DREPT COMERCIAL

Curs 1
Notiunea, obiectul si definitia dreptului commercial

Notiunea de comer teste folosit in mai multe sensuri; si anume:

1. Sens etimologic – probine din cuvantul latin “comercium ” care se compune din cuvintele
“cu” si “mertz”; semnifica cu marfa, adica operatiuni cu marfuri
2. Sens economic – apare ca o activitate al carei scop este chimbul si circulatia marfurilor
de la produs la consummator,
3. Sens juridic – notiunea are un sens mai larf decat sensul economic al acesteia, deoarece
pe langa operatiunea de schimb si circulatie sunt considerate in acest sens si activitati de
productie realizate de producator; de prestare de servicii realizate de anteprenori sau
prestaori de servicii, de executare de lucrari si operatiuni de punere in evidenta.
Dreptul commercial are o sfera mai cuprinzatoare deoarece el inglobeaza normele care
reglementeaza activitatile specifice.
In cee ace priveste obiectul dreptului commercial exista doua sisteme care permit stabilirea
continutului dreptului commercial; cele doua sisteme sunt :
a) Sistemul obiectiv – si are ca obiect norme juridice aplicabile comertului, adica acte
juridice, fapte juridice si operatiuni economice care pot fi certificate de lege ca fapte de
comert indiferent de persoana care le savarseste.
b) Sistemul subiectiv – dreptul commercial are ca obiect norme juridice aplicabile
comerciantilor iar din acest p.d.v. este un drept professional care se aplica tuturor
persoanelor ce detin caliatatea de comerciant.
Codul commercial stabileste acte juridice, faptele juridice si operatiile economice considerate
fapte de comert, carora li se aplica codul commercial si legile comerciale special indiferent de
persoana care le foloseste, daca are sau nu calitate de comerciant.
Def: D.C. este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor:
1. Raporturilor juridice izvorate din savarsirea actelor sau faptelor considerate de lege de
comert.
2. Raporturilor juridice la care participa personae ca detin calitatea de comercianti

CORELATIA DREPTULUI COMERCIAL CU ALTE RAMURI ALE DREPTULUI

  Drept commercial si dreptul civil
Ambele sunt de drept privat deoarece reglementeaza drepturile patrimoniale bazate pe egalitatea
partilor, corelatia lor se regaseste in codul commercial si anume in comert se aplica legea de fata
( cod commercial) unde ea nu corespunde se aplica codul civil.
D.C. ca drept special se completeza cu codul civil care este drept comun in materia dreptului
privat.
-> Dreptul commercial si dreptul processual civil
In D.C. sunt cuprinse pe lange norme de drept civil si norme de drept procesul civil care sunt cu
referire la exercitarea actelor comerciale
Norme cu caracter procesuale, le intalnim in legile special comerciale precum legea registrului
comertului, legea cambiei si a biletului la ordin.
Exista insa si norme cu caracter processual ce au un obiectiv derogator.
 Drept commercial si dreptul international
Ambele ramuri reglementeaza patrimoniale, adica raporturi nascute din savarsirea faptelor de
comert. Astfel putem spune ca D.C. are ca obiect raporturile de drept intern dintre cetatenii
romani, iar dreptul international se refera la raporturi cu elemente de extranitate adica raporturi
cu elemente de extraneitate adica raporturi la care participa personae fizice sau juridice straine.
 Dreptul commercial si dreptul administrative
Statul foloseste mijloace specific rolului sau, inclusive cele administrative prin crearea unor
institutii necesare desfasurarii activitatii comerciale, in acest sens amintim camerele de comert.
Si in industrie registrul comertulu, bursele de valori.
 Dreptul commercial si dreptul financiar
Luand in considerare faptul ca activitatea desfasurata de comercianti este aducatoare de profit,
comerciantii se afla sub incidenta reglementarilor in materie fiscala.
 Dreptul commercial si dreptul penal
D.C. respective unele legi special cuprind si norme de drept public ( penal) prin care se asigura
protejarea intereselor generale prin:
- constitutie si factorii institutiei comerciale
- urmarirea nerespectarii obligatiilor stabilite prin registrul comertului
- desfasurarea unei activitaati comerciale ilicite
IZVOARELE DREPTULUI COMERCIAL

