Sunteți pe pagina 1din 95

ANDREI BANTAŞ

ESSENTIAL ENGLISH

LIMBA ENGLEZĂ

ÎN LISTE ŞI TABELE

EDITURA TEORA
1991
V M 'O ß ,
COPERTA: VALENTIN TÁÑASE

ISBN: 973-601-008-2

© 1991 EDITURA TEÖRA

POBox 7-54, 75300 Bucureşti


CUPRINS

Cuvîntul autorului sau Poftiţi la treabă ..................................................... 7


Lista semnelor fonetice folosite în volumul de faţă .............................. 9
PARTEA I MORFOLOGIA
A) Sistemul gramatical al substantivului
1. Num ărul substantivelor. Substantivele
num ărabile şi nenum ărabile
Tabel nr.1: Tabel sinoptic al mijloacelor de
marcare a pluralelor englezeşti .............. . . . . .14
Tabel nr.2: Ilustrarea formării pluralului
substantivelor străine ........................................................................15
Tabel nr.3: Substantivele englezeşti de origine
greco-latină care îşi păstrează forma originară de plural . . . .16
Tabel nr.4: Categorii de substantive folosite
cu genitivul sintetic ........................................................ 17
Tabel nr.5: Categorii de substantive care
nu folosesc genitivul s in te tic ............................................................. 17
Tabel nr.6: Ilustrare a determinanţilor folosiţi
cu substantive numărabile sau nenumărabile ............................... 18
Tabel nr.7: Felurile adjectivelor în limba engleză ........................... 19
Tabel nr.8: Comparaţia regulată a adjectivelor . . . ..............19
Tabel nr.9: Sinteză a comparaţiei adjectivelor
calitative (şi a adverbelor de mod) ..................................... 20
Tabel nr.10: Adjective posesive ..........................................................21
Tabel nr.11: Adjective demonstrative ........................ .................... 21
Tabel nr.12: Numerale cardinale şi ordinale .............................. ... 21
2. Funcţiile pronum elui it ................ 23
Tabel nr.13: Compuşii Iul any, every, no, some
şi sensurile lor în diferite tipuri de propoziţii .............................. 25
Tabel nr.14: Lista şi acordul pronumelor
generice şi nehotărîte ................................................................... .27
Tabel nr.15: Pronumele relativ-atributive ............................................ 29
B) Sistemul gramatical al verbului
Tabel nr.16: Cîteva verbe care au drept
echivalente englezeşti verbe neregulate ......................................... 30
3. C lasificarea verbelor după form ele de bază:
regulate-neregulate ........................................................ .36
Tabel nr.17: Utilizarea verbelor auxiliare şi
semi-auxiliare ................................. 38
Tabel nr.18: Forme contrase (afirmative şi negative) .............. .40
Tabel nr.19: Anomalous Finites (Formele verbale
personale aberante) ................. 40
Tabel nr.20: Cîteva verbe tranzitive urmate de
complement indirect lung (dativul prepoziţional) ........................ 42
4. D iateza ................................. 4â
5. Aspectul gram atical al verbului . . 45
Tabel nr.21: (Tipuri sau sensuri de) Verbe care ,
Tn general nu se folosesc la progreSiv/continuu ........................45
6. M odurile; m odul indicativ
Tabel nr.22: Timpurile principale ale modului indicativ . . . . • 49

5
7. Tim pul prezent, aspectul com un/nedefinit ..................................50
Tabel nr.23: Conjugarea prezentului nedefinit ..................................50
8. Funcţiile prezentului nedefinit ......................................................... 51
9. Funcţiile prezentului continuu ......................................................... 52
Tabel nr.24: Conjugarea timpului prezent continuu . . . .53
10. Funcţiile preteritului/trecutului nedefinit ........................... . .53
Tabel nr.25: Conjugarea timpului preterit ................. ................. 55
11. Funcţiile preteritului/trecutului progresiv continuu .................55
Tabel nr.26: Conjugarea preteritului continuu 57
12. Preteritul/trecutul nedefinit şi perfectul
com pus/prezenî ............................................... 57
Tabel nr.27: Conjugarea perfectului
compus/prezent nedefinit ................. .................................... . .61
Tabel nr.28: Conjugarea perfectului
compus/prezent continuu . . ........................... . . 61
13. Folosirea m ai-m utt-ca-perfectului . .62
Tabel nr.29: Conjugarea mai-mult-ca-perfectului nedefinit . . .62
Tabel nr.30 Conjugarea mai-mult-ca-perfectului continuu . . . . .63
14. Viitorul sim plu nedefinit; funcţiile viitorului nedefinit . . . . .63
Tabel nr.31 Conjugarea viitorului simplu nedefinit .................... .65
15. Viitorul faţă de trecut (Future in tne past)
i folosirea lui .......................................................................... 67
Î
:olosirea m odului subjonctiv în engleza
contem porana .............................. . . . . ..............68
17. M odul condiţional; condiţionalul prezent;
condiţionalul trecut/perfect; folosirea modului condiţional . .70
18. C ele patru form e de -ing: participiul nedefinit
rezent; adjectivul verbal; substantivul verbal; gerund-ul . . 74
?
abel nr.32: Adverbe care fac excepţie de la regulile
de formare a gradelor de comparaţie . . . . ................. 76
C) Conectori
Tabel nr.33: Echivalente englezeşti ale unor prepoziţii locative . .77
Tabel nr.34: Cîteva cuvinte grupate după
p re p o zp e care le însoţesc ................................. ... .77
Tabel nr.35: Contexte minimale curente ale unor cuvinte
precedate sau urmate de anumite prepoziţii, conjuncţii etc. . .78
PARTEA II SINTAXA
Tabel nr.36: Construcţiile cu there islthere are şi it is . . . . . .84
Tabel nr.37: Topica normală în diferite tipuri de prepoziţii . . . .87
Tabel nr.38: Tipare de întrebări disjunctive şi
răspunsuri speciale ................................................. 89
Tabel nr.39: Model de conjugare a verbelor la
modul indicativ (cu reprezentarea relaţiilor de
anterioritate şi ulterioritate) .................................................. 89
Tabel nr.40" Modificări solicitate de corespondenţa
timpurilor în vorbirea incorectă ............................................... .90
PARTEA Iii MASURI Şl GREUTĂŢI
Tabele de transformare a unităţilor anglo-saxone în
unităţi m etrice/în sistemul zecimal .................... ... . . . . .92
Transformarea incilor/ţolllor în centimetri ............. ........................93
Transformarea picioarelor în metri .............................. .93
Transformarea milelor terestre în k ilo m e tri......................................... 93
Transformarea livrelor/funţilor în kilograme ......................................94
Transformarea livrelor/funţilor pe inci/ţol în k g /c m ............................94
Transformarea galoanelor (britanice) în litri ......................................94
Transformarea temperaturilor din grade Fahrenheit în
grade C elsiu s/centig râde....................................................................95

6
Cuvîntul autorului sau Poftiţi la treabă

Cică în America - ţara tuturor posibilităţilor - pe un pod foarte aglomerat,


un şofer neîndemînatec a izbutit să încurce de tot circulaţia. Dintr-un camion
uriaş - un fel de TIR - s-a dat jos un şofer tot uriaş si a venit ameninţător
spre amatorul nepriceput, un omuleţ vîrstnic şi jalnic de speriat:
- Ce naiba eşti dumneata de nu ştii nici măcar să conduci maşina? îl
apostrofă camionagiul.
- S-s-s-unt... profesor... universitar... tremură moşulică.
- Profesor universitar? se lumină profesionistul. Vai ce bine-mi pare! De
ani de zile tot aştept să cunosc şi eu unul care să-mi explice ce este un
infinitiv cu adverb intercalat!

Ei bine, chiar dacă nu va afla nici din cartea de faţă (fiindcă nu e curs
de gramatică şi nici măcar manual) va învăţa în schimb că în România vite­
za maximă este de SOm.p.h. = 80 km/oră, că it does 10 miles to the
gallon = "consumă 25 de litri la suta de kilometri" şi va afla cum să trans­
forme - de partea astă a gîriei - presiunea de... funţi pe ţol în Kg/cnrr şi ce
capacitate în m3 - şi nu în picioare cubice - are un container sau camionul
frigorific.
Aşadar nu avem în mîinile noastre un manual de gramatică, şi nici o lu­
crare teoretică, ori un curs sau manual de fonetică. Nu vom găsi în paginile
pe care le răsfoim prea multe definiţii teoretice, alcătuite după toate rigorile
ştiinţifice şi nici lecţii de introducere, tratare, exemplificare, aplicaţii şi conclu­
zii. Nu vom avea referiri la concepţii, teorii şi dezbaterea lor, nici referinţe
bibliografice comentate. Sau vom găsi cîte ceva din toate acestea, dar foarte
sumar, mai mult elementar.
Vom afla în schimb o mulţime de lucruri, predominant aplicative, practice,
folositoare tuturor elevilor, studenţilor şi cititorilor care învaţă limba engleză
şi vor s-o utilizeze corect, sub îndrumarea profesorilor, dar mai ales fără
ajutorul acestora. Sînt prezentate sinoptic sau sintetic, pentru o memorare
uşoară (sau mai bine zis pentru înţelegerea în vederea memorării), o suită
de aspecte ale foneticii, morfologiei, sintaxei şi lexicologiei englezeşti, cu un
minimum de explicaţii ori îndrumări pentru folosire. Toate aceste elemente
mnemotehnice (adică destinate însuşirii prin memorare) precum şi listele de
măsuri şi greutăţi şi tabelele de transformare a unităţilor practicate în ţările
de limba engleză de pe cel puţin trei continente, nu vor putea totuşi să fie
învăţate pe dinafară. Ele vor sluji drept "materiale de referinţă" adică drept
documentare căreia ne vom adresa ori de cîte ori vom avea nevoie.
Vom fi poate surprinşi de caracterul eclectic al explicaţiilor gramaticale -
unele ceva mal teoretice, într-adevăr, pe baza experienţei ae predare la toate
nivelurile, sînt discutate şi exemplificate aici cu precădere aspectele spi­
noase, dificultăţile majore, sursele principale de erori - mai ales pentru
români. Asemenea lucrări se bazează pe de o parte pe gramatica tradiţională
a celor două limbi, iar pe de altă parte pe experienţa de cîteva decenii a

7
şcolii româneşti de anglistică, creată şi îndrumată de profesorul, lexicograful
şi traducătorul Leon Leviţchi, autor şi al unor gramatici cu tabele şi scheme
din care cîteva au fost preluate în cartea de faţă, alături de unele din cărţi
de gramatică şi mai ales dicţionare anglo-americane.
Autorul vă sugerează să ţineţi această carte pe masă, alături de caietele
în care vă faceţi lecţiile şi- exerciţiile, şi să recurgeţi la ea ori de cîte ori aveţi
vreo îndoială, vreo nesiguranţă sau staţi în cumpănă dacă să folosiţi o forma
sau alta;
Ca exemplificare, vă propunem să asimilaţi bine paragraful 1 - numărul
substantivului - şi tabelul 6, pentru că distincţia num ărabil-nenum ărabil
(Countable-Uncountable) are o mulţime de implicaţii necunoscute străinilor
care învaţă engleza. însuşiţi-vă noţiunea de determinant, studiaţi tabelele 4-5
cu privire la folosirea genitivului. Repetaţi cu glas tare numeralele în spiritul
intonaţiei englezeşti; fiecare element al unei enumerări este rostit la alt nivel
decît cel anterior şi cel ulterior, lăsînd vocea în suspensie, pînă la ultimul,
care coboară, marcînd încheierea listei. Procedaţi la fel şi cu tabelul con­
jugării. Asimilaţi diferenţele dintre pronumele relative. Referiţi-vă constant la
tabelul acordului pronumelui. învăţaţi regulile comparaţiei adjectivelor cu
ajutorul exemplelor ilustrative. Acordaţi mare atenţie noţiunii de Anom alous
Finites (forme verbale personale aberante), utilizării auxiliarelor, semiauxi-
liarelor şi modalelor, şi din punct de vedere fonetic (ele sînt pronunţate
îndeobşte cu formele slabe, ca şi alte instrumente gramaticale - prepoziţiile,
conjuncţiile, pronumele personale etc.) - deci tabelele 17-18. învăţaţi verbele
neregulate (tabelul 16) în ritmul de cinci pe zi, repetînd zilnic pe cele asimi­
late anterior (în ziua a 31-a învăţăm ultimele 5 dintre cele mai frecvente,
repetîndu-le pe primele 150). Repetaţi cu glas tare tabelele 21-31, pentru a
învăţa şi pronunţarea formelor incluse în paradigmele timpurilor. Meditaţi
asupra tabelelor 36 şi 37 pentru a alcătui propoziţii corecte ca topică. Folosiţi
tabelele 38, 39 şi 40 ca modele sintactice dar şi fonetice, însuşindu-vă şi
ideea de bază din ele.
Aşadar şi dumneavoastră, dragi cititori, şi şoferul de TIR, trebuie să asimi­
laţi bine esenţa lucrării de faţă.
Vorba povestioarei franţuzeşti cu corăbioara:

Dacă această carte v-a plăcut


Haideţi s-o luăm de la început.

al dumneavoastră

Andrei Bantaş

(Scrieţi-mi la Editura TEORA, C.P. 7-54, cod 75300, Bucureşti)

8
SIMBOLURI FONETICE UTILIZATE

Nr. din
Exemple Transcriere Corespondent (aproximativ)
sistemul Simbol Explicaţii
al exemplului tn româneşte
IPA

V oe al Ism u

a) T q e a l e
i i: * foarte lung feeler „filă“ {cu i prelung)

2 i t scurt, foarte deschis, aproape fit [fit] „fit“ {cu >foarte scurt, nepaiatalizat)
de e

3 e e puţin mai deschis ca tn româ­ set [Ml] „set“ {cu e mai deschis, nepaiatalizat)
neşte

4 a e foarte deschis, aproape a Bam [seem] „seamă“ (dar cu diftongul îmbinat)

5 a: a foarte deschis, format in bar [bar] „bar“ {cu a prelung şi fără r)


fundul gurii

6 0 o scurt, deschis spre a, cu buzele tot [tot] „tot“ (dar cu vocala mai apropiată
trase în jos de sunetul ardelenesc din „toată“)
cod [kod] „cod“ (dar mai asemănător cu „coa­
dă“)

7 o: o lung, deschis, cu buzele trase door td o :J „dor" {cu a lung, deschis, fără r)
!n jos lord [!o:d] „lord“ (fără r, cu o lung, deschis)

8 u u foarte scurt * cook [tak] „cuc“ (cu u scurtat)


9 u: u foarte lung boon [bu :n] „bun“ (cu u foarte lung, ca în »iulie“}

10 A a foarte scurt şi închis, format supper [ 'SApa] „sapă“ (cu ă foarte scurt, retezat)
în centrul gurii

11 o: vocală centrală similară cu un ă Sir [as:] „să“ (cu vocala foarte lungă şi Închisă)
foarte lung, rostit cu dinţii
apropiaţi şi buzele Întinse lateral

12 9 vocali centrală întotdeauna ne­ sitter t ’sita] „sită“ (cu vocala finală închisă şi
accentuată, similară cu un d retezată)
foarte scurt

b) D i f t o n g i
13 ei similar cu diftongul românesc, lay [Iei] „iei“ (cu vocale mai deschise, fără
dar mai deschis şi fără paiaţa- pala tal izare)
lizare hey [bei] „hei“ (idem)

14 ou similar cu d ift o n g u l ro m â n e s c to w ftosi] ;,fcău“ (cu vocala ă rotunjită)


d u , dar cu buzele rotunjite, cea
de jos împinsă înainte (in unele
silabe neaccentuate apare redus
la o , de ex.: [nou'vemba] se
poate citi şi [no'vemba], semnul
cursiv fiind facultativ)

9
li

Nr. din
Corespondent (aproximativ)
sistemul Simbol E x p lic a ţii Exemple Transàriâre W al exemplului In româneşte
IPA

15 ai similardiftongului românesc, d ar sky [skai] „scai“ (cu a mai deschis, mai lung,
mai deschis uşor nazalizat, şi i foarte scurt)

16 au similar diftongului românesc, dar how [hau] „hau“ (cu a mai deschis, uşor naza­
mai deschis lizat)

!7 oi o deschis (vezi nr. 6} urmat de boy [bai] „boi“ (dar cu o foarte deschis —
un i foarte scurt vezi nr. 6 — nerotunjit, cu buzele
trase tn jos)

18 io ( descliis, urmat de ă seurt fear [[»]


(vezi nr. 12)

19 ea e foarte deschis, urmat de ă Mary [■ineari]


scurt (vezi nr. 12)

20 09 o deschis (vezi n r. 6) urmat de door [dooj „ d o u ă“ (d ar fă ră u)


ă scurt (vezi nr. 12 )

21 U3 u scurt, urmat d e ă scu rt (vezi continuer [kon'lmjua] „continua“ cu d mai scurt (diftong
nr. 12) coborltor)

Co n s o n a n t i s m u 1

a) Oelusive (explozivii sau plozive)


22 P p urmat (de obicei) de o mică part [part] „pal“ (cu p foarte tare şi a lung
explozie de aer, ca un h scurt — vezi nr. 5)

23 b similar unui b românesc, dar bun [bAn] „ban“ (cu b foarte vibrat şi a foarte
mai sonor (vibrat) s*urt — vezi nr. 10)

:: 24 t 2 rostit cu limba Ia rădăcina Tom [tom] „tom“ (cu 2 foarte tare, posl-dental,
dinţilor, urmat (de obicei) de o şi cu o foarte deschis)
mică explozie de aer, ca un k
scurt
25 d d foarte sonor, rostit cu limba din [din] „din“ (cu consoanele foarte sonore şi
la rădăcina dinţilor de sus vocala foarte scurtă)
dun [dAnJ „Dan“ (idem)

26 k similar consoanef româneşti e, cut [kAt] „cat“ (cu c foarte tare şi un fel de A
dar foarte tare, nepaiatalizaU. urmat de a scurt — vezi nr. 10)
urmată (de obicei) de o mică
explozie de aer, ca un A scurt

27 S similar cu un g românesc, foarte gummer t'gAinn] „gamă“ (cu a scurt, — vezi nr. 10 —
sonor şi ă scurt — v a i nr. 12)

b) Seml-oclugive (africate >


28 u I Îmbinat cu y, ca in rom. ei touch [tAli] „taci“ (cu « foarte scurt, nepalâtali
{nepalatalizat) zat, şi a scurt — vezi nr. 10)
much [oiAt]] „maci“ (idem)

29 d3 d Îmbinat cu j , ca hi rom. gi jam [djara] „geam“ (cu consoana nepalatalizată


(nepalatalizat) şi ea îmbinat)

10
Nr. din Corespondent (aproximativ)
sistemul Simbol Explicaţii Exemple Transcriere al exemplului tn româneşte
IPA

c) Nazale
30 m similar cu m românesc moot [mu:t] „mut“ (cu u lung)

31 n similar cu n românesc nod [nod] „nod“ (cu o foarte deschis —vezi nr. 6)

32 0 n velar (realizat prin lipirea bunker [■bAgka] „bancă“ (cu n mai nazalizat, şi o
dosului limbii de vălul palatu­ şi ă scurte — vezi nr. 10 şi 12 )
lui ca în rom. „lingă“, „crlng“,
„pungă“)

d) Lateral©

33 | 1 similar cu l românesc; clnd luck [lAb) „lac“ (cu a scurt — vezi nr. 10)
consoana apare la sflrşitul cuvîn-
tului, limba este mai retrasă
(l velar) still [stil] „stil“ (cu limba mai retrasă)

e) F ricativ e (şuierătoare)
34 r similar cu f românesc fin [tin] „fin“ (cu i scurt)

35 V similar cu » românesc (dar mai vie [vai] „vai“ (cu diftongul uşor nazalizai)
sonor)

36 0 consoană surdă, pronunţată cu thick [6it] „sic“ (cu un s peltic)


limba ţinută între dinţi

37 8 consoană foarte sonoră, pronun­ without [wi'Baut] „zer“ (cu un z peltic)


ţată cu limba ţinută între dinţi there [8ea]

38 s similar cu s românesc sauce [sors] „sos“ (cu o deschis, lung —vezi nr. 7)

39 z similar cu s românesc, foarte zinc [ziek] „zinc“ (cu i deschis scurt şi n veîar
sonor — vezi nr. 32)

40 S similar cu ş românesc shock [/ak] „şoc“ (cu a deschis — vezi nr, 6)

4i 3 similar cu j 'românesc, foarte rouge [ni :j] „ruj“ (cu r lichid şi u lung)
sonor

r consoană lichidă, rostită fără bravo f'brarvou] „bravo“ (eu r foarte moale; la
42
vibraţia limbii (aproape fără sfîrşit diftongul ou —vezi nr. 14)
fricţiune)

43 h similar cu consoana românească, high [hai] „hai“ (cu un h mai aspru format în
dar mai gutural fundul gîtului)

f) Sein ¡consoane (nemivoi ale)


44 w u foarte scurt, rostii cu buzele oner [’wAna] „oană“ (cu a scurtat — vezi’nr. 10 —
foarte strinse (folosit înaintea şi o scurt — vezi nr. 12)
vocalelor)

45 j i tare, foarte palatalizat (iot), yod [jad] „iod“ (cu o foarte deschis — vezi
folosit înaintea vocalelor nr. 6)
1. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR. SUBSTANTIVE N U M ARABILE
Şl NENUMARABILE

Problema numărului substantivelor ridică în engleză două tipuri de


dificultăţi:
A) Prima, formală, constă în faptul că una din puţinele forme flexio­
nare din engleză contemporană este cea a pluralului substantivelor: în
linii mari, substantivele terminate în consoane obişnuite adaugă -s (pro­
nunţat /s/ după consoanele surde şi /z/ după cele sonore), substantivele ter­
minate în vocală adaugă -s (pronunţat /z/), iar cele terminate în consoane
şuierătoare (fricative, care se pot prelungi) adaugă în scris -es (pronunţat
jzj — adică cu inserţia unei vocale pentru separarea mărcii pluralului,
făcîndu-1 astfel distinct în rostire — aspect care trebuie tra ta t cu toată
atenţia). Amănunte sînt incluse în tabelul 1. Pentru substantivele
străine, vezi tabelele 2 şi 3.
B) Cea de a doua problemă este una de conţinut şi comportă înţele­
gerea unui aspect în care engleza diferă de limbile obişnuite: este vorba
de distincţia esenţială între:
1. substantive numârabile (care au a tît singular cît şi plural şi care pot fi
însoţite de orice determinanţi, inclusiv numerici — ex. numeralele, artico­
lul nehotărît a/an, adjectiv nehotărît ca several, many, (a) few etc. — aşa
cum sîntem obişnuiţi în limba română şi în alte limbi) şi
2. substantive nenumărabile (care sînt folosite numai la singular, nu
pot fi numărate şi deci nu pot fi însoţite de determinanţi numerici ca nu­
meralele şi celelalte elemente pomenite la substantivele numărabile, nici
de articolul nehotărît — decît eventual în expresii).
De fapt această distincţie se poate face şi în alte limbi, inclusiv ro­
mâna, dar nu este relevantă decît în engleză : substantive ca „importanţă” ,
„raţionalism", „ură”, „chimie” , „materialitate” (deci abstracţiuni) sau „lap­
te” , „cenuşe” , „unt” , „margarină” , „calciu” (deci nume de materii, sub­
stanţe şi materiale) nu sînt îndeobşte folosite la plural (doar rareori, fie
pentru a indica sorturi diferite —„oţeluri” , „vinuri” — fie pentru efecte sti­
listice — de amplificare, de ex. „cărniiri” etc.) şi niciodată cu numerale.
în general substantivele din aceste două categorii (abstracţiuni ne­
numărabile şi nume de materii) sînt folosite numai la singular fără niciun
fel de articol (adică sînt precedate de articolul zero, sau determinarea
zero, cum se spune în româneşte — simbolul fiind 0). Modelul de' folo­
sire este deci 0 subst (U) (această literă fiind indicativul pentru uncoun-
table == nenumărabil), ca în exemplele. de mai jos :
M ilk is good for everybody’s health, coffee and tabacoo are dangerous.
Chemistry and physics are studied in most scientific departments.
Trigonometry is not my strong point, but algebra is.
He attached great importance to studies in nuclear energy.

12
Observăm că în traducerea romanească a celor mai multe din aceste
exemple folosim forma arti ulată a substantivului, iar cuvîntul „impor­
tan ţă” este inclus de obicei în sintagme sau expresii cu articolul nehotărît :
„a acorda o mare importanţă” etc.
Întrucît traducînd texte sau traducîndu-se gîndurile din română în
engleză sîntem ispitiţi să reproducem şi articolele legate de substantivele
respective (săvîrşind astfel una din greşelile frecvente în traducerile dintr-o
limbă străină în engleză), este indicat să ţinem seama de faptul că în
textele ştiinţifice şi tehnice avem adeseori de-a face cu abstracţiuni şi
cu nume de materii. Aşadar, pentru a vedea dacă putem folosi articolul
nehotărît este recomandabil să testăm folosirea substantivelor româneşti
cu numerale : dacă nu putem spune în româneşte „trei margarine” , „cinci
unturi", „şapte chimii” , „trei importanţe" etc., înseamnă că este absurd
să folosim în engleză numerale — iar articolul nehotărît are aceeaşi valoare
ca şi numeralul orie. Deci : This is better butter¡wine, etc. = Este un unt/vin
superior/mai bun etc.
Îh ceea ce priveşte articolul hotărît the, el precede substantivele nenu-
mărabile numai dacă acestea sînt urmate de atribute exprimate prin a)
prepoziţie + substantiv sau b) propoziţii atributive (deci cu caracter de
particularizare, diferenţiere etc.) sau dacă e vorba de o anumită canti­
tate sau formă sub care se prezintă materia, materialul etc. într-o situa­
ţie („sarea” = adică „solniţa” , „apa” = adică „sticla/cana” , „salata” =
= „castronul cu salată”).
Ia tă cele două tipare puse în paralel :
Salt is abundant in Romania, dar Pass ine the salt, please! (= sol­
niţa)
The salt of this acid is hard to
obtain.
The salt which he obtained was
not pure enough.
The m atter requires full dar The attention (which) he gives to
attention. this m atter seems significant.
The plan targets require the atten­
tion of all departments.
Modern Romanian biology is dar The biology of the environment is
called upon to contribute to essential to the agriculture (which)
the development of agriculture, we must practise nowadays, as
animal husbandry, fruit grow- well as to tlje animal husbandry
ing, vegetable growing, wine of pur century.
growing, fishing, etc.
C) U n.aspect căruia trebuie să-i acordăm•atenţie întrucît implică o
serie de dificultăţi constă în faptul că foarte multe substantive englezeşti
au maî multe sensuri, unele din ele numărabile, obişnuite şi pentru noi
(marcate în dicţionarele recente cu indicativul (C) = countable) iar al­
tele nenumărabile (marcate cu indicativul (U) = uncountable — ceea ce
constituie un avertisment în sensul abţinerii de la folosirea pluralului, a
numeralelor şi a articolului nehotărît). De exemplu, substantivul industry
are trei sensuri principale: 1) (U) industrie (naţională, etc.) sens care este
însoţit de articolul hotărît the: Agriculture and the industry must both con­
tribute to the population’s welfare. 2) (C) unitate industrială, fabrică, între­
prindere, uzină — numărabil şi deci utilizabil şi la p lu ral: There are five

13
new. industries in this town. The new industries in this region are indeed
up-to-date. 3) (U) hărnicie, silinţă, diligenţă — nenumăratul, folosit numai
cu articolul zero: Industry is the mother of economy.
Am introdus în acest exemplu substantivul economy care are şi el 3
sensuri, folosite diferit: 1) (U) economie (naţională etc.) — însoţit de 'arti­
colul h o tă rît: The economy requires great savings of energy and raw mate­
rials. 2) (U) economie politică, ştiinţa economiei (nenumărabil, echivalent
cu economics): First year students learn economy, chemistry, physics and
mathematics. 3) (U) (folosit adeseori la plural dar fără numerale) economii
(realizate), materii economiste; bani economisiţi (== savings, mai frecvent):
His economies were spent on buying a hi-fi installation.
D) O problemă specială o constituie substantivele folosite numai la
plural pentru că sînt compuse din două — sau eventual mai multe — ele­
mente: a) unelte şi instrumente (ex. binoculars, compasses = compas,
tongs — cleşti, cleşte, pincers, — cleştişori, tweezers = pensetă, scis­
sors = foarfece etc.); b) articole de îmbrăcăminte — în special diversele
tipuri de pantaloni [trousers, (blue)jeans, slacks, tights, slips, bathing
trunks = chiloţi de baie, shorts = şort, pantaloni scurţi, panties = pantalo­
naşi sau chiloţi, drawers — chiloţi); c) părţi ale corpului (boWels = intestine,
whiskers = favoriţi).
Cînd discutăm despre numărul acestor elemente, folosim sintagmele
a pair of scissors /tongs, two pairs of compasses/jeans/shorts etc.
E) Intr-un mod oarecum similar, cînd trebuie să spunem „şocolăţi” ,
„săpunuri” etc., folosim anumite substantive care să exprime ideea de
b u c ă ţi: pieces¡bars/cakes of soap, bars of chocolate, lumps of sugar.
Vom folosi un procedeu similar şi pentru a vorbi de mîncăruri sau
băuturi: two platefuls of soup, three portions of (roast) pork, five cups of
coffee (înlimbajul familiar, mai ales al chelnerilor: five coffee/coffees). în
general însă vom relata sau descrie o masă în felul urm ător: We/I had
sau They served (potato, chicken) soup, (white) fish, (boiled) vegetables,
(fresh) fruit, (Swiss) cheese and delicious white wine, etc.

