lgre

c::c
c·· s~C
-;: :." se dt
,·e.:::e
:.2(
Christian A. Schwarz

ren
e\o1
.
?. Gt
~ssE
c' r
Dezvoltarea
naturală a
bisericii
Un ghid al celor opt trăsături
·> ;~
esenţiale ale unei biserici
,.. ,.r_

sănătoase

o~
N
d Editura Impact Media
'(~ Timişoara, 2003
.;;....~
 şi În 5 O de ţări. Adresele distribuitori/ar diferitelor ediţii mentionate ~u~H:-.:XLUI apar•\•e•
mai sus pot fi găsite pe internet:
www.NCD-international.org acestei cărţi

În urmă cu zece ani, când am început primele cercetări privind edifi-

carea bisericii, am găsit mai mulţi factori care erau în contradicţie cu "Aceasta nu
unele manuale care tratau mişcarea de creştere a bisericii. Este posi-
~. G este nici o carte
bil oare ca unele lucruri care, în literatura de specialitate sunt tratate
europeană, nici
aproape ca o dogmă, să nu fie altceva decât un mit?
Cu cât ne aprofundam mai mult în studiul nostru, ne era tot mai clar una asiatică,
că aveam nevoie de un început nou în edificarea bisericii. Aşa că, am nici una ameri-
pus bazele Institutului pentru dezvoltarea naturală a bisericii, am for- cană, nici una
mat o reţea, împreună cu alte organizaţii din toate părţile lumii, şi am africană, nici
conceput materiale care să ajute bisericile să implementeze acest
una australiană
"nou" început.
Interesul în acest domeniu a crescut, cel puţin în Germania, Austria
-ci mai bine
şi Elveţia. În momentul în care creştini din alte ţări au remarcat utilitatea spus: este totul
Ro materialelor noastre şi au apărut primele cărţi în afara spaţiului deopotrivă."
\o< germanie, ne era clar că lucrarea noastră trebuie aşezată pe o bază mai
solidă. Cine ne poate asigura că principiile pe care le-am descoperit
\zJ noi în Germania sunt valabile şi în Las Angeles, sau Buenos Aires, sau
Leningrad? Nu aveam decât o singură modalitate de a ne convinge
de asta: trebuia să studiem biserici de pe tot globul pământesc.
Acest plan s-a dovedit curând a fi cea mai mare provocare a vieţii
mele: am studiat mai mult de 1 000 de biserici din 32 de ţări de pe
toate cele cinci continente. Peste patru milioane de răspunsuri în 18
© 1996 Christian A. Schwarz limbi diferite au fost introduse în computer şi interpretate în lumina
Drepturile internaţionale: C & P Publishing, D-25924 Emmelsbull, Germania criteriilor ştiinţifice. Acest efort a devenit cel mai cuprinzător proiect
Versiunea în limba română este publicată prin efortul susţinut al de cercetare a cauzelor creşterii bisericii făcut vreodată în creştinism!
d-lui !sac-Mircea Matei, Director Naţional al DNB România. Interesul pe care 1-a trezit creşterea naturală a bisericii între timp, în
© 2003 Drepturile asupra ediţiei în limba română aparţin Departamentului de Educaţie al cele mai diverse confesiuni, ţări sau culturi, (în patru ani au apărut
Bisericii ,,Agape" Timişoara, Calea Aradului 15/A, tel/fax: 0256-200280 lucrări în 50 de ţări şi 30 de limbi), mi-a demonstrat că munca enor-
E-mail: agape@mail.dnttm.ro
mă din ultimii ani a fost cu folos! Pentru mine personal, unul din
o~ Traducere şi corectare: Dumitru lliesi & Dana Lungu privilegiile mele cele mai mari, a fost să învăţ, întâlnidu-mă cu o
Consilier editorial: Eugen V. Paul-Faina mulţime de creştini atât de diferiţi, adevăratele principii ale edificării

N Tiparul M.C.E. HOREB, Viladecavalls, (Barcelona), Spania- Printed in Spain

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale:

bisericii folosite de Dumnezeu pretutindeni. În acelaşi timp, am fost
nevoit să renunţ la gânduri le mele preferate, deoarece nu corespun-

d SCHWARZ, CHRISTIAN A.
Dezvoltarea naturală a bisericii: un ghid al celor opt trăsături calitative esenţiale ale
unei biserici sănătoase 1
deau strategiei lui Dumnezeu.

Emme/sbu/1, toamna anului 2000 Christian A. Schwarz

Christian A. Schwarz. -Timişoara : Impact Media, 2002
p. 128; 16,5 x 24 cm.
ISBN 973-85389-8-X
l lgt(
c;:o
::-···s:C
d·
Cuprins
52
'\~CE
cuprins Dezvoltarea naturală
a bisericii J
-·---- ----- -------------~--~-~~~-~~~---~-~--"'·--··

Prefaţă ................................................................................. . 3 Partea a treia: Şase principii biotice 61

Introducere 6 Tehnocrat sau biotic? ........................................................... 62

De ce nu este funcţională tehnocraţia? ................................. 64
Abandonarea gândirii tehnocrate ........................................ . 6 Principiul 1: Interdependenta ............................................... 66
Ce este dezvoltarea naturală a bisericii? .............................. .. 8 Principiul 2: Multiplicarea ..................................................... 68
Descoperirea "potenţialului biotic" ...................................... . 10 Principiul 3: Transformarea energiei...................................... 70
Principiul "de la sine" .......................................................... . 12 Principiul 4: Multifuncţionalitatea ......................................... 72
Principiul 5: Simbioza ........................................................... 74
Principiul 6: Funcţionalitatea................................................. 76
Partea Întâi: Opt trăsături calitative 15 Biotic= opusul obişnuitului ................................................... 78
Să învăţăm să gândim biotic ................................................. 80
Demitologizarea creşterii bisericii ........................................ .. 16
Proiectul internaţional de cercetare ...................................... . 18
Este "creşterea" criteriul potrivit? ........................................ .. 20
Prima trăsătură calitativă: Conducere care împuterniceşte .... . 22 Bipolaritatea în Biblie............................................................ 84
A doua trăsătură calitativă: Slujire orientată pe daruri .......... .. 24 Pericole la dreapta şi la stânga .............................................. 86
A treia trăsătură calitativă: Spiritualitate pasionată ................ . 26 Paradigma tehnocrată .......................... ................................ 88
A patra trăsătură calitativă: Structuri funcţionale .................. .. 28 Paradigma spiritualistă .......................................................... 90
A cincea trăsătură calitativă: Serviciu de închinare inspirator .. 30 Efectele paradigmelor greşite................................................ 92
A şasea trăsătură calitativă: Grupuri mici integratoare .......... .. 32 Consecinţe teologice ............................................................ 94
A şaptea trăsătură calitativă: Evanghelizare orientată pe nevoi 34 Practic, ce înseamnă aceasta? ............................................... 96
A opta trăsătură calitativă: Relaţii bazate pe dragoste .......... .. 36 Putem "face" o biserică să crească? ...................................... 98
Nici o trăsătura calitativă nu poate lipsi ................................ . 38 Fundătura pragmatismului .................................................... 100
"Ipoteza 65" ....................................................................... . 40
Abordarea calitativă ............................................................. . 42
De ce nu sunt adecvate obiectivele de creştere cantitativă .. .. 44
Sunt "bune" bisericile mari? ............................................... .. 46 Cum să vă dezvoltaţi propriul vostru program ...................... 104
o~ Partea a doua: Factorul minim 49
Pasul 1: Clădiţi moment spiritual ..........................................
Pasul 2: Identificaţi factorii minimi .............. ..........................
106
108

N Concentrarea energiilor ....................................................... . 50

Pasul 3: Stabiliţi obiective calitative.......................................
Pasul 4: Identificaţi obstacolele .............................................
Pasul 5: Aplicaţi principiile biotice .........................................
11 O
112
114
d Butoiul cel mai mic ...............................................................
Exemple din agricultură ...................................................... ..
Factorul minim sau maxim? ................................................ ..
52
54
56
Pasul 6: Folosiţi-vă punctele tari ............................................
Pasul 7: Folosiţi uneltele DNB (Dezvoltarea naturală a bisericii)
116
118
Atenţie la "modele"! ............................................................ . 58 Pasul 8: Monitorizaţi eficacitatea........................................... 120
Pasul 9: Ocupaţi-vă de noii factori minimi ............................. 122
Pasul 10: Multiplicaţi-vă biserica ........................................... 124
Epilog: Creşterea bisericii prin puterea Duhului Sfânt............ 126
Paşii următori........................................................................ 128
lgre
c:,c'
c:<s:.O
se cE Prima cărămidă:
Introducere
cec
Opt trăsături
calitative

Ce
De ce sunt atât de mulţi creştini sceptici cu privire la mişcarea de trebuie să Rezumatul celor
"Spune-ţi 'adio' creştere a bisericii? Să fie oare pentru că ei nu doresc creşterea pro- facem cinci secţiuni ale
programelor priilor lor biserici? Sau pentru că nu le place evaluarea eficacităţii 7• acestei cărţi: pri-
Esse lucrării în bisericile lor? Sau pentru că prioritatea lor numărul unu nu mele patru părţi
omeneşti de
este Marea Însărcinare? Conţinut Momentul răspund celor
succes şi 'bun Nu mă îndoiesc că există oameni care se potrivesc acestor descrieri, potrivit patru Întrebări
venit' automa- însă criticile adresate principiilor de-acum acceptatei mişcări de creş­ esenţiale ale creş­
tismelor divine tere a bisericii nu vin numai din cercurile lor. Am întâlnit mulţi
Partea Partea terii bisericii; par-
de creştere." creştini care nu numai că îi iubesc pe cei pierduţi, ci au şi o metodă tea a cincea se
bine gândită de slujire, dar care, din anumite motive nu au îmbrăţişat ocupă de modali-
niciodată mişcarea de creştere a bisericii. tăţi practice de im-
Lor li se pare că această mişcare prezintă reguli şi principii simpliste plementare a celor
"care oricum nu dau rezultate în lumea reală". Din punctul lor de patru părţi compo-
vedere, cei ce o îmbrăţişează încearcă să facă, prin propria lor putere, nente ale dezvol-
ceea ce numai Dumnezeu poate face. Indiferent dacă această impre- tării naturale a
sie este corectă sau nu, aceasta este imaginea pe care mişcarea de bisericii.
creştere a bisericii o are în ochii multor credincioşi: un efort tehno-
crat şi nimic mai mult, chiar şi în situaţiile în care se pune accentul pe
Ilustraţia ne învaţă că Dumnezeu ne-a dat deja tot ce avem nevoie
aspectul spiritual.
pentru creşterea bisericii şi că noi nu folosim întotdeauna, aşa cum
Creşterea Ce înseamnă să încerci să creşti biserica prin efortul tău personal? trebuie ceea ce am primit. Aceasta este adevărata problemă. În loc să
bisericii prin Priviţicaricatura de mai jos: o căruţă cu roţi pătrate încărcată cu roţi folosim mijloacele lui Dumnezeu, noi încercăm să lucrăm prin propriile
efortul personal perfect rotunde, trasă şi împinsă de doi oameni. Ei sunt oameni de- noastre puteri- trăgând şi împingând din greu.
votaţi care muncesc din greu, însă munca lor este înceată, monotonă Asta înţeleg eu prin "creşterea tehnocrată a bisericii". Nu se pune
şi frustrantă. problema că lucrătorii din ilustraţie sunt nespirituali şi nici că scopul
Pentru mine, imaginea de mai jos este mai mult decât o caricatură. lor, acela de a mişca biserica este greşit. Problema este că metodele
Ea este o descriere profetică a unei părţi semnificative a trupului lui lor sunt ineficace, deoarece nu sunt în concordanţă cu planul lui
Cristos. Biserica se mişcă, dar într-un ritm plictisitor de încet. De ce? Dumnezeu.
Dacă i-ai întreba pe cei doi, poate că îţi vor răspunde: "Din cauza
Această carte se bazează pe o abordare diferită a creşterii bisericii. În Alternativa
împotrivirii acerbe pe care o întâmpinăm", sau poate "Pentru că
urcăm la deal!" Aceste răspunsuri nu sunt însă complet
institutul meu am ales să o numim dezvoltarea "naturală" sau "bioti- "biotică"
că" a bisericii. "Biotic" nu implică altceva decât o redescoperire a
greşite!
Creştini fiind, uneori întâmpinăm împo- legilor vieţii (în limba greacă, bios). Intenţia noastră este să lăsăm
triviri şi urcuşul bisericii poate fi chiar automatismele lui Dumnezeu de creştere să înflorească, în loc să ne
,.....,....",..._ foarte abrupt. Caricatura aceasta risipim energia în programe omeneşti.
ne ajută să înţelegem însă că, deşi
avem astfel de probleme, adesea,
cauza adevărată a frustrării cronice
este prezenţa roţilor pătrate.

6 7
lgre
ce: c1

52 ce
~-2c2i
Introducere
Ce este de~volt'ii~A!a
naturală a bisericli?
De ce am denumit această abordare: "dezvoltarea naturală a biseri-
"Unele concepte cii"? Natural înseamnă a învăţa de la natură. A învăţa de la natură
înseamnă a învăţa de la creaţia lui Dumnezeu. Şi a învăţa de la creaţia Legile creşterii or-
privind creşte­
lui Dumnezeu înseamnă a învăţa de la Dumnezeu Creatorul. ganice: unele con-
rea bisericii Pentru a ilustra această idee aş dori să mă folosesc de imaginea de pe cepte ale creşterii
sunt atât de pagina următoare. Ea zugrăveşte câteva principii ale creşterii organi- bisericii stau literal-
concentrate pe ce. Majoritatea autorilor care scriu din perspectiva creşterii bisericii mente la supra-
obţinerea roa- vor confirma valoarea instructivă a acestor principii. Problema mul- faţă, studiind doar
delor, Încât nu tor concepte populare este însă că nu sunt suficient de profunde. roadele şi pierzând
mai ţin cont de Unele sunt literalmente superficiale. Ele scapă din vedere realităţile din vedere contri-
subterane care influenţează viaţa cum ar fi: compoziţia solului, con- buţia rădăcinilor la
rădăcina care le
tribuţia sistemului de rădăcini sau rolul foarte important al viermilor. apariţia roadelor.
produce." De ce creşte iarba din această imagine? Să fie oare datorită principiu-
l(o~ lui cantitativ de creştere care spune: "Voi creşte 20 de centimetri
până la sfărşitul lui iunie 1997?" S-ar putea ca acesta să fie secretul
noi, ar înlocui pildele inspirate din natt;_ră cu pilde inspirate din lu-
\oc (vom examina mai târziu obiectivele). Acum vreau doar să subliniez mea computerelor, ca de exemplu: )mpărăţia lui Dumnezeu se
aseamănă cu un program de computer- ceea ce obţii este determi-
ka nevoia de a recunoaşte realităţile "subterane", fără de care nu putem
răspunde la întrebările de tipul"de ce" are loc creşterea. Dezvoltarea
nat de ceea ce introduci". Acest gen de ilustraţii tehnocrate nu ar
naturală a bisericii se concentrează asupra ceea ce se întâmplă în
putea zugrăvi tainele vieţii. Sfera biotică se bazează pe cu totul alte
subteran. principii decât cea nebiotică.

Nu este aceasta Aplicarea legilor observabile şi a paradigmelor naturii în domeniul Un exemplu tipic al abordării biotice se află în Matei 6:28: "Uitaţi-vă Învăţând de la
teologiei este foarte controversată. Recunosc această dificultate. cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp". "Uitaţi-vă" nu crinii de pe câmp
"teologie
naturală"? Acest tip de raţionament teologic numit theologia naturalis poate prinde însă toate implicaţiile termenului grecesc katamathete. Aceas-
crea dificultăţi mari atunci când este aplicat teolog iei pure, cum ar fi ta este .forma accentuată a lui manthano care înseamnă învăţaţi"
:cunoaşterea lui Dumnezeu'. El crează iluzia că Îl putem percepe şi "observaţi", "studiaţi" sau "cercetaţi". În greacă, de obic~i când s~
Inţelege p~ Dumnezeu prin noi înşine- fără Cristos, fără cruce şi fără
foloseşte kata înaintea unui verb i se accentuează acţiunea. În con-
revelaţie. In această carte însă, noi ne ocupăm de principiile creşterii
textul nostru, aceasta înseamnă: învăţaţi, observaţi, studiaţi sau cer-
cetaţi cu atenţie.
bisericii şi nu de întrebări privind caracterul lui Dumnezeu. În acest
Ce trebuie să
studiem deci cu atenţie? Nu frumuseţea crinilor ci me-
context, mie mi se pare că a învăţa de la creaţie nu este numai legi-
canismul lor de creştere ("cum cresc ei"). Trebuie să studiem, să exa-
tim, ci şi obligatorl
minăm, să medităm asupra acestui mecanism şi să învăţăm de la el-
~sus Însuşi a f?losit adesea pilde din natură şi agricultură pentru a
Ilustra natura lmpărăţiei lui Dumnezeu -crinii din câmpie, sămânţa toate aceste aspecte sunt incluse în forma imperativă a verbului kata-
care creşte de la sine, creşterea seminţei de muştar, cele patru tipuri mathete. Isus ne spune că trebuie să facem toate acestea pentru a
înţelege principiile împărăţiei lui Dumnezeu.
de pământ, pomul şi rodul lui, legea semănatului şi a seceratului. Unii
exegeţi pretind că Isus a folosit aceste exemple doar pentru că as-
cultătorii Săi trăiau într-o societate agrară şi ca urmare se raportau cel
mai bine la asemenea ilustraţii. Nu cred că această explicaţie este însă
suficientă. Este puţin probabil că dacă Isus ar umbla astăzi printre

8 9
 52 c2
·2c2i Introducere Descoperirea . .
"potenţialului bioticu

Fiecare cercetător al creaţiei lui Dumnezeu - creştin şi necreştin

Potenţialul deopotrivă - se va împiedica, în cele din urmă de ceea ce oamenii
11

cu de ştiinţă numesc "potenţialul biotic". Ecologiştii îl definesc: "Capa-

.l. biotic este un
t:sseJ citatea inerentă a unui organism, sau a unei specii, de a se reproduce
concept creat şi de a supravieţui". Acest concept este complet străin lumii tehnolo-
chiar de gice. Nici un aparat nu are capacitatea inerentă de a se reproduce.
Dumnezeu, Un automat de făcut cafea poate face cafea (slavă Domnului!), dar Învăţând de la
Creatorul. 11
nu va face niciodată un alt automat de făcut cafea. În natură însă, creaţia lui Dumne-
desfăşurarea lucrurilor este cu totul alta: un arbore de cafea produce zeu: principiul
boabe de cafea care, la rândullor pot da naştere alţi arbori de cafea. auto-organizării

Încă de la început, Dumnezeu a intenţionat să imprime acest meca- este evident În În-
nism de perpetuare în creaţia Sa. Acesta este secretul vieţii, un prin- treaga natură, În-
cipiu divin al creaţiei. cepând cu cele mai
l(.o~ Atunci când avem de-a face cu procese naturale este important ca minuscule micro-
acest potenţial inerent să se poată manifesta din plin. Diferenţa din- organisme şi până
\oc tre potenţialul biotic şi creşterea empirică (atât în laborator, cât şi pe la legile care gu-
ka teren) este denumită "împotrivirea mediului". În timp ce este evi- vernează universul.
dent că această creştere nu poate fi "fabricată" sau forţată, este im-
portantă reducerea la minim a împotrivirii mediului pentru a obţine automatismele de creştere prin care Însuşi Dumnezeu Îşi creşte bise-
condiţiile optime pentru creştere. rica? Cele patru "cărămizi" ale dezvoltării naturale a bisericii - tră­
săturile calitative, strategia minimă, principiile biotice şi noua para-
Potenţialul biotic Acelaşi principiu este adevărat şi în cazul dezvoltării bisericii. Nu ar
digmă- încearcă să răspundă acestei întrebări.
într-o biserică trebui să încercăm să "fabricăm" creşterea bisericii ci, mai degrabă să
eliberăm potenţialul biotic pe care Dumnezeu 1-a pus în fiecare bise- Mare parte din literatura seculară care se ocupă de auto-organizare, Nu cumva-i
rică. Sarcina noastră este să reducem obstacolele din calea creşterii are o pronunţată nuanţă ezoterică, lucru care face şi mai dificilă abor- ezoteric?
("împotrivirea mediului") atât din afara cât şi din interiorul bisericii. darea acestui subiect . Diferenţa dintre dezvoltarea naturală şi ezote-
Din moment ce avem foarte puţin control asupra factorilor exteriori, rică a bisericii este însă comparabilă cu diferenţa dintre astronomie şi
ar trebui să ne concentrăm asupra îndepărtării obstacolelor interne astrologie!
din calea creşterii şi multiplicării bisericii. În felul acesta, creşterea bi- ~e.creştinii care descoperă acest fen~men au întotdeauna tendinţa

)~ sericii poate avea loc "de la sine". Dumnezeu va face ceea ce a

promis. El va face să crească (1 Corinteni 3:6).
sa-1 ataşeze false conotaţii religioase. In loc să lege auto-organizarea
de singurul şi adevăratul Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cris-
tos, Creatorul cerului şi al pământului, mulţi autori introduc concep-
N Principiul auto-
organizării
Principiul auto-organizării se regăseşte în întreaga creaţie. Pentru a
denumi acest fenomen, cercetările seculare în domeniul sistemelor
te oculte fictive. Deşi aceasta nu schimbă originea divină a principiu-
lui - niciodată interpretările umane greşite ale principiilor divine nu

d folosesc termenul"auto-poiesis" (auto-creator). Un termen mai po-

trivit ar fi "teo-poiesis" (creat de Dumnezeu). Acest principiu scoate
la lumină un mare mister. Dacă-1 aplicăm "organismului bisericii", ne
le vor altera - necesită însă o investigare şi verificare biblică aprofun-
dată.

confruntăm cu următoarea întrebare: cum putem organiza auto-

organizarea? Ce se poate face pentru a eliberare potenţialul biotic-

10 11

il.
lgre
G~i:C!
:::<s~â
se: ce
:·ec2i Introducere Principiul
Ce înseamnă "dezvoltarea
"totul de la sineu
naturală a bisericii"?
Expresia "automatisme de creştere" stă la baza definiţiei noastre a
"Eliberarea "dezvoltării
naturale a bisericii" (vezi următoarea pagină). Conceptul
biblic din spatele acestei expresii este cel mai bine descris în pasajul
Eliberarea Definirea dezvol-
;,C' automatismelor
:sst:: din Marcu 4:26-29: "El a mai zis: 'Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca tării naturale a
divine de creşte­ atunci când aruncă un om sămânţa în pământ; fie că doarme noap-
bisericii: toate efor-
re este secretul tea, fie că stă treaz ziua, sămânţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum. turile omeneşti
strategic al Pământul rodeşte singur. întâi un fir verde, apoi spic, după aceea
bisericilor În grâu deplin în spic; şi când este coaptă roada, pune îndată secerea în
prin care Dumnezeu lnsu1i sunt concentrate
asupra eliberării
creştere." ea, pentru că a venit secerişul"'.
Această pildă arată, în mod clar ceea ce pot şi trebuie să facă oamenii
Îşi cre1te biserica Sa automatismelor
divine de creştere.
şi ceea ce nu pot face. Oamenii trebuie să semene şi să secere, se pot
culca şi se pot trezi. lată însă ceea ce ei nu pot niciodată face: nu pot
produce roade. În acest text descoperim misterioasa afirmaţie: Am descoperit principiile dezvoltării naturale a bisericii în trei surse Originea
pământul aduce roada "de la sine". Cei mai mulţi comentatori sunt diferite: dezvoltării
de acord că acest "de la sine" este cheia înţelegerii pildei. Ce înseam- naturale a
nă însă aceasta?
1. Cercetările noastre empirice asupra bisericilor care cresc şi asu-
pra celor care nu cresc. Asta nu înseamnă însă că am acceptat, bisericii
Termenul folosit în greceşte automate- în traducere literală - este
orbeşte explicaţiile oferite de aceste biserici cu privire la creşterea
"automat". Acest pasaj din Marcu vorbeşte deci explicit de "auto-
matisme de creştere!" Bineînţeles că, în concepţia ebraică acest auto- sau lipsa lor de creştere.
matism nu poartă semnificaţia unei zeităţi de genui"Mama Natură". 2. Observarea naturii, adică a creaţiei lui Dumnezeu. Aşa cum am
În contextul pildei, cuvântul înseamnă pur şi simplu "fără cauze apa- văzut deja, Biblia însăşi ne îndeamnă la aceasta.
rente", creşterea fiind, prin definiţie atribuită )ui Dumnezeu Însuşi".
Aplicarea acestui concept vieţii bisericii sugerează faptul că, anumite 3. Studierea Scripturii. În întreaga Biblie am întâlnit, în mod con-
dezvoltări au loc "de la sine" sau "automat". Creştinii ştiu însă, chiar
stant, principiile biotice ale dezvoltării bisericii -deşi nu în aceşti
dacă acest lucru nu poate fi demonstrat empiric că roada care se
termeni tehnici.
dezvoltă aparent de la sine este în realitate produsă de Dumnezeu. Nici observarea bisericilor şi nici a naturii nu are voie să devină vreo-
"Automatismul" este de fapt "teomatism"! dată temeiul stabilirii unor standarde absolute. Dacă un concept
Secretul creşterii Asta înţeleg eu prin principiul"totul de la sine". Acest principiu nu contrazice adevărurile biblice, creştinii trebuie să-I respingă chiar
dacă aparent este folosit cu "succes". Nu tot ce observăm în natură
bisericilor este doar ceva frumos. Eu sunt convins că el este însăşi esenţa creşte­
rii bisericii. Bisericile care cresc folosesc acest principiu. El este "se- este un "principiu biotic" care trebuie folosit în dezvoltarea naturală
cretul" succesului lor! a bisericii. Sarcina noastră este de a discerne biblic şi cu atenţie ceea
Unii o fac în mod deliberat, alţii instinctual. Ceea ce contează, la urma ce este şi ceea ce nu este legitim teologic.
urmei este aplicarea lui. De fapt, unora le este greu să se gândească Deosebirile majore dintre dezvoltarea naturală a bisericii şi alte con- Care este însă
la el. Lucrarea lor este exemplară În practică, un model de la care poţi cepte ale creşterii bisericii pot fi exprimate în trei idei principale: deosebirea?
învăţa. Astfel de teorii ale bisericilor nu pot explica însă cu acurateţe
1. Dezvoltarea naturală a bisericii respinge abordările pur pragmati-
secretul creşterii lor şi cu siguranţă că nu pot oferi concepte repro-
ce şi neteologice ("scopul scuză mijloacele") şi le înlocuieşte cu
ductibile pentru alte biserici. Ne vom ocupa mai târziu de această
un punct de plecare orientat pe principii.
problemă în detaliu.

12 13
Gc:G f
c~:s:C
se C2
,-2(2!
Introducere Partea Întâi

2. Dezvoltarea naturală a bisericii nu are o abordare cantitativă (,,Cum

putem determina mai mulţi oameni să vină la bisrică?"), ci consi-
deră calitatea vieţii bisericii drept cheia dezvoltării bisericii.

3. Dezvoltarea naturală a bisericii nu încearcă să "producă" creşte­

Opt
rea bisericii, ci mai degrabă să elibereze automatismele de creş­

trăsături
tere prin care Dumnezeu Însuşi Îşi zideşte biserica.
Dezvoltarea naturală a bisericii înseamnă abandonarea pragmatis-
mului superficial, a logicii simpliste de tip cauză-efect, a concentrării
asupra cantităţii, a metodelor manipulatoare de marketing şi a atitu-

Trei termeni
dinilor discutabile de genul"pot-fac". Înseamnă abandonarea reţe­
telor omeneşti de succes şi însuşirea principilor creşterii date de
Dumnezeu Însuşi întregii Sale creaţii.
Pentru a clarifica diferenţa dintre dezvoltarea naturală a bisericii şi
calitative
cheie celelalte abordări predominante, în această carte voi folosi trei ter-
meni cheie: paradigmele "tehnocrată", "spiritualistă" şi 11 biotică".
Termenii aceştia denotă perspective de ansamblu asupra vieţii care
vor fi explicate în detaliu în partea a patra (paginile 83-1 02). În mo-
mentul în care vom înţelege presupoziţiile care stau la baza acestor
tipare diferite de gândire, vom pricepe de ce dezvoltarea naturală a
bisericii nu se poate aştepta la o acceptare generală între creştini.

Paradigma Paradigma Paradigma Există trăsături calitative distincte mai dezvoltate În

tehnocrată spiritualistă biotică bisericile care cresc decât În cele ce nu cresc? Nu
cumva dezvoltarea acestor trăsături calitative dis-
Supraestima rea Subestimarea Abordarea
importanţei importanţei teologică ce
tincte să fie" cheia succesului'' În bisericile ce cresc şi,
instituţiilor, instituţiilor, subliniază
ca urmare, dezvoltarea lor să fie o abordare mai
programelor, programelor, dezvoltarea potrivită decât Încercarea de a răspunde Întrebării
metodelor etc. metodelor etc. naturală a bisericii. pragmatice: ,, Cum putem determina mai mulţi oa-
meni să vină la biserică?" Aceasta este Însăşi ţinta
cercetărilor noastre. Rezultatele descoperite pun sub
semnul Întrebării mare parte din ceea ce a fost
etichetat până În prezent a fi ,,principii ale creşterii
bisericii".

