Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Polinoame
1 Impărţirea polinoamelor
Fie K una din mulţimile Q, R, C şi K[X] mulţimea polinoamelor cu coeficienţi
ı̂n K. Este cunoscută Teorema ı̂mpărţirii cu rest ı̂n K[X] :
Teorema 1.1. Dacă f, g ∈ K[X], g 6= 0, există şi sunt unice două polinoame
q (cât) şi r (rest) din K[X] astfel ı̂ncât f = gq + r şi r = 0 sau r 6= 0 şi
deg r < deg g.
(a) q | an ;
(b) p | a0 ;
Problema 2.2. Fie f ∈ Z[X] un polinom cu proprietatea că f (0) şi f (1)
sunt impare. Demonstraţi că f nu are rădăcini ı̂ntregi.
4 Polinoame simetrice
p
n
√ pn
√
Problema 4.1. Fie a = 2 + 3 + 2 − 3. Demonstraţi că există un
polinom f ∈ Z[X] care are pe a ca rădăcină.
Problema 4.2. Fie f ∈ Q[X], deg f = n ≥ 1, cu rădăcinile α1 , . . . , αn ∈ C.
Arătaţi că polinomul unitar cu rădăcinile αjk , j = 1, n, unde k ∈ N∗ este
fixat, este polinom cu coeficienţi raţionali.
Problema 4.3. Fie f ∈ Q[X], deg f = n ≥ 1, şi ε o rădăcină primitivă de
grad m a lui 1 (de exemplu, ε = cos 2π
m
+ i sin 2π
m
). Arătaţi că polinomul
m−1
Y
g= f (εj X) ∈ Q[X m ].
j=0