Tabelul nr. 1
Tabel sinoptic al mijloacelor de marcare a pluralelor englezeşti
(după Teon Leviţchi)

Terminaţia substantivului Terminaţia adăugată la


(a rădăcinii) la singular plural + Pronunţare Eiem ple

consoană -s [s] lamp, lam ps; book, books;


window, windows; dog, do g s; ball,
consoană sonoră sau [z] balls.; piano, pianos; bar, b a r s ;
vocală idea, ideas.
“S, -SS, -X, -es [iz] bus, buses; class, classes;
-ch, -sh, -zz box, boxes; lunch, lunches;
dash, dashes; buzz, buzzes.
-y precedaj de -ies [iz] country, countries;
consoană factory, factories;
lady, ladies.
-i. -fe -(e)s [z] leaf, leaves; life, lives;
knife, knives; wife, wives.
-O -es [z] potato, potatoes;
tom ato, tomatoes.

14
Tabelul nr. 2

Ilustrare a formării pluralului substantivelor străine


(în ordinea alfabetică a terminaţiilor)

TERM IN AŢII EXEM PLE


La plural Plural (în ordinea frecvenţei)
X<a sin- Singular
guiar Străină Engleză Străin Englez

•a -ae (Lat.) -as formula formulae form ulas.

-a -ata (Gr.) -as dogma dogmata dogmas


i

consoană -im (Ebr.) -s cherub cherubim cherubs


seraph seraphim seraphs

-eau -eaux (Fr.) -s beau beaux beaus

-es -es (Lat.) series series


species species

-eu -eux (Fr.) milieu milieux

-ex -ices (Lat.) index indices

-is -es (Gr.) crisis crises


oasis oases
basis bases

-ix -ices (Lat.) -es appendix appendices appendixes

-o -i (It.) -s concerto concerti concertos


(Sp.) -es domino dominoes

-ou -a (Gr.) -s criterion criteria* criterions


phenomenon phenomena*

-iun -a (Lat.) -ums datum data*


stadium stadia stadium

-us -i (Lat.) -uses syllabus syllabi syllabuses


nucleus nuclei
focus foci focuses

• Luate uneori ca singulare, mai ales în engleza americană

15
Tabelul nr. 3
Clteva substantive englezeşti de origine greacă san latină care işt păstrează
larma originară de plural (mal aleg in limbajul ştiinţific)

Singular Pronunţare Plural Pronunţare

alga 'selga algae 'sld3i:


analysis a'nælasis analyses a'naelasirz
antenna æn'tena antennae am'teni:
appendix a'pendiks appendices o'pendisi:z
aquarium o'kweariom aquaria a'kwcoria
bacillus ba'silas bacilli ba'silai
bacterium bæk'tiariam bacteria bæk'tiaria
basis ■beisis bases 'beisi:z
criterion krai'ti arian criteria krai'tiaria
curriculum ka'rikalam curricula ka'rikala
datum 'deitam data 'deita-
fauna 'fo:na faunae 'fo:ni:
formula 'fo:mjula formulae 'fo:mjuli:
fungus 'faggas fungi 'fAOgai, 'fAndjai
ganglion 'gsepglian ganglia 'gœOgUa
genus 'd3i:nas genera p en a ra
hypothesis hai'poBisis hypotheses hai'po6isi:z
index ■indiks indices 'indisi:z
larva 'larva larvae 'la:vi:
m atrix 'meitriks matrices 'meitrisi:z
maximum 'mæksimam ÏT iaY tm a 'mæksima
medium 'm kdjam media 'mi:dja
'minim dm minima 'minima
nucleus 'njn:klias nuclei 'nju:kliai
oasis ou'eisis oases ou'eisi:z
optimum 'oprimam optim a 'optima
parenthesis pa'renBisis parentheses p a‘renOisi:z
phenomenon f¡'nominan phenomena fi'nomina
schema 'ski:ma schemata 'ski:m ata
series 'siarirz series 'siari:z
species 'spi:Ji:z species 'spi:Ji:z
spectrum 'spektram spectra 'spektra
stimulus 'stimjulas stimuli 'stimjulai
stoma 'stouma Stomata 'stoum ata
syllabus 'silabas syllabi 'silabai
taxon 'tæksan taxa 'tsk sa
vertebra 'va:tibra vertebrae 'va:tibri:

în general, regula păstrării pluralului etimologic (ca în limba de ori­


gine) se aplică substantivelor din limbajul ştiinţific cu următoarele termi­
naţii :

Sg. Pl.

Latineşti -a [a] -ae [i:]


Greceşti -a [a] -a ta [ata]
Latineşti -es [i:z] -es [i:z] (invariabile ca ortografie)
Latineşti -ex [iks] -ices [isi:z]
Greceşti -is [is] -es [i:z]
Greceşti -tris [aitis] -ites [aiti:z] (nume de boli inflamatorii, rar
folosite la plural: se spune cases
o f bronchitis, etc.)

16
Sg. P i.

G receşti -on [an] :-a w


L a tin e şti -u m [am] -a [a]
L a tin e şti - ms [as] - i [ai] (m asculine)
- a [a] (neutre)

Tabelul nr. 4

Categorii de substantive folosite cu genitivul sintetic

Categorie P ro to tip Exemple

A bstracţiuni (rar, m ai ales love L ove's L a b o u r’s L o st ( = T ru d a dragostei


personificate ) este zadarnică, ,,Chinurile zadarnice ale
dragostei” )
A nimale dom estice şi de salon COW T he cow’s nam e is Melissa.
cat T he c a t’s w hiskers ( = m ustăţi) also
m ean, figuratively, "suprem e au th o rity ” .
A nimale v în ate (rar) tig er T he h a rt's an tlers ( = coam ele cerbului)
w on a prize.
A notim puri (m ai ales poetic) au tu m n W in ter's w indy w ings are spreading.
D enum iri geografice th e Tham es L ondon's tallest building is th e Tele-
vision Centre.
G reutăţi ounce Give m e a g rain ’s equivalent of th e
substance.
Lunile anului (m ai ales poetic) O ctober D ecem ber’s d a rk davs grew longer and
longer.’
Măsuri y a rd I t is a th ree m ile’s w alk to th a t place.
Nume proprii Michael She is M ichael's elder sister.
W odehouse S c o tt’s novel is entertaining.
N um erative brace The p a ir’s efficiency is fantastic.
Personificări (m ai ales poetic) eVil The w ind’s voice was howling.
P eşti com estibili (rar): tro u t The carp ’s bladder keeps it floating.
Substantive ale plu ralităţii th e police People's th o u g h ts are seldom alike.
S ubstantive colective (um ane n atio n E verybody ought to place th e n atio n 's
şi animale) flock interests above everything. The h e rd ’s
re tu rn in au tu m n is quite a spectacle.
S ubstantive individuale ale deer The deer’s fem ale is called doe.
p lu ralităţii (relativ rar) Swiss The Swiss’s wife is a teacher.
Substantive individuale um ane girl T he/This b o y ’s behaviour astonished
everybody.
U n ităţi de tim p hour A m o m en t’s delay m ay be fatal.
Zilele sâptăinînii W ednesday T h u rsd ay ’s concert was a g reat event.

Tabelul nr. 5
Categorii de substantive care n u folosese genitivul sintetic

C ategolie P ro to tip B x e m p 1e

A bstracţiuni plurale (substan­ alm s The richness of th e alms d istributed


tiv e individuale defective) th an k s was impressive. ^
The value of th a n k s is immense.
t ' „■ .

' 17
Tabelul nr. 5 (continuare)
Categorie Prototip Exem pli
Instrum ente (sg. şi pl.) hammer The invention of the wheel was an
historic event.
pincers The price of the/of this pair of tongs
is 25 pence.
Mesple zilei lunch The hour of our dinner is half p ast seven.
Mîncărun soup The taste of the soup was excellent.
fish The preparation of fish is a key
factor ,in cooking.
Obiecte (de îmbrăcăminte etc.) ball (point) pen The use of th e India rubber was un-
- sg. şi pi. trousers. known to him.
shorts . The assortment of trousers is ex-
trem ely rich.
P ărţi ale corpului plurale bowels The sporting of whiskers («= purtarea
(substantive individuale defec- entrails favoriţilor) seems to be in fashion.
tive) — vezi § 1 D
Substantive individuale defec- compasses They need a supply of compasses.
tive (pluralia tantum ) vezi bathing trunks/ His slips are in an exotic fashion.
1 1D slips
Substantive individuale neîn- book H ie contente of. an English book axe
sufleţite. idea a t its beginnig.
The value of th is chair is tremendous.
Substantive nume de materie. sugar The effects of dxink/tobacco/coffee
oxygen are negative.
Unelte (vezi instrumente) The supply of oxygen was running
short ( = oxigenul era pe sflrşite).

Tabelul nr. 6
Ilustrare a determinanţilor folosiţi eu substantive num&rablle şi nenumărablle

I. Determinanţi (numerici, definiţi şi Substantive


nedefiniţi, generici, demonstrativi) I. Num&rabUe
(Example)
A. Pentru singular
A/An worker, factory, farm, team , engine, Frenchman,
One. Englishwoman, Swiss, Romanian, lion, fox, cat.
Each dog, home, elephant; deer, carp, sheep (invaria-
Every bUe la pl.); hammer, airplane, screw-driver.
The nail, ruby, diamond, bottle, window, goose,
This mouse, pound, foot, inch, metre, yard, mile, ounce.
T hat pint, galloon, barrel, smile, glance, idea, notion,
No theory,- problem, issue, plan, blueprint, project.
The first, etc. day, week, month, season, year, term , hour,
novel, melody, rotation, revolution
B. Pentru plural
Articolul zero 0 = determinarea workers, factories, farms, teams, engines, French-
zero, lipsa determinării/articolului men, Englishwomen, Swiss, Romanians, French/
The English, etc, people, lions, foxes, cate, dogs,
AU (the) homes, elephants, deer, carp, sheep, trout, fish,
Two, three, etc. hammers, airplanes, screw-drivers, nails, rubies.
One hundred, two thousand, five diamonds, bottles, windows, geese, pound(s).
hundred, six million(s) feet, inches, metres, yards, miles, mice, ounces,
These pints, gaUon(s), barrels, smiles, glances, ideas.
Those notions, theories, problems, issues, plans, blue-
Several prints, projects, days, weeks, months, seasons,
No yearn, terms, hours, novels, melodies, rotations.
Few(er) revolutions.
A few
Many
More, etc.
Most
Tots of, a lo t of
Tabelul nr. 6 (continuare)

II. Determinanţi cantitativi (pentru II, Nenumirabile (exemple)


singular şi plural)
Articolul zero 0 = determinarea breakfast, sleep, eating, thirst, hunger, money,
zero, lipsa determinării/articolului luggage, information, knowledge, advice, furni­
(Very) Much ture, news, intelligence, understanding, patience,
(Very) little, less know-how, expertise, technology, comprehen­
A little sion, sugar, coffee, water, iron, plastic, bread,
More, (the) jnost earth, clay, softwood, hardwood.
Some, Any
A lot of, etc.

Tabelul nr. J
Felurile adjectivelor in limba engleză
(după Leon Leviţchi)

Tip general Subclasă Exem ple

Modificator calitativ beautiful


(se referă la/influenţează sensul relativ (de material) wooden
substantivului pe care-1 însoţeşte)
dem onstrativ th is
posesiv my
interogativ w hat . . . ?
Determinant exclamativ v h a t a(n) . . .
(precizează locul, situaţia, relaţiile relativ-pronoiuinnl what . . .
substantivului pe lingă care stă, adverbial 'asleep
fără insă a-i influenţa/modifica numeral five, the fifth.
sensul) nehotărit some
negativ no
~7T

Tabelul nr. S
C om parata regulată a adjectivelor
(împărţire după numărul de silabe)

MONOSILABICE PQLISILABICE

M ajoritatea vechi, de Terminate (Altele (mai \ M ajoritatea ¡tnpruffltttafe


origine germanică sau în -om, -y , iles de ori- | mai tirziu din (latină şi
scandinavică : -er, -le Igine roma- I greacă prin) franceză, i-
^(mai ales I nică / taliană e tc .:
Lgermanice)
Com paraţia sintetică Comparaţia analitică
(germanică: (franceză):
- fast. fa stE R , T H E fa stE S T " 'intelligent, M O R E intelligent,
— wise, tvisER, T H E w isE ST T H E M O S T intelligent,
- ăry, driE R , T H E d riE S T brilliant, M O R E brilliant,
— sad, sadDER, T H E sadD E S\ T H E M O S T brilliant

19
Tabelul nr. 9.
Sinteză a comparaţiei adjectivelor calitative (şl a adverbelor de mod)

N otă: Superlativul relativ al adverbelor nu este precedat de articolul hotărît — care pre­
cede pe cel. al adjectivelor (de fapt substantivul pe care-! modifică ele).

I. COMPARAŢIA DE SUPERIORITATE
Gradul Gradul Gradul superlativ
Tipuri de adjective
pozitiv comparativ Relativ Absolut

a) Scurte, germanice fast faster the fastest very/rather/most fast


-f biailabice, termi­ happy happier the happiest very/rather/m ost
nate în -y, -ow, -er, happy
-le yellow yellower the yellowest very/rather/most
yellow
clever cleverer the cleverest very/rather/most
clever
gentle gentler th e gentlest very/rather/m ost
gentle

b)¡Lungi, romanice intelligent more intel­ th e most intel­ very/rather/m ost in­
ligent ligent telligent

c) Bisilabiee (la ale­ profound profounder the profound- very/rather/most


gere) more pro­ est profound
found the most pro­
found

d) Neregulate good better the best very/rather/most


good

e) Fără grade de superior


comparaţie unique -
exceptional — —

f) Comparabile doar exquisite most exquisite


cu sine excellent - - most excellent
1

n . COMPARAŢIA D E EGALITATE

Toate grupele as fast/shy/beautiful/intelligent as '

m . COMPARAŢIA D E INEGALITATE

Toate grupele n o t as/so fast/great/pleasant/agreeable as . . .

IV. COMPARAŢIA D E IN FER IO R ITA TE

Monosilabice fast n o t -so/as fast as th e least fast = the


slowest
Polisilabice beautiful less beautiful the least beautiful «=
the ugliest/plajhest
Nu se compară splendid, inferior, etc.

20
Tabelul nr. 10
Adjectivele posesive

S IN G U L A R PLU RAL

Persoana F o rm a T raduceri F o rm a T raduceri

I. m y [m ai] m eu, m ea, mei, our [aua, n o stru , n o astră,


mele a s] noştri, noas­
tre

IX. your [jo:, ju a ] tă u , ta , tă i, ta le your [jo:, vostru, voas­


d-tale, dvs. ju s ] tră , voştri,
voastre, dvs.

III. his [hiz] (pt. b ă rb a ţi, anim ale lui, său, sa, săi, their [5es] lor
dom estice mase., anim ale m ari, sale
personif. mase.)
her [ha, a] (pt. femei, anim ale ei, său, sa
dom estice fem ., anim ale mici, săi, sale
ţă ri, personificări fem.)
its [its] (pt. lucruri, abstracţiuni, lui, ei.
anim ale, copii mici)

Tabeleul nr. 11
Adjectivele demonstrative

Singular P lu ral

F o rm ă T raduceri Form ă T raduceri


%

p t. indicarea this acest, acesta, ăst, ă s t a ; these aceşti, aceştia, ăşti, ă ş t ia ;


apropierii (în această, aceasta, astă, aceste, acestea, aste, astea
spaţiu sau tim p) asta

pt. indicarea th a t acel, acela, ă l a ; acea, those acei, a c e ia ; acele, acelea


depărtării (în aceea, aia
sp aţiu sau tim p) (în special în vorbirea (în special în vorbirea in d i­
indirectă) acest, acesta, rectă ) aceşti, aceştia, ăşti,
ăst, ă s t a ; această, a- ă ş tia ; aceste, acestea, aste,
ceasta, astă, a sta astea

Tabelul nr. 12
Numerale cardinale şi ordinale

N um eral cardinal Cifră N um eral ordinal Cifră


(cu proriunţare) (cu prounnţare)
arab ă rom ană

n au g h t or zero 0
[no:t] ’ziarou]

or cipher
['saifar]

21
Tabelul nr. 12 (continuat

N im e n i cardinal Cifră Numeral ordinal


(cil pronunţare) (cu pronunt&re) Cifră
arabă romană
one 1 I the first 1st
[w/ja] [8a'fa:at]
two 2 II the second 2nd or 2d
[tu:] [Sa'seknd]
: three 3 m the third 3rd or 3d
[Ori: 3 [Sa'Oa:^]
lour 4 IV the fourth 4th
[fo:] [8a'fa:0]
five 5 V th e fifth. 5th
[faiv] [Sa'fifO]
six 6 VI the sixth 6th
[siks] [da'siksO]
seven 7 V II th e seventh 7th
['sevn] [Sa'sevnO]
eight 8 v in th e eighth 8th
[eit] [Si'eitO]
nine 9 IX tire tifath 9th
[nain] [Sa'nainO]
ten 10 X the ten th 10th
[ten] [8a'ten0]
eleven 11 XI the eleventh 11th
[i'levn] [0i i'levnO]
! twelve 12 X II the twelfth 12th
! [twelv] [8a'twelf0]
thirteen 13 X III the thirteenth 13th
[0a:'ti:n] [8a0a:'ti:n0]
fourteen 14 X IV the fourteenth 14th
[fo:'ti:n] [8afo:'ti:n0]
fifteen 15 XV the fifteenth 15th
['fif'tirn] [8a'fif‘ti:n0]
sixteen 16 XVI th e sixteenth 16th
['siks'ti:n] [8a'atka'ti:n0]
seventeen 17 xvn the seventeenth 17th
['sevn'tirn] [8a'sevan'tin6]
eighteen 18 xvm the eighteenth 18th
['ei'tiin] [8i'ei'ti:n0]
nineteen 19 X IX th e nineteenth 19th
['nain'ti:n] [8a'nain'ti:n0]
tw enty 20 XX th e tw entieth 20th
['tw enti] j [8a‘twentii9]

22
Tabelul nr. 12 (continuare)

Numeral cardinal Cifră Numeral ordinal Cifră


(cu pronunfare) arabă romană (cu pronunfare) .

twenty-one 21 XXI th e twenty-first 21st


['twenti'wan] ' [Sa'twenti'faist]

twenty-two 22 xxn the twenty-second •22nd or 22d


['tw enti'tu:] - [Sa'twenti'seknd]

twenty-three 23 XXXII the tw enty-third 23rd or 23d


['twenti'Ori:] [8a'twenti'0a:d]

twenty-four 24 x x rv the twenty-fourth 24th


[’tw enti'fo:] [Ba'twenti'fa:©]

twenty-five 25 XXV the twenty-fifth 25th


['twenti'faiv] [Sa'twenti'fifO]

twenty-six 26 X X VI th e twenty-sixth 26th


[’twenti'siks] [Sa'twenti’sitO]

twenty-seven 27 X X V II the twenty-seventh 27th


[‘twenti'sevn] [Sa'twenti'sevenO]

twenty-eight 28 X X V III the twenty-eighth 28th


ftw enti'eit] [Sa'twenti'eitO]

twenty-nine 29 X X IX th e tw enty-ninth 29th


['tw enti'nainj [Sa'twenti'nainG]

thirty 30 XXX the thirtieth 30th


E'9»:ti] [Ba'0a:ti:e]

forty 40 X I, the fortieth 40th


[’fo:ti] [Sa'fa :ti:0]

one/a hundred 100 c the (one) hundredth the 100th


[wan/a 'handrid] [8a (wan) 'handridO]
(
one/a thousand 1000 M the (one) thousandth the 1000th
[wan/o 'Oauznd] [da (wan)'0auznd0]

2. FUNCŢIILE PRONUMELUI „IT“

I. Pronume personal, persoana a IlI-a singular, genul neutru (folosit


pentru obiecte şi noţiuni abstracte nepersonificate, animale nepersonifi­
cate şi cărora nu li se cunoaşte sexul sau sînt luate în sens generic; pen­
tru copii mici = infant, baby) :
Here is a book; it is very interesting.
Your idea is very good, but it will require some efforts.
They are rearing a lamb. I t is quite black.
"How old is your baby?” "It is nearly five months old.”

23
II. Pronume impersonal folosit pentru a indica:
1) Timpul — după calendar sau ceas
I t was seven o'clock on Sunday the 15th of December 1936.
I t’s half past five/a quarter to ten/a quarter past twelve.
2) Scurgerea timpului
It is more than a week/month, etc. since I last saw him/since I saw
him last.
I t was no more than an hour since he had left.
It was getting late. (= Se făcuse tîrziu)
3) Starea atmosferică
I t ’s getting dark. (S-a întunecat/Se lasă noaptea.)
I t ’s rather cloudy. (S-a înnorat.)
It was awfully sultry. (= Era mare zăpuşeală.)
4) Fenomenele meteorologice şi naturale
I t is raining cats and dogs-.
It lightens. (= Fulgeră.)
I t thunders. (= Tună/Trăzneşte.)
5) Temperatura
It is twelve degrees above/below zero.
6) Distantele
It is nearly forty kilometres to Snagov.
7) Starea lucrurilor în general
I t ’s (perfectly) all right/It’s O.K.
III. Pronume demonstrativ, anaforic (echivalent cu that sau which, deci
referindu-se la ceva văzut sau menţionat înainte):
He expressed his sympathies (= condoleanţe). I t was very nice of
him (to do that).
IV. Pronume introductiv (cu funcţia sintactică de subiect introductiv,
nesemnificativ, half-subject) de două tip u ri:
(A) IntToânctiv-anticipativ — avînd rolul de a introduce propoziţia
printr-un subiect formal/gramatical, întrucît subiectul real este deplasat
după numele predicativ, pentru a-1 scoate în evidenţă:
It is quite a pleasure seeing/to see such a nice garden.
It was a great privilege/meeting/to meet such a famous man/woman.
It was extremely interesting/important th at all agreed.
I t was fantastic to have struck exactly the same note.
N O T Ă : D upă cum se vede, subiectul real (introdus de it ca half-subject se poate
exprim a p rin : (1) infinitivul lung — (a) nedefinit/prezent sa u (b) perfect/
tr e c u t; (2) construcţii g eru n d iale ; (3) o propoziţie subiectivă, de obicei in tro ­
dusă de co njuncţia that - D A R N IC IO D A TĂ P R IN T R -U N SU BSTA N TIV
(în tru cît folosirea ca subiect a tît a su b stan tiv u lu i c ît şi a u n u i pronum e —
înlocuitorul acestuia — a r fi pleonastică). A şadar, la trad u cerea din rom ână
în engleză a u n o r propoziţii de tip u l ,,E ste deosebit de sem nificativ fa p tu l
că p lanul s-a realizat in teg ral la to ţi indicii" se om ite n e a p ă ra t su b stan tiv u l
,,fa p tu l" : I t is particularly significant that all indices o f the p la n have been fu lly
achieved.
(B) Introductiv de întărire)subliniere — avînd rolul de a sublinia foarte
puternic, de a scoate în evidenţă oricare parte a propoziţiei — cu excepţia
predicatului (subliniat prin alte mijloace) :
It is Peter who/that solved all the problems.
I t was the exercises that/which puzzled him, not the theory.

24
I t was to John th a t I was speaking, not to Mary.
It's after the infant th a t you have to look, not after the elder boy.
It's in a great hurry th a t they left the chalet.
I t was only yesterday th a t I learnt about it.
I t was to Buzău th a t they went, not to Bacău.
¥ . Pronume (personal) nesemnificativ (folosit ca complement direct for­
mal, mai ales al unor verbe intranzitive). Acest tip de pronume apare
frecvent în engleza vorbită, ca şi pronumele „o” în limba română famili­
a ră :
"Shall we cab it to the station?” "No, I ’d rather foot it.” (Buăm
un taxi pînă la gară? — Nu, aş prefera s-o luăm apostoleşte).