14
g,re·
.....
~"_1:c ţ
l .1
il
•J
c;·s:Cr
S2 Oi?
,·~(2:
Partea Întâi: Demitologizarea creşterii Partea Întâi:
Opt trăsături Opt trăsături
bisericii
C2 C

calitative calitative

:n O privire asupra literaturii pe tema creşterii bisericii poate crea con- Model:
"A Învăţa de la fuzie. O pleiadă de programe susţin: "Faceţi ceea ce facem noi şi veţi
lo' obţine aceleaşi rezultate". Din păcate, multe dintre aceste concepte
Imitare
.;.. Gu bisericile care
se contrazic între ele. Un grup consideră că "megabiserica" este cea
:sse1
H
cresc nu În- mai eficace cale de a influenţa o comunitate cu Evanghelia, în timp
seamnă Însă ce altul susţine că mărimea optimă a bisericii este grupul mic ase- În timp ce ,,imita-
adoptarea mănător majorităţii grupurilor de studiu biblic în case. Unii susţin că rea" descrie. cel
explicaţiilor pe adevărata cheie a succesului este un serviciu de închinare orientat pe mai bine procesul
care liderii lor le necreştini, în timp ce alţii subliniază faptul că scopul serviciului divin de simplă copiere a
este exclusiv închinarea şi echiparea sfinţilor. Un grup este convins că lucrării unei singu-
prezintă adesea
strategiile de marketing trebuie integrate în planificarea bisericii, în re biserici modet
drept cheia abordarea orienta- 1
timp ce alţii se bucură de o creştere sănătoasă a bisericii fără să fi auzit
succesului lor." măcar de astfel de metode. tă pe principii este il
~o~ Senzaţia mea este că discuţiile din trecut nu au făcut o suficientă formată din doi 1
distincţie între "modele"(= concepte cu care anumite biserici, dintr-o paşi: "abstracti-
oc anumită zonă a lumii au avut o experienţă pozitivă) şi "principii" zare" şi "particula-
rizare".
ka (= care se aplică oricărei biserici din orice zonă a lumii). Astfel că
unele modele se prezintă drept principii universal valabile, în timp ce
principiile absolute cu aplicaţie universală sunt uneori percepute drept greoaie ?rien_tată pe principiu (abstractizare urmată de particularizare)
:.A
-~

~ "unul dintre modele".
Principii sau În diagrama următoare am încercat să ilustrez diferenţa dintre aceste
modele? două abo~dări. Când vorbesc despre urmărirea unui model, mă refer
la încercarea unei biserici de a aplica, în propria sa situaţie metodele
folosite într-o altă biserică de succes (cel mai adesea o megabiserică).
Această procedură este deosebit de fascinantă deoarece, într-o anu-
mită măsură, viziunea pe care cineva vrea s-o împlinească în propria
biserică este deja vizibilă în biserica model.
Abordarea orientată pe principiu este însă diferită de aceasta, deşi, la
fel ca şi prima şi ea presupune că avem multe de învăţat de la biseri-
cile model. În loc să se limiteze însă la un singur model extraordinar,
este ma1 puţm atractivă decât simpla imitare fidelă a unui model de
biserică de succes.
Dezvoltarea naturală a bisericii, aşa cum este ea descrisă în această
~art~ este o ab?rd?r: orientată pe principii. Nu este nimic greşit în a fi
msp1rat de o b1senca model. Dacă vrem însă să depăşim entuziasmul
şi să transferăm elementele reproductibile, trebuie să căutăm să des-
coper!m p~i.ncipiile universale care stau la baza oricărui tip de creşte­
re a b1senc11.
A învăţa de la bisericile care cresc înseamnă a analiza acţiunile lor Ce înseamnă "a
pentru a descoperi principiile universale. Aceasta înseamnă mai mult învăţa de la
decât simpla adoptare a explicaţiilor pe care liderii bisericilor le oferă bisericile care 1

această abordare analizează sute de biserici model, atât mari cât şi
mici, pentru a descoperi care elemente se dovedesc a fi principii uni-
versale şi relevante pentru orice biserică şi care, deşi pot fi interesante,
nu sunt principii universal valabile pentru creşterea eficace a bisericii.
Obţinerea principiilor se face apoi prin abstractizare, adică prin
dezbrăcarea modelelor observabile de orice nuanţă specifică, locală
sau culturală. Principiile astfel obţinute sunt particularizate situaţiei
concrete a unei biserici specifice. Pentru unii, această abordare
adesea~ ca fiind chAeia~ succesului lor. Fiecare principiu prezentat în cresc"?
aceast~ carte l-am mvaţat din experienţa bisericilor care cresc şi, des-
1
tul de Interesant, adesea de la biserici care ar respinge modul în care
abordăm "noi" creşterea bisericii. S-ar putea foarte bine ca aceste
biserici să vadă "succesul" lor într-o manieră cu totul diferită să folo-
sească ~n.Jargon cu tot~l diferit şi să nu fi auzit niciodată de p~incipiile
dezvoltan1 naturale a bisericii. Cu toate acestea, se poate demonstra
că ei lucrează şi slujesc- conştient sau nu- pe baza acestor principii.

16 17
o-re
-e
c;c:
:: :-~s :O
se ce
.-2cei
Partea întâi:
Opt trăsături
Proiectul internaţional Partea întâi:
Opt trăsături
calitative de cercetare calitative

Cum poate cineva descoperi principii universal aplicabile de creştere

de biserici, 32
"Acest studiu a bisericii? Răspunsul la această întrebare nu este o chestiune de in- 5 continente
tuiţie şi nici de studierea unui număr limitat de biserici model. Există Proiectul de cerce-
;.. G~i a devenit cel
un singur mod de a afla răspunsul la această întrebare, şi anume, o tare relizat de In-
~sse:~
cf H
mai cuprinzător cercetare ştiinţifică autentică a bisericilor din întreaga lume. stitutul pentru
proiect de Înţelegerea acestui fapt a oferit cadrul necesar proiectului nostru de Dezvoltarea Natu-
cercetare a cau- cercetare. Pentru a putea acumula baza de date suficient de mare rală a Bisericii din
zelor creşterii necesară elaborării unor concluzii ştiinţifice semnificative, era obliga- Germania, Înce-
bisericii făcut toriu să analizăm cel puţin 1000 de biserici de pe toate cele cinci pând cu 7994 şi
vreodată!"
continente. Aveam nevoie de biserici mari şi mici, în creştere şi în până În 7996 este
descreştere, persecutate şi subsidiate de stat, carismatice şi necaris- cel mai cuprinzător
matice, modele renumite şi necunoscute. Aveam nevoie de o secţiu­ studiu actual al
ne încrucişată de biserici în zone în care are loc trezire spirituală (cum cauzelor creşterii
~o~ sunt Brazilia sau Coreea), cât şi în zone care se califică, conform stan- bisericii. Ţările care
dardelor internaţionale drept "în curs de dezvoltare spirituală" (cum
_oc ar fi Germania).
au participat la
studiu sunt colora-
ka -'
Acest studiu a devenit cel mai cuprinzător proiect de cercetare a cau-
zelor creşterii bisericii făcut vreodată. La acest studiu au participat
te cu roşu.

biserici din 32 de ţări. Chestionarul care trebuia completat de 30 de
membri ai fiecărei biserici implicate a fost tradus în 18 limbi. În cele
din urmă, am avut sarcina de a analiza 4,2 milioane de răspunsuri.
Aceste răspunsuri, dacă ar fi fost tăiate şi lipite împreună s-ar fi întins
de la Bucureşti la Veneţia, sau de la Timişoara la Salzburg. Altfel spus,
dacă ne-am fi plimbat pe Ecuator şi dacă, la fiecare zece metri am
fi răspuns unei întrebări, am fi înconjurat pământul înainte de a
răspunde ultimei întrebări!
Ce rost are acest Motivaţia acestui efort uriaş a fost înţelegerea faptului că, fără un
efort? asemenea studiu cuprinzător era imposibil de stabilit care din "prin-
cipiile moderne de succes" sunt universal aplicabile şi care sunt doar
nişte simple "mituri". Ceea ce adesea se presupunea "prin definiţie"
a fi "un principiu al creşterii bisericii", nu era nimic altceva decât
ideea îndrăgită a unui anumit pastor. Astfel de idei, deduse din expe-
rienţa personală a unui anumit autor nu sunt neapărat greşite, noi
putând învăţa mult din ele. Ele însă nu trebuie confundate· cu princi-
piile universale de creştere a bisericii.
Criteriul ştiinţific Unul din criteriile cele mai importante pentru cercetarea noastră a
fost standardul ştiinţific înalt. Sociologul şi psihologul Christoph
Schalk a acceptat să preia coordonarea proiectului şi să slujească
drept consilier ştiinţific al lui doar după ce a identificat câteva puncte
slabe în procedurile de testare folosite de noi până acum trei ani. Pe
baza unor standarde riguroase pentru verificarea temeiniciei, obiec-
tivităţii şi validităţii el a întocmit un nou chestionar şi a folosit metode
recunoscute din ştiinţele sociale pentru analizarea datelor obţinute.
Acest proiect este de fapt a cincea etapă a unei serii de proiecte înce-
pute cu zece ani în urmă în rândul populaţiei vorbitoare de limbă
germană din Europa. Deşi, în primii ani metodologia a lăsat mult de
dorit, am dobândit totuşi o înţelegere iniţială a principiilor de creşte­
re a bisericii pe care ne-am bazat studiile ulterioare.
Din câte ştiu eu, studiul nostru a oferit primul răspuns ştiinţific mon- Valoarea
dial verificabil la întrebarea: "Care principii de creştere a bisericii sunt cercetării
adevărate, indiferent de cultură sau de perspectiva teologică?"
Ne-am străduit să găsim un răspuns valid la întrebarea: "Ce ar trebui
~ă facă, fiecare biserică şi fiecare creştin, pentru a împlini Marea
lnsărcinare ?"

18 19
 ..--------------------
-----------------

Partea întâi:
Opt trăsături
Este "creşterea" Partea întâi:
Opt trăsături
calitative criteriul potrivit? calitative

În mişcarea de creştere a bisericii circulă o presupoziţie nerostită con-

Nu orice biseri- form căreia "adunările în creştere" sunt în mod automat 11 biserici
bune". Este însă această presupoziţie corectă? În literatura privind
că În creştere
creşterea bisericii, găsim o mare varietate de răspunsuri la această
ste şi o biserică întrebare însă, în cele din urmă, ele nu sunt altceva decât simple Putem identifica
'bună' din opinii sau bănuieli. În realitate, în timp ce creşterea cantitativă a unei patru tipuri de
wnct de vedere biserici (mărimea şi rata de creştere) putea fi măsurată cu un anumit biserici din per-
calitativ." grad de precizie, nu exista încă nici o procedură sigură de măsurare a spectiva calităţii şi
creşterii calitative pe baza unor criterii obiective şi demonstrabile. a cantităţii. Cerce~
Eforturile noastre din ultimii zece ani s-au concentrat asupra tările noastre au
elaborării unui astfel de instrument de evaluare a bisericilor. Acum, făcut posibilă pen-
după ce am încheiat cercetările noastre la nivel internaţional, avem la tru prima dată ela-
dispoziţie o procedură prin care fiecare biserică îşi poate determina borarea unor con-
indicele calităţii (IC), pe baza celor opt trăsături calitative descrise în cluzii semnificative
următoarele pagini (pentru detalii vedeţi paginile 38-39). privind fiecare din
aceste patru cate-
Patru categorii Prima imagine de pe pagina următoare prezintă patru tipuri diferite
gorii.
de biserici de biserici, în funcţie de relaţia dintre calitate şi cantrt:ate.
a. Cadranul din dreapta sus: biserici cu o calitate peste medie (IC În momentul în care veţi vedea "matricea celor patru", vă rugăm să Diagrama
peste 56, o caracteristică a tuturor bisericilor cu o rată de creştere nu presupuneţi că am analizat numai biserici reprezentative ale aces- "matricea celor
peste medie) şi cu o creştere cantitativă peste medie a participării tor patru categorii pentru a testa validitatea principiilor propuse de patru"
la închinare (zece procente sau mai mult pe an, pe o perioadă de noi. Pentru a determina care întrebări indicau cel mai bine calitatea şi
cinci ani). potenţialul de creştere al unei biserici, am evaluat toate bisericile
b. Cadranul din stânga sus: biserici cu o calitate peste medie, dar cu implicate în proiect şi nu doar cele 27% care intră în cele patru cate-
o scădere a participării la închinare. gorii ale diagramei! Răspunsurile date de bisericile ce intră în aceste
patru categorii specifice, co-
c. Cadranul din stânga jos: biserici cu o calitate sub medie (IC sub munică după părerea mea,
45, o caracteristică a tuturor bisericilor în descreştere) şi cu o scă­ cel mai clar semnificaţia prac-
dere a participării la închinare. tică a principiilor călăuzitoa­
d. Cadranul din dreapta jos: biserici cu o calitate sub medie şi cu o re din spatele întrebărilor.
participare la închinare peste medie.
Datorită informaţiilor acumulate în urma cercetărilor noastre, pu-
tem, în sfârşit înceta să mai speculăm cu privire la aceste patru feluri·
de biserici, deoarece avem în faţa noastră exemple reale documenta-
te. A doua diagramă de pe pagina următoare arată cât la sută din
bisericile analizate intră în cele patru tipuri de biserici. În viitor voi
folosi această diagramă pentru a ilustra comportamentul real, tipica!
acestor biserici în diferite domenii.

20 21

~-~~------ ------------------ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
 Partea Întâi:
Opt trăsături
Prima trăsătură calitativă: Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative Conducere care imputerniceşte calitative

Literatura produsă de mişcarea de creştere a bisericii pe tema condu-

"Rezultatele stu- cerii, susţine în mod tipic că stilul de conducere al pastorilor din bise-
ricile în creştere este mai degrabă orientat pe proiect decât pe oa-
diului pun sub
meni, pe scopuri decât pe relaţii, mai autoritar decât orientat pe echipă.
semnul Întrebării Căutând modele care să merite imitate, unii autori au gravitat proba-
modul În care bil pe lângă biserici mari care au tendinţa de a folosi acest tip de
cea mai mare conducere şi nu pe lângă biserici În creştere. După cum vom vedea în
parte a continuare (paginile 46-48), acestă deosebire este semnificativă.
literaturii privi- Cercetările noastre au avut rezultate diferite de ceea ce literatura
existentă produsă de mişcarea de creştere a bisericii (inclusiv proprii-
toare la creşte­
le mele scrieri) ne-ar fi făcut să bănuim. Deşi "orientarea pe scop"
rea bisericii folo-
este într-adevăr o trăsătură importantă a conducerii este interesant
seşte modelul de observat că acesta nu este un domeniu în care liderii bisericilor în
megabisericilor creştere se deosebesc foarte mult de liderii celor care nu cresc. Stu-
pentru a ilustra diul nostru a demonstrat că, în timp ce pastorii bisericilor în creştere
principiile de nu sunt de obicei oameni "orientaţi pe oameni" care se pierd în
conducere." interacţiunea individuală, totuşi, în medie, ei sunt cumva mai orien-
taţi pe relaţii, persoane şi parteneriat decât colegii lor din bisericile
aflate în declin (vezi graficul de mai jos).
Adevărata Deosebirea principală este probabil cel mai bine descrisă de cuvântul
deosebire "împuternicire". Liderii bisericilor în creştere se concentrează pe îm-
puternicirea altor creştini în lucrare. Ei nu folosesc laicii ca pe nişte
"ajutoare" în împlinirea propriilor lor scopuri şi a propriilor lor vizi-
uni. Ci, mai degrabă ei inversează piramida
autorităţii, astfel încât liderul ajută laicii să-şi
împlinească potenţialul spiritual pus de
Dumnezeu în ei. Aceşti pastori echipează,
sprijină, motivează şi mentorează alţi creştini,
ajutându-i să devină ceea ce Dumnezeu do-
reşte să devină. Dacă privim mai înde-
aproape acest proces, înţelegem de ce aceşti
pastori trebuie să fie orientaţi atât pe relaţii
cât şi pe scopuri. "Bipolaritatea", ce va fi ex-
plicată în partea a patra, drept o paradigmă
teologică a dezvoltării naturale a bisericii,
trebuie să fie întrupată în personalitatea lide-
rului.
Două dintre cele mai interesante Între cele cincisprezece variabile
rezultate privitoare la conducere: privitoare la conducere, factorul cu
pregătirea teologică formală in- cea mai puternică influenţă atât
fluenţează negativ atât creşterea asupra calităţii per ansamblu, cât
bisericii cât şi calitatea per an- şi asupra creşterii bisericii este dis-
samblu a bisericilor (stânga). ponibilitatea de a accepta ajutor
din exterior (dreapta).
Ne-am întâlnit aici cu ceea ce am descris în introducere drept princi- "Auto-
piul "totul de la sine". Liderii care se autoîmputernicesc, împuterni- organizarea
cind pe alţii se bucură de creşterea datorată principiului "totul de la spirituală" în
sine". În loc să se ocupe ei înşişi de marea majoritate a responsabili- practică
tăţilor din biserică, ei investesc cea mai mare parte a timpului lor în
ucenicizare, delegare şi multiplicare. Ca urmare, energia pe care o
cheltuiesc ei se poate multiplica la nesfârşit. În felul acesta are loc
"auto-organizarea" spirituală, care eliberează energia lui Dumnezeu
şi nu efortul şi presiunea umană, pentru a pune biserica în mişcare.
Rezultatele obţinute în urma acestui proiect pun sub semnul între-
bării tendinţa existentă în literatura mişcării de creştere a bisericii de a
ilustra principiile de conducere folosind exemple din megabiserici. În
multe situaţii, exemplele lor arată lideri atât de ingenioşi şi de talentaţi
încât este nerealist să fie prezentaţi drept "modele reproductibile".
Vestea bună este că nu e necesar ca pastorii bisericilor în creştere să fie
celebri. Majoritatea pastorilor care au obţinut calificativele cele mai
bune în sondajul nostru sunt foarte puţin cunoscuţi. Însă, în general
vorbind ei ne-au oferit principii fundamentale de conducere mult
mai utile decât faimoasele "celebrităţi spirituale" mondiale.
Este evident că modelul de conducere prezentat aici nu este popular De ce există
nici printre tehnocraţi şi nici printre spiritualişti. Tehnocraţii tind să împotrivire?
graviteze în jurul unui "guru" care poate fi un cleric clasic sau un
manager al creşterii bisericii distant şi respectat, în timp ce spiritualiş­
tii tind să aibă dificultăţi cu supunerea faţă de orice formă de condu-
cere.

22 23
 Partea
Opt mtâi:
trăsături A doua trăsătură calitativă: Partea Întâi:
calitative Slujire orientată pe daruri Opt trăsături
calitative

Trăsătura calitativă "Slujire orientată pe daruri" ilustrează deosebit de

,}n general,
bine ceea ce noi am numit "automatisme divine de creştere". Abor- Împotrivirea faţă de abordarea orientată pe daru~i ~~ov~n~ din falsele împotrivirea
atunci când darea orientată pe daruri reflectă convingerea că Dumnezeu hotă­ d. me teologice care cu perseverenţă sufoca ŞI Inhiba mare par- tehnocrată şi
para lg t. ~t~ţ·· GaAnd.ltorii tehnocraţi au tendinţa de a drcta care
creştinii slujesc răşte, în mod suveran care creştin este cel mai potrivit să facă o anu- te a creş ma a 11. • ~f r vo spiritualistă

În domeniul În- mită lucrare. Rolul conducerii bisericii este să-i ajute pe membrii ei sunt lucrările pe care şi le pot asuma laicii şi a~ol cau~ta ren~ ~c " 1-
zestrării lor spi- să-şi identifice darurile şi să-i integreze într-o lucrare corespun- luntari" care să le împlinească viziunea. Daca nu gasesc n~o lu~~,
rituale ei acţio­ zătoare. În general, atunci când creştinii slujesc în domeniul înzes- încep să facă presiuni. Oamenii trebuie să se conformeze ca ru Ul e

nează mai puţin

trării lor spirituale, ei acţionează mai puţin prin propria lor putere şi eferinţă preconceput al liderilor lor. . . .. .
mai mult prin puterea Duhului Sfânt. În felul acesta oameni obişnuiţi
rPnn
. contrast, "sp1n· ·t ua 1·IŞfi"
1 se împotrivesc adesea
.. Apotnvm1 darun
1 f ţă 1or
de
prin propria lor pot realiza lucruri extraordinare! lor într-un plan prestabilit, deoarece sunt ostili, m genera' a
putere şi mai Un rezultat corolar interesant al cercetării noastre a fost descoperirea ~rice sdtru~tutră bpis_1er_1rtiuc:~;cf~ Ap~sas~a~~ir~ ~~~~t~li~~~ed:p~~~ue;~~t~~~:~
mult prin pute- faptului că nici un factor nu influenţează mai mult satisfacţia creştini­ fi cu a evara "s . ' . d. 1 . spec-
rea Duhului lor ca folosirea sau nefolosirea darurilor lor. Concluziile noastre de- sează darurile spirituale exclusiv în ?omen!ul exdtr~or ln~r~~lp, iedică
monstrează o relaţie deosebit de importantă între "orientarea pe
~~~~â~~~~~ ~:~u~lo~uf~rituale creşterii
. 1 anaturaluiUI ceea ce eslgur ca '
Sfânt."
daruri" ("Implicarea mea personală în slujire se potriveşte cu darurile în p;ocesul de planificare a
mele") şi "bucuria de a trăi" (11 Mă consider a fi o persoană fericită, bisericii.
mulţumită").

Nici una dintre cele opt trăsături calitative nu au avut o atât de mare
influenţă asupra vieţii personale şi asupra vieţii întregii biserici ca Două dintre cele zece Întrebări cu care am calculat indicele ~afitattiv .
"slujirea orientată pe daruri". De aceea, nu sunt deloc surprins de 11 ·entate pe daruri· Întrebarea privitoare la "folostrea darun-
faptul că instrumentele practice elaborate pentru această trăsătură
V ••

a ucram an · · b · · ·1 ste
!arii (stânga) evidenţiază În mod clar diferenţa dmtre_ tsenet e pe
calitativă au fost cel mai bine primite dintre toate materialele noastre
V

med.te şt. ce1e sub medt·e· Dintre toate variabilele asooate cu. .aceasta
pentru creşterea bisericii. Aici creşterea bisericii nu este doar o temă
v • 11

trăsătură calitativă/ Întrebarea privitoare la llpregatt:_e~ 1at~t.?r

1
pentru câţiva strategi ai bisericii, ci este un element crucial pentru (dreapta ) are cea mal. mare influenţă asupra creştem btsenc/1.
viaţa fiecărui creştin.

Darurile
spirituale şi Din păcate, în ultimii ani unii au perceput greşit abordarea orientării
"preoţia tuturor pe daruri ca pe un moft trecător al mişcării de creştere a bisericii.
credincioşilor" Descoperirea şi folosirea darurilor spirituale este însă singura modali-
tate practică de a pune în aplicare teza Reformei: "preoţia tuturor
credincioşilor".

Cum se poate însă realiza aceasta din moment ce creştinii nici măcar
nu îşi recunosc darurile şi chemarea divină? Un sondaj făcut de noi
printre 1600 de creştini activi, vorbitori de limbă germană din Euro-
pa, arată că 80% dintre ei nu-şi cunosct darurile. Acesta mi se pare a
fi unul dintre motivele principale pentru care "preoţia tuturor cre-
dincioşilor" n-a fost, în cea mai mare măsură niciodată realizată în
ţările Reformei.

24
25
 Partea Întâi:
Opt trăsături
A treia trăsătură calitativă: Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative Spiritualitate pasionată calitative

Cercetările noastre au arătat în mod clar că dezvoltarea bisericii nu

"În bisericile cu depinde nici de convingerile spirituale (cum ar fi carismatică sau ne-
carismatică) şi nici de anumite practici spirituale (cum ar fi rugăciuni
Una din cele trei-
tendinţe lega- sprezece variabile
liturgice sau "luptă spirituală") considerate de unele grupuri drept
liste, pasiunea cauzele creşterii lor. Altceva diferenţiază bisericile în creştere de cele folosite În măsura­
spirituală este în descreştere, pe cele peste media calităţii de cele de sub această rea indicelui cali-
În general sub medie, şi anume: "Sunt creştinii din această biserică 'înflăcăraţi"'? tăţii" spiritualitate

medie." Trăiesc ei o viaţă dedicată şi îşi practică ei credinţa cu bucurie şi en- pasionată
11
en-
:

tuziasm?" Din moment ce există diferenţe semnificative în acest do- tuziasmul pentru
meniu între bisericile în creştere şi cele în descreştere (din diverse credinţă măsurat

"culturi spirituale"), am numit această trăsătură calitativă "spirituali- În bisericile cu un

tate pasionată".
Conceptul de "pasiune spirituală" şi noţiunea larg răspândită de trăire
a credinţei ca "îndeplinire a datoriei" par a fi reciproc exclusive. Am
observat că în bisericile care tind spre "legalism" (unde a fi creştin
înseamnă a aparţine bisericii locale, a avea doctrina adevărată, codul
moral adevărat, etc.), pasiunea spirituală este de obicei sub medie.
Calitate în locul Natura acestei trăsături calitative devine evidentă atunci când se exa-
cantităţii minează viaţa de rugăciune a creştinilor intervievaţi. În vreme ce tim-
pul (cantitativ) pe care un creştin îl petrece în rugăciune are un rol
minor în ceea ce priveşte calitatea şi creşterea bisericii, indiferent
dacă rugăciunea este văzută ca o "experienţă inspiratoare" sau nu,
ea are o relaţie semnificativă atât cu calitatea cât şi cu cantitatea bise-
ricii (diagrama din stânga). Rezultate simila-
re au fost descoperite în ceea ce priveşte fo-
losirea personală a Bibliei şi a altor factori
care afectează spiritualitatea personală.
Această trăsătură calitativă a fost larg criticată
în trecut: "Pasiunea, în sine, nu este reflecta-
rea loialităţii cuiva faţă de adevăr". Acest
argument susţine ca până şi sectele sunt ca-
racterizate de un mare entuziasm. Această
observaţie este, desigur, adevărată. Deşi încă
nu am cercetat cauzele creşterii sectelor, mi
se pare că entuziasmul lor este motivul prin-
cipal pentru care unele dintre aceste grupuri
se bucură de o creştere impresionantă.
Aceasta nu validează însă deloc adevărul teo-
Înalt indice al cali-
tăţii se corelează
aproape Întot-
deauna cu en-
tuziasmul pentru
propria biserică.
logic al pretenţiilor lor. Doctrinele lor rămân false din punct de vede-
re teologic, în ciuda entuziasmului şi "succesului creşterii numerice'1
•
Pe de altă parte, doar "doctrina curată", aşa cum arată nenumărate Ortodoxie şi
exemple, nu induce creştere. O biserică, indiferent cât de ortodoxă îi pasiune
este dogma şi perspectiva asupra Scripturii, nu se poate aştepta să
experimenteze creştere, atâta timp cât membrii ei nu învaţă să-şi
trăiască credinţa cu entuziasm contagios şi să şi-o împărtăşească celor
din jurul lor.
Acolo unde "apărarea ortodoxiei" înlocuieşte exprimarea unei cre-
dinţe pasionate în Cristos, se poate remacra amprenta unei paradig-
me false. Pe un asemenea teren ideologic va înflori un fanatism rigid
şi nu o pasiune cu adevărat liberă. "Spiritualitatea pasionată" de-
monstrează în mod empiric esenţa teologică a creşterii bisericii: viaţa
de credinţă ca o relaţie autentică cu Isus Cristos.

26 27
 Partea Întâi:
Opt trăsături
A patra trăsătură calitativă: Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative Structuri funcţionale calitative

Tradiţionalismul ca
Este foart~ inte_resant că trăsătura calitativă: "structuri funcţionale"
pol opus al trăsătu­
"Ori de câte ori s-~ 9ov~d1t. a f_1 de departe cea mai controversată dintre cele opt rii calitative "struc-
Dumnezeu suflă trasatun calitative. Acesta este domeniul în care paradigmele false turi funcţionale":
care influenţează în mod conştient sau inconştient pe cei mai mulţi
din Duhul Său creştini sunt cel mai dăunătoare. În timp ce numai
Într-un bulgăre Spiritualiştii au tendinţa de a nu avea încredere în structuri consi- una din zece bise-
de lut, apare derându-le nespirituale, în timp ce membrii taberei tehnocr;te con- rici cu indicele cali-
tativ peste medie
atât viaţa cât sideră anumite structuri ca fiind însăşi esenţa bisericii lui Isus Cristos. se luptă cu tra-
şi forma." Cei mai tradiţionalişti dintre ei se simt mai ameninţaţi de adjectivul diţionalismul, tot a
"funcţional" decât de substantivul "structură". "Funcţional" este
doua biserică În
pentru ei un criteriu neteologic, pragmatic şi nespiritual.
descreştere şi sub
Cercetările noastre au confirmat, pentru prima dată o relaţie extrem
medie, din punctul
de negativă între tradiţionalism şi atât creşterea cât şi calitatea biseri-
de vedere al indice-
cii (vezi diagrama de pe pagina următoare).
lui calitativ, este
Adevărata Evaluarea informaţiilor culese de la cele peste 1000 de biserici de pe marcată de aceas-
deosebire toate continentele a fost deosebit de interesantă mai ales cu privire tă problemă.
la această trăsătură calitativă. În ciuda uriaşei diferenţe structurale
între diferitele biserici aparţinând diferitelor confesiuni din diferite
Una dintre cele mai mari bariere în calea recunoaşterii importanţei Structuri şi viaţă
culturi, bisericile care au un indice calitativ înalt au câteva elemente
fundamentale comune. Unul dintre cele 15 sub-principii care com- structurilor în dezvoltarea bisericii este larg răspândita părere con-
p~n ,:struct~rile funcţionale", a patra trăsătură calitativă este "princi-
form căreia "structura" şi" viaţa" sunt opuse. Este însă interesant fap-
piul liderului de departament" (vezi diagrama din stânga jos). tul că cercetările biologice au evidenţiat că materia moartă nu se
deosebeşte de organismele vii prin substanţă, aşa cum cred unii, ci
Am ales acest sub-principiu deoarece este tipic esenţei acestei tră­
sături calitative: dezvoltarea structurilor ce
prin structura specifică a relaţiilor dintre părţile individuale ce le com-
promovează o continuă multiplicare a lu-
pun. Cu alte cuvinte, în creaţia lui Dumnezeu, viul şi neviul, bioticul
şi nebioticul sunt formate din substanţe materiale identice şi se deo-
crării. Liderii nu doar conduc, ci şi formează
alţi lideri.
sebesc doar prin structura lor.
Această legătură intimă între viaţă şi structură a fost exprimată mai
Oricine acceptă această perspectivă va eva-
lua în mod continuu în ce măsură structurile întâi la creaţie. Actul creaţiei a fost un act de formare şi modelare.
existente îmbunătăţesc auto-organizarea bi- Opusul "formei" este pământul neformat, masa amorfă, grămada de
sericii. Elementele care nu îndeplinesc acest lut. Ori de câte ori Dumnezeu suflă din Duhul Său într-un bulgăre de
standard (precum structurile de conducere lut fără formă, apare atât viaţa cât şi forma. Un act creator similar are
descurajante, slujbele neadecvate de închina- loc oriunde Dumnezeu Îşi revarsă Duhul Său astăzi în biserică -
re, conceptele financiar descurajatoare) vor dându-i astfel structură şi formă.
fi schimbate sau eliminate. Prin acest proces
de continuă auto-înnoire structurală, rădăci­
nile tradiţionalismului pot fi în mare parte
eliminate.

28 29
 Partea Întâi: A cincea trăsătură calitativă:
Opt trăsături
calitative
• •
ServiCIU de ,•ne
. . h•lnare lnSplrator
• •
Care este elementul comun care face deosebirea dintre serviciile de
"Se pare că nu închinare ale bisericilor în creştere şi ale celor în descreştere, ale celor
peste şi ale celor sub medie? Cu alte cuvinte, ce ar trebui să ia în
există nici un
considerare orice biserică atunci când îşi planifică serviciile de închi-
alt domeniu al nare? Se pare că nu există nici un alt domeniu al vieţii bisericii în care
vieţii bisericii În importanta distincţie dintre 'modele' şi 'principii' (vezi paginile
care importan- 16-1 7) să fie atât de des ignorată. Nenumăraţi creştini consideră că
ta distincţie din- trebuie să adopte un anumit model de închinare deoarece li se pare
tre 'modele' şi că întruchipează un anumit principiu al creşterii bisericii.
Cercetările noastre au aruncat ceva lumină empirică asupra ceţei din
'principii' să fie
jurul discuţiilor actuale privind serviciile de închinare. Să luăm ur-
atât de des mătorul exemplu: mulţi creştini sunt convinşi că închinarea concepu-
ignorată." tă în primul rând pentru necreştini ("serviciul pentru cei care Îl caută
pe Dumnezeu"), modelat în mod strălucit de Biserica Willow Creek
Community şi nu numai, este expresia unui principiu al mişcării de
creştere a bisericii. Am vorbit cu numeroşi pastori care se află într-un
proces de transformare a serviciilor lor într-un tip de serviciu conce-
put pentru "căutători" şi care nici măcar nu au verificat dacă acest tip
de evanghelizare este potrivit contextului lor- deoarece aceasta este
doar una dintre numeroasele abordări potrivite. Ei presupun însă că
serviciu pentru "căutători" este un principiu universal, deşi se poate
demonstra că acest lucru nu este adevărat.
"Serviciul pentru În cercetările noastre, am selectat toate bisericile care au raportat o
căutători" în "foarte puternică" orientare spre câştigarea necreştinilor prin servi-
lumina ciile lor de închinare. Am descoperit că această poziţie nu era tipică
cercetărilor pentru nici una dintre categoriile de biserici, nici pentru cele în creş­
tere, nici pentru cele în descreştere şi nici pentru cele cu indicele
calităţii mai mic sau mai mare de medie (vezi diagrama din stânga
de pe pagina 31 ).
Aceasta nu înseamnă însă că aşa-numitul serviciu pentru "căutători"
nu este o metodă evanghelistică foarte bună care n-ar merita adop-
tată de o anumită biserică. Înseamnă pur şi simplu că această formă
de evanghelizare nu poate fi considerată drept principiu al creşterii
bisericii. Serviciile se pot concentra asupra creştinilor sau necreştini­
lor, pot fi liturgice sau libere, limbajul lor poate fi "bisericesc" sau
"secular"- fără ca să influenţeze creşterea bisericii.
Există însă un criteriu care se dovedeşte a fi factorul decisiv şi anume:
"Este serviciul de închinare o 'experienţă inspiratoare' pentru partiei-
30
Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative
În timp ce Întreba-
rea privitoare la
concentrarea inten-
ţionată spre necreş­
tini a serviciului de
Închinare (stânga)
panţi?" (vezi diagrama din dreapta). Răspunsurile la cele unsprezece nu are nici o leg-
întrebări puse bisericilor cu privire la serviciile lor de închinare au ătură aparentă cu
indicat toate în aceeaşi direcţie. Acesta este criteriul care separă într-o creşterea bisericii,
manieră convingătoare bisericile în creştere de cele stagnante sau în există Însă o puter-
descreştere. nică corelaţie Între
Termenul )nspirator" merită clarificat. Trebuie înţeles în sensul lite- o "experienţă ins-
ral de inspiratia şi înseamnă o inspiraţie care vine de la Duhul lui piratoare a servi-
Dumnezeu. Ori de câte ori Duhul lui Dumnezeu este cu adevărat la ciului de Închina-
lucru (şi unde prezenţa Sa nu este doar presupusă), El va avea un re" şi calitatea şi
efect concret asupra modului în care este condus serviciul de închi- cantitatea bisericii
nare, inclusiv asupra întregii atmosfere a adunării. Oamenii care par- (dreapta).
ticipă la servicii cu adevărat )nspirate" spun în mod tipic că a merge
la biserică este "plăcut".
Ţinând cont de acesta, sursa probablilă a opoziţie la această trăsă­ Pot fi serviciile
tură calitativă devine evidentă: creştinii care merg la biserică pentru de închinare
a-şi îndeplini responsabilitatea creştinească. Aceşti oameni nu merg "plăcute"?
la biserică deoarece aceasta este o experienţă îmbucurătoare şi inspi-
ratoare, ci pentru a fi pe placul pastorului sau al lui Dumnezeu. Unii
chiar cred că Dumnezeu va binecuvânta "credincioşia" lor de a par-
ticipa la servicii neplăcute şi plictisitoare. Creştinii care gândesc astfel
tind să facă presiuni şi asupra altor creştini pentru a participa la bise-
rică. Ei nu au înţeles automatismele divine de creştere manifestate în
mod special la serviciul de închinare. Când închinarea este inspira-
toare ea atrage oamenii "de la sine".
Paradigma spiritualistă are şi ea o influenţă negativă asupra serviciilor
de închinare. Spiritualismul sugerează că "adevărata spiritualitate"
are loc în mod exclusiv în "omul dinăuntru". Factori precum un loc
de închinare aranjat cu gust, o echipă de uşieri bine organizată, un
moderator competent sau o aranjare logică a programului sunt ne-
importanţi pentru spiritualişti sau nasc suspiciunea că ar putea con-
tribui la exteriorizarea credinţei.
31
 Partea întâi:
Opt trăsături A şasea trăsătură calitativă:
calitative Grupuri mici integratoare
Cercetările noastre în bisericile în creştere şi în descreştere de pe în-
"Dacă ar fi să
t:eg m~~amondul au demonstrat că multiplicarea continuă a grupu-
identificăm nlor m1c1 e_:te un principiu universal de creştere a bisericii. Ba mai
'cel mai impor- mu~t, ~u. aratat de asemenea şi cum ar trebui să fie viaţa acestor gru-
~un miCI pentru__a putea avea un efect pozitiv atât asupra calităţii cât
tant' principiu,
ŞI asupra creştem cantitative a bisericii. Grupurile trebuie să fie inte-
atunci, fără În-
grat~ar~ (holistice), capabile să treacă dincolo de discutarea unui
doială că acesta pasaJ ~1bllc pentru a-i găsi aplicabilitatea în viaţa zilnică. În aceste
ar fi multiplica- grupun, mem~brii pot să îşi aducă în discuţie problemele şi întrebările
rea grupurilor personale arzatoare care îi preocupă.
~rup~rile ~iciAintegra~o~re_sunt_ cadru~ natural în care creştinii învaţă
mici."
sa sl~Jeasc~ atat ~e ce1 d1~ .'ntenorul cat şi pe cei din afara grupului,
folosJ~~U-ŞI darun~e _l~r sp_mtuale. Multiplicarea planificată a grupuri-
lor miCI este pos1blla pnn formarea continuă a liderilor ca efect
n_atural"al ~ieţii normale a grupului mic. Înţelesul termenului "uceni-
~Jzarea pnmeşte o semnificaţie practică în contextul grupurilor mici
Integratoare: transferul de viaţă şi nu doar învăţarea mecanică a unor
concepte abstracte.
Grupuri mici sau Unul din rezultat~le cercet~rii n?astre este foarte provocator. După
servicii de ce am ~~~sat urmatoarea af1rmaţ1e pastorilor intervievaţi: "Pentru noi
închinare? este_ ~-a' 1m~ortant ca membrii să participe la grupurile mici decât la
servJCII~e ~e 1n~hin~re"~ le-~m ~erut să treacă răspunsul care exprimă
ce~ m~1 b~n.e s~tuaţ1a dm b1senca lor. Diagrama de mai jos arată că
atat b1senC1le m creştere cât şi cele în descreştere, atât cele aflate
peste media calitativă cât şi cele de sub această
n:edi_e ~u răspuns negativ. Ca urmare, putem fi
s1gun ca acesta nu este un principiu universal de
~re~tere a ~ise:icii şi, de aceea, nu influenţează
~~~!Cele. cal~tat1v al bisericii. Aceasta este o po-
Ziţie rad1cala de periferie.
Şi totuşi, dacă aruncăm o pnv1re mai atentă
asupra rezultatelor, constatăm că această poziţie
"radicală de periferie" este mai obişnuită în bise-
ricile aflate deasupra indicelui calitativ mediu
decât în celelalte. Aceasta înseamnă că există 0
ten?inţă !Ţl~i a:_centuată de a da prioritate gru-
punlor miCI faţa de serviciul de închinare (o al-
ternativă ciudată în esenţă) în bisericile cu un in-
32
Partea intâi:
Opt trăsături
calitative
Răspunsurile date
la două din cele
douăsprezece În-
trebări privind gru-
purile mici eviden-
ţiază o puternică
dice mare al calităţii şi în bisericile în creştere numerică. Această con- legătură Între
cluzie nu transformă prioritatea grupurilor mici faţă de serviciul de grupurile mici şi
închinare într-un principiu universal de creştere a bisericii, deoarece calitatea şi creşte­
un principiu nu trebuie neglijat de nici o biserică, în nici o situaţie. Ea rea numerică a
ne permite totuşi să deducem importanţa acordată grupurilor mici în bisericii.
bisericile în creştere: ele nu sunt ceva suplimentar asemenea unui
hobby plăcut dar opţional. Nu, o bună parte a esenţei bisericii se
desfăşoară în aceste grupuri mici. Cercetările noastre au confirmat
faptul că, cu cât creşte mai mult o biserică, cu atât principiul grupului
mic este mai decisiv privind creşterea ei viitoare.
După ce am procesat toate cele 4,2 milioane de răspunsuri, am cal- "Cea mai
culat care dintre cele 1 70 de variabile este cea mai importantă în importantă"
creşterea bisericii. Nu întâmplător sondajul nostru computerizat a întrebare
indicat această variabilă din domeniul "grupurilor mici integra-
toare": "Biserica noastră promovează, în mod conştient multiplica-
rea grupurilor mici prin divizarea celulelor" (vezi diagrama din dre-
apta, sus).
Dacă ar fi să alegem un singur principiu ca fiind "cel mai important"
-chiar dacă cercetările noastre au arătat importanţa interschimbului
dintre toate principiile fundamentale- atunci, fără îndoială acesta ar
fi multiplicarea grupurilor mici.
Pentru a da greutatea cuvenită importanţei strategice a grupurilor Grupurile mici-
mici, am pregătit aproape toate materialele pentru creşterea bisericii pilonul creşterii
astfel încât să poată fi folosite în contextul grupurilor mici. Am des- bisericii
coperit, de exemplu, că există o diferenţă enormă între a discuta cu
liderii bisericii, despre "evanghelizare", "relaţii în dragoste" sau
"slujire orientată pe daruri" şi integrarea fiecărui creştin din biserică
într-un grup mic şi implicarea lui într-un proces prin care atât el cât şi
ea să experimenteze practic semnificaţia acestor termeni în viaţa
grupului.
33
 r
1

