentru produsul certificat (SanPiN, GOST etc.).
- produsele pasteurizate si produsele similare - cat de repede posibil, pina la expirarea termenelor
de valabilitate;
- probele produselor neperisabile alterate – cat de repede posibil, dar nu mai tirziu de 48 h.
Examen organoleptic carne de porc: Au fost analizate probe de carne de porc, in diferite stadii de
alterare. S-au urmărit caracteristicile cărnii şi ale grăsimii, iar rezultatele au fost trecute în tabel.

10
Am fost repartizata in laboratorul unde se fac analizele laptelui si a produselor lactate.
Intregul personal şi studenţii care lucrează în laborator trebuie să cunoască şi să respecte regulile
de protecţia muncii şi asigurarea securităţii pentru prevenirea accidentelor de muncă.
1. Personalul din laborator este obligat să poarte halat.
2. Podelele laboratoarelor nu se matură, ci se spală cu apă sodată, detergenţi sau soluţii
antiseptice.
3. Aparatele electrice trebuie să aibe prizele împământate şi izolarea electrică să fie perfectă.
4. Fiecare laborator trebuie să fie dotat cu extinctor.
5. Incăperea unde se prepară acizii minerali, apa de brom, unde se lucrează cu solvenţi organici
trebuie să fie prevazută cu nişă, exhaustor şi ventilaţie electrică.

11
6. Solvenţii şi acizii se depozitează în subsolul clădirii, unde trebuie să existe căi de acces cât
mai largi.
7. In chiuvete nu se vor arunca precipitate sau reactivi tari care atacă conducta, dacă totuşi se
întâmplă, se lasă să curgă o cantitate mare de apă pentru a evita deteriorarea chiuvetei.
8. La destuparea sticlelor trebuie să se acorde o atenţie deosebită manipulării dopurilor. Acestea
se aşază cu partea plată pe masă şi partea cilindrică în sus.
In laboratorul destinat analizarii laptelui si produselor lactate am invatat cum se determina
aciditatea laptelui. Mod de lucru : dupa pregatirea probei (omogenizare) se iau cate 10cm3 peste
care se adauga 20 cm3 apa distilata in doua pahare precum si 3 picaturi de fenolftaleina, se agita
paharele apoi se titreaza lichidul din pahare cu solutie de hidroxid de sodiu pana la aparitia
culorii roz pal care persista 30s. Se fac doua determinari din aceeasi proba.
Determinarea aciditatii laptelui : aciditatea laptelui este data de amestecul de acizi liberi si de
saruri cu reactie acida si constituie un indicator al prospetimii laptelui. Laptele proaspat muls are
o reactie usor acida, dar aciditatea acestuia creste in timp ca urmare a fermentatiei microbiene a
lactozei si transformarii ei in acid lactic. Aciditatea laptelui poate fi apreciata rapid prin anumite
reactii calitative (proba fierberii, proba cu alcool) iar cantitativ prin metoda titrarii(metoda
standardizata). Aciditatea laptelui se exprima in grade Thorner care reprezinta nr de mililitri de
solutie hidroxid de sodiu 0.1 N necear pentru neutralizarea a 100 Ml de lapte in prezenta
fenolftaleinei caa indicator.
Aciditatea se exprimă în °Thorner și are urmatoarea formulă:
Aciditatea=(V/V1)*100 [°T]
Unde: V= volumul soluției de NaOH 0,1 N folosit la titrare
V1= volumul probei luate pentru analiză
Probă lapte
V0= 10,05 mL
Vf= 11,45 mL
V= V0- Vf= 11,45 mL- 10,05 mL= 1,4 mL
A=1,4*100/10= 14 °T

