Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti

Facultatea de Horticultură

CHARDONNA
Y
SOI DE STRUGURI DESTINAT VINURILOR
ALBE DE CALITATE
 Profesor îndrumător:
Student :
Lector Univ. Dr. Marinela STROE Tache
Ioana-Teodora

Grupa: 2304

CUPRINS:
1.Origine
2.Răspândire şi sinonime
3.Caractere morfologice
4.Caracterizare agrobiologică
5.Caracterizare agrotehnică
6.Caracterizare tehnologică
7.Variaţii şi clone
6.Fertilitate şi productivitate
7.Zonare
8.Caracterele ampelografice ale frunzei,
inflorescenţei şi coardei
9.Bibliografie

“DIEU N’AVAIT FAIT QUE L’EAU MAIS L’HOMME A FAIT LE VIN”

V.HUGO

ORIGINE

Soiul Chardonnay ar fi originar din regiunea viticolă

franceză Bourgogne, dar acest lucru este discutabil, notează André
Dominé în volumul ''Wine''. Este drept că există o localitate cu
același nume în podgoria Maconnais, situată în sudul regiunii, dar o
ipoteză acceptată ar fi aceea că orașul își trage numele de la soiul
de struguri și nu invers. Cu toate că viticultorul austriac Ferdinand
Regner a identificat o similitudine genetică între acest soi și
celelalte cultivate în regiune, nu există dovezi clare cu privire la o
afiliere directă între acestea. Este foarte posibil ca soiul Chardonnay
să nu fi ajuns în Bourgogne înainte de secolul al XVI-lea, dar un
lucru este cert: la mijlocul secolului al XIX-lea, a detronat soiul
Aligoté în ceea ce privește suprafața cultivată aici.
Analiza modernă a amprentei ADN, efectuată la
Universitatea Davis din California, arată că Chardonnay este
rezultatul unei încrucișări între soiurile de struguri Pinot Blanc și
Gouais blanc.Se crede că romanii au adus Gouais blanc din Balcani
și,fiind cultivați pe scară largă de către țăranii din estul Franței
alături de strugurii aristocratici francezi Pinot Blanc, s-a creat
posibilitatea de încrucișare a acestor struguri.

RĂSPÂNDIRE ŞI SINONIME

SINONIME - Pinot blanc Chardonnay, Gentil blanc,

Burgunder
Weisser, Weisser Rülander.
Chardonnay este un soi foarte ușor de cultivat, suprafețele
ocupate de acesta fiind în continuă creștere. Potrivit autorului Kym
Anderson, în cartea ''Which winegrape varieties are grown where? A
global empirical picture'' (2013), în anul 2010, Chardonnay ocupa o
suprafață de 198.793 ha la nivel mondial, deținând poziția a V-a în
ierarhia soiurilor cultivate în lume.
Potrivit lui Jancis Robinson și colaboratorii, în volumul ''Wine
grapes. A complete guide to 1368 vine varieties, including their
origins and flavours'' (2012), în Franța, suprafața cultivată cu
Chardonnay a crescut de la 7.325 ha în 1958, îndeosebi în regiunile
viticole Bourgogne și Champagne, la 44.593 ha în 2009, fiind, în
prezent, al doilea cel mai plantat soi pentru vinuri albe, după Ugni
Blanc, folosit în principal pentru distilare în vederea obținerii
coniacului și armaniacului. Vinurile de Bourgogne își datorează
faima, în mare parte, și strugurilor de Chardonnay. Și în regiunea
Champagne, aceștia sunt la loc de cinste, ei reprezentând o treime
din materia primă folosită pentru obținerea vestitei șampanii.
 Fiind un soi foarte ușor adaptabil, Chardonnay dă rezultate
foarte bune în aproape toate țările vitivinicole. Din el se obțin vinuri
albe de înaltă calitate, fie că este cultivat în regiunile călduroase din
sudul Australiei, fie în ținuturile britanice, caracterizate prin veri
puțin prielnice. Soiul se adaptează nu doar condițiilor climatice
extreme din spectrul viticol, ci și tipurilor diferite de sol, potrivit
enciclopediei ''The New Illustrated Guide to Wine''. Este, probabil,
cel mai ușor adaptabil soi de struguri pentru vinuri albe, care nu
are, însă, o aromă dominantă proprie, dar care poate căpăta o
gamă largă de arome, în funcție de regiunea în care este cultivat
soiul și de tehnica folosită pentru obținerea vinului.
Renumit în lume este vinul de Chardonnay sec, având o
aromă caracteristică florală și care este moale, onctuos, rotund,
catifelat și amplu, notează oenologul prof. dr. Viorel Stoian în
''Marea carte a degustării vinurilor''.