Izvoare normative:
 Constitutia RO. Alt act normative, cod commercial, legi comerciale special deoarece nu
tot D.C. tot codul commercial se regasesteformatdinlegislatia comerciala.
 Legile comerciale generale- legea registrului comertului, legea cambiei si biletului la
ordin si legea cecului.
 Alte acte normative :
 Decrete legi ( legea 54/90) organizarea si desfasurarea unor activitati
economice pe baza liberei initiative
 Hotararile si ordonantele de govern ( ordin privind protectia
consumatorului)
 Normele, regulamentele si ordinele adoptate de organelle competente
 Codul civil
Izvoare interpretative – au rolul de a ajuta interpretarea vointei manifestate in raporturile
comerciale. Acestea fiind:
- Uzurile comerciale, uzantele (cultura in dreptul civil)
- Doctrina comerciala
- Practica judecatoreasca – jurisprudenta.
Uzul coercial este o regula de conduit nascuta din practicasociala, folosita vreme indelungata si
respectata ca o norma juridical obligatory.
In D.C. uzurile comerciale nu sunt izvoare normative, ele au rol important in sensul lamuririi
violentei partilor. Doctrina nu este un izvor de drept dare este un instrument important de
interpretare a legilor comerciale si de aplicare a lor.
Practica judecatoreasca – in mod traditional ea nu a fost recunoscuta ca izvor de drept, dar
solutiile pronuntate de instantele judecatoresti contribuie la interpretarea legilor comerciale fara a
avea insa puterea precedentului ( judecatoresc).
Putem zice ca un anumit rol in interpretarea legilor tinde sa il dobandeasca deciziile curtilor de
judecata.
PRINCIPIILE DREPTULUI COMERCIAL
1. Autonomia de vointa, dreptul civil, recunoaste libertatea contractuala, astfel ca in
interpretarea actelor juridice preleveaza vointa interna a acontractantilor, fundamental
fiind autonomia de vointa. In dreptul commercial primeaza vointa declarata folosindu-se
in scrisuri imprimate, cerere tip.
2. Rolul aparintii in D.C., aparintia este produsade efecte juridice; putem spune ca in D.C.
necesitatea creditului determina o recunoastere mult mai larga a efectelor aparintii prin
 sacrificarea realitatii. Ex: titlurile comerciale de valori, cambia pentru care legea impune
anumite conditii de forma foarte riguroase pentru valabilitatea titlului .
3. Ordinea publica in dreptul civil, libertatea contractuala este tarmuita denormele privind
ordinea publica. In D.C. ordinea publica ca limita a libertatii contractului cuprinde
domenii mai largi. Putem amintii : contractual judecatoresc al constituirii societatii
comerciale prin care sunt verificate conditiile impuse pentru desfasurarea activitatii
comerciale.
4. Principia specifice dreptului commercial recunoscute de doctrina:
4.1.In comert actele juridice sunt cu titlu oneros
4.2.In comert intodeauna banii sunt fructiferi
4.3.Contractile comerciale in caz de dubiu se vor aplica reglementarile ce favorizeaza
circulatia
4.4.Contractarea este in favoarea celui de-al 3-lea mod obisnuit.
FAPTE DE COMERT
In codul commercial sunt prevazute fapte de comert cat si celelate contracte si obligatiuni ale
unui comerciant daca nu sunt de natura civila si fapta de comert nu rezulta din insusi actul.
Mai este prevazut in codul commercial faptul ca daca un act este commercial numai pentru una
dintre parti, toti contractantii sunt supusi legii comerciale cu exceptia dispozitiilor privitoare la
persoana comerciantului si in cazurile in care legea ar dispune altfel. Intra in categoria actelor,
faptelor operatiunilor economice ce cad sub influenta dispozitiilor comerciale urmatoare:
1. Contractile comerciale
2. Faptele licite ca izvor de obligatii savarsite de comercianti in legatura cu activitatea
comerciala
3. Fapte ilicite savarsite de comercianti in legatura cu activitatea comerciala, tinerea de
register duble. Imbogatirea fara justificare.
Doctrina si practica au recunoscut ca unele fapre de comert si alte activitati sau operatiuni
comerciale nu au fostexpres prevazute in codul commercial, deoareceacestea nu existau la data
redactarii codului. Amintim: hotelaria, publicitatea
Sunt considerate acte de comer si activitatile organizate in baza decretului lege (54/1990).
Cu privire la activitatea de produs de marfuri de comercializare a lor, de executare de lucrari si
prestatori de servicii, legiuitorul in redactarea codului a avut mai mult in vedere aspectul
economic decat cel juridic.
NATURA JURIDICA A UNOR ACTE SI OPERATIUNI
Actele si operatiuni pot fi:
1. Activitatea de educatie si de invatamant nu este considerate activitate comerciala.
Activitatea institutionala de invatamant particular constituie prestari de sevicii cu caracter
intellectual de natura civila.
 2. Activitatea ce constituie obiectul unei profesiuni liberale, nu are caracter commercial in
mod traditional. Obiectul profesiei literare consta in punerea la dispozitia celor interesati
a cunostintelor, competentei persoanelor ce exercita asemenea profesiuni. Acestia
primesc in schimbul activitatii prestate onorarii, deci nu obtin profit.
Amintim la profesii liberale activitatea educationala, medicala etc.
3. Jocuri de intrajutorare sunt denumite diferit daca formeaza obiceiul unei societatii:
jocurile collective, circuit financiar, jocuri distractive, acestea nu se incadreaza in
categoria jocurilor de noroc admise de lege. Jocul de noroc- presupune ca in mod aleator
pe baza de hazard sa I se atribuie unei personae un castig; aceste jocuri presupun ca
persoana respective sa realizeze castig pe baza de lista calculata matematic.
4. Locatia de gestiune – regia autonoma sau societatea comerciala pot incheia cu personae
fizice sau juridice romane ori straine, contracte de locatie de gestiune cu obligatia de
gestionare a: uzinelor, sectiilor, laboratoarelor, fabricilor.
Locatia de gestiune este fapta de comert mixta sau unilaterala. Actul are caracter
commercial, iar litigiile ce rezulta din acesta au si ele caracter comercial.
5. Operatiiunile fondului prioritatii de stat – institutiile de drept public cu personalitate
juridical in subordonarea guvernului ce actioneaza pentru reducerea implicarii in
economie a statuui si autoritatii administrative publice prin vnzarea actiunilor acestora.
Fondul proprietatii de stat (FPS) desfasoara activitate comerciala cu respectarea legii
31/90. Actele de comert prevazute de codul comercia ( articolul3 ) sunt fapte de comert;
obiective calificate astfel in functie de natural or si in unele cazuri in funcie de forma lor.
In functie de trasatura comerciala a acestor fapte, in cazul intermedierii ( interpune in
schimb) I se poate adauga un caracter speculativ.

