Sunteți pe pagina 1din 16

1.

Descrierea producţiei

Industria vinicolă ca ramură principală a economiei din R.M. este cu adevărat o mîndrie
naţională. Tradiţiile vechi şi ultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să
fie cunoscute în ţară şi peste hotarele ei. Vestitele microzone Purcari, Ciumai, Oneşti, Cricova duc
faima vinurilor moldave din cele mai vechi timpuri pînă-n prezent.
Viticultura şi Vinificaţia în Republica Moldova au o tradiţie multiseculară şi în prezent ocupă un
rol foarte important în complexul agro-industrial al ţării noastre. Ramura vinificaţiei este o parte
componentă a Industriei Alimentare a Republicii Moldova. Industria vinicolă din Republica
Moldova are un potenţial de prelucrare a strugurilor pînă la 1mln de tone amplasate la circa 125 de
întreprinderi. Din cauza restructurării şi crizei economice în ultimii ani se achiziţionează şi se
prelucrează în jur de 500mii tone de struguri, dar totuşi vinificaţia în ţara noastră rămîne a fi ˝unul
dintre cel mai important izvor de fonduri bugetare˝.
Combinatul de vinuri "CRICOVA" – este principalul combinat de producere a vinurilor de elită
şi pe bună dreptate este considerat „perla” vinificaţiei moldoveneşti. «Cricova S.A» se specializează
pe producerea vinurilor spumante atît prin metoda clasică, cît şi prin metoda tradiţională, de
asemenea produce vinuri ordinare, de calitate şi de colecţie. Pentru aceasta fabrica utilizează bază
de materie primă proprie, se cresc soiuri ca: Aligote, Chardonnay, Rkaţiteli, Sauvignon, Traminer,
Feteasca, Cabernet, Cabernet-Sauvignon, grupa Pinot şi Merlot.
În legătură cu aceasta fabrica de vinuri produce următoarele tipuri de vinuri de calitate: vinuri
de calitate din seria „Oraşul Subteran”: «Aligote», «Chardonnay», «Sauvignon», «Cabernet»,
«Merlot», «Pinot Fran», «Muscat» şi de cupaj «Codru», «Dionis» şi «Vin nobil».
Secţia de producere a vinurilor de calitate la Cricova S.A este amplasată în fostele hrube de
piatră, care acum poartă denumirea de beci şi care reprezintă comoara naţională şi turistică a ţării.
În conformitate cu metoda de producere, a structurii şi calităţii producţiei, combinatul este o
întreprindere unică nu numai în Moldova, dar şi în toată lumea. După părerea specialiştilor din alte
ţări vinurile de marcă şi cele spumante pot fi puse în acelaşi rînd cu vinuri ca: «Bordo»,
«Burgundia», «Riesling», «Reihn» ş.a.
După cum se cunoaşte, beciurile sunt situate la adîncimea de 50-80 m pe o distanţă de 60 km. În
interiorul beciului sunt multe secţii de bază, cît şi auxiliare. Turiştii, lucrătorii se deplasează prin
beci, orientîndu-se după aşa numitele străzi, care poartă denumirea soiurilor sau a vinurilor: de
exemplu, strada Aligote, Cabernet, Sauvignon, ş.a.m.d.
Producerea şi maturarea vinurilor de calitate se realizează în beciuri, unde în decursul
întregului an se menţine regimuri constante de temperatură 12-14 oC şi regimuri constante de
umiditate 95-98 %, care sunt indici foarte importanţi pentru obţinerea vinurilor de calitate .
Producţia vinurilor de la Cricova , în afară de piaţa internă, este foarte întrebată şi pe piaţa
externă: Ucraina, Belarus, Rusia, Israel, ş.a.
Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere,
ceea ce înseamnă că dispune de o importantă baza de materie primă proprie. Anume posibilitatea
de a asigura întregul proces de producţie, de la sădirea butaşilor pînă la livrarea sticlelor etichetate
pe raft, ajută Combinatul să păstreze din an în an calitatea excelentă şi originalitatea vinurilor sale.
În vederea obţinerii unor vinuri calitative, Combinatul şi-a propus să aleagă pentru situarea
podgoriilor sale zonele viticole din sudul (regiunea oraşului Cahul) şi centrul Republicii (regiunea
oraşului Criuleni şi a oraşului Cricova), pamînturile care, se pare că, au fost destinate de natură
anume unor vii roditoare, dispunînd din plin de fertilitate, umiditate şi, mai important, lumina şi
căldura solară. Anume aici începe istoria perlelor vinificaţiei moldave.
În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă de vie. Circa 14 ha reprezintă viţa
de vie pe rod în regiunea oraşului Cahul, 40 ha viţa de vie tînară în regiunea oraşului Criuleni,
precum şi circa 100 ha de viţă de vie pe rod şi 15 ha de viţă de vie tînara în preajma oraşului
Cricova.
Menţionăm că Combinatul „Cricova” rămîne întotdeauna preocupat de extinderea şi
îmbunătăţirea podgoriilor sale, înţelegînd din plin rolul crucial al materiei prime pentru obţinerea
unor vinuri eminente, unor vinuri care ar răspunde standardelor înalte de calitate ale mărcii
„Cricova”.
Una din problemele principale care se pune la baza înfiinţării unei afaceri este cercetarea detailată
a economiei naţionale. Analizînd datele statistice ale veniturilor bugetare am ajuns la concluzia că
ar fi bine ca să orientăm viitoarea afacere în producerea vinurilor de calitate. Astfel găsind acel tip
de activitate ce va aduce venit bun în economie.
Dar pentru obţinerea unor astfel de vinuri calitative, calitativ trebuie de ales locul amplasării
viitoarei secţii vinicole. Adică sectorul unde va fi amplasată secţia să poată realiza producţia gata,
să asigure o productivitate înaltă, sinecostul producţiei să fie cît mai rentabil.
În zona unde va fi viitoarea secţie trebuie să fie asigurată pe bază tehnico-economică, apă
potabilă, materie primă şi forţe de muncă. În urma cercetărilor efectuate am constatat că o
reconstrucţie şi retehnologizare se poate de efectuat la fabrica de vinuri Cricova S.A. Fabrica ce
mi-am pus în plan so reconstruiesc a fost construită în anii 1953. Pentru reconstrucţia viitoarei
secţii vinicole specializată în producerea vinurilor de calitate am ales centrul Moldovei deoarece
condiţiile climaterice şi solul din această zonă sînt favorabile pentru plantarea şi creşterea soiurilor
Sauvignon, Pinot Blanc, Chardonnay destinaţi pentru acest tip de vin. Fabrica Cricova S.A este
specializată în producerea vinurilor spumante dar şi producerea vinurilor de calitate. Această zonă
dispune de o reţea de transport destul de dezvoltată, este disponibilă reţeaua de energie electrică,
de asigurare cu apă şi desigur cu materiale de construcţie ieftine.
2. Calculul indicilor economici

