Sunteți pe pagina 1din 27

I.

INTRODUCERE
Ghidul cu privire la executarea procedurilor privind evaluarea impactului asupra
mediului este elaborat în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr.86 din
29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (publicată în Monitorul Oficial Nr.
174-177, art. Nr. 393 din 04.07 2014), a Planului național de acțiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.808 din 7.10.2014 (Capitolul 16. Protecţia Mediului,
articolul 91), a Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 și Planului de acțiuni pentru
implementarea acesteia, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.301 din 24.04.2014 (punctul
43).
Scopul Ghidului cu privire la executarea procedurilor privind evaluarea impactului
asupra mediului este de a asigura punerea în aplicare a Legii nr. 86 din 29 mai 2014 privind
evaluarea impactului asupra mediului (în continuare Legea EIM) și descrie, pas cu pas,
etapele EIM aplicate în Republica Moldova (Figura nr. 1), şi anume:
1) evaluarea prealabilă a activităților planificate;
2) elaborarea Programului de realizare a evaluării impactului asupra mediului.
Coordonarea și eliberarea avizului asupra acestuia;
3) elaborarea, consultarea și examinarea Documentației privind evaluarea impactului
asupra mediului (în continuare DEIM). Eliberarea sau refuzul eliberării Acordului de mediu
pentru activitatea planificată;
În iunie 2014 Republica Moldova şi Uniunea Europeană au semnat Acordul de Asociere
(AA). Pentru Republica Moldova AA reprezintă o agendă de reforme care se bazează pe
armonizarea şi implementarea legislaţiei naţionale la Directivele UE.
Cadrul juridic internațional în domeniul evaluării impactului asupra mediului, care stă
la baza aplicării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în Republica Moldova
este: Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier
(Convenția Espoo) şi Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea
publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului (Convenţia de la Aarhus), semnate și
ratificate de către Republica Moldova.
În procesul de armonizare a legislației naționale de mediu cu cea a Uniunii
Europene, prin transpunerea parțială a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și
a Consiliului din 13.12.2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și
private asupra mediului, a fost adoptată Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea

1
impactului asupra mediului (în continuare Legea EIM), care stabilește cerințe specifice și
prevederi ce vizează:
1) procedura prin care se ia decizia dacă este sau nu necesară efectuarea evaluării
impactului asupra mediului;
2) procedura privind realizarea evaluării impactului asupra mediului atît la nivel
național cît și în context transfrontalier (cerințele pentru Programul privind EIM, tipul şi
conţinutul documentației privind evaluarea impactului asupra mediului, modalităţile de
consultări şi dezbateri publice);
3) conţinutul minim al documentației privind evaluarea impactului asupra mediului;
4) procedura privind desfăşurarea dezbaterilor publice asupra documentației privind
evaluarea impactului asupra mediului;
5) procedura privind luarea deciziei cu privire la emiterea şi conţinutul Acordului de
mediu.
Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) este un proces complex, care are drept
scop identificarea și evaluarea potențialelor efecte pozitive și negative, directe şi indirecte,
sinergice, cumulative, principale şi secundare pe care le pot avea proiectele publice sau
private asupra mediului și sănătății populației. Prin urmare aceste proiecte se supun
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, după care se eliberează sau nu
Acordul de mediu pentru desfăşurarea activităţii planificate. Această evaluare identifică, de
asemenea și măsurile de diminuare sau compensare a efectelor negative asupra mediului,
care sunt obligatorii a fi luate în considerație la definitivarea proiectului.
Astfel, ca obiective ale evaluării impactului asupra mediului pot fi menţionate:
evaluarea pagubelor generate de proiect; identificarea măsurilor de protecție a mediului pentru
a anticipa şi evita, minimiza sau compensa efectele negative semnificative pe care le poate
avea un proiect asupra mediului; promovarea dezvoltării durabile; utilizarea eficientă a
resurselor naturale.
Principalele avantaje şi beneficii în urma aplicării EIM sunt: îmbunătăţirea proiectului;
informare eficientă despre luarea deciziilor; mai multe decizii sensibile din punct de vedere al
protecției mediului; creşterea responsabilităţii şi transparenţei în timpul procesului de
elaborare a proiectului; integrare mai bună a proiectelor în mediul social şi de mediu;
reducerea daunelor aduse mediului; proiecte mai eficiente în ceea ce priveşte realizarea
obiectivelor financiare şi/sau socio-economice; asigurarea durabilităţii.
Evaluarea impactului asupra mediului este eficientă în cazul în care procesul este pornit
suficient de devreme pentru a contribui la planificarea activității şi proiectarea acesteia. Când

2
acest lucru are loc, pot fi evitate mai multe efecte potenţial grave asupra mediului. Prin
urmare, un sistem de EIM eficient va ajuta la elaborarea proiectelor calitative şi, de asemenea,
va duce la consolidarea procesului decizional.
Astfel, Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
prevede că procedura de evaluare a impactului asupra mediului este realizată în baza
principiilor fundamentale ale dreptului mediului, cum ar fi:
Principiul acţiunii preventive presupune că evaluarea impactului asupra mediului se
realizează la etapa timpurie de planificare, proiectare şi luare a deciziilor cu privire la
activitatea planificată, în baza informaţiilor tehnice şi ştiinţifice existente la momentul
respectiv, cu indicarea măsurilor pentru reducerea sau prevenirea impactului potenţial asupra
mediului, avînd în vedere dezvoltarea durabilă a ţării.
Principiul corectitudinii şi plenitudinii informaţiei presupune că evaluarea impactului
asupra mediului se realizează în baza informaţiei prezentate de iniţiator privind activitatea
planificată, a informaţiei despre starea actuală a mediului şi a resurselor naturale, precum şi a
informaţiei primite de la autorităţile de stat de profil şi de la autorităţile administraţiei publice
locale pe al căror teritoriu se va desfăşura activitatea planificată, ţinînd cont de propunerile
expuse în cadrul dezbaterilor publice.
Principiul transparenţei şi accesibilităţii presupune că publicul este în drept să
primească la timp, înainte de realizarea activităţii planificate, în conformitate cu cerinţele
prezentei legi şi cu legislaţia privind transparenţa procesului decizional, informaţii despre
activitatea planificată şi să participe la dezbaterile publice organizate în procesul de evaluare a
impactului asupra mediului.
Principiul participativ presupune că iniţiatorul asigură tuturor participanţilor interesaţi
accesul la documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului, la consultările publice
privind evaluarea impactului activităţii planificate în locul şi timpul accesibile pentru public.
Principiul precauţiei prevede că soluţionarea problemelor legate de impactul negativ
asupra mediului trebuie să înceapă pînă la primirea, în volum deplin, a dovezilor ştiinţifice
despre impactul negativ asupra mediului al activităţii planificate. Dacă există motive
întemeiate cu privire la impactul negativ asupra mediului al activităţii planificate, trebuie luate
măsuri de precauţie, iar în cazul unui impact semnificativ şi ireversibil, activitatea respectivă
urmează a fi interzisă.
Principiul „poluatorul plăteşte” prevede că iniţiatorul activităţii planificate suportă
cheltuielile legate de evaluarea impactului asupra mediului şi de minimizarea impactului
negativ asupra mediului al activităţii planificate.