Tabelul nr. 13

Compuşii lui  n y , ¿very, N o , Some şi sensurile lor In diferite tipuri de propoziţii

T raduceri în diferite tip u ri de propoziţii

D eclarative
P a rte D eclarative, im pera- im perative, In tero g ativ e Interogative
Compus de ra tiv e exclam ative exclam ative P R O P R IU - N EG A T IV E
vorbire A FIR M A T IV E N EG A TIV E Z IS E

+ ? - ?

anybody pron. oricine nim eni cineva •niTnf*ni


anyhow adv. o ric u m ; în orice c a z ; în nici u n (c /.+ ) în ( c f .- )
n e a p ă r a t; la întîm - fe l; c u . vreun fel
plare nici u n cMp, oarecare
deloc
anym ore adv. (rar) m ai n u m ai m ai (rar) n u in a i
anyone pron. oricine nim eni cineva nim eni
(eventual)
anything A) pron. orice nimic ceva v (cf-)

B) subst. orice lucru nici u n lu­ v reu n lucru [ c f.- )


cru ceva
C) adv. c it de cit, m ăcar deloc (of.+) ( c f .- )
anytim e adv. oricînd niciodată, vreodată, ( c f .- )
nicicând cândva.
anyw here A) adv. o riu n d e ; în orice loc, n ic ă ie ri; undeva nicăieri
B) subst. p retu tin d en i deloc, c it (selectiv)

everybody pron. to a tă lum ea, to ţi (*/•+) (c f + ). (c f + )


(oamenii)
everyday A) adj. de fiecare, zi, coti­ («/•+) (cf.-y) (cf. + )
dian
everym an A) subst. to t omul, oricare om idem idem idem

B) pron. cf, everybody


everyone pron. cf. everybody
everything pron. to t, to a te lu c ră rile ; (<=/•+ ) (c /.+ ) (c f.+ )
orice (lucru)
everyw here adv. peste to t (locul), (*/• + ) (*/•+) («/■+ )
pretu tin d en i, oriunde,
în orice loc

Note: 1) c f .+ = conform cu afirm ativele


2) cf.— = conform cu negativele

25
Tabelul nr. 13 (continuare)

Traduceri In diferite tipuri de propoziţii

Declarative
Parte Declarative, impera­ imperative, Interogativ«
Compus de tive, exclamative, exclamativ s PRO PRIU 5 Interogative
vorbire AFIRMATIVE NEGATIVI3 NEGATIVE
ZISE

+ - ? : —?

nobody A) pron. nimeni (»« se foio- nimeni (nu se folo-


seşte) seste)
B) subst. nim eni; n ulitate; («/• + ) (cf- + ) («/• + )
persoană insignifi­
antă, zero
no more adv. niciodată, n u mai (nu se fo- a u mai, (nu se fo -
loseşte) niciodată loseşte)
none pron. nici unul, nici una (nu se fo- nici unul. (nu se fo -
loseşte) nici una loseste )
no one pron. cf. nobody (N u se fo -
nothing pron. nimic loseşte)
(nu se fo- nimic aşteaptă.
loseşte) solicită un
I răspuns po­
zitiv
somebody A) pron cineva (N u se fo - cineva (N u se fo -
loseşte) (aşteaptă răs­ loseşte)
puns pozitiv)
B) subst. cineva; om impor- (<=/•+ ) («/•+) (cf.+ )
ta n t
somehow adv. cumva, intr-un fel (nu se fo ­ (*/•+) (c/. + )
oarecare, in vreun loseşte)
chip sau altul
someone pron. cf. somebody
something A) pron. ceva; vreun lucru (nu se fo - (ef. + ) (*/•+)
(oarecare) loseşte) aşteaptă,
j solicită un
răspuns po­
zitiv
B) subst. ceva; vreun lucru (cf. + ) (cf. + ) («/.+)
(oarecare)
C) adv. oarecum, un p ic ; (nu se fo - (*/■ + ) (ef.+)
intr-o oarecare mă­ loseşte)
sură
sometime A) adv. dndva
B) ad). fo st; din trecut, de ţcf.~ţ~} (*/■ + ) (*/.+)
odinioară
sometimes adv. uneori; cînd şi cind; (nu se fo ­ («/•+) («/.+')
din cind in cind; loseşte)
citteodată. |
somewhat A) pron. cf. somethlng
B) adv. oarecum, un pic; (nu se fo ­ (cf. + )
tntr-o oarecare mă- loseşte) (nu se fo-
sură loseşte)
C) subst. cf. somethlng
somewhere A) adv. undeva; in vreun (nu se fo- I
(cf. + )
loc (oarecare) loseşte) [aşteaptă,/ (cf. -f-)
' solicită un
răspuns
afirmativ)
B) subst. ,'reun loc (oarecare) î ^.+ ) (*/•+) (*/•+)

26
Tabelul nr. 14
Lista şi acord«! pronumclor generice şi nebotărue
(inclusiv cele num erative şi cantitative)

Fotm i Sensuri (in propoziţii afirmative, nega­


tivei interogative şi interogativ-negative) Acord
$i pronuntie

ail [o-.l] totul, to a tă ; toţi, to a te ; to a tă lumea sg./pl. (după ir teles)


another [o'nA0o] un altul, Încă unul
any ['eni] ( + ) oricare; (—) nici unul, nici un ii; sg./pl. (după înţeles)
(?) vreunul, vreunii; {2— —) .nici unul,
nici una, nici unii, nici unele
anybody ['enibodi] ( + ) oricine; {—) nim eni; (?) cineva: sg-
( ?—) nimeni
anymore [eni'mo:] (—) nu m ai; (?) m ai; {?—) nu mai sg./pl. (după înţeles)
anyone (+ ) oricine; (—) nim eni; (?) cineva; sg-
[’eniwAn] ( ? —) nimeni
anything ['euiOip] (+ ) orice; (—) nim ic; (?) ceva; ( ? —} sg-
nimic
both (of) [bou0(av)] amîndoi, ambii pl.
each (one) fiecare (în p a rte ); fiecare din ei sg-
(i:tj (w/m)]
either (of) fiecare; oricare (din do i); amîndoi, sg./pl. (după înţeles)
['ai5a (rav)] amîndouă
everybody to ată lum ea; to ţi; fiecare; oricine sg.
['evribodij
everyone ['ev^'-VAn] oricine ; to ată lum ea; t o ţ i ; fiecare sg-
everything [‘evrio., t o t ; to tu l; toate • sg-
far more [fai'jno:] mult mai m ult (decit a t ît) ; m ult mai sg./pl. (după înţeles)
mulţi \
few [fju:] (prea) puţin* pl.
a few [a'fju:] c iţiv a ; destui pl.
not a few = m ultişori; destui, destul
de m ulţi
the former cel dinţii (pomenit); primul din cei doi/ sg.j (rar pl.)
[0o'fo:mo] din ei; în tîiu l; (rar) cei dinţii (po­
meniţi)
the latter [0e 'laat»] al doilea; acesta din urm ă; ultimul sg-Hrar pl.)
pom enit; (rar) ultimii/cei din urm ă
(pomeniţi)
little (of) ['litl (av)) (foarte/prea) p u ţin ; mai nimic sg-
a little [a'litl] ce v a ; un p ic ; puţin (aproape destu l); sg.
noi a Utile = multişor, destul de m ult
a little more încă ceva; încă puţin/un pic Sg-
[a'litlmo:]
many ['meni] m u lţi; multe. (la(+ ) e înlocuit de pl.
a lot of, a great deal of)

27
Tabelul nr. 1 i (continuare)

FormS Sensuri (în propoziţii afirm ative, nega­


Acord
§i pionunl-ie tive, interogative şi interogativ-negative)

m any more încă m u lţi; m u lţi/în că a lţ i i ; încă destui pl.


['m eni'm o:)]
more (than) m ai m ult(ă) ; m ai m u lţi/m ulte sg./pl. (după înţeles)
[mo: (Son)]
m ost of [m oust (av) ] cea m ai m are p a rte (din), m ajoritatea, sg./pl. (după înţeles)
cei m ai m u lţi/m u lte (dintre)
m uch [mAtJ] m u l t ; m u l tă ; m u lţi; m u lte — p en tru sg-
subst. c a : fru it, fish, etc.
much m ore încă m ult(ă) ; încă m ulte (altele) — sg.
[mAtJ (mo:)] cf. much
neither (of) nici un u l (din d o i); nici u n a (din cele sg.
['naida(rav) ] două)
nobody ['noubadi] nim eni sg-
no m ore [non'm o:] nim ic a ltc e v a ; nim eni/nici un altul, sg./pl. (după înţeles)
nici o alta
none [hau ] nici unul, nici u n a (din ei/ele) ; nimic sg. (rar pî. prefe­
(din asta) rabil înlocuit p rin
none o f them )
none of them / us/ you nici unul d in tre ei/ele/noi/voi pl.
['nAnav 5am/AS/ju:]

no one ['non wad ] nim eni sg-


nothing ['nA0io] nimic sg-
one [w ab ] cineva ; unul, u n a ; se Sg-
ihe same one — acelaşi, aceeaşi

th e o th er (one) celălalt, cealaltă Sg-


[Si'A03r(wAn)]

others ['a Sbz] a lţ i i ; altele pl.


th e others [Si'ASaz] ceilalţi, celelalte (num ai p en tru per­ pl.
soane)

several (of) c îţiv a ; m ai m u lţi (dintre ei), cîteva, pl.


['sevarsl (av)] m ai m ulte (dintre ele)

some [saiu ] (partitiv) parte/cev a d i n ; cîţiva, cîte­ sg./pl. ( după înţeles)


v a ; unii, u nele; (la ? n u m ai cînd aş­
te p tă m u n răspuns afirm ativ)

som ebody [’sAinbadi] cineva, o persoană (doar în cazurile sg./pl. (după înţeles)
menţionate pentru pronumele so m e/.

some more încă ceva/un p ic ; m ai (încă) şi alţii/ sg./pl. (după înţeles)


[SAm'ma:] altele

someone ['sAmwAn] cineva (cf. şi restricţiile pentru some) sg-


som ething ['sAinOig] ceva (cf. şi restricţiile pentru some) sg.

28
Tabelul nr. 75
Pronumele relatlve-atrlbutlve (care Introduc propoziţii atrlbndve)

In tro d u ce pro­
T ip u ri de sub­ poziţii a trib u i
Pronum e tiv e restrictive Cazul
sta n tiv e şi alte
repre­ Exemple
relativ elem ente înlo­ (indispensabile)
zen ta t
cuite sau descriptive
(facultative)

ERECVEN-
. TE:
that orice subst. restrictiv nom. The m an/m en th a t cam e here
d a r n u propo­ spoke French.
ziţii (idei) acuz. The m an/m en (that) I saw ran
off.

which subst. anim ate descriptiv nom. The novel, which w as very new,
( dar n u um a­ (între virgule) interested m e a lot.
ne) inanim ate, acuz. T h e dog, w hich followed m e
propoziţii (idei) everywhere, w as ru n over b y
a car.
T hey invited m e for th e week­
end, w hich w as v ery nice of
them .

o f which subst. inanim a­ descriptiv gen. The house, th e windows of


te ; ( rar) pro­ (rar restrictiv) w hich h a d been left open, was
poziţii (idei) dam aged b y th e wind.

who persoane, alte restrictiv nom. T he m a n who cam e to dinner


subst. anim ate (fam. şi w as an old friend.
descriptiv (între acuz.) The boy, who was very clever,
virgule, liniuţe- gave m e th e answ er on th e spot.
sau paranteze) (F am iliar) The girl to who
you were speaking. (C ored)
The girl you were speaking to.

whom subst. anim ate, restrictiv acuz. The lad y whom I addressed
m ai ales p er­ was a w riter.
soane (rar descriptiv) The gentlem an to whom you
were speaking/The m an you
were speaking to looked tired.

whose su b st. anim ate, restrictiv g e a -. The only person whose address
rar inanimate I have is away.
descriptiv My uncle, whose wife had died,
fell ill.

such as orice subst. restrictiv nom .-^ Men such as th in k like this.
acuz. People such as I m et.

but orice subst. restrictiv nom . 4- T here is hardly a book b u t


(negativ) acuz. he has re a d /b u t in terests me.

what orice subst. restrictiv acuz. The guy w hat*you saw d id n 't
(vulg.) do no good neither.

29
Tabelul nr. 16
Cîteva verbe care a u d rep t echivalente englezeşti

Verbe neregulate

Verb Infinitive P a st Tense P a st P articiple

a acorda to give gave given


tgiv] [geiv] ['givn]
a aduce" (ceva) to bring b rought bro u g h t
[brio] [bro:t] [bro:t]
(pe cineva) to lead led led
[li:d] [led] Ped]
a afirm a to say said said
[sei] [sed] [sed]
a afla to learn learn t learn t
[lam ] P a m t] [lam t]
to h ear [heard heard
[his] [ha:d] [ha:d]
a alege to choose chose chosen
[tfu:z] [tfouz] ['tjo u zn ]
a alerga vi. to ru n ran ru n
[rAn] pvm] [rAn]
(călare ) vt. to ride rode ridden
[raid] [roud] ['ridn]
a alim enta vl. to feed fed fed
[fi;d ] [fed] [fed]
a apărea ,vi. to arise arose arisen
[a'raiz] [a'rouz] [a'rizn]
a (se) apleca vt. to lean lean t leant
vi. [li:n] [lent] [lent]
(şi regulat)
vt. to bend b en t b en t
vi. [bend] [bent] [bent]
a aprinde vt. to light lit lit
vi. [lait] [lit] [lit]
(şi regulat)
a se apropia to come n ear cam e near come n ear
[k/un] [keim] [kAm]
a (se) ară ta vt. to show showed showii
vi. [Jou] [loud] [foun]
a arde vt. to b u m b u rn t b u rn t
vi. . [bam ] [b am t] [b am t]
i (şi regulat)
j a (se) arunca vt. throw threw throw n
vr. [Grou] j. [Gru:] [Groun]
vt. cast j cast cast
vr. [ka:st] [ka:st] [ka:st]
a asculta vt. to hear heard heard
[hia] [ha:d] [ha:d]

30
Tabelai nr. 16 (continuare)

Verb Infinitive P a st Tense P a st P articiple

a aşeza to iay laid laid


[lei] [leid] [leid]
to set se t set
[set] [set] [set]
to p u t put put
[put] [put] [put]

a a tîm a iit. to hang hung hung


[> ® 0 ] [h A O ] [kAO]

a auzi vt. to hear heard h eard


[h io l [ho:d] [ho:d]

a avea to have h ad h ad
[haev] [(ha)d, haed] [haed]

a bate to h it h it h it
[hit] [hit] [hit]

a băg a to stick stuck stu ck


[stik] [StAk] [stak]

a bea to d rink d ran k "drunk


[dripk] [draegk] [d rapk]

a cădea vi. to fall fell fallen


[fo:l] [fel] ['fo:ln]

a cădea la fund vi. to sink san k sunk


[sipk] [ssepk] [S A p k ]

a căp ăta to get got got


feet] [got] [got]
g o tten (am er.)
i'g o tn ]

a căra vt. to bear bore borne


[beo] [bo:] [bom ]

a cău ta to seek sought sought


[si:k] [so:t] [so:t]

a d ştig a vt. to w in won won


[win] [wan] [W A U ]

a com bate vi. to fig h t fought fought


[fait] [fo:t] [fo:t]

a conduce — vt. to drive drove driven


(u n vehicul eic.) [draiv] [drouv] [•drivn]
— (persoane) to lead led led
[lkd] [led] [led]

a co n stata vt. to find found found


[faind] [faund] [faund]

a construi vt. to build (b u ilt ¿built


[bild] ‘ [bilt] ’[bilt]
a consum a to ta k e took tak e n
(resurse, bani) [teik] [tuk] ['telkn]
to spend sp en t sp en t
[spend] [spent] [spent]

3l
Tabelul nr. 16 (contimiar

Verb Infinitive P a st Tense P a st Participle

a costa to cost cost cost


[kost] [kost] [kost]
a crăpa vi. to bu rst bu rst b u rst
[b s:st] [ba:st] [ba:st]
a crea vt. to make m ade m ade
[meik] [meid] [meid]
a creşte vi. to grow grew grown
vt. [gxouj [gni:] ‘[groun]
— ( animale ) vt. to breed bred bred
[bri:d] [bred] [bredj
a cum păra vt. to b u y bought bought
[bai] [b a t] [bo:tJ
a cunoaşte — (ceva) vt. to know knew known
[nou] [nju:] [noun]
— (a trece p rin ) to see saw seen
[si:] [so:] [si:n]
a curge to ru n ra n run
\ [rsen]
[**n] [ryoij
a da vt. to give gave given
■ [g»v] [geiv] ['givn]
a d a naştere la to beget begot begotten
[bi'get] [bi'got] [bi'gotn]
a depăşi to outgrow outgrew outgrown
[aut'grou] [au t'g ru :] [aut'groun]
a descoperi vt. to find found found
[faind] [faund] [faund]
a desena vt. to draw drew draw n
[dxo:] [dru:] [dro:n]
a despica vt. to sp lit split split
[split] [split] [split]
a destina vt. to m ean m ean t m eant
[m i:n] [m ent] [m ent]
a deveni vt. to become becam e become
[bi'kjvm] [bi'keim ] [bi'kAm]
a se dezvolta to grow grew grown
[grou] [gru:] [groun]
a dovedi to show showed shown
[j°u ] [fond] [Joun]
a duce vt, to lead led led
[U:d] [led] [led]
a em ite vt. to broadcast broadcast(ed) broadcast(ed)
['b ro :d k a:st] ['bro:dka.st(id)] [bro:dka:st(id)]
a exploda vi. to b u rs t b u rst b u rst
[ba:st] [ba:st] [bo:st]

32
Tabelul nr. 16 (continuare)

Verb Infinitive P a st Tense P a st Participle

a face vi. to do did done


(o acţiune) [du:] [did] [dAn]
(ceva, u n lucru) vi. to m ake m ade made
[meik] [meid] [meid]

a fi to be was been
[bi, bi:] [w(a)z, woz] [bin, bi:n]
were
[vea, w a:]

a fugi vi. to ru n ran run


[rAn] [roen] [rAn]

a (se) gîndi vi. to th in k th o u g h t th o u g h t


vi. [8igk] [0o:t] [9o:t]

a hrăni to feed fed fed


[fi:d] [fed] [fed]

a izbucni vi. to b u rst bu rst b u rst


[ba'.st] [ba:st] [ba:st]

a începe vi. to begin began begun


vi. [bi'gin] [bi'geen] [bi'gAn]

a (se) îndoi vt. to b ead b en t b en t


vi. [bend] [bent] [bent]

a înfige to th ru s t | th ru st th ru st
[OrASt] [OrASt] [OrASt]

a îngheţa vt. to freeze froze frozen


vi. [fri:z] [frouz] ['frouzn]

a (se) întinde to (out) spread (out)spread (out)spread


[(aut)'spred] [(aut)spred] [(aut) 'spred]

a întrece to outdo outdid outdone


[au t'd u :] [au t'd id ] [aut'dAn]

a înţelege vt. to understand m iderstood understood


[Anda'strend] [Anda'stud] [Anda'stud]
a înţeiege greşit to m isunderstand m isunderstood m isunderstood
['miSAnda'stiEnd] [misAnda'stud] ['m isA nda'stud]

a în v ăţa iit. to learn learn t learn t


[lam ] [la:nt] [la:nt]
a lega to bind bound bound
[baind] [bound] [baund]
a lipi vt. to stick stuck stuck
[stik] [stAk] [stAk]
a lovi to h it h it h it
[hit] [hit] p u t]
to strike struck struck
[straik] [ s tr A k ] [strAk]

a lua vt. to tak e took taken


[teik] [tuk] ['teikn]
vt. to get got got
[get] [g°t] [g3 t]
gotten (am er.)
['gotn]

33
Tabelul nr. 16 (continuare)

Verb Infinitive P ast Tense P ast Participle

a mînca vt. to eat ate eaten


[i:t] [et, eit] ['i:tn]
a naşte vt. to bear bore borne
[bea] [bo:] [bo:n]
bom (numai pasiv
[bo:n] = ndscut)
a se naşte vt. to be bom was/were bom has been bom
[bi'ba:n] [waz, wa 'bo:n] [haz bin 'born]
a părăsi vt. to leave left left
[U:v] Peft] [left]
a pierde vt. to lose lost lost
vi. pu:z] post] [lost]
a se prăbuşi vt. to fall fell fallen
[fo:l] Pel] ['fo:ln]
a prevedea vt. to forecast forecast forecast
[fo:'ka:st] [fo:'ka:st] [fo:'ka:st]
a prezice to foretell foretold foretold
[for'tel] [fo:'tould] [for'tould]
a purta (a duce) to bear bore borne
[bea] [bo:] [bo:n]
(haine) to wear wore worn
[wea] [wo:] [worn]
a putea — (a avea can could
capacitatea sau po­ [k{a)n, ksen] [kad, kud]
sibilitatea să )
— (a i se permite să) may might
[mei] [mait]
a răsturna vt. to overthrow overthrew overthroun
['ouva'0rou] ['ouva'Oru:] [ouva'Oroun]
a se ridica vt. to rise rose risen
[raiz] [rouz] ['rizn]
a (se) rupe vt. to break broke broken
[breik] [brouk] ['broukn]
( a sfîşia) to tear tore torn
[tea] [to:] [torn]
a scoate vt. to draw drew drawn
[dro:] [dm:] [drorn]

a separa vt. to split split split


[split] [split] [split]
a (se) sparge vt. to break broke broken
vi. [breik] [brouk] [broukn]
vt. to burst burst burst
[ba:st] [ba:st] [ba:st]

34
Tabelul nr. 16 (continúale)

Verb Infinitive P ast Tense P ast Participle

vi. to say said said


a spune
[sel] [sed] [sed]
(a reiata) tit. to tell told told
[tel] [tould] [tould]

vt. to underlie underlay underlain


a sta la baza [anda'lein]
( +gen.) [anda'lai] [ando'lei]

to break broke broken


a strica ['broukn]
[breik] [brouk]

vt. to blow blew blown


a sufla [bloun]
vi. [blou] [bin:]

iit. to oversee oversaw overseen


a supraveghea ['ouvs'siin]
['ouvo'si:] ['ouva'so;]

to know knew known


a şti [noun]
[nou] [nju:]

a şti să (facă) can could


[k(a)nf keen] [ksd, kud]

vt. to cut cut cut


a (se) tăia [kat]
vi. [kAt] [kat]

vt. to draw drew drawn


a trage [dro:n]
[dr a:] [dru:]

a trebui să m ust m ust


[mas(t), m ast] [most]

to hold held held


a (se) ţine [held}
[hould] [held]

to spring sprang sprung


a ţîşni [sprAp]
[sprig] [sprseg]

to forget forgot forgotten


a uita [fa'gotn]
[fa'get] [fo'got]
forgot (amer.)
[fa'got]

to swell swelled swollen


a se umfla ['swouln]
[swel] [sweld]

to wear wore worn


a uza [wo:n]
[wes] [wo:]

to see saw seen


a vedea [si:n]
[si:] [so:]

a voi will would


[wil] [wad, wud]

to grind ground ground


a zdrobi [graund]
[grăind] [graund]

35
§3.. CLASIFICAREA VERBELOR DUPĂ FORMELE DE BAZA
(REGULATE - NEREGULATE)

Pentru conjugarea verbelor englezeşti în cadrul propoziţiilor şi fra­


zelor din vorbire sau scriere, este necesară cunoaşterea infinitivului, pre-
teritului sau trecutului (preterite saxLpast tensej in d efin ite), a participiului
trecut şi a participiului nedefinit sau (impropriu numit) prezent (the in -
d efin ite/p resen t p a r iic ip le ) , atît pentru că ele apar frecvent ca atare, cît
şi pentru că intră în compunerea unor moduri sau unor tipuri derivate
de la ele.
Verbele regulate formează preteritul şi participiul trecut prin adău­
garea desinenţei/terminaţiei -ed la infinitiv, iar participiul nedefinit prin
adăugarea desinenţei/terminaţiei -ing la infinitiv (cu observaţia că dacă
tema/rădăcina infinitivului are în final vocala -e, aceasta este eliminată în
ambele cazuri).
De aici decurg două observaţii im portante:
— Verbele defective (ex. can, m ust, shall) nu au alte timpuri (decît
eventual formele speciale de preterit) deoarece nu au infinitiv.
— Este greşită părerea că cele 16 verbe care au trei forme identice
(ex. io cut, cut, cut, sau to hit, hit, hit) ar fi regulate; regula cere folosirea
terminaţiei -ed. Asemenea verbe constituie unul din tipurile de excepţii
ce alcătuiesc lista celor 280 de verbe neregulate.
Circa 150 din ele apar extrem de des în conversaţie şi scriere deoarece
fac parte din fondul principal de cuvinte şi solicită învăţarea pe de rost a
celor trei forme, cu pronunţarea Tor, precum şi exerciţii repetate care să
ducă la însuşirea lor corectă. (în acest scop se recomandă recurgerea frec­
ventă la tabelul 16 care prezintă pe cele mai importante dintre ele, por­
nind de la limba română).
Particularităţi de formare şi pronunţare a formelor de bază ale ver­
belor regulate:
A. Preteritul şi participiul trecut:
1. Ortografia
a) Consoana finală a verbelor regulate se dubleză dacă este precedată
de o singură literă vocalică, pronunţată ca vocală scurtă în cazul verbelor
monosilabice, precum şi în cazul verbelor polisilabice, dacă ultima silabă
este accentuată.
Ex. To drop — dropped — dropped; to transmit — transmitted — trans-
mitted ; to prefer — preferred — preferred (în engleza americană to occur —
occured, etc. — nu dublează).
b) în engleza britanică (dar nu şi în cea americană), consoana l se
dublează, indiferent dacă silaba finală este accentuată sau n u :
Ex. To compel — compelled — compelled; to cancel — cancetted — can-
celled; to fulfil —fulfilled — fulfilled; totravel — travelled — travelled (în en­
gleza americană to fulfill — fulfiled —fulfiling — deci invers).
c) Vocala finală y se transformă în i dacă este precedată de o con­
soană (to cry — cried — cried, to rely — relied — relied) dar nu şi cînd este

3(5
precedată,' de 6 vocală — întrucît atunci rămîne ca un element „tare”
(ex. to p l a y — p la y e d — p la y e d , to e n jo y — en joyed — enjoyed) atît în en­
gleza britanică cît şi în cea americană.
d) Fireşte, vocala e din finalul temei este elidată prin introducerea
terminaţiei - e i (deci nu apar doi de „e” decît la verbele care conţin
această vocală în rădăcină/tem ă: to a rrive — a rrived — a r r iv e d ; to elim i­
n a te — elim in a ted — elim in a ted , dar to agree — agreed — agreed, to decree —
decreed — decreed).
2. P ro n u n ţa reaterminaţiei -ed urmează aceleaşi reguli de asimilare
(sonorizare după vocale şi după consoane sonore şi invers, asiirzire, după
consoanele surde) ca şi terminaţia -s de la pluralul substantivelor regulate,
de la persoana a IlI-a indicativ prezent a verbelor şi de la genitivul sin­
tactic al substantivelor şi numelor proprii. D eci:
a) După terminaţiile vocalice sau conţinînd consoanele sonore — pro­
nunţate fbţ, /g/, /v/, ft./, /mj, Ixs/, /z/, /d 3/, terminaţia se pronunţă sonor,
adică / d / :
T o obey, obeyed, — obeyed /a'beid/ ; to in s ta ll — in sta lled — in stalled
/in 'sto :ld /; to ru b — ru bbed — rubbed /rAbd/ to p lu g — plu gged — plugged
/p lag d /; to d is p e l — d isp elled — d isp e lled /d is'p eld /; to change — changed —
changed /tfein d 3 d/ ; to belong — belonged — belonged /bi'lo o d/; to soothe —
soothed — soothed /su:8d/.
b) După terminaţiile în consoane surde — pronunţate [p/, [k/, [f],
[s], [J], [tj], [0] se pron,unţâ surd, adică / t / :
to w a lk — w a lk ed — w a lk ed [wo:kt] ; to laugh — laughed — laughed \la :ft]
to sm oke — sm oked — sm oked [smoukt]; to w atch — w atched — w atched [wo:tJt].
c) Pentru obţinerea clarităţii în pronunţare, adică a distincţiei între
rădăcina verbului şi terminaţia trecutului sau participiul trecut, terminaţia
-ed se pronunţă /id/ după verbele care au în finalul temei consoanele ¡tj
sau /d/ (deci cele care ar avea pronunţare identică cu term inaţia):
to add, — added, — added [’aedid]; to exten d — extended — extended /iks-
tendid / ; to construct — constructed — constructed [kan'strAktid] ; to a d m it —
a d m itted — a d m itted [ad'mitid],
B) P a r tic u la r ită ţi de fo rm a re ş i p ro n u n ţa re a p a r tic ip iu lu i n ed efin it ş i
a g e ru n d u lu i verbelor (indiferent dacă sînt regulate sau neregulate):
— consoana finală se dublează înaintea terminaţiei -in g , în aceleaşi
condiţii ca şi înaintea terminaţiei -ed (vezi paragtaful anterior).
O atenţie specială o cer verbele a căror rădăcină/temă se încheie în
-ee (to see — seeing, to agree — ag reein g), precum şi verbele to d ye — dyein g
(a vopsi), to be — being, to shoe — shoeing (a potcovi; a încălţa) şi to
sin g e — sin gein g (a pîrli), pentru a se putea distinge de alte verbe etc.
De reţinut în p lu s :
— vocala - y nu este afectată de adăugarea terminaţiei -in g (to f r y —
f r y in g , to obey — ob eyin g ) şi se pronunţă distinct (ex. stu d y in g se pronunţă
în trei silabe ['stad-i-i®])
— verbele terminate în -ie schimbă aceste vocale în -y (to die — dyin g,
to (u n d e r ) lie — ( u n d e r f ly in g ) .

37
Tabelul nr. 17
Utilizarea verbelor auxiliare şi semi-auxiUare

U rm at Funcţie/Utilizare (ce tim ­


Verb puri, forme, moduri etc. Exemple
de
formează)

TO BE -----ing — Aspectul continuu/ I t was raining. They are coming (tomor­


(part. progresiv (toate row). I ’ve been learning for hours. I'll
nedef.) timpurile) be waiting for you.
— part. — Diateza pasivă I t's been practised for years. The problem
trecut (toate timpurile) was soon solved. The satellite was or­
bited successfully.
TO BE isf. lung — Viitorul apropiat I ’m going to go to the stadium in half
GOING an hour. I t ’s going to rain. The plan
targets are going to be fulfilled by the
end of the month.
CAN inf. — (amer). Subjonctiv I will do it so (that) I can help vour
scurt prezent (pt. scop) team. We’ll prepare everything (so)
i th a t we can check the new engine.
COULD inf. — (amer). Subjonctiv We worked faster so (that) we could leave
scurt trecut (pt. scop) earlier.
— Condiţional prezent You could do better if you would. They
şi trecut could have assisted us if they had known
about our difficulties.
DID inf. — Interogativ, negativ Did(n’t) he leave early last night?
scurt şi interog.-negativ The experiment didn't work out.
trecut We didn’t use up the raw materials.
TO DO - inf. — Forma interogativă D’vou (Do/you/Does he like it ?
scurt la prezent
— Forma negativă la I don’t think this plane is faster.
prezent
— Forma interogativ- Don’t you think we ought to do some­
negativă, la prezent thing to save energy?
— Im perativ negativ Don’t omit to call the emergency team !
•(pers. 2 sg. şi pl.) (echipa de intervenţie)
— impe­ — (Semi-aux. modal) Do try once more, Mary !
rativ pentru insistenţă, Do keep your seats and fasten your
subliniere — la pers. (seat-) belts !
2 sg. şi pl.
HAD - part. - vezi TO HAVE
trecut
— inf. - vezi TO HAVE
lung (GOT) TO
TO part. — Toate timpurile per­ I have already prepared the apparatus.
HAVE trecut fecte (care exprimă I had gone to bed when he rang me up.
anterioritatea acţi­ To have ignored re-cycling possibilities
unii) was a mistake. I shall have arrived by
10 o’clock/by the time he rings me up.
To have worked 6 months on a farming
mechanization station proved insufficient.
TO inf. — (Semi-aux. modal) We have (got) to save at least 5 % on
HAVE lung pentru obUgaţie/ne- raw materials. They had (got) to prepare
(GOT) cesitate obiectivă the equipment yesterday. I have (got) to
TO finalize the documentation for the project
- today. -

38
Tabelul'nr. 17 (continuare)
i
Euncţie/Utilizare (ce tim ­
U rm at Exem ple
Verb puri, forme, moduri etc.
de
formează)

TO acuz. + — (echivalent de) L et him sta rt (working on) the report at


LET inf. scurt Imperativ, pers. 3 oncel L et them study this 1 Let s/Let us
şi 1 sg. şi pl. listen carefully 1 L et Johnny/the boy solve
the exercises by himself 1

MAY inf. — Subjonctiv prezent I will bring all my documentary materials


scurt (pt. scop sau proba­ so th a t we may work better. I think
(prez. bilitate ) (that) he m ay come tonight.
sau — Subjonctiv trecut I suspected (that) he may have gone to
trecut) (pt, probabilitate re­ sleep already.
dusă)

MIGHT inf. — Subjonctiv prezent I ’m hurrying (so) th a t I might catch the


scurt (scop nesigur) train
(prez.-
Bau
trecut) — Subjonctiv trecut Even if they hadn’t contributed to the
(pt. probabilitate project, (perhaps) he might have managed
foarte redusă) by himself

SHALL inf. — Viitor I şi II, pers. 1 I shall/I’ll soon begin the preliminary
scurt sg. şi pl. tests. Call on me at 5, I shall certainly
have returned by then.
— Viitor I modal pers. 2 They shall clean the workshop before
sau 3 (pt. obligaţie leaving 1 You shall have th e museum
sau promisiune) catalogue by Monday.