În partea economică a proiectului se îndeplinesc următoarele calcule :

2.1 Producerea şi comercializarea producţiei

Programul de producţie al firmei reprezintă planul de fabricare şi comercializare a


producţiei în expresie naturală şi valorică pentru o perioadă dată.
La baza planului programului de producere se calculează volumul vînzărilor nete. Calculul este
expus în tabelul 2.1:
Tabelul 2.1

Planul producţiei pe sortimente şi calculul vînzărilor nete pentru vinurile de calitate si consum
curent albe şi roşii

Producţia Unitatea de Planul anual, Preţul Suma,


măsură dal curent, lei mii lei
1 2 3 4 5
Vin roşu cabernet de calitate dal 250000 100 25000
Vin alb chardonai de calitate dal 150000 90 13500
Vin alb aligote de c.curent dal 100000 80 8000
Total - 500000 - 46500

2.2 Calculul necesităţii în resurse materialo-energetice

În acest compartiment se calculează necesitatea în unităţi naturale şi valorice ale resurselor


materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de producţie: materie primă,
materiale principale şi auxiliare, apă, energie termică şi electrică, frig etc.
Calculele materiei prime şi materielelor principale se efctuează în baza normelor progresive de
producţie dintr-o unitate de materie primă, materiale principale prevăzuteîn schema tehnologică ale
proiectului. Aceste calcule se fac pe tipuri de produse finite pentru o unitate şi pentru volumul total
de producţie şi sunt ca rezultat al calculului produselor.
Preţurile pentru o unitate de resurse materialo-energetice sunt cele de piaţă la momentul
eleborării proiectului.
Calculul valoric al resurselor materialo-energetice se efectuează în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