3
Ghidul este destinat autorităților publice centrale și locale, şi altor persoane fizice și
juridice implicate în activitățile care fac obiectul legii EIM. Ghidul va fi util, inițiatorilor de
proiecte, elaboratorilor Documentaţiei privind EIM, ONG-uri şi persoanelor fizice care doresc
să participe la procesul de EIM, cadrelor didactice, care-l pot utiliza în procesul de instruire.
Noţiunile utilizate în prezentul Ghid sunt în conformitate cu noţiunile din Legea nr. 86
din 29 mai 2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Figura 1. Etapele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

4
II. EVALUAREA PREALABILĂ A ACTIVITĂȚII PLANIFICATE

2.1. Aspecte practice pentru realizarea etapei evaluării prealabile a activității


planificate
1. Evaluarea prealabilă a activităţii planificate (în continuare EPAP) este prima etapă
a procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). Conform prevederilor Legii
nr.86, evaluarea prealabilă a activității planificate este o procedură primară, realizată de
autoritatea competentă, în vederea determinării necesității de efectuare a evaluării impactului
asupra mediului (Figura nr. 2).
2. Scopul evaluării prealabile a activităţii planificate constă în identificarea proiectelor
și activităților planificate, care necesită EIM şi exclude din procesul EIM propunerile, care au
un impact nesemnificativ și pentru care nu este necesară efectuarea EIM.
3. Prin evaluare prealabilă a activităţii planificate este asigurat faptul că EIM este
efectuat pentru proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Scopul este ca
să nu se permită desfăşurarea lucrărilor/exploatării lucrărilor înaintea unei investigaţii tehnice
detaliate. Activitatea planificată poate fi dezvoltată doar în cazul în care sunt prevăzute
condiţii pentru reducerea efectelor negative şi se iau în considerare toate consecinţele asupra
mediului și sănătății umane .
4. Dacă proiectul sau activitatea planificată se regăseşte în Anexa nr. 1, sau Anexa
nr. 2 al Legii nr. 86, iniţiatorul trebuie să înainteze o cerere către autoritatea competentă (la
Ministerul Mediului) cu solicitare de efectuare a „evaluării prealabile” pentru a determina
necesitatea efectuării EIM în context transfrontalier sau la nivel naţional. Etapele
desfășurării evaluării prealabile sunt redate în Figura nr. 2.
În procesul de realizare a evaluării prealabile sunt antrenate următoarele structuri
ale Ministerului Mediului:
a) Serviciul Secretariat – care înregistrează cererea în Registrul documentelor de
intrare în Minister,
b) Comisia de experți – care examinează cererile și emite deciziile asupra
necesității efectuării EIM,
c) Secretarul Comisiei de experți - responsabil pentru organizarea procedurii de
evaluare prealabilă.
5. Pentru a completa şi depune cererea este necesar ca Studiul de fezabilitate
privind activitatea planificată să fie elaborat şi aprobat de iniţiator.

5
Informațiile pe baza cărora autoritatea competentă decide necesitatea efectuării sau
nu a evaluării impactului asupra mediului a proiectului/activităţii planificate, sunt
informaţiile prezentate de inițiator/titular în conținutul cererii privind efectuarea evaluării
prealabile a activității planificate. Aceste informații derivă din criteriile care trebuie
folosite atunci când se face examinarea cererii (Anexa nr.3 și nr.4 a Legii nr.86).
În cazul cînd, inițiatorul/titularul proiectului nu poate furniza informațiile privind
caracteristicile impactului potențial, din cauza lipsei de cunoștințe de specialitate, se
organizează vizite în teren, discuții între autoritatea competentă şi inițiatorul/titularul
proiectului, alte organizații, inclusiv reprezentanți ai publicului. Aceștia pot să aducă o
contribuție importantă la identificarea oricăror eventuale temeri exprimate pe plan local în
legătură cu realizarea proiectului.

6
Figura 2 . Evaluarea prealabilă a activității planificate

7
2.2 Conţinutul şi caracteristicile cererii privind evaluarea impactului asupra
mediului
6. „Cererea” privind efectuarea evaluării prealabile, în sensul Legii EIM
constă din:
a) scrisoarea oficială de solicitare a efectuării evaluării prealabile a EIM, prezentată
pe blancheta oficială a inițiatorului activității, cu semnătură și ștampilă (conform Tabelului
nr. 1);
b) anexă la scrisoarea oficială de solicitare, care trebuie să corespundă Anexei nr. 3
din Legea 86 (conform Tabelului nr. 2). Paginile completate cu informații de către inițiator
trebuie semnate pe fiecare în parte. În conformitate cu prevederile art.25 al Legii EIM
inițiatorul poartă răspundere pentru caracterul complet și veridicitatea informației
prezentate. De asemenea, consecințele nerespectării este prevăzut în Codul Penal al
Republicii Moldova nr.985 din 18.04.2002. De aceea, la finele descrierii informației
privind activitatea planificată prezentată în anexă la scrisoarea de efectuare a evaluării
prealabile, este obligatorie depunerea declarației pe proprie răspundere cu privire la
veridicitatea informației descrise și responsabilitatea răspunderii juridice pentru declarații
false.
c) la solicitare, după caz, în dependență de tipul/domeniul de activitate planificat se
vor anexa și alte documente justificative (conform Tabelului 2.3).
Documentele solicitate adițional vor fi prezentate în măsura posibilității obținerii lor de
către inițiator, în condițiile legislației naționale. Acestea vor contribui la confirmarea
informațiilor relatate în cerere și la determinarea obiectivă a aspectelor specifice ale activității
planificate. Unele din actele care pot fi solicitate, emise de către autoritățile/instituțiile
naționale publice și private în condițiile legislației naționale, sunt cele indicate în Tabelul 3.

Tabelul 1. Model de scrisoare de solicitare a efectuării evaluării prealabile


8
ANTET

Indicații despre numele, adresa, date de contact, etc


a instituției/autorități publice sau unei persoane fizice/juridice
__________________________________________________________________________

Nr.____ din _______________ 20 ___

Ministerului Mediului
al Republicii Moldova

Prin prezenta, solicităm efectuarea evaluării prealabile a activității planificate

_________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

(a se completa denumirea activității planificate)

pentru a se decide, dacă urmează să fie supusă procedurii evaluării impactului asupra mediului,
conform Legii nr.86 din 29.05.2014.
În acest context, anexăm următoarele informații care vor constitui temei pentru luarea unei
decizii în acest sens.

Anexă ____ file.