Exista 3 categorii in cazul actelor de comert:

1. Operatiile de intermediere in schimb asupra marfii si titlurilor de credit.
2. Acte de intermediere si operatiuni de schimb asupra muncii organizate.
3. Actele comerciale conexe sau acesorii, care sunt: operatii de interpunere in schimb si
circulatie ( cumpararea si vanzarea comerciala)
In aceasta situatie acestea se pot clasifica in 2 categorii:
3.1.Cumpararrea de produse sau marfuri in scopul revanzarii lor fie in natura, fie dup ace
se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai pentru inchiriere.
Se regasesc aici si fapta de a cumpara spre revanzare de obligatiuni ale statului sau
alte titluri de credit care circula in comert.
3.2.Vanzarea de produse, vanzarea si inchirierea de marfuri in natura sau lcrate si
vanzarea de marfuri in natura sau lucrate si vanzarea obligatiunilor ale statului sau
alte titluri de credit.
Fac parte toate produsele cumparate in scop de revanzare sau inchiriere. Elemental essential al
cumpararii comerciale este intentia de revanzare aceasta sa caracterul comercial contractului de
vanzare – cumparare .
Intentia de revanzare trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
1. Trebuie sa existe in momentul cumpararii bunului
2. Ea trebuie adusa la cunostinta contractantului
3. Trebuie sa prieasca in principal bunul cumparat

Pot formaobiect al vanzarii/cumpararii comerciale numai bunurile mobile (fructe, produse);