Partea întâi:
Opt trăsături A şaptea trăsătură calitativă: 1 evangheli
Partea întâi:
calitative Evanghelizare orientată pe nevoi Opt trăsături
calitative
Ştiucare membri ai bisericii
Cu greu am putea găsi un alt aspect al creşterii bisericii care să fie mai " darul evanghelizării"
"Trebuie să fa- încărcat cu clişee, dogme şi mituri decât acela al evanghelizării. Acest
cem deosebire lucru este adevărat atât pentru cei ce privesc evanghelizarea cu scep-
Între creştinii În- ticism, cât şi pentru aceia care au făcut din ea chemarea vieţii lor.
zestraţi pentru
Cele mai multe discuţii pe această temă au creat şi mai multă con-
fuzie între metodele de evanghelizare folosite cu succes de către una
evanghelizare şi sau mai multe biserici şi adevăratele principii ale evanghelizării care se
ceilalţi pe care aplică, fără excepţie, fiecărei biserici.
Dumnezeu i-a Din nefericire, "studiile privind evanghelizarea" s-au limitat la a de-
Înzestrat În alte termina eficacitatea diferitelor programe individuale de evangheliza- Unul din cele mai
domenii. /1 re. Fără îndoială, aceste studii pot determina "succesul" unor aseme- importante princi-
nea evenimente, dar ele nu pot demonstra dacă ele sunt sau nu prin- pii ale evangheli-
cipii universale (compară cu paginile 1 6-1 7). Ori de câte ori se presu- zării: distincţia din-
pune, în mod automat că un "program de succes" este un principiu tre creştinii care au
universal de "creştere a bisericii" - un obicei creştin din trecut- se darul evangheli-
crează o mare confuzie. zării şi cei care
Este fiecare nu-l au.
Cercetările noastre au infirmat o teză foarte des susţinută în grupurile
creştin un
active evanghelistic: "fiecare creştin este un evanghelist". Există însă
evanghelist? un sâmbure de adevăr (demonstrabil empiric) în ace(lstă afirmaţie. Sarcina fiecărui creştin este să îşi folosească darurile cu care este în- Ce ar trebui să

Este, într-adevăr, responsabilitatea fiecărui creştin să-şi folosească da- zestrat pentru a sluji necreştinii cu care se află în relaţii personale, facăfiecare
rurile specifice pentru împlinirea Marii Însărcinări. Aceasta nu-l trans- ajutându-i să audă evanghelia şi încurajându-i să intre în contact_ cu creştin

formă însă, în mod automat, într-un evanghelist. Evanghelişti sunt
doar cei care au primit de la Dumnezeu darul corespunzător. În-
truna din cercetările noastre anterioare, am confirmat teza lui C. Peter
Wagner conform căreia darul de evanghelist nu se aplică la mai mult
'de 1 0% dintre toţi creştinii.
biserica locală. Cheia creşterii bisericii este concentrarea efortunlor
evanghelistice ale adunării locale asupra întrebărilor şi nevoilor ne-
creştinilor. Această orientare "pe nevoi" este diferită_ d_e "progra~el~
manipulative" în care presiunile aplicate necreştinilor trebuie sa
compenseze lipsa orientării pe nevoile lor.

Cine are darul Este deosebit de interesant de observat că, atât creştinii din bisericile Folosirea
Trebuie să facem deosebire între creştinii înzestraţi pentru evanghe-
evanghelizării? în creştere, cât şi cei din bisericile aflate în descreştere, au exact ~ce laşi contactelor
lizare şi ceilalţi care au fost chemaţi de Dumnezeu la alte lucrări. Dacă,
număr de contacte cu necreştinii (o medie de 8,5 contacte). Stimula- existente
într-adevăr, "toţi creştinii sunt evanghelişti", atunci nu ar mai fi nevo-
rea creştini lor la a dezvolta noi prie~enii cu ne:reşti~ii nu es~e, în ~od
ie să descoperim acele zece procente care au, cu adevărat, acest dar.
cert, un principiu al creşterii. Este importanta, m~i d~graba ~olosire~
De asemenea, în acest caz, acei zece fa sută care au darul evangheli-
contactelor deja existente pentru evanghelizare. In fiecare dintre _bi-
zării s-ar simţi folosiţi ineficient în timp ce pretenţiile asupra celorlalţi sericile intervievate, inclusiv în cele ce se plângeau de foarte puţine
nouăzeci la sută ar fi prea mari. Acest model frustrant este însă prea
sau chiar de lipsa totală a contactelor cu "lumea", numărul c~ntacte­
tehnocrat. Cercetările noastre au arătat că în bisericile cu un indice
lor cu cei din afara bisericii era deja destul de mare, astfel ca nu era
calitativ mare, conducerea ştie cine are acest dar (vezi diagrama din nevoie să se accentueze dezvoltarea de noi relaţii cu necreştinii.
dreapta), şi-i îndreaptă spre domeniul corespunzător de slujire.

34
35
 Partea mtâi: A opta trăsătură calitativă:
r Râsul
Partea Întâi:
Opt trăsături
optc~S:O!~: Relaţii bazate pe dragoste calitative
11
Râdem mult În biserica noastră/'

Cu câţiva ani în urmă, când am publicat materiale pentru a ajuta

"În medie, bise- creştini, grupuri şi biserici întregi să înveţe ~um să-şi exprime dragos-
ricile În creştere tea creştină, unii specialişti au spus că acestea nu sunt "materiale
pentru creşterea bisericii". Şi totuşi, cercetările noastre au demons- Răspunsul/a Între-
au un 'coefi-
trat o legătură semnificativă între capacitatea unei biserici de a mar;i- barea dacă se râde
cient al dragos- festa dragoste autentică şi potenţialul ei de creştere pe termen lung. In
tei' semnificativ mult În biserică
medie, bisericile în creştere au un "coeficient al dragostei" semnificativ este puternic core-
mai mare decât mai mare decât bisericile stagnante sau în descreştere. lat cu calitatea şi
bisericile stag- Pentru a afla acest "coeficient al dragostei", am întrebat, printre alte- cu creşterea biseri-
nante sau În le, cât timp petrec creştinii în relaţii interpersonale în afara eveni- cii. Este interesant
mentelor oficiale ale bisericii. De exemplu, cât de des se invită unii
descreştere." faptul că aceste
pe alţii la masă sau la o ceaşcă de cafe~? Cât de generoasă este aspecte nu sunt
biserica în împărtăşirea complimentelor? In ce măsură este pastorul aproape deloc men-
conştient de problemele personale ale lucrătorilor laici din biserica
ţionate În literatu-
lui? Cât de mult se râde în biserică? Două dintre cele douăsprezece ra de creştere a bi-
variabile care compun "coeficientul dragostei" sunt prezentate în sericii.
diagramele din dreapta.
Am descoperit că aceste chestiuni pe care unii strategi le consideră
Paradigma spiritualistă este 1~ fel de dăunătoa~e _ş! în _ce_ p~iveşte po- Noţiunea
drept nerelevante, conţin principii importante pentru creşterea bise-
tenţialulde iubire al bisericii. In contrast cu defm1ţ1a biblica a dragos- romantică a
ricii. Pentru o şi mai mare claritate, în timp ce "serviciul pentru cău­
tei - ca roadă, acţiune sau faptă - aceste biserici promovează mai dragostei
tători", la fel ca şi "cruciada evanghelistică" sau "lupta spirituală", nu
degrabă un concept secular al dragostei. Dragostea este văzută ca
pot fi considerate principii al creşterii bisericii (oricât de valoroase
un sentiment care te copleşeşte (dacă eşti norocos) şi apoi dispare la
sunt ele)- se poate demonstra că există o legătură foarte importantă
fel de misterios cum a şi apărut. Potrivit acestei perspective este im-
între "râsul în biserică" şi creşterea calitativă şi cantitativă a ei. Este
posibil să măsori empiric potenţialul dragostei unei biserici şi toate
, interesant că un factor atât de important, care conform cercetărilor
eforturile de a creşte acest
are statutul unui principiu universal de creştere a bisericii, aproape că
potenţial sunt văzute, încă
nici nu este menţionat în literatura despre creşterea bisericii.
de la început, drept inutile.
Rezultatul Dragostea practică autentică are o putere magnetică, generată de Este interesant de observat
că "factorul minim" cel mai
dragostei Dumnezeu, mult mai eficientă decât programele evanghelistice care
creştine se bazează, aproape în întregime, pe comunicarea verbală. Oamenii frecvent al bisericilor cu
nu vor să ne audă vorbind despre dragoste, ei vor să experimenteze mai puţin de 1 000 de
dragostea creştină în acţiune. Cu cât o biserică este mai tehnocrată, membri este această tră­
sătura calitativă: "relaţii ba-
cu atât îi va fi mai dificil să transpună în practică porunca dragostei
creştine. Deoarece paradigma tehnocrată înţelege credinţa ca fiind,
zate pe o dragoste auten-
tică". Oriunde se remarcă
în primul rând împlinirea unor standarde dogmatice şi morale, ea
însă lipsa dragostei, dezvol-
scade capacittea creştinilor de a iubi.
tarea ulterioară a bisericii
este grav afectată.

36 37

-----------------------------------~----
 Partea întâi:
Opt trăsături
Nici o trăsătură calitativă
r Partea întâi:
Opt trăsături
calitative nu poate lipsi calitative
creştere şi În descreştere diferă
toate cele opt domenii
Adevărata provocare a proiectului nostru internaţional de cercetare a Există o diferenţă
"Nici o biserică fost dezvoltarea unei metode empirice pentru măsurarea celor opt calitativă Între bi-
trăsături calitative (care deja se dovediseră relevante pentru creşterea
În care se doreş­ sericile În creştere
bisericii în prestudiile noastre) şi pentru compararea acestora între şi cele În descreşte­
te creşterea ca- ele. Am formulat numeroase întrebări corespunzătoare fiecărui din
litativă şi canti-
re: studierea a pes-
cele opt domenii care, printre altele, trebuia să împlinească ur- te 7000 de biserici
tativă nu-şi mătoarele criterii:
de pe toate cele
poate permite a. Să evidenţieze o legătură demonstrabilă empiric (factor şi chestiu- cinci continente
săneglijeze vre- ne analizată) cu celelalte întrebări de pe aceeaşi scală (= aceeaşi indică faptul că, În
una din aceste trăsătură calitativă). medie, bisericile
opt trăsături b. În creştere au un
Să evidenţieze o legătură pozitivă demonstrabilă cu creşterea
calitative." indice calitativ mai
cantitativă a bisericii (criteriul validităţii).
Înalt, În toate cele
În fiecare ţară sondată, am raportat valorile obţinute la o medie de opt domenii,
50, adică "biserica medie", deoarece fiecare ţară a avut un indice decât bisericile În
calitativ de 50 pentru fiecare din cele opt trăsături. Rezultatul studiu- descreştere.
lui a evidenţiat că bisericile în creştere au avut un scor semnificativ
peste medie în fiecare din cele opt categorii, iar bisericile aflate în bisericii. "Cheia" se găseşte în armonioasa interdependenţă a tuturor
descreştere au avut un scor similar, însă sub medie (vezi diagrama
celor opt elemente. Ar trebui să fim prudenţi când cineva ne sfătuieşte
din dreapta). să urmăm îndemnul cuiva care exclude celelalte trăsături calitative.
Totul depinde de Cercetările noastre au arătat că nu există nici un factor singular care Pe baza datelor compilate am reuşit, pentru prima oară, să demon- Trei concluzii
interdependenţă duce la creşterea bisericii. Creşterea este asociată cu interdepen- străm trei teze: importante
denta dintre cele opt elemente. Nici o biserică în care se doreşte
creşterea calitativă şi cantitativă nu-şi poate permite să neglijeze 1. Deosebirile dintre bisericile în creştere şi cele în descreştere, În
'vreuna din aceste opt trăsături calitative. De exemplu, larg răspândi­ toate cele opt domenii ale calităţii sunt foarte semnificative. Ca
ta părere conform căreia "creşterea bisericii este o chestiune exclu- urmare, bisericile În creştere au, în medie o calitate semnificativ
sivă de rugăciune" este pur şi simplu neadevărată. O asemenea afir- mai Înaltă.
maţie absolutizează un element al trăsăturilor calitative, "spiritualita- 2. Există însă excepţii de la această regulă: biserici care cresc nume-
tea pasionată", în detrimentul celorlalte. Dacă această afirmaţie ar fi ric, dar au un indice al calităţii sub medie. Creşterea cantitativă
adevărată, înseamnă că biserica ar putea creşte fără cultivarea dra- este posibilă şi prin alte metode decât dezvoltarea celor opt fac-
gostei, fără folosirea darurilor spirituale şi fără evanghelizare. Acest tori calita tivi (precum ar fi: un marketing eficient, factori contex-
punct de vedere nu numai că nu se poate susţine empiric, dar este şi tuali etc.).
o învăţătură falsă, contrară Scripturii. Multă rugăciune însă puţină
dragoste, puţine daruri însă fără evanghelizare, ar fi într-adevăr ciu- 3. Există însă o regulă la care nu am găsit nici o excepţie În cele
dat! Astfel de exemple demonstrează încă odată contradicţiile peste 1 000 de biserici sondate. Fiecare biserică În care indicele
inerente ale "paradigmei spiritualiste". calităţii a fost mai mare de 65, În toate cele opt trăsături calitative
Nici grupurile mici şi nici serviciile de închinare, nici conducerea şi este în creştere. Aceasta este poate cea mai spectaculoasă desco-
nici structurile şi nici un alt element singular nu este "cheia" creşterii perire a cercetărilor noastre.

38 39
 Partea Întâi:
Opt trăsături
"Ipoteza 65" IC in trei biserici
Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative calitative
dintre aceste trei biserici reprezintă o
În creştere?
Afirmaţia că există o valoare calitativă de la care creşterea cantitativă
"Acesta este are Întotdeauna loc (în termeni statistici exacţi: o probabilitate de
unul din puţine­ 99,4%) poate suna ridicol la prima vedere. Şi totuşi, informaţiile acu-
le principii ale mulate nu permit nici o altă interpretare. La o privire mai atentă,
acest fenomen nu mai pare totuşi atât de surprinzător. Ce înseamnă
creşterii bisericii Indicii calitativi a
de fapt ca o biserică să atingă un indice al calităţii de peste 65, în
la care nu am toate cele opt domenii? trei biserici diferite:
găsit Încă nici Dacă dezbrăcăm această afirmaţie de strâmtele haine statistice, în- Potrivit ,,ipotezei
o excepţie, ni- seamnă că aceasta este o biserică în care conducerea este pe deplin 65 ", biserica C
este, fără Îndoială
căieri În lume." dedicată creşterii bisericii; aproape fiecare creştin îşi foloseşte darurile
pentru zidirea bisericii; cei mai mulţi dintre membrii ei îşi trăiesc cre- În creştere (CÎ-
dinţa cu putere şi entuziasm contagios; structurile bisericii sunt eva- conducere care Îm-
luate dacă slujesc sau nu la creşterea bisericii; serviciile de închinare puterniceşte; SD -
sunt un moment înălţător pentru majoritatea membrilor; puterea SF SI Gl slujire orientată pe
iubitoare şi vindecătoare a părtăşiei creştine poate fi experimentată în daruri; SP - spiri-
grupurile ~ici; aproape toţi creştinii ajută, cu darurile lor, la împlini- tualitate pasionată
rea Marii lnsărcinări; dragostea lui Cristos îmbracă toate activităţile etc.).
bisericii. Vă puteţi imagina ca o asemenea biserică să stagneze sau să
descrească? Vă rog să priviţi cu atenţie diagrama de mai sus care arată profilul a
Ori de câte ori vizitez biserici în care condiţiile "ipotezei 65" sunt trei biserici sondate. Potrivit acestei diagrame, biserica A are indicele
îndeplinite, am întotdeauna sentimentul puternic al prezenţei Duhu- calitativ cel mai mare, iar biserica B cel mai mic. Putem oare afla,
lui Sfânt. Ceea ce unii consideră a fi 'discutabil' privind această ipo- doar privind la această diagramă, care biserică este în creştere nume-
teză, nu are nimic de-a face cu bisericile care îi dovedesc acurateţea. rică? In baza "ipotezei 65", putem să spunem, cu o probabilitate de
Nu! Ceea ce este discutabil sau, mai bine zis nefamiliar este procesul 99,4%, că biserica C este în creştere deoarece toate cele opt trăsături
. prin care se încearcă exprimarea unor axiome spirituale profunde calitative au un indice calitativ de minim 65 .
prin categorii empirice.
Când sunt întrebat ce trebuie să se întâmple pentru a atrage mai Nu-i drum uşor
Şimai puţin de "Ipoteza 65", în nici un caz nu pretinde că orice biserică ce doreşte să mulţi oameni la serviciile noastre de închinare am un singur răspuns
65 ar putea fi crească trebuie să fi ajuns la un indice calitativ de 65 în toate cele opt care poate fi oferit pe baze ştiinţifice: "Trebuie să atingem un indice
suficient domenii. Această valoare calitativă este în realitate destul de mare. calitativ de minim 65 în toate cele opt domenii". S-ar putea ca răs­
Marea majoritate a bisericilor în creştere au valori semnificativ mai punsul meu să nu fie prea popular, dar este adevărat. Atunci, de ce
mici. "Ipoteza 65" afirmă simplu că, ori de câte ori toate cele opt este el atât de rar menţionat în discuţiile despre creşterea numărului
trăsături calitative ajung la 65, probabilitatea statistică de creştere a participanţilor la închinare?
bisericii este de 99,4%. Din nou, acesta este unul dintre puţinele Pentru a nu fi greşit înţeles, "ipoteza 65" nu presupune, în nici un fel,
principii de creştere a bisericii la care nu am găsit încă, nicăieri în că o asemenea creştere se poate atinge uşor. Ba mai mult, acesta nu
lume, nici o excepţie. este un truc sau o metodă de reparaţie rapidă care promite un buton
de apăsat pentru o creştere instantanee. În realitate ea este o cărare
dificilă.

40 41
 Partea Întâi:
Opt trăsături
Abordarea Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative calitativă calitative

Abordarea calitativă, aşa cum a fost ea descrisă în secţiunile anterioa-

,Jn dezvoltarea re, are o semnificaţie extraordinară pentru lucrarea practică. Între- Relaţia dintre creş­
naturală a barea noastră fundamentală nu este: "Cum atragem mai mulţi oame- terea calitativă
ni la serviciile noastre de închinare?", ci mai degrabă: "Cum putem (zona albastră)
bisericii, noi nu
creşte în fiecare dintre aceste opt trăsături calitative?" În spatele şi cea cantitativă
pornim de la acestei întrebări stă convingerea puternică fundamentată atât teolo- (spirala roşie)
manifestările gic cât şi empiric, că o calitate autentică va avea, în cele din urmă, un Într-o biserică:
exterioare ale impact pozitiv asupra creşterii cantitative. conform dezvoltării
creşterii, ci de În dezvoltarea naturală a bisericii, noi nu pornim de la manifestările naturale a bisericii,
la cauzele exterioare ale creşterii, cum ar fi creşterea numărului participanţilor calitatea influen-
calitative ale la serviciile de închinare, ci de la cauzele spirituale şi strategice din ţează creşterea
spatele ei, aşa cum sunt descrise ele în cele opt trăsături calitative. numărului partici-
acesteia." "Ipoteza 65", pe care am prezentat-o anterior este pentru mine do- panţilor la serviciile
vada că principiul"totul de la sine", descris în introducere este mai de Închinare. Rolul
mult decât o teorie frumoasă. Se poate demonstra că acest principiu critic este jucat de
dă într-adevăr roade, lucru care nu ar trebui să ne surprindă deoarece cea mai mică tră­
este dat de Dumnezeu. Ceea ce am descris prin cuvintele omeneşti sătură calitativă
imperfecte este doar un efort uman de a înţelege mai bine un princi- ("factorul
piu divin. minim 11
).

Calitatea Pe baza acestor fapte demonstrate empiric, eu sunt radical împotriva

produce larg răspânditei teze a mişcării de creştere a bisericii, conform căreia,
cantitate dezvoltarea cantitativă necesită un set diferit de metode decât
dezvoltarea calitativă. În lumina acestor cercetări avem toate motive-
le să tragem concluzia complet opusă. Cu siguranţă, "metodele"
care duc la creşterea calităţii vor genera şi o creştere cantitativă, ca un
"efect secundar" natural.
În lumina sondajului nostru pare foarte discutabilă folosirea repetată
ca standard a "bisericilor în creştere" (un criteriu pur cantitativ). Pe
paginile anterioare, am văzut suficiente exemple de "biserici în creş­
tere" care au un indice calitativ sub medie. Acestea sunt bisericile în
care majoritatea creştinilor nu-şi cunosc darurile, în care dragostea
demonstrată este puţină, în care rareori se rostesc rugăciuni pasiona-
te, în care oamenii nu prea se bucură unii de alţii şi în care nu prea ai
de ce să râzi. Şi totuşi, ele cresc. Dacă "creşterea numerică" ar fi sin-
gurul criteriu de care să ţinem cont, atunci ar trebui să ne întoarcem
spre aceste biserici pentru a afla "reţeta succesului" lor. În realitate
nu prea avem ce să învăţăm de la ele! M-aş aventura să spun că avem
mai multe de învăţat de la bisericile în descreştere care au un indice
al calităţii
peste medie (un fenomen rar), decât de la bisericile în
creştere cu un indice al calităţii sub medie. Dacă vi se pare absurd,
vă recomand o rapidă trecere în revistă a diagramelor de la paginile
22-37 care compară aceste două categorii. Acest exerciţiu ar trebui
să convingă până şi pe cei mai puternici proponenţi ai abordării can-
titative că orientarea pe calitatea bisericii este de departe cel mai
benefic punct de pornire.
Unii specialişti în creşterea bisericii reacţionează foarte negativ la Opoziţie faţă de
abordarea calitativă deoarece a fost folosită greşit în trecut. Până în abordarea
prezent a fost imposibilă determinarea cu precizie a calităţii vieţii calitativă
unei biserici. Aceasta a permis bisericilor care nu au experimentat
niciodată creşterea numerică să se auto-justifice, apelând la aşa-zisa
lor înalt{calitate- despre care spuneau că ar fi mult mai importantă
decât creşterea numerică. Nimeni nu mai poate folosi în prezent
această scuză. Cercetările noastre au arătat că în majoritatea cazuri-
lor, lipsa creşterii cantitative se datorează calităţii scăzute a bisericii.
De la un anumit nivel calitativ în sus, nu există biserici stagnante sau
în descreştere.