____________________________
________________________

Inițiatorul/titularul (ștampila) (semnătura,


nume, prenume)

activității planificate

Tabelul 2. Informația care urmează a fi prezentată pentru efectuarea evaluării


prealabile a activității planificate
9
Anexă la scrisoarea
nr.___________ din _________________

1. Activitatea planificată – proiect sau gen de activitate planificată care poate avea influență
asupra teritoriului sau landșaftului neatins sau puțin modificat de activitatea omului, precum și alte
acțiuni al căror rezultat final poate avea impact semnificativ sau nesemnificativ asupra mediului.
Se va indica denumirea sau titlul activității planificate propuse pentru evaluarea prealabilă, tipul
și specificul activității planificate se determină reieșind din trăsăturile caracteristice ale acesteia, și în
dependență de:
• formă (privată/publică);
• nivel (transfrontalier/național/regional/local);
• domeniu (agricultură, acvacultură, zootehnie, silvicultură, industria energetică, alimentară, a
cauciucului, infrastructură, producerea și prelucrarea metalelor/mineralelor, turism și agrement, altele);
• gen (comerț, construcție, reconstrucție, extindere, modernizare, reprofilare, extracție/dobîndire,
fabricare, prelucrare, producție, depozitare, recuperare, altele).
2. Inițiatorul activității planificate – persoana fizică sau juridică, inclusiv unitățile publice și
administrativ teritoriale, care solicită evaluarea prealabilă, specificîndu-se denumirea acesteia, adresa
juridică, poștală și electronică, datele de contact (numerele de telefon și fax), etc.
3. Persoana de contact – se va indica numele, prenumele, funcția ocupată, adresa poștală și
electronică, numerele de telefon și fax ale persoanei care îl reprezintă, prin mandat sau contract
autentificat, pe inițiatorul activității planificate și asigură orice acțiune în legătură cu activitatea
planificată.
4. Încadrarea activității planificate în Anexa nr.1 sau Anexa nr.2 a Legii EIM.
Se va indica litera și/sau punctul la care se referă activitatea planificată conform
estimării/evaluării inițiatorului. Inițiatorul este responsabil de indicarea activității planificate, reieșind
din denumirea și tipul acesteia, în conformitate cu lista activităților planificate din lege, pentru care
este obligatorie sau trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului.
În cazul în care inițiatorul consideră că activitatea planificată nu se regăsește în listele anexelor
din lege, se va justifica în scris despre acest fapt.
a. Obiectivele activității planificate - cuprinde totalitatea ordonată de operațiuni destinate
pentru atingerea intenției/scopului urmărit de inițiatorul activității planificate pentru ceea ce se va realiza.
Se vor indica obiectivele principale și secundare ale activității planificate. Cele principale de
regulă rezultă din titlul activității planificate, pe când cele secundare arată modul de realizare a celor
principale având o importanță mai mică. Pentru identificarea/stabilirea obiectivelor, de obicei, se vor
da răspuns la întrebările care apar inevitabil, ca de exemplu: cui îi este predestinată activitatea
planificată, cum va favoriza destinatarii finali, care sunt beneficiile, cauza care necesită promovarea

10
activității planificate și altele.
5. Justificarea activității planificate indicând alternativele – presupune relatarea în scris a
argumentelor convingătoare ce pot motiva alegerea desfășurării genului de activitate planificată de către
inițiator.
Se va face o descriere a alternativelor rezonabile (de exemplu, în termeni de concepție,
tehnologie, amplasare, dimensiune și anvergură a proiectului) analizate de către inițiatorul proiectului,
relevante pentru proiectul propus, precum și caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea
principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv o comparație a efectelor asupra
mediului.
Pe lîngă descrierea alternativelor de realizare a activității planificate este obligatorie și
descrierea situației „zero” în cazul când activitatea planificată nu se va desfășura. Astfel, se va face o
descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului și o descriere scurtă a evoluției sale
probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale față de
scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi rezonabile, pe baza informațiilor și
cunoștințelor științifice referitoare la mediu disponibile.
Indicarea alternativelor reprezintă posibilitatea de a identifica și alege dintre mai multe soluții
de realizare a activității planificate pe cea mai optimă/ideală, selectarea căreia va avea un impact
minim asupra mediului. La finalul argumentării alternativei selectate de către inițiator, se va face o
comparație cu celelalte, menționând efectele pozitive(avantaje) și negative(dezavantaje).
Descrierea alternativelor se va face în ordine numerică cu justificarea și aprecierea acestora,
realizată în formă de tabel sau altfel.

Nr. Alternativele/Justificarea Avantaje Dezavantaje


Opțiunea zero – a nu face nimic.
Opțiunea 1.
Opțiunea 2.
Alte opțiuni

6. Descrierea activității planificate –prezentarea/expunerea aspectelor ce caracterizează în


general activitatea (natura, scara), procesul de desfășurare, enumerând detaliile despre tehnologiile
folosite pentru fiecare etapă de realizare a activității.
Natura – ansamblul de trăsături/însușiri la momentul constituirii/înființării activității care
rezultă din structura/conformația sa și care o caracterizează, constituind esența sa. Este strict necesară
informația din care să reiasă clar dacă se inițiază/planifică o activitate nouă, se extinde sau se
modernizează una deja existentă.
Scara – reprezentarea obiectului activității în dimensiuni reduse care, își va păstra raportul
constant a dimensiunilor reproduse pe o hartă, un desen-schiță față de cele reale.
Tehnologiile folosite – totalitatea proceselor, metodelor, operațiunilor pentru realizarea
activității planificate, precum și tehnica/uneltele și practicile care vor influența sau vor avea impact
11
asupra mediului în scopul desfășurării activității planificate.
Se vor descrie factorii ce caracterizează activitatea planificată:
- dimensiunea activității planificate (capacitatea/volumul), se va anexa un plan
schematic/topografic a limitelor funciare, extras cadastral, etc;
- date exacte cu privire la interacțiunea activității planificate cu alte activități din zona loculului
desfășurării selectat sau interacțiunea rezultată din planul de dezvoltare local, regional, strategie
națională, etc.);
- dacă în procesul desfășurării activității planificate se vor utiliza resurse naturale, se vor produce
deșeuri, tipurile și sursele de poluare și alte efecte nocive;
- riscul producerii de accidente în urma desfășurării activității planificate legate în special de
tehnologiile și substanțele utilizate;
- rezumatul realizării lucrărilor activității planificate la etapa de planificare, construcție, exploatare,
întreținerea instalațiilor/echipamentelor, monitorizare, post-operare, etc.
7. Locul desfășurării activității planificate – porțiunea de teren din spațiul administrativ
teritorial al R. Moldova (regiune, localitate), selectat/atribuit pentru desfășurarea activității planificate.
Descrierea locului desfășurării activității planificate și particularitățile geografice, urbanistice
ale acestuia se va face în urma descrierii următorilor factori:
• destinația existentă a terenului;
Se va relata informația, cu privire la destinația anterioară și prezentă a locului/terenului ales
precum și eventuale propuneri pentru utilizarea acestuia după finisarea activității planificate. La
solicitare, după caz se va face dovada informației prin anexarea documentele justificative în
dependență de tipul activității planificate.
• cantitatea și calitatea relativă a resurselor naturale de pe teritoriul respectiv, precum și gradul de
restabilire a acestora;
Resursele naturale a locului desfășurării reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de
minereuri, a terenurilor cultivabile și utilizabile, a apelor și a pădurilor de care dispune.
Se va indica calculele exacte sau aproximative cu privire la volumul total a resurselor naturale
existente pe terenul selectat, după caz, și gradul de bonitate a solului cu estimarea prejudiciului cauzat
mediului. Este necesară determinarea gradul de probabilitate a stabilirii/readucerii a stării inițiale a
teritoriului selectat și a resurselor naturale existente.
• capacitatea de absorbție a mediului natural, acordând o atenție specială zonelor forestiere, zonelor
umede, costiere, rezervațiilor și parcurilor naționale, zone protejate de dreptul național și/sau
internațional, zone Natura 2000, etc;
Capacitatea de absorbție a mediului natural – proprietatea factorilor de mediu, de a-și redobândi
total sau parțial starea de puritate inițială, prin procese fizice, chimice și biologice, fără intervenția
omului, ca urmare a poluării antropice.
Se va indica gradual, capacitatea de regenerare relativă ale resurselor naturale (inclusiv solul,
terenurile, apa și biodiversitatea) din zona și din subteranul locului desfășurării selectat.