SHOULD inf. — Optativ şi condiţio­ I should very much like/have liked to go


scurt nal prezent şi tre­ to the concert.
cut (pers. 1 sg. şi pl.) If I were you, I should go/I should have
gone to the library for it.
— Viitorul faţă de tre­ I said I should help them and so I will.
cut. (Future-in-the- I never promised I should return the
Fast) pers. 1 sg. şi pl. dictionary so soon.
(in vorbirea indi­
rectă)
USED inf. lung — Aspect frecventativ When/As a child, I used to go to the
(TO) (la trecut) airfield almost every day.
— Acţiune complet Bus 138 used to stop here, usedn’t it ?
trecută
W ILL inf. — Viitor I şi I I (pers. ' He/They will use the glass tools.
scurt 2 şi 3 sg. şl pl.) Ask him tomorrow, he will have finished
amer. şi pers. 1 sg./pl. in the meantime.
— Viitor I modal I will (certainly) do all I can.
( voinţă ) (pers. 1 sg. şi We will honour all our obligations.
pl.)
Subjonctiv prezent H e works (so) th a t he will finish soon.
(scop)
WOULD inf. — Optativ şi condiţional He would/He’d do if he could.
scurt (prezent şi trecut, He would/He’d have come, if necessary.
pers. 2 şi 3 sg./pl.,
amer şi pers. 1.)
— O ptativ prez. (pers. I would go to the tennis match.
1 sg./pl)
— Aspect frecventativ L ast summer I would take a walk every
(la trecut) evening.

39
Tabelul nr. 18

Forme contrase (allnnattve şi negative) aranjate alfabetie


(veri şi tabelul 19 pentru ANOMALOUS FINITES = formele verbale aberante)

aren’t --- are not mightn’t = m ight not


can’t =- cannot mustn’t - m ust not
couldn’t = could not needn’t — need n ot
didn’t = did not oughtn’t to = ought n o t to
doesn’t = does not shan’t = shall not
don’t = do not she’d = she had, she would
hadn’t = had not she’ll = she will
hasn’t = has not she’s = she is, she h a s ; (rar) she was
haven’t = have not shouldn’t — should not
he’d = he had, he would they’d = they had, they would
he’ll = he will they'll = they will
he’s = he is, he has; (rar) he was they’re *= they are; (rar) they were
I ’d == I had, I should, I would they’ve = they have
I'll == I shall, I will usedn’t to = used n o t to
I ’m = X am we’d = we h a d ; we should; we would
isn’t = is not we’ll = we shall, we will
It’d = it had, it would we’re = we are; (rar) we were
it’ll = it will weren’t = were not
It’S = it is, it h a s ; (rar) it was we’ve = we have
I’ve = I have won’t = will not
lemme = let me wouldn’t = would not
let’em = let them you’d = you had, you would
let’m = let h im ; (rar) let them yon’Il = you will ,
let’s = let us you’re = you are; (rar) you were
mayn’t = may not you’ve = you have

Tabelul nr. 19
Aaomaloas Finites — Formele verbale personale aberante
(Ele pai forma negativul prin combinare cu negaţia not, au forme contrase, stau înaintea su­
biectului la interogativ şi interogativ-negativ, sînt folosite în locul verbului principal în răs­
punsuri şi întrebările disjunctive. I n afară de excepţiile menţionate, majoritatea sînt urmate
de infinitivul scurt al verbului de conjugat).

Formă Forme negative


Pronunţie Pronunţie
(§i contrase)

am sm, m, am I am n o t
(eu inf. I ’m not J aim 'not
lung)
are a(r), a: you are not
(cu inf. you aren't ^ ju'cnnt
lung) you’re not juo'not
we are not
we aren't ^ w i'a:nt
we’re not wio'not
they are not
they aren’t ^ 8ei'a:nt
th ey ’re not 'Sei'cr.not

ip
Tabelul nr. 18 (continuare)

F o rm e n e g a tiv e
F o rm ă P ro n u n ţie P ro n u n ţie
(şi co n tra se )

can kn, kan, I, e tc . c a n n o t a i 'k sen at


kam I , e tc . c a n ’t a i 'k a m t

could ta d , kud X, e tc. c o u ld n o t a i 'k u d n t, a i k a d 'n o t


I, e tc. c o u ld n ’t a i 'k u d n t

dare dea I , e tc. d a re n o t a i d e a 'n o t


I, e tc. d a r e n 't a i 'd e a n t

did d id I , e tc . d id n o t a i d id 'n o t
I, e tc. d id n ’t a i 'd id n t

do du(:) I , y o u , w e, th e y d o n o t a i . . . . . . d a 'n o t
I, y ou, w e, th e y d o n ’t a i .............. 'd o u n t

does dz, dAZ h e , she, i t does n o t hi ... . , d a z 'n o t


he, she, i t d o e sn ’t hi . . . . . . . 'd /.z n t

had ( cu h a d , heed I, e tc. h a d n o t a i .............. h a d 'n o t


inf. lung) X, e tc. h a d n 't ai . . . 'hsednt

has ( cu h a z, z, Inez h e , she, i t h a s n o t h i h a z 'n o t, h i'haeznt


inf. lung) he, she, i t h a s n ’t h i 'hseznt

have h a v , v, heev I, you, we, th e y h a v e n o t a i h a v 'n o t, a i'ln e v n t


I, y ou, we, th e y h a v e n ’t ai 'hsevnt

is (cu inf. iz, z h e , she, i t is n o t h jz 'n o t, h i'iz n t


lung ) he, she, i t is n ’t h i'iz n t

m ay m ei I, e tc . m a y n o t a i m e i'n a t, a i'm e in t
I, e tc . m a y n ’t a i m e in t
(pt. eventualitate)
I , e tc . m u s t n o t ai m a s 'n o t, ai'm A snt
I , e tc . m u s tn ’t ai 'm A snt
(p t. interdicţie)

might m a it I, e tc. m ig h t n o t a i m a it'n o t, a i'm a itn t


I, e tc. m ig h tn ’t a i' 'm a itn t

m ust m as(t), I, e tc . m u s t n o t a i m a ş 'n o t, a i 'm A snt


mASt I, e tc . m u s tn 't a i 'm A snt
(pt. interdicţie)
I , e tc . n e e d n o t a i n k d 'n o t, a i n i:d n t
(pt. absenţa necesităţii)

ought ( cu o :t I, e tc . o u g h t n o t to ai' o :t'n o t ta , a i 'a : t n t t a


inf. lu n g ) - I, e tc. o u g h tn ’t to a i 'o : tn t t a

shall I, e tc. sh a ll n o t a i (J)l'n o t, a i 'J a :n t


Jl, 1. Jal,
fsel I, e tc. s h a n ’t a i 'J a :n t

should Jd , j u d I, e tc . sh o u ld n o t a i(J)d 'n o t, a i 'J n d n t


I, e tc. s h o u ld n 't a i 'j u d n t

used to (cu 'ju :s ta I, e tc . u se d n ’t to a i 'ju :s n t t a


in f. lung)
was (cu w z, w az, z I. he, she, i t w as n o t a i w a z 'n o t, a i 'w o z n t
inf. lung) I, he, sh e , i t w a sn ’t a i 'w o z n t

41
Tabelul nr. 18 (continuare)

Pronunţie Forme negative


Formă ($i contrase) Pronunţie

were (cu wa(:) you, we, they were not ju wa'not, ju 'wa:nt
inf. lung) you, we, they weren’t ju 'wa:nt

will wil, 1 I, etc. will n o t ai (wi)l 'not, ai 'wount


I, etc. won’t ai 'wount

would wud wad, ad, d I, etc. would n ot ai 'w udnt


I, etc. wouldn’t ai 'wudnt

Tabelul nr. 20
Gteva verb® tranzitive urmate de complement indirect lung
(dativul eu prepoziţia “to”)
to allot {— a repartiza); to allow; to announce; to ascribe (= a atribui
unei cauze), etc. to attribute, to communicate, to contribute, to declare, to
dedicate, to deliver (= a preda), to describe, to devote (= a dedica), to ear­
mark (= a aloca); to explain, to indicate, to interpret, to introduce (— a
prezenta), to narrate, to point out (= a sublinia), to present, to propose, to
relate, to repeat, to report, to return (— a înapoia), to reveal, to say, to speak,
to submit (a supune) to suggest, to talk, to translate:
He explained the evolution theory to the pupils.
Our professor regularly contributes studies and articles to various
reviews.
We announced the news to her.
The manager ascribed the difficulties to shortcomings in our sec­
tion.
Don’t talk (about it) to me. Don't talk to me in this w ay !
I suggested another solution to him.
The man repeated his request to the head librarian.
Det me introduce the new developments to the other groups as well.
Try to return the geography book to the library by Monday.
Don’t say such things to an experienced foreman (= maistru)
He submitted the new project to the working people’s committee.
He devoted/dedicated many efforts to th at study of semiconductors.
The Health Department allotted/earmarked large funds to the neuro­
surgery hospital.
The policeman indicated the speed limit to the French tourists.
Can you interpret/translate this prospectus to me?
He suggested to us (that there were) new possibilities for improving
the project/blueprint.
If I were you, I would reveal the truth to her.
The labour safety rules don’t allow any mistake to operators of this
apparatus.
They have declared their agreement to their foreign partners.
Please describe the experiment to us.
This proposal will open new roads to our research’"on polymers.
He pointed out/He presented further arguments to the board of
experts.

42
I have proposed/repeated my advice to all members of the team;
The worker reported/related the accident to the emergency team.
The student could only narrate/relate the main events in Archimedes’
life to the examining board.

§4. DIATEZA

Diateza este una din categoriile morfologice principale ale verbelor.


E a se referă la relaţia dintre subiect şi verb din punctul de vedere al răs-
frîngerii acţiunii acestuia asupra unui obiect, în modul urm ător;
Diateza activă arată că acţiunea verbului este îndeplinită chiar de
subiectul gramatical, indiferent dacă ea se răsfrînge asupra unui comple­
m ent direct (cînd verbul este tranzitiv) sau nu (cînd verbul este intran­
zitiv) ;
The boy îs reading (a book).
Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acţiunea unui
verb tranzitiv, îndeplinită de altcineva (subiectul logic). Particularitatea
principală constă în faptul că subiectul (fost complement direct) este în
cazul nominativ şi nu în cazul acuzativ, iar subiectul real este exprimat
printr-un complement de agent :
A letter was written by the boy yesterday.
Specifice limbii engleze sînt cele două situaţii în care construcţii pa­
sive pot rezulta din construcţii active prin transformarea în subiect pasiv
a complementului indirect sau chiar a complementului prepoziţional din
propoziţiile active (cf. tabelul transformărilor activ-pasiv de la lecţia 18).
Diateza reflexivă indică răsfrîngerea acţiunii îndeplinite de subiect
chiar asupra lui (verbe reflexive):
The boy washed himself properly, combed himself and dressed him-
self carefully for his sister's wedding.
în limba engleză nu se prea vorbeşte despre diateza reflexivă, deoa­
rece numărul verbelor reflexive este astăzi foarte redus (circa 150), mai
ales cu caracter neologistic şi abstract; în schimb cele re ai multe dintre
cele obişnuite (de ex. verbele folosite în propoziţia de mai sus) sînt astăzi
înlocuite fie prin verbe intranzitive (întrucît efectul general al reflexivului
nu este îndreptat în afară ci în interior) fie prin construcţii cu verbe tran­
zitive şi complement direct.
Iată exemplele din fraza de mai sus într-o formă mai curentă azi):
The boy washed (his hands and face) properly, combed his hair and
dressed carefully for his sister’s wedding.
t armarea diatezei pasive
Indiferent dacă rezultă dintr-o construcţie activă cu verb tranzitiv
sau intranzitiv (deci dacă subiectul pasiv provine din complementul direct,
indirect sau prepoziţional al propoziţiei active), diateza pasivă se formează
în acelaşi fel în engleză ca şi în alte limbi: verbul to be purtînd marca
modului, (parţial a timpului) persoanei şi numărului, la care se adaugă
participiul trecut al verbului de conjugat.
43
1. Subiectul pasiv rezultă din complementul direct al propoziţiei
active :
A letter was written/has been written to me on the subject (by a
friend):
2. Subiectul rezultat din complementul indirect al propoziţiei active:
I had been written a letter on the subject (by my cousin).
3. Subiectul pasiv rezultă dintr-un complement prepoziţional din
propoziţia activ ă :
The topic/theme/problem will be spok n about at the meeting
(by all of us).
Raţiuni de folosire a diatezei pasive
în limba engleză contemporană, diateza pasivă este folosită mult
mai frecvent decît în limba română, întrucît ea cuprinde şi echivalen­
tele unor construcţii reflexive- sau ; reflexiv-pasive cu caracter impersonal
din limba română (ex. mi s-a spus = I have been told; mi s-a raportat =
it has been reported to me; se presupune că = it is supposed that; pe
strada mea s-au construit multe case noi = many new houses have been-
built in my street; se spune că . . . = it is said that . ..). în general, aceste
cazuri de folosire a diatezei pasive se adaugă (mai ales în textele ştiinţi­
fice, tehnice, politice etc., datorită exprimării unor generalizări, a unor ade­
văruri cu aplicaţie largă etc.) la cele obişnuite. Raţiunile utilizării lor
obişnuite sînt aceleaşi ca şi în română (poate şi cu o uşoară preferinţă
specifică a englezilor pentru o exprimare mai puţin personală, mai puţin
directă);
1. Diateza pasivă se foloseşte cînd subiectul real/logic este greu de
stab ilit:
I t was discovered many centuries ago th at . . .
The wheel was invented in the ancient times.
Aluminium ore is to be found in those mountains.
2. Cînd vorbitorul sau scriitorul doreşte să evite menţionarea su­
biectului re a l:
Certain difficulties have been created occasionally in our group. (dis­
creţie)
Fairly good results have been obtained by the application of
this method (modestia autorului).
3. Cînd identitatea subiectului real/logic este neimportantă sau re­
zultă din context.
The enterprise has been restored td its full capacity in record time.
4. Cînd vorbitorul sau scriitorul doreşte să sublinieze acţiunea
şi nu subiectul e i:
Your work will certainly be appreciated.
De asemenea, diateza pasivă este folosită din motivele expuse mai
sus şi atunci cînd subiectul real este m enţionat:
5. Cînd accentul cade pe subiectul gram atical:
You have been taught many good lessons by your teacher, but
they sometimes seem to be/to have been lost on you (= sînt irosite
degeaba, în cazul tău).

44
6. Cînd accentul cade, dimpotrivă, pe subiectul real (ceea ce ar putea
necesita folosirea construcţiei anticipative de subliniere — cf. tabelul
construcţiile cu it introductiv).
The prize was won by Johnjhim = I t was John/he who won the
prize.

§5. ASPECTUL GRAMATICAL AL VERBULUI

în accepţiunea sa din gramatică, cuvîntul „aspect” se referă în spe­


cial la relaţia dintre o acţiune sau stare şi factorul timp ¡elementul tem­
poral. Din acest punct de vedere al raportului între conţinutul semantic
al verbului şi elementul temporal, putem avea relaţii de durată, debut
al acţiunii, terminare a acţiunii sau stării, repetare etc.
în limba engleză distincţia principală este între o acţiune sau o stare
cu caracter general (eventual repetabil) fără o precizare în timp — ceea
ce se numeşte de obicei aspectul comun sau obişnuit — şi caracterul mo­
mentan, limitat în timp, de suprindere a acţiunii în desfăşurarea ei (in
its progress) — denumit în mod obişnuit aspect progresiv sau, impropriu
continuu. Acesta este aspectul gramatical, arătat de însăşi forma verbală:
obişnuită sau neutră pentru aspectul comun, în opoziţie cu aspectul
progresiv/continuu exprimat prin auxiliarul to be la timpul respectiv -b
participiul nedefinit al verbului de conjugat: He sings. ==■ He is a singer,
faţă de Fie is singing a lied by Brahms deci o acţiune care nu poate
dura mult). în general, aspectul progresiv se foloseşte atunci cînd acţi­
unea sau starea respectivă este, a fost sau va fi intersectată de o altă ac­
ţiune (Itw a s raining when we arrived at the station, it is, raining cats and
dogs now and it is probably going to rain also when we leave tonight).
Deci în limba engleză toate formele timpurilor de la verbele obiş­
nuite sînt dublate de o formă cu to be + participiul nedefinit, repre-
zentînd aspectul progresiv/continuu al timpurilor respective.
Fac excepţie unele categorii de verbe, aşa cum se vede în tabelul
următor.

Tabelul nr. 21

(Tipuri sau sensuri de) verbe care în general nu se folosesc


la aspectul progresiv/ continuu
A) Verbe care denotă/indică percepţia sensorială (legată de cele cine
simţuri) şi avînd un caracter inconştient, involuntar: to see, to .hear, to
smell, to feel, to taste.
N O T A 1 : În tru c ît aceste verbe sîn t polisem antice, restricţia se aplică num ai la acele
sensuri care sîn t legate de a c tiv ita te a propriu-zisâ a simţurilor (sau —
p rin extindere — de cea m in tală — cf. B)

Exemple:
I (can) see nothing (= a zări) dar The doctor is seeing (= a examina)
his patients.
Does the old man see well ? dar I am seeing (=s a consulta) Dr.
(= a vedea, a avea vedere) Brown tomorrow.

45
I don't see what you mean dar He was seeing off (= a conduce)
(= a înţelege cf. B) a friend.
She didn't see ( = a observa) dar They are seeing the sights of the
anything strange. town (== a vizita, a face turul
oraşului).
I heard odd noises in the attic dar I was likening to .Chopin when he
( = auzeam) called ( = ascultam — deci con­
ştient).
I t smells good ( = miroase bine) dar .She is smelling (=> a cerceta, a
I smell tobacco smoke ( = a evalua) the new bottles of per­
simţi, a mirosi) fume.
Do you feel well? dar He was feeling his way about (=
Can you feel anything ? îşi căuta drumul pe b îjb îite; mer­
gea pe bîjbîite).
I t tastes good (= are gust bun). dar The expert/connoisseur is tasting
I taste vanilla in i t ( = the wines (= examinează, apre­
simt gust/aromă de vanilie) ciază, degustează).
NO TA 2 : Verbul ta feel cu sensul de „ a se sim ţi — bine/rău etc." — deci nu sen­
sorial — se foloseşte astăzi şi la form a continuă/aspectul progresiv (mai
ales în engleza americană) — e.g. I ’m feeling much b etter today.
S ar, conform regulii că folosirea neobişnuită a aspectului continuu are
o nuanţă modală, exemple ca "Are you feeling unwell” ? implică o nu an ţă
de' ironie, surprindere m u iritare şi se traduc prin „Ce, n u ţi-e bine ?" sau
„N u eşti zdravăn?” ,,Ti-ai ieşit din m inţi?" etc.
NO TA 3 : I n mod similar, în unele contexte verbele to see şi to hear la aspectul pro-
gresiv/forma continuă, au implicaţii fantastice, supranaturale, incredibile
etc. — de ex. “Are you seeing things ?” ( = Ai vedenii ? Ţi s-a năzărit ceva ?)
"Joan of Arc was hearing voices" ( = Jeanne d’Arc auzea glasuri stranii/
de dincolo).
NO TA 4 : Nu sînt supuse restricţiilor de folosire a aspectului progresiv/continuu ver­
bele care exprimă „observaţia" — to notice, to note, to observe, to watch
— probabil pentru că sînt mai degrabă „conştiente" declt pur şi simplu
„sensoriale" (ca şi exemplele de pe coloana H cu verbele to see, to smell,
to taste, etc.)
B) Verbe care denotă/indică activităţi mintale¡intelectuale (fără ele­
mentul conştient) — to know, to believe, to understand, to see (cf. A).
NO TA 5 : 0 excepţie im portantă o constitute verbul to think cu sensul de „ a m edita”
(conştient). B e d d u d înseamnă „ a crede" (inconştient) n u poate fi folo­
sit la aspectul continuu, dar cînd înseamnă „ a sta pe gînduri; a chibzui;
a gîndi; a m edita" este liber,de restricţii:.
W hat do you think? (*= Ce părere ai?) dar I have been thinking hard about these
difficulties ( = M-am to t gindit/Am to t
chibzuit . . . )
I think you are wrong (Cred/ dar She was th in k in g . (■= S tătea pe gîn-
H ă tem că greşeşti/n-ai dreptate.) duri).
C) Verbe care exprimă dorinţa — to want, to wish, to desire: Ex. :
Do you wish to go now ?, Does he desire me to receive him ? W hat do
you want ?
D) Verbe care exprimă elemente¡activităţi afective, sau sentimente —
to Une, to hate, to like, to admire, (excepţie în sensul de „a contempla” :

46
Are you admiring the moon? She was admiring her portrait).
Ex. I (simply) love this cake/champagne/wine/music, etc.
I hate to go (now/so early) but I'm afraid I have to.
She (tremendously) liked the dance, but she felt so weak she had
to sit down.
E) »Verbe care denotă relaţii/elemente abstracte, stări, situaţii — to
have, (cf. mai jos excepţiile), to be (cf. mai jos excepţiile), to consist, to
depend, to belong.
N O TA 6 : Verbul to have poate fi folosit la aspectul continuu num ai dacă nu exprimă
posesiunea — m ai ales în locuţiuni şi expresii ca "to have dinner /breakfast,
etc.”, "to have a walk", “to have a good time."
He has a nice garden dar We were having breakfast; then ( =
He has two brothers Tocmai luam micul d eju n ; Eram la micul
dejun).
Are you having a good tim e? ( —
Te distrezi/amuzi/simţi bine ?)
După cum se vede, se pot folosi la aspectul continuu doar sensurile
care pot f i reduse la un moment, nu si cele generale, denotînd o stare sau
Situaţie de lungă durată.
Acelaşi lucru se aplică şi verbului to be ; în plus, folosirea acestuia
la aspectul continuu subliniază caracterul excepţional al acţiunii, cu o
nuanţă modală/afectivă — fie de surprindere, fie de nemulţumire, iri­
tare (mai ales în întrebări).
He is quite a good boy dar Are you being naughty? (— Dar
de cînd eşti/te-ai făcut aşa
obraznic ?)
Is he being ironical/funny ? (=
încearcă să fie ironic ? Vrea să ne
ia peste picior? Vrea să facă pe
deşteptul cu noi?)
He is eourageous/bold, but dar He was being pushing for the
not pushing (= E îndrăzneţ, însă first time in his life (= Pentru
nu înfigăreţ). prima oară în viaţă era/se dovedea
înfigăreţ/înfipt).

§6. MODURILE

Modurile constituie una din formele de exprimare a modalităţii, adică


a atitudinii vorbitorului sau scriitorului faţă de acţiunea, starea, descrie­
rea etc. prezentată de verb.
Unele moduri (indicativul, condiţionalul, subjonctivul, imperativul)
au forme oarecum specifice, care pot fi legate de un subiect personal, e-
ventual cu unele variaţii de la o persoană la alta în cadrul paradigmei
(mult mai puţine în engleză decît în alte limbi) şi de aceea se numesc
moduri personale — în terminologia mai răspîndită în engleză finites —
(vezi tabelul 19 cu anomalous finites) sau finite forms of the verb. Alte
moduri (infinitivul, participiul şi — în engleză — gerund-ul) nu pot fi
legate direct de un subiect (şi deci, nu pot forma predicate, fiind toto­

47
dată şi invariabile în persoană) — şi deci se numesc moduri nepersonale;
în engleză, în terminologia mai răspîndită nu se numesc moods ci non-
finites sau non-finite forms of the verb).
" MODUL INDICATIV
Ca şi în română şi în alte limbi, în engleză modul indicativ este
folosit cel mai frecvent, funcţia sa principală fiind de a indica părerea
independentă a vorbitorului sau scriitorului, atitudinea sa directă faţă
de acţiunea sau starea exprimată de verb, deci convingerea sa asupra rea­
lităţii acesteia.
Indicativul fiind modul cel mai larg folosit, în toate tipurile de texte,
situaţii etc. (în limbajele .specializate preponderenţa lui este covîrşitoare)
el are şi numărul cel mai mare de forme — timpuri şi aspecte, la marea
majoritate a verbelor.
Un aranjament al timpurilor indicativului care să oglindească eşa­
lonarea temporală a diferitelor acţiuni indicate de timpuri ar putea că­
păta următoarea formă (de la timpul cel mai îndepărtat în viitor către
cel mai îndepărtat în trecut) :
Timp englezesc Echivalent românesc aproximativ
1. Future indefinite Viitorul I
I/we shall work ; you, he, she,
it will work
2. Future perfect (foarte rar folosit) Viitorul I I
I/we shall have worked; you,
he, she, it will have worked
3. Near future Viitorul familiar
I am going to work; he, she, (folosit şi în limbajul tehnic dar nu
it is going to work; you, we, în cel ştiinţific)
they are going to work
4. Present indefinite Prezentul
I w ork; he, she, it works
5. Present perfect Prezentul sau trecutul compus
I, you, we, they have worked;
he, she, it has worked
6 . Past indefinite Trecutul simplu
I, etc. worked
7. Past perfect Mai-mult-ca-perfectul
I, etc. had worked
Spre deosebire de limba română, în englezeşte aceste timpuri (într-o
măsură diferenţiată, cu unele restricţii sau cu o frecvenţă mai mică) au
atît aspectul comun, obişnuit, general, cît şi aspectul progresiv/continuu,
care reprezintă fie o reducere la momentan, fie indicaţia că acţiunea
este surprinsă în desfăşurarea ei de o altă acţiune (cf, în această pri­
vinţă §5 şi tabelul 21, pentru aspectul progresiv/continuu).

48
49
$7. TIMPUL PREZENT

I A toate verbele, cu excepţia celor defective (cf. tabelul 19 cu anom a-


lous f in ite s — formele personale aberante), prezentul nedefinit/obişnuit
este identic cu infinitivul fără particulă, deci cu forma de bază a verbului,
singura modificare constînd în adăugarea la persoana a 3-a singular a
desinenţei -s sau -es, în aceleaşi condiţii ortografice şi fonetice ca şi pentru
pluralul substantivelor, cf. tabelelor 1, 2, 3.
Verbele defective nu primesc nici un fel de terminaţie la persoana
a 3-a singular (I m u st — he m u s t; I ought to — he ought to) iar cele­
lalte; forme personale aberante au forme speciale pentru persoana â 3-a
singular (to be — he i s ; to have — he h a s ; to do — he d o es).
Prezentul fiind un tim p foarte răspîndit în toate stilurile vorbite
sau scrise, el are, ca şi în limba română, utilizări foarte largi, într-un
număr foarte mare de cazuri. în limbajul tehnic şi ştiinţific este pre­
dominant în special datorită caracterului său de generalizare.
Modele de conjugare a verbelor regulate la toate timpurile indi­
cativului sînt prezentate mai jos.
Tabelul nr. 23
Timpul prezent, aspectul oomun/uedeliult

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I call/carry I am /I ’m called/carried
he/she/it calla/carries he/she/it is called/carried

Interogativ

do I call/carry? am I called/carried?
does he/she/it call/carry ? is he/she/it called/carried ?