Proba fierberii: intr-o eprubeta se introduc 2-5 mL lapte si se incalzeste. Laptele proaspat nu
trebuie sa coaguleze la fierbere. Daca aciditatea este putin crescuta peste 20°T , cazeina precipita
complet.
12
Proba cu alcool: intr-o eprubeta se introduc volume egale de lapte si alcool etilic (1-2 mL) si se
amesteca prin scuturare. Daca nu apar grunji pe peretii eprubetei , laptele este proaspat. Aparitia
fulgilor de cazeina indica o aciditate crescuta a laptelui si , in functie de concentratia solutiei
folosite , se poate aprecia valoarea aciditatii astfel:
-cu alcool 61% volum , aparitia grunjilor indica faptul ca aciditatea depaseste 18-19°T
- cu alcool de 59% volum , formarea grunjilor arata ca aciditatea depaseste 20-21°T
Restul perioadei de practica am petrecut-o in laboratorul care se ocupa cu analizele carnii
si produselor din carne.
Carnea este unul din alimentele care se manipulează cel mai frecvent în alimentaţie. Preparatele
din carne sunt produsele cu cel mai larg consum, având o valoare nutritivă mare, ele putând fi
consumate ca atare, fără nici un fel de preparare suplimentară. Aceste produse se pot păstra un
anumit timp, în condiţii de microclimat, constituind completarea hranei de bază la toate
categoriile de consumatori. Pentru asigurarea calităţii generale a produselor din carne şi în
special a salubrităţii acestora trebuie respectate cu stricteţe prescripţiile oficiale sanitar veterinare
şi tehnologice pe întreg fluxul de fabricaţie, realizându-se controlul materiilor prime şi auxiliare,
a semifabricatelor dar şi al produsului finit, pe întreg fluxul tehnologic. In vederea obţinerii
alimentelor sigure pentru consum, cu o valoare nutritivă care să satisfacă nevoile energetice ale
organismului este necesar să se realizeze în laboratoare autorizate controlul integrităţii şi al
salubrităţii alimentelor. Aprecirea integrităţii alimentelor se referă la determinarea componentelor
naturale existente în alimente, dar şi a unor componente introduse conform reţetelor de faricaţie
în vederea stabilirii calităţii produsului respectiv dar şi a depistării eventualelor fraude. Din
această categorie de analize fac parte: umiditatea, grăsimea, hidraţii de carbon, proteina, sărurile
minerale, sare, nitriţi, nitraţi, fosfaţi, etc.
Pentru inceput am invatat sa pregatesc solutii.
Solutie acid boric – H3BO3 4% : se face in balon de 2 l . Se cantaresc 80 de grame de acid boric
, in pahar de plastic. In balon se pune intai acidul boric apoi circa 1,5 l apa. Se pune pe plita pana
se dizolva apoi se completeaza cu apa pana la baza gatului balonului. Dupa racire se aduce la
semn cu apa distilata. Se foloseste la aparatul de proteine si la azot.
Solutie acid percloric: se face in balon de 1 litru. Avem nevoie de 1 balon de 1 litru , o palnie de
sticla, un cilindru de 100 de mL si acid percloric. In balon se pun 500 mL apa , 100 de mL acid
percloric. Se clateste cilindrul si se adauga apa pana la semn. Se agita bine si se pune in sticla
specifica.
13
Solutie tampon colagen, se face la balon de 500 mL si se pastreaza la frigider. Se cantaresc 13 g
acid citric monohidrat , 7 g Naoh , 39 g acetat de sodiu anhidru , in pahare de plastic. Cu ajutorul
unei palnii de sticla le punem in balon. Se clatesc paharele si palnia. Se dizolva reactivii in 250
ml de apa. Se agita bine sa se dizolve. Dupa ce s-a dizolvat se adauga 125 ml 1 propanol , se
amesteca si se adauga la semn. Se pastreaza la frigider.
Reactiv de culoare pentru colagen( I si II )-
I-cloramina T- luam tara la un pahar berzelius de 100 ml, se cantareste 0,7050 de
CLORAMINA T, se adauga 50 ml de solutie tampon(care sta la frigider). Pentru ca nu se dizolva
repede, se adauga un magnet si se pune la agitator pentru a se dizolva. Se pastreaza la frigider.
II.reactiv 2 de culoare- se ia tara paharului berzelius si se cantaresc 4 grame de 4 DIMETHIL
AMINO BELZALHIDA peste care se pun 14 ml acid percloric 60% cu pipeta de 10 ml si 26 ml
de propanol 2. Se amesteca sa se dizolve. Se pastreaza la frigider, cu capac.

Determinarea continutului de azot usor hidrolizabil : prezenta procedura stabileste modul de