12
• teritoriile unde nivelul de poluare depășește normativele prevăzute de calitate a mediului;
În baza informației despre starea actuală a calității mediului , precum și a informației primite de
la autoritățile de stat de profil și de la autoritățile administrației publice locale pe teritoriul căreia se va
desfășura activitatea planificată se vor indica datele statistice valabile deținute, privind nivelul de
poluare a zonei, regiunii interesate.
• densitatea populației pe teritoriul respectiv;
Se va indica date statistice cu privire la numărul de locuitori de pe teritoriului administrativ
unde se va desfășura activitatea planificată și distanța locului selectat față de casele de locuit și faţă de
hotarul ţării. După caz, se va indica numărul caselor de locuit sau ale altor complexe industriale aflate
în zona sanitară a terenului selectat pentru desfășurarea activității.
• landșaftul de importanță istorică, arheologică și culturală.
Acesta reprezintă porțiunea din învelișul geosferic care posedă trăsături proprii, diferite de la
cele ale porțiunilor învecinate, de care este despărțită prin limite naturale și se caracterizează printr-o
anumită formă a interacțiunii dintre relief, climă, ape, soluri, vegetație, faună și activitatea omului.
Pentru protejarea și promovarea patrimoniului cultural, care include situri urbane istorice și
peisaje și care constituie o parte integrantă a diversității culturale, în vederea unei mai bune conservări
a acestui patrimoniu, se va descrie impactul vizual în urma realizării activității planificate și anume
aspectele ce țin de modificarea imaginii sau a aspectului peisajului construit sau natural și al zonelor
urbane.
Pentru terenurile selectate cu o posibilă sau evidentă prezență a valorilor arheologice, se va
descrie informația deținută de la autoritățile de stat de profil despre existența acestora, sau după caz, la
solicitare se va face dovada informației prin, actul/avizul autorității de profil.
7.1. Justificarea alegerii locației - presupune relatarea în scris a factorilor/argumentelor ce pot
motiva alegerea locului pentru desfășurarea activității planificate precum și relatarea factorilor ce pot
influența la renunțarea locului selectat.
7.2. Copiile de pe actele ce confirmă deținerea drepturilor asupra terenurilor – sunt copiile de
pe actele valabile la momentul depunerii cererii, care fac dovada deținerii dreptului de proprietate, de
folosință sau alte drepturi reale prevăzute de legislația națională.
Se va anexa copiile de pe actele originale valabile, autentificate notarial sau eliberate de
autoritățile de stat de profil fără autentificare notarială, care vor face parte integrantă a cererii și vor
servi temei pentru examinare și efectuare a EPAP de către autoritatea competentă. După caz, se va
anexa titlul de proprietate, contracte autentificate, extras cadastral valabil, avizele organelor
competente, deciziile APC sau APL, hotărârile judecătorești, ale guvernului, etc).
8. Termenele de realizare a activității planificate – perioadă de timp stabilită, în limita
căreia, potrivit unor dispoziții/decizii prealabile a inițiatorului, trebuie să se realizeze lucrările activității
planificate.
Acest termen/perioadă va cuprinde:
- începutul construcției, este termenul la care se inițiază lucrările conform planului activității
13
planificate;
- durata construcției, este intervalul de timp (dinainte stabilit) necesar pentru desfășurarea
lucrărilor;
- termenul limită de dare în folosință/exploatare.
- după caz, descrierea termenilor de licitație, finanțare, etc.
De obicei, termenii se indică în ordine numerică, conform etapelor de desfășurare a activității
planificate, luîndu-se în calcul existența factorilor de risc financiar/de investiție, etc.
9. Termenul presupus pentru luarea deciziei cu privire la activitatea planificată – dată
stabilită de inițiator privind luarea hotărârii de inițiere a lucrărilor, în urma obținerii autorizării de mediu,
cît și examinării în acelașii timp a unor riscuri, probleme, situații etc, pentru luarea deciziei.
Se va indica data/perioada luării deciziei de către inițiatorul activității cu privire la începerea
realizării activității planificate după obținerea acordului de mediu pozitiv privind evaluarea impactului
asupra mediului sau a avizului expertizei ecologice de stat la documentația tehnică de proiect.
10. Descrierea componentelor de mediu potențial afectate de activitatea planificată -
enumerarea detaliată a fiecărui element de mediu în parte afectat, precum și modul direct sau indirect
în care va fi afectat.
Se va face o descriere a factorilor susceptibili de a fi afectați de activitatea planificată:
populația, sănătatea umană, biodiversitatea (de exemplu, fauna și flora), terenurile (de exemplu,
ocuparea terenurilor), solul (de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea), apa
(de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea), aerul, clima (de exemplu, emisiile
de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare), bunurile materiale, patrimoniul
cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, și peisajul.
11. Descrierea posibilelor efecte asupra mediului și evaluării scării lor – expunerea asupra
consecințelor probabile asupra factorilor de mediu în urma desfășurării activității planificate, precum
și a acțiunilor concomitente ale activității planificate.
Se va indica descrierea detaliată a posibilelor efecte asupra mediului și populației, pentru toate
etapele realizării proiectului, după cum urmează de planificare, de construcție, exploatare, post-
operare și întreținerii ulterioare.
Pentru fiecare etapă se va determina efectele negative și pozitive care pot fi descrise după
următoarele criterii de clasificare:
- semnificative și/sau nesemnificative;
- directe/indirecte, cît și cele secundare;
- cumulative, transfrontaliere;
- în funcție de durată: pe termen scurt (până la 5 ani), mediu și lung (până la 20 ani);
- în funcție de frecvență: permanente și temporare, reversibile sau ireversibile.
- în funcție de amploarea și complexitatea impactului (dimensiunea –capacitate/volum);
Pentru stabilirea apariției cauzei efectelor asupra mediului se va specifica:
• gradul și modul de manifestare a surselor de poluare (răspîndirea impactului pe zona geografică);
• efectul posibilelor riscuri de accidente, legate în special de tehnologiile și substanțele utilizate,
asupra sănătății populației (ponderea populației afectate);
• gradul de probabilitate a impactului asupra mediului;
14
• după caz, descrierea impactului asupra componentelor de mediu cu efect transfrontalier.
12. Descrierea măsurilor de protecție a mediului pentru minimizarea impactului negativ –
totalitatea măsurilor și acțiunilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea/eliminarea, sau
dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă
este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse (de exemplu, pregătirea unei analize
postproiect).
Descrierea respectivă va explica măsurile și acțiunile ce vor fi întreprinse, care se vor referit la
etapa de construire, cât și la cea de funcționare.
Se vor indica măsurile și soluțiile de:
• desfășurare a activității planificate, care previn şi reduc semnificativ impactul negativ asupra
componentelor de mediu și social;
- prevenire accidentelor legate, în special, de tehnologiile şi substanţele utilizate (măsurilor
operative);
• depoluare fonică/zgomot, radiativă, electromagnetică, acțiuni de reciclare a deșeurilor (soluții
tehnice);
• protecție monumentelor de importanță istorică, arhitecturală, arheologică și culturală;
• compensare a prejudiciului cauzat, precum și oferirea de soluții tehnice inovative și performante,
prin utilizarea la realizarea activității, a celor mai bune tehnologii disponibile (filtre de emisii
solide/gazoase; instalații/sisteme de instalații de ultimă generație, eventuale stații de epurare, etc);
• restabilire/recuperare a resurselor naturale de pe teritoriul respectiv prin elaborarea proiectelor de
reabilitare, reîncărcare, captare, recultivare, replantare (plan dendrologic), etc;
• monitorizare a calității mediului, planuri de analiză ecologică pentru perioada realizării activității
planificate.
13. Dacă activitatea planificată este indicată în Anexa nr.1 la Legea evaluării impactului
asupra mediului, cererea va conține suplimentar informații privind:
a) termenele de realizare a evaluării impactului asupra mediului
Se va indica termenul preconizat de către inițiatorul activității planificate pentru realizarea
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, reieșind din termenii prevăzuți de lege pentru
fiecare etapă în parte.
Se va ține cont de termenul:
- de elaborare și depunere a cererii de efectuare a evaluării prealabile, examinare și obținere a
deciziei de evaluare prealabilă;
- elaborare și depunere, consultare și examinare, coordonarea și obținere a avizului pentru
programul de realizare a evaluării impactului asupra mediului;
- elaborarea și depunerea, examinarea, consultarea referitoare la documentația de evaluare a
impactului asupra mediului cu autoritatea competentă pînă la emiterea actului permisiv, obținerea
acordului de mediu;
b) termenele de elaborare a documentației privind evaluarea impactului asupra mediului –
15
presupune timpul necesar pentru efectuarea lucrărilor de evaluarea a impactului asupra mediului, ținînd
cont de particularitățile activității planificate și dificultățile condițiilor naturale, sociale și de ordin
tehnologic. Acestea pot fi lucrările de efectuare/realizare a colectării informației tehnice și științifice
existente, cercetărilor, dovezilor științifice, studiilor necesare, etc.
c) autorul documentației privind evaluarea impactului asupra mediului (titularul) – persoana
fizică sau juridică, care îl reprezintă pe inițiator prin mandat sau contract autentificat, și care are dreptul
de a desfășura acest gen de activitate, atît din Republica Moldova, cît și din alte țări.
Se va indica denumirea acesteia, adresa juridică, poștală și electronică, datele de contact
(numerele de telefon și fax), etc.
termenul presupus pentru realizarea consultărilor și dezbaterilor publice – repere preliminare
pentru organizarea dezbaterilor și consultările publice convenite/acordate de către inițiator/titular
anterior sau în conformitate cu termenii prevăzuți de lege cu părțile interesate la proces.