Negativ

I do not/don’t call/carry I am n o t/I’m n o t called/carried


he/ahe/it does not/doesn’t call/carry he/she/it is n o t called/caitied

Interogativ-negativ

do I aot/don’t I call/carry ? am I n o t called/carried?


does h e / i e / i t not/doesu't he/she/it is he/she/it n o t called/carried ?
call/carry?

50
§8. FUNCŢIILE PREZENTULUI NEDEFINIT (THE PRESENT INDEFINITE)

Principalele" funcţii ale prezentului nedefinit al modului Indicativ sîn t:


1. Indicarea unor acţiuni cu caracter obişnuit sau permanent, generale,
fără o legătură cu un timp specific (the gnomic/general present — legat
de ideea de cunoaştere):
The seas and oceans cover I the larger part of our planet.
Acids form salts with most metals.
2. Indicarea unor acţiuni repetate, cu caracter regulat sau obişnuit
(susţinută de prezenţa unor adverbe de frecvenţă sau de timp nedefinit):
Many tourists come to this spa for the curing properties of its
mineral wafers.
I t rains often enough during this: time of the year.
3. Exprimarea unor reguli sau adevăruri generale, unor legi sau de­
finiţii, a unor observaţii generalizate sub forma proverbelor sau zicăto-
rilor, e tc .:
Still waters run deep. (Apele liniştite sînt adinei.)
Whoever does not look before finds himself behind (P ro v e rb ).
4. Exprimarea unor a c ţiu n i concrete, — chiar momentane — dacă
situarea în timp nu este im portantă:
He reads for the bar, while she walks the hospitals. (El stu­
diază dreptul, iar ea medicina.)
Here comes the train!
5. Ea verbele care n u folosesc în m od o b işn u it aspectu l con tinu u /pro-
g resiv (cf. tabelul 21 ), e x p rim a rea a cţiu n ilor concomitente cu m om entul vor­
b ir ii :
I understand what you mean, but I don't think you are right.
I know where we*• are
- now.
Do you hear anything?
în su b sid ia r, p re ze n tu l n ed efin it m a i are u rm ătoarele f u n c ţii:
6 . Exprimarea unei a cţiu n i ce se v a desfăşu ra in v iito r (apropiat),
in conform itate cu u n a ra n ja m en t, p ro g ra m sa u con sim ţă m în t sta b ilit an­
terior. (Uneori şi cu o nuanţă modală de obligaţie decurgînd din această
convenţie):
He comes tomorrow.
The plane arrives a t 18.20.
The boat sails at 5.00 p.m.
7. Exprimarea viitorului in tr-o p r o p o ziţie se c u n d a ri tem porală conco­
m ite n tă cu o p r in c ip a lă con fin înd tim p u l v iito r (în cadrul regulilor cores­
pondenţei timpurilor).
I shall/will read the book.when/as soon as I can get it.
I shan't/w on't go there until/till/before he invites me;-
8 . Exprimarea unei co n d iţii viito a re in tr-o p ro p o ziţie condiţională,
subordonată unei principale conţinînd viitorul (în cadrul regulilor co­
respondenţei timpurilor — condiţională reală, referitoare la viitor).
If you go there tomorrow, you will certainly find him a t home.
If I finish the book by Sunday, I shall pass it on to you.

51
9. Exprimarea unei acţiuni trecute, fie ca prezent istoric — folosit
rar, cu valoare stilistică — fie {mai ales pentru vioiciune) în descrieri,
biografii, prezentări de critică şi istorie literară, etc.
I t is only then th a t the Roman Emperor decides to conquer Dacia.
Robinson Crusoe marks the beginning of the modern English novel
and, for th a t matter, in European literature as a whole.
10. Pentru exprimarea unei acţiuni momentane la verbe ca to gather
(a înţelege, a afla), to forget, to hear (a afla, a auzi, fig.), pentru vioi­
ciune, în conversaţie:
I forget what his name is. (Nu-mi amintesc pentru moment., cum
îl cheamă.)
I gather/hear/understand th at he enjoyed great success in th at
role. (După d te aud/am auzit a avut mare succes în rolul acela.)

§9. FUNCŢIILE PREZENTULUI PROGRESIV/CONTINUU


(THE C O N T IN U O U S PRESENT)

Principalele funcţii ale prezentului continuu/progresiv:


1. Exprimarea unei acţiuni în curs ie desfăşurare în momentul vor-
birii/scrierii:
The bus is coming/leaving.
I t is getting dark. Day is breaking. (Se revarsă zorile.)
He is speaking on the telephone.
2. Exprimarea unei acţiuni — eventual de mai lungă durată — care
reflectă un proces, o dezvoltare, o evoluţie:
The baby is growing up.
I am forgetting my German (with every passing day).
3. Exprimarea unei acţiuni sau stări redusă la perioada actuală (mai
scurtă) în constrast cu o altă acţiune sau stare (exprimată anterior sau
cunoscută) considerată a fi mai caracteristică, mai generală:
He is teaching physics, but he is an engineer by trade.
They have their house in Bucharest, bu t now they are living in
the countryside.
î n subsidiar, prezentul continuu se mai foloseşte:
4. Pentru exprimarea unei acţiuni aşteptate ori considerate de vorbitor
ca foarte apropiată sau sigură (near future), deci cu o nuanţă subiectivă:
I will work six months here, but then I ’m going to the seaside
for a week or two.
The tool-shop (atelierul de sculărie) is reopening tomorrow.
My sweetheart is arriving today. (Azi îmi vine logodnica.)
5. Numai în vorbirea familiară, pentru exprimarea mirării, surprin­
derii, iritării sau nemulţumirii (cu nuanţă modală, deci) chiar şi la verbe

52
care în mod normal nu folosesc aspectul continuu/progresiv (cf. tabelul
lor la pag. 45 ): m j
Are you being ironical? (Dar de cînd eşti aşa de ironic?/-baci pe deş­
teptul?)
He is coming here nearly every Sunday. (Nu ştiu ce are/Nu ştiu cum
se face, dar ne vizitează mai în fiecare duminică.)
Tabelul nr. 24
M Timpul prezent, aspectul eontiuuu/progresiv

Diateza activă Diateza p a siv i

A firm ativ

I am /Fm calling/carrying I am /I’m being called/carried


he/she/it is calling/carrying he/she/it is being called/carried

Interogativ

am I calling/carrying? am I being called/carried?


îs he/she/it calling/carrying? is he/she/it being called/carried?

Negativ

I am n o t/I’m not calling/carrying I am n o t/I’m n ot being called/carried


he/she/it îs not/isn’t calling/cartymg he/she/it is not/isn’t being called/carried

Interogativ-negativ

am I not calling/carrying ? am I n o t being called/carried?


is he/she/it n o t calling/carrying? is he/she/it n ot being called/carried?

§10. FUNCŢIILE PRETERITULUI/TRECUTULUI NEDEFINIT/SIMPLU


(THE PAST INDEFINITE/THE PRETERITE)

Principalele funcţii 'ale trecutului simplu/preteritului sînt legate de


naraţiune, de povestirea unor acţiuni, stări sau situaţii din trecut, de obicei
plasate într-un context situaţional definit — adică legate de elemente pre­
cise de timp sau spaţiu (exprimate prin adverbe sau alte complemente
circumstanţiale — dacă nu în cadrul propoziţiei sau frazei respective,
măcar la începutul naraţiunii — devenind astfel obligatorii pentru toate
frazele şi propoziţiile, ca un cadru situaţional)-. De aceea se consideră că
preteritul exprimă acţiuni sau stări trecute fără o legătură evidentă sau
importantă cu prezentul — aceasta constituind în limba engleză princi­
pala deosebire faţă de present perfect (cf. diferenţierea lor la § 12).
Preteritul exprimă în special:

53
1. Acţiuni trecute, încadrate sau nu într-o suita, in orice caz intr-un
cadrujcontext situational definit; de asemenea, stări ie domeniul trecutului,
încheiate, fără legătură cu prezentul:
We spoke on the telephone yesterday/three days/a week ago/last
week/Sunday/night etc.
He was a student at Cluj-Napoca University at the time.
2. Acţiuni sau stări repetate sau obişnuite în trecut (element indicat
prin adverbe de frecvenţă sau de timp nedefinit) dar a căror repetare în
prezent sau legătură cu prezentul nu este indicată în nici un fe l:
When/As a student, he went to the city library every day.
Every morning he rose at seven, shaved, changed his shirt and socks,
drank his coffee quietly and left the house with unhurried gestures.
N O T Ă : Această funcţie a trecutului definit este redată adeseori cu mijloacele spe­
cifice de exprimare a aspectului frecventativ/iterativ/repetitiv la trecu t: ver­
bele used Io sau would.
Deşi echivalentul acestora este „obişnuia să", de cele mai m ulte ori este suficient
să folosim în româneşte imperfectul verbului respectiv, acest tim p exprimînd funcţia
menţionată, pe lingă cea de redare a preteritului continuu:
He came/He would come/He used to come to our house of a Sunday. (Venea
pe la noi/în casa noastră mai în fiecare duminică.)
3. Acţiuni trecute, prezentate într-o succesiune în cadrul unei naraţiuni
închegate, referitoare la o anumită perioadă, mai bine sau mai puţin bine
precizată:
They spent a term (= un trimestru) in the countryside, went to
specialize abroad for a month, then returned to their respective
jobs at the ministry and felt perfectly able to cope with the new tasks
of modernizing animal husbandry research (cercetări zootehnice).
Elementele temporale care însoţesc mai frecvent preteritul
a) Adverbe sau locuţiuni adverbiale care indică data, anul etc. — de
obicei'aranjate în ordinea crescătoare a duratei — de la (sub)unitatea cea
mai mică spre cea mai m are/lungă:
at a quarter to seven on the morning of the fifth of January 1976; at noon etc.
b) Părţi ale zilei: in the morning, at noon etc.
c) Zile (ale săptăm înii): on Sunday, yesterday, the day before yesterday,
the other day;
d) Locuţiuni adverbiale- care încep cu cuvîntul last: last Sunday,
last time /last week/month/wiuter/year ^
e) Locuţiuni circumstanţiale care se termină în cuvîntul ago: Two
minutesjdayslweeksjmonthslyears, etc. ago.
f) Advebul when sau locuţiuni circumstanţiale cuprinzînd acest adverb:
at the time when, at the same time when;
g) ^Adverbul-(then sau cu locuţiuni circumstanţiale ce cuprind acest
"adverb sau îl înlocuiesc: just then, at that time, once;
h) Adverbe sau locuţiuni indicînd d u rata: during autumn/ September!
that timeI my lifetime',
i) Adverbe sau locuţiuni indicînd repetiţia: whenever, as often as hi
could etc.

54
Tabeiul nr. 25

Preteritul, aspeetul eomun

Diateza activi Diateza p a sivi

Afirmativ

I called/carried I was called/carried

interogativ

did I call/carry ? was I called/carried?

Negativ

I did n o t/I d id n 't call/carry I was n o t/I wasn’t called/carried

Interogativ-Negativ

did I n o t/I didn’t call/carry? was I n o t/I wasn’t called/carried?

§11. FUNCŢIILE PRETERITULUI/TRECUTULUI PROGRESIV/CONTINUU


(THE PAST CONTIMUOUS)

Ca şi prezentul pregresiv/continuu, şi acest timp conţine în sine ideea de


limitare/restrîngere la o perioadă scurtă a acţiunii sau stării exprimate.
Funcţia sa de bază este deci redarea unei acţiuni trecute cu caracter efemer,
sau în curs de desfăşurare în momentul cînd este intersectată de o altă acţi­
une trecută. Legătura cu prezentul este absolut exclusă (aceasta f iin d
deosebirea esen ţială f a ţă de p reze n tu l p erfect — m a i ales con tinu u ', fo lo s it p e n ­
tru redarea u n ei a c ţiu n i sau stă r i care a în c ep u t ş i se continuă în p rezen t
ş i even tu al ş i în v iito r ).
De obicei trecutul progresiv/preteritul continuu exprim ă:
1. O acţiune {eventual 'o .stare) în curs de desfăşurare la un moment
precis sau într-o perioadă din trecut — cu specificare expresă sau implicită,
pomenită chiar în propoziţia /fraza respectivă sau la începutul naraţiunii
respective:
I was beginning to lose patience with him. (Începuse/începea să
mă enerveze/să mă scoată din sărite. — din care se subînţelege
prezenţa unor acţiuni exprimate anterior).

55
A wedding procession was passing and we hurried to catch up with
them. (Trecea un alai de nuntă şi ne-am grăbit sâ-1 ajungem din
urmă.)
2. O acţiune (eventual o stare) surprinsă în curs de desfăşurare sau
evoluţie de o acţiune (eventual de un moment) de care este intersectată; faptul
că acest ultim element apare ca mai scurt nu trebuie să ducă la ideea că
acţiunea exprimată de preteritul progresiv/continuu ar fi de durată foarte
lungă: este vorba doar de indicarea intersectăm primei acţiuni de către
cea de-a doua:
A storm was raging. (Era furtună.) when we arrived at the sea­
side. (furtuna desigur poate fi o chestiune de ore sau zile, nu
mai mult.)
The telephone was ringing as I entered the house, (evident, tele­
fonul putea să fi sunat doar de un minut e tc .; pentru a indica o
durată mai mare a acestei acţiuni, se foloseşte mai-mult-ca-perfectul
continuu — cf. funcţiile acestuia la pag. 62)
N O T Ă : Uneori, ciad cele două acţiuni (sau stări) se desfăşoară în paralel o a n u ­
m ită perioadă de tim p , se foloseşte trec u tu l continuu în locul p reteritu lu i n e­
definit :
W hile he w as giving instructions on th e telephone, we were classifying th e
d a ta received. (D ar m ai fre c v e n t: W hile he spoke on th e telephone we clas­
sified . . .)

în subsidiar preteritul continuu mai îndeplineşte următoarele funcţii:


3. în conversaţie el poate exprima ulterioritatea faţă de o acţiune trecută
— adică un fel de “near-future-in-the-past" :
He was packing up, for (he said) he was leaving for the new job the
next day (îşi făcea bagajele întrucît avea să plece a doua zi să-şi
ia în primire.noul serviciu).
4. în vorbirea indirectă preteritul continuu înlocuieşte prezentul con­
tinuu în subordonatele completive directe :
He said : “I am thinking hard, to find an answer.”
He said (that) he was thinking hard to find an answer.
5. Tot în cadrul corespondenţei timpurilor, funcţia de "near-future-in-
the-past” poate apărea şi într-o completivă directă subordonată unui timp
trecut:
He told m e : “I am taking/going to take the first plane for
Cluj-Napoca tomorrow morning."
devine
He told me (that) he was taking/he was going to take the first
plane for Cluj-Napoca the next morning.
Tabelul nr. 26

Timpul preterit, aspectul eonUnuu

Diateza activi Diateza pasivă

Afirm ativ

X w as calling/carrying I w as being called/carried

Interogativ

w as I calling/carrying? w as I being called/carried ?

Negativ

I w as n o t/I w asn’t calling/carrying I w as n o t/I w asn’t being called/carried

Inform ativ-Negativ

w as I n o t/I w asn’t calling/carrying? w as I n o t/w a sa ’t I being called/carried?

§12. TRECUTUL NEDEFINIT/PRETERITUL (THE PRETERITE O F THE PAST


TENSE) Şl PERFECTUL COMPUS/PREZENT (THE PRESENT PERFECT)

The preieritejthe past tense arată un moment determinat al acţiunii, de


cele mai multe ori precizat prin adverbe de timp precis (date calendaristice,
zile ale săptămînii, ani, secole, adverbe ca yesterday, the day before yesterday
(deşi acesta este mult mai frecvent folosit cu past perfect) şi locuţiunile
adverbiale care încep cu last sau se termină cu cuvîntul ago: three daysf
weeks/months/years/centuries etc. ago. Pe de altă parte, past tense corespunde
perfectului simplu din româneşte, fiind aşadar timpul naraţiunii. Deci, dacă
momentul acţiunii este precizat măcar o singură dată, de obicei la început,
adică dacă naraţiunea începe cu „ieri, acum trei zile etc." sau dacă există
alte elemente de localizare a acţiunii (complemente circumstanţiale de loc,
de împrejurări auxiliare etc) şi dacă în general textul este de domeniul unei
relatări (a unei aventuri, întîmplări, întîlniri etc), amintiri, a unui repor­
taj etc. este indicat să se folosească past tense. în schimb, el apare mai rar
în conversaţie. (în altă ordine de idei, e de reţinut că în româneşte îi va
corespunde perfectul simplu în toate situaţiile de mai sus, dar nu la per­
soana întîia singular şi plural. Pentru a evita alternanţele timpurilor de
la o frază la alta, dacă e vorba şi de persoana întîia, se va folosi în română
perfectul compus peste tot, pentru omogenizare, întrucît este acceptabil
şi la persoanele a doua şi a treia).
The present perfect, pe de altă parte, are ca funcţie principală indicarea
anteriorităţii (anteriority, previousness, antecedence, priority) acţiunii tre_
cute, faţă, de momentul prezent, dar fără a se insista asupra localizării sale
în timp şi' spaţiu. în general, se poate spune că atunci cînd folosesc present
perfect englezii sînt preocupaţi ori de acţiunea în sine, şi de importaţa ei, ori
de legătura ei cu prezentul, sub o formă sau alta. Deci, se consideră că
folosirea unui adverb de timp precis dintre cele enumerate la post teme, sau
a unei alte acţiuni precizate în timp, în propoziţia secundară temporală,
rupe legătura cu prezentul şi abate atenţia de la acţiunea în sine, sau de la
efectele ei, către împrejurările (timp, loc, întîmplări paralele etc) în care s-a
produs acţiunea. în asemenea situaţii present perfect nu-şi mai justifică
prezenţa şi este inevitabil înlocuit de past tense.
Aşadar, funcţia principală a lhi present perfect fiind indicarea anteriori­
tăţii faţă de prezent, el se foloseşte în şase situaţii tipice (cu o frecvenţă mai
mare sau mai mică a unora dintre ele) şi într-o situaţie a-tipică, deşi expli­
cabilă, înlocuind viitorul I I din română în secundarele temporale, în cadrul
regulilor coresponenţei timpurilor.
Situaţia ¡Cazul I : present perfect se foloseşte ori de cîte ori acţiunea nu
este localizată în nici un fel din punct de vedere al timpului, împrejurărilor,
locului, etc., interesul concentrîndu-se deci asupra efectuării sau neefectu-
ărji acţiunii în sine (uneori existînd şi unele consecinţe implicate — deci
0 suprapunere cu cazul VI). Acest caz este destul de general, poate să
stea la baza unora dintre cazurile următoare (III, IV, V, VI) şi nu tre­
buie scăpat din vedere niciodată!
Am citit cartea = I have read the book etc
Ne-am cunoscut (deja) = We have met (before)
Situaţia ¡Cazul I I : Cînd acţiunea începută în trecut se continuă şi în
prezent (putînd eventual continua şi în viitor) sau se încheie în acest moment
(situaţie mult mai rară). în acest caz este necesară folosirea aspectului pro-
gresiv/continuu (present perfect continuous), fireşte cu excepţia acelor verbe
de simţire, percepţie, sau denotînd activitate intelectuală ori afectivă, pre­
cum şi a verbelor to have (în sensul de posesie) şi to be (cu excepţia auxilia­
rului) care nu folosesc în normal aspectul cotinuu.
De cînd înveţi englezeşte? = How long have you been studying
English? etc.
în v ăţ englezeşte de patru ani (din 1971/ de la venirea mea în Bucureşti/
din toamna cînd ne-am cunoscut/de cînd am intrat la această şcoală etc. =
1 have been learning English for four yearsjsince 1971 / since my arrival to
Bucharestfsince the autumn we met/since I entered this school etc.
N O T Ă : Folosirea prepoziţiei for se referă la d u ra ta acţiunii. Pentru a exprima ace­
laşi lucru indicind momentul iniţial al acţiunii, se foloseşte cuvîntul since
(ca prepoziţie urm at de substantive, substantive verbale sau gerund-uri —
întruchipînd acţiunea — sau ca conjuncţie temporală, urm ată de o propo­
ziţie secundară temporală care, întrucît se referă la un moment precis, nu
poate conţine decit timpul past tense). Este aşadar obligatoriu să se reţină cel
două moduri de folosire cu for + durata şi cu since + momentul iniţial (nu­
m ai aici avem past tense, in propoziţia secundară, niciodată in cea princi­
pală, după cum present perfect n u urmează lui since cînd acest cuvînt este
conjuncţie temporală — decit intr-un caz special).
în cazul verbelor fără aspectul progresiv continuu se foloseşte present
perfect aspectul comun/obişnuit:
De cînd îl cunoşti? = How long have you known him ?

58
îl cunosc de cinci ani/din 1970 etc. = I have known him for five yearsj
since 1970 etc. sau We have known each otherjwe have been friends since
we met etc.
SituaţiajCazul I i i : Cînd acţiunea menţionată s-a efectuat în cadrul
unui interval de timp încă neîncheiat, care mai continuă şi în prezent (şi
eventual şi în viitor). Aici apar de obicei adverbe sau locuţiuni adverbiale de
timp c a : today, ihis weekjmonthjyear, etc. — adică toată seria care începe
cu this:
L-am văzut de două ori săptămîna/luna/primăvara asta = I have
seenjmet him twice this weekjmonthjspring etc.
N O T Ă : De obicei englezii sînt foarte riguroşi în folosirea timpurilor atunci cînd e vorba
de intervalele/părţile zilei: cînd folosesc pe „azi- dimineaţă” recurg la presen
perfect num ai pînă la ora 12, iar dacă se vorbeşte după această_oră despre
o acţiune petrecută dimineaţa se foloseşte post tense; to t aşa pentru „după-
amiază”, lim ita fiind aproximativ ora 18, ş i . pentru „seară”, limita fiind
aproximativ ora 20,00:
Mi-a telefonat azi dimineaţă = 1) He has rung me up ihis nwrning (dacă vor­
bim înainte de ora 12); dar 2) He rang me up this morning (la orice oră
după 12)
(în altă ordine de idei, trebuie m enţionat că pentru „aseară” englezii spun
mai totdeauna "last night” pentru to t ce noi considerăm seară, dacă se pe­
trece după ora 20—20,30. Englezii spun deci întotdeauna că au fosh noaptea
la teatru, cinema, meci, s-au u ita t la televizor, etc.)
SituaţiajCazul IV : De asemenea present perfect se foloseşte pentru acţi­
unile repetate, frecvente, obişnuite, care deci se mai pot întîmpla în prezent
şi eventual şi în viitor. în acest caz sînt prezente adverbe de frecvenţă ca
often, always, ever, never, rarely, frequently,. habitually, customarily, usually,
repeatedly, seldom:
L-am întîlnit adesea/foarte des/frecvenţ/ mai întotdeauna/ de obicei
pe la expoziţii. = 1 have often¡quite frequently)habitually/ rather often/usually
met him at some exhibitionjin exhibitions.
SituaţiajCazul V : Present perfect este folosit îndeobşte cînd acţiunea
s-a efectuat (şi terminat) foarte de curînd. Se folosesc adverbe de timp re­
cent, mai ales echivalente ale lui ,,de curînd” s a ,,în ultima vreme” :
lately, of late, recently,in recent times, in recent yea>s, in the'lastjpast few daysj
weeksjmonths, just e tc .:
Abia a sosit = He has just comejarrived
în ultima vreme nu l-am prea văzut. = I have not seen much of him
latelyjof latej in the last few weeksjmonths etc.
N O T Ă : Majoritatea gramaticienilor observă că englezii preferă în ultima vreme să
folosească adverbele recently şi chiar-şi lately cu post tense. Acest lucru se în­
tâmplă probabil pentru că senzaţia creată de aceste adverbe este echivalentă
cu cea a advertmlui românesc „deunăzi” , adică m ult mai precisă în timp, mai
concretă ca circumstanţe.
Acest fenomen exista de mai m ultă vreme în legătură cu locuţiunea
adverbială ju st now, folosită în secolul nostru numai cu post tense, întrucât
este echivalentă cu adverbul^românesc „adineaori” :
Tocmai mi-a telefonat. = He has ju st rung me up sau He rang me
up just now.

59
Situaţia ¡Cazul V I : Presant perfect se foloseşte atunci cînd acţiunea
(neprecizată în timp, dar sigur de domeniul trecutului, deci încheiată) are
rezultate, consecinţe, efecte vizibile, palpabile, reale, perceptibile într-un
sens sau altul în prezent:
A plouat. = I t has rained (întrucît deduc acţiunea pe care n-am
văzut-o petreeîndu-se, după picăturile de pe geam, bălţile de pe stradă,
umbrelele ude etc).
Acest caz este destul de frecvent, chiar dacă-1 sesizăm mai greu, el
fiind implicit într-o serie de propoziţii din conversaţie în special întrebări,
referitoare la acţiuni al căror moment nu poate fi precizat ori nu contează
(sau în orice caz are o importanţă mult mai mică decît efectuarea acţiunii
şi rezultatele e i):
Ai citit cartea? = Haveyou read the book ? (de aici pot decurge o serie
de consecinţe sau de noi întrebări: Cine-i personajul principal, e bună sau
rea, e roman de aventuri sau psihologic etc).
De foarte multe ori răspunsul la întrebare, sau propoziţia imediat
următoare foloseşte fa s t tense întrucît precizează timpul, condiţiile sau
împrejurările efectuării acţiunii :
Da, am citit-o vara trecută cînd eram la Rucăr/cînd mi-a împrumu-
tat-o Ion/prentru că aveam nevoie la examen/fiind curios să ştiu despre ce
e vorba în ea = Yes, I read it last summer when I was at Rucdrjwhen
John lent it to me/because I needed it for the examinationjbeing curious to
know what it is about.
SituaţiajCazul V I I este o cerinţă/rigoare a regulilor corespondenţei
timpurilor din limba engleză, fiind însă în concordanţă cu funcţia principală
a lui presant perfect — de indicare a anteriorităţii faţă de prezent. Aşadar
din mc ment ce în propoziţiile temporale concomitenţa/simultaneitatea cu
acţiunea viitoare din propoziţia principală este exprimată prin prezent, este
normal să folosim present perfect pentru a arăta că acţiunea viitoare din
secundară se va petrece/se va fi petrecut înaintea acţiunii viitoare din
principală. Deci faţă de schema din romană :• viitorul I sau prezentul în
principală şi viitorul I I sau prezentul în secundara temporală anterioară
principalei, devine în engleză neapărat future indefinite în principală +
present perfect în secundara temporală anterioară:
îţi voi îm prum uta/îţi împrumut cartea după ce o voi fi citit/o voi
citi/după ce o citesc eu = I shall/mll lend you the book after/when I have
read it.
NO T Ă : E v id e n t, In v o rb ire a in d ire c tă present perfect se v a tra n s fo rm a in post perfect
d a c ă p rin c ip a la v a fi la u n tim p t r e c u t :
M i-a sp u s că v a p leca la p lim b a re d u p ă ce v a fi m în c a t/d u p ă ce m ăn în e ă
/d u p ă ce v a m în c a = He toii mc (thatj he would go for a walk afterjwhen
he had finished dinner.
î n fe lu l a c e sta se a ju n g e la s itu a ţia (a b su rd ă d u p ă logica d in lim b a ro m ân ă )
c a v iito ru l I s a u XI d in ro m â n ă (deci tim p u l cel m a i în d e p ă r ta t d in v iito r)
să a ib ă c a e c h iv a le n t englezesc tim p u l cel m a i în d e p ă r ta t d in tre c u t.
Tabelul nr. 27
Timpul perfect compus prezent aapeetnl nedefinit

Diateza activă Diateta pasivă

Afirmativ

I have/I’ve called/carried I have/I’ve been called/canied


he/she/it has called/carried he/she/it has been called/canied

Interogativ

have I called/carried? have I been called/carried?


has he/she/it called/carried? has he/she/it been called/canied ?

Negativ

I have n o t/I haven’t called/carried I have n o t/I haven’t been called/canied


he/she/it has not/hasn’t called/carried he/she/it has not/hasn’t been called/canied

Interogativ-negativ

have I not/haven’t I called/carried? have I not/haven’t I been called/canied ?


has he/she/it not/hasn’t he/she/it has he/she/it not/hasn't he/she/it been
called/canied ? called/carried ?

Tabelul nr. 28
*yS?
Timpul perleet prezent, aspectul continuu

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I have/I’ve been calling/carrying {I.have been being called—apare foarte rar)


he/she/it has been calling/carrying

Interogativ

have I been calling/carrying?


has he/she/it been calling/carrying? -

Negativ

I have n o t/I haven’t been calling/carrying


he/she/it has not/hasn’t been calling/carry­ -
ing

I nterogativ-negativ

have I not/haven’t I been calling/carrying?


has he/she/it not/hasn’t he/she/it been -
calling/carrying ?