determinare a azotului usor hidrolizabil din carne si preparate de carne si ai azotului volatil total
din peste si preparate de peste. Azot usor hidrolizabil este parametrul chimic ce impiedica
punerea in consum a produselor din carne si peste improprii pentru consumul uman.
Determinarea azotului usor hidrolizabil prin titrare directa cu acid clorhidric. Echipamente si
aparatura:balanta analitica, instalatie de distilare formata din balon de distilare cu volum de 1000
ml, refrigerent,vas colector Erlenmeyer de 300 ml, sursa de incalzire. Materiale necesare: balon
cu fund rotund de 1000 ml, baloane Erlenmeyer de 300 ml, biurete de 25 ml,biureta de 5 ml,
cilindri gradati de 25 ml,100ml,250ml , pipeta volumetrica de 50 ml, sticla de ceas, pahar
berzelius de 250 ml, baloane cotate de 1000 ml.
Modul de lucru- Determinarea azotului usor hidrolizabil: se cantaresc pe o sticla de ceas
circa 10g din proba de analizat. Se trece cantitativ cu 400-500 ml apa distilata proba de analizat
in balonul de 1000 ml si se mai adauga 1-2 g oxid de magneziu si 5 ml ulei de parafina, pentru a
evita spumarea. Se adapteaza balonul la instalatia de distilare. Se scufunda alonja refrigerentului
cu 4, 5 mm in solutia din vasul colector. In vasul colector se introduc 25 ml acid boric 4%
masurati cu cilindru gradat si 4 picaturi indicator Tashiro. Pe masura captarii amoniacului in
vasul colector,indicatorul vireaza de la tenta acida albastra violacee catre tenta alcalina verde
deschis . In acest moment se titreaza cu acid clorhidric 0,1n pana la revenirea indicatorului la
tenta acida. Roz pal care trebuie sa se mentina cel putin 5 min. analizele trebuie efectuate de
14
doua ori. Metoda aplicata este corecta in cazul in care diferenta dintre cele doua analize nu
depaseste 2mg/100g.

Determinarea azotului bazic volatil total- se cantaresc intr-un pahar Berzelius de 250 ml cu
exactitate de 0,01g circa 10 g din proba de analizat. Proba se amesteca cu 90 ml acid percloric
6%masurati cu un cilindru gradat. Se agita timp de 10 minute, dupa care se filtreaza. Se iau cu o
pipeta volumetrica 50 mlfiltrat si se trec cantitativ in balonul de distilare cu 200 ml apa distilata
si cateva picaturi de agent antispumant pe baza de silicon. Se verifica alcalinitatea prin adaugarea
a 2-3 picaturi de fenolftaleina 1% dupa care se adauga hidroxid de potasiu 20% pana la coloratie
roz. Se monteaza balonul la instalatia de distilare. Se scufunda alonja refrigerentului cu 4 mm in
solutia din vasul colector. In vasul colector se introduc 100 ml acid boric3% si 3-4 picaturi
indicator Tashiro. Se distila in vasul colector cca. 100 ml distilat . pe masura captarii azotului
bazic volatil in vasul colector, indicatorul vireaza de la tenta acida albastra violacee catre tenta
alcalina verde deschis. Nivelul limita a pH-ului trebuie sa fie 5(+ - 1) unitati de pH la punctul
final al distilarii. In acest moment se titreaza cu acid clorhidric 0,01n pana la revenirea
indicatorului la tenta acida albastru violet. Proba martor se analizeaza identic cu exceptia ca in
locul filtratului se introduc 50 ml acid percloric 6%. Analizele trebuie efectuate de doua ori.
Metoda aplicata este corecta in cazul in care diferenta dintre cele doua analize nu depaseste 2
mg/100g .
Determinarea continutului de clorura- metoda se aplica incercarilor efectuate in laboratorul
de chimie, pentru determinarea continutului de cloruri din apa si de clorura de sodiu din:paine si
produse de panificatie, lapte si produse lactate,concentrate alimentare prin metoda Mohr si
determinarea continutului de clorura de sodiu din carne si produse din carne,produse din legume
prin metoda Volhard.
Continut total de clorura: determinat prin metoda aplicata( Mohr sau Volhard) se exprima in
clorura de sodiu ca procent de masa.
Principiul metodei Mohr- in extractul apos al probei de analizat, se titreaza direct ionii de clor cu
o solutie de azotat de argint in prezenta cromatului de potasiu folosit ca indicator. Ionii de clor se
epuizeaza sub forma clorurii de argint , iar prima picatura in exces de azotat de argint , in contact
cu cromatul de potasiu formeaza cromatul de argint de culoare caramizie. Virajul culorii in
caramiziu indica sfarsitul reactiei(titrarii).

15
Principiul metodei Volhard- extractul apos al probei de analizat se trateaza cu solutie de
ferocianura de potasiu si solutie de acetat de zinc pentru deproteinizare, dupa care ionii de clor se
precipita sub forma de clorura de argint, cu azptat de argint. Excesul de azotat de argint se
titreaza cu sulfocianura de potasiu, in prezenta ionilor ferici ca indicator.

Echipamente si aparatura- balanta analitica, baie de apa.