În România, soiul Chardonnay a fost introdus acum mai bine

de 100 de ani, odată cu refacerea viilor distruse de invazia
filoxerică.
La Murfatlar, ajungând într-un regim termic bogat și
secetos, Chardonnay și-a descoperit noi valențe, prin obținerea de
vinuri dulci, soiul dovedind aici o înaltă capacitate de acumulare a
zaharurilor. Vinul de Chardonnay dulce de Murfatlar se
caracterizează aici prin aceeași aromă florală, prin delicatețe,
rotunjime și armonie. Vinul se comportă foarte bine prin învechire.
Când este tânăr, are o culoare galben-verzuie până la galben-
limonie, iar când este vechi, capătă o culoare galben-aurie, notează
prof. dr. Valeriu V. Cotea și colaboratorii, în cartea ''Podgoriile și
vinurile României''. Are o aromă fină și complexă, ce amintește de
mirosul fânului sau de floarea de salcâm, care se armonizează
foarte bine cu buchetul pe care-l dobândește în timp, conferindu-i o
nuanță de migdale dulci.
La nivel internaţional, România s-a remarcat în 2017
datorita vinului Bacanta Chardonnay Barrique, care a fost cel mai
premiat vin alb din ţara noastră (aur la Mundus Vini Germania, aur
la Berliner Wine Trophy, argint la Concours Mondial de Bruxelles,
bronz la Decanter) .
CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOIULUI
În faza de dezmugurire:
La desfacerea mugurilor, rozeta este scămoasă, de culoare verde.

În faza de înfrunzire şi lăstărire

Vârful lăstarului este de culoare verde-albicioasă, iar lăstarul are o
culoare verde-cafenie.Frunzele tinere sunt păroase, de culoare
verde-gălbui, cu nuanțe ușor bronzante.Atat vârful lăstarului, cât şi
lungimea acestuia, sunt scămoase.Limbul tinerelor frunze nu
prezinta o nuanţă la fel de închisă de verde ca cel al frunzelor
adulte.Nervurile sunt verzi, iar dinţii sunt scurţi.Inserția
infloreșcențelor se face de la nodurile 3 și 4 în sus, foarte rar pe
nodurile 1 şi 2, aceasta fiind conică, de 8-10 cm lungime.

În faza de înflorire
Soiul Chardonnay înflorește normal, corola desprinzându-se cu
ușurință. Floarea este hermafrodită functional normală, pe tipul 5,
cu staminele normal înclinate. Ovarul este bilocular,rotund,cu 2 loji
cu 4 ovule, cu riduri proeminente şi stil lung şi subţire. Polenul este
fertil şi abundent.

Înainte de înflorire În timpul înfloririi

Desprinderea capişonului
 În faza de creştere a bobului

Lăstarul în iunie-iulie este ,verde, nuanțat în cafeniu

peartea expusă la soare. Primele frunze au limbul subțire,întregi cu
3 sau 5 lobi.Cârceii au culoarea verde-cafenie, cu scame,bi- si
trifurcați.Frunza adultă este mică-mijlocie, rotundă, întreagă, tri sau
pentalobată,
uşor gofrată, colorată verde închis, cu scame rare pe partea
inferioară.Nervurile sunt verzi, proeminente.Dinţii sunt scurţi, şterşi,
cu marginile drepte şi vârful ascuţit.
 Peţiolul este verde vineţiu şi este mai scurt decât nervura
mediană.