„Declar pe propria răspundere că, prezenta informație este completă, veridică și corespunde
stării de lucruri la momentul depunerii cererii, și îmi dau acordul,
că declarațiile false care stîrnesc controverse să fie verificate și, în caz de confirmare,
să răspund în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova”.

____________________________
________________________
Inițiatorul/titularul (ștampila)
(semnătura, nume, prenume)
activității planificate

Tabelul 3. Documente justificative anexate la informația privind cererea efectuării


evaluării prealabile a activității planificate

Denumirea actului/documentului Autoritatea/instituția competentă


Contracte autentificate care Autorități Publice Centrale și
garantează dreptul de proprietate, instituțiile subordonate ale acestora,
folosință, administrare (arendă, Autorități Publice Locale de orice nivel,
servitute, superficie, etc); persoane fizice și juridice (societățile
Acorduri neautentificate de orice comerciale, cooperativele, întreprinderile de
natură juridică care prevăd: antrepriza stat și municipale, organizații necomerciale
și/sau prestările de servicii (transport etc);
și depozitare a deșeurilor, racordare la
rețelele electrice, de gaze, apeduct și

16
canalizare etc);
Parlament, Guvern, Instanță
Lege, Ordonanță, Dispoziție, Judecătorească națională/internațională,
Hotărâre, Decizie, Ordin, etc; Autoritate Publică Centrală și Locală, alți
emitenți;
Autorități Naționale, Centre
Avize, Autorizații, Certificate,
Republicane de Investigații, Departamente,
Extrase, prescripții, încheieri (cu
Institute și Laboratoare de Cercetare publice
privire la atribuirea terenului, de
sau private (Academia de Știință a
coordonare a lucrărilor de construcție,
R.Moldova), Inspectorate și Agenții de Stat,
exploatare, demolare etc);
Servicii de Stat, etc;
Documentații, proiecte, planuri și
schițe de natură tehnică;
Hartă, schemă, grafic, calcule Institute și Laboratoare de Cercetare
tabelare elaborate în urma studiilor, publice sau private, alte autorități de profil
analizei informației și datelor autentice recunoscute în Republica Moldova, cît și
pentru diferite domenii (de exemplu: din alte țări.
topografice, hidrologice, geologice,
pedologice, avifaunistice, etc).
2.3 Aspectele ale depunerii Cererii pentru efectuarea evaluării prealabile
7. Cererea completată de către iniţiator în conformitate cu legislaţia în vigoare se
depune la Serviciul Secretariat al Ministerului Mediului.
Acesteia i se atribuie un număr de înregistrare. După înregistrare, cererea se prezintă
conducerii autorității competente pentru indicaţiile de rigoare. În conformitate cu indicația
conducerii, cererea se direcționează secretariatului Comisiei de experți pentru realizarea
procedurii de efectuare a evaluării prealabile (în continuare Comisia de experți). Data
depunerii Cererii este considerată momentul când a fost recepţionată de persoana
responsabilă în cadrul autorităţii competente şi i s-a atribuit numărul de ordine. Odată cu
recepționarea cererii, secretariatul Comisiei de experți va verifica și se va asigura că
aceasta este elaborată și prezentată în corespundere cu cerințele minime din anexa 3 a Legii
evaluării impactului asupra mediului.
8. Cererea se înregistrează în Registrul electronic de evaluare prealabilă a activităților
planificate, deținut de către autoritatea competentă, care este accesibil publicului și include
următoarea informaţie:

17
a) numărul cererii, numele solicitantului (autoritate/instituție publică sau
privată, persoană fizică/juridică etc);
b) informații din cerere (denumirea activității planificate, locul desfășurării
activității planificate, etc);
c) decizia de evaluare prealabilă (notificări, scrisori de răspuns, etc);
Secretarul comisiei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii plasează informaţia despre primirea cererii pe site-ul oficial al Ministerului
Mediului: www.mediu.gov.md.