Materiale necesare: baloane cotate de:100 ml, 200 ml, 250ml, 1000ml; pahare berzelius 250ml,
vase conice de 150ml, 300ml ;pipete volumetrice, pipete gradate de 1ml, 2ml,5ml,10ml; cilindri
gradati de 5ml, 100ml;mojar cu pistil; biurete, cu capacitatea de:25ml,50ml;hartie de filtru cu
porozitate medie.
Modul de lucru- Determinarea continutului de cloruri din carne si produse de carne-
cantarim 10g de proba intr-un pahar berzelius, punem apa pana la semnul de 100ml , aducem la
fierbere pe plita. Dupa fierbere il lasam sa se raceasca , aducem la semn la 200ml. urmeaza sa il
filtram, luam 20 ml de extract cu pipeta cu bula, de 20 ml si punem intr-un pahar erlenmeyer
pentru sare. Adaugam 1 ml de cromat de potasiu(KCrO7) si se titreaza cu AgNO3(azotat de
argint) pana are loc virajul( de la galbem la portocaliu caramiziu).
Determinarea valorii pH :proba pregatita se depoziteaza intr-un recipient ermetic. Se inchide
recipientul si se depoziteaza in asa fel incat sa se previna deteriorarea sau schimbarea
compozitiei . se analizeaza proba cat se poate de repede, in orice caz in 24 de ore de la
omogenizare. Se omogenizeaza cantitatea de proba corespunzatoare cu de 10 ori mai multa
solutie de clorura de potasiu cu ajutorul unei baghete si se se introduce electrodul in proba de
analizat si se seteaza sistemul pH-metrului de corectie a temperaturii la temperatura probei de
analizat. Dupa atingerea valorii constante,se citeste pH-ul direct pe scala aparatului si se exprima
in unitati pH, cu exactitate de 0,05 unitati. Rezultatele obtinute in urma masuratorilor se noteaza
in caietul de lucru alaturi de datele de identificare a probei, metoda de lucru si alte informatii
despre incercare.
Determinarea hidrogenului sulfurat (reacție de culoare)
Hidrogenul sulfurat (H2S ) se formează de obicei într-un stadiu avansat de descompunere
proteică, prin acţiunea bacteriilor de putrefacţie asupra aminoacizilor cu sulf (cisteină, cistină,
metionină) sau altor compuşi cu sulf din produsul de analizat.
Principiul metodei
Hidrogenul sulfurat din proba de analizat formează cu acetatul de plumb un compus de
16
culoare brună-negricioasă (sulfura de plumb).
(CH3COOH)2Pb + H2S ―→ 2 CH3COOH + PbS
Reactivi
Fâşii de hârtie de filtru îmbibate, cu soluţie de acetat de plumb 10%. Se pot folosi imediat
în stare umedă, sau se usucă la temperatura camerei şi se păstrează în borcan brun cu dop rodat
umectându-se cu apoi cu apă distilată înainte de folosire.
Mod de lucru
Într-un flacon Erlenmeyer de 200 mL cu dop rodat se introduc 50 g din proba tocată şi
omogenizată, cu ajutorul dopului se fixeazӑ o fişie de hârtie de filtru imbibată în soluţie de acetat
de plumb, în aşa fel încât aceasta sa aibă o poziţie verticală şi să ajungă la 0,5-1 cm deasupra
stratului de produs, fără să vină în contact cu acesta. Se lasă 15 minute la temperatura camerei.
Colorarea hârtiei de filtru, de la cafeniu până la negru, dovedeşte prezenţa hidrogenului sulfurat
în stare liberă în produsul respectiv.
Reacţia se consideră negativă când la încheierea celor 15 minute hârtia de filtru a rămas albă pe
toata suprafaţa sa.
Când după 5-10 minute hârtia capătă o tentă cafenie, mai accentuată pe margini, reacţia se
consideră slab pozitivă.
Reacţia pozitivă apare atunci când în primele minute hârtia devine cafenie, iar către sfârşitul
intervalului de 15 minute brună-negricioasă pe toată suprafaţa sa.

Determinarea continutului de hidroxiprolina. Calculul continutului de colagen.