Calculul resurselor materialelor energetice

Tipurile de resurse Unita- Preţul Pentru o unitate de Pentru tot volumul


materialo-energetice te de pentru o producţie de producţie
măsu- unitate, Norma de Suma, Canti- Suma,
ră lei consum la mii lei tatea mii lei
1000 dal
1 2 3 4 5 6 7
1.Materia prima
Vin materie primă roşu
netratat cabernet dal 55 1048,8 57,684 262200 14421

Vin materie primă alb


netratat chardonai dal 45 1029,4 46,323 154410 6948,45
Vin materie prima alb
netratat aligote dal 35 1029,4 36,029 102940 3602,9
Total - - - - - 24972,35
2.Materiale auxiliare de baza
Gelatină kg 20 3 0,06 1500 30.0

Anhidridă sulfuroasă l 12,8 5 0,064 2500 32


Filtru-carton bucati 30 17 0,51 8500 255
Tanin kg 302,72 2 0,605 1000 302,72

3.Materiale auxiliare
Apă m3 5,07 15,2 0,077 7600 38.5
Sodă caustică kg 9,0 5,0 0,045 2500 22,5
Vopsia kg 55,0 0,3 0,0165 150 8,25
4.Resurse de energie
Energie electrică kw 0,96 65 0,063 32500 31.5
Energie termică Gcal 540 2,5 1,350 1250 675
Gaz natural m3 3,41 15,4 0,0525 7700 26,257
Total resurse material- - - 220,569 - 26139,077
-
energetice

3. Planul muncii şi al cadrelor


În compartimentul dat trebuie de calculat:
• Personalul industrial productiv pe categorii;
• Fondul total de salarii;
• Salariul mediu lunar al unui lucrător;
Personalul încadrat în procesul de producere de bază, este expus în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1
Numărul industrial productiv şi fondul tarifar de salarii planificat

Profesia muncitorului Numărul Lunile Oameni-luni Salariul Salariul


de lucrate lucrate tarifar lunar, tarifar total,
oameni lei mii lei
a) Personal direct productiv
Recepţia vinului materie 2 5 10 1400 14
primă
Tratarea vinului materie 12 11 132 1200 158,4
primă
Filtrarea 2 11 22 1300 28,6

Tratarea cu frig 2 11 22 1300 28,6

Maturarea vinului 4 11 44 1400 61,6


Total 22 - - - 291,2
b) Personal indirect productiv

Electricieni 2 11 22 1600 35,2

Lacatusi 1 11 11 1500 16,5

Laboranti 2 11 22 1600 35,2


Total 5 - - - 86,9
c) Personal de deservire general
Femei de servici 2 11 22 1400 30,8
Total 2 - - - 30,8
Total 29 - - - 408,9

În afară de muncitori, încadraţi nemijlocit în procesul de producere mai sînt şi alte categorii de
muncitori- conducătorii, specialiştii şi slujbaşii, numărul cărora se planifică după lista de state
(tabelul 3.2)

Tabelul 3.2
Lista de state a personalului de conducere a secţiei

Categoria Numărul de Salariul Lunile Salariul


Postul profesionala unităţi după lunar, lei luucrate total, mii
state lei
d) Personal de administrare si functional

Şeful secţiei de tartare


Conducător 1 5000 11 55
Șeful sectiei de maturare Conducator 1 5000 11 55
Tehnolog Specialist 2 4000 11 88

Sef de laborator Conducator 1 4000 11 44

Inginer chimist Specialist 2 3500 11 77

Inginer microbiolog Specialist 2 3500 11 77

Inginer mecanic Specialist 1 3500 11 38,5

Total 10 - - 434,5

Determinînd numărul lucrătorilor, trebuie să calculăm fondul total de salarii.