42
43
 Partea Întâi:
Opt trăsături
De ce sunt inadecvate
calitative obiectivele creşterii cantitative?
În multe cărţi din domeniul creşterii bisericii întâlnim foarte adesea
"Şapte din zece un mit puternic înrădăcinat: o biserică ce doreşte să crească trebuie
să îşi stabilească un obiectiv cantitativ, de exemplu: "Până în anul
biserici În creş­
2002, numărul participanţilor la programele noastre de închinare va
tere rapidă nu fi de 3.400". Majoritatea publicului creştin identifică această provo-
au obiective care cu mişcarea de creştere a bisericii. Şi totuşi, studiul nostru arată
cantitative- şi că numai 31 o/o din bisericile cu o creştere peste medie au acest gen
este evident că de obiective. Cu alte cuvinte, şapte din zece biserici cu rata cea mai
se descurcă des- mare a creşterii, cresc fără obiective cantitative- şi evident că se des-
curcă destul de bine (vezi diagrama). Deşi această statistică, în sine,
tul de bine."
nu spune prea mult despre utilitatea (sau impactul negativ al) obiec-
tivelor creşterii cantitative, ea ne arată că nu avem de-a face cu un
principiu universal de creştere a bisericii.
Semnificaţia Pentru a nu fi greşit înţeles, aş dori să subliniez că nu cunosc nici o
obiectivelor biserică în creştere care se descurcă fără puterea motivatoare a obiec-
tivelor concrete. Bisericile au nevoie de obiective precise, provoca-
toare, bine delimitate în timp şi măsurabile pentru a creşte. Exprima-
rea acestor obiective în termenii participării la serviciile de închina~e
însă, mi se pare superficială. În ce fel este o afirmaţie de genul: "In
viitorul apropiat, 3.400 de persoane se vor aduna în sanctuarul nos-
tru" un factor motivator concret? Desigur, putem fi uimiţi de cifra
propusă, însă aceasta nu motivează pe nimeni să facă paşi concreţi
spre creşterea bisericii.
Cred că în acest caz s-a pierdut din vedere
ceva fundamental. Obiectivele pot motiva
oamenii doar atunci când ating domenii pe
care ei le pot influenţa. Numărul magic 3.400
nu este prea motivator, iar stabilirea unei ase-
menea cifre poate deveni dăunătoare. Căci,
în ce fel ar putea un membru de rând al bise-
ricii contribui semnificativ la atingerea lui?
În schimb, a iubi mai mult membrii altui grup
de casă, a primi cu cordialitate oaspeţii la ser-
viciile noastre de închinare, a invita cunoştin­
ţele necreştine la o cafea, a te devota să te
rogi zilnic la o anumită oră din zi- sunt obiec-
ao 40 tive tangibile ce pot fi influenţate personal de
către fiecare membru. Nu este oare intere-
44
Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative
sant că focalizarea asupra acestor domenii calitative are, în mod
demonstrabil, o influenţă mai puternică asupra creşterii bisericii decât
presupusele importante obiective privind numărul participanţilor la
serviciile de închinare?
Deosebirea dintre ceea ce este "omeneşte posibil" într-o biserică (de
exemplu, creşterea calităţii lucrării) şi ceea ce nu este (de exemplu,
creşterea numărului participanţilor, a convertirilor) - pe care o vom
discuta mai în detaliu în partea a patra- are implicaţii practice. Trebuie
să avem grijă să fixăm obiective în domeniul "realizabil" din punct de
vedere uman şi nu în domeniile aflate dincolo de controlul nostru. Nu
cumva unii autori din domeniul creşterii bisericii susţin obiective din
domeniul cifrei participanţilor la serviciile de închinare deoarece ei
cred, în mod tacit, că aceasta este omeneşte realizabil? După cum am
văzut deja, această iluzie este caracteristică paradigmei tehnocrate.
Desigur că nu este greşit, ci dimpotrivă chiar util să urmărim frec- Diferenţa dintre
venţa participării la serviciile de închinare şi să analizăm tendinţele - obiective şi
totul depinde însă de valoarea pe care o dăm acestei statistici. rezultate
"Obiectivul" final nu este creşterea numărului participanţilor la servi-
ciile de închinare, toate celelalte fiind mijloacele împlinirii lui, creşte­
rea numerică este efectul secundar natural al creşterii calităţii.
Înţelegerea acestui lucru ne conduce la o concluzie importantă.
Deoarece creşterea numărului participanţilor la închinare este efectul
natural al creşterii calităţii, monitorizarea prezenţei poate folosi ca
instrument strategic pentru "controlul succesului". Acest instru-
ment, împreună cu alţi indici, ne ajută să aflăm dacă efortul nostru de
creştere a calităţii vieţii bisericii a adus roade. Aşa cum am văzut deja,
doar creşterea numărului de participanţi la serviciul de închinare nu
defineşte calitatea unei biserici. Şi totuşi, dacă o biserică nu experi-
mentează nici un fel de creştere numerică timp de mai mulţi ani,
atunci ea are toate motivele să caute cauzele în trăsăturile calitative
clar identificabile.
Punctul de plecare pentru dezvoltarea naturală a bisericii este, prin Mai degrabă
urmare, stabilirea obiectivelor nu în domeniul cantitativ ("3.400 de obiective
participanţi până în 2002"), ci în domeniul calitativ ("Până la sfârşitul calitative decât
lui noiembrie, 80% dintre cei ce participă cu regularitate la serviciile cantitative
de închinare îşi vor cunoaşte darurile spirituale"). În acest domeniu
nu ar trebui să ne permitem să nu avem obiective provocatoare, tan-
gibile, definite în timp şi măsurabile.
45
 +
Partea Întâi:
Opt trăsături
Sunt "bune" bisericile Creşterea
Partea Întâi:
Opt trăsături
calitative mari? calitative
are biserica În care sunt câş
mai mulţi oameni noi?
Cei familiari cu literatura de creştere a bisericii întâlnesc, în mod re-
"La aproape gulat, numele unor mari biserici prezentate ca modele demne de
toţi factorii cali- imitat. Presupoziţia este că bisericile mari sunt prin definiţie biserici
bune. Este această teză corectă? Cercetarea noastră a arătat pentru O dată cu creşterea
tativi relevantit prima dată că este posibil ca opusul ei să fie adevărat. ~ vrea să mărimii bisericii
bisericile mari descriu, pas cu pas, modul în care am ajuns la această concluzie în scade rapid rata
stau mai prost timpul proiectului nostru de cercetare. de creştere, În timp
decât cele 1. Când am analizat datele şi am comparat numărul mediu de mem- ce numărul per-
mici." bri şi de participanţi, atât la bisericile în creştere cât şi la cele în des- soanelor nou câşti­
gate la biserică
creştere (vezi prima dintre cele două diagrame din stânga), am avut rămâne relativ
senzaţia că am descoperit ceva important: bisericile în descreştere constant de
aveau, în medie, de două ori mai mulţi membri decât bisericile în 100-200 200-300 aproximativ 3 O, În
creştere, iar participarea la închinare era cu 1 7 procente mai mare. Participarea la închinare toate cele patru
2. Un alt pas a fost verificarea ratei creşterii reale atât în bisericile categorii de mări­
Cre~tere
"mari" cât şi în cele "mici" (diagrama din stânga, jos). Media în bise- ulterioară
me (pe o perioadă
ricile mici a fost de 1 3%, în timp ce în bisericile mari a fost de doar de cinci ani).
3%. O diferenţă statistică semnificativă a fost de aseme-
cinci ani, bisericile între 100 şi 200 au câştigat de asemenea 32; bise-
nea evidentă şi la indicele calitativ. Bisericile mari au
ricile între 200 şi 300 au câştigat în medie 39 de noi persoane; bi-
avut, în medie, cu două puncte sub media de 50, în
sericile între 300 şi 400 au câştigat 25. Prin urmare, o biserică "mică"
timp ce bisericile mici aveau două puncte deasupra
a câştigat pentru Cristos la fel de mulţi oameni ca o biserică "mare"
acestei medii.
Biserici
în creştere
Biserici
în descreştere
ba chiar mai mult, două biserici cu 200 de oameni prezenţi la servi-
3. Am calculat apoi care dintre cele 1 70 de variabile, ciul de închinare de duminică vor câştiga de două ori mai mulţi
Membri
:!.!)1 care au stat la baza sondajului nostru avea ce mai nega- oameni decât o biserică cu 400 de participanţi.
tivă influenţă asupra creşterii bisericii. Rezultatul a fost
Participanţi
:!_!.)~ 5. Nu este oare posibil ca imaginea să fie diferită în bisericile cu ade-
la închinare uimitor: mărimea bisericii s-a dovedit a fi al treilea fac-
vărat mari (cu mai mult de 1000 de participanţi la serviciile de închi-
tor negativ puternic, la egalitate cu factori precum
nare)? Uriaşa noastră cantitate de date ne-a permis testarea acestei
"teologia liberală" sau "tradiţionalismul"!
teorii pentru prima dată. lată rezultatele: în timp ce bisericile cele
4. Pentru a defini mai precis "mare" şi "mic", am exa- mai mici (cu o medie de 51 de participanţi) au câştigat cam 32 de
minat seturi de biserici de anumite mărimi: 1-100 de persoane în ultimii cinci ani, megabisericile (biserici cu o medie a
participanţi la închinare, 100-200, 200-300, 300-400 şi participării de 2.856 de persoane) au câştigat 112 persoane noi, în
Biserici Biserici aşa mai departe (vezi diagrama din dreapta sus). Rezul- aceeaşi perioadă de timp. În cifre brute, o singură megabiserică a
mari mici
tatul? Rata creşterii bisericii scade cu creşterea mărimii câştigat mai mulţi oameni decât o "minibiserică" (vezi diagrama de
Rata anuală
de creştere
"J !)~
:.J .!) 'j"l
:.J !)~!) ei. Acest fapt nu este foarte surprinzător, deoarece, în la pagina 48, stânga sus). Gândindu-ne însă că o megabiserică este
bisericile mari procentajul înseamnă mult mai mulţi de 56 de ori mai mare decât o "minibiserică", atunci următorul cal-
Indicele • 1 ·~ -·;
::J_. oameni. Dar atunci când am convertit procentajul în cul exprimă mult mai realist potenţialul celor două categorii. Dacă în
calitativ (IC) -.t!.J
cifre am rămas uimiţi. Bisericile din categoria cea mai locul unei biserici cu o medie de 2.856 de participanţi am avea 56 de
mică au câştigat o medie de 32 de noi oameni în ultimii biserici, fiecare dintre ele cu câte 51 de participanţi, aceste biserici ar

46 47

~!1!7-,-,..,...---------------------~----------- ---~
 Partea întâi: Megabisericile
~~ '" "~- _-----:------~-
Partea a doua
Opt trăsături ~--·'

;:;-:
calitative

Factorul
Stânga: Compara-
rea "mega-
bisericilor" şi a
"minibisericilor".
Participarea la închinare
Dreapta: Un exem-
plu al scăderii cali-
tăţii o dată cu câştiga, statistic vorbind 1 .792 de noi oameni în cinci ani, adică de
creşterea mărimii 1 6 ori mai mult decât numărul de oameni câştigaţi de o singură
bisericii. megabiserică. Putem deci trage concluzia că eficacitatea evanghelis-
tică a minibisericilor este, statistic vorbind de 1600 de ori mai mare
decât a megabisericilor!
6. La aproape toţi factorii calitativi relevanţi, bisericile mari sunt mai
slabe decât cele mici. lată doar două exemple: în minibiserici (sub
100), 31% dintre participanţi au, potrivit spuselor pastorului, o res-
ponsabilitate corespunzătoare darurilor lor; în megabiserici această
cifră este doar de 17% (diagrama din dreapta, sus). În minibiserici,
46% dintre cei ce participă la închinare au fost integraţi în grupuri
mici, în timp ce în megabiserici procentajul este de 12%. Acest sce-
nariu este la fel de adevărat pentru aproape toate cele 170 de varia-
bile folosite de noi pentru a evalua calitatea unei biserici.
Reguli şi excepţii Nu există oare excepţii care ar putea demonstra contrariul, adică Creştinii care au Învăţat principiile dezvoltării natu-
de la reguli biserici mari care cresc numeric şi care au un indicator calitativ mare? rale a bisericii ar putea obiecta: "Asta Înseamnă că
Ba da. Există astfel de biserici. Ele sunt însă atât de unice, atât de trebuie să ţin cont, simultan de toate aceste princi-
excepţionale încât toată lumea vorbeşte de ele ("doar ştirile diferă").
Ele sunt într-adevăr excepţia de la regulă, excepţii foarte spectacu- pii? Eu nici măcar nu pot vedea pădurea datorită
loase. copacilor". Acesta este momentul potrivit În care
Trebuie să ne bucurăm că există asemenea exemple. În acelaşi timp, trebuie să aplicăm ceea ce noi numim "strategia
însă, trebuie să evităm greşeala de a face din aceste biserici modele
minimă". Pentru Început este suficient să ne concen-
pentru celelalte. Mie mi se pare mult mai semnificativă examinarea
atentă a nenumăratelor biserici mici care manifestă o calitate înaltă, trăm asupra unui singur domeniu. Care domeniu
o creştere puternică şi o multiplicare inovatoare. Dacă avem cu ade- este cel mai hotărâtor, din punct de vedere strategic?
vărat nevoie de modele, ar trebui să le căutăm în această categorie Cercetările noastre au arătat, din nou, că analogia~
de biserici.
agricolă - concentra rea asupra aşa numitului" factor
minim"- are un rol important. Strategia minimă
este răspunsul biotic la problema momentului potri-
vit În dezvoltarea bisericii.

48
 •
Partea a doua:
Factorul
Concentra rea Partea a doua:
Factorul
minim energiilor minim

Strategia minimă presupune că trăsăturile calitative cele mai slab Desigur că strategia minimă nu face ca factorul minim să fie mai
Profilul aceleiaşi bi-
"Strategia mini- dezvoltate ale unei biserici o împiedică să crească. Dacă o biserică îşi important decât ceilalţi. Aşa cum am văzut deja, dezvoltarea naturală
serici este prezentat
concentrează energiile primordial asupra acestor factori minimi, a bisericii cere o interacţiune armonioasă a tuturor celor opt trăsături
mă ajută o bise- mai jos sub forma
chiar şi numai aceasta poate duce la creştere (vezi diagrama de mai calitative. Aceasta înseamnă, într-un fel, că biserica trebuie să lucreze
rică să facă mai unei "spirale" (vezi
jos). simultan la toţi cei opt factori.
puţin decât a Dezvoltarea naturală a bisericii nu înseamnă să faci întotdeauna mai paginile 96-97).
Strategia minimă este doar un instrument pentru a ne ajuta să stabi-
Zonele albastre
făcut În trecut, mult. De fapt, ea ne ajută să facem mai puţin decât am făcut în tre- lim ordinea priorităţilor. Din moment ce nu putem lucra, cu aceeaşi
arată cât de
dar mai mult cut, dar mai mult din ceea ce trebuie să facem. Resursele noastre energie şi concentrare asupra celor opt factori, trebuie să descope-
puternic dezvol-
din ceea ce tre- limitate trebuie concentrate asupra factorilor cheie strategici spiri- rim domeniile care vor genera cel mai bun rezultat de durată al in-
tată este fiecare
buie să facă." tual. Istoria lui David şi Goliat ilustrează ce poate realiza acest gen de vestiţiei noastre.
trăsăturtă calita-
concentrare de energie. Goliat era fără îndoială cel mai puternic din-
În mod evident, factorul minim diferă de la biserică la biserică. În tivă. Spirala roşie
tre cei doi, dar David a luptat cu inteligenţa primită de la Dumnezeu.
timp ce "structuri funcţionale" este trăsătura calitativă ce se dovede- reflectă creşterea
Mai întâi, el şi-a concentrat forţa sa cu ajutorul praştiei, prin care a
şte a fi decisivă pentru biserica A, "spiritualitate pasionată" este facto- numărului partici-
putut multiplica efectul energiei eliberate. În al doilea rând, el a lovit
Exemplul profilului rul critic pentru biserica B şi "conducere care împuterniceşte" pentru panţilor la Închina-
cu precizie în cel mai eficient punct, adică fruntea lui Goliat.
unei biserici: facto- biserica C. Fiecare biserică trebuie să-şi descopere domeniul ei cheie re. În acest caz,
rul minim este În mod similar, o viespe poate scoate din luptă chiar şi un elefant, şi.să se abţină de la a impune propria sa experienţă şi concluzii asupra creşterea este Îm-
trăsătura calitativă dacă-şi foloseşte "puterea" cu eficacitate. În timp ce pentru gândirea altora! piedicată de starea
"grupuri mici tehnocrată cauzele mici pot avea doar efecte mici, într-un sistem Chiar şi în sânul aceleiaşi biserici, diferite trăsături calitative pot fi fac- neadecvată a gru-
integratoare". integrat, chiar şi cauzele mici pot avea efecte de durată. torul minim în perioade diferite de timp. Factorul minim se poate purilor mici.
În partea întâi am arătat că atunci schimba relativ repede, în spe-
când toate trăsăturile calitative cial atunci când există un efort
ajung sau depăşesc indicele cali- conştient de îmbunătăţire a ace-
tativ de 65, certitudinea că· lui domeniu.
această biserică este în creştere se Profilul fiecărei biserici (inclusiv
apropie de 100%. "Ipoteza 65" cel ilustrat prin cele două diagra-
a arătat deja importanţa strategi- me din aceste pagini) reflectă
că a factorului minim. În momen- doar un anumit moment în
tul în care indicele calitativ a timp, moment care poate fi de-
ajuns la 65, rezultatul a fost creş­ păşit foarte repede.
terea cantitativă în toate biserici-
le studiate, fără nici o excepţie. În
timp ce am analizat, din diferite
puncte de vedere, informaţiile
primite de la toate cele 1000 de
biserici, a devenit clar că mărirea
indicelui calitativ al unei biserici
se poate face cel mai bine prin
îmbunătăţirea factorului minim.

50 51
 .
Partea a doua: Butoiul cel
Factorul • • iul cel mai
minim mal miC
scurtă doagă determină
pe care o poate reţine nutmu,,-
Din experienţa mea, am învăţat că majoritatea creştinilor sunt mai
uşor convinşi de o demonstraţie simplă decât de o analiză ştiinţifică
11 Cea mai scurtă
laborioasă a dezvoltării naturale a bisericii.
doagă deter-
Am construit un "butoi minim" special pentru a fi folosit în semina-
mină cât de
riile mele (ca acela din dreapta). Nu este nimic altceva decât un bu-
multă apă poa- toi cu doage de diferite lungimi. Când vizitez o biserică al cărei profil
te ţine butoiul. 11 a fost deja stabilit, scriu pe fiecare doagă numele trăsăturilor calita-
tive în funcţie de stadiul de dezvoltare a fiecăreia dintre ele. Numele
factorului minim (de exemplu, "structuri") este scris pe cea mai mică În această imagine
dintre doage, iar numele factorului maxim (de exemplu, "spirituali- a butoiului minim,
tate") este scris pe cea mai lungă. doagele reprezintă
calitatea bisericii,
Semnificaţia Apoi torn apă în butoi până începe să curgă. În timp ce torn apă şi
iar apa cantitatea.
spirituală
a macheta sau picioarele celor din primul rând se udă, îi întreb pe
Aceasta ilustrează
factorului minim participanţi ce să fac.
foarte clar factorul
Unii, inclusiv administratorul, îmi cer să încetez imediat să mai torn
minim pentru dez-
apă. Bineînţeles că nu încetez, deoarece în această ilustraţie apa
voltarea bisericii.
reprezintă binecuvântarea lui Dumnezeu care se revarsă, din cer pes-
te biserică. Nu putem să ne dorim, în mod serios să cerem lui Dum-
nezeu să înceteze să ne binecuvânteze doar pentru că biserica noas- de curând câştigaţi). Dacă Dumnezeu nu toarnă apă, chiar şi cel mai
tră are dificultăţi cu "ţinerea apei"!
bun butoi rămâne tot gol.
Alţii sugerează că ar trebui să ne rugăm mai mult. Eu sunt de acord că
Pe de altă parte, dacă şi când toarnă Dumnezeu apă- şi există multe
rugăciunea este importantă şi absolut esenţială pentru creşterea bise-
dovezi teologice că El o face cu mare plăcere- atunci calitatea "bu-
ricii. Apoi prelungesc cea mai lungă doagă, "spiritualitate pasionată" toiului" nostru (= biserica) este decisivă. La urma urmei, calitatea
şi toată lumea poate observa că această nobilă măsură nu rezolvă
butoiului decide dacă butoiul poate ţine apă sau nu.
problema adevărată. Apa continuă să se verse pe mochetă. Cu siguranţă, ca şi în cazul pildelor biblice, nu trebuie să facem con- Limitele
In cele din urmă, cineva sugerează că ar trebui să prelungesc cea mai fuzie între înţelesul literal şi figurativ al acestei ilustraţii. La un mo- ilustraţiei
scurtă dintre doage, cea care reprezintă factorul minim. Şi priviţi! ment dat orice analogie îşi pierde semnificaţia. Însă, atunci când nu
Dacă o prelungesc cu doar doi centimetri, butoiul poate acumula şi supralicităm ilustraţia, aceste lecţii demonstrative sunt instrumente
mai multă apă! foarte eficiente pentru învăţarea elementelor fundamentale ale
De ce am dat acest exemplu? Deoarece dinamica din spatele strate- dezvoltării naturale a bisericii: relaţia dintre lucrarea lui Dumnezeu şi
giei minime (atât statistic cât şi spiritual) este relativ complexă. Nu cea a oamenilor, dintre calitate şi cantitate, dintre îmbunătăţirea
vom putea să-i convingem pe alţii să adopte această abordare a lu- concomitentă a celor opt factori şi a factorului minim în mod special.
crării fără ajutorul unor ilustraţii foarte convingătoare.

Lucrarea lui Asemenea analogii demonstrează foarte bine problema centrală a

Dumnezeu şi dezvoltării bisericii. Butoiul confecţionat din opt doage (=opt trăsă­
lucrarea turi calitative) reprezintă ceea ce putem şi, potrivit vaii lui Dumne-
oamenilor zeu, trebuie să construim. Bineînţeles că îmbunătăţirile semnificative
aduse de noi calităţii butoiului nu pot umple butoi cu apă (=oameni

52 53
 ----------,-r-----------,------~-----------------

Exemple din - Porteo o douo:

Foetorul
agricultură minim

La fel ca în cazul celorlalte elemente constitutive ale dezvoltării natu-

Fertilizarea
11 rale a bisericii, strategia minimă este inspirată de exemple din biolo-
'minimă' a solu- gie. Ea se bazează pe descoperirile privitoare la folosirea îngrăşămin­
lui descoperită telor, făcute cu 150 de ani în urmă de către biologul şi chimistul
justus van Liebig.
de Liebig a avut
Liebig a descoperit că plantele au nevoie de patru minerale pentru a
ca efect o creşte: azot, calciu, acid fosforic şi potasiu. Atât timp cât aceste patru
creştere bruscă minerale există în sol în cantităţi suficiente, creşterea are automat Diagrama 7: În timp ce trei dintre Diagrama 2: După ce se adaugă
cele patru minerale de bază (po- acid fosforic, creşterea continuă
a recoltei loc. Creşterea este împiedicată atunci când solul este sărăcit de unul
tasiu, azot şi calciu) există În sol până când este Împiedicată de in-
agricole. 11 din aceste elemente (diagrama 1). Dacă această deficienţă este în- În cantităţi suficiente, dezvoltarea suficienta azotului.
depărtată, adică dacă îngrăşământul deficitar este suplinit, planta va
plante/ar este Împiedicată de lipsa
continua să crească până când solul va fi sărăcit de un alt element
acidului fosforic.
(diagrama 2). Dacă se folsoeşte, din nou, acid fosforic pentru stimu-
larea creşterii plantei, deoarece în trecut a fost foarte util, atunci de-
ficienţa minerală devine exces (diagrama 3). Surplusul de acid fosfo-
ric însă otrăveşte în realitate solul. Cu cât încearcă mai mult ţăranul să
rezolve problema adăugând mai mult acid fosforic, cu atât mai mult
scade recolta şi cu atât mai mult creşte dezechilibrul chimic al me-
diului. Dacă se administrează un alt îngrăşământ care elimină defi-
cienţa altui mineral, creşterea va fi din nou stimulată (diagrama 4).
Fertilizarea minimă a solului a eliminat presupusa "lege naturală a
descreşterii recoltei" şi a produs astfel o creştere bruscă a recoltei
agricole, iar agricultorii care au aplicat această strategie nu au mai
fost nevoiţi să facă invesţii suplimentare!
De ce Transferarea acestor principii la viaţa bisericii face extraordinar de
"experienţa" nu simplă explicarea unor fenomene frecvent observate. Un pastor
este transferabilă (agricultor) lucrează din greu şi aplică, cu precizie, aproape tot ce Diagrama 3: Dacă ţăranul se ba- Diagrama 4: Dacă solul este ferti-
vede la vecinul său pastor. Eforturile sale nu au însă nici un rezultat, zează pe experienţa sa din trecut lizat doar cu Îngrăşământul defi-
în timp ce biserica vecină se bucură de o creştere explozivă. Lună de şi adaugă acid fosforic (lucru ce citar, apar două efecte. În primul
lună, pastorul vecin încearcă să-I convingă pe pastorul nostru să apli- s-a dovedit eficient În trecut), fertili- rând continuă creşterea, În al
ce strategia sa evanghelistică. Pastorul nostru aplică acest sfat bine zarea fie nu va avea nici un efect, doilea rând solul care fusese afec-
intenţionat, dar lucrurile se înrăutăţesc. fie va fi dăunătoare deoarece ex- tat negativ de excesul de acid
Pastorul "eficient" este ca ţăranul care şi-a dublat recolta folosind cesul de acid fosforic poate creşte fosforic este În mod automat
acid fosforic şi acum recomandă acidul fosforic pentru rezolvarea ori- foarte mult aciditatea solului. decontaminat.
cărei probleme. Ceea ce el nu înţelege însă este că soluţia sa poate fi Creşterea plante/ar este Împiedi-
dăunătoare vecinului său! cată În acest caz de insuficienţa
azotufui.

54
55
 •
'''''' , _ _""-< ______ , _ _ _, , , _ , -- < _ _ _ , _ _ _ _ _ _ _ _ _ , _ _ _ , _ _ _, _ , _ , _ , _ _ _ _ _ _ _ _

minim
'''-""'-'-"<~,_, ~---,-----------'

--";,;;~;-~d~;;,;'-Factorul Partea a doua:

Puncte tari şi sia
Fa::r;::. sau maxim 1- ' « - « - - , . _ , , _ ,_ _ _ _ _ _ _, _ ,_ _ _ _ _ _ ~-~--------,------~ , , _ _ _ _ _ _ _ _ _ , _ _ _, _ _ _ _ _, _ _ _ _ _ _ , _ , _ , _ _ _ _ , , '----~
Foctorul
minim
Folosirea punctelor tari pentru
a lucra la cele slabe
În ultimii ani, strategia minimă a fost atât de atractivă pentru mulţi
"Strategia mini- creştini încât au început s-o aplice ca model comportamental în toa-

mă nu ne
te domeniile vieţii. Ca urmare, în unele biserici lozinca a devenit: "Să<
ne concentrăm întotdeauna asupra domeniilor în care suntem cel Dacă punctul cel
învaţă să ne mai tare al unei
mai puţin capabili!" Cu o astfel de filozofie este evident că ne progra-
concentrăm măm pentru frustrare! ~ .. biserici este, de
asupra dome- Strategia minimă nu ne învaţă să ne concentram asupra domen1~lor exemplu, "slujirea
niilor în care în care suntem cel mai puţin capabili. Această neînţelegere provme orientată pe daru-

suntem cel mai din izolarea principiilor derivate din "butoiul minim" de întreaga ri", iar factorul mi-
puţin capabili." dezvoltare naturală a bisericii. În unele domenii ale vieţii bisericii tre- nim este "evanghe-
buie să ne folosim punctele noastre cele mai tari (un exemplu este lizarea orientată
domeniul darurilor spirituale), iar în alte domenii (ca de exemplu pe nevoi", atunci
roada Duhului" aşa cum este descrisă ea în Galateni 5:22), ar trebui ar trebui folosite
;ă ne concentrăm pe punctele noastre slabe. Întrebarea dacă trebuie darurile identificate
să ne concentrăm asupra punctelor tari sau asupra celor slabe ne pentru a dezvolta
oferă alternative false. lucrarea de evan-
ghelizare.
De ce nu ajută Ce înseamnă asta pentru întreaga biserică? Atâta timp cât este vorba
întotdeauna de elemente neesenţiale ale lucrării, ar trebui să ne dezvoltăm punc-
Am constatat că cel mai bine este combinarea celor două abordări, Folosiţi punctele
folosirea tele tari şi să nu dăm atenţie prea mare celor slabe. De exemplu, dacă
adică folosirea punctelor mai tari ale bisericii pentru a îmbunătăţi tari pentru a
punctelor unul din punctele tari ale unei bisericii este închinarea artistică litur-
punctul cel mai slab. Dacă punctul cel mai tare este "slujirea orienta- îmbunătăţi
noastre tari gică cu orga, atunci acea biserică ar trebui să-şi dezvolte ac~st punct
tă pe daruri" şi punctul cel mai slab este "evanghelizarea orientată factorul minim!
tare şi să-I folosească şi în alte domenii. Această biserică ar putea
pe nevoi", ca în diagrama de mai sus, ar fi o greşeală să declarăm că
căuta să câştige oameni cu o predilecţie în această direcţie şi să-i invi-
"darurile noastre spirituale nu mai sunt importante" şi "că de acum
te la serviciile de închinare, în loc să introducă bătaia din palme şi
încolo ne vom concentra asupra evanghelizării". Aceasta ar fi o stra-
tamburinele pentru a complementa orga. Acelaşi lucru se poate spu-
tegie cu totul nepotrivită!
ne şi despre toate celelalte elemente neesenţiale ale vieţii bisericii
Ar fi mult mai bine să spunem: "De acum încolo, haideţi să folosim
(nici muzica de orgă şi nici tamburinele nu sunt esenţiale dezvoltării
mai bine darurile minunate primite de fiecare dintre noi de la Dum-
bisericii).
nezeu pentru a împlini Marea Însărcinare!" Aceasta este abordarea
Însă atunci când avem de-a face cu semnele vitale ale vieţii bisericii-
care caracterizează dezvoltarea naturală a bisericii ca întreg. Noi nu
cele' opt trăsături calitative intră în acest domeniu - nu mai putem
forţăm o biserică într-un program prestabilit, ci, mai degrabă luăm
ignora neajunsurile. Atâta vreme cât una dintre aceste trăsături cali-
ceea ce Dumnezeu deja a dat bisericii şi ne întrebăm: "Cum putem
tative lipseşte sau este subdezvoltată, ca de exemplu "structurile
folosi mai bine ce avem spre gloria lui Dumnezeu şi pentru creşterea
funcţionale", dezvoltarea punctelor tari din alte domenii, precum
bisericii?"
"spiritualitatea pasionată" nu va ajuta la nimic, deoarece în acest caz
dezvoltarea nu este blocată de lipsa spiritualităţii pasionate ci de
structurile nefuncţionale. Trebuie să restabilim sănătatea organismu-
lui înainte de a urmări creşterea domeniilor noastre tari.