2.4 Particularităţile desfășurării ședințelor comisiei de experţi


9. Cererea depusă de iniţiator la Ministerul Mediului este examinată de către
Comisia de experți pentru efectuarea evaluării prealabile a activității planificate, instituită
prin ordinul ministrului mediului. În termen de 10 zile de la momentul depunerii cererii
Comisia de experți se întrunește în ședință pentru aprobarea deciziei referitor la cererea
depusă.
10. Ședințele Comisiei sunt organizate pe măsura depunerii solicitărilor de către
inițiatorul unui proiect sau activități planificate sau de cîte ori este necesar să se realizeze
evaluarea prealabilă a activității planificate. Secretarul de comun acord cu Președintele
Comisiei stabilește data desfăşurării ședinței și informează membrii Comisiei cu cel puțin 3
zile înainte de şedinţă, punînd la dispoziția acestora și președintelui Comisiei, ordinea de zi
și materialele pentru examinare.
11. Şedinţele sînt prezidate de preşedintele Comisiei, iar în lipsa acestuia – de către o
persoană de conducere care îi îndeplinește atribuțiile în perioada de lipsă a acestuia.
Şedinţele se consideră deliberative dacă la ele participă 2/3 din membri. Secretarul
protocolează ședințele Comisiei. Procesele-verbale se elaborează în termen de o zi de la
data desfășurării şedinţei și sunt numerotate pe parcursul anului calendaristic. Procesul-
verbal include și decizia votată în cadrul ședinței Comisiei. Procesul-verbal se semnează de
Preşedintele şi Secretarul Comisiei.
12. În procesul examinării cererii autoritatea poate lua în considerare informațiile și
cunoștințele colaboratorilor din teritoriu, experienţa anterioară a activităților similare sau
poate solicita avize din partea autorităţilor relevante. De asemenea, pot fi solicitate
clarificări din partea iniţiatorului precum și informaţii suplimentare. În cazul în care
cererea nu conține informația suficientă, Comisia poate restituii cererii pentru completarea
cu datele lipsă.

18
13. În cazul în care în urma examinării cererii, obiectul activității planificate nu se
regăsește în lista activităților din anexa nr. 1 și anexa nr. 2 a Legii nr. 86, cererea se
restituie prin scrisoare oficială semnată de conducerea ministerului.
Astfel, iniţiatorul va fi informat despre faptul că activitatea planificată nu face
obiectul Legii EIM, și că nu este necesară inițierea procedurii de evaluare prealabilă. În
baza aceste scrisori, solicitantul va elabora documentația tehnică la proiect și o va prezenta
Inspectoratului Ecologic de Stat pentru efectuarea expertizei ecologice.

2.5 Atribuțiile membrilor comisiei de experți


14. Atribuția principală a Comisiei de experţi este să stabilească gradul de impact asupra
mediului a proiectului sau activității planificate, cît și să aprobe decizii privind necesitatea
efectuării evaluării impactului asupra mediului.
Regulamentul Comisiei de experți stabilește modul de organizare și desfășurare a
activității membrilor precum și următoarele atribuții prezentate în Tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4 Atribuțiile membrilor

Membrii Atribuțiile
Președintele Comisiei a) stabilește data desfășurării ședinței Comisiei;
b) conduce ședințele Comisiei de experți;
c) semnează procesele-verbale ale ședințelor;
d) semnează decizia aprobată de Comisie.
e) Semnează certificatul de restituire a cererii privind
activitatea planificată.

Secretarul Comisiei a) duce evidența și ține registrul cererilor, proceselor


verbale, deciziilor eliberate;
b) plasează cererile și informațiile privind evaluarea
impactului asupra mediului pe pagina oficială web a
Ministerului Mediului;
c) organizează ședințele Comisiei de experți, asigură
multiplicarea materialelor și expedierea acestora
membrilor Comisiei, elaborează procesele-verbale
ale ședințelor;
d) în caz de necesitate cere de la iniţiator material
suplimentare și invită la ședințe alți specialiști din
cadrul Ministerului Mediului și instituțiilor

19
subordonate, care ar putea contribui la îndeplinirea
calitativă a sarcinilor Comisiei;
e) în baza deciziei aprobate în cadrul ședinței Comisiei,
elaborează răspunsul cu privire la aplicarea sau nu a
evaluării impactului asupra mediu și îl prezintă spre
semnare;
Secretarul Comisiei poartă răspundere pentru organizarea
conformă a procedurii de evaluare prealabilă a impactului
asupra mediului și pentru prezentarea deciziilor asupra
activităților planificate de inițiator în termenii stabiliți în
Legea nr. 86 din 29.05.2014.
Membrii Comisiei a) examinează materialele prezentate de secretar înainte
de desfășurarea ședințelor;
b) pregătesc și prezintă la timp concluziile argumentate
pe domeniul său de competenţă;
c) participă prin vot la luarea deciziilor cu privire la
aplicarea sau nu, a evaluării impactului asupra
mediului.
Membrii Comisiei poartă răspundere pentru asigurarea
participării la ședințele Comisiei și pentru concluziile
prezentate pe domeniile sale de competență

2.6 Decizia cu privire la evaluarea prealabilă


15. Autoritatea competentă examinează cererea depusă pentru a determina dacă
activitatea planificată ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, folosind
criteriile stipulate în anexa nr. 4 a Legii nr. 86 (conform Tabelului nr. 5).
Tabelul nr. 5. Criteriile de selectare pentru determinarea necesității de efectuare a
evaluării impactului asupra mediului

1)Factorii ce a) Dimensiunea (capacitatea/volumul): dacă lucrările sunt mult mai


caracterizează mari comparativ cu proiectele similare elaborate anterior în aceeaşi zonă
activitatea planificată sau în cazul în care implică mai multe limite administrative, evaluarea
impactului asupra mediului ar putea fi utilă.
b) Interacţiunea activităţii planificate cu alte activităţi: un anumit
tip de lucrări ar trebui să fie luate în considerare în mod separat dacă, în
realitate, aceasta este o parte integrantă a unei dezvoltări inevitabil mai
substanţiale.
c) Utilizarea resurselor naturale: este necesar de luat în considerare
dacă propunerea de proiect va necesita resurse naturale (perioada de
construcţie şi funcţionare), care sunt limitate la nivel local şi dacă
satisfacerea acestor nevoi le pot sustrage de la alte comunităţi
naturale şi umane.
d) Producerea de deşeuri: este necesar de luat în considerare
fracţiile de deşeuri (deşeuri şi nămoluri solide, deversări, deşeuri toxice)
care vor fi produse pe parcursul lucrărilor şi capacităţii locale în
gestionarea şi dispunerea de acestea într-un mod acceptabil pentru
mediu.
20
e) Poluare şi alte efecte nocive: este necesar de luat în considerare
dacă pe parcursul derulării lucrărilor vor fi emisii de poluanţi care ar
putea contamina aerul sau ar cauza daune apei (zgomot şi vibraţii,
miros, deşeuri), care afectează dreptul la un mediu curat şi sănătos.
f) Riscul producerii de accidente, legate în special de tehnologiile şi
substanţele utilizate: este necesar de luat în considerare dacă lucrările
vor implica utilizarea, depozitarea, transportul, conducerea sau
producerea de substanţe care ar putea duce la accidente catastrofale
sau care ar putea afecta sănătatea umană sau mediul.