Scop:prezenta procedura stabileste metoda de determinare a continutului de
(colagen)hidroxiprolina in toate categoriile de carne si produse de carne,inclusiv carnea de
pasare,precum si modul de calcul al continutului de colagen.
Principiul metodei:
-Hidroliza probei de analizat cu acid sulfuric, la 105°C. Filtrarea, apoi diluarea hidrolizatului;
-Oxidarea hidroxiprolinei cu cloramina, apoi formarea unui compus de culoare rosie, cu p-
dimetilamino-benzaldehida;
-Masurarea fotometrica, la lungimea de unda de 558nm.
Echipamente si aparatura:
-etuva electrica,reglabila la 105°C±1°C
-pH-metru
17
-Baie de apa,reglabila la 60°C±0.5°C
-Spectrometru,care permite masurari la lungimea de unda de 558nm±2nm sau
fotoelectrocolorimetru,dotat cu un filtru interferential cu absorbtie maxima de 558nm±2
-Balanta analitica,cu precizie de 0.001g.
Modul de lucru: se cantaresc,cu o exactitate de 0.001g, in balonul de gidroliza circa 4g esantion
pentru analiza. Se iau masuri pentru a nu ramane produs aderent la peretele lateral al balonului.
Hidroliza: se adauga 30 ml solutie de acid sulfuric in balon. Se acopera cu o sticlade ceas si se
mentine timp de 16 ore la etuva la 105°C. se filtreaza hidrolizatul cald, pe o rondela de hartie de
filtru,culegand filtratul intr-un balon cotat de 250ml. se spala hartia de filtru si balonul,de cate
trei ori cu portiuni de cate 10ml de acid sulfuric cald, adaugand lichidele de spalare la hidrolizat.
Se completeaza la semn , cu apa si se omogenizeaza.
Cu ajutorul unei pipete se introduce intr-un balon cotata de 250ml, un volum V de hidrolizat care
sa permita obtinerea, dupa diluare la 250ml, a unei concentratii de hidroxiprolina cuprinsa intre
0.5µg/ml si 2 µg/ml. se aduce la semn cu apa. In cele mai multe cazuri , V este de ordinul a 5
ml…25ml, in functie de cantitatea tesutului conjunctiv prezenta in esantion.
Se introduc 4,0 ml din aceasta solutie, intr-o eprubeta si se adauga 2,0 ml reactiv cu cloramina.
Se amesteca si se lasa la temperatura ambianta timp de 20 minute. Se adauga 2,0 ml de reactiv de
culoare,amestecand cu grija si se acopera eprubeta cu o folie de aluminiu. Se introduce rapid
eprubeta , intr-o baie de apa reglata la 60℃ si se incalzeste timp de 20 de minute. Se raceste
eprubeta sub apa curenta, timp de cel putin 3 min si se lasa la temperatura ambianta timp de
30min. Se masoara absorbanta la 558nm fata de apa, intr-o cuva de sticla, cu ajutorul unui
spectrometru . Se scade absorbanta probei martor din cea a probei de analizat si se citeste
concentratia de hidroxiprolina, pe curba de etalonare obtinuta. Pentru proba martor se efectueaza
in paralel operatiile descrise anterior, dar inlocuind hidrolizatul diluat cu apa. Rezultatele
obtinute in urma masuratorilor se noteaza in caietul de lucru alaturi de datele de identificare a
probei, metoda de lucru si alte informatii despre incercare.
Determinarea cenusii totale si a cenusii insolubile in acid clorhidric
Scop: prezenta procedura stabileste metoda de determinare a cenusii totale si a cenusii insolubile
in acid clorhidric 10% din produsele alimentare.
Domeniu de aplicare: Metoda se aplica pentru determinari din diverse tipuri de produse
alimentare, la efectuarea controlului de calitate, la optimizarea proceselor de productie. Metoda
nu se foloseste pentru uleiuri, grasimi si alte produse foarte grase. Metoda se aplica pentru
18
urmatoarele produse alimentare:produse de legume si fructe, condimente , concentrate
alimentare, carne si produse din carne , sucuri de fructe si legume , produse dulci , paine si
produse de patiserie , paste, faina de grau, cereale, leguminoase si produse derivate, ceai.
Definitii:
Reziduu prin calcinare- reziduul ramas dupa calcinarea unei substante
Cenusa- reziduul care se obtine prin arderea unui produs de origine animala sau vegetala.
Echipamente si aparatura:
Plita electrica
Balanta analitica
Cuptor de calcinare,prevazut cu termostat si manta refractara care sa pastreze integritatea la
temperatura de calcinare si care poate fi mentinuta la temperaturi cuprinse intre 500-750℃
Etuva, pentru uscarea creuzetelor de calcinare
Materiale necesare:
Creuzete de platina sau cuart de 90ml
Exicator cu clorura de calciu anhidra
Sticla de cea
Cleste metalic lung
Spatula
Bagheta de sticla