Fondul total de salarii al muncitorilor este compus din fodul principal şi fondul suplimentar de
salarii
În fondul principal de salarii se include:
-Fondul tarifelor de salarii
-Prime din fondul de salarii
-Suplimente pentru lucrul în schimburile de noapte
-Suplimente pentru condiţii grele şi dăunătoare de muncă
-Alte suplimente
În fondul suplimentar de salarii se include:

-Plăţi pentru concediu


-Plata suplimentară în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de stat
-Plata suplimetară pentru munca tineretului şi mamelor care alăptează
Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar de a aduna la fondul tarifar
suplimentele nominalizate mai sus de salarii. Mărimea acestor suplimente se stabileşte, de regulă,
în procente către plata după tarif. Munca, prestata in schimb de noapte, se plateste in marime nu
mai mica de 1,5 din salariul tarifar sau de functie al salariatului, calculat pe o unitate de
timp. Pentru munca, prestata in conditii nocive. se calculeaza sporuri de retributii in marimi fixate,
dar nu mai mici de 25 la suta din salariul minimal pentru orele efectiv lucrate.
Mărimea salariului suplimentar se stabileşte în procente de la salariul principal şi variază între
8-10%.
Fondul de salarii al altor categorii de lucrători se planifică în baza salariilor lunare de funcţii şi
numărul de luni lucrate pe an.

Tabelul 3.3

Calculul fondului principal de salarii pentru personalul industrial productiv

Profesia Număr-ul Lunile Salariul Salari-ul Suplimente p/u Suplimente p/u Fondul
muncitorul de lucra-te tarifar tarifar lucrul in conditii grele si anual
ui oameni lunar, total, mii schimbul de daunatoare de principal de
lei lei noapte, mii lei munca, mii lei salarii , mii
(50% din salariul (25% din salariul lei
de baza) de baza)
a)Personal direct productiv
Recepţia 2 5 1400 14 7 3,5 24,5
v.m.pr.
Tratarea 12 11 1200 158,4 79,2 39,6 277,2
v.m.pr.
Filtrarea 2 11 1300 28,6 14,3 7,15 50,05
Tratarea 2 11 1300 28,6 14,3 7,15 50,05
cu frig
Maturarea 4 11 1400 61,6 30,8 15,4 107,8
vinului
b)Personal indirect productiv
Electricieni 2 11 1600 35,2 17,6 8,8 61,6
Lacatusi 1 11 1500 16,5 8,25 4,125 28,875
Laboranti 2 11 1600 35,2 17,6 8,8 61,6

1 2 3 4 5 6 7 8
c)Personal de deservire general
Femei de 2 11 1400 30,8 15,4 7,7 53,9
servici
Total 29 - - 408,9 204,45 102,225 715,575

Tabelul 3.4
Calculul fondului principal de salarii pentru personalul de administrare si functional
Categoria Numărul Lunile Salariul Salariul Suplimente p/u Fondul anual
Postul profesio- de unităţi lucrate lunar, lei total, mii conditii grele si principal de
nala după lei daunatoare de salarii , mii lei
munca, mii lei
state
(25% din salariul
de baza)
Personal de administrare si functional
68,75
Şeful
Condu- 1 11 5000 55 13,75
secţiei
cător
de
tartare
Șeful Condu- 1 11 5000 55 13,75 68,75
sectiei de tor
maturare
Tehnolog Specia- 2 11 4000 88 22 110
list
Sef de Condu- 1 11 4000 44 11 55
laborator cator
Inginer Specia- 2 11 3500 77 19,25 96,25
chimist list
Inginer Specia- 2 11 3500 77 19,25 96,25
microbiol list
og
Inginer Specia- 1 11 3500 38,5 9,625 48,125
mecanic list
Total 10 - - 434,5 108,625 543,125

Tabelul 3.5

Calculul fondului suplimentar de salarii pentru personalul industrial productiv

Profesia muncitorului Numărul Fondul anual principal Fondul anual suplimentar de


de de salarii, mii lei
oameni Salarii, mii lei (8% din salariul principal)
a) Personal direct productiv
Recepţia vinului materie 2 24,5 1,96
primă
Tratarea vinului materie 12 277,2 22,176
primă
Filtrarea 2 50,05 4,004

Tratarea cu frig 2 50,05 4,004

Maturarea vinului 4 107,8 8,624

b) Personal indirect productiv

Electricieni 2 61,6 4,928

Lacatusi 1 28,875 2,31

Laboranti 2 61,6 4,928

c) Personal de deservire general

Femei de servici 2 53,9 4,312

Total 29 715,575 57,246

Tabelul 3.6
Calculul fondului suplimentar de salarii pentru personalul de administrare si functional

Categoria Numărul de Fondul anual Fondul anual suplimentar


Postul profesio- unităţi după principal de de salarii, mii lei
nala state salarii , mii lei (8% din salariul principal)