61
§13. FOLOSIREA MAI-MULT-CA-PERFECTUL (PAST PERFECT)

Funcţia principală a .acestui-timp este indicarea unei acţiuni sau stări


trecute, încheiate înaintea unei alte acţiuni trecute ori a unui moment
trecut (folosim Past Perfect, indefinite aspect) sau care a durat pînă la
începerea celeilalte acţiuni trecute 'o ri pînă la un moment trecut (Post
Perfect ProgressivejContinuous Aspect). Din acest punct de vedere, Past
Perfect corespunde mai-mult-ca-perfectului din limba rom ână:
After he' had eaten, he went for a walk/ = După ce mîncase/a
mîncat, â plecat la plimbare.
Mai-mult-ca-perfectul, aspectul progresiv continuu (The Past Perfect
Progressive/Continuous Aspect)
Se foloseşte pentru a indica o acţiune începută înaintea unei alte acţiuni
trecute (exprimată prin preterite) şi încă neterminată, continuînd pînă în
momentul acela:
When I arrived at Sinaia, it had been raining for three days. = Cînd
am ajuns la Sinaia, ploua de 3 zile (deci în româneşte folosim im­
perfectul pentru această âcţiune).
He had been learning Bulgarian for two years when he went to spe­
cialize în Sofia. = învăţa bulgara de doi ani cînd s-a dus să se
specializeze la Sofia (idem).
Mai-mult-ca-perfectul continuu se formează, ca şi celelalte timpuri
perfecte continui, din timpul respectiv al auxiliarului to be (mai-mult-ca-
perfectul) şi participiul nedefinit al verbului de conjugat.
Tabelul nr. 29
M ai-m ult-ca-perfectul, aspectul nedefinit

Diateza activi Diateza pasivă

Afirmativ

I had/I'd called/carried I h a d /l'd been called/carried

"Interogativ

had I called/carried ? had I been called/carried?

Negativ

I h ad n 't called/carried I hadn’t been called/carried

Interogativ-Negativ

had I not/hadn’t I called/carried? had I not/hadn’t I been called/carried?

62
Tabilul nr. 30
Mai-nraU-ea-períeetul, aspectul continuu

Diateza activă Diateza pasivi

Afirmativ

I ia d /I ’d been calllng/carrying (I had been being called)


apare foarte rar

Interogativ

had I been calling/carrying? -

Negativ

I had n o t/I h ad n 't been calling/carrying -

Interogativ-Negaţiv

had I not/hadn’t I been calling/carrying?. -

§14. VIITORUL SIMPLU/NEDEFINIT, ASPECTUL COMUN


(The Simple Future, Common Aspect)

în limba engleză contemporană, viitorul se formează cu ajutorul


auxiliarelor will la persoanele a doua şi a treia singular şi plural iar în
engleza americană (şi din ce în ce mai frecvent şi în cea britanică) chiar şi
la persoana întîi singular şi plural, şi shall la persoana întîi singular şi
plural, (dar din ce în ce mai rar în engleza britanică şi niciodată în cea
americană), la care se adaugă infinitivul scurt al verbului de conjugat.
Fireşte, verbele defective — can, must etc. — care nu au i n f i n i t i v sînt
înlocuite la acest timp fie de formele lor de prezent, fie de forme „supletive",
adică de viitorul unor verbe sau locuţiuni verbale cu sens apropiat —
to be able to, to have to, etc.
î n conversaţie se folosesc mai ales formele contrase (V il we’ll do it)
pentru viitorul simplu, fără implicaţii modale; pentru acestea se folosesc
exclusiv formele I/we will, you/helshelit/they shall go (viitorul modal).
în restul cazurilor — adică în textele de orice natură — se folosesc
formele complete I/we shall work, youlhefshefitjihey will require, etc. (cf.
tabelul 31)
Viitorul simplu este denumit şi viitor al prezicerii (the foreteUing future)
întrucât el exprimă simpla ulterioritate a acţiunii sau stării enunţate, cores-
punzînd aşadar viitorului I din limba română — şi uneori viitorului familiar.
Acesta din urmă (am/o să merg, are/o să meargă etc.), se aseamănă în
mai mare măsură cu viitorul apropiat din engleză (the near future) care

63
mai ales în conversaţie redă deobicei caracterul subiectiv al exprimării
(părerea personală, privirea acţiunii ca foarte apropiată, aşteptată etc.).
The near future are următoarele form e:
1. I am¡you, etc. are}he, etc. is going to end it (în care verbul to go joacă rol
de auxiliar)
2. I am/you, etc. are[he, etc. is going tomorrow (deci folosirea prezentului
continuu cu sens de viitor)
3. I, etc. gofhe, etc. goes tonight (deci folosirea prezentului simplu cu
sens de viitor).

Funcţiile viitorului nedefinii/simplu


(The future indefinite)

Viitorul nedefinit (mai ales în forma shall pentru pers. î singular şi


plural, will pentru persoanele I I şi I I I singular şi plural, în engleza britanică)
îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi viitorul I din româneşte în propoziţiile
independente. (în propoziţiile subordonate temporale şi condiţionale este
înlocuit de prezentul nedefinit pentru concomitenţă sau de prezentul perfect
pentru anterioritate.)
Principalele funcţii ale viitorului nedefinit sînt urm ătoarele:
1. Exprimarea unor acţiuni sau stări viitoare, a căror perioadă de desfă­
şurare sau situare în timp poate fi precizată sau n u :
She will, (soon) be my sister-in-law.
I shall finish the book in August/by the end of the year/ when I go
on holidays/after I have gathered a few more reference books
( = cărţi documentare).
I t will rain.
2. Exprimarea unor acţiuni sau stări viitoare de durată mai lungă sau
în curs de desfăşurare în momentul intersectării lor de către o altă acţiune
viitoare — deci înlocuind viitorul continuu la verbele care nu folosesc aspectul
continuu/progresiv (cf. lista acestora la pag. 45):
He will be at his office the whole day/when you go there/when
you manage to ring him up.
3. Exprimarea unei acţiuni viitoare probabile dar socotită sigură de
către vorbitor, în cadrul unei propoziţii completive directe după verbe sau
locuţiuni c a : to think, to suppose, to expect, to be sure, to be afraid:
I don’t think there will be any more delay.
I suppose you will greatly enjoy the geographical magazine.
I am sure/afraid the weather will break (= că o să schimbe/
strice vremea).
N O T Ă : Inversarea lui shall cu will (I/we will go; you/he/she/it/they shall go) intro­
duce nuanţele modale ale acestor verbe, care devin semiauxiliare de moda­
litate (voinţă, promisiune, hotărire, ordin, obligaţie etc. — cf. funcţiile ver­
belor respective).
Tabelul nr, 31
Conjugarea viitorului
a) Viitorul simplu, aspectul comun

D ia te z a a c tiv ă D ia te z a p a s i v ă

A fir m a tiv

I shall/I'll/w e shall/will call/carry I sh all/I’ll/we shall/we’ll be called/


carried
w e/you/he/she/it/they will/we’ll etc. w e/you/he/she/it/they will be
call/carry called/carried

I n te r o g a tiv

w ill/shall I ca ll/c a rry '? w ill/shall I be called/carried

N e g a tiv

I/w e shall not/I/w e, sh a n ’t call/carry I/w e shall n o t/I/w e sh an ’t be called/


carried
w e/you/he/slie/it/they will n o t call/carry w e/you/he/she/it/they will not/w on’t be
■ called/carried

'' interogativ-Negativ

shall I/w e not/slian’t I/w e câîl/carry ? shall I/w e n o t/sh an ’t I/w e be called/
carried ?
will w e/you/he/she/it/they not/w on’t/w e will w e/you/he/she/it/they not/w on’t we
call/carry ? be called/carried ?

b) V iito r u l s im p lu , a s p e c tu l p r o g r e s iv ¡ c o n tin u u

D ia te z a a c tiv ă D ia te z a p a s i v ă

A fir m a tiv

I/w e sh all/I’ll/w e'll be calling/carrying (X shall be being called etc)


you/he/she/it/you/they/you’ll be calling/ apare ra r
carrying"

I n te r o g a tiv

shall I/w e be calling/carrying? -

N e g a tiv

I/w e shall n o t/I/w e sh a n ’t be calling/carrying

I n te r o g a tiv -N 'e g a tiv

;
shall. I/w e/shan’t be calling/carrying ?
will you/w e/she/it/they n ot/w on’t you be
calling/carrying ?
c) Viitorul perfect, aspectul comun

D ia te z a a c tiv ă D ia te z a p a s i v ă

A fir m a tiv

I/w e sh all/I’U/we/U have called/carried I/w e sh all/I'll have been called/carried


you/he/she/it/they w ill/you’ll have called/ Y ou/he/she/it/they w ill/you’ll have been
carried called/carried

I n te r o g a tiv

shall/will I have called/carried? shall/will I have been called/carried?


will you/he/she/it/they called/carried ? will y ou/he/she/it/they been called/carried ?

N e g a tiv

I/w e shall n o t/I sh a n ’t have/called carried I/w e shall n o t/sh an ’t have been called/
carried
you/he/she/it/th ey will n o t/ w on’th av e y ou/he/she/it/they will n ot/w on’t have
called/carried been called/carried

I n te r o g a tiv -N e g a tiv

shall I/w e n o t/sh a n ’t I/w e have called/ shall I/w e n o t/sh an ’t I/w e have been
carried ? called/carried ?
will you/he/she/it/they n ot/w on’t you have will y ou/he/she/it/they n ot/w on’t you
called/carried? have been called/carried?
____________ i --------—.------ — — --------------------
d) V iito r u l p e r fe c t, a s p e c tu l p r o g r e s iv jc o n tin u u _

D ia te z a a c tiv ă D ia te z a p a s i v ă

A f ir n ia tiv

I/w e shall/I'll have been calling/carrying I shall have been being called
(apare rar)
you/he/she/it/they w ill/you’ll have been
calling/carrying

,I n te r o g a tiv

shall I have been calling/carrying?


will h e/she/it/th ey have been calling/ -
carrying ?

N e g a tiv

I/w e shall n o t/I sh an ’t have been calling/


carrying 1 ' -
you/he/she/it/they will n ot/w ou’t have been
calling/carrying

I n te r o g a tiv - N e g a tiv

shall I/w e n o t/sh an ’t I/w e have been


calling/carrying ?
will you/he/she/it/they n o t w on/t you have
been calling/carrying?
e) Viitorul apropiat

Diateza aetivă Diateza pasivă ^

A firm ativ

I a m /I’m going to call/carry I a m /I’m going to be ealled/carried

Interogativ

am I going to call/carry ? am I going to be called/carried ?

Negativ

I a m /I’m n o t going to call/carry I a m /I'm n o t going to be called/carried.

Interogativ-Negativ

am I n o t going to call/carry? am I n o t going to be called/carried?

§15. FOLOSIREA VIITORULUI FAŢA DE TRECUT


(FUTURE-IN-THE-PAST)

Acesta nu este u n timp primar (care s ă exprime una din categoriile


temporale generale /fundamentale — present, trecut, viitor) ci un timp de
relaţie care indică doar posterioritateaf ulterioritatea faţă de un moment
trecut (subsequence as against a past moment) şi numai în cadrul restricţiilor
impuse de regulile corespondenţei timpurilor. " Hţ-

Future-in-the-past corespunde unor tim puri exprimate de obicei d e :

H e (bad)
said last
M onday P a st P erfect P reterite N ear
(that) Present F u tu re
(Continuous) (Continuous) F u tu re
he would/
we should
re tu rn

— th a t very — th ree days — today — ton ig h t - in


d ay ago A ugust
— th e d ay — last — th is ' — tom or­ - n e x t year
before h e r W ednesday m orning row
dep artu re — yesterday — next - in 1985
Sunday

67
§16. UTILIZAREA MODULUI SUBJONCTIV IN LIMBA ENGLEZA
CONTEMPORANA

Există şi astăai unele forme personale (unele folosite în stilul oficial,


altele în conversaţie, în engleza britanică, în cea americană,sau în amîndouă)
care trebuie învăţate şi care pot fi mai uşor explicate dacă sînt grupate în
jurul noţiunii de subjonctiv sintetic (un singur element verbal) sau analitic
(două sau mai multe elemente verbale).
1) subjonctiv sintetic I = infinitiv scurt/fără to (deci fără -s k pers.
I I I sgf :
I/you/he/she/it/ we/you/they be/oem&jgo
2) subjonctiv sintetic I I ~ preterite/past tense (dar verbul to be are;
forma were la toate persoanele) :
I/you/he she/it/we/you/they were fcame/went
3) subjonctiv analitic I p a s t perfect
I/you/he/it/we/you/they had been/ had come/had gone
4) subjonctiv analitic I I = shall Ishould¡may) might/can/will + infinitiv
scurt.
Modalităţile, funcţiile, contextele şi stilurile în care se folosesc astăzi
cele patru forme de subjonctiv sînt detaliate mai jo s :
1. Subjonctivul sintetic I formă arhaică identică la toate persoanele cu
infinitivul scurt), — denumită şi subjonctiv prezent — se menţine astăzi
numai în următoarele tipuri de propoziţii:
A) Propoziţii independente care exprimă urări, dorinţe, exclamaţii afec­
tive (adeseori cu o nuanţă de imperativ indirect):
Long live the Republic!
Thanks be to his mother’s care !
Bless y o u ! (Fii binecuvîntat ! E oroe!)
B) în propoziţii subordonate — mai ales:
a) completive directe (în engleza americană) :
The Security Council requires that all resolutions be observed
(respectate)
The Court rules/ruled (= tribunalul decide /a hotărît) that
Jones be acquitted /that he continue as administrator of the
property. I w ant/I hav^ decided th at he stay here with his
mother/that she take 'ate of him.
b) concesive:
However difficult it be (deobicei înlocuit cu it may be — cf.
subjonctiv analitic II).
Be that as it may ( = indiferent cum/ oricum ar sta
lucrurile), still you are very wrong.
c) condiţionale :
If it be so (dacă într-adevăr aşa stau lucrurile) there is nothing
more to say.
: d) finale (de scop) — mai ales în engleza americană:
Come earlier, so th at you find him at home. (în engleza
britanică so th a t you may /can find him).
68
C) în construcţii fixe, mai ales in stilul oficial şi preţios sau în engleza
americană (după "it is necessary that", "it is advisable/recommend-
able th a t”; “it is possible/ probable th a t’’ , . . :?
It is necessary th at he/she do it now ! I t is highly advisable/ recom-
mendable th at she/ he repeat the tests/experiment, etc. I t is probable/
possible th a t the launching be postponed until the weather improves,
N O T Ă : î n aceste cazari se foloseşte to t m ai frecvent subjonctivul analitic IX (cu
should in finitiv scurt).
2. Subjonctivul sintetic I I (avînd forma de preterit/ past tense — aceeaşi!
toate persoanele, ceea ce face subjonctivul verbului to be să. se diferenţieze
de p re te rit: I f I were, I f you were, I f ' shejhejitj were, etc.).
Are trei utilizări principale:'
A) în propoziţiile' subordonate condiţionale, ireale dar posibile (adică
exprimînd o condiţie ipotetică dar realizabilă, întrueît-se referă la
prezent sau la viitorul imediat)
If I were him and he were I, there would be a certain change in
the situation.
N O T Ă : Inversiu n ea care duce la elim inarea conjuncţiei if se realizează num ai la
formele personale ab eran te — cf. ta b e lu l 19, lecţiile 18,25 şi paragraful 17
despre propoziţiile condiţionale.
B) în propoziţii subordonate comparativ-concesive (introduse de conjunc­
ţiile as if, as though, though şi even though) :
He speaks as if/as though he were not from Bucharest.
Even though he were your friend, still you shouldn’t have tolera­
ted such an attitude.
C) în propoziţiile completive subordonate verbale to wish şi to suppose
(folosite mai ales la pers. I sg.): :
I wish you were quicker about it/I wish you hurried a little/ I wish
you didn't speak like that. ( = tp-aş ruga/ tare ăş vrea s ă ---- )
I wish(ed) he finished the detailed report by Monday.
I wish(ed) you supplied all documentary information before we
start work on the design/projeet.
3. Subjonctivul analitic I (avînd aceeaşi formă ca past perfectjmai-mxilt-ca.~
perfectul şi deci numit uneori „mai-mult-ca-perfectul subjonctivului’’)
are trei utilizări principale;
Â) în propoziţiile condiţionale ireale şi imposibile (adică exprimînd o
condiţie ipotetică nerealizabilă, întrueît se referă la trecut) :
If I had. been there, I should have saved him.
If the equipment had been well protected, it couldn’t have corroded.
N O T Ă : i n acest caz, inversiunea p en tru elim inarea conjuncţiei i f se poate realiza
la to a te verbele moţionale, dată. fiind» prezen ţa form ei personale aberante
had (cf. p arag rafu l .17 despre propoziţiile condiţionale).
H ad i t n o t rained, -we should have used th e irrigation a n d sprinkling.
H ad it snowed th e sluing com petition^ could have tak e n place.;
B) în propoziţiile cemparativ-concesive (introduse de conjuncţiile as if,
as though, though şi even though) dacă ele arată anterioritatea în timp
p faţă de propoziţia principală:
He behaved as if he hai never been there/ as though he had never

69
' seen me before.' ( == de parcă n-ar fi fost acolo/nu m-ar fi văzut
in v iaţa lui).
C) in propoziţiile com pletive directe subordonate Verbelor to w ish şi to
su p p o se (arătînd anterioritatea fa ţă de ace ste a ) :
I wish---I h a d never, seen b i m /I h ad not. used w ornrovtt tools.
I wish she h ad never left our sports association.
4 . S u b jo n ctivu l a n a litic I I (ale-cărui forme sînt adeseori denumite „echiva­
lente de subjonctiv”) format din verbele modal-defective m a y, m ight,
should, w o u ld , w iU (folosite ca ^auxiliare de mod sau semi-auxiliare de
modalitate), urmate de infinitivul scurt al verbului de conjugat. Se
foloseşte în următoarele propoziţii:
A) în propoziţii interogative indepen dente — verbul sh all avînd sensul
de invitaţie, îndemn, rugăminte, e tc .:
S h a ll w e have coffee together ?• (== n u vrei/ce ar fi să bem o cafea?)
Shall we start the timing now ? (Nu vrei/ Ce-ar fi să începem
acum cronometrarea?)
What 'shall 1 d o ? ( = Ce (să) mă fac.)
B) în propoziţii exclam ative, exprimând urări, dorinţa, sau o exclamaţie
afectivă: i .
Long m a y you liv e ! ( = să (ne) trăieşti!) .
M a y you en jo y i t ! ( = să te bucuri/să ai parte de el!)
C) în propoziţii subordonate fin a le jd e scop : •
a) afirmative—- cu m a y (pentru un scop pe care vorbitorul îl consideră
realizabil), sau cu m igh t (pentru un scop socotit de vorbitor greu
de realizat, improbabil, imposibil); cu w ill sau w ould (pentru pro­
babilitate):
•I'll ring him up now so th a t I m a y f in d him.
Try tomorrow so th at he m igh t learn th at you are here, '
Come earlier so th a t he w ill f in d you at home.
Do it now so th a t it can jw ould sta rt
b) negative—cu should după conjuncţia lest, sau cu m ight după con­
juncţia f o r fe a r t h a t :
I left in a hurry, lest he should f in d me at home.
We returned to the control room, for fear th at we m ight have left
the systems in operation.
D) după construcţiile it is advisablejn ecessary , etc. — mai ales cu sh o u ld :
I t is advisable/recommendable/necessary/suggested, etc. th at we
should fin is h the job now, (în engleza americană: that we fin is h —
— deci subj. sintetic I)

§17. M O D U L C O N D IŢIO N A L

G eneralităţi. Ca şi în limba română şi în alte limbi, modul condiţiona*


are două tim puri: prezent şi trecut/perfect, ambele formate cu ajutorul auxi­
liarelor should pentru persoana întîia singular şi plural şi woulfl pentru persoa­
nele a doua şi a treia singular şi plural, la care se adaugă infinitivul scurt
al verbului de conjugat — prezent pentru condiţionalul prezent şi trecut/
perfect pentru condiţionalul trecut/perfect.

70
Modul condiţional are în limba engleză funcţii similare cu cele din
limba română şi în alte lim bi: este corelat cu propoziţii secundare introduse
de conjuncţii condiţionale: if, provided (that), providing (that), on condition
(that), i f only, in case (that) iar pentru negativ unless, i f not. Nu apare
însă în propoziţii secundare condiţionale ci numai principale.
Pe de altă parte, întrucît în engleză nu se face de către gramaticieni
distincţia dintre condiţional şi optativ, constatăm că acesta din urmă este
exprimat cu ajutorul verbului modal would (pentru toate persoanele, şi
accentuat) sau al locuţiunilor modale I ’d/had rather, I ’d f I had sooner,
adaptate şi la celelalte persoane (dar numai în cazul în care nu se exprimă
o condiţie într-o propoziţie secundară).
NOTA 7 : în engleza am ericană verbul s h o u ld este fo arte ra r folosit ca auxiliar, şi
deci condiţionalul se construieşte cu w o u ld lă to a te persoanele.
NOTA 2: Pe de a ltă p a rte a tît în engleza am ericană c it şi în cea b ritan ică se fo­
losesc de p referin ţă — şi în conversaţie şi în scris — formele contrase
afirm ative — V d [ y o u 'd ! h c 'd js h e d j w e ‘d /y o u 'd jlh e y 'd c a lllc a r r y etc. Aşadar,
este recom andabil să ne deprindem ca în citire şi vorbire să reducem auxi­
liarele la aceste form e, pe care le putem folosi şi la negativ, cu adăugarea
n egaţiei n o t : I ' d j y o u ' d etc. n o t c a lllc a r r y etc. sau I j w e s h o u ld n ’t walk, y o u f
h e ls h e jillth e y w o u ld n ’t o p e n .

N O T A 3 : Deşi se traduce to t prin ,dacă’, conjuncţia wheiher n u introduce condiţ


propoziţii condiţionale, ci propoziţii subiective, com pletive, circum stan­
ţiale etc.

CONDIŢIONALUL-PREZENT-

Aşa cum se arată la paragraful anterior, în limba engleză britanică


condiţionalul prezent se formează cu ajutorul auxiliarelor should (pers.
I singular şi plural) şi would (celelalte persoane, în amer. şi persoana I) la
care se adaugă infinitivul scurt ai verbului de conjugat.
Paradigma este dată iu modelul u rm ător:

A c ti v P a s iv

A fir m a tiv
we sh o u ld /l’d call/carry, etc. I/w e sh o u ld /I’d be called/carried, etc./
y o u/ke/she/it/th ey w ould/you’d call/carry you/lie/slie/it/tliey w ould/you’d be
called /carried
I n te r o g a tiv
hould/w ould I, etc. call/carry ? should/w ould I, etc. be called/carried?

N e g a tiv

I/w e should n o t/I sh ouldn’t call/carry I/w e should n o t/I sh o u ld n 't/ I ’d n o t


be called/carried,
y o u/he/she/it/th ey would n ot/w ouldn’t you/he/she/it/they w ould not/w ouldn’t
call/carry be called/carried ,

I n te r o g r a tiv - n e g a tiv

sh o u d n ’t I call/carry, etc? shouldn’t I be called/carried, etc?


w ouldn’t you, etc. call/carry, etc? w o u ld u ’ you, etc. be called/carried, etc.?

71
F u n c fia sp ecifică a c o n d iţio n a lu lu i p rezen t este ind icarea unei a cţiu n i
care se p o a te realiza în p rezen t sa u în v iito ru l nu prea îndepărtat» în cazul
în care; se în d ep lin e şte co n d iţia ex p rim a tă de p rop oziţia secundară con d i­
ţio n a lă (sau, m a i rar, de u n co m p lem en t circu m sta n ţia l con d iţional) ; '
I f 1 had m ore tim e , I sh o u ld (g la d ly /certa in ly /w illin g ly ) go th ere,
( î n acest caz co n d iţia e ste co n sid era tă n e r e a l ă în tru eît con trazice situ a ţia
din m o m en tu l v orb irii, dar p o s i b i l ă , în tru eît con d iţia se p o a te în d ep lin i
— ev e n tu a l im ed ia t, de p ild ă d acă in terlo cu to ru l'sp u n e : “ W ell, ta k e a
d a y o ff/y o u m a y p o stp o n e th e w ork fori tom orrow e t c ,”)
I f it w ere w arm er, y o u rvouldu’t h eed you r ov erco a t (idem ).
C o n d iţio n a lu l.p reven t are şi a sp ectu l con tin u u , fo lo sit însă d estu l de
rar, în cazul în care e vo rb a de o a cţiu n e sau stare în curs în m o m en tu l
v o r b ir ii: ■
I f I w ere y o u (— d acă a ş fi în lo cu l tău ), I sh ou ld be sin g in g in stea d
of cryin g. : '
NOTĂ: Conform celor spuse an terio r despre m odul condiţional în general, în
engleza am ericană: se foloseşte ra r auxiliarul sh o u ld , în tru e ît In vorbire
ca şi în scriere se folosesc m ai ales formele contrase I ‘d , y o u ’d , etc. sau
auxiliarul w o u ld .şi p en tru pers. I singular şi plural. în engleza britanică, a-
ceastă folosire a lui w o u ld este echivalentă cu fu n cţia m odală — indicind
voinţa, do rin ţa etc. — deci asem ănătoare m odului o p tativ din lim ba rom ână.

CONDIŢIONALUL TRECUT/PERFECT

C on d iţion alu l tr e c u t (n u m it m ai degrabă p erfect, p en tru raţiu n i de


sim etrie cu a lte tim p u ri p erfecte ale altor m oduri) exp rim ă o acţiu n e care
ar fi p u tu t să se realizeze în tr ecu t dacă s-ar fi în d ep lin it o a n u m ită con d iţie.
D in aceste m otive, se vorbeşte de o co n d iţie ip o tetică i r e a l ă ş i i m p o s i b i l ă ,
în tru eît ea nu se m ai poate realiza sau este ireversib ilă (toate a cestea apli-
cîn d u -se şi lim bii rom âne; şi altor lim b i).
D upă cum ş-a ară ta t, c o n d iţio n a lu l tr ecu t se form ează cu aceleaşi
au xiliare ca şi cel p rezen t (în engleză b rita n ică s h o u l d pen tru pers. I-a sin­
gular şi plural şi w o u l d p en tru p ersoan ele a doua şi a treia singular, şi plural,
—- în engleza am erican ă w o u l d p en tru to a te p erso a n ele; în am bele v a ria n te
manifestîndu-se p referin ţa p en tru form ele con trase 1 ' d i ţ y o u ’d etc), la care se
a d a u g ă in fin itiv u l tr e c u t/p e r fe c t scu rt (fără p a rticu la to) al verbu lui de
co n ju gat.

A c ti v ■■■- P a s iv
A fir m a tiv
I/w e sh o u ld /I’d have called/carried I/w e sh o u ld /I'd have been ealled/carried
you/he/she/it/tliey w ould/you'd have you/he/she/it/they w ould/he’d liave
called/carried been called/carried
I n te r o g a tiv
should X h a v e called/carri d et- should I have been called/carried?
N e g a tiv
I should n o t have called/carried etc. X should n o t have been called/carried etc
I n te r o g a tiv -n e g a tiv
sh o u ld n 't ! /we/ shouldn’t I /we n o t have been
sh o u l# I n o t have cslled/carried? called/carried?

i 9
Condiţionalul trecut co resp im d e tim p u lu i resp ectiv din limba rom ână,
dar nu se fo lo si . ui o ro p o ziţia secundară co n d iţio n a la :
; If y o u h a d co n n :<> th e c- ncert, you would have en jo y ed it im m en sely =
Dacă a i fi ■v e n it/d a c ă veneai/.., săd ii venit la con cert, ţi-ar fi p lă c u t/îţi
plăcea: cu rigu ran ţă foarte mult.
NOTĂ : Dacă mi este legat de o condiţie e x p rim ată p rin tr-o propoziţie secundară con­
diţională sau p rin tr-u n com plem ent circu m stan ţial condiţional şi condiţio­
n alu l tre c u t poate fi socotit im echivalent al o p tativ u lu i tre c u t din lim ba
rom ână- î n a c e st caz se foloseşte de p referin ţă w o u ld p en tru to a te persoa­
nele. în form a accen tu ată — sau locuţiunile m odale I ' d ra th e r , I ’d s o o n e r :
1 . w o u ld certainly have visited you/ I ’d r a th e r , I ' d so o n e r h a v e called on you
th a n sp en t m v afternoon w orking. = F ireşte că aş fi preferat să v in -în
v iz ită la tin e d ecît să lucrez/să fi lu c ra t to a tă după-am iaza.