56 57
 •
--~~----~------------------- --~-~--~---------~--~----~-- -~-----~--------~ ------------ -~~--- ~--- -- -----~-~-~- -------~--~--~----~----- -------~--------------------

Partea o doua: Atenţie la

Factorul
minim ,,111()clele' ! 1

Descrierea unei ex- Oamenii trebuie "Trebuie să "Ce experienţă

perienţe personale să fie entuzias- experimentez măreaţă a avut
care adesea subli- maţi de puterea ceea ce această această biserică!
Am văzut deja efectele ambigue ale încercării de a impune povestea niază opusul a lui Dumnezeu persoană sau Săvedem ce are
ceea ce se întâm- biserică a experi- Dumnezeu
"Când cineva succesului unei biserici asupra alteia. După cum acidul fosforic nu plă în mod normal
este răspunsul la toate problemele agricole - indiferent cât de im- mentat" pentru noi"
presintă
portant este îngrăşământul respectiv pentru creşterea plantelor -
experienţele Experienţele unei Oamenii trebuie "Dacă doresc să "S-ar putea să
nici una dintre trăsăturile calitative nu este soluţia pentru toate pro- biserici sunt să fie motivaţi
de am acelaşi imito vreme
personale ca pe blemele bisericii.
prezentate astfel un exemplu din succes, trebuie să modelul unei
nişte principii Nici "conducerea care împuterniceşte", "slujirea orientată pe daruri", încât pot fi viaţa zilnică imit cu precizie biserici pentru a
universal apli- "spiritualitatea pasionată" şi nici vreo altă trăsătură calitativă nu este identificate pentru a face şi biserica model" descoperi
cabile, ar trebui cheia creşterii bisericii. În cazul în care o anumită biserică constată că structuri repro- ei ceva similar principiile
una dintre aceste trăsături calitative ar fi cheia -şi unele biserici des- ductibile universale care
să ni se declan- mi se aplică şi
coperă asta - este foarte posibil să fi identificat intuitiv factorul lor
şeze alarma." mie"
minim. Nu există absolut nici o garanţie că accentuarea aceluiaşi
domeniu va aduce aceleaşi rezultate şi într-o altă biserică. Esenţa distilată Bisericile trebuie "Aceste principii "Încerc să aplic
"Experienţele" Am făcut această
subliniere deoarece mare parte din actuala litera- din sute de să cunoască şi să reprezintă doar aceste principii
nu demonstrează tură
de creştere a bisericii nu oferă alt sfat bisericilor decât sloganul: modele; criteriul aplice legile creş- una dintre situaţiei mele
cel mai impor- terii care sunt fun- multele posibili- specifice"
nimic "acidul fosforic este soluţia la problemele agricole din întreaga tant este aplica- damentale pentru tăţi de edificare a
lume". Pastori pentru care una dintre cele opt trăsături calitative a bilitatea univer- orice formă de bisericii lui
devenit extrem de importanţă, adesea încep să o vândă ca soluţia sală dezvoltare a Cristos"
problemelor tuturor bisericilor. Promovarea unei părţi a întregului ca bisericii
întreg sună a ideologie. Dacă am reuşit să dovedim ceva, în urma
cercetărilor noastre, am dovedit că este imposibil să reduci creşterea Aplicarea prind- Bisericile trebuie "Dacă un pro- "Am ales un
bisericii la câteva domenii ale lucrării ei. piilor universale ajutate practic, gram m-a ajutat program bazat pe
(ideal) la una sau folosind pe mine, va fi cu principiile uni-
Acest avertisment este potrivit acelor cazuri în care cineva îşi bazează mai multe experienţele versate care se
siguranţă bun şi
tezele doar pe propriile lor experienţe. În timp ce experienţele per- situaţii actuale pozitive ale pentru alte potrivesc situaţiei
sonale sunt mărturii extraordinare, ele nu demonstrează absolut ni- altora drept biserici" noastre - sau am
mic. model dezvoltat un
program propriu"
Diferenţa dintre Sunt atunci oare utile mărturiile personale? Deşi experienţele nu de-
ilustraţii şi dovezi monstrează nimic prin ele însele, ele adesea ilustrează în mod mag-
nific ceea ce a fost demonstrat. Asemenea ilustraţii au un efect psi- Demonstraţia butoiului minim descrisă de mine (vezi pagina 52) nu Deosebirile dintre
hologic mai mare şi mai convingător decât cele mai ştiinţifice dovezi. dovedeşte absolut nimic altceva decât poate faptul că fiecare butoi mărturii, modele,
O lecţie demonstrativă plină de viaţă şi convingătoare este pentru poate reţine o anumită cantitate de apă. Cu toate aceseta, el este un principii şi progra-
mulţi oameni "o dovadă". instrument puternic pentru a ilustra ceva ce deja a fost demonstrat me. Fiecare are
Eu încerc să folosesc aceste principii educaţionale în propria mea din plin. Nu trebuie să facem niciodată confuzie între analogiile foar- valoare, dar nu
lucrare şi fac tot ce pot pentru a mă asigura că principiile pe care le te convingătoare din punct de vedere psihologic şi anecdotele cu trebuie să facem
prezint sunt dovedite ca fiind universal aplicabile. Când comunic enunţuri valide. Confundarea celor două are ca efect amestecarea confuzie Între ele.
altora o idee, la un seminar, de exemplu, fac rare referinţe la rezulta- haotică a mărturiilor personale, modelelor, principiilor şi programe-
tele cercetării şi folosesc mai degrabă anecdote, povestiri, imagini şi lor (vezi tabelul de mai sus), lucru care caracterizează în mod
experienţe personale. constant discuţiile tipice din domeniul creşterii bisericii.

58 59
 •
Partea a doua:
Factorul
Partea a tteia
minim

"Faceţi aşa
cum Confuzia dintre "experienţele personale" şi "principiile universale"
facem noi!" are loc în special când este vorba de bisericile de succes consacrate,
pe drept cuvânt, ca "biserici model". Mare parte din ceea ce aceste
biserici spun despre creşterea bisericii este remarcabil. Unele afir-
Şase
maţii, însă, sunt prezentate fără nici o bază drept principii universale.
În general, observatorii consideră mărimea bisericii ca fiind, prin ea
însăşi, 11 0 dovadă" a faptului că presupoziţiile lor sunt corecte şi deci
aplicabile şi altor biserici.
• • ••
pr1nc1p11
Când cineva vorbeşte despre experienţele lor personale şi le presintă
drept principii universale, ar trebui să ni se declanşeze alarma. "Ceea

Importanţa
bisericilor model
ce a adus roade în cazul meu va aduce roade şi în cazul tău" este o
afirmaţie care trebuie să ridice fanionul roşu!

Nu vreau să sugerez că nu trebuie să învăţăm de la bisericile model.

Cu greu se poate găsi ceva mai bun pentru dezgheţarea rutinelor
biotice
bisericeşti împământenite decât vederea unei biserici vitale, dinami-
ce şi în creştere! Eu vreau doar să vă dezvolt capacitatea de a discer-
ne. Nu tot ceea ce liderii acestor biserici recomandă, adesea cu deplină
convingere a fi panaceul necesar este, într-adevăr, medicamentul
potrivit pentru toţi ceilalţi.

Cheia celor opt trăsături calitative este eliberarea

,,potenţialului biotic" cu care Dumnezeu şi-a
Înzestrat deja biserica. Pentru a avea ceva mai mult
decât o teorie frumoasă, trebuie să punem urmă­
toarele Întrebări:,, Cum acţionează ele? Ce putem
noi face pentru ca automatismele de creştere prin
care Dumnezeu Însuşi Îşi zideşte biserica să acţione­
ze mai bine decât au făcut-o până acum?" Dacă
urmăm exemplul biblic şi Învăţăm de la legile ineren-
te din creaţia lui Dumnezeu şi le aplicăm la viaţa din
Împărăţia lui Dumnezeu, vom Întâlni multe principii
care guvernează tot ce are viaţă - inclusiv,, organis-
mur' bisericii.

60
 f

Partea a treia: .. Tehnocrat

Şase principii .. · s·au ···ot••c7. b .

biotice

Cel mai bun simbol a ceea ce eu numesc asemănare, dar nu mai mult decât superficiala
11 Marjoritatea
"gândire tehnocrată" este un robot (vezi ima- similaritate dintre seriile de imagini prezentate
ginile din dreapta). Cu cât ghidul de creştere a pe aceste două pagini.
publicaţiilor
bisericii este mai apropiat de acest model, cu
existente În do- atât este mai departe de dezvoltarea naturală Cea mai mare problemă a gândirii tehnocrate Orbi faţă de
meniul creşterii a bisericii. este totala neglijare a automatismelor de cre- principiul "totul
bisericii seamănă Abordarea biotică urmează legi cu totul diferi- ştere. Nici un aparat, nici chiar cel mai inge- de la sine"
mai mult cu te; este logica vieţii (vezi imaginile de pe pagi- nios robot nu se poate reproduce singur. Prin-
modelul'robot' na urmatoăre) în contrast cu logica maşinilor. cipiul "totul de la sine", care poate fi observat
în toate procesele de creştere organică este
decât cu mode- În mod regretabil, mare parte din literatura
necunoscut lumii tehnologiei. Şi totuşi, el este
lul'organism'. 11 recentă din domeniul creşterii bisericii seamă­ cheia înţelegerii proceselor organice şi mai ales
nă mai mult cu modelul "robot" decât cu
modelul "organism". cheia înţelegerii organismului "biserică".
În acest capitol doresc să descriu anumite prin-
De ce modelul Nu vreau să spun că procedurile de fabricare a cipii tipice lumii biotice. Deşi sunt foarte diferi-
"robot" nu dă roboţilor nu dau rezultate. Ele funcţionează te între ele, au totuşi ceva în comun: toate aju-
rezultate? foarte bine, dar în lumea tehnologiei, a maşi­ tă la producerea celor mai bune rezultate, cu
năriilor şi
computerelor, pe scurt în lumea consumul cel mai mic de energie posibil.
abiotică.Ele falimentează însă lamentabil în Această folosire eficientă a energiei este unul
lumea biotică. Aceste două tărâmuri sunt fun- dintre cele mai interesante lucruri ce pot fi ob-
damental diferite şi încercarea de a transfera servate în sistemele care se auto-întreţin din
metode proprii unei lumi în cealaltă este in- creaţia lui Dumnezeu. În timp ce în lumea teh- Abordarea biotică:
utilă. nologiei este nevoie de o energie externă sem- modelul"orga-
Nimeni nu îşi propune să semene roboţi care nificativă pentru a pune în mişcare o maşină, în nism". Nu se reali-
să germineze. Nu-i putem planta, uda şi nici lumea lucrurilor vii aceasta se întâmplă "de la zează prin asam-
Abordarea tehno- secera. Nu le putem da lapte pentru a-i ajuta sine". blarea unor piese
crată: modelul să crească şi nici nu le facem un duş rece pen- prefabricate. O
"robot". De la În- tru a le întări sistemul imunitar. Legile creşterii singură celulă Înce-
ceput, toate piese- organice nu se aplică în lumea lor. Pe de altă pe să se dividă,
le au forma lor parte, nici principiile tehnocrate ale lumii ro- mai Întâi cu o mai
finală şi sunt boţilor nu se aplică în lumea lucrurilor vii. Nu mare rapiditate
asamblate pas cu ne putem aştepta ca ele să ajute organismul apoi mai lent.
pas după un anu- viu numit "biserică". Astfel Începe să se
mit plan. Toate. Gândirea tehnocrată privind creşterea bisericii dezvolte un orga-
produsele finite este faţă de dezvoltarea naturală a bisericii aşa nism complex. Re-
sunt similare şi fac cum este un robot faţă de o fiinţă umană, un zultatul procesului
ceea ce au fost model din muzeul figurilor de ceară faţă de este un individ cu
programate să originalul viu, o floare de plastic faţă de un o identitate
facă. trandafir frumos mirositor. Există o anumită distinctă.

62 63

. -·-----.,.-~~--------------------------·
-~-·--------------~e--- ••··--•-••••-·------- --- . ---- -- -~-
Partea a treia:
Şase prindpii
De ce nu este funcţională
biotice tehnocraţia?
N-ar trebui niciodată să acuzăm de motive greşite pe creştinii care
"Măsurileteh- tind spre o gândire tehnocrată. Dorinţa lor de a proteja biserica lui
Isus Cristos este mai mult decât legitimă. Nu avem obiecţii faţă de
nocrate dau
motivele lor, ci faţă de metodele prin care vor să-şi împlinească obiec-
adesea rezulta- tivele.
te opuse faţă de Pentru a ilustra lipsa de perspectivă a abordării tehnocrate, să privim
cele scontate." la un exemplu dintr-un alt domeniu - organizarea vieţii animalelor
sălbatice. Pentru a-şi proteja populaţia de elefanţi, o ţară africană a
înfiinţat o rezervaţie. Efectul pe termen scurt a fost un succes deplin:
populaţia de elefanţi care scăzuse semnificativ datorită duşmanilor
naturali şi a bolilor, a fost capabilă să se înmulţească nestingherit. O
vreme, rezerva de arbori de acacia a fost suficientă pentru întreaga
turmă. Cu cât a crescut însă turma, cu atât s-a împuţinat vegetaţia
din cauza păscutului. În cele din urmă s-a terminat şi ultimul arbore.
Condiţiile s-au schimbat dramatic. Nu numai că s-a oprit multiplica-
rea, dar s-a întâmplat ceva şi mai teribil: întreaga turmă de elefanţi a
pierit! Tocmai măsurile luate pentru a proteja animalele şi care au dat
rezultate excepţionale pe termen scurt, pe termen lung au dus la
dispariţia lor pe termen lung (vezi imaginea).
Logica Logica "protectorilor de elefanţi" (care a dus la uciderea lor) este
tehnocrată tipicăîn general gândirii tehnocrate. Este logica în baza căreia se
spune că mai multe semne de circulaţie sporesc siguranţa traficului,
că arme mai noi aduc mai multă pace, că antibiotice mai puternice
au ca efect îmbunătăţirea sănătăţii, că cheltuieli mai mari cu progra-
mele sociale duc la scăderea sărăciei, că mai mult îngrăşământ duce
la creşterea recoltei. Ştim acum, sau cel puţin ar tre-
bui să ştim că această logică tehnocrată de tipul lo-
gicii intrare-ieşire este greşită în multe situaţii.
Pe cât de utile pot fi asemenea măsuri în situaţii de
scurtă durată, pe atât sunt de riscante, distrugând
tocmai lucrurile pe care vor să le protejeze. O mări­
re a numărului de semne de circulaţie uneori duce
la distragerea atenţiei şoferilor, armele pot deveni
cauza unor noi conflicte, antibioticele slăbesc siste-
mul imunitar, cheltuielile cu programele sociale
adesea scad interesul pentru muncă, iar îngrăşăm­
intele pot otrăvi solul.
64
Psrtea.CI tre.îo:
Şaseprindpi{
biotice ··
În multe cazuri, asemenea eforturi provoacă pagube pe termen Orbi la
lung. Rezultatul este exact opusul intenţiei scontate. Aceasta se în- repercusiuni
tâmplă datorită logicii strict liniare a gândirii tehnocrate ("de la A la
B") pe care o vom descrie în partea a patra. Tehnocraţii nu văd reper-
cusiunile circulare ale punctului B asupra punctului A. Pentru a înţe­
lege procesele naturale, însă, trebuie să înţelegem aceste efecte cir-
culare.
De multe ori vedem şi în biserici aceleaşi greşeli ca şi în cazul elefanţi­ Rezultatul
lor "protejaţi până la moarte". Daţi-mi voie să prezint un exemplu deciziilor
tipic: un lucrător valoros al bisericii demisionează şi conducerea în- tehnocrate
cearcă să găsească un înlocuitor. Deoarece se pare că nu există ni-
meni altcineva cu aceleaşi daruri spirituale, se decid să angajeze pe
oricine este dispus să facă acea muncă, la urma urmei, "cineva
trebuie s-o facă". Rezultatul pe termen scurt este foarte pozitiv:
munca nu încetează iar persoana angajată este onorată de solicitare
şi toată lumea pare mulţumită, cel puţin o vreme.
Pe termen lung însă lucrurile stau cu totul altfel: nou venitul se o-
bişnuieşte cu ideea că a prelua o slujbă pentru care nu ai darurile spiri-
tuale necesare este ceva normal. El poate chiar interpreta frustrarea
(care apare datorită lipsei darurilor potrivite) ca "suferinţă pentru
Cristos", în timp ce ceilalţi membri ai bisericii îl felicită pentru că a
făcut mult mai mult decât doar să-şi împlinească datoria. Apoi, o falsă
paradigmă infectează biserica. Creştinii care ar putea avea darurile
potrivite sunt descurajaţi de la a se oferi voluntari, deoarece ar putea
părea nepoliticos să "dai la o parte" acest slujitor dedicat al lui Dum-
nezeu!
Deşi acest exemplu pare a fi banal, alta este realitatea. El este rezulta- Puterea umană
tul final al unui lanţ de astfel de decizii tehnocrate care duc la anula- în locul puterii
rea, pas cu pas, a principiului "totul de la sine" într-o biserică. Bunele lui Dumnezeu
intenţii şi eforturile omeneşti suplinesc tot mai mult ceea ce Însuşi
Dumnezeu vrea să facă.
Următoarele şase principii sunt o încercare de a face legătura între
legile lumii biotice şi eforturile noastre de dezvoltare a bisericii.
65
 p

p~:!e":"":::/",r Principiu Il:

biotlce Interdependenta
Interdependenta este primul dintre cele şase "principii biotice" pe
"Atunci când care le vom studia din perspectiva aportului lor la creşterea bisericii.
bisericile lucrea- Una dintre marile minuni ale creaţiei lui Dumnezeu este interdepen-
denta părţilor ei, de la cele mai minuscule microorganisme până la Celule bine ordonate ale mem-
ză la una dintre Deteriorarea structurii membra-
cele mai uriaşe stele. Minţile noastre, cu greu pot pricepe înţelepciu­ branei mucoasei intestinale nor- Aceste ilustraţii evi-
cele opt trăsă­ nea acestui sistem de elemente înterconectate ce se autoreglează. E
nei datorată unui carcinom În
~ male (800: 7) denţiază că nu ori-
creştere (800: 7)
turi calitative, Principiul biotic al interdependenţei afirmă că modul în care părţile ce fel de creştere
indicele calităţii individuale sunt integrate în întregul sistemului este chiar mai im- este pozitivă (vezi
se schimbă nu portant decât părţile respective. creşterea cance-

numai În acel Acest principiu este fundamental pentru orice formă de dezvoltare a roasă din imaginea
bisericii, indiferent dacă biserica este conştientă sau nu de el. Biserica din dreapta).
domeniu ci şi În lui Isus Cristos este un organism complex format din multe părţi le-
O caracteristică a
toate celelalte[!' gate între ele conform planului lui Dumnezeu. Este virtual imposibil creşterii sănătoase
să înţelegi vreuna dintre aceste părţi (de exemplu, una din cele opt este ,,interdepen-
"trăsături calitative" sau orice activitate bisericească) până când nu ai denţă structurată
11

înţeles legătura ei cu întregul. Dacă se acţionează asupra unui singur (stânga) cu subsis-
element, aceasta le afectează simultan pe toate celelalte- un feno- Interdependenţă nestructurată teme clar distincte.
men străin gândirii liniare.
O cauză, sute de Sondajele făcute de noi în biserici ne-a permis studierea directă a În vreme ce termenul "interdependenţă" nu apare în Biblie - ca şi Interdependenta
efecte modului în care acţionează ace'st principiu. În urma cercetărilor majoritatea termenilor pe care îi folosesc în dezvoltarea naturală a şi înţelepciunea
noastre, putem oferi oricărei biserici interesate, indicele de calitate al bisericii- realitatea din spatele lui este strâns legată de ceea ce Scrip- biblică
~ tuturor celor opt trăsături calitative. În bisericile care au solicitat o tura numeşte "înţelepciune". A vedea un fenomen în contextul mul-
analiză repetată, am descoperit un fapt interesant: atunci când ele tiplelor sale relaţii şi nu în izolare, a recunoaşte ordinea pe care Dum-
au modificat una dintre cele opt trăsături calitative, valoarea indice- nezeu Creatorul a proiectat-o - este trăsătura fundamentală a înţe­
lui calitativ s-a schimbat nu numai în acel domeniu, ci şi în toate lepciunii biblice. Cu a-
celelalte! De exemplu, modificarea trăsăturii calitative "slujire orien- ceastă înţelepciune drept
tată pe daruri" are o influenţă semnificativă şi asupra altor domenii standard, produsul gân-
cum ar fi: "conducerea", "spiritualitatea", "structurile" şi "relaţiile", dirii tehnocrate poate Un exemplu de
apărea "inteligent", dar interdependenţă
influenţa putând fi atât pozitivă cât şi negativă! 11

cu siguranţă nu şi înţe­ structurată// În bi-

Gândire Gândirea interdependentă ar trebui să se reflecte în structuri biseri- lept. serică: Întâlniri re-
interdependentă ceşti interdependente. După cum se poate vedea în ilustraţia din gulate ale liderilor
-structuri dreapta sus, însă, nu toate formele de interdependenţă sunt sănătoase. de departamente.
interdependente Ca urmare este esenţială formarea unui gen de interdependenţă care Există o diferenţă
asigură apariţia unor subsisteme cu potenţial de multiplicare conti- foarte puternică
nuă. Este important să ne inspirăm din modelele naturii - deoarece Între bisericile cu
nu este întâmplător că Biblia se referă atât de des la ele -în loc să un indice mare şi
căutăm soluţii pentru problemele noastre de planificare în cărţile de cele cu un indice
management care, în multe cazuri au orientare foarte tehnocrată. mic al calităţii.

66 67
----,-.------~------------------------------------------
.
c~~-pillf~ll;ti;~#":•···· Pri.ncipiul
2: ~sne,u 11: treia:
~e~1:/oC:!- Multiplicarea şoseprincipiî .. ·
biotice ·

Creşterea nelimitată, visul posibil al unui tehnocrat este profund Principiul creşterii
11 Un arbore nu abiotică. Orice formă de creştere organică îşi atinge, mai devreme organice: particu-
creşte la nes- sau mai târziu, limitele ei naturale. Un arbore nu creşte la nesfârşit ci laritatea sa constă
fârşit ci produce
produce noi arbori care, la rândullor vor produce şi mai mulţi arbori. În limitarea sa În
Acesta este principiul biotic al "multiplicării" care caracterizează în- timp şi În faptul că
noi arbori care, treaga creaţiea lui Dumnezeu. poartă În sine limi-
la rândullor vor Cercetările noastre au arătat clar impactul puternic pe care-I are tele creşterii. Orga-
produce şi mai acest principiu atât asupra calităţii cât şi asupra creşterii cantitative a nismul nu creşte la
mulţi arbori.
11
bisericii. Un exemplu, printre multe altele este multiplicarea grupu- nesfârşit ci se re-
rilor mici. Am întrebat toţi participanţii la sondajul nostru dacă unul O dată ce am arătat (vezi paginile 46-48) că nu este înţelept ca ma- produce - o formă
dintre scopurile grupurilor mici este multiplicarea prin divizare. În joritatea bisericilor să urmeze modelul megabisericilor, problematica a" creşterii" care
mod intenţionat nu am întrebat despre modul general în care bise- multiplicării bisericii devine cu atât mai importantă. Pledoaria pentru
depăşeşte propria
rica foloseşte grupurile, ci despre planurile specifice ale propriului lor bisericile mici nu este deloc o pledoarie în favoarea limitării număru­ sa individualitate.
grup. Rezultatul, văzut în diagrama de mai jos este foarte grăitor: lui participanţilor la închinare. Este un apel pentru multiplicare con-
efectiv, nici un alt aspect al vieţii bisericii nu are aceeaşi influenţă tinuă. Studiile noastre au arătat o legătură pozitivă semnificativă între
enormă atât asupra indicelui calităţii cât şi asupra creşterii numerice indicele calitativ al unei biserici şi numărul bisericilor plantatate în
a bisericii. ultimii cinci ani.
Adevărata roadă
Cu greu poate altceva demonstra sănătatea unei biserici, decât dis-
Principiul multiplicării se aplică tuturor domeniilor vieţii bisericii:
a mărului
ponibilitatea -şi capacitatea! - ei de a da naştere unor noi biserici.
după cum adevăratul rod al unui pom care produce mere nu este un
Opusul este la fel de adevărat. Cu greu poate altceva demonstra
măr (fruct), ci un alt pom care produce mere, tot aşa şi rodul adevărat
boala unei biserici, decât structurile care prin ele însele împiedică
al unui grup mic nu este un nou creştin ci un alt grup; adevăratul rod
multiplicarea bisericii sau care, în cel mai bun caz o permit ca o ex-
al unei biserici nu este un nou grup ci o
cepţie absolută.
altă biserică; adevăratul rod al unui lider
nu este un urmaş ci un nou lider; ade- În timp ce termenul "multiplicare" nu este întâlnit pe paginile Scrip- Modelul slujirii
văratul rod al unui evanghelist nu este turii, putem descoperi însă multe ilustraţii ale modului în care Dum- lui Cristos
un convertit ci un nou evanghelist. Aco- nezeu foloseşte acest principiu. Cel mai bun exemplu este lucrarea
lo unde acest principiu este înţeles şi lui Cristos. În primul rând, El s-a investit pe Sine în cei doisprezece
aplicat, rezultatele sunt spectaculoase - ucenici care au fost trimişi să facă ucenici care, la rândul lor, să facă
aşa cum se poate vedea în mod empiric. alţi ucenici. Ce altceva este Marea Însărcinare dacă nu o chemare la o
Eu cred că principiul multiplicării este multiplicare continuă?
de departe cel mai important motiv al Acolo unde procesele multiplicării funcţionează este permisă, de ase- Multiplicarea şi
plantării unor noi biserici şi nu, aşa cum
menea şi discuţia liberă despre "moarte". De ce nu li s-ar permite moartea
în mod greşit cred unii, o atitudine an- grupurilor sau chiar unor întregi biserici să moară, după ce ·şi-au ter-
tagonistă faţă de bisericile existente. Re-
minat cursa? Acest gând nu ar trebui să fie deloc ameninţător, dacă
producerea prin multiplicare este un respectivul grup sau biserică a produs patru "copii", 16 "nepoţi" şi
principiu simplu al vieţii tuturor orga- 54 de "strănepoţi"! În creaţia lui Dumnezeu, "informaţia genetică"
nismelor create de Dumnezeu, inclusiv rămâne şi se reproduce, deşi organismele individuale mor.
al bisericii lui Isus Cristos.

68
69

-------
•'
--~~------- --------------------- -
 •
Partea a treia:
Şase principii
Principiul 3: Partea a treia:
Şase· principii
biotice Transformarea energiei biotice

Unul din principalele moduri în care natura asigură supravieţuirea

"Am impresia unui organism şi a unor întregi sisteme ecologice este ceea ce ecolo-
că acest princi- gia numeşte principiul"jiu-jitsu". Forţele şi energiile existente, chiar
şi energiile ostile sunt îndreptate în direcţia dorită prin energii infime Un surfer ilustrea-
piu este unul de direcţionare. În acest fel, energiile distructive devin productive. ză bine principiului
dintre cele mai Opusul acestui principiu este "mentalitatea boxerului" care încearcă transformării ener-
puţin cunoscute în primul rând folosirea forţei pentru anularea rezistenţei adversaru- giei. În loc să iro-
principii de creş­ lui (sau a mediului) şi în al doilea rând folosirea forţei pentru atinge- sească energie lup-

tere a bisericii." rea scopului propus. tând cu valurile

Putem studia principiul transformării energiei ?bservând modul în (,mentalitatea de
care un organism luptă împotriva unui virus. In general, viruşii ne boxer"), el se folo-
îmbolnăvesc şi de aceea sunt răi. Unii viruşi, însă, obligă organismul seşte cu iscusinţă

să contraatace, întărindu-i astfel sistemul imunitar. Acesta este prin-
cipiul folosit în vaccinare. Prin vaccinare, energiile dăunătoare sănă­
tăţii sunt transformate în energii care promovează sănătatea.
Modul în care Pe paginile Scripturii, întâlnim frecvent acest principiu al transfor-
Dumnezeu mării energiei. Unul dintre cele mai faimoase exemple este modul în
foloseşte acest care Pavel foloseşte, la areopag, un "dumnezeu necunoscut" (evi-
principiu dent un idol), pentru a-şi introduce predica sa evanghelistică din
Atena (Fapte 1 7).
Dumnezeu s-a folosit de-a lungul secolelor de persecuţia creştinilor
(Fapte 8) pentru înaintarea Evangheliei - o altă variantă a aceluiaşi
principiu. Sângele martirilor a devenit sămânţa bisericii. "Energia os-
tilă" este astfel transformată în "energie sfântă".
Folosirea creativă Înţelegerea acestui principiu are consecinţe adânci care influenţează
a crizelor chiar şi modul în care sunt folosite crizele şi catastrofele. Nimeni nu
ar trebui să se încline în mod pasiv în faţa sorţii ("Dumnezeu a rân-
duit-o") şi nici să i se împotrivească cu încăpăţânare ("e vina lui Sa-
tan"), ci mai degrabă să se întrebe: "Cum pot folosi cel mai bine
această situaţie pentru înaintarea împărăţiei lui Dumnezeu?" Aceasta
este o întrebare foarte creativă, fiind de asemenea şi biblică. Promi-
siunea din Romani 8:28 spune: "De altă parte, ştim că toate lucrurile
lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu".
Mie mi se pare că acest principiu este unul dintre cele mai puţin
cunoscute principii de creştere a bisericii, şi totuşi, aplicarea lui con-
secventă poate ajuta bisericile în criză mult mai mult decât orice truc
popular al creşterii bisericii.
de energia valuri-
lor.
Multe forme tehnocrate de lucrare- cum ar fi metodele manipulati- Consecinţe
ve de evanghelizare - se apropie mult de mentalitatea de boxer. O pentru
abordare orientată pe nevoi este cu totul diferită. Aici nevoile ne- evangheliza re
creştinului (şi acestea nu sunt neapărat "s.pirituale") sunt..luate în .se-
rios şi energiile din spatelor lor sunt folos1te pentru a slUJI scopunlor
lui Dumnezeu pentru aceşti oameni.
Bisericile cu un înalt indice al calităţii înţeleg în mod instinctiv impor-
tanţa acestui principiu, aşa cum se poate vedea, de e~emplu, î~
modalitatea în care implică noii convertiţi în evanghel1zare (veZI
diagrama din dreapta). Multe biserici ezită să
includă noii convertiţi în evanghelizare din
cauza imaturităţii lor spirituale şi a lipsei lor de
cunoaştere (ar putea spune ceva greşit). Prin-
cipiul transformării energiei vede însă posibi-
lităţile: noii convertiţi au încă multe contacte
Cu 11 lumea" 1 vorbesc încă pe )imba lor" şi au
multe tipare de gândire similare cu ale priete-
nilor lor necreştini. În loc să strige: "Atenţie:
Pericol!", bisericile în creştere folosesc aceste
energii pentru împărăţia lui Dumnezeu.