Personal de administrare si functional

Şeful
Condu- 1 68,75 5,5
secţiei de
cător
tartare
Șeful sectiei de Condu-tor 1 68,75 5,5
maturare
Tehnolog Specia-list 2 110 8,8

Sef de Condu-cator 1 55 4,4


laborator
Inginer chimist Specia-list 2 96,25 7,7

Inginer Specia-list 2 96,25 7,7


microbiolog
Inginer Specia-list 1 48,125 3,85
mecanic
Total 10 543,125 43,45

Tabelul 3.7

Personalul întreprinderii şi fondul total de salarii

Categoria lucrătorilor Numărul Fondul total de Salariul


salarii, mediu
mii lei lunar,lei

Muncitori 22 550,368 2,274


direct productivi
Personal indirect productiv 5 164,241 2,9862
Personal de deservire general 2 58,212 2,646
Personal de administrare si 10 586,575 5,333
functional
Total 39 1359,396 3,168
Pentru a determina salariul mediu, trebuie de luat în calcul sumele primelor plătite lucătorilor din
profit( pînă la 50% din fondul total de salarii).
Plata medie lunară pentru un muncitor se detrmină din formula:
S = Fond. tot. /Nmun.۰ 11=1359,396/39 ۰ 11=3,168mii lei

4. Planul financiar

4.1 Calculul profitului net


Pe baza acestui compartiment se determină eficienţa proiectului.
În acest compartiment sunt arătate următoarele:
1.Calculul profitului net
2. Calculul necesarului în investiţii capitale pentru construirea(reconstruirea) producţiei.
3. Rambursarea creditului.
4. Indicatorii eficienţei:
а) rentabilitatea vînzărilor;
б) cheltuielile la 1 leu producţie marfă

Tabelul 4.1
Calculul profitului net
(mii lei)
Indicii Perioada de calcul 2008

1 2
1. Vînzările nete 46500
2. Costul vînzărilor inclusiv: 27906,293
- cheltuieli materiale directe 25406,32
- cheltuieli pentru salarizare 1359,396
- defalcări în fondul social 407,82
- cheltuieli de producţie indirecte 732,757
3. Profitul brut 18593,707
4. Cheltuieli de perioadă: 2790,63
- cheltuieli comerciale 1255,783
- cheltuieli generale administrative 1116,252
- alte cheltuieli operaţionale 418,59
5. Profit de la activitatea operaţională 15803,077
7.Profitul net 15803,077

4.2 Eficienţa investiţiilor

Investiţii se fac din cele mai vechi timpuri şi actualmente ele sunt o parte componentă a
activităţii economice a tuturor agenţilor economice, care alocă sume importante din veniturile
obţinute pentru extinderea şi modernizarea mijloacelor de producţie. Investiţiile reprezină una
dintre cele mai dificile resurse , care asigură perfecţionarea producţiei , creşterea economică; în
cele din urmă contribue la creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Investiţiile reprezintă plasament de capital în diferite sfere de activitate în scopul obţinerii
profitului sau a altui rezultat util. Investiţiile pot fi active financiare şi active reale, brute şi nete, de
modernizare şi noi, autohtone şi străine.

Tabelul 4.2

Lista utilajului din sectia de vinificatie secundara si preturile acestuia


Tabelul 4.3
Calculul cheltuielilor capitale pentru reconstrucţia întreprinderii

Indicatorii
mii mii
lei dola
ri
SU
A
1 2 3
1.Cheltuieli pentru utilaj : 6204,033 588,060
- Cheltuieli pentru transportare şi montare 36,186 3,43
2. Cheltuieli pentru consrtuirea încăperilor de 11394 1080
Cheltuieli pentru
producţie suplimentare transportare şi
Preţ unitar Total pentru o
Total cheltuieli capitale montare
17634,22 1671,49
Nr. Denumire utilaj Buc. (dolari unitate Total
(dolariSUA)
crt. SUA) (dolariSUA) (dolari
10% de la preţul
SUA)
utilajului