FOLOSIREA M O DU LU I CONDIŢIONAL

C on d iţion alu l p rop riu -zis (nu optativul) se foloseşte deci în corelaţie
c u o c o n d iţie e x p r im a tă — m ai a les prin propoziţii subordonate condiţio­
n a l e . A c este p ro p o ziţii s în t su p u se restricţiilor de folosire a timpurilor ver­
b a l e ceru te d e regu lile co resp o n d en ţei timpurilor — aplicate în engleză
si
/ în a lte lim b i dar nu si / în rom ână.
Aceste restricţii se pot rezuma astfel; ,
I) Condiţionalul prezent din propoziţia principală cere insubordonata
co n d iţio n a lă u n s u b j o n c t i v s i n t e t i c I I (identic® cu p ie te iitu l, cu ex c ep ţia
v e r b u lu i to be care are form a were, la; to a te persoanele): e
I f I/you/he w e r e iu a h u r r y , the j o b would be spoilt.
NOT^Ă: Conjuncţia i f se poate omite clacă se îndeplinesc două condiţii: 1) pr »po­
ziţia secundară să preceadă pe cea principală, iar 2) verbul din propoziţia
secundară sâ fie 6 fermă personală aberantă (could, m ig h t, were, had etc. —
0 unul din cei ,,24 de prieteni al lui not”, cf. tabelul 19) ®
H ad I enough time, I should go there (D ai într-o frază ca: "If®you lis­
tened carefully, you :would understand; better" nu se pot face modificări
decît:prin introducerea .unui verb, din cele sns-menţionate: “Were you to/
Could you listen/Would you listen carefully, you would understand better”.)

2) C o n d i ţ i o n a l u l tr e c u i din p ro p o ziţia p rin cip ală cere' in su b o rd o n a ta


con d iţională' u n s u b j o n c t i v a n a l i t i c I (id en tic ca form ă cu nxai-m ult-ca-per-
fe c tu l la to a te verb ele) :
I f y o u Hâd ca lled d u us th e d a y before y esterd a y , you could h a v e eaten
m o th e r's v e r y sp ecia l cake.

NOTA : în acest caz conju n cţia i f se. poate om ite la to a te verbele (întrucît form a sub­
jonctivului include pe h a d - form ă personaiâ aberantă) singura condiţie
ce trebuie în deplinită fiind aceea a plasării propoziţiei secundare înaintea
prin cip alei:
H a d 'you- c o m e to th e l a s t n ig h t, w e c o u ld h a v e a r r a n g e d a little d a n c e .

73
§18. CELE PATRU FORME IN -ING

în gram atica engleză se pot distinge patru forme în -ing care, 'deşi
au aceeaşi terminaţie şi provin in ultimă instanţă de la infinitivul unor
verbe, pot fi interpretate in mod diferit din punct de vedere gramatical
(participii nedefinite/prezente, adjective verbale, substantive verbale şi
gerunduri — o formă specific englezească rezultînd din îmbinarea funcţiilor
verbale şi substantivale); din punctul de vedere al funcţiilor sintactice
pe care le îndeplinesc — mai important pentru noi, în legătură cu textele
tehnice—/; avem de a face mai ales cu subiecte, complemente drepte, atribute
(foarte numeroase, adeseori sub forma primului element al unor substantive
compuse) şi complemente prepoziţionale (de pildă de scop, arătat de pre­
poziţia for, care precede un gerund sau un substantiv verbal).
în detaliu, aceste forme în -ing se impart în patru tip u ri:.
1. O formă strict verbală — participiul.nedefinit (numit în mod curent
participiu prezent, deşi el se poate referi şi la trecut dacă arată concomitenţa)
a cărui funcţie primordială este aceea de a forma predicatul la aspectul
continuu (deci precedat fiind de auxiliarul to be), pentru a indica acţiunea
în curs de desfăşurare (de lungă durată în cazul lui present perfect continuous
sau past perfect continuous, de scurtă durată în cazul lui present conti­
nuous sau preterite continous).
I was reading an interresting book when the door bell rang.
Somebody had been knocking at the door for a few minutes. The engine
had been running idle for a few minutes.
Mother is cooking dinner; it will ready in a minute.
Mary has been learning English for two and a half years now.
2. O formă adjectivală (derivată din participiu dar folosită înaintea
substantivelor sau ca nume predicativ în cadrul unui predicat nominal),
adjectivat verbal avînd deobicei toate caracteristicile adjectivelor calitative,
inclusiv grade de comparaţie:
The book by the Romanian physicist is (very/highly) interesting.
Circulating capital is opposed to fixed capital or assets. The rising
crisis of petroleum in the international market gave rise to growing concern.
3. O formă strict substantivală — substantivul verbal — avînd caracte­
risticile substantivelor obişnuite, mai ales abstracte, nenumărabile (deobicei
însoţite de articolul zero şi folosite numai la plural, dar unele avînd şi plural
şi articol hotărît sau nehotărît) : .
The findings obtained through the application of the new method
were unexpected.
The .measurings should be made a t regular intervals. The drug is to
be administered in three daily takings (after meals).
Runing in order to maintain one’s h ealth — is now called jogging
and is very much in fashion, fortunately.
Substantivele verbale pot să fie şi ele folosite ca atribute, înaintea
substantivelor, ceea ce le face greu de diferenţiat de adjectivele verbale,
în textele ştiinţifice şi tehnice, unde sînt folosite frecvent, situaţia este
importantă mai ales pentru traducere (vezi nota finală). De asemenea este

74
important ca pentru atributele provenite din substantive verbale sau geru n i-
m i să nu încercăm folosirea gradelor de comparaţie : measuring instruments ==
instruments for measuring = measurement instruments (deci nu folosim
grade de comparaţie) ; he takes fencing lessons — he takes lessons in fencing
(ia lecţii de scrimă) — deci atributul antepus substantivului, provine dintr-
unul post-pus, cu prepoziţie (după modelul N x -f- prep + N 2 — N 2 -J- N x
Asemenea exemple sînt foarte
numeroase în limbajul tehnico-ştiinţific.
4. O formă hibridă, intermediară între verb şi. substantiv, întrucît
îmbină caracteristici substantivale şi verbale : gerund-ui. Este o formă
specifică englezei şi ca atare folosită extrem de frecvent atît în limbajul
tehnico-ştiinţific, cît .şi în conversaţie pentru că prezintă avantajul conci­
ziei : în loc să spunem The raisihgjbuilding of this new silo took three months
— cu substantiv verbal precedat de articol şi urmat de prepoziţie — spunem :
RaisinglBulding the silo took three months).
Este necesar să asimilăm folosirea gmmif-ului, fără a fi neapărat nevoie
să dovedim că este o asemenea formă, arătînd că ceea ce-1 precede prepoziţii
(adjective) şi ceea ce-1 urmează (complemente drepte, adverbe), precum
şi funcţiile pe care le îndeplineşte (parte dintr-un subiect, dintr-un comple­
ment direct prepoziţional sau circumstanţial) constituie o dublă determi­
nare, adică îi conferă un caracter h ib rid :
(By) Doing this daily, you will learn employing the fine instruments
to advantage.
Excising the tumour was urgent.
I hate being interrupted when working in the laboratory ( = nu pot
suferi să fiu întrerupt cînd lucrez-în laborator).'
He is very mudh appreciated for educating/having educated several
generations of fine mechanics. '
(Through) Fitting the coupling installations well/perfectly, he contrib­
uted to limiting the waste/loss of energy.
They used to leave the factory only after making sure/ having made
sure there was no leakage (= pierdere) in any of the boilers.
NO TA 1 : Cele p atru forme în -ing pot fi rezumate prin funcţiile unui cuvînt ca sing­
ing :
1. He was singing when he came in/He came in singing (participiu nedefinit/pre-
zent — cu funcţie verbală sau de complement circumstanţial)
2. I heard many singing birds in th a t forest ( = păsări căutătoare — deci adjec­
tiv verbal).
3. He fakes lessons in singing/He takes singing lessons ( = lecţii de canto/cînt
— deci substantiv verbal).
4. (His) Singing th a t song made me cry with melancholy. (Faptul că am /a cintat
acel cîntec m-a făcut să plîng de dor — gerund întrucît este subiect în propo­
ziţie, ca un substantiv, eventual precedat şi de un adjectiv, dar este urm at
de complement direct, ca un verb).
N O TA 2 : Uh aspect m a i im p o rta n t îl c o n stitu ie tra d u c e re a a trib u te lo r în -ing, d ife rită
d u p ă p ro v e n ie n ţa a c e sto ra :
1) Adjectivele verbale propriu-zise (provenind din participii nedefinite/pre-
zente) au un caracter „ activ”/,,de acţiune” : runnig water s apă curgă-
toare/curentă (deci apa curge); burning filament = filament incandescent/
care arde.

75
2. în schimb, atributele provenite î d m substantive verbale sau. g e r u n d - v tii
indică mai ales destinaţia sau scopul : m in in g e q u ip m e n t — e q u ip m e n t f o r
m in in g {utilaj/echipament minier); o il- d r i lin g o u tf it o u tf it f o r d r illin g o il.
{instalaţie de foraj/de forat pentru petrolf; m o u n ta in e e r in g e x p e d itio n = e x ­
p e d itio n f o r m o u n ta in - c lim b in g (expediţie’alpină/de alpinism/de escaladare a
munţilor)..

Tabelul hr , 32
Adverbe care fa c ex cepţie dc la regulile de fo rm are a g ra d elo r de c o m p a raţie

Gradulpozitiv : Gradul comparativ Gradul superlativ


Forme Forme
Pronun- Principalele Forme Principalele Principalele
traduceri Pronun­
tie Pronunţie traduceri ţie traduceri
b a d ly rău{ urît, prost w o rse mai rău, mai w o rst cel mai rău/urît/
['baedli] îngrozitor. [wa:s] urît, mai prost, [wa:st] prost/îngrozitor
mai îngrozitor ( p r o v in e
s i d e la
ill)
fa r departe, în f a r th e r mai departe, f a r th e s t -cei mai departe
[fa:] mare, măsură, [•'fa:3or] ( î n s p a ţ i u , ca ['fd:5ist] ( în sp a ţiu , ca
d is ta n ţă ) d is ta n ţă )
în continuare,
f u r th e r f u r th e s t cel mai departe
['fa:5ar] mai departe ['fa:3ist] ( c a d is ta n ţă sau
( î n t i m p ) ;in c a t i m p ) ; cel mai
plus, pe dea­ tîrziu
supra
ill rău, urît, prost, w o rse mai rău/urît/ w o r st cel mai rău/urît/
[U] îngrozitor;ne­ [ws:s] prost/îngrozi- [wa:st] prost/îngrozitor/
favorabil (provine şi - tor/nefavorabil nefavorabil
de la b a d ly )
la te tîrziu la te r mai tîrziu, ul­ la st . la urmă (de tot),
[leit] , [‘leita1’] terior [fa:şt] în wţma, tuturor,
mai tîrziu ca toţi,
ultima dată
little (prea) puţin, : : le ss mai puţin, în le a s t cel mai puţin
[’Utl] în m ică măsu­ [Ies] m ai mică m ăsu­ [li:st]
ri, deloc, nici­ ră
decum, cîtuşi
de puţin
m uch mult, mult m o re mai mult, pe m o st cel mai mult, foar­
[nmtj] mai;în mai deasupra, ia­ [moust] te, cit se poate;
m are m ăsură/ răşi
parte, aproape,
cam
n e a r ...... (pe)aproape, n ea rer mai aproape, n earest; cel mai aproape,
•{ni8f] în/prin apropi-' ['niars?] la mai mică ['niarist] la cea mai mică
ere distanţa : distanţă
next lă tind, mai depar­
te; data viitoare;
. [netst] pe urmă; mai;
imediat după
(aceea)
w e ll bine; frumos, b e tte r , mai bine, b e st cel mai bine; cel
[wel] cum trebuie; [‘beta’’] preferabil, mai [best] mai mult
cum se cuvi­ mult
ne; pe bună
dreptate;com­
plet ; pe rie-a-
ntregul
T a b d til nr. 33

E ch iv alen tele u n o r prepoziţii locative

ENGL EZ A
R O M Â N A
Statice Dinamice
la al, in (cu verbe de to (cu verbe de mişcare, arată destinaţia)
stare pe loc) foîcaras (arată direcţia) ;;
de la al, in, o f from (arată deplasarea)
în in, al into (arată pătrunderea)
in

diu ai, in, of from (arată deplasarea)


oul o/, (arată extragerea)
o ff (arată desprinderea)
pe OH on, upon
de pe on jro m (arată deplasarea)
o ff (arată desprinderea)
NOTĂ; Reţineţi asemănarea dintre echivalentele prepoziţiilor „la”, „de la", „în”,
„din” dud sint statice, precum şi redarea prin jro m a tuturor prepoziţiilor
care arată deplasarea.

(lîteva c u v in t e g ru p a te d u p ă prepoziţiile care le însoţesc

A D J E C T I V E D I N SF ER A/ AR IA S E ­ A D J E C T I V E D I N SF ER A/ AR IA S E M A N ­
M A N T I C Ă „TIPIC” ( P E N T R U ) TICĂ „SPECIFIC” (+ D A T I V U L )

characteristic
eloquent
illustrative particular
indicative >O F peculiar
> TO
representative proper
symbolic(al) specific
typical

SUBST., ADJ., VB. ŞI PARTICIPII S U B ST. D IN A R IA /S P E R A „ S E N T I­


D I N A R I A / S P E R A „ATITUDINE/ M EN T" ( P E N I R U ¡ F A Ţ Ă D E )
RE LA ŢI E” (F A Ţ A D E /P R I C I N U I T A
DE )

concern(ed)- love, hatred, liking,


consistency O F /F O R
contempt, admiration
consistent
discontent(ed) SUBST., ADJ., VB. D IN A R IA /SPE R A
dissatisfied WITH „LEGÂTURA” (CU)
preoccupation to object
preoccupied objection
satisfaction opposition
satisfied resistance TO
to subject
amazed submission
amazement to submit
astonished AT absorbed, engrossed,
surprise(d) to participate, participation, I
(to) wonder perseverance, persevering
persistence, persistent

77
SUBSTANTIVE CARE INDICĂ PĂRŢI ALE ZILEI

dawn/daybreak/sunxise/awir. sunup morning


noon/midday
twilight/sunset/omsr. sundown IN THE afternoon
dusk/nightfall
night/midnight evening
MESELE Z IL E I: breakfast/lunch/ _
tea/dinner/supper

SUBSTANTIVE CARE INDICA ZILELE SAPTA m IN II


(ON) Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday
d a r: 0 last/this/next week/month/year/Sunday, April, etc.

INDICAREA DATELOR:
ON TH E (morning of the) tw enty-third (23rd) 23 of December, nineteen-seventy-
one/1971.

Tabelul nr. 35

Contexte minimale cu ren te ale unor cuvinte precedate sau urmate


de a n u m ite p r e p o z iţii, c o n j u n c ţ ii,. c o n str u c ţii
A
to abound in — a abunda în (ceva), a fi plin d e ; a avea/apreze nta (ceva) din
belşug
(to be) absorbed in — a fi absorbit de; a se cufunda/a •fi cufundat în
(lectură etc.)
abundance of — abundenţă/belşug de
abundant in — bogat î n ; to be abundant in = a avea (ceva) din belşug
to account for — a explica; a justifica; a da seamă de
to accustom to- = a deprinde cu
(to get) accustomed to (doing something) = (a fi) deprins să (facă + subj.)
a se deprinde cu (o acţiune/un lucru)
to acquaint with — a încunoştinţa de; a pune la curent cu ; a informa despre/
în privinţa ( + gen.)
(to be) acquainted with — (a fi) la curent cu ; a şti, a cunoaşte, a avea cunoş­
tinţă despre
(to be) an adept infat (doing) smth = (a fi) expert î n . (facerea unui lucru) ;
a se pricepe bine/de minune la ceva
adequate to — potrivit pentru; corespunzător pentru • (sau -f- dat.)
in the afternoon = după amiază; on (that, etc.) afternoon, on the afternoon
'of that day == în după amiaza aceea, în după amiaza acelei zile
to amount to — a se ridica /cifra la o sumă etc.) ; a însemna, a reprezenta;
(to be) answerable for = (a fi) răspunzător pentru ; a răspunde p en tru ; a da
seama pentru
an approach to = o abordare/tratare a (unei teme etc).
appropriate to = adecvat/ potrivit pentru
to assist in = a ajuta la
to attempt to + inf. — a încerca să ( 4- subj.)
attem pt at + subsi. sau attem pt to + inf. = încercare de a face un lucru

78

i
attentive to = atent la
attitude towards¡regarding = atitudine faţă de/ în privinţa ( -f- gen.)
(to be) aware of — (a fi) conştient de, a-şi da seama d e ; a cunoaşte, a şti
B
in the beginning' = la început; at the beginning of = la începutul (+ gen.)
to benefit by — a profita/a beneficia de;-a trage foloase de pe urma (-j- gen.)
(to derive/have) benefit from = a beneficia /a profita de

capability of ¡for f- subst. sau to -f- inf.. — capacitate de (ă. subst. sau +
*»/)' : . :
capable o f -j- subst. sau to + i n f . — capabil de + inf. sau subst.
care for = grijă pentru/de; to take care o f — a se îngriji/ a avea grijă de
: a îngriji (+ subst.)
certain of — sigur de
certainty of — certitudine/siguranţă în privinţa (+ gen.)
characteristic o f = caracteristic/ tipic pentru
from childhood, from a child — încă din copilărie, încă de cînd era copil
under/ in the circumstances (of) = în împrejurările date/ acelea etc.
to collaborate with smb. i n (doing) smth. = a colabora cu cineva la ceva
/la facerea unui lucru
comment on¡upon — comentariu la/despre/asupra (+ şen.)
to comment on¡upon =4á comenta, a discuta
to compensate for = a compensa (o pagubă etc.); a despăgubi (pentru)
(a fi)
(to b e) composed o f = compus d in ; a se compune dip
to concentrate on — a se concentra asupra (4 gen.)
conception o f — concepţie despre/îm privinţa (+ gen.)
concern a b o u t = preocuparé/îngrijorare faţă de/în privinţa (+ gen.) ;
concern i n = interes p e n tru ; concern w i t h = preocupare/interes pentru/
fa ţă de '
(to be) concerned in ~ (a fi) interesat/preocupat d e ; (to be) concerned
w i t h = (a fi) preocupat d e ; a. se ocupa cu/de
concomitance with = simultaneitate/ concomitenţă cu/faţă de
concomitant with = concomitent/ simultan cu
in¡under these conditions — în aceste condiţii; on condition th at = cu
condiţia c a ; on th at condition = numai cu această condiţie
to be conducive to — a duce la, a avea drept rezultat
to congratulate smb. on smth. = a felicita pe cineva pentru ceva
to consist in snjth. = a consta în ; to consist of several elements = a consta/
a fi alcătuit din mai multe elemente
to be consistent with = a fi consecvent faţă de/ sau + dat.
consistence/consistancy with = consecvenţă faţă d e ; armonie/ acord cu
in contrast with = în contrast cu
to contribute to = a contribui l a ; a colabora la (o publicaţie)
contribution, to — contribuţie/ aport la ; colaborare la. (o revistă etc.)
(to be) conversant with ~ (a ii) familiar/familiarizat cu; (a fi) stăpîn pe;
a cunoaşte foarte b in e; (ş. fi) ia curent cu
to cooperate with smb. in (doing) smth. = a colabora c u cineva la ceva/la
facerea unui lucru
to cope with = a face faţă l a ; a rezolva; a se lupta de la egal la egal cu

79
' , .. . V .
on (that, etc.) day = în ziua aceea; in a (single) d a y — într-o singuri zi
to deal in — a vinde, a face negoţ de/cu; to deal with^= a şe ocupa de; a
• trata (un subiect, o problemă)
to debate on a subject = a discuta/a dezbate o temă
débate on (smth.) — dezbatere/discufie despre/legată de
deficiency in =?lipsă de; deficienţe in
(to be) deficient i n — (a fi) săracd n ; (a fi) lipsit de;.. a duce lipsă de
to a (certain, etc.) degree = într-o (oarecare) măsură; intr-un grad (oarecare)
to depend on/upon — a depinde de ; a fi dependent d e ; a se bizui pe
.(to be) dependent on/upon = ă fi) dependent d e ; a depinde de
(to be) deprived of — (a fi) lipsit d e ; a-i lipsi (+ nom )
(to be) devoid of = (a fi) lipsit de, a nu avea, a-i lipsi (-(- nom.) ; fără :
difference in opinion (s) = deosebire de vederi, diferenţă/ diferenţe de opinii;
difference from smth. = deosebire/diferenţă (faţă) de
(to be) different from = (a fi) deosebit/diferit d e ; a se deosebi/ a diferi d e ;
a nu se asemăna cu ,
discussion on/of (a subject) — discuţie despre (-f a c u z .)/ asupra/ în privinţa
»• r (cu gen.) .
(a s ) distinct from — deosebit/distinct de ; spre deosebire d e ; în contrast cu
to distinguish between smth. and sinth. else:
to distinguish smth. from smth. else= a deosebi/ a distinge ceva de altceva;
a face o distincţie/deosebire ,între un lucru şi a ltu l;
(to have/to harbour) doubts about/ aş to — (a avea) îndoieli/ dubii în privinţă/
asupra (+gen.)
;e :.
(to be) eloquent of — (a fi) grăitor p en tru ; a ilustra (în mod grăitor)
to be empolyed in smth./ sau on/for doing smth. —a fi angajat într-o acţiune
a se ocupa de ceva ; a fi în curs de a face ceva ;
in the end = la sfîrşit ; în cele din urm ă; at the end o f = la sfîrşitul/ capătul/
terminarea (-J- gen.)
in the evening = seara; on an/that evening, on the evening of that day =
în seara aceea, în seara acelei zile
to a (certain/great) extent = în (oarecare) /mare măsură
■■■■■.' F ,
to feed o«,smth. — a seîhrăni/alimenta/a trăi cu ceva
(to have) a feeling of sm th.— (ă avea) -sentimentul naturii e tc .; to have
a feeling for smb. = a compătimi pe cineva, a vibra pentru
cineva
(to be) fit for = (a fi) potrivit pentru
at the front = pe front; in front of = în faţa (-¡- gen.)
(to be) full of — (a fi) plin/ ticsit etc. d e ; a abunda î n ; a avea (ceva din
belşug)
G
(to be) grateful to smb. for smth. = (a-i fi) recunoscător/ a purta recuno­
ştinţă cuiva pentru ceva
gratefulness/graţitude to smb. for smth. recunoştinţă/gratitudine faţă
de cineva pentru ceva

80
H
hope o f sm th./that + propoziţie = speranţă în ceva/câ se va întîmpla etc.
ceva
to hope for + substjthat + propoziţie/to inf.r= a spera (în) ceva / că ceva
se. va întîmpla fete. / să facă etc. ceva
I
(to be) illustrative of = (a fi) simptomatic/simbolic/grăitor pentru/ în pri­
vinţa ( + gen.); a ilustra («învingător)
incapacity for smth./fo 4 - inf. — incapacitate/neputinţă de a face un lucru;
(to be) incapable of = (a fi) incapabil de -f inf./sâ -f- subf ] a nu putea să +
+ subj.
(to be) independent of = (* fi), independent/ neatîrnat/ autonom de ; a nu
depinde d e ;
(to be) indicative of — (a fi) grăitor/simptomatic p en tru ; a indica, a de­
monstra ; a sugera
(to be) indifferent to — (a fi/ a se arăta) indiferent la/faţă d e ; a nu-i păsa
d e ; a nu -1 interesa ( + notn.)
indispensable to = indispensabil pentru (sau + dat.)
inherent in = inclus (din capul locului) în ; născut în ; caracteristic/ţipic
pentru (sau -f- dat.)
to inquire into = a se interesa de, a cerceta; to inquire after smb. = a în­
treba de /a se interesa de cineva; a întreba/a se interesa de sănă­
tatea cuiva
to insist on sm th./that smth. is/should/will be done, etc. = a insista asupra
(+ gen.)/ să se facă un lucru etc.
insistence on smth .¡that smth. is/ should/will be done = insistenţă asupra/
în privinţa (-f- gen.)/ să .se facă un lucru etc.
irrespective of — indiferent de, fără a ţine seama de
K
(to be) keen on (doing) smth. — a ţine mult/ la ceva/a ţine morţiş să facă
un lucru/ a avea/a manifesta mult interes/zel pentru
L
to laugh at smth./smb. = a rîde de ceva/cineva; a se amuza pe socoteala
( + gen-) i to laugh with)for joy = a rîde de bucurie
to liberate from = a elibera de
love oflfor = dragoste p e n tru ; to be in love with = a fi îndrăgostit d e ; a
ţine mult la
M
in the market — pe piaţă
(to be) master of = (a fi) stăpîn pe
in a (large, etc.) measure = în (mare etc.) măsură
to merge with — a fuziona c u ; a se îmbina cu
by mistake = din greşeală
at the/that moment = în momentul acela/respectiv; pe atunci .
in the morning .= diminea.ţa; on th a t morning/ow th e morning of that day
== în dimineaţa aceea; în dimineaţa acelei zile.

81
N
necessary for smb = necesar cuiva necessary to smth. A necesar/trebuincios
pentru ceva
ai night = seara tîrziu; noaptea ; by night = pe întuneric, noaptea
notable for — vestit/renumit/; remarcabil pentru

0
to object to = a. obiecta/ a se împotrivi la; a ridica obiecţii împotriva (+ gen.)
(to raise/to make) objection to — (a ridica, a aduce o) obiecţie l a ; a obie'dta
la/împotriva (-J- gen.)
opinion offon = părere/opinie despre/cu privire la /în privinţa (-J- gen.)
opportunity for smth./o/ doing smth./ip -f- inf. — prilej pentru ceva/de a
face ceva/să facă ceva
to originate in — a fi generat de, a proveni/ a se naşte din, a-şi avea ori­
ginea în
from the outside — din/de afară
on the outskirts of = la periferia/marginea ( + gen.)
owing to = din pricina (+gen.), datorită (unui lucru, mai ales negativ)
P
to take part in, to participate in = a participa/ a lua parte la
participation in = participare la ; cotă parte din
particular/peculiar to = propriu/specific (+ dat.)
preoccupation with = preocupare /îngrijorare în privinţa (+ gen.)/ cu
privire la/ din pricina (-f- gen.)
to profit by; (to receive/ to derive) profit from = a profita/a beneficia de =
on smb’s proposal = la propunerea cuiva

Q
(to be) quick atlabout (doing smth.) = a fi iute/îndemînatic la ceva/ în a
face ceva

R
to range smb./smth. with smb./smth. else= a clasa/a plasa pe cineva/ceva pe
acelaşi plan cu altcineva/altceva; a pune pe acelaşi p la n ;
to rank with = a se situa printre/ alături de
to reckon on smb./smth. = a miza/a se bizui pe
reliance on = bizuire/întemeiere p e ; credinţă/ speranţă în
to rely onjupon = a se miza/a se bizui pe, a-şi pune speranţele în, a nădăjdui
în
representative of = reprezentativ/tipic/caracteristic pentru
resemblance to — asemănare cu
resistance to — rezistenţă la ; împotrivire/rezistenţă faţă de
in respect of; with respect to = în privinţa (4- gen.), cît/în ceea ce priveşte
(+acuz.); cu privire la
responsibility to smb. for smth. = răşpundere/responsabilitate faţă de
cineva/în faţa cuiva pentru ceva

82
to result from = a rezulta/a proveni d in ; to result in = a avea drept rezul­
ta t, a produce, a genera
to reveal smth. to smb. = a dezvălui ceva cuiva
(to be) rich in — (a fi) bogat î n ; a avea/a poseda din belşug
S
(to be) satisfied with = (a fi) mulţumit d e ; (to be) satisfied of (+ subst.)/
that (•+• propoziţie) =- (a fi) convins de un lucru/ că (ceva este
adevărat); a ajunge la convingerea că (ceva este adevărat
search for = căutare ( + gen.)
to search for = a căuta, a fi în săutarea (+ gen.)
sensitive to = sensibil/simţitor la
at the sight of = la vederea ( + gen.) ; at first sight = la prima vedere;
(to know) by sight = (¿ cunoaşte) din vedere; (to come) in
sight = (a se apropia destul ca să fie) vizibil, a se iv i; (to be)
out of sight = •(a dispărea) din vedere, a nu se mai vedea.
similar to — asemănător cu, similar (+ dat.)
similarity to = asemănare/ similitudine cu
skill in = îndemînare/abilitate în (a face ceva); pricepere l a ; calificare
pentru/într-un domeniu
(to be) slow at (doing) smth. = (a fi) încet la (facerea unui lucru); a avea o
încetineală în (facerea unui. lucru)
to speak to¡with smb. = a vorbi cu cineva; a vorbi cuiva
to split into = a despica/a desface în
to spring from = a izvorî d in ; a se naşte d in ; a fi generat de/a-şi avea sursa/
originea în
(to be) subject to = (a fi) supus (-{-dat.) ;
to subject to — a supune la (sau + dat.)
at smb’s suggestion = la sugestia/propunerea cuiva
suitable for ¡to = potrivit p e n tru ; corespunzător (unui scop etc.)
/convins de
(to he) sure o f = (a fi) sigur d e ; a se bizui p e ; a fi convins de
’ T
to talk with/to = a sta de vorbă/ a face conversaţie/ a vorbi cu
thanks to — mulţumită, datorită (cu dat.) •
at the/that time = pe vremea aceea; în momentul acela
(to be) typical of — (a fi) tipic/earacteristic pentru (sau + dat.) ; a carac­
teriza (-f- acuz.)
U
(to be) unable to — (a fi) incapabil s ă ; a nu putea să
(to- be) used /ju:zd/ to = (a fi) deprins/familiarizat cu
useful to =s util/folositor pentru (sau -(- dat.)
V
to vie with = a rivaliza cu
in view o f — dat fiind c ă ; dată fiind (situaţia etc.); with a view to — with
the view o f = în vederea (unui scop etc.)