70 71
 •
Partea a treia:
Şase principii
Principiul 4: Partea a treia:
Şase principii
biotice Multifuncţionalitatea biotice

Principiul biotic al funcţionalităţii multiple este cel mai bine ilustrat

"Principiul mut- de imaginea din dreapta. Frunzele care cad pe pământ nu sunt, în
tip/ei funcţiona­ nici un caz "gunoi" a cărui îndepărtare costă şi mai multă energie
(gândire tipic tehnocrată). Microorganismele din sol transformă
lităţi este cea
frunzele moarte în humus, care la rândullui oferă substanţe nutritive
mai bună tera- importante pentru creşterea arborelui şi a producerii de noi frunze.
pie pentru ne- Aceste cicluri sunt o structură fundamentală a tuturor formelor de
număraţii creş­ viaţă. În măsura în care reuşim să lansăm asemenea procese în biseri-
tini multiplu cile noastre, vom experimenta, de asemenea, faptul că energia odată Nu există ,Jisipă"
investită, poate fi folosită de mai multe ori. În natură: frunzele
Împovăraţi."
Am impresia că acest principiu a fost adesea simplist înţeles. În timp ce cad dintr-un
ce este logic ca facilităţile bisericii să fie multifuncţionale, sau ca copac se transfor-
pregătirea predicii pastorului să fie, de asemenea, folosită şi ca notiţe mă În humus şi
pentru studiul biblic, aceste exemple nu surprind întreaga semnifi- asigură substanţe
caţie a termenului "multifuncţional". Aşa cum am observat în exem- nutritive ce susţin
plul arborelui, esenţa principiului este că rezultatul muncii este trans- dezvoltarea copa-
format în energie care, la rândul ei sprijineşte continuare lucrării. cului din care au
Funcţionalitatea Semnificaţia esenţială a funcţionalităţii multiple este bine ilustrată în căzut.
multi~lă şi principiul conducerii împărtăşite, practicat mai des în bisericile cu un
ucenicia înalt indice al calităţii decât în celelalte (vezi diagrama din stânga). rienţă )a locul de muncă" are ca efect o mai bună calitate a instruirii
Aceste biserici nu au, pe de o par- cu o investiţie mai mică de energie.
te lideri care să-şi investească
Principiul funcţionalităţii multiple afectează toate domeniile vieţii bi- Auto organizare
energiile doar în conducere, iar
sericii, inclusiv cel financiar. "Modelul donatorului" (indiscutabil financiară
pe de altă parte programe de for-
justificat în anumite împrejurări) este un exemplu tipic de gândire
mare a altor lideri. În schimb, cel
tehnocrată liniară. Să presupunem că un donator (punctul A) sprijină
mai bun program de dezvoltare a
un proiect (punctul B). Rezultatele proiectului nu au nici un efect
liderilor este participarea acestora
direct asupra sursei (donatorul sau punctul A). Reprezentarea grafică
la procesul de conducere. Inves-
a modelului este o săgeată care pleacă din punctul A spre punctul B.
tiţia iniţială de energie are func-
Acest proces necesită o cheltuială dublă de energie: înspre donator şi
ţionalităţi multiple şi, în cele din
înspre finalizarea proiectului. Energia cheltuită cu primul se scade
urmă duce la recrutarea de noi li-
din energia care s-ar putea cheltui cu al doilea, rezultând o multiplă
deri.
împovărare şi nu o folosinţă multiplă!
Acesta este modelul pe care îl ob-
În contrast, în modelul ciclic, cei ce beneficiază de pe urma proiectu-
servăm în lucrarea lui Cristos. El
lui (punctul B) contribuie la finanţarea lui (punctul A). Energia a
nu a avut programe separate de
străbătut întregul ciclu. Aceeaşi energie folosită pentru completarea
pregătire a ucenicilor şi de slujire
proiectului asigură şi finanţarea lui. În acest fel se dezvoltă o structură
publică. El şi-a instruit ucenicii slu-
auto-finanţatoare.
jind oamenilor. Această expe-

72 73
 o

Partea a treia:
Şase principii
Principiul 5: Partea a treia:
Şase principii
_·-:. 11
t_•j-•

.
biotice Simbioza biotice r!l
~-------------------------------- ~~.;

Simbioza, conform dicţionarului Webster, înseamnă: "traiul comun

"Este o tragedie intim a două organisme diferite aflate într-o relaţie mutual benefică".
Două exemple negative ilustrează opusul acestui principiu: competiţia
că, pentru mulţi
şi monocultura. Competiţia presupune, la fel ca simbioza două orga-
creştini idealul
nisme diferite dar care, în loc să se ajute îşi fac rău unul altuia. Mono-
unităţii a fost cultura (numită monopol în economie şi societate), pe de altă parte,
adesea căsătorit în care domină un singur tip de organism, a pierdut varietatea specii- Monocu!tură de salată Eroziune datorată practicării ex-
o; -'O
cu conceptul lor. Aceasta elimină, în mod evident competiţia distructivă, dar eli- o.==:c
~
c ::l
cesive a monoculturii
:o:;;;
unui sistem mină de asemenea şi interdependenta simbiotică a diferitelor specii. o" di
monopolist." Orice formă de monocultură este o expresie a gândirii tehnocrate. ~.g
~ ~ Literatura de management secular contemporan numeşte acest "Regula de aur"
Tehnocraţii sunt orbi faţă de efectele importante şi stabilizatoare pe
care le au tufişurile, mlaştinile şi diversitatea horticolă. Astăzi ştim că ~~ principiu o "relaţie câştig-câştig". Aceasta înseamnă că în loc să avem
agricultura optimă - la fel ca toate sistemele organice - necesită o :@ ~ câştigători şi perdanţi, deciziile sunt luate într-o asemenea manieră
diversitate a plantelor. Încercările de a spori eficienţa prin monocul- :[~ încât fiecare câştigă. Deşi unii teoreticieni ai managementului săr­
turi distrug autoreglarea oferită de simbioza şi interdependenta na- ~~ bătoresc acest principiu drept o noutate, el nu este deloc diferit de
turală. Pe termen lung, întreg ecosistemul este grav compromis (vezi '~ i!i "regula de aur" pe care am învăţat-o de la Isus cu 2000 de ani în
Q..(Ql V • V

imaginea din dreapta). Cu cât profităm mai puţin de pe urma urma. Des1gur ca El n-a numit-o "câştig-câştig" sau simbioză ci )ubi-
sistemelor ecologice intacte, cu atât mai multă energie trebuie să rea aproapelui". Dacă ar trebui să alegem între competiţie şi mono-
investim în agricultură, încercând să compensăm prin îngrăşăminte pol, eu prefer competiţia fără nici o ezitare. Indiferent cât de ne-
artificiale şi pesticide ceea ce natura ar regla "de la sine". plăcut este el, modelul competitiv îmbunătăţeşte semnificativ mono-
polul obtuz, monoton şi ineficace. Vestea bună este că noi creştinii
Unitate nu Este o tragedie că, pentru mulţi creştini idealul unităţii a fost adesea nu suntem limitaţi la două varian-
înseamnă căsătorit cu conceptul de sistem monopolist - o expresie tipică a te. Principiul spiritual al simbiozei
monopol gândirii tehnocrate. Pentru ei, unitatea creştină este desăvârşită a- întrece cu mult ambele abordări!
tunci când toate bisericile aparţin unei singure mari confesiuni, folosesc
aceeaşi liturghie şi au aceleaşi practici. Paralela cu agricultura ce
practică monocultura este la fel de evidentă ca şi tiparul gândirii
tehnocrate din spatele ambelor modele.
Darurile În cadrul cercetării noastre am putut vedea rodnicia cooperării sim-
spirituale şi biotice în multe domenii ale vieţii bisericii. Poate că cel mai bun
simbioza exemplu este abordarea slujirii din perspectiva orientării pe daruri. În
loc să producă lucrători creştini la xerox, biserica încurajează interfe-
renţa reciproc avantajoasă a marii diversităţi de daruri şi tipuri de
personalităţi. Un efect tipic al existenţei acestor structuri simbiotice
este faptul că nevoile tuturor creştinilor ("Ce îmi place mie?") şi ne-
voile bisericii ("Ce va duce la creşterea bisericii?") se completează
reciproc în loc să fie în competiţie. În orice caz, este izbitor faptul că
bisericile cu un înalt indice calitativ aplică acest principiu mai con-
secvent decât celelalte (vezi diagrama din dreapta, jos).

74 75
Partea a treia:
Şaseprindpii
Principiul 6: Partea a treia:
Şase principii
biotice Funcţionalitatea biotice

Fiecare detaliu al creaţiei lui Dumnezeu are o funcţie specifică. Acest

"Toate vieţui­ lucru este adevărat chiar şi atunci când această funcţie nu este apa-
rentă la prima vedere. De ce, de exemplu, sunt râurile atât de şer­
toarele create
puitoare? Sau ce poate fi bun la o insectă? Când tehnocraţii nu sunt
de Dumnezeu în stare să discearnă funcţionalitatea naturală unică, ei recurg la măsu­
sunt caracteri- ri corective precum îndreptarea albiei râului sau împrăştierea de pes-
zate de capaci- ticide. Acestea sunt făcute în numele "funcţionalităţii" (un termen
tatea de favorit al tehnocraţilor). Ceea ce înţeleg ei prin aceasta însă este
arodi." funcţionalitatea de robot şi nicidecum funcţionalitatea biotică şi auto-
reglatoare care va fi discutată în acest capitol.
Toate vieţuitoarele create de Dumnezeu sunt caracterizate de capa- Atât În sens figurat
citatea de a rodi. Inerentă naturii rodului, fie el un măr, o alună sau cât şi În sens lite-
chiar un bebeluş este conservarea speciei. Unde nu există rod, viaţa ral, Întreaga na-
este condamnată la moarte. tură a fost creată
pentru a rodi.
"Roada" în Biblie Nu este întâmplător faptul că Isus a făcut dese referiri la această lege
Acolo unde nu
naturală şi a aplicat-o realităţii spirituale. În Matei 7 citim: "Orice
sunt roade, ceva
pom bun face roade bune" şi )i veţi cunoaşte după roadele lor"
nu este În regulă.
(versetele 17 şi 16). Deoarece roada, potrivit atât biolog iei cât şi Bib-
liei este vizibilă, putem să verificăm calitatea unui organism (sau bise-
(creşterii numărului participanţilor) sau nu?", ci mai degrabă, ar tre-
rici) examinându-i roadele.
bui să ne întrebăm: "Este această decizie pe baza principiilor funda-
Dezvoltarea naturală a bisericii are, în ce priveşte roadele, două tipuri
mentale ale creşterii bisericii?" Un mod bun de a verifica dacă slujirea
de întrebări. Unul se referă la calitate:
noastră este Într-adevăr., în armonie cu aceste principii ale dezvoltării
"Cât de mare este indicele calitativ al
bisericii este să ne examinăm, periodic, roadele vizibile.
celor opt trăsături calitative ale biseri-
cii?" Celălalt este cantitativ: "Este bi- Din nefericire, criteriul funcţionalităţii este considerat nespiritual în "Funcţionalitatea"
serica în creştere numerică, se multi- multe cercuri creştine. Şi totuşi, este de remarcat de câte ori Scriptura în Biblie
plică?" Este important de ştiut că se ocupă de acest subiect. Doar în Noul Testament cuvântul "folosi-
acest fel de întrebări nici măcar nu se tor" apare de 19 ori. Cheia înţelegerii "funcţionalităţii" biblice o
pun în bisericile cu un indice calitativ găsim în 1 Corinteni 10:23: "Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu
scăzut (vezi diagrama din stânga). toate sunt de folos. Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate zi-
Acest fel de "verificare a succesului" desc".
este important pentru a feri aborda- Aceasta înseamnă, în mod evident că ceea ce este folositor este şi
rea orientată pe principii de o folosire ziditor. Cuvântul "ziditor" este tradus din grecescul oikodomeo unul
ideologică greşită. Am văzut deja că din cuvintele cheie în dezvoltarea bisericii. "Zidirea", în sensul ei bi-
în dezvoltarea naturală a bisericii, în blic nu înseamnă doar "sentimente ziditoare" ci este un termen îm-
contrast cu pragmatismul, deciziile prumutat din arhitectură, descriind, în mod specific, edificarea bise-
individuale nu trebuie luate prin pu- ricii lui Isus Cristos.
nerea întrebării: "Este aceasta utilă

76 77

- ·-- -- -·---- --···--·----~~~-,

 •
Partea a treia: Biotic = opusul Elementul biotic Partea a treia:
Şose principii
Şase principii (Eliberarea principiului
biotice obişnuitului "de la sine") biotice

Care Împuterniceşte
Ce face, de fapt, ca acele trăsături calitative descrise în prima parte să
Principiile fie "biotice"? Orientată pe daruri Un tabel al celor
11
Priviţi tabelul din dreapta care separă substantivele de adjectivele opt trăsături calita-
dezvoltării na-
fiecărei trăsături. Secretul celor opt trăsături calitative nu stă în subs- Pasionată tive: În timp ce do-
turale a bisericii tantive (adică: conducere, slujire, spiritualitate), ci în adjective (adică: meniile de slujire
sunt chiar opu- împuternicitoare, orientată pe daruri, pasionată). În timp ce lucrurile (coloana din stân-
Funcţionale
sul a ceea ce descrise de substantive există în fiecare biserică, secretul bisericilor ga) există În mod
multe biserici cu un înalt indice calitativ constă în capacitatea lor de a face loc evident În fiecare
automatismelor lui Dumnezeu de creştere în orice domeniu. Cum
lnspirator biserică, secretul
consideră
are loc aceasta? Prin aplicarea, mai mult sau mai puţin conştientă a bisericilor În creşte­
7n mod normal'
principiilor biotice descrise în acest capitol. Integratoare re este capacitatea
a fi corect. 11
În literatura de creştere a bisericilor există numeroase liste de "trăsă­ lor de a implemen-
turi caracteristice ale bisericilor în creştere". Până în prezent am co- Orientată pe nevoi ta principiul" de la
lecţionat 23 de asemenea liste, relativ similare, de la diferiţi autori. sine" În fiecare
Motivul pentru care prefer lista "noastră" este că "secretul succesu- Bazate pe dragoste domeniu (coloana
lui" biotic al fiecărei trăsături calitative este clar exprimat de adjective. din dreapta).
Terminologia poate părea relativ abstractă, dar aceasta este natura
subiectului nostru. Un singur termen trebuie să acopere o întreagă biserică cu un indice calitativ mic. Schimbarea situaţiei în bine, însă,
gamă de situaţii posibile, situaţii care variază puternic de la o biserică nu este la fel de uşoară.
la alta, deşi toate urmăresc un plan comun.
Nu vreau să sugerez însă că mulţimi de oameni se vor îngrămădi în Paradigme false,
Sursa opoziţiei Cu câţiva ani în urmă, când am început să elaborăm materialele pen- bisericile noastre de îndată ce punem în practică principiile biotice. metode false
tu a ajuta bisericile să implementeze, în mod practic abordarea biotică, Evanghelia este uneori respinsă chiar datorită mesajului crucii. Pe de
am făcut o descoperire interesantă. Principiile dezvoltării naturale a altă parte, unele obstacole apar datorită )nfanteriei" lui Dumnezeu
bisericii sunt chiar opusul a ceea ce multe biserici consideră, în mod care foloseşte metode ineficiente. Cât timp ignorăm însă principiile
'normal', a fi corect. dezvoltării bisericii în bisericile noastre, ar trebui să ne ferim să atri-
În practică (nu în învăţătura lor oficială), unele biserici susţin cu dâr- buim lipsa succesului doar pe seama naturii mesajului crucii.
zenie ca fiind "spiritual" un stil de lucrare ce reflectă opusul adjecti-
velor calităţilor noastre. Ori de câte ori se implementează dezvolta-
rea naturală a bisericii, se simte, în gândirea creştină "normală", în-
căpăţânata prezenţă a ceea ce noi am numit paradigmele "spiritua-
liste" şi "tehnocrate".
Motivul calităţii Cercetările noastre au arătat că eliberarea automatismelor lui Dum-
scăzute nezeu de creştere este "secretul succesului" bisericilor cu un înalt
indice calitativ- indiferent de modul în care îşi explică ele creşterea.
Această afirmaţie are o reciprocă foarte importantă: dacă bisericile au
un indice calitativ mic şi nu cresc, cu siguranţă că fac ceva rău. Este
clar că nu aplică principiile biotice descrise în acest capitol. Aproape
întotdeauna este posibilă identificarea cu precizie a problemei într-o

78 79
Partea a treia: Să Învăţăm să Partea a treia:
Şase principii ,..
biotice gan 1m lOtle
d• b• • Şase principii
biotice
"Ce înseamnă
principiile
Sperăm că deja este suficient de clar motivul pentru care dezvoltarea această si- biblice în
naturală a bisericii nu oferă un program prefabricat ci se concentrea-
11 Cele şase prin- tuaţie?" această si-
cipii biotice ne ză pe transmiterea de principii. Abordarea noastră diferă de ideolo-
tuaţie?"
gia legalistă ("trebuie să urmăm acest program pas cu pas") şi de
Învaţă nu nu-
pragmatismul lipsit de principii ("scopul scuză mijloacele"). Tabelul
mai cum să din dreapta ilustrează deosebirile dintre aceste abordări. "Trebuie să "Nu există "Principiile
respectăm principii uni- creşteriitrebuie
acţionăm ci şi Cei mai mulţi oameni, inclusiv pastori, nu sunt obişnuiţi cu o gândire
legile stabilite versale- să fie proaspăt
cum să reacţio­ integrată. Îndrăznesc însă să afirm, bazat pe experienţa mea că "gân-
o dată pentru scopul scuză ajustate la
năm creativ În direa biotică" se poate învăţa. Când sunt invitat să vorbesc la vreun
totdeauna" mijloacele" fiecare schimba-
folosul creşterii. 11 seminar pentru pastori pe tema dezvoltării naturale a bisericii, scopul re de situaţie"
meu nu este, în ciuda aşteptărilor multor pastori, ca fiecare partici-
pant să plece cu o listă de răspunsuri perfecte. Scopul meu este iden-
tificarea unor capcane în structurile de gândire "creştine" normale şi
Lipsă de creş- Creştere artifi- Creştere natu- Acest tabel arată
învăţarea creştinilor să "gândească biotic". Folosind studii de caz,
încercăm să identificăm aplicaţiile principiilor biotice pentru viaţa zil-
tere (această dală (prin rală (în armo- modul În care
stare este înţelepciune nie cu prind- abordarea orienta-
nică a diferitelor biserici.
interpretată ca umană) piile lui Dum- tă pe principii di-
Când cineva îmi descrie o situaţie şi mă întreabă ce s-ar putea face,
fiind dovada nezeu de feră atât de obor-
de obicei nu răspund ci pun o altă întrebare: "Ce-ar însemna aplica- ~

rea principiului transformării energiei (sau al multiplicării sau al sim-
biozei) în această situaţie?" Apoi discutăm împreună situaţia respec-
tivă şi adesea sunt uimit de creativitatea soluţiilor stimulate de a-
ceastă simplă întrebare.
Folosind o analogie, în loc să ofer bisericilor "flori culese", vreau să
ajut bisericile să crească flori. Sunt sigur că această abordare este
utilă şi în alte domenii.
Principii şi În aceste activităţi de grup am observat că, în mod repetat, intuiţia
intuiţie noastră ne îndrumă la a lua decizii mai degrabă abiotice decât bioti-
ce. Numai după ce vom lucra o vreme cu abordarea biotică, se va
schimba treptat şi intuiţia noastră. În cele din urmă, nu va mai trebui
să ne bazăm pe ajutorul celor şase principii biotice; vom lua deciziile
corecte în mod intuitiv. Totul depinde de ceea ce ne modelează in-
tuiţia!
Valoarea celor şase principii biotice pentru viaţa zilnică a bisericii
constă în faptul că acestea ne spun nu numai cum să acţionăm ci şi
cum să reacţionăm creativ în folosul creşterii. Peste 90% din munca
unui pastor implică reacţia la situaţii care depăşesc sfera alegerilor
lor: destrămarea căsătoriei unui lucrător al bisericii, o criză financiară,
necesitatea reparării clădirii, demisia unui prezbiter, un membru al
ascultării loiale) creştere) darea ideologică,
cât şi de cea prag-
matică.
bisericii se simte neglijat, dificultăţile pastorului de a armoniza lucra-
rea cu problemele sale personale.
Dezvoltarea naturală a bisericii nu poate exclude asemenea proble-
me din creşterea bisericii, dar încearcă să ajute liderii să ia deciziile
zilnice în conformitate cu automatismele lui Dumnezeu de creştere.
Suma acestor decizii zilnice are ca efect dezvoltarea practică a biseri-
cii - nu doar insistenţa pastorilor asupra obiectivelor bombastice de
creştere a bisericii.
Un cercetător atent al celor şase principii biotice va observa că ele Decan tarea
sunt de fapt variaţii ale unui singur principiu: "Cum putem crea un elementelor
mediu care va permite influenţa crescândă a automatismelor lui esenţiale
Dumnezeu de creştere- prin care El Însuşi Îşi zideşte biserica?" Până
la urmă, toate principiile de creştere a bisericii pot fi reduse la această
întrebare. În ultimii ani, am descoperit că nu este importantă cu-
noaşterea a sute de principii complicate - ceea ce contează este
dezvoltarea unui "simţ" (chiar dacă este vag şi nedefinit) al modului
în care funcţionează automatismele lui Dumnezeu de creştere.

80 81
 •
Partea a treia:
Şase principii
biotice

Nu mai
muncă-
multă
ci mai
multă uşurare!
Ceea ce am spus până acum despre nivelul realizărilor din viaţa unei
biserici nu este teorie abstractă. Este foarte diferit- chiar şi la nivel
emoţional- dacă pastorii împing şi trag biserica prin propria lor pu-
tere, sau dacă ei se concentrează spre a elibera automatismele lui
Dumnezeu de creştere în bisericile lor. Lucrătorii din bisericile cu un
înalt indice calitativ au mai mare bucurie în lucrare şi se simt mai
o noua \J

puţin suprasolicitaţi. Ei sunt martorii lucrării Duhului Sfânt de zidire a

bisericii.
Desigur că există biserici cu un indice calitativ înalt- chiar prea multe
paradigmă
- în care lucrătorii sunt suprasolicitaţi. Suprasolicitarea nu este un
principiu de creştere a bisericii- aşa cum îl prezintă unii- ci un defect
care se regăseşte uneori şi în biserici de altfel sănătoase. Ar trebui să
fim foarte prudenţi să nu facem principii ale succesului din greşelile
care se întâmplă să acompanieze succesul vreunei biserici.
Cum au loc Când privim bisericile în creştere, uneori avem senzaţia că multe lu-
"accidentele" cruri bune au loc- fie întâmplător fie prin binecuvânta rea lui Dumne-
zeu - acesta fiind adesea şi modul în care aceste biserici îşi înţeleg
propria lor situaţie. În realitate, ele au dobândit o perspectivă diferită
asupra provocări lor cu care se confruntă. Aceste biserici au învăţat că
anumite probleme (pe care unii nu le văd şi de care alţii se împiedică)
sunt ocazii ce pot fi folosite în mod creativ în folosul împărăţiei lui
Dumnezeu.
Aceasta este viziunea pe care sperăm să o căpătăm prin adoptarea
celor şase principii biotice.

Dezvoltarea naturală a bisericii nu este doar o meto-

dă de creştere a bisericii printre multe altele. Este o
cu totul altă paradigmă teologică. Ea prezintă creşti­
ni/ar o nouă modalitate de gândire. De-a lungul
Întregii cărţi am Întâlnit urme a ceea ce noi am nu-
mit paradigmele "tehnocrate'' sau "spiritualiste".
Ce se află În spatele acestor tipare de gândire?
Printre altele, Înţelegerea lor ne va ajuta să recunoaş­
tem opoziţia pe care s-ar putea să o Întâmpinăm
atunci când implementăm dezvoltarea naturală a
bisericii.

82
 •

Polaritatea este un fenomen omniprezent în creaţia lui Dumnezeu.

11 Relaţia
creati- Poate că suntem cel mai familiarizaţi cu bipolaritatea creierului
vă dintre poli
uman. Partea stângă a creierului- care controlează partea dreaptă a
corpului- este cunoscută pentru capacitatea ei de gândire raţională,
este secretul logică şi de vorbire. Partea dreaptă- care controlează partea stângă a
auto-organi- corpului - este jumătatea artistică; vede şi stochează imaginile, ţine
zării naturale.
11
minte melodiile, creează poezia. Este partea intuitivă, creativă. Ase-
menea interacţiuni polare pot fi întâlnite peste tot în creaţie, de
exemplu în electricitate, magnetism sau în relaţiile dintre soţ şi soţie,
ca să numim doar câteva. Conceptul bisericii
Legea polarităţii afirmă că fiecare forţă are o contra-forţă. Relaţia bipolare: polul sta-
dintre cei doi poli creează un flux al energiei care influenţează în tic şi cel dinamic,
mod direct ceea ce noi am numit "principiul auto-organizării". organismul şi orga-
Să observăm de exemplu polaritatea sexelor. Reproducerea umană nizaţia sunt legate
nu are nevoie de stimuli artificiali - are loc de la sine, prin simpla Între ele şi interac-
atracţie reciprocă a "polilor". ţionează.

Gândi rea Găsim acelaşi fel de bipolaritate în Noul Testament atunci când se
bipolară în Biblie vorbeşte despre biserică atât în imagini statice cât şi în imagini dina- Ilustraţia de deasupra arată că cei doi poli sunt în relaţii reciproce. Circulaţia ei
mice. Imaginile dinamice tipice descriu biserica prin metafore orga- Polul dinamic creează întotdeauna organizaţia (structuri, instituţii, contează!

nice (de exemplu biserica privită ca "trup" în Romani 12:4-8). Alte reguli sau programe). Scopul acestei organizaţii este, la rândul ei, să
texte folosesc imagini statice împrumutate din lumea arhitecturii şi a dezvolte în continuare polul dinamic. Atâta timp cât acest ciclu nu
construcţiilor (de exemplu, în 1 Corinteni 3:1 O Pavel, ca un arhitect este afectat, în practică nu doar teoretic, există o relaţie deosebit de
Indemânatic, pune o fundaţie peste care să zidească alţii). creativă între cei doi poli. Se poate demonstra că bisericile în care are

In acest context, termenul "pol static" nu are nici o conotaţie nega- loc acest ciclu sunt în mod tipic sănătoase şi în creştere.
tivă ci se referă la conceptul static Cercul din imaginea de deasupra reprezintă lucrarea Duhului Sfânt.
aşa cum este el folosit în arhitectură, Este de asemenea simbolul eliberării "potenţialului biotic" rezultat
Polul static: Polul dinamic: din interacţiunea creativă a celor doi poli. Duhul Sfânt produce creş­
tehnic organic desemnând pur şi simplu "o necesi-
tate fundamentală pentru orice clă­ terea. Problema este că în cele mai multe biserici cercul este între-
dire sănătoasă". rupt. În asemenea cazuri, paradigma bipolară este înlocuită de o
1 Petru Câteva secţiuni ale Noului Testa- gândire unidimensională care dă naştere paradigmelor false adesea
"pietre ... vii"
2:5 menţionate în această carte.
ment combină chiar imaginile stati-
Efeseni ce şi cele dinamice, dând uneori im-
"a templului creşte"
2:21 presia că se creează combinaţii ce se
exclud reciproc (vezi diagrama din
Efeseni trupului lui
"zidirea stânga jos). Caracteristic gândirii bi-
4:12 Cristos"
blice este prezentarea ambilor poli.
1 Corin- "clădirea lui ogorul lui Prezentarea unuia nu exclude însă
teni 3:9 Dumnezeu Dumnezeu" pe celălalt.