1. Rezervor de receptie 3 10000 1000 11000 33000

Rezervor de tratare 110000


2. 10 10000 1000 11000
complexa

Rezervor pentru
3. 20 10000 1000 11000 220000
repaos

4. Pompe centrifugale 4 500 50 550 2200

5. Filtru presa 2 1000 100 1100 2200

Budane pentru 220000


6. 80 2500 250 2750
maturare

7. Dozator de SO2 2 300 30 330 660


Total : 588,060 mii dolari SUA/6204,033 mii lei

Termenul de recuperare a investiţiilor exprimă perioada în care investiţia se recuperează


din profitul obţinut în urma punerii în funcţiune şi exploatării obiectivului construit. Practic,
termenul de recuperare se calculează ca raportul dintre volumul investiţiilor şi volumul profitului
obţinut anual.
Termenul de recuperare al cheltuielilor se calculează după formula:
T=CC/π
În care:
T-termenul de recuperare al cheltuielilor capitale
CC-cheltuieli capitale totale;
π-suma profituli net annual al întreprinderii noi
Astfel T= 17634,22/15803,077=1,116=13,39
Deci pentru recuperarea investiţiilor din profitul obţinut în urma punerii în funcţiune şi
exploatării secţiei de prelucrare a strugurilor ,sunt necesare 14 luni.
In calitate de surse de finaţare a cheltuielilor capiatele pentru reconstrucţie vor folosite
surse proprii.

4.3 Calculul indicatorilor eficienţei activităţii întreprinderii

În planul financiar se efectuează calculul indicatorilor eficienţei activităţii întreprinderii,


care se prezintă în tabelul 4.4:
Tabelul 4.4

Indicatorii eficienţei activităţii întreprinderii


Indicatorii Metoda de calcul Perioada de calcul
Rentabilitatea vînzărilor R v. = (Pb/ VN)*100%=18593,707/46500*100=39,98 39,98 %
Cheltuieli la 1 leu C1leu=Cv+Cper./VN=27906,293+2790,63/46500=0,66 0,66 lei
producţie

unde:
Pb-Profitul brut; VN-volumul vînzărilor nete; Cv-costul vinzarilor ;Cper-cheltuieli de perioada

4.3 Tabelul de totalizare a indicatorilor tehnico-economici principali ai întreprinderii


proiectate
Tabelul 4.5
Indicatorii Unitate de măsură Perioada de calcul
1.Vînzări nete mii lei 46500
2. Volumul producţiei: dal.
-vin roşu cabernet de calitate dal. 250000
-vin alb chardonai de calitate dal. 150000
-vin alb aligote de consum dal. 100000
curent
3. Personalul: persoane
-personal direct productiv persoane 22
-personal indirect productiv persoane 5
-personal de deservire general persoane 2
-personal de administrare si persoane 10
functional
4.Fondul total de salariu mii lei 1359,396
5. Salariul mediu lunar mii lei 3,168
6. Costul producţiei mii lei 30696,923
7. Profitul net mii lei 15803,077
8. Cheltuieli la 1 leu PM lei O,66
9. Rentabilitatea vănzărilor % 39,98
10. Termenul de recuperare al luni 14
cheltuielilor capitale

Concluzie:
Scopul proiectului de curs este de a obţine deprinderi de calcul a părţii economice
care este inclus în proiectul de an la oenologie.
În partea economică am calculat indicii economici ai proiectului şi am analizat
următoarele:
1. Descrierea producţiei
2. Calculul indicilor economici
3. Planul muncii şi al cadrelor
4. Planul financiar
Cel mai important subpunct al proiectului este planul financiar, scopul căruia este de
a arăta eficienţa economică a întreprinderii, şi de asemenea eficienţa proiectului .
În prima parte a proiectului am determinat cantitatea de producţie comercializată
în unităţi valorice şi naturale.
De calculul necesarului de resurse materialo-energetice şi planul muncii şi al
cadrelor depinde planul financiar, anume costul producţiei şi profitul net, care
reprezintă scopul de bază a activităţii de producere a unei întreprinderi.
În conformitate cu calculul indicilor de eficienţă a întreprinderii se poate face
concluzia că întreprinderea lucrează neavînd pierderi ci din contra cu profit.

CUPRINS

- Introducere ………………………………………………………………………

- Producerea şi comercializarea producţiei………………..................................…

- Calculul necesităţii în resurse materialo-energetice………………………...……

- Planul muncii şi a cadrelor…………………………………………...…………..

- Planul financiar……………………………………………………………...……

- Eficienţa investiţiilor…………………………………………………………..…

- Eficienţa economică a activităţii firmei………………………………….………

- Concluzie

- Bibliografie
BIBLIOGRAFIE

1.Blaj “Economia firmelor contemporane”


2. Curs ,,Managementul întreprinderii’’