Mod de lucru: se cantaresc intr-o capsula de portelan calcinata pana la masa constanta, 1,5-2 g
din proba pregatita, se intind repede si uniform pe fundul capsulei; capsula se acopera cu o sticla
de ceas in timpul cantaririi. Se introduce capsula in cuptorul de calcinare si se calcineaza la
temperatura de 550℃ timp de 5-6 ore pana cand cenusa are o coloratie gri alb. Se scoate capsula
din cuptor si se introduce in exicator. Se lasa sa se raceasca si se cantareste. In cazul in care
cenusa contine puncte negre de carbune, aceasta se trateaza cu cateva picaturi de apa oxigenata
sau apa distilata si se repeta determinarea. Se lasa sa se raceasca pana la temperatura mediului
ambiant si apoi se cantareste. Uscarea se repeta pana cand diferenta intre doua cantariri succesive
nu depaseste 0.001g.
Determinarea continutului de fosfor din carne si produse din carne
Scop: prezenta procedura stabileste metoda de determinare a continutului total de fosfor din
carne si produse din carne.
19
Definitii
Continutul total de fosfor din carne si produse din carne- continutul de fosfor exprimat ca
procent de masa de pentaoxid de fosfor.
Modul de lucru
Pregatirea probei- se pregateste o proba omogena prin trecerea de cel putin doua ori prin masina
de tocat cu diametrul orificiilor sitei de maxim 4 mm. la produsele in membrana, aceasta se
indeparteaza in prealabil. Se analizeaza cat mai repede posibil.
Mineralizarea pe cale uscata- se cantaresc circa 2 g proba pregatita si se calcineaza conform SR
ISO 936:2009. Cenusa obtinuta se dizolva cu 15 ml acid nitric concentrat utilizand o bagheta de
sticla pentru a ajuta dizolvarea. Se transfera lichidul intr-un pahar berzelius de 250 ml. se spala
creuzetul de cenusa si bagheta de sticla cu apa , de mai multe ori , si se adauga in paharul
berzelius. Se aduce cu apa pana la 75 ml. se incalzeste, timp de 30 de minute , pe o baie de apa
adusa la fierbere.
Determinare : se raceste si se adauga 50ml de reactiv de precipitare peste lichidul din pahar. Se
acopera cu o sticla de ceas si se fierbe un minut pe o plita electrica. Se raceste la temperatura
camerei, in timpul racirii se agita continutul de 3 sau 4 ori. Lichidul se filtreaza la trompa de vid
printr-un creuzet filtrant adus in prealabil la masa constanta prin uscare in etuva, timp de 30
minute, la temperatura de 260±20℃, racit in exicator si cantarit cu exactitate de 1 mg. creuzetul
filtrant cu precipitat se usuca in etuva la temperatura de 260±20℃, timp de o ora, se raceste in
exicator si se cantareste cu precizie de 1 mg. daca masa precipitatului uscat este mai mare de
750mg se repeta analiza cu o cantitate de proba mai mica. Rezultatele obtinute in urma
masuratorilor se noteaza in caietul de lucru alaturi de datele de identificare a probei, metoda de
lucru si alte informatii despre incercare.
Determinarea aciditatii: se cantaresc 10 g de proba intr-un pahar berzelius. Se aduce la semn la
200 si se lasa in repaus 20 minute. Cu pipeta se extrag 20 ml din filtrat , se adauga 2,3 picaturi de
fenolftaleina si se titreaza cu NaOH 0.1n
Determinare lipide: intr-un pahar pentru hidroliza se cantaresc 10g proba peste care adaugam 50
ml HCl 4N . se pune la hidroliza 1h la fierbere. Dupa o ora se filtreaza si se spala cu apa calda.
Ce ramane pe hartia de filtru se lasa la uscat, se face cartus si se pune la instalatia soxhlet cu eter
de petrol.
Determinarea conţinutului de proteină din carne şi preparate din carne. Metoda Kjeldhal

20
Proteinele constituie componenta de bază a cărnii şi preparatelor din carne sub aspectul valorii
nutritive. Calitatea acestor produse se apreciază deci în primul rând după conţinutul lor în
proteine. Metoda de lucru Mineralizarea. Din proba mărunţită şi omogenizată se cântăreşte la
balanţa analitică 0,5-2g care se introduc într-un tub de mineralizare Kjeldahl. Se adaugă 20ml
H2SO4 concentrat, lg CuSO4 şi 5g K2SO4 sau o pastilă de catalizator, tubul se ataşeazǎ la
instalaţia de mineralizare. Se încălzeşte progresiv pentru a se evita spumarea. La început lichidul
capătă o tentă brună negricioasă, apoi se clarifică treptat. Mineralizarea se consideră terminată
când lichidul devine limpede, nu mai are tentă gălbuie, iar pe pereţii balonului n-au rămas
particule neatacate. Din acest moment se mai continuă încălzirea încă 30 de minute. După răcire
mineralizatul are o culoare albăstrui-verzuie. In mod obişnuit mineralizarea durează aproximativ
2 ore; produsele cu conţinut mare de grăsime se mineralizează mai greu. Se lasă tuburile să se
răcească la 50-60°C şi se adaugă la fiecare 50 ml de apă distilată fără amoniu. Distilarea
amoniacului - mineralizatul răcit se trece în instalaţia de distilare. Se adaugă 50- 60 ml de NaOH
33% cu ajutorul dispozitivului automat iar în paharul colector 25 ml H3BO3. Se porneşte
distilarea care durează maxim 7 minute (până când se colectează 100ml distilat). Titrarea
distilatului -se titrează distilatul cu HCl 0,1N, în prezenţă de reactiv Tashiro de la culoarea verde
până la cenuşiu albăstrui. Calculul rezultatelor:

în care: V = numărul de ml HCl 0,1N din paharul colector;


0,0014 = cantitatea de azot în g, corespunzătoare la 1 ml de HCl 0,1N;
g = cantitatea de produs luată pentru mineralizare, în g.
Determinarea conţinutului de grăsime din carne şi preparate din carne. Metoda Soxhlet
Principiul metodei Grăsimea din proba de cercetat este extrasă până la epuizare cu solvenţi
organici şi după îndepărtarea solventului de extracţie se cântăreşte şi se exprimă procentual.
Pentru asigurarea extracţiei complete, proba este supusă în prealabil unui tratament termic la
temperatură moderată prin care se realizează deshidratarea şi distrugerea membranei sau
peliculei proteice a microstructurii în care este înglobată. Se cântăresc 2-3g de probă măcinată şi
omogenizată într-un cartuş de extracţie cu o aproximaţie de 1mg. Masa totală cu cartuşul de
extracţie = masa probei ude. Uscarea probei: adăugaţi puţin nisip la proba cântărită în cartuş şi
amestecaţi cu o baghetă de sticlă. Curăţaţi bagheta cu un tampon de bumbac degresat şi adăugaţi

21
amestecul obtinut în cartuş. Uscaţi cartuşul de extracţie 1 oră într-o etuvă la 125°C. Scoateţi
cartuşul din etuvă şi lăsaţi-l să se răcească într-un exicator. Eliberaţi proba şi amestecul de nisip
cu o baghetă de sticlă. Curăţaţi bagheta cu un tampon de bumbac degresat şi puneţi-o pe capacul
cartuşului. Extracţia: Se cântăreşte cu atenţie cupa de extracţie din sticlă cu câteva pietricele de
fierbere (aproximaţie de 1mg).Se adaugă 40ml de eter de petrol. Transferaţi cartuşul cu nisip şi
probă, asamblat cu conectorul de cartuş, la unitatea de extracţie 30 minute cu cartuşul scufundat
în solventul în fierbere; urmează 60 minute de spălare de reflux, cu cartuşul ridicat, după care
urmează recuperarea solventului. Uscarea şi cântărirea: se introduce cupa ce conţine extractul cu
pietricele de fierbere într-o etuvă la 103°C timp de 30 minute. Pentru evitarea oxidării grăsimii în
timpul uscării, se recomandă să nu se folosească temperaturi mai mari de 103 ± 2˚ C. Lăsaţi să se
răcească într-un exicator. Cântăriţi cu o aproximaţie de 1mg. Se repetă uscarea până la greutate
constantă Exprimarea rezultatelor: proba udă este cântărită şi se dă rezultatul ca şi grăsime
brută /100g cu două cifre zecimale.

în care: G = tara cartuş + vată; G1 = tara cartuş + vată + proba de analizat;


G1 – G= m G2 - tara cupei de fierbere;
G3 = tara cupei + grăsime extrasă.
Ca rezultat, se ia media aritmetică a două determinări paralele, care nu diferă între ele cu mai
mult de 0,5g substanţe grase, la l00g probă pentru analiză.
Determinarea oxidării grăsimilor prin reacţia Kreiss
Cu ajutorul reacției Kreiss se apreciază prezența aldehidei epihidrinice rezultată în urma
proceselor oxidative ale acidului linoleic, într-un stadiu avansat al oxidării grăsimilor. In acest
stadiu apar modificări organoleptice de gust, miros şi culoare.
Principiul metodei:
În mediu acid (HCl), aldehida epihidrinică reacționează cu floroglucina formând un
compus colorat. Intensitatea culorii este în funcție de cantitatea de aldehidă epihidrinică, deci
proporţional cu intensitatea procesului de oxidare.
Reactivi:
-acid clorhidric concentrat, d=1,19
-floroglucina, soluție eterică 0,1% (se păstrează la întuneric maxim 7-8 zile).