84 85
 Ciclul ce conectează polul dinamic de cel static ilustrat în diagrama Pericol la "Dezvoltarea naturală Pericol la
stânga a bisericii" dreapta
"Problema este din dreapta se poate întrerupe în două moduri.
De exemplu, este posibil să luăm polul drept (instituţional) şi să-I
că majoritatea
tratăm ca pe un întreg, presupunând că acolo unde există acest pol
creştinilor gân-
este prezentă, în toată plinătatea ei, şi biserica lui Isus Cristos. Eu nu-
desc fie dualist mesc această perspectivă "monism". Ea este structura de gândire a
- fie monist, fie Dezvoltarea natu-
paradigmei tehnocrate. Monismul tratează ambii poli ca şi cum ar fi
rală a bisericii şi
spiritualist- unul singur. Oamenii influenţaţi de acest model de gândire sunt con-
pericolele de la
fie tehnocrat." vinşi că dacă polul drept are forma corectă (doctrina corectă, convin-
dreapta şi de la
gerile politice corecte, programul adecvat de creştere a bisericii etc.),
stânga ei. În timp
atunci nu mai trebuie să-şi facă griji de polul stâng (viaţa dinamică a
ce monismul tra-
organismului numit biserică).
tează ambii poli ca
Ciclul se poate întrerupe de asemenea la stânga. În acest caz, polul
şi cum ar fi unul
dinamic este despărţit de partenerul său static. Formele, programele,
singur; dualismul Îi
structurile şi instituţiile sunt considerate ca fiind nerelevante din punct
deconectează.
de vedere spiritual, poate chiar dăunătoare. Eu numesc această
perspectivă "dualism". Ea reprezintă structura de gândire a ceea ce
am descris în această carte drept paradigma spiritualistă. lat-o în omenire; amândouă inhibă gândi rea biblică; amândouă stân-
jenesc credinţa vie şi, de asemenea, amândouă subminează efortu-
Ce înseamnă Următoarea ilustraţie ar putea ajuta la clarificarea acestor termeni
abstracţi. Pentru a auzi muzica stereo, ai nevoie de doi poli, de două rile de creştere şi dezvoltare a bisericii.
"monism" şi
"dualism"? difuzoare. Abordarea monistă, în acest caz ar însemna a asculta o Paradigmele diferite funcţionează la fel ca ochelarii cu lentile diferit Paradigmele
înregistrare "mono" şi a pretinde că acea muzică este extraordinară, colorate. Este posibil să analizăm aceeaşi problemă (în interiorul sau sunt
fiind pe deplin convins că un singur difuzor redă "întregul". exteriorul bisericii), putem citi acelaşi verset din Scriptură şi totuşi să asemănătoare
Pe de altă parte, gândi rea dualistă ar însemna să insişti că numai de vedem realităţi complet diferite. Problema gândirii moniste şi dualis- ochelarilor
difuzorul din stânga avem nevoie, deoarece difuzorul din dreapta nu te este că ele ne acoperă unul din ochi. Având acest handicap, indife-
este necesar pentru ascultarea minunatei muzici, ba ar putea fi chiar rent cât am încerca nu putem discerne întreaga imagine!
dăunător. Adevărul este însă că Dumnezeu ne-a dat două urechi - o Cei mai mulţi creştini gândesc fie dualist- fie monist, fie spiritualist-
altă bipolaritate în creaţia Sa -şi ca urmare, modul în care ascultăm fie tehnocrat. Ei nu pot "vedea" poziţia bipolară până când nu pri-
muzică trebuie să ţină seama de această bipolaritate. mesc "ochelarii" necesari. De aceea este important să cercetăm cu
Această ilustraţie ne arată că cele două poziţii sunt, într-un anumit atenţie cele două paradigme "false" cu care avem de-a face. Aceasta
sens foarte diferite: monismul tratează ambii poli ca şi cum arfi unul ar trebui să ne ajute să descoperim sursa împotrivirii faţă de aborda-
singur, iar dualismul deconectează cei doi poli. Ambele au însă ceva rea bipolară, biotică şi de asemenea biblică a vieţii şi lucrării bisericii.
în comun: sunt incapabile să perceapă perspectiva bipolară. Gândi-
. rea monistă în creşterea bisericii încurajează abordările tehnocrate
("Urmează acest program şi biserica ta va creşte"). Gândirea dualistă,
pe de altă parte, produce adesea un spiritualism anti-instituţional
()nstituţiile sunt nerelevante din punct de vedere spiritual"). Amân-
două sunt departe de realitatea pe care Dumnezeu, Creatorul a insti-

86 87
 o

Să ne uităm acum la caracterul paradigmei tehnocrate. Când tehno- Pericol la "Dezvoltarea naturală Pericol la
craţiiprivesc o biserică, ei văd, în general, numai polul drept, partea stânga a bisericii" dreapta
"Rădăcina psi-
instituţională. Ei tind să creadă că împlinirea nevoilor instituţionale
hologică a pa-
ale bisericii va genera, în mod automat, elementele simbolizate de
radigmei tehno- polul stâng.
crate este Gândirea tehnocrată poate îmbrăca forme foarte variate. Am să
foarte răspân­ enumăr câteva: O privire asupra
dită mentalitate paradigmei tehno-
11
• "Odată ordinat, pastorul este înzestrat cu toată autoritatea spiri-
a siguranţei. tuală necesară pentru lucrare"; crate: gândirea
Paradigma monistă nu face
• "Organizaţiserviciul de închinare în felul acesta şi; în mod auto- spiritualist ă deosebire Între cei
mat, Duhul Sfânt se va pogorî peste biserică"; doi poli din centru.
• ,,Acceptaţi această învăţătură şi veţi fi, în mod automat, creştini Această perspecti-
adevăraţi"; vă absolutizează,
de fapt, polul
• "Folosiţi acest program de creştere a bisericii şi biserica voastră drept.
va creşte automat".
Variaţiuniale Toate aceste exemple acoperă o largă paletă de opinii şi convingeri produce efectele dorite- automat, irezistibil şi cu o siguranţă absolu-
gândirii teologice, de la clericalism la sacralism, de la dogmatism la tehno- tă- tot aşa şi tehnocraţii sunt pe deplin convinşi că formulele, dog-
tehnocrate craţia creşterii bisericii. Deşi sunt într-un puternic dezacord între ele, mele, instituţiile sau programele lor de creştere a bisericii vor avea un
au totuşi în comun tiparul tehnocrat de gândire care presupune că efect la fel de magic.
împlinirea nevoilor polului instituţional (drept) va rezolva automat Forţa psihologică din spatele paradigmei tehnocrate este "mentali- Mentalitatea
dinamica polului stâng. tatea siguranţei", care este larg răspândită chiar şi printre creştini. În siguranţei
Încrederea în acest fel de automatism nu permite tehnocratului să loc să se încreadă numai în Persoana lui Isus Cristos, oamenii caută o
perceapă faptul că cei doi poli sunt diferiţi şi distincţi. Tehnocraţii nu formă de asigurare externă. Pentru ei nu este suficientă crearea unor
pot vedea diferenţele dintre a fi ordinat şi a primi daruri spirituale, instituţii care să stimuleze polul organic al bisericii. Ei caută programe
dintre participarea la serviciul de închinare şi experimentarea pre- care îi vor garanta sănătatea.
zenţei Duhului Sfânt, dintre acceptarea unor anumite dogme şi dez- Gândirea monistă-tehnocrată este, cel puţin în bisericile occidentale,
voltarea unei relaţii personale cu Isus Cristos, dintre impunerea unui paradigma cea mai răspândită dar şi cel mai mare pericol, cel puţin
program de creştere a bisericii şi experimentarea unei vieţi creştine pentru generaţia viitoare dacă nu chiar şi pentru cea prezentă. În
vibrante în biserică. mod paradoxal, intenţiile oamenilor din aceste biserici sunt în multe
Conceptul de Credinţa în acest fel de automatism nu are absolut nimic în comun cazuri bune şi motivate spiritual. Cu toate acestea, se poate demons-
cauză simplă şi cu automatismele biotice descrise în această carte (vezi paginile tra cât de mult dăunează această paradigmă organismului bisericii.
efect · 12-1 3). Acest automatism este, mai degrabă, asemănător cu un au-
tomat de băuturi răcoritoare. Tiparul său static cauză-efect sună ast-
fel: introduci fisa, scoţi coca-cola.
Într-adevăr, paradigma tehnocrată se apropie foarte mult de gândi-
rea magică. La fel cum un magician rosteşte "abracadabra" pentru a

88 89
 Dualismul din spatele paradigmei spiritualiste se manifestă la diferite Pericol la "Dezvoltarea naturală Pericol la
nivele. Este dualismul dintre spirit şi materie, organism şi organizaţie, stânga a bisericii" dreapta
"Un spiritualist
lucrarea lui Dumnezeu şi cea umană, dintre supranatural şi natural.
consideră ele-
Dualism înseamnă că polii sunt văzuţi ca entităţi opuse şi nu ca ele-
mentele insti- mente corelate. Numai polul dinamic este considerat "spiritual";
tuţionale ca elementele instituţionale sunt considerate de mâna a doua sau, în O privire asupra
Monism
fiind de mâna cel mai rău caz, rele. paradigmei spiri-
a doua sau, În Spiritualismul trebuie înţeles ca o reacţie la paradigma tehnocrată. tualiste: gândirea
cel mai rău Slăbiciunea sa inerentă nu constă în denunţarea perspectivei tehno- spiritualistă nu nu-

caz, rele." crate asupra instituţiilor ci în încercarea de a înlătura orice fel de in-
stituţie. Aceasta scoate în evidenţă cel mai mare defect al ei: relaţia cu
creaţia. Spiritualiştii nu pot înţelege că Dumnezeu Însuşi a pus etiche-
ta "foarte bine" pe tot ce a creat (Genesa 1:31). Ei nu înţeleg că
întruparea înseamnă "Cuvântul a devenit trup" (Ioan 1 :14). Ei nu
înţeleg că Duhul lui Dumnezeu este Făcătorul şi Susţinătorul creaţiei
(Psalmul 104:30; Iov 34:13-15). Creaţie înseamnă: Dumnezeu suflă
Duhul Său în materia moartă.
O perspectivă Oamenii cu înclinaţii spiritualiste adesea par foarte "spirituali". La o
gnostică asupra cercetare mai atentă, însă, ei dovedesc a fi mai apropiaţi de gnosti-
Duhului Sfânt cism decât de Scriptură.
Nu mă înţelegeţi greşit. Nu sugerez că acei creştini care au înclinaţii
spre o paradigmă spiritualistă sprijină în mod necesar şi teologia
gnostică. Cel mai adesea, ei aderă la o doctrină ortodoxă, mărturi­
sind pe Dumnezeu Creatorul, întruparea Fiului şi pe Duhul Sfânt,
Ziditorul bisericii. Şi totuşi, subconştientul lor, intuiţia şi emoţiile lor
reflectă o înţelegere a lumii şi a Duhului Sfânt care este esenţialmente
gnostică, iar acest tărâm ascuns are o influenţă mult mai mare asupra
slujirii practice decât teologia mărturisită oficial.
Despre reguli şi Vorbind grupurilor marcate de paradigma spiritualistă am întâlnit, în
excepţii de la mod repetat, aceeaşi situaţie. Orice aş fi împărtăşit cu privire la prin-
reguli cipiile descoperite în urma cercetărilor noastre, de exemplu, cum
lucrează în mod "normal" Dumnezeu în şi prin biserică, era con-
siderat de unii ascultători ca fiind "nespiritual" sau "neziditor". În
momentul în care menţionam o excepţie de la regulă - mult mai
puţin importantă din punct de vedere strategic şi spiritual- ochii lor
scânteiau de parcă ar fi vrut să spună: ,,Aceasta este cu adevărat lu-
crarea lui Dumnezeu!"
Paradigma mai că este opusă
tehnocrat ă perspectivei tehno-
crate asupra insti-
tuţiilor, dar se şi
opune tuturor
chestiunilor insti-
tuţionale.
În mod normal trebuie să trăim pe baza regulilor şi nu pe baza ex-
cepţiilor de la regulă. Ce înseamnă însă "normal"? Atitudinile descri-
se mai sus (potenţial în cazul tuturor regulilor şi principiilor) sunt
consecvente în interiorul paradigmei spiritualiste. Dacă regulile şi
principiile pe care le descriem sunt nespirituale, atunci Duhului Sfânt
lucrează numai dacă le încălcăm.
Conform logicii paradigmei spiritualiste, influenţa clară şi neechivocă Lucrarea lui
a Duhului Sfânt este evidentă în special atunci când Dumnezeu nu se Dumnezeu sau a
foloseşte de programe, instituţii, planificări sau de managementul omului?
zidirii bisericii. Gânditorii dualişti nu pot percepe incongruenţa acţiu­
nii repetate a lui Dumnezeu de a-şi încălca propriile reguli pentru a-şi
zidi biserica. Pentru ei, principiile descrise în această carte nu sunt
create de Dumnezeu ci de oameni sau poate chiar de Satan. Această
perspectivă are sens doar în cadrul presupoziţiilor spiritualiste.

90 91
 •

Din moment ce am încercat cu seriozitate să înţelegem, din interior, Pericol la "DezvoltareCI naturală Pericol la
paradigma spiritualistă şi tehnocrată, este aproape imposibil să nu
stânga a bisericii" dreapta
"Spiritualiştii şi
simpatizăm, într-o anumită măsură, cu ambele. Spiritualiştii, aşa cum
tehnocraţii nici
am văzut deja, luptă din greu împotriva raţionalismului, falsei sigu-
măcar nu pot
ranţe şi a mentalităţii tehnocrate de tipul"pot face". Cine ar putea să
percepe poziţia nu fie de acord cu ei, bineînţeles, cu excepţia tehnocraţilor? Când Polul Polul
bipolară." este vorba de a lupta împotriva acestor lucruri eu sunt de partea dinamic static
spiritualiştilor.
Pe de altă parte, tehnocraţiise opun în mod vehement lipsei de
raţionalitate şi nebulozităţii "celeilalte lumi" care caracterizează para- Confruntarea
digma spiritualistă. Trebuie, din nou, să admitem că au pretenţii legi- dintre paradigma
time din punct de vedere biblic, teologic şi strategic. Acesta poate spiritualistă şi cea

părea foarte confuz, cel puţin la prima vedere. Este oare posibil ca tehnocrată se da-
atât spiritualiştii cât şi tehnocraţii să aibă dreptate? Cum putem să fim toreşte incapaci-
de acord cu ambele perspective, mai ales în acele domenii în care se tăţii lor de a vedea

contrazic reciproc? poziţia de mijloc.

Orbi faţă de Pentru a rezolva această problemă trebuie să înţelegem faptul că cele
perspectiva două extreme nu percep deloc dezvoltarea naturală a bisericii (vezi
bipolară diagrama)! Atâta timp cât spiritualiştii şi tehnocraţii au poziţii "ori-
ori", ei nu pot percepe zona de mijloc.
De exemplu, când spiritualiştii privesc abordarea bipolară, ei nu o
pot distinge de perspectiva tehnocrată, deoarece ei sunt principial
împotriva instituţiilor. Ei nu pot face distincţie între o perspectivă
strict funcţională a instituţiilor (tipică perspectivei bipolare) şi o pers-
pectivă care supraestimează grosolan instituţiile (tipic paradigmei
tehnocrate). Pentru ei sunt la fel: un contact spiritual îndoielnic cu
instituţiile.
Cum percep tehnocraţii dezvoltarea naturală a bisericii? Din perspec-
tiva lor, ea este o campanie împotriva tuturor aspectelor instituţiona­
le, tehnice, raţionale şi orientate pe programe ale creşterii bisericii.
Sau, în cazul în care tehnocraţii nu sunt promotori ai mişcării de
creştere a bisericii (şi sunt destui de felul acesta), ei pot percepe
dezvoltarea naturală a bisericii ca o campanie împotriva tuturor for-
.melor, tradiţiilor şi ritualurilor.
De ce nu ne Adesea sunt perceput ca spiritualist sau tehnocrat, în funcţie de ta-
înţelegem unii berele pe care le vizitez. Mulţi ani m-am întrebat: "De ce sunt văzut
pe alţii? ca un promotor al lucrurilor cărora mă opun?" Foarte des le răspund
surprins: "N-aţi ascultat nimic din ce am spus? Arătaţi-mi o singură
propoziţie care să vă confirme suspiciunile!" Aveam dreptate, dacă
operam în cadrul propriei mele paradigme. Ceea ce n-am înţeles,
însă, a fost faptul că suspiciunile lor erau consecvente în cadrul para-
digmelor criticilor mei. Paradigmele diferite sunt incompatibile.
Din propriul lor punct de vedere, atât spiritualiştii cât şi tehnocraţii O revoluţie
sunt consecvenţi în identificarea perspectivei bipolare cu stereotipul mentală
rivali lor lor. Prima dată când am înţeles acest adevăr a fost o adevăra­
tă revelaţie. Dintr-o dată, am realizat de ce atât de multe discuţii din
domeniul creşterii bisericii sunt atât de neroditoare. Ele nu au cum să
fie rodnice atâta timp cât operăm în cadrul unor paradigme diferite.
Nici una dintre părţi nu poate auzi ce spune cealaltă parte.
Avem nevoie de o "revoluţie mentală". În mod intenţionat nu spun
"revoluţie spirituală" deoarece rădăcina problemelor nu este în acel
domeniu, aşa cum am arătat deja. Adevărata problemă constă în
tiparele (paradigmele) diferite de gândire cu ajutorul cărora cate-
gorisim şi interpretăm experienţele noastre spirituale .

92 93
Partea'!::::;.. Consecinţele
paradigmă teologice
Incompatibilitatea gândirii din spatele diferitelor paradigme menţio­
nate mai sus este vizibilă în aproape fiecare problemă teologică. În Pericol la Pericol la
"Paradigma bi- stânga dreapta
cartea mea Paradigm Shift in the Church (Schimbarea de paradigmă În
polară este ca-
biserică), încerc să demonstrez că, la o analiză mai atentă, aproape Paradigma Paradigma
racterizată de
toate conflictele majore din istoria bisericii, inclusiv problemele teo- du ali stă
ceea ce Îmi monistă
logice actuale cele mai controversate pot fi explicate ca o luptă din-
place să numesc tre monism şi dualism, obiectivism şi subiectivism, heteronomism şi
'principiul autonomism, între tehnocraţie şi spiritualism. Cu alte cuvinte, ele
reformei'." sunt conflicte între două înţelegeri greşite ale credinţei creştine! Dacă Relativism ~ ~ ~-- f
nu ne vom schimba paradigma, ne vom măcina în aceste conflicte
până la întoarcerea lui Cristos.
Eclecticism ;j: : r~-- ~-t "'C Fundamentalism
,, 0 ~ '

În diagrama din dreapta puteţi vedea o prezentare prescurtată a Libertinism ~-- ~ f - ' - ~ legalism
cercetărilor mele din istoria bisericii. O listă de 11 -isme" tipice care ~ ~~~--~---

apar consecvent în discuţiile teologice sunt prezentate sub paradig- Spiritualism ~~:~,r~-- ţ_""' f~ ~-
t •
Sacramentalism
mele dualiste şi moniste. Observaţi că monismul, tiparul de gândire
al paradigmei tehnocrate apare în multe forme diferite, fie ca gândi- Docetism -~-j':_ ~- ~ Tradiţionalism
-
re tehnocrată a creşterii bisericii, sacramentalism sau clericalism. Toa- Separatism
~

g;;~~ ~::-~ §: ~r·:~ ' e <

te acestea nu sunt altceva decât variaţiuni ale aceluiaşi tipar de gân- ---~--

dire monist. E' Individualism

1':: Clericalism
"Principiul La o examinare mai atentă a diagramei din dreapta, devine evident "5 Anarhie Conservatorism
E
reformei" faptul că abordarea dezvoltării naturale a bisericii nu este deloc neu-
tră din punct de vedere teologic. Este fără îndoială interconfesională
~
-~
E
(nici specific baptistă, nici penticostală, nici luterană etc.) şi poate fi ~

aplicată aproape oricărei tradiţii bisericeşti. Şi totuşi, aceasta nu în-

seamnă că este neutră din punct de vedere teologic. Prezentarea
gândirii lor drept o metodologie neteologică a fost probabil una din-
tre marile erori ale mişcării de creştere a bisericii.
Paradigma bipolară este caracterizează de ceea ce mie îmi place să
numesc "principiul reformei", însemnând că toate instituţiile sunt
evaluate, în funcţie de performanţa lor, pe baza următorului criteriu:
cât de folositoare sunt ele pentru dezvoltarea polului dinamic, adică
pentru dezvoltarea bisericii ca organism? Aceasta este esenţa oricărei
mişcări de reformă.
Se poate demonstra că deschiderea unei biserici sau confesiuni faţă
de principiul reformei, în practică şi nu doar ca accepţiune mentală a
"moştenirii reformei"- este direct proporţională cu deschiderea faţă
de dezvoltarea naturală a bisericii. Şi opusul este la fel de adevărat.
Este pur şi simplu imposibil să convingi pe cineva de meritele acestei Diagrama de deasu-
abordări, atâta vreme cât este împiedicat de gândirea tehnocrată pra prezintă efectele
sau spiritualistă. Pentru o asemenea persoană, orice argument celor trei paradigme
spiritual, biblic sau strategic va da greş; într-adevăr, trebuie să dea asupra diferitelor
greş. probleme teologice.
Nimeni n-ar trebui să spere că va convinge pe alţii de meritele Mai mult decât
dezvoltării naturale a bisericii prin simpla comunicare a "metode- metodologie
lor". Atâta timp cât paradigma acelei persoane nu este în armonie cu
această abordare, nici cele mai bune metode nu vor fi eficiente. Izo-
larea câtorva "tehnici" de dezvoltare naturală a bisericii şi transplan-
tarea lor într-o paradigmă spiritualistă sau tehnocrată poate fi chiar
dăunătoare!

94 95

·-------------------·-----~
 Şi care sunt de fapt efectele practice şi concrete ale acestui aparent
"Am descoperit abstract concept de "gândire bipolară" asupra dezvoltării bisericii?
În cercetarea noastră de la Institutul pentru Dezvoltarea Bisericii am
că evaluarea
descoperit imediat că doar evaluarea cantitativă este insuficientă
cantitativă a
pentru a ilustra dinamica creşterii unei biserici. Cu ajutorul graficelor
dinamicii creşte­ şi a tabelelor putem învăţa despre participarea la serviciile de închi- Diagrama din stân-
rii bisericii nu nare şi alte aspecte cantitative ale vieţii bisericii. Nu putem face însă ga: raţionamente
este suficientă." enunţuri valide privind calitatea unei biserici, decât dacă considerăm liniare şi circulare
că numărul mare al participanţilor la serviciile de închinare indică o foarte diferite.
calitate ridicată a vieţii bisericii. Diagrama din
Aşa cum am văzut în prima parte, dovezile empirice şugerează că o dreapta: Spirala ca
creştere a celor "opt trăsături calitative", adică o creştere calitativă un simbol al
are o influenţă decisivă asupra creşterii numărului participanţilor la abordării biotice -
serviciile de închinare. o sinteză a
Pentru a ilustra aceste procese de creştere, avem nevoie de un fel de
perspectivelor
Gândire liniară şi
diagramă care să poată integra ambele aspecte ale paradigmei noas-
liniare şi circulare.
circulară
tre bipolare, calitate şi cantitate, gândire organică şi tehnică. În timp
ce o săgeată reprezintă abordarea liniară a gândirii tehnice ("De la A Această reprezentare grafică este folosită pentru a comunica rezulta- Un instrument
la B"), perspectiva organică este cel mai bine ilustrată de un model tele tuturor bisericilor care solicită o analiză a bisericii. Din moment pentru analiza
circular ("Care este efectul punctului B asupra punctului de plecare ce am folosit deja acest instrument la mai bine de 1000 de biserici de bisericii
A?"). Greşeala obişnuită făcută atât de tehnocraţi cât şi de spiritualişti pe toate cele cinci continente, suntem convinşi că există o relaţie de-
este izolarea unuia dintre aspecte şi nesocotirea celuilalt (vezi diagra- monstrabilă între aspectele calitative şi cele cantitative. Încercările de
ma din dreapta sus). a folosi această descoperire importantă pot fi stânjenite de cei a căror
În dezvoltarea naturală a bisericii încercăm să le corelăm pe amân- gândire este modelată de presupoziţiile abordării tehnocrate sau spi-
două. Am văzut deja că Noul Testament descrie biserica prin exem- ritualiste; ei vor considera difi-
ple atât din arhitectură (aspectul tehnic al edificării bisericii), cât şi cil chiar şi să înceapă să înţelea­
din agricultură (aspectul dinamic şi organic al creşterii bisericii). gă aceste dinamici complexe O "spirală a biseri-
Combinaţia celor două poate fi reprezentată printr-o spirală. ale creşterii. cW' pentru o biseri-
că tipică: zonele
Ce este "spirala Institutul nostru a elaborat aşa-numita "spirală a bisericii" pentru a albastre reprezintă
bisericii"? uşura aplicarea practică a acestui concept. Ea integrează atât creşterea performanţa biseri-
cât şi zidirea, aspectul tehnic cât şi cel organic, perspectiva liniară cât şi cii În cele opt
cea circulară (vezi diagrama din dreapta jos; confruntă paginile 43 şi trăsături calitative,
51 ). Spirala din această diagramă reprezintă creşterea cantitativă (cre- iar săgeata spira-
şterea numărului participanţilor la serviciul de închinare), iar zonele lată arată creşte­
albastre arată dezvoltarea fiecărei trăsături calitative individuale dintr-o rea numărului par-
anumită biserică (creşterea calitativă). În timp ce noi nu putem "pro- ticipanţilor la servi-
duce" creşterea numărului participanţilor, putem face acţiuni concrete ciile de Închinare
care vor creşte calitatea vieţii bisericii în cele opt domenii calitative. (cantitate).

96 97
 Poate că una dintre cele mai aprinse polemici ecleziastice contempo- Pericol la "Dezvoltarea naturală Pericol la
Creşterea can- rane se naşte ca răspuns la întrebarea: poate fi fabricată creşterea stânga a bisericii" dreapta
11
cantitativă a bisericilor, adică realizată prin mijloace omeneşti? În ce
titativă a biseri-
măsură putem noi "face" biserica să crească? Puţin? Mult? Deloc?
cilor nu poate fi Deşi am citit mii de pagini despre acest subiect, nu am găsit încă un
'fabricată'.
11
răspuns satisfăcător. Mie mi se pare însă că nici măcar nu ne putem
Tehno-
gândi să ne ocupăm de vreunul din aspectele practice până ce nu craţie
avem un răspuns clar la această întrebare.
S-a arătat deja că nu se poate răspunde la această întrebare dacă se
porneşte de la presupoziţii tehnocrate sau spiritualiste. În cadrul pa-
radigmei bipolare problema se rezolvă foarte uşor: partea organi-
zaţională a bisericii poate fi fabricată, cea organică nu. Explicaţia nici Răspunsul celor trei
măcar nu necesită concepte extravagante precum "identitate para- paradigme diferite
doxală" sau "tensiune dialectică". Ea este într-adevăr foarte logică şi la Întrebarea dacă
simplă. creşterea bisericii
poate fi fabricată.
Răspunsul De ce atâta zarvă? Cele mai multe discuţii sunt monopolizate de
spiritualist promotorii paradigmei tehnocrate sau spiritualiste (vezi diagrama).
Un spiritualist care disociază organismul bisericii de partea ei insti- săfacem ceva, nu putem face nimic pentru creşterea bisericii!" Acest
tuţională va susţine întotdeauna că: "Biserica (organismul) nu poate paradox pseudo-logic nu este nimic altceva decât încercarea de a
fi fabricată". Spiritualiştii radicali se folosesc de aceasta pentru a se armoniza nişte paradigme false cu Scriptura.
relaxa în fotoliile pasivităţii lor religioase. Ce se întâmplă însă cu acei
Adoptarea abordării bipolare îndepărtează necesitatea acestei dia- Răspunsul
spiritualişti (şi eu cred că ei sunt marea majoritate) care consideră că
lectici. Putem face referinţă la afirmaţia total lipsită de paradox a lui dezvoltării
acesta nu este întregul adevăr? Ei, deşi îşi menţin convingerea că fa-
Pavel, în care el descrie relaţia dintre implicarea divină şi cea umană: naturale a
bricarea creşterii bisericii nu este posibilă, se simt până la urmă oare-
"Eu am sădit, Apolo a udat dar Dumnezeu a făcut să crească" (1 Corin- bisericii
cum responsabili să facă ceva. Ce fac şi de ce fac rămâne în ceaţă
teni 3:6). În acest pasaj este evident ceea ce ştie fiecare ţăran. Cineva
datorită presupunerii lor că nimic nu se poate realiza prin efort
seamănă, udă şi seceră însă nu poate face să crească. Fără îndoială,
uman. În acest moment devine util faptul că spiritualiştii nu iau în
însă, conştiinciozitatea semănatului şi udatului influenţează viitorul
serios reflecţia teologică. Ei se auto-consolează adesea cu vagul ade-
seceriş.
văr despre "tainele lui Dumnezeu".
"Fabricarea" creşterii cantitative a bisericii este imposibilă. Efortul şi
Răspunsul Paradigma tehnocrată are o altă abordare. Biserica este văzută ca o energia ar trebui investite în armonizarea polului instituţional al vieţii
tehnocrat organizaţie. De aceea, tehnocraţii ar trebui să poată spună cu con- bisericii cu principiile lui Dumnezeu, astfel încât polul organic să se
vingere: "Biserica poate fi fabricată". În lumina dovezilor biblice însă, poată dezvolta sănătos şi nestingherit. Aceasta este cea mai clară pre-
. nici un tehnocrat nu se simte confortabil cu această afirmaţie. Chiar zentare a abordării strategice a dezvoltării naturale a bisericii.
dacă lucrarea lor practică reflectă convingerea adâncă privind capa-
citatea lor de a realiza creşterea bisericii, foarte rar se poate vedea
aceasta în teoriile lor.
În cele din urmă, cele două extreme- cea tehnocrată şi cea spiritua-
listă- vor cădea de acord asupra următoarei afirmaţii: "Deşi trebuie

98 99

......................................................111.:~:;___________________________________________________________
 Diagrama din dreapta contrastează cele mai importante trei deose-
"Pragmaticul ar biri dintre dezvoltarea naturală a bisericii şi gândi rea clasică a creşterii
putea Întreba: bisericii. Am văzut deja că abordarea noastră nu este produsul unei Obiective Metode
Filozofie
filozofii neteologice ci se bazează pe principiul şi paradigma Refor-
'Cum aş putea
mei. Am afirmat, de asemenea, că obiectivele dezvoltării naturale a
obţine roade
bisericii se concentrează pe calitate nu pe cantitate. În această secţi­
bune fără să am une vreau să scot în evidenţă o a treia deosebire, direct legată de cele "Gândirea clasică neteo- cantita- prag ma- Deosebirea dintre
un pom bun?'" două menţionate mai sus: dezvoltarea naturală a bisericii respinge în creşterea logica tive tice dezvoltarea natu-
mentalitatea pragmatică şi o înlocuieşte cu abordarea orientată pe rală a bisericii şi
principii. "creşterea (clasică)
Pentru a evalua în mod critic pragmatismul în creşterea bisericii, tre- a bisericii" poate fi
"Dezvoltarea principiul calitative orientate
buie să înţelegem de ce joacă el un rol aşa de important în mişcarea evidenţiată foarte
naturală a reformei pe
de creştere a bisericii. Acest lucru devine evident atunci când înţele­ clar În cefe trei
gem lucrul Împotriva căruia luptă mişcarea de creştere a bisericii: domenii ale filozo-
ideologia creştină care afirmă că nimeni nu trebuie să încerce să fiei, obiectivelor şi
evalueze roadele lucrării. Unii au folosit termenul "pragmatic" cu metodelor.
înţelesul de "ne-ideologic". Mişcarea de creştere a bisericii se supu-
ne, într-adevăr criteriului: "Care este efectul activităţilor noastre?" 3. Pragmaticii pun mereu aceeaşi întrebare: "Ce este cel mai eficace Gândire pe
Această întrebare este corectă din punct de vedere biblic. Este o pentru creşterea bisericii în această situaţie?" Aşa cum am men- termen scurt
întrebare pe care Isus ne-a învăţat să ne-o punem. ţionat anterior, aceasta este o întrebare legitimă şi necesară pe
care numai ideologii cred că nu trebuie niciodată să o pună. Răs­
Şase pericole ale Din păcate însă, această preocupare a fost etichetată "pragmatism". punsul pragmatismului la această întrebare este însă insuficient
pragmatismului Aş dori să enumăr şase motive pentru care abordarea pragmatică nu datorită unei concentrări excesive asupra câştigului pe termen
este potrivită pentru creşterea bisericii. scurt. În dezvoltarea bisericii, ca şi în multe alte domenii ale vieţii,
Respingerea 1. Pragmatismul, ca imagine despre lume şi viaţă este înrădăcinat câştigurile pe termen scurt au şi o durată scurtă. Pe termen lung,
principiilor în respingerea a priori a principiilor normative. Deşi trebuie să ele se dovedesc adesea a fi neproductive.
normative nu presupunem că autorii creştini ce folosesc acest termen au o 4. Pragmaticii au tendinţa de a-şi forma propria lor opinie cu privire Orbi faţă de
perspectivă negativă asupra principiilor biblice este potrivit să ne la ceea ce este important pentru împărăţia lui Dumnezeu. Uneori logica lui
întrebăm totuşi de ce folosesc acest termen, având în vedere încăr­ ei pierd din vedere adevărul care spune: "căile Domnului sunt Dumnezeu
cătura istorică pe care o poartă. mai înalte decât căile omului". Prin contrast, o abordare orien-
tată pe principii se străduieşte să se conformeze principiilor creş­
Succesul ca scop 2. Abordarea pragmatică are pericolul inerent de a face din succes
în sine criteriul teologic final. O maximă seculară spune: "Nimic nu are terii care sunt fondate biblic şi sunt verificabile empiric, principii
succes mai mare decât succesul". Tradus în jargonul creştin, care ştim că, în cele din urmă vor aduce roade pentru împărăţia
aceasta înseamnă: "Orice contribuie la creşterea numerică a bise- lui Dumnezeu, deşi în prezent nu prea dau această impresie. Sco-
ricii este bun. Numărul mare al participanţilor la serviciile de în- pul nu justifică întotdeauna mijloacele. Principiile lui Dumnezeu
chinare este dovada vie că biserica se află, din punct de vedere nu au nevoie de îmbunătăţiri.
teologic, pe drumul bun". Din păcate, unii autori din domeniul 5. Pragmatismul este în conflict cu principiul biblic conform căruia "Roade
creşterii bisericii au căzut în această cursă. pomul bun aduce roade bune (Matei 7:17). Aceasta înseamnă în artificiale"

100 101

---------------· ·----------------------
 mod expres că rodul este bun, fiindcă pomul este bun. Pragmati-
cii însă întreabă: "Cum poţi obţine roade bune fără să ai un pom
bun?" Tendinţa lor este să căute mai degrabă roade artificiale
care necesită o fabrică funcţională eficientă, decât un organism
viu bun. În momentul în care roadele artificiale apar în biserică,
Zece pa~i
Oportunism
pragmaticii le prezintă ca "dovada" faptului că trebuie să existe
un pom bun care le-a produs.
6. Gândirea pragmatică se transformă uşor într-un pământ fertil
pentru oportunism. În general, plutirea în sensul curentului,
practici
ajustarea la tendinţele curente îndoielnice, folosirea metodelor
manipulatoare de marketing, chiar şi cooperarea cu sisteme poli-
tice corupte- toate, desigur, în numele bunăstării bisericii- pot fi
consecinţele unei gândiri "pragmatice" puternic dezvoltate.