bunurile immobile nu pot forma obiectul vanzarii, cumpararii, inchirierii comerciale.
Acestea constituie obiect al activitatii comerciale numai daca face parte din fondul de comert.
Ca fapte de comert putem sa amintim:
a) Operatiuni de punere in consignatie – presupun contractual de congestie, acesta este
conractul prin care o persoana denumita consignat transmite altei personae numita
consignator o cantitate de marfuri care in prealabil sunt estimate cu mandatul e a fi
vandute in contul celui dintai si cu obligatia fie de a intoarce pretul stabilit prin conventie
fie de a restituii marfurile in natura daca acestea nu au fost vandute.
b) Operatiile pe termen asupra titlurilor de credit, reportul si operatiunea de cursa.
Constituie fapte de comert, contractile de report aupra obligatiilor de stat sau alte tipuri
de credit care circula in comert. Operatiunea presupune existent unei cumparari pe bani
gata a unor titluri de credit care circula in comet si revanzarea simultana a acestor titluri
de credit cu termen sip e un pret determinat catre aceeasi persoana ( titluri cu aceeasi
specie).
Astfel o persoana numita reportat detinatoare de titlu de credit care nu voieste sa le
instraineze definitive, da in raport (vinde temporar) aceste titluri unei personae numita
raportor in schimbul unui pret platit imediat. Partile se inteleg ca la un anumit termen
reportatorului sa vanda raportatului titlurile de credit de aceeasi specie la care se adauga o
prima.
c) Operariuni privitoare la subscrierea, cumpararea si vanzarea unor parti sociale sau
actiuni. Partile sociale sunt diviziuni ale capitalului social, al unei societati, ele
reprezentand titluri negociabile, sunt drepturi de creanta care apartin asociatilor, drepturi
care nu sunt incorporate in titlurile de credit. Actiunile sunt fractiuni ale capitalulu social,
al societatii de capitaluri ( SA, SCA – societate comerciala pe actiuni).
d) Operatiuni de banca si schimb precum marfurile si banii pot forma obiect al intrepunerii
in schimb si circulatie. Activitatea de banca este realizata de banca nationala si de
societatile bancare comerciale. Operariunile de banca sunt:
 De creditare care presupun impruuturile pe termen scurt, mediu si lung.
 De schimb care presupun schimburi de monede, bilete de banca nationale
sau straine. Operatiuni care sunt ordonate prin lege (58/90).
e) Cambiile si ordinele de producte sau marfuri.
Cambiile reprezinta un instrument de schimb sau transfer de bani; este un titlu de credit
prin care o persoana numita tragator da ordin altei personae numita tras, sa plateasca la
scadenta o suma de bani beneficiarului.
 Ordinele in vigoare se refera la biletele de ordin care deasemenea reprezinta titluri de
credit prin care o persoana numita emitent se oblige sa plateasca beneficiarului o anumit
cantitate de marfuri. Productele sunt produse natural ale pamantului care s obtin prin
cultura sau exploatarea directa ( cereal, legume) sau produsele animalelor ( lana, lapte).
Vanzarea – cumpararea de immobile nu constituie operariune comerciala.

Fptele de comert savarsite prin intreprindere.

Intreprinderea nu este definite de codul comercial. Elementele care conduc la intelegerea notiunii
de itreprindere sunt:
1. Asocierea factorilor necesari productiei
2. Riscul pe care intrepinzatorul si-l asuma.
3. Organizarea elementelor de coordonare a muncii cu valorile patrimoniale.

Formele de intreprinderi prevazute de codu comercial sunt:

1. Intreprinderi de produse
2. Intreprinderi de prestari servicii,

Intreprinderea de furniture de bunuri sau marfuri.

Caracteristica genrala consta in continuitatea prestatiilor si presupune furnizarea de

imbracaminte, alimente etc.
Intreprinderea de furniture presupune o activitate organizatorica prin care furnizorul in schimbul
unui pret determinat anticipat asigura prestarea de srvicii ( obligatia de afaceri), predarea unor
produse sau marfuri la transmiterea dreptulu de proprietate de la producator la beneficiar. In
cazul furnizarii de proprietate asupra marfurilror cu caracter continuu pe baza unui contract de
locatie de servicii.

Intreprinderea de spectacole publice

De prestari servicii, au ca obiect: teatrul, circul, intreceri sportive. Specificul lor este sa speculeze
asupra gustului publicului dar si a taentului artistilor si organizeaza munca alora intrepunandu-s
intre artist si spectator. Spectacolele date in direct de artisti sunt acte civile, dar daca activitatea
este interpusa atunci acesta constituie fapta de comert.
Toate activitatile care presupun un spectacol ( contractile cu autorii, sportive, de publicitate; de
inchiriere de sali) sunt acte de comert datorita faptului ca sunt legate de intreprindere.

Intreprinderea de commission

LABORATOR

Definitia si natura comerciantului

Acte si fapte de comert pentru a realiza
Proiect- forma scrisa / powerpoint (minim 8 pagini)
Stanciu d. carpenariu – drept comercial LEGEA 31
Introducere, opinie personala, cuprins, bibliogafie, daca citam “prof, editie, carte” se trec ca nota
de subsol si sa apara la bibliografie.
Tema proiect :