În faza de maturare a strugurilor

Strugurele este mic, de formă cilindrică, uneori aripat, cu

aşezarea
deasă a boabelor (compact).Bobul este mic, sferic, cu pieliţa
groasă, colorată galben-verzui
acoperită cu puncte cafenii mici, cu miez zemos.Sămânţa este
mijlocie, uşor rotunjită, cu şalază ovală, ştearsă şi cu rostru scurt şi
gros.
 În faza de maturare a lemnului şi de cădere a
frunzelor
Coarda este de culoare cafenie-roşcată, cu caneluri evidente şi
meritale medii. Scoarţa este lignificată şi se exfoliază în aşchii.
CARACTERIZAREA AGROBIOLOGICĂ
Soiul Chardonnay îşi încheie ciclul vegetativ în 166- 195 de
zile, maturarea fiind asigurată atât în zonele de deal, cât şi de şes.
Înfloreşte în intervalul cuprins între a treia decadă a lunii mai şi
prima jumătate a lunii iunie.
Este un soi de vigoare medie spre mică. Dacă sarcina de rod
lăsată este sub puterea butucului, soiul prezintă creşteri puternice,
lăstarii crescând exuberant, în dauna productiei, atingând şi lungimi
de 3m.
În solurile de şes, fertile, fără calcar, prefera portaltoiul
Riparia Gloire.Pe dealuri se comporta mai bine pe portaltoii
ChasselasXBerlandieri 41B, BerlandieriXRiparia Teleki, Kober sau
Selecţia Crăciunel 2.
Chardonnay se poate cultiva în plantaţii pure, fără
polenizatori, soiul fiind autofertil.
Cultivat în condiţii prielnice, pe coaste însorite, produce struguri de
calitate deosebită, cu conţinut ridicat în zahăr.
Lemnul se maturează atât la deal, cât şi la şes.
Este un soi rezistent la ger(-20º,-22º), dar sensibil la brumă,
însă foarte rezistent la secetă.Este sensibil la mană, oidium şi
putrezirea cenuşie.Totodată, este atacat puternic şi de Cochilis şi de
Eudemis, care produc pagube mari, mai ales dacă atacul acestora
este conjugat cu atacul de mucegai.
În anii răcăroşi, în perioada înfloritului, soiul este predispus
la meiere şi măsgeluire.
Dezmugureşte în prima parte a lunii aprilie, pârga strugurilor începe
în prima parte a lunii august, iar maturarea deplină se realizează la
circa 3-4 săptămâni după soiul Chasselasdoré (epoca a V-a).

CARACTERIZARE AGROTEHNICĂ

Sub raportul cerinţelor agrotehnice, soiul Chardonnay se

aseamnă cu Pinot gris. Se obţin rezultate bune la conducerea pe
tulpini semiînalte cordon bilateral, cu tăiere în verigi scurte de rod,
sau cepi de producţie. Sarcina de rod lăsată la tăiere fiind de 12-16
ochi/m². Reacţionează foarte bine la fertilizare şi irigare prin
sporuri de producţie şi preferă distanţe mici de plantare 2/1 m.

CARACTERIZARE TEHNOLOGICĂ
Producţiie de struguri sunt mici 6-8 t/ha, dar de calitate
deosebită. La maturarea deplină acumulează190-220 g/l zaharuri,
prin supramaturare poate atinge 300 g/l şi păstrarea în struguri
aciditatea, la nivelul de 4,5-5,5 g/l H2SO4, asigurând obţinerea unor
vinuri echilibrate,care se disting prin fineţea şi aroma
specifică.Strugurii sunt mici, cilindrici, uneori aripați, compacți,
având boabele neuniforme ca mărime. Acestea sunt mici, sferice,
intens pruinate, de culoare galben-verzui, acoperite cu pustule mici
brune, iar pulpa este zemoasă.

VARIAŢII ŞI CLONE

În cadrul populaţiei soiului Chardonnay se întâlnesc

diverseforme: Chardonnay rose, cu strugurii coloraţi în roz şi
Chardonnay musque (muscat), cu strugurii aromaţi. La noi s-au
omologat 2 clone: în anul 1983 la SCDVV Murfatlar a fost omologată
clona Chardonnay-25 Mf, cu producţie de 8,3 t/ha şi în anul 2000 la
SCDVV Ştefăneşti-Argeş s-a omologat clona Chardonnay-15 Şt, cu
producţie de 15 t/ha.

FERTILITATE ŞI PRODUCTIVITATE
Fertilitatea se determină la începutul lunii mai, imediat după
detaşarea inflorescenţelor, înainte de înflorit sau imediat după.
Fertilitatea şi productivitatea s-au determinat la soiul
Chardonnay U.S.A.M.V. Bucureşti, analizând 5 butuci .Lucrarea a fost
însoţită de plivitul lăstarilor pe semitulpină, în cazul proiecţiilor,
precum şi cei de la bază, crescuţi din cepul de siguranţă, păstrându-
se 1,2 lăstari.
În condițiile de cultură de la București coeficientul de
fertilitate absolut este de 0,9; cel relativ de 0,8; indicele de
productivitate absolut are valoarea de 72,9 , iar cel relativ 64,8.