a) destinaţia terenului;
b) cantitatea, calitatea relativă şi posibilitatea de restabilire a
2) Factorii ce resurselor naturale de pe teritoriul respectiv;
caracterizează
c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordînd o atenţie
locul activității
specială zonelor forestiere, umede, ariilor aturale protejate de stat,
planificate
zonelor verzi;
și particularitățile
geografice,
d) teritoriile unde nivelul de poluare depăşeşte normativele
urbanistice ale
prevăzute de calitate a mediului;
acestuia
e) densitatea populaţiei de pe teritoriul respectiv;
f) landşaftul de importanţă istorică, arheologică şi culturală;
a) asupra ariilor naturale protejate de stat, zonelor de protecţie în
jurul locurilor de captare a apelor subterane, precum şi asupra
3) Influența activității
zonelor de protecţie din jurul corpurilor acvatice de suprafaţă;
planificate
b) asupra speciilor protejate, habitatelor acestora şi biotopurilor
protejate.

16. În procesul examinării Cererilor, Comisia de experţi ia în consideraţie concluziile


examinării informațiilor privind activitatea planificată, factorii de risc și potențialul impact
semnificativ asupra mediului pe care l-ar putea avea activitatea respectivă. Principalul lucru
care trebuie să fie stabilit de experți în procesul de evaluare prealabilă este determinarea
potențialului impact al activității planificate asupra mediului și dacă acesta este sau nu
semnificativ. În cazul în care în procesul evaluării prealabile sunt identificați o serie de factori
de risc, acest lucru reprezintă un indiciu puternic că evaluarea impactului asupra mediului este
necesară. De asemenea, în cazul în care iniţiatorul consideră că EIM este necesară şi utilă, el
poate în mod voluntar să îşi supună proiectul procedurii EIM.
17. În rezultatul efectuării evaluării prealabile Comisia pune la vot următoarele
decizii:
a) activitatea planificată urmează a fi supusă evaluării impactului asupra mediului la
nivel naţional;
b) activitatea planificată urmează a fi supusă evaluării impactului asupra mediului în
context transfrontalier;
c) nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului.
21
18. În funcție de caracterul cererii de efectuare a evaluării prealabile, în activitatea
Comisiei pot fi atrași și alți experți atît din cadrul Ministerului Mediului și a instituțiilor
subordonate, cît și din alte instituții.
19. Votarea la ședințele Comisiei are loc după principiul: un membru - un vot. Deciziile
Comisiei se adoptă prin simpla majoritate de voturi ale membrilor prezenți.
20. Pentru asigurarea obiectivității etapei de evaluare prealabilă a activităților
planificate și transparenței decizionale, procesele-verbale ale ședințelor, informația furnizată
de inițiatorul proiectului se păstrează în dosar și se pune la dispoziția altor organe
administrative de stat interesate și publicului, la cerere, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație și Legii nr.239 din 13.11.2008 privind
transparența în procesul decizional.
21. În baza deciziei aprobate de către Comisia de experţi, se elaborează răspunsul în
adresa inițiatorului cu privire la aplicarea sau nu a evaluării impactului asupra mediului.
22. Dacă Comisia a hotărît că activitatea planificată trebuie să fie supusă efectuării
evaluării impactului asupra mediului la nivel național, Decizia se elaborează după modelul
expus în Tabelul nr. 6, iar inițiatorul urmează să aplice în continuare prevederile capitolului
VI, articolele 19-22 ale Legii nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra
mediului.
23. În cazul în care Comisia identifică că activitatea planificate nu se regăsește în
anexele nr. 1 și nr. 2 ale Legii nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra
mediului și hotărăște că aceasta nu cade sub incidența legii în cauză, nefiind necesară
efectuarea evaluării impactului asupra mediului, Decizia se elaborează după modelul expus în
Tabelul nr. 7, iar inițiatorul elaborează documentația tehnică, care se supune expertizei
ecologice de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr.851 din 29.05.1996 cu privire la
expertiza ecologică prin prezentarea acesteia Inspectoratului Ecologic de Stat.

22
Tabelul nr. 6. Modelul 1 de eleborare a Deciziei

MINISTERUL MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA


MINISTRY OF ENVIRONMENT OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

str. Constantin Tănase, 9, MD-2005 Chișinău • Tel.: (+373 22) 204 507 • Fax: (+373 22) 226 858 •
www.mediu.gov.md
DECIZIA
evaluării prealabile a activității planificate

nr.0000 din ziua/luna/anul


Urmare a cererii nr. 0000 din ziua/luna/anul
depuse de către ________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________,
(numele și adresa inițiatorului)
înregistrată la minister cu nr. 0000 din ziua/luna/anul,
pentru efectuarea evaluării prealabile a activității planificate,
____________________________________________________________________
(titlul activității planificate)
Urmare a realizării procedurii de evaluare prealabilă de către Comisiei de experți pentru
23
implementarea procedurii de efectuare a evaluării prealabile din cadrul Ministerului Mediului în
ședința nr. 0000 din ziua/luna/anul, efectuată în baza cererii depuse de inițiator, cît și a
documentelor anexate privind procesul de desfășurare a activității planificate, aplicând criteriile de
selecție pentru determinarea necesității de efectuare a evaluării impactului asupra mediului,
în conformitate cu prevederile Legii nr.86 din 29 mai 2014 privind evaluarea impactului
asupra mediului, avînd în vedere că activitatea planificată este indicată în anexa nr. 00, punctul 00,
litera zzz, Ministerul Mediului decide:
activitatea planificată urmează a fi supusă
evaluării impactului asupra mediului la nivel național
În acest context, _____________________________________________________________
(numele inițiatorului)
va elabora și prezenta către Ministerului Mediului proiectul Programul de realizare a evaluării
impactului asupra mediului pentru examinare și coordonare. Coordonarea Programului de realizare
se efectuează după prezentarea materialelor ce atestă consultarea publicului asupra lui și anexarea
comentariilor expuse de public vis-a-vis de acesta.
Totodată, în procesul elaborării Programului de realizare este obligatorie, respectarea
principiilor de efectuare a evaluării impactului asupra mediului și a prevederilor privind procedura
de realizare a evaluării impactului asupra mediului la nivel național din capitolul VI, articolele 19-
22 ale Legii privind evaluarea impactului asupra mediului.
Notă: Decizia poate să conțină și alte detalii specifice activității planificate.