22
Mod de lucru
Într-o eprubetă se introduce cca 1g din grăsimea de analizat, după ce a fost topită în
prealabil la temperatura de cca +500C. Peste untura din eprubetă se adaugă același volum de HCl
direct din sticlă și același volum de floroglucină. Se agită de câteva ori eprubeta, se lasă într-un
stativ în repaus şi se urmăreşte apariția unei culori de la roz până la roșu intens, in funcție de
cantitatea de aldehidă epihidrinică prezentă în grăsime.
Incolor-NEGATIVĂ
Roz pal- SLAB POZITIVĂ
Roșu violaceu- POZITIVĂ

o Aparatura utilizata

Aparatura utilizată în mod curent în orice laborator de chimie: balanţă analitică, balanţă tehnică,
etuvă, agitator, baie de apă, centrifugă, vâscozimetru, densitometre, cuptor calcinare, etuvă, pH-
metre. Sursele de încălzire în laborator variază după temperatura de fierbere a substanţei:  baia
de apă pentru substanţe cu temperatură de fierbere sub 1000C,  Etuvă termoreglabilă  încălzire
electrică (plite) cu dispozitive de reglare.

23
24
Titratoare

25
o Analize pe fluxul tehnologic.
 48852.03-carne tocata amestec vita porc
1. Azot usor hidrolizabil
m=10,2141 VHCl 0.1n=1,35

NH3

NH3=22.39mg/100g
2. Raport colagen/proteina:
Colagen:
m=4,1551
C%=0.799341

Colagen=0.2404*8=1.92
Proteina: mp=1.4100 ρ%=n*6.25
ρ%=18.91
Rap c/p= 1.92/18.91*100=10.15
3.Lipide
Mp=5.4451 mb=137.1065
Mbgol=136.1643/0.9422

26
G=17.30%
 48851.24- rondele somon
Azot bazic volatil:
M=10.3158

ABVT=19.35 mg/100g
 48816.04 carnaciori de porc
Azot uşor hidrolizabil (NH3) = 0,0017*(V )*1000*100/m [mg/100g]
In care :
0,0017 = cantitatea de amoniac, în g, corespunzătoare la 1 mL acid clorhidric 0,1N.
V = volumul de acid clorhidric 0,1 N folosit pentru titrarea distilatului, în mL.
m = masa produsului luat pentru determinare, în g.

1.Azot usor hidrolizabil


M=10.5166

NH3=25.78 mg/100g
 46536.03-produs afumat
1.Azot usor hidrolizabil
M=10.5243

NH3=31.83mg/100g
2.Clorura de sodiu
Calculul rezultatelor
Conţinutul total de cloruri, exprimat în echivalent clorură de sodiu % se calculează cu
ajutorul formulei următoare:
Clorură de sodiu % = 0,0058*V*10 * 100/
În care:
0,00585 = cantitatea de clorură de sodiu, în g, corespunzătoare la 1 ml azotat de

27
argint soluţie 0,1 N,
V = volumul soluţiei de azotat de argint 0,1 N, în ml, folosit la titrare,
10 = raportul dintre volumul total al extractului apos (100 ml) şi volumul de extract luat pentru
analiză.
M=10.8202 V=17.3

NaCl=1.45%
3.Nitrit
M=10.2472

NaNO2=1.28 mg/100g
4.Nitrat

NaNO3=30.3mg/kg
NaNO3=3.04mg/100g

28
 Sectiunea C – Informatii privind abilitatile personale
o Gradul de integrare/acceptare în echipa de lucru;
Am fost acceptata in echipa de lucru si consider ca m-am integrat destul de usor. Analistii ,
tehnicienii au fost amabili si au avut rabdare si mi-au explicat cum se procedeaza cu pregatirea
probelor , cu analizele specifice fiecarui laborator in care am fost.
o Competenţele şi abilităţile dobândite în perioada de practică;
Stagiul de practică a fost unul foarte util şi benefic, datorită posibilităţii de a pune în
practică noţiunile acumulate pe parcursul facultatii si in cele 8 saptamani de practica.

Tutorele de practică, prin atenţia şi încrederea pe care mi le-a acordat, a făcut ca aceste
zile să constituie o experienţă benefică pentru mine din toate punctele de vedere.

Ca o concluzie, practica desfasurata la ICA Research & Development SRL a reprezentat cea
mai complexa si cea mai interesanta experienta de dezvoltare personala de pana acum care m-a
ajutat sa am o perspectiva mai clara asupra viitorului meu professional si a pasilor pe care ii am
de urmat.

29