Cfa=Nr. de inflorescenţe/Nr. de lăstari fertili » Cfa=121/122 »

Cfa=0,9;
Cfr= Nr. de inflorescenţe/Nr. de lăstari(fertili +sterili) »
Cfr=121/137 » Cfr=0,8;
Ipa= Cfa x g » Ipa=0,9 x 81 » Ipa=72,9;
Ipr= Cfr x g » Ipr=0,8 x 81 » Ipr=64,8;

SPECIFICARE UM U.S.A.M.V. SCDVV

BUCUREŞTI MURFATLAR
Coeficient de fertilitate infl. / 0,9 1,8
absolut lăst.fertili
Coeficient de fertilitate infl. / 0,8 1.21
relativ lăst.total
Greutatea medie a unui g 81 76
strugure
Indice de productivitate g 72,9 136,8
absolut
Indice de productivitate g 64,8 91,9
relativ

ZONARE
Printre statele unde Chardonnay ocupă suprafețe mari se
numără S.U.A. — California, cu 38.107 ha (în 2003), Australia, cu
31.564 ha (în 2008), aici fiind și cel mai plantat soi alb, Italia, cu
11.772 ha (în 2000), Chile, cu 8.549 ha (în 2008), Africa de Sud, cu
8.255 ha (în 2008), Argentina, cu 6.342 ha (în 2008), Spania, cu
5.423 ha (în 2008).
În România, s-a cultivat multă vreme doar în cadrul
podgoriei Murfatlar, dar în prezent se extinde în Transilvania, la
Târnave, Aiud, Sebeș-Apold, în Moldova, la Cotnari, Iași și Panciu, în
Dealurile Munteniei și Olteniei, mai exact în Dealurile Buzăului,
Dealu Mare, Ștefănești-Argeș, Drăgășani, Dealurile Craiovei,
Podgoria Severinului, în Dealurile Banatului și Colinele Dobrogei
 CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE SOIULUI
Cod Descriptor Expresia Codul
O.I.V. caracterului atribuit

FRUNZA MATURĂ
N1=11cm
N2=9,3cm
N3=7,2cm
N4=5cm
d=14cm
d1=5cm
d2=4,8cm
α=56º
β=66º
γ=53º
α+β=122º
α+β+γ=175º
065 Frunza matură: mărimea frunzei mijlocie 5
Metoda Kişkin S=πd²/4 » S=π14²/4 » S= (3,14 x 196)/4 » S=153,86 cm²
066
067 Frunza matură: forma limbului rotunda 4
A=N2/N1=9,3/11=0,84
B=N3/N1=7,2/11=0,65
C=N4/N1=5/11=0,45
α+β=122º
α+β+γ=175º

068 Frunza matură: lobie frunza pentalobata 3

069 Frunza matură: culoarea fetei verde inchis 7
superioare a limbului
070 Frunza matură: pigmentația absenta sau foarte 1
antocianică a nervurilor principale pe redusa
fața superioară a limbului
071 Frunza matură: pigmentația absenta sau foarte 1
antocianică a nervurilor principale pe redusa
fața inferioară a limbului
072 Frunza matură: gofrarea limbului slaba 3
073 Frunza matură: ondularea limbului absenta 1
între nervurile principale si
secundare
074 Frunza matură: profilul limbului în drept 1
secțiune transversală
075 Frunza matură: umflături pe fața absente sau foarte 1
superioară a limbului putine
076 Frunza matură: forma dinților margini 2
drepte,varful
ascutit
077 Frunza matură: lungimea dinților în scurti 3
raport cu lungimea limbului- scurți
078 Frunza matură: lungimea dintilor Foarte lungi 9
P=L/l ; L=11, l=10,5
P =11/10,5=1,04