Viceministru (semnătura, ștampilă) (nume,


prenume)
Președintele Comisiei
Tabelul nr. 7. Modelul 2 de eleborare a Deciziei

MINISTERUL MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA


MINISTRY OF ENVIRONMENT OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

str. Constantin Tănase, 9, MD-2005 Chișinău • Tel.: (+373 22) 204 507 • Fax: (+373 22) 226 858 •
www.mediu.gov.md

DECIZIA
evaluării prealabile a activității planificate nr.0000 din ziua/luna/anul

Urmare a cererii nr. 0000 din ziua/luna/anul


depuse de către _________________________________________________________________,
(numele și adresa inițiatorului)
înregistrată la minister cu nr. 0000 din ziua/luna/anul,
pentru efectuarea evaluării prealabile a activității planificate,
____________________________________________________________________
(titlul activității planificate)
Urmare a realizării procedurii de evaluare prealabilă de către Comisiei de experți pentru
implementarea procedurii de efectuare a evaluării prealabile din cadrul Ministerului Mediului în
ședința nr. 0000 din ziua/luna/anul, efectuată în baza cererii depuse de inițiator, cît și a

24
documentelor anexate privind procesul de desfășurare a activității planificate,
aplicând criteriile de selecție pentru determinarea necesității de efectuare a evaluării
impactului asupra mediului,
analizînd componentele de mediu potențial afectate, posibilele efectele negative și măsurile
de diminuare a impactului negativ, cît și a factorilor de risc pentru activitatea planificată,
stabilind în urma evaluării complexe, gradul nesemnificativ a impactului asupra mediului a
activității planificate,
în conformitate cu prevederile Legii nr.86 din 29 mai 2014 privind evaluarea impactului
asupra mediului,
avînd în vedere că activitatea planificată este indicată în anexa nr. 00, punctul 00, litera zzz,
Ministerul Mediului decide:
nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului
În acest context,
________________________________________________________________________________
(numele inițiatorului)
respectând prevederile Legii nr. 851 din 29.05.1996 privind expertiza ecologică de stat, va elabora
documentația tehnică pentru activitatea planificată și o va depune la Inspectoratul Ecologic de Stat
pentru examinare și avizare.
Notă: Decizia poate să conțină și alte detalii/indicații referitoare la proiect/activitatea planificată.

Viceministru (semnătura, ștampilă) (nume,


prenume)
Președintele Comisiei

24. Dacă Comisia a hotărît că activitatea planificată trebuie să fie supusă efectuării
evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier, Decizia se elaborează după
modelul expus în Tabelul nr. 8, iar inițiatorul va aplica prevederile capitolului IV, articolele
11-14 din Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Tabelul nr. 8. Modelul de elaborare a deciziei în context transfrontalier

MINISTERUL MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA


MINISTRY OF ENVIRONMENT OF THE REPUBLIC OF
MOLDOVA

str. Constantin Tănase, 9, MD-2005 Chișinău • Tel.: (+373 22) 204 507 • Fax: (+373 22)
226 858 • www.mediu.gov.md

DECIZIA
evaluării prealabile a activității planificate

nr.0000 din ziua/luna/anul


Urmare a cererii nr. 0000 din ziua/luna/anul
25
depuse de către _______________________________________________________________
____________________________________________________________________________,
(numele și adresa inițiatorului)
înregistrată la minister cu nr. 0000 din ziua/luna/anul,
pentru efectuarea evaluării prealabile a activității planificate,
____________________________________________________________________
(titlul activității planificate)
Urmare a realizării procedurii de evaluare prealabilă de către Comisiei de experți pentru
implementarea procedurii de efectuare a evaluării prealabile din cadrul Ministerului Mediului în
ședința nr. 0000 din ziua/luna/anul, efectuată în baza cererii depuse de inițiator, cît și a
documentelor anexate privind procesul de desfășurare a activității planificate, aplicând criteriile
de selecție pentru determinarea necesității de efectuare a evaluării impactului asupra mediului,
în conformitate cu prevederile Legii nr.86 din 29 mai 2014 privind evaluarea impactului
asupra mediului, avînd în vedere că activitatea planificată este indicată în anexa nr.1, punctul 000,
litera zzzzz, Ministerul Mediului decide:
activitatea planificată urmează a fi supusă
evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier.
În acest sens, pentru realizarea procedurii,
____________________________________________________________________________
(numele inițiatorului)
în mod obligatoriu, va respecta principiile de efectuare a evaluării impactului asupra
mediului și a prevederilor privind procedura de realizare a evaluării impactului asupra mediului în
context transfrontalier din capitolul IV, articolele 11-14 ale Legii privind evaluarea impactului
asupra mediului.
Totodată, inițiatorul va elabora o notificare privind activitatea planificată pentru
_____________________________________________________________________________
(autoritatea competentă a părții afectate)
și o va înainta Ministerului Mediului pentru a o transmite acesteia prin intermediul canalelor
diplomatice.
De asemenea, inițiatorul va elabora și prezenta către Ministerului Mediului proiectul
Programul de realizare a evaluării impactului asupra mediului pentru consultare și examinare,
inclusiv și de către partea afectată, pentru obținerea avizului pozitiv. Coordonarea Programului de
realizare se efectuează după prezentarea materialelor ce atestă informarea publicului, cu anexarea
comentariilor la program, luînd în considerație avizul părții afectate.
În acest context, după coordonare, inițiatorul va elabora documentația privind evaluarea
impactului în strictă conformitate cu structura avizată a Programului de realizare a evaluării
impactului asupra mediului.
Notă: Decizia poate să conțină și alte detalii specifice activității planificate.

Viceministru (semnătura, ștampilă) (nume,


prenume)
Președintele Comisiei

25. Decizia aprobată de Comisie se semnează de viceministrul mediului (președintele


Comisiei) și se aplica ștampila Ministerului Mediului.

26
26. Decizia cu privire la evaluarea prealabilă se comunică iniţiatorului,
autorităţii/autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi pe al căror teritoriu se va
desfăşura activitatea planificată şi se aduce la cunoștința inițiatorului prin plasarea acesteia pe
pagina web a Ministerului Mediului (www.mediu.gov.md) în termen de 5 zile lucrătoare de la
data aprobării.
27. Inițiatorul va ridica originalul deciziei contra semnătură în registrul de evidență a
cererilor privind evaluarea prealabilă a impactului asupra mediului a activității planificate.
28. În cazul emiterii deciziei privind necesitatea efectuării evaluării impactului asupra
mediului a activității planificate, inițiatorul este în drept să solicite de la autoritatea
competentă pentru protecția mediului, instituțiile publice, autoritățile administrației publice
locale informația necesară pentru pregătirea documentației privind evaluarea impactului
asupra mediului, în conformitate cu procedura și termenele stabilite de legislația în vigoare.

27