83
w
a wealth o f = belşug/abundenţă de
in good/bad, etc. weather = pe vreme bună/rea etc.
(to be) worth d o in g , etc. = a merita să fie fă c u t; a merita osteneala etc.
(to be) worthy o f = a fi) demn/vrednic de ( f - s u b s t.) a merita (să fie premiat
etc.)

Tabelul nr. 36

Construcţiile cu „there is” şi „it is”


A) Construcţiile de tipul there i s / there w a s / there a re / there w ere se folosesc
aproape exclusiv cu verbul to he pentru a indica existenţa concretă a unor
lucruri, fenomene, persoane etc. (în schimb elementele care se măsoară —
timp, distanţă, temperatură etc. — se exprimă cu ajutorul construcţiei
i t is ). De asemenea verbul to be poate apărea ca al doilea element al predica­
tului, lîngă subiectul introductiv there stînd ca n , m a n y , m u st seem , a p p e a r etc.
Mai apar după there verbele to com e şi to a rriv e în special pentru anunţarea
— (aproape) exclamativă — a unei sosiri. N u este in d ic a tă fo lo s ir e a d ia te ze i
p a s iv e după subiectul introductiv there (ex.: T h ere h ave been d o n e m a n y
th in g s) întrucît asemenea construcţii sînt rare în engleză (formulele normale
folosesc, după cum e şi firesc, subiectul gramatical — respectiv complemen­
tul drept al verbului tranzitiv — drept subiect al construcţiei pasive:
M a n y th in g s have been done, etc.).
B) Iată cîteva exemple de folosire a construcţiilor de tipul there i s :

Subiect formal = "There" + verb Subiect logic

1. There will be hardly any objection to the proposal,


2. There was practically no participation in the discussion,
3. Do you think there will be anybody to m eet us a t the station?
4. There could be no more talking about it.
5. Are there no other proposals ?
6. Have there been any further developments in this m atter ?
7. There ought to be a better solution.
8. There m ay be some delay in his reply.
9. There will come a day when you'll regret it. (Viitoul poate
f i folosit in secundare atributive).
*

C) Construcţiile cu i t sînt de mai multe feluri (cf. §2). Funcţiile pronume­


lui it) . în afara folosirii lui ca subiect impersonal (pentru exprimarea tim ­
pului, a trecerii timpului, a fenomenelor naturale şi meteorologice, a
distanţelor şi a stării lucrărilor în general), i t se foloseşte ca subiect introductiv
de două feluri, 1) anticipativ (adică anticipează subiectul logic/real care este
exprimat printr-o construcţie infinitivală sau gerundială ori printr-o pro­
poziţie subiectivă — dar n ic io d a tă printr-un substantiv sau nume propriu);

84
2 ) de subliniere/întărire (emphatic — adică pentru scoaterea în evidenţă/
pentru sublinierea/întărirea/reliefarea oricărei părţi a propoziţiei în afara
predicatului — care se subliniază cu alte mijloace).

1) Construcţii cu it introductiv-anticipativ (după Modele verbale — MV 21€)

Subiect formal = Subiect logic =


construcţie infinitivală/gerundială sau
It anticipativ + verb
propoziţie subiectivă

1. I t seemed th a t going on the trip was out of the question.


2. Does i t actually m atter when I saw him?
3. I t seems (that) he has changed his mind.
4. I t seemed th a t he had gone out.
5. I t (so) happened th a t I didn’t much like the book.
6. I t (so) happened th a t I am busy throughout the week.

MV 22D

Subiect formal = It Subiect logic =


Nume predicativ =
anticipativ + to be — adjectiv sau substantiv construcţie iniinitivală
verb copulativ

1. I t is fantastic to have achieved to much.


2. I t was a great honour to speak to him.
3. I t was not very easy to do that.
4. I t would be much wiser to take his advice.
5. I t certainly was a mistake to answer in a hurry.
6. I t will be useless to try again.
7. I t is so kind of you to have come.

MV 22E
I t + to be = Nume predicativ Subiect logic = construcţie
subiect formal + = adjectiv sau gerundială
verb copulativ substantiv

1. I t ’s no use bothering (him) about it.


2. I t's no good your bothering about it.
3. I didn't think much good trying to persuade him now.
it is
4. I t was a rather difficult job getting him to do whatever was necessary.
5. I t ’s fairly difficult your/ (familiar) you doing everything
within such a short time.

85
I t + to be Nume predicativ Subiect logic
(subiect formal) (adjectiv sau (propoziţie subiectivă)
+ verb copulativ substantiv)

1. I t is wonderful (that) you have managed to come after all.


2. I t was rather a pity (that) you were unable to join us.
3. I t is unfortunate (that) the weather is so cold.
4. I t was indeed improbable th a t he would come in time.
5. I t ’s really a wonder th a t he d id n 't cause a traffic accident.
6. I t ’s doubtful whether I can manage to finish the job by
Monday.
7. I t ’s very likely th a t the workers will try to make a fine job of it.
8. I t was splendid news th a t our team had done so well in the inter­
national competition.
9. I t ’s rather strange th a t he hasn’t got a better mark.
10. I t is a m atter of whether he will agree with you in this m atter.
(great) doubt

MV 22G

Subiect formal Nume predicativ Subiect logic = for + acuzativ -f-


= It + to be = adjectiv/ infinitiv lung
copulativ substantiv

1. I t ’s hard for her to keep up with her colleagues.


2. I t was easy for me to see w hat you were preparing in th a t
crucible (creuzet)
3. I t ’s unusual for women to be only housewives nowadays.
4. It's the custom for guests to be received with bread and salt
in Romania.
5. I t ’s not uncommon for him to sit up late reading.
6. I t ’s wrong for you to judge people by appearances.

2 ) C o n stru c ţii cu it in tr o d u c tiv — de s u b lim e r e jin tä r ir e /r d i e } a r e¡ ( e m p h a tic )

Model
I t de întărire Parte de propoziţie Restul părţilor de
+ to be subliniată/reliefată propoziţie

1. I t ’s/It is he (subiect real) who scored the goal.


2. I t was liis sister (compl. dir.) (that/whom) I m et in the hall.
3. I t was to him (compl. in d ir.) th a t I spoke, not to her.
4. I t is/It’s about you (compl. prep). th a t I was talking, n ot about him.
5. I t is (but) reluctantly (compl. th a t I gave my consent.
circ. de mod)
6. I t was by a frightful storm (compl. th a t he arrived a t the chalet
circ. de îm prejurări auxiliare) ( = cabană).
7. I t is/It was in order to meet him (compl. th a t I took such a long trip.
circ. de scop)
8, I t is/It was because of him (compl. circ. (that) I missed the performance.
de cauză)

86
Topica normal*
1/ o c u
0 1 I n h i 7
tip u r i de Com
propoziţii Compl. circumstantial de Subiec­ Predicatul (cu
tim p precis, de mod, de tul (cu adv. de mod, indirect scurt,
imprejurSri auzillare, atribute­ frecvenţă, timp (fără to, fără atr.)
tar de loc. le sale). - nedefinit). saU direct (cu atr.)

I Declarative:
A) Afirmative. E X E M P IE :
a) (In the morning) he (always) likes reading

b) All of a sudden ii strated


snowing

They h av en 't come

B) Negative
It does n ot look
nice *

Oa Ob
. Pron. san Verbe auxi-
adv. inte- liare san
rog. etc. modale

a) Do they give their parents


I I Interogative sau
b) Do they give enough money
A) Generale. c) Did he (actually) send you

B) Speciale a) Where will you find information


b) ’Why have you broken your friendship

C) Negative a) ' W hy, shouldn’t


she confess it
b) W hy w asn't he coming

I I I .Imperative Write

IV Exclamative Never have i seen th e J iie s of itl

<S7
Tabelul nr. 37
^Normal unemphatle word-order)

rile
XV .VI VII V III IX etc.
p l'e m e n te

direct (cu ¿tribute) Prepozi­ C ircu m stan ţiale


sau indirect ţional a 11 e 1 e
(cu ¿tribute) (cu atr.) de mod de loc de timp precis

quietly in the
garden (in the morning)

heavily in the a t a quarter past


plains ten on the morn­
ing of the 15th
of September 1950

for good.

ifa th a t
com er

enough money every m onth?

-to their parents every month ? (in order) to


express concern
.a letter through a unex­ to your (scop) because
friend pectedly home of your illness
address (cauzd)

on it?
with her?

to me ?
with us to town ?

to me in detail at the soonest 1


through
Tihn
Tabelai nr. 38

Tipara de în trebări disjunctive şi răspunsuri- speciale


(cu anomalous finites = forme verbale personale aberantei
cf. tabelele nr. 18 şi 19

A) Propoziţie declarativă întrebare disjunctivă R dsp u n s


T IPA R 1 + (afirmativ) — ? (interogatiy- Afirmativ Negativ
aegativj

He will go there soon. won’t fie ? - Yes, he will. No, ha won’t.


They can speak English, • can 't they ? (Yes), th ey No, they can’t."
can.
Paul reads French, doesn’t he? .Yes, (he does). (No) He
i. doesn’t.
You’ve given him my love. haven’t you? Yes, I have. (No) I ’m afraid
I forgot to.

T IPA R 2 — (negativ), ? (interogativ simplu)

You have n o t slept for days, have you? No, I haven’t. Yes/But I hav ;.
He won’t/will not give it to you, will he? No, he won’t. Yes/But he will.
He couldn’t sing louder, could he? No, he couldn’t. Y es/B ut he
}■ could.

NOTA 1: Intonaţia întrebării disjunctive este suitoare dacă exprimă curiozitatea


reală, dacă aşteaptă într-adevăr o confirmare; dacă este pusă numai de
politeţe, pentru a permite o contrazicere politicoasă, continuă uşor cobo-
rîrea din propoziţia declarativă.

N O TA 2 : întrebările disjunctive apar m ult mai rar în'rom âneşte — mai ales cînd
aşteaptă confirmarea şi deci se traduc doar uneori, p rin : „nu-i aşa?” (care
n u trebuie folosit abuziv), „ n u ? ”, „ d a ? ”, „aşa e ? ”, ,,îm ?” (toate în po­
ziţie finală) „parcă" în poziţie (iniţală).

B) întrebare Răspuns afirmativ Rdspuns negativ


“Can T find bananas?” "Yes, you can.” "No, you can’t . ”
“Will you come along?” “Yes, I shall/will.” “No, I won't/shan’t,"
*T’,m sorry, I can’t".
d a r:
“May I smoke here ?•” “(Of course) You m ay” “No, you mustn’t”
/ ( = ..nu e voie)
“Must I re-write it? " “Yes, you must." "No, you needn't”
= (nu e nevoie)

89
Tabelul nr, 3

Model de conjugare a' verbelor la modul indicativ'

1, Present indefi­ 2. Past indefinite 9. Future Indefinite 10. Future-in-the-Past


nite

I, etc. work I, etc. worked I, we shall work I, we should work


he, she, it you, he, she, it, you, he, die, it,’
works they will work th e y would work
------ »

3. Present Conti- 4. Past Continuous 11. Future Conti- 12. Future-in-the-


nuous nuous -Past Continuous
I am working I, he, die, it was I, we, shall be I, we should be
you, we, they, working working working
are working you, we, they F you, he, she, it, you, he, she, it,
were working they will be they would be
working working
-------» ------->

5. Present °enect 6. Past Perfect 13. Future Perfeet 14. Future-Perfect-in-


-the-Past
X, etc. have — ► X, etc. had I, we shall have I, we should have
worked worked worked ' worked
he, she, it has you, he, she, it, you, he, she, it.
worked they will have they would have
worked worked
-------> ------->

7. Present Perfect 8. Past Perfect 15. Future Perfect 16. Future Perfect-in-
Continuous Continuous *- Continuous -the-Past Conti-
nuous

X, etc. have I, etc., had been I, we shall have I, we should have


been working working been working been working
he, she, it has you, he, she, it, you, he, she, it,
been working they will have they would have
been working been working
------ > ------->

* Săgeţile indică modificarea timpurilor în vorbirea indirectă, dacă în propoziţia prin­


cipală este folosit fa st indefinite sau fa st perfect.

90
Tabelul nr. 40
Modificări solicitate de corespondenţa timpurilor în vorbirea Indirectă
(adjective, pronume, verbe şi adverbe folosite în propoziţiile completive, directe)

. . . ago devine . . . before


am devine was 1
are devine were
to be devine to have been i
can devine could
dare devine dared
th e day before yesterday devine two days before
did devine had done
do devine did; (ca infinitiv) to have done |
does devine. did
bad . devine had had !
has devine h a d ; (ca in fiitiliv ) to have had
here devine there
is devine was
may devine might
m ight devine had been allowed to
m ust devine had to (sau rămîne m ust dacă propoziţia
principală şi cea secundară au acelaşi
subiect)
need devine needed
ought rămîne ought f însoţit de inf. trecut)
shall devine should
should rămîne should (însoţit de inf. trecut)
th a t rămîne th a t
then rămîne then
there rămîne there
these devine those
this devine th a t
those rămîne those
today devine on th a t day
tomorrow devine the next day sau the following day
used to devine had used to (rar folosit)
was devine had been
were devine had been
will devine would
would rămîne would
yesterday devine the day before

91
a TRANSFORMAREA MĂSURILOR Şl GREUTĂŢILOR
ANGLO-SAXONE ÎN UNITĂŢI METRICE
ÎN SISTEMUL ZECIMAL

1 m etru = 3 ,2 8 2 picioare
1 m2 = 10,764 p icioare2
1 m3 = 3 5 ,3 1 6 p icioare3
1 ern = 0,3 9 4 in eh (in ci/ţol)
1 cm 2 = 0,1 5 5 in c h 2
1 kg — 2,2 0 5 livre
1 gram = 0 ,35 u n cii
1 litru = 0,22 gallon
1 yard = 0 ,9 1 5 m etri
1 p icior (foot) _ 0,3 0 5 m etri
1 p icior2 (square ft) = 0 ,0 9 3 m 2
1 p icio r3 (cubic ft) = 0 ,0 2 8 m s
1 in ch (in) = 2 ,5 4 cm
1 in ch (sq, in) = 6,54 cm
1 liv ră (pound) = 0,453 k g
1 u n cie (ounce) = 28,35 g
1 gallon = 4 ,5 4 litri
1 acre = 0 ,4 0 5 ha
1 sq uare m ile = 259 ha
1 barrel ( = baril) = oca 165 1

Temperatura :
1

°C °F
n

40 = 104 20 = 70 8 => 46,4


35 = 95 18 = 64,4 6 = 42,8
30 = 86 16 = 60,8 4 = 39,2
27 = 80,6 14 = 57,2 2 = 35,6
26 = 78,8 12 = 53,6 0 = 32,0
22 = 71,6 10 = 50,0

°F = 9/5 (°C + 32)


°C = 5/9 ( °P - 32)

I
Transformarea ineilor/ţolilor în centimetri

incii/ţoli 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C entim etri
0 0,0 2,54* 5,1 7,6 10,2 12,7 15,2 17,8 20,3 22,9
10 25,4 27,9 30,5* 33,0 35,6 38,1 40,6 43,2 45,7 48,3
20 50,8 53,3 55,9 58,4 61,0 63,5 66, 0 68,6 71,1 73,7
30 76,2 78,7 81,3 83,8 86,4 88,9 91,4* 94,0 96,5 99,1
40 101,6 104,1 106,7 109,2 111,8 114,3 116,8 119,4 121,9 124,5
50 127,0 129,5 132,1 134,6 137,2 139,7 142,2 144,8 147,3 149,9
60 152,4 154,9 157,5 160,0 162,6 165,1 167,6 170,2 172,7 175,3
70 177,8 180,3 182,9 185,4 188,0 190,5 193,0 196,6 198,1 200,7
80 203,2 205,7 20Ş,3 210,8 213,4 215,9 218,4 221,0 223,5 226,1
90 228,6 231,1 233,7 236,2 238,8 241,3 243,8 246,4 248,9 251,5
100 254,0 256,5 259,1 261,6 264,2 266,7 269,2 271,8 274,3 276,9
* 1 inch = 2,54 cm.
12 inches = 1 foot = 30,5 cm
3 feet = 36 inches = 1 y a rd = 91,4 cm.
Transformarea picioarelor In metri

Picioare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Metri
0 0,0 0,3* 0,6 0,93 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 2,7
10 3,0 3,3 3,7 4,0 4,3 4,6 4,9 5,2 5,5 5,8
20 6,1 6,4 6,7 7,0 7,3 7,6 7,9 8,2 8,5 8,8
30 9,1 9,4 9,7 10,0 10,4 10,7 11,0 11,3 11,6 11,9
40 12,2 12,5 12,8 13,1 13,4 13,7 14,0 14,3 14,6 14,9
50 15,2 15,5 15,8 16,1 16,5 1.6,8 17,0 17,4 17,7 18,0
60 18,3 18,6 18,9 19,2 19,5 . 19,8 20,1 20,4 20,7 21,0
70 21,3 21,6 21,9 22,2 22,5 22,9 23,2 23,5 23,8 24,1
80 24,4 24,7 25,0 25,3 25,6 25,9 26,2 26,5 26,8 27,1
90 27,4 27,7 28,0 28,3 28,6 28,9 29,3 29,6 29,9 30,2
100 30,5 30,8 31,0 31,4 31,7 32,0 32,3 32,6 32,9 33,2
• 1 foot = 0,305 m
3 feet = one y ard = 91,4 cm

Transformarea milelor terestre în kilometri

Mile 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

K ilom etri
0 0,0 1,6* 3,2 4,8 6,4 8,0 9,7 11,3 12,9 14,5
10 16,1 17,7 19,3 20,9 22,5 24,1 25,8 ' 27,4 29,0 30,6
20 32,2 33,8 35,4 37,0 38,6 40,2 41,8 43,5 45,0 46,7
30 48,3 49,9 51,5 53,1 54,7 56,3 58,0 59,5 61,2 62,8
40 64,4 66,0 67,6 69,2 70,8 72,4 74,0 75,6 77,2 78,9
50 80,5 82,1 83,7 85,3 86,9 88,5 90,1 91,7 93,3 95,0
60 96,6 98,2 99,8 101,4 103,0 104,6 106,2 107,8 109,4 111,0
70 112,7 114,3 115,9 117,5 119,1 120,7 122,3 132,9 125,5 127,1
80 128,7 130,4 132,0 133,6 135,2 136,8 138,4 140,0 141,6 143,2
90 144,8 146,5 148,1 149,7 151,3 152,9 154,5 156,1 157,7 159,3
100 161,0 162,5 164,2 165,8 167,4 169,0 170,6 172,2 173,8 175,4

1 (statu te) mile = 1 m ilă te re stră = 1.609 m.


1 n autical mile = 1 k n o t = 1 m ilă/m arină/1 nod = 1.852 m.

93
Transformarea llvrelor/funţilor in kilograme

Livre/funţi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
'
Kilograme
0 0,0 0,5* 0,9 1,4 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4,1
10 4,5 ■5,0 5,4 5,9 6,4 6,8 7,3 7,7 8,2 8,6
20 9,1 9.5 10,0 10,4 10,9 11,3 11,8 12,2 12,7 .13,2
30 13,6 14,1 14,5 15,0 15,4 15,9 16,3 16,8 17,2 17,7
40 18,1 18,6 19,1 19,5 20,0 20,4 20,7 21,3 21,8 22,2
50 22,7 23,1 23,6 24,0 25,0
24,5 25,4
25,9 26,3 26,8
60 27,2 27,7 28,1 28,6 29,029,5 29,9 30,4 30,8 . 31,3
70 31,8 32,2 32,7 33,1 34,0 34,5 34,9 35,4 35,8
33,6
80 36,3 36,7 37,2 37,6 38,6 39,0 39,5 39,9 40,4
38,1
90 40,8 41,3 41,7 42,2 43,1
42,6 43,5 44,0 44,5 44,9
100 45,4 45,8 46,3 47,6 48,1
46,7 47,2 48,5 49,0 49,4
* 1 pound (lb) = 0,453 kg = 16 ounces (oz) = 16 uncii
14 pound(s) = 1 stone (st) = 6.3502 gr
N O T Ă : Greutatea corpului omenesc se măsoară In Anglia în stone (invariabil) şi
pound(s), iar în SUA şi Canada numai în pounds: I weigh 6 stone 10 (pounds)/
amer. 106 pounds = Cîntăresc/Trag/Am 48 kg.
Transformarea livrelor/fanţllor pe ince/ţol2 In kg/em*

livtă/funţ pe ince/ţol* 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Kg pe cm*
0 0,00 0,07 0,14 0,21 0,28 0,35 0,42 0,49 0,56 0,63
10 0,70 0,77 0,84 0,91 0,98 1,05 1,21 1,19 1,27 1,34
20 1,41 1,48 1,55 1,62 1,69 1,76 1,83 1,90 1,97 2,04
30 2,11 2,18 2,25 2,32 2,39 2,46 2,53 2,60 2,67 2,74
40 2,81 2,88 2,95 3,02 3,09 3,16 3,23 3,30 3,37 3,44
50 3,51 3,59 3,65 3,73 3,80 3,87 3,94 4,01 4,08 4,15
60 4,22 4,29 4,36 4,43 4,50 4,57 4,64 4,71 4,78 4,85
70 4,92 4,99 5,06 5,13 5,20 5,28 5,34 5,41 5,48 5,55
80 5,62 5,69 5,76 5,84 5,91 5,98 6,05 6,12 6,19 6,26
90 6,33 6,40 6,47 6,54 6,61 6,68 6,75 6,82 6,89 6,96
100 7,03 7,10 7,17 7,24 7,31 7,38 7,45 7,52 7,59 7,66
Transformarea galoanelor britanice in litri

Galoane 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Litri
0 0,0 4,5* 9,1 13,6 18,2 22,7 27,3 31,8 36,4 41,0
10 45,5 50,0 54,4 59,1 63,6 68,2 72,7 77,3 81,8 86,4
20 90,9 95,5 100,0 104,6 109,1 113,6 118,2 122,7 127,3 131,8
30 136,4 140,9 145,5 150,0 154,6 159,1 163,7 168,2 172,7 177,3
40 181,8 186,4 190,0 195,5 200,0 204,6 209,1 213,6 218,2 222,7
50 227,3 231,8 236,4 240,9 245,5 250,0 254,6 259,1 263,7 268,2
60 272,8 277,3 281,9 286,4 290,0 295,5 300,0 304,6 309,1 313,7
70 318,2 322,8 327,3 331,8 336,4 340,9 345,5 350,0 354,6 359,1
80 363,7 368,2 372,8 377,3 381,9 386,4 390,9 395,5 400,0. 404,6
90 409,1 413,7 418,2 422,8 427,3 431,9 436,4 441,0 445,5 450,0
100 454,6 459,1 463,7 468,2 472,8 477,3 481,9 486,4 490,9 495,5
1 (imperial) gallon = 4,54!
1 American gallon = 3,78 1
1 barrel (1 baril) = 159 1 sau 165 1

94
1
Transformarea temperaturilor din grade Fakrcnheit In grade Celslus/eentigrade

1 °F = — C ; Temperatura C = - (F - 32)
9 9

F C P C F C

0 - 1 7 ,8 47 8,3 94 34,4
1 - 1 7 ,2 48 8,9 95 35,0
2 -1 6 ,7 49 9,4 96 35,6
3 -1 6 ,1 50 10,0 97 36,1
4 - 1 5 ,6 51 10,6 98 36,7
5 -1 5 ,0 52 11,1 99 37,2
6 -1 4 ,4 53 11,7 100 37,8
7 - 1 3 ,9 54 12,2 105 40,6
8 - 1 3 ,3 55 12,8 110 43,3
9 - 1 2 ,8 56 13,3 115 46,1
10 -1 2 ,2 57 13,9 120 48,9
11 —11,7 58 14,4 125 51,7
12 -1 1 ,1 59 15,0 130 54,4
13 - 1 0 ,6 60 15,6 135 57,2
14 -1 0 ,0 61 16,1 140 60,0
15 - 9,4 62 16,7 145 62,8
16 - - 8,9 63 17,2 150 65,6
17 - 8,3 64 17,8 155 68,3
18 - 7,8 65 18,3 160 71,1
19 - 7,2 66 18,9 165 73,9
20 - 6,7 67 19,4 170 76,7
21 - 6,1 68 20,0 175 79,4
22 - 5,6 69 20,6 180 82,2
23 - 5,0 70 21,1 185 85,0
24 - 4,4 71 21,7 190 87,8
25 - 3,9 72 22,2 195 90,6
26 - 3,3 73 22,8 200 93,3
27 - 2,8 74 23,3 205 96,1
28 - 2,2 75 23,9 210 98,9
212 100
29 - 1,7 76 24,4 215 101,7
30 - U 77 25,0 220 104,4
31 - 0,6 78 25,6 225 107,2
32 0,0 79 26,1 230 110,0
33 0,6 80 26,7 235 112,8
34 1,1 81 27,2 240 115,6
35 1,7 82 27,8 245 118,3
36 2,2 83 28,3 250 121,1
37 2,8 84 28,9 255 123,9
38 3,3 85 29,4 260 126,7
39 3,9 86 30,0 265 129,4
40 4,4 87 30,6 270 132,2
41 5,0 88 31,1 275 135,0
42 5,6 89 31,7 280 137,8
43 6,1 90 32,2 285 140,6
44 6,7 91 32,8 290 143,3
45 7,7 92 33,3 295 146,1
46 7,8 93 33,9 300 148,9

95
-E ditu ra T E O R A v ă o fe ră u rm ă to a re le titluri:

1. Dicţionar român-englez, autor Andrei Bantaş


2. Calculatoare personale, sistemul de operare MS-DOS, autori Vlad
Ţepelea şi Cristian Lupu
3. Ghid de conversaţie poliglot român - englez - german - francez - italian -
spaniol
4. Viaţa după pragul morţii, autor Eugen Celan.
Expediem gratuit celor interesaţi lista lucrărilor apărute sau în curs de
apariţie. Consultînd acestă listă, puteţi comanda lucrările pe care le doriţi. în
acest fel vă asiguraţi primirea lor.

Nu ezitaţi sa ne scrieţi. Fiecare scrisoare va fi citită cu toată atenţia.


Aşteptăm propuneri de colaborare în orice domeniu.

Autorii, posesorii de manuscrise interesante, traducătorii, sînt invitaţi să ia


legătura cu editura. Publicăm lucrări valoroase din orice domeniu: beletris­
tică, ştiinţă, tehnică, divertisment.

Societăţile comerciale din toată ţara, specializate în difuzarea de carte,


precum şi persoanele fizice autorizate sau cele care doresc să difuzeze carte
la locul ae muncă, pot lua legătura cu editura în vederea stabilirii condiţiilor
de livrare.

A d re s a n o a s tră este:
E d itu ra T E O R A ,
C .P . 7 -5 4 , c o d 7 5 .3 0 0 B u cu reşti

Tehnoredactor: Mihai Trandafirescu

Apărut: 1992. Format 70 X 100/16


Coli de tipar: 6

Tiparul executat la POLSIB S.A.

96