079 Frunza matură: forma generală a deschis-lira 2

sinusului pețiolar
080 Frunza matură: forma bazei sinusului forma de U 1
pețiolar
081-1 Frunza matură: particularități ale fara particularitati 1
sinusului pețiolar (fara dinti)
081-2 Frunza matură: baza sinusului nelimitat sau 1
pețiolar delimitat de nervură absent
082 Frunza matură: forma sinusurilor deschis 1
laterale superioare, gradul de
deschidere
083-1 Frunza matură: forma bazei forma de V 3
sinusurilor laterale superioare
083-2 Frunza matură: dinți sinusurilor absenti 1
laterale superioare
084 Frunza matură: densitatea perilor rari 3
moi între nervurile principale pe fața
inferioară a limbului
085 Frunza matură: densitatea perilor absenti sau foarte 1
drepți între nervurile principale pe rari
fața inferioară a limbului
086 Frumza matură : denditatea perilor absenti sau foarte 1
moi de pe nervurile principale de pe rari
fața inferioară a limbului
087 Frunz matură: perii erecți pe absenti sau foarte 1
nervurile principale de pe fața rari
inferioară a limbului
088 Frunza matură: perii moi pe nervurile absenti 1
principale de pe fața superioară a
limbului
089 Frunza matură: perii drepți pe absenti 1
nervurile principale pe fața
superioara a limbului
090 Frunza matură: densitatea perilor absenti sau foarte 1
moi pe pețiol rari
091 Frunza matură: densitatea perilor absenti sau foarte 1
erecți pe petiol rari
092
093 Frunza matură:lungimea pețiolului în mai scurt<N1 1
raport cu lungimea nervurii mediene
094 Frunza matură: profunzimea mijlocie 5
sinusurilor laterale superioare
AMPELOMETRIA FRUNZEI ADULTE
601 Frunza adultă: lungimea nervurii N1 scurta 3
602 Frunza adultă: lungimea nervurii N2 scurta 3
603 Frunza adultă: lungimea nervurii N3 medie 5
604 Frunza adultă: lungimea nervurii N4 lunga 7
605 Frunza adultă: lungimea de la scurta 3
punctul pețiolar la baza sinusului
lateral superior
606 Frunza adultă: lungime de la punctul scurta 3
pețiolar la baza sinusului lateral
inferior
607 Frunza adultă:valuare unghiului între mare 7
N1 și N2 măsurată la prima
bifurcație
608 Frunza adultă: valuarea unghiului mare 7
între N2 și N3 măsurată la prima
bifurcație
609 Frunza adultă: valoarea unghiului mijlocia 5
între N3 și N4 măsurată la prima
bifurcație
610 Frunza adultă: valoarea unghiului mijlociu 5
intre N3 și tangenta între punctul
prțiolar și extremitatea N5
611 Frunza adultă: lungimea nervurii N5 scurta 3
612 Frunza adultă: lungimea dintelui de scurt 3
la N2
613 Frunza adultă: lațimea dintelui de la ingusta 3
N2
614 Frunza adultă: lungimea dintelui de scurt 3
la N4
615 Frunza adultă: lațimea dintelui de la ingusta 3
N4
616 Frunza adultă: numărul de dinți mic 3
dintre extremitatea lui N2 și
extremitatea primei nervuri
secundare a lui N2
617 Frunza adultă: distamța dintre mica 3
extremitatea lui N2 și extremitatea
primei nervuri secundare a lui N2
618 Frunza adultă: deschiderea- larg deschis 1
suprapunerea sinusului prțiolar

COARDA
101 Coarda: secțiune transversală circulara 1
102 Coarda: suprafața neteda 1
103 Coarda: culoarea dominanta galben brun 2
104 Coarda: lenticele absente 1
105 Coarda: peri rigizi pe noduri absenti sau foarte 1
rari
106 Coarda: peri rigizi pe internoduri absenti 1

353 Coarda: lungimea internodurilor scurte 3

5,5+4+6+5+5,5+6,5+7,5+9,5+7,5+7,5+11=75,5 ; 75,5/11=6,86
354 Coarda: diametrul internodurilor mijlociu 5

016 Coarda: numarul de carcei 2 sau mai puţin 1

consecutivi
017 Coarda: lungimea carceilor mijlocii 5

006 Coarda: pozitia pe butuc semi-erect 3

FLOAREA
151 Floarea : organele sexuale stamine si gineceu 3
complet
dezvolatate
INFLORESCENŢA
152 Inflorescența: nivelul inserției primei primul sau al doilea 1
inflorescențe nod
153 Inflorescența: numarul de 1, 1-2 inflorescente 2
inflorescențe pe lăstar pe lastar
154
155 Fertilitatea mugurilor bazali foarte scazuta 1
 BIBLIOGRAFIE:
1.Constantinescu Gherasim, Negreanu Elena, Lăzărescu Victor,
Poenaru Ilie, Alexei Olga, Mihalca Gheorghe, Boureanu Camelia-
Ampelografia Republici Populare Romania . Editura Academiei
Republicii Populare Române- 1962.

2.Stroe Marinela, Lucrări practice ampelografie, Editura Invel-

Multimedia,2014

3.Rotaru Liliana, Ampelografie,Iaşi,2003

4.Autor necunoscut, Soiuri pentru vinuri albe şi particularităţiile de

cultură ale acestora,SCRIBD

5.Lassale Stéphanie, Emmanuel Anne, Atlas Pratique LE VIN, 2002

6.http://vinul.ro/bacanta-chardonnay-2017-si-epicentrum-aligote-
muscat-ottonel-crama-girboiu-medaliate-cu-aur-la-concours-
mondial-de-bruxelles.html

7.https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/04/06/viticultura-
si-vinurile-lumii-chardonnay-un-soi-in-plina-expansiune-mondiala-
09-57-57

8.http://www.crameromania.ro/zone-viticole