Dezvoltarea naturală a bisericii respinge motto-ul pragmatismului:

"Nimic nu are succes mai mare decât succesul". În contrast, ea susţi­
ne că bisericile au succes deoarece urmează principii biblice clar de-
finite.

"Trăsăturile calitative", "factorul minim", "principiile

biotice" şi 11 0 nouă paradigmă" sunt cele patru părţi
constituente ale dezvoltării naturale a bisericii care
corespund celor patru Întrebări fundamentale ale
creşterii bisericii- ce, când, cum şi de ce. "Firul roşu"
care a străbătut cele patru părţi a fost aplicaţia a
ceea ce noi am numit principiul" totul de la sine".
În această secţiune finală a cărţii aş dori să prezint
un plan În zece paşi pentru introducerea celor patru
părţi constitutive ale vieţii bisericii.

102
 Program Fără Program
standard program individual

Merge ... ... dacă situaţia biseri- ... dacă cei din con- . .. dacă poate fi
Până în acest moment, observaţiile noastre cu privire la programe au cii se potriveşte cu ducerea bisericii fac dezvoltat
fost, în mare parte, critice. Am încercat să arăt că programele sunt condiţiile pe care le intuitiv ceea ce
"Ar fi bine să nu
valabile numai pentru situaţii specifice, în timp ce principiile au o presupune programul trebuie
ne păcălim sin-
aplicabilitate universală. Indiferent de câte ori a avut succes un anu-
guri, crezând că
mit program, dacă este prezentat ca remediu pentru orice situaţie,
'predica rea' nu va crea decât confuzie. Nu ... dacă situaţia din ... dacă deciziile luate ... dacă nu se pot
principiilor Aceasta nu reduce însă cu nimic valoarea acestor programe. Nu vom merge ... biserică este diferită intuitiv reflectă gândi- particulariza principii-
corecte este înceta să ne antrenăm muşchii doar pentru că îi putem folosi greşit, de cea pe care o rea spiritualistă sau le universale
suficientă pen- bătând pe cineva. Nu trebuie să ne ferim să întocmim un plan de presupune programul tehnocrată şi nu pe

tru declanşarea dezvoltare a bisericii, doar fiindcă unii nu se pot abţine să nu îl folo-
sească greşit, adică într-un mod legalist, tehnocrat sau chiar magic.
dezvoltării
De la programele de natură tehnocrată se aşteaptă să rezolve creş­
bisericii." terea bisericii printr-un "ciclu de spălare rapidă". Dezvoltarea natu-
rală a bisericii însă se aseamănă cu viaţa organică. Este un proces care
necesită timp. Nici o măsură singulară, fie ea o analiză a bisericii, o
consultanţă, o noapte de veghe, un seminar, studierea unei cărţi
relevante nu va produce instantaneu creşterea. Doar atunci când
toate elementele menţionate anterior lucrează armonios împreună,
se poate declenşa un proces de schimbare durabilă.
Aş vrea să prezint modul în care o biserică poate folosi următorii zece
paşi pentru a întocmi un "program" pentru propria-i dezvoltare, nu
"luat de pe raft" ci "croit la comandă". Am descoperit că o persoană
din exterior cu experienţă în dezvoltarea naturală a bisericii (un con-
sultant, un alt pastor, o reţea etc.), poate fi de mare ajutor în acest
proces.
Diferite puncte Cei zece paşi au fost scrişi într-o asemenea manieră încât să poată fi
de plecare aplicaţi în orice situaţie bisericească posibilă:
• Într-o biserică însăşi termenul de "creştere a bisericii" întâmpină
împotrivire;
• O altă biserică îşi doreşte arzător să crească, dar priveşte cu
tristeţe cum scade participarea la serviciile de închinare;
• Un al treilea caz este o biserică dinamică, în creştere, care caută
căi de a structura viitoarea dezvoltare a bisericii;
• O a patra biserică se gândeşte la plantarea unei biserici-fiică şi
caută principii valabile pentru orice fel de creştere a bisericii;
cea biotică
• În cele din urmă, a cincea situaţie poate fi o biserică de curând Acest tabel arată
plantată care de-abia a trecut de faza iniţială a înfiinţării şi caută importanţa (relati-
ajutor pentru o dezvoltare continuă şi sănătoasă. vă) a programelor
pentru dezvoltarea
Următorii zece paşi pot fi utili atât în aceste situaţii cât şi în multe
naturală a bisericii.
altele. Ar fi bine să nu ne păcălim singuri, crezând că 'predicarea'
Ele nu sunt obliga-
principiilor corecte este suficientă pentru declanşarea dezvoltării bi-
torii, dar pot fi
sericii. Aceasta ar demonstra înţelegerea greşită a abordării orientate
utile.
pe principii. Principiile trebuie convertite întotdeauna în programe
aplicate. Fără acest pas, toate discuţiile noastre despre dezvoltarea
bisericii sunt în pericolul de a nu fi altceva decât conversaţii de dra-
gul conversaţiei.
În cele patru părţi anterioare ale acestei cărţi am arătat care sunt Dumnezeu nu
lucrurile pe care noi putem şi trebuie să le facem pentru dezvoltarea are nevoie de
bisericii noastre şi pe care nu le putem face, deoarece sunt responsa- manual- noi
bilitatea lui Dumnezeu. Următorii paşi practici au de a face doar cu însă avem
partea noastră, responsabilitatea omului. Aceasta nu pentru că eu
consider contribuţia umană "mai importantă" decât a lui Dumne-
zeu, aşa cum, prematur, unii critici au şi sugerat deja. Motivul real
din spatele ei este aproape răsuflat: această carte a fost scrisă ca ma-
nual pentru oameni şi nu pentru Dumnezeu. El nu are nevoie de
aceste sfaturi pentru a-şi îndeplini responsabilitatea. De aceea, vreau
să mă limitez strict la a vorbi despre acele lucruri pe care, potrivit voii
lui Dumnezeu le putem face noi oamenii pentru a ajuta la creşterea
bisericii.

104 105

- --- ------------------------~--<1,,7"!',_._
----~~-------------.a ....________________________________________
 Cum ar trebui să privim perspectiva creştinilor care afirmă că: "tot ce
Noile experienţe
"Dezvoltarea putem face noi pentru creşterea bisericii este să ne rugăm"? Am vă­
spirituale de care
naturală a bise- zut deja că această afirmaţie nu poate fi apărată nici din punct de
ne bucurăm ade-
vedere teologic şi nici empiric. Multe pasaje biblice arată că putem
ricii nu este o sea, la evenimente
face mult mai mult pentru creşterea bisericii decât să ne rugăm.
strategie pentru În masă nu duc În
Aceste fraze care sună atât de "spiritual", la o examinare mai atentă mod automat la
crearea mo- se dovedesc a fi o expresie a ceea ce noi am numit "paradigma spi- creşterea bisericii,
mentului spiri- ritualistă".
dar pot fi factori
tual. Ea apare Trebuie însă să încercăm să înţelegem ceea ce vor să spună de fapt motivatori puter-
numai acolo oamenii care au aceste convingeri. Ei nu vor să spună că noi nu pu- nici.
unde acesta tem face absolut nimic decât să ne rugăm. Ei vor să spună: "Dacă
rugăciunea, dedicarea faţă de Cristos şi o relaţie personală cu El nu
există deja." dată confuzie între entuziasmul nostru pentru principii şi entuzias-
sunt în centrul tuturor activităţilor noastre, atunci toate eforturile
noastre nu sunt altceva decât 'activism' neroditor". Şi acest lucru mul nostru pentru Domnul. Oamenii nu pot rămâne motivaţi pentru
este foarte adevărat! creşterea bisericii, atât timp cât nu sunt motivaţi de devotamentul
lor faţă de Isus şi lucrarea Sa.
Obiectivul ultim Creşterea bisericii în sine nu trebuie să devină niciodată motivaţia
activităţilor noastre. Nu dezvoltarea bisericii ci închinarea înaintea lui Dacă o biserică
nu are acest fundament este foarte probabil că cei- Condiţii
Dumnezeu este adevăratul obiectiv. Dezvoltarea bisericii este făcută lalţi nouă paşi pe care îi vom descrie în continuare nu vor avea un prealabile pentn
de dragul închinării. efect prea mare. Mai direct, dezvoltarea naturală a bisericii nu este o dezvoltarea
Această funcţie nu scade deloc semnificaţia eforturilor noastre de strategie pentru crearea momentului spiritual. Ea apare numai acolo bisericii
creştere a bisericii ci mai degrabă le conferă cea mai înaltă onoare: unde acesta există deja, oferind paşii practici pentru a atrage şi mai
ele sunt oA unealtă prin care oamenii devin urmaşi ai lui Cristos şi mulţi oameni.
împreună 11 glorifică pe cerescul Rege. Ce se poate face dacă o biserică nu se bucură de acest moment spi- Ce poate face o
Ce înseamnă În repetate rânduri am numit principiile dezvoltării bisericii, principii ritual? Cu siguranţă că nici chiar în acest caz nu strică identificarea biserică?
"principii "divine". Această expresie necesită o explicaţie. Prin "divin", eu înţe­ factorului minim, stabilirea obiectivelor calitative, aplicarea principii-
divine"? leg "creat de Dumnezeu". Aceasta nu face ca principiile să fie divine. lor biotice şi aşa mai departe. Aceştia nu sunt însă nici primii şi nici cei
Niciodată nu ar trebui să-L confundăm pe Dumnezeu cu ceea ce a mai importanţi paşi. Credincioşii trebuie să fie mai întâi cuprinşi de o
creat El. Acesta este un pericol real, deoarece creaţia lui Dumnezeu nouă dedicare faţă de Cristos.
este atât de magnifică încât putem fi duşi de val. Entuziasmul nostru Cum se poate realiza aceasta? Sunt tot atât de multe soluţii la această
este bun şi adecvat atât timp cât nu ne închinăm creaţiei în locul problemă pe cât de mulţi creştini există pe glob. Pentru unii, contac-
Creatorului (Romani 1 :25). Ar trebui, în schimb, să lăsăm frumuseţea tul cu o "biserică model" a aprins scânteia, alţii au fost inspiraţi la o
şi splendoarea creaţiei (împreună cu principiile biotice pe care le des- adunare a unui număr mare de credincioşi, iar alţii la o reuniune res-
coperim în ea) să ne inspire la a lăuda "gloria lui Dumnezeu" (Psal- trânsă. Prin ele însele, aceste evenimente nu vor porni mişcarea de
mull9:2). creştere a bisericii, aşa cum, în mod greşit, cred şi învaţă unii. Ele pot
Această înţelegere teologică fundamentală are consecinţe practice. însă determina oamenii să înceapă să se întrebe: "Ce se poate face
Când oamenii aud pentru prima dată principiile biotice de dezvolta- ca lucrurile pe care le-am experimentat aici să devină parte a vieţii
re naturală a bisericii, ei sunt adesea entuziasmati. Eu sunt încântat zilnice a bisericii mele?"
ori de câte ori se întâmplă aşa ceva. Nu ar trebui să facem însă nicio-

106 107

~~~-- --- ----------------- ------~-------

 Cele mai multe grupuri se îmbarcă în procesul dezvoltării naturale a
desea suntem bisericii descoperindu-şi "factorii lor minimi"- acele trăsături calita-

departe de ade- tive cel mai puţin dezvoltate care în acel moment le împiedică sem-
nificativ dezvoltarea.
văr când Încer-
Nu există nici o biserică fără "factor minim". Termenul nu înseamnă
căm să identifi- în mod necesar că biserica stă "rău" într-un anumit domeniu; am
căm factorul înt~lnit biserici al căror factor minim era un model pentru alte biseri-
minim al biseri- ci! lnseamnă doar că celelalte şapte domenii sunt mai dezvoltate de- Un profil tipic al
bisericii: trăsăturile
cii noastre cât acest factor minim. Înseamnă de asemenea că, focalizarea asupra
calitative "structuri
bazaţi doar pe acelui punct minim va aduce un progres de durată în dezvoltarea 11

acelei biserici. Evanghelizare funcţiona!e şi

intuiţie." evanghe!izare
În ultimii ani am constatat că atunci când oamenii încearcă să identi- Relaţii
1,

fice factorul minim al bisericii lor bazaţi doar pe intuiţie, dau adesea orientată pe ne-

greş. De fapt, nu este deloc neobişnuit ca ei să aibă impresia că do-
meniul lor cel mai tare este factorul lor minim!
Cum este posibil aşa ceva? De obicei, aceste biserici au standarde
calitative extrem de înalte în acel domeniu. Ele au, de asemenea,
un simţ foarte dezvoltat aşa încât observă imediat problemele po-
tenţiale şi identifică rapid îmbunătăţirile posibile. Alte zone ale vieţii
bisericii care nu sunt atât de importante pentru ei sunt aproape ne-
băgate în seamă. Pentru a identifica cu certitudine factorul minim al
bisericii şi pentru a nu ne baza doar pe presupuneri, eu recomand ca
fiecare biserică să facă un profil al bisericii în baza unei analize temei-
nice, din punct de vedere ştiinţific.
Cum se obţine Unul din obiectivele cercetării noastre a fost elaborarea unei proce-
profilul bisericii? duri de testare, prin care fiecare biserică interesată să îşi poată cu
uşurinţă identifica factorul ei minim. În acest sens, aproximativ trei-
zeci de membri ai bisericii (inclusiv pastorul) trebuie să completeze
un chestionar. Chestionarul nu cere membrilor să-şi evalueze biserica
("Pe o scară de la unu la zece, cât de iubitoare este biserica voas-
tră?"), ci să-i descrie comportamentul actual (de exemplu: "Cât de
des ai invitat pe cineva din biserică la masă sau la o ceaşcă de cafea,
în ultimele două luni?").
·Analiza noastră compară datele culese din aceste răspunsuri cu cele
aproximativ patru milioane de răspunsuri strânse iniţial şi creează un
"profil al bisericii". Rezultatele sunt prezentate într-un grafic ce arată
imediat punctele tari şi cele slabe ale bisericii.
voi" erau cel mai
puţin dezvoltate În
momentul son-
dajului.
Chestionarul poate fi procesat de un consultant în dezvoltarea natu- Avantajul
rală a bisericii sau chiar de către biserică. În a doua variantă, trebuie procesului
să participaţi la un seminar de pregătire de bază în dezvoltarea natu- ştiinţific
rală a bisericii pentru a obţine un program de calculator de tip CORE.
Programul este adus la zi în mod continuu şi se bazează pe normele
tuturor bisericilor intervievate mai înainte. Orice nou rezultat datorat
continuării cercetărilor este inclus în mod automat în procesul com-
puterizat al evaluării.
În cazul în care profilul bisericii este astfel obţinut, biserica poate să
fie sigură că valorile rezultate sunt precis normate şi comparabile cu
altele. Formula folosită în acest proces este demnă de încredere,
deoarece se bazează pe datele strânse de la mai bine de 1 000 de
biserici studiate. În primii ani ai lucrării noastre, când foloseam meto-
de mult mai puţin sofisticate pentru obţinerea profilului bisericii, am
înţeles că, deşi se pot învăţa adevăruri valoroase cu mult mai puţin
efort, ele nu pot sluji ca bază pentru dezvoltarea unui proces sigur de
planificare. Dacă sunteţi interesaţi în obţinerea unui profil al bisericii
voastre, vă rog să folosiţi informaţiile de la pagina 128.

108 109

- ·----·- --··- ··--·· -·------·-- --~--~----~

 Domeniu de lucrare Exemple de obiective calitative

Conducere "Până la sfârşitul anului, pastorul nostru va fi

eliberat de 20% din responsabilităţile frecven-
te pentru a putea dedica acest timp pregătirii
lucrătorilor laici"
Ce este un "obiectiv calitativ"? "Calitativ" nu înseamnă deloc "ne-
"Ce s-ar Întâm- clar"! Obiectivele calitative sunt obiective precise, definite în timp,
Slujire La sfârşitul următoarelor nouă luni, 80%
verificabile şi măsurabile privind creşterea calităţii bisericii.
pla dacă nivelul dintre cei ce participă la serviciile de închinare
Următoarea declaraţie a unui membru al bisericii: "Vreau să fiu un
calitativ al îşi vor fi descoperit darurile lor spirituale şi
creştin mai bun", sau a unei biserici: "Vrem ca în viitor să ne rapor-
tuturor celor 50% vor fi activi într-un domeniu de lucrare
tăm la alţii mai spiritual şi mai iubitor", nu sunt obiective calitative.
corespunzător darurilor lor"
opt domenii Acestea sunt declaraţii frumoase, dar nu sunt obiective. Tabelul din
s-ar dubla?" dreapta conţine câteva exemple a ceea ce eu consider a fi obiective Spiritualitate "Până la 1 februarie, vom lua decizia privind
calitative. care dintre cei trei lucrători laici aleşi îşi va
asuma coordonarea lucrării de rugăciune"
Creşterea Când stabilim obiective, trebuie s-o facem în domeniile pe care le
continuă a putem, realmente, influenţa. Acesta este motivul principal pentru
calităţii care obiectivele legate de creşterea numărului de participanţi la ser-
Structuri Până la sfârşitul lui decembrie al acestui an,
viciile de închinare sunt adesea dăunătoare (vezi paginile 44-45). În
schimb, efortul nostru poate afecta semnificativ calitatea celor opt
~om desemna un om pentru fiecare din cele
nouă domenii de lucrare stabilite de biserica
domenii cheie ale vieţii bisericii. Într-adevăr, care altul ar trebui să fie
noastră"
obiectivul planificării unei biserici, dacă nu creşterea calităţii ei? Ar
trebui oare să lăsăm în seama întâmplării descoperirea darurilor spiri- În acest tabel veţi
tuale ale creştinilor, dezvoltarea unor relaţii de dragoste reciprocă, Închinare De la începutul anului viitor, vom avea câte găsi un exemplu
stabilirea unui loc şi timp pentru împărtăşire spirituală sau descoperi- ~n serviciu de închinare la fiecare trei luni care de "obiectiv calita-
rea rolului care le revine în împlinirea Marii Însărcinări? va fi conceput pentru atragerea necredin- tiv" pentru fiecare
cioşilor"
dintre cele opt
Cu ce pot În seminariile mele, după ce am discutat cele opt trăsături calitative,
trăsături calitative.
contribui eu? pun adesea întrebarea: "Ce s-ar întâmpla dacă s-ar dubla valoarea
Grupuri mici )n următoarele şase luni, vom împărţi grupu- Vă rog să ţineţi
calităţii celor opt domenii în următoarele douăsprezece luni?"
rile de studiu biblic în aşa fel încât fiecare cont că exemplele
Aproape toţi cei ce se gândesc la această întrebare - chiar dacă nu
ajutor de lider să îşi asume conducerea unui sunt ilustraţii alese
cunosc în detaliu toate principiile dezvoltării naturale a bisericii- îşi
nou grup" la Întâmplare. Nu
vor da seama că aceasta ar genera un enorm proces de transformare
există obiective
care ar merita implicarea noastră deplină şi pasionată.
standard pentru
Apoi întreb: "Ce putem face noi în cele opt domenii pentru a produ- Evanghelizare "Până la sfârşitul lui aprilie, conducerea
bisericii va identifica cele 1O procente de
toate bisericile, fie-
ce această creştere calitativă?" Această întrebare ne conduce direct la
creştini pe care Dumnezeu i-a binecuvântat
care biserică tre-
procesul de stabilire a obiectivelor. Problema este că, în majoritatea
cu darul evanghelizării şi va avea o dicuţie buie să-şi stabi-
bisericilor, conducerea discută tot felul de chestiuni, însă, niciodată
personală cu fiecare despre acest dar" lească acele obiec-
nu se ocupă de acele lucruri concrete pe care ar trebui să le facă, să le
tive care promit
plănuiască, să se roage pentru ele şi să le sprijine biserica pentru a Relaţii "După ce, timp de trei luni se va studia progresul cel mai
continua creşterea calităţii vieţii bisericii în cele opt domenii menţio­ Procesul Învăţării dragostei, fiecare participant mare În dezvolta-
nate mai sus. al grupului de studiu biblic va putea spune: rea bisericii, potri-
'Mă bucur, mai mult decât în trecut că sunt în
vit circumstanţelor
acest grup"' lor specifice.

110 111
 r!

Pericol la "Dezvoltarea naturală Pericol la

Toate obiectivele calitative descrise în capitolul anterior pot fi realiza-
stânga a bisericii" dreapta
"Nu tot ceea ce te cu ajutorul unor paşi concreţi, dacă aceasta este ceea ce îşi doresc
este de dorit din cu adevărat şi ceilalţi membri ai bisericii. Aceasta este însă problema
fundamentală. Multe biserici nu reuşesc să îşi atingă obiectivele şi
punct de vedere
apoi interpretează eşecul lor ca o dovadă a faptului că o creştere a
spiritual se poa- calităţii este, la urma urmei, "omeneşte imposibilă". Eu cred că ace-
Originea celor mai
te şi Îndeplini multe obstacole În
astă interpretare este greşită. Problema nu este că măsurile necesare
Într-o biserică." calea dezvoltării
pentru împlinirea scopurilor "nu pot fi luate" ci, mai degrabă, că unii
naturale a bisericii
creştini, pur şi simplu nu vor să se facă "ceea ce se poate face".
poate fi găsită În
Identificarea acestor obstacole ne aduce cu picioarele pe pământ
cele două paradig-
privind realităţile care existau încă din vremea lui Isus şi nu vor dis-
me false. Nici una
părea până la revenirea Sa. Dezvoltarea bisericii implică, întotdeau-
din ele nu se
na, oameni adevăraţi care poartă cu ei experienţele for trecute, răni­
relaţionează natu-
le, temerile şi mecanismele lor de apărare. Nu tot ceea ce este de
ral/a structurile
dorit din punct de vedere spiritual se poate şi îndeplini într-o biseri-
bisericii.
că. Dacă am încerca să ignorăm realitatea, ideile noastre nu ar fi alt-
ceva decât nişte nori de fum.
Recunoaşterea La o conferinţă a pastori lor la care vorbeam despre dezvoltarea natu- deloc raţională. Când am vorbit cu el, după întâlnire, am simţit că era
împotrivirilor rală a bisericii, am explicat oferta noastră pentru identificarea facto- controlat de teama că o asemenea evaluare I-ar fi putut "demasca"
rului minim al bisericilor. Unul dintre pastori a obiectat imediat: pe el şi lucrarea sa. Argumentele mele raţionale nu I-au ajutat deloc-
"Sper că nu vreţi să spuneţi că fiecare biserică trebuie să îşi facă ba mai mult, au înrăutăţit chiar situaţia!
o asemenea evaluare. Există suficiente motive împotriva acestui Oricând întâlnim împotrivire faţă de dezvoltarea naturală a ~ise~i.cii, Descoperiţi
lucrul" adevăratele
ar trebui să fim sensibili la motivele ascunse în spatele ob1ecţulor
l-am mulţumit pentru intervenţie şi am pus o folie pe retroproiector. "raţionale". În cele din urmă, cele mai mult~ m~tive îşi a~ originea în motive
Am scris pe ea: "Motive împotriva evaluării". Apoi i-am cerut pasto- una dintre cele două paradigme false descnse 1n aceasta carte.
rului să ne spună trei dintre cele mai importante motive ale sale, Având în vedere faptul că întreg sistemul de credinţe şi valori este
după care m-am aşezat pe scaun şi am aşteptat. Timp de două minu- guvernat de paradigmele teologice, nu este deloc surp_rinză~or că
te foarte grele, o tăcere ca de gheaţă a umplut încăperea. În cele din adesea discuţiile sunt atât de emoţionale. Pentru un trad1ţ1onahst sau
urmă am întrerupt tăcerea şi am spus: "Pe această folie se află toate un spiritualist, întrebăr!le pe ca!e 1_: ridicăm sunt ~u.lt n;_ai ~-uit decât
motivele pentru care ar trebui să nu facem profilul bisericii". discuţii despre strateg1e. Dupa parerea lor este m JOC 1nsaş1 "esenţa
De ce adesea Astăzi îmi este ruşine de ceea ce am făcut. Îmi menţin totuşi convin- credinţei".
argumentele gerea că demonstraţia mea a fost corectă. Nu există nici un motiv
raţionale nu pot adevărat pentru a nu face profilul bisericii. În cel mai rău caz posibil,
ajuta conducerea bisericii îl va respinge şi îl va arunca la gunoi. Nu vor
pierde decât nişte bani şi nici măcar pe aceştia, deoarece într-un ase-
menea caz le vom restitui, fără probleme, banii cheltuiţi!
Da, din punct de vedere raţional argumentele mele erau corecte.
Ceea ce nu am înţeles atunci a fost că problema acestui pastor nu era

112 113
 Pro- Soluţia 1 Soluţia 2
blema (tehnocrată) (biotică)
Trebuie angajat Resursele financiare ale bisericii vor fi 20% din salariu va proveni din bugetul
un nou lucrător ajustate astfel încât să existe resurse bisericii, diferenţa va fi obţinută din
cu normă Întrea- pentru salariul noii poziţii. Reducerile de contribuţiile celor ce vor beneficia din
gă pentru a
În momentul în care întâmpinăm rezistenţă din interiorul sau exte- buget în alte domenii sunt inevitabile. aceasta. La început va fi o poziţie cu
conduce depar- jumătate de normă, apoi - pe măsură ce
"Principiile bio- riorul bisericilor noastre, dacă nu chiar mai înainte, vom înţelege cât tamentul lucarea şi resursele finaciare vor creşte­
tice trebuie pri- de folositoare este abordarea orientată pe principii în viaţa de fiecare grupurilor mici poate fi transformată în normă întreagă.
zi a bisericii. În partea a treia am menţionat că principiile biotice sunt
vite ca o listă de lnter- O slăbiciune a acestei soluţii este că Această soluţie ia în considerare relaţia
foarte utile, deoarece ne ajută să reacţionăm constructiv la situaţiile problema finanţării este văzută izolat de dintre finanţe şi celelalte domenii ale
verificare ce necreate de noi.
depen- restul dinamicii organismului sănătos al vieţii bisericii cum ar fi: efectul asupra
poate fi aplica- denţa bisericii. Aceasta duce la concluzii care motivaţiei şi structurii de gândire a
Un punct slab al majorităţii literaturii de creştere a bisericii a fost
pierd din vedere realitatea imediată: membrilor bisericii, asupra dărniciei
tă fiecărei deci- încercarea ei de a fi un ghid al acţiunilor potrivite, în timp ce orice "Ne lipsesc banii, aşa că trebuie să personale, asupra modului în care noul
zii pe care tre- formă de reacţie a fost privită cu suspiciune. Este evident adevărat că economisim în altă parte". angajat se vede pe sine, etc.

buie să o luăm." nimeni nu poate conduce doar "reacţionând". Multi- Acest fel de gândire nu face altceva Din moment ce noua persoană angajată
Pe de altă parte este un fapt dovedit că liderii -fie ei "proactivi" sau decât să excludă multiplicarea continuă a este "autofinanţată", multiplicarea poate
plicarea slujirii (cel puţin pentru personalul avea loc aproape la nesfârşit. Conform
Jeactivi" -îşi petrec majoritatea timpului răspunzând provocărilor
plătit). Resursele financiare sunt sortite să acestui model, nu există nici un motiv
ce apar în mediul lor. Doar în mijlocul acestor decizii zilnice ne se diminueze treptat, până la epuizare. pentru care să nu fie angajată o a treia
putem da seama dacă abordarea biotică a fost într-adevăr însuşită, sau a patra persoană, dacă apare nevoia.
sau dacă a rămas doar o teorie abstractă.
Un instrument Cele "şase principii biotice" trebuie privite ca o )istă de verificare" Transfor- Se pierde din vedere faptul că, aproape Presupunerea de aici este că, o dată ce
întotdeauna este mai puţin atractiv să oamenii gustă roadele (adică observă
pentru deciziile ce poate fi aplicată fiecărei decizii pe care trebuie să o luăm. Pagina marea donezi unei instituţii decât unei per- impactul dărniciei lor financiare), vor fi
zilnice următoare oferă un exemplu real: trebuie angajat un nou lucrător cu energiei soane. mai deschişi să dea, din nou, pentru
normă întreagă. Cum ar trebui finanţat el sau ea? acelaşi proiect.

Coloana din mijloc (Soluţia 1) arată o reacţie care nu ţine cont de

principiile biotice. Coloana de la dreapta (Soluţia 2) prezintă folosi-
rea conştientă a principiilor biotice în procesul de luare a deciziilor. Multi- Această soluţie nu are aproape nici un efect Cuvântul noului angajat contribuie la
pozitiv asupra altor domenii. Dimpotrivă, este propria sa finanţare. Aceasta îndreaptă
Sigur că acest exemplu este prescurtat şi simplificat. Cu toate aces- funcţionaU­ mult mai probabil că strâmtorarea financiară atât angajatul cât şi investitorul, chiar de
tea, el arată deosebirile dintre o strategie biotică şi una pur prag- tate a va face ca biserica să fie şi mai sceptică cu la început, într-o direcţie orientată înspre
privire la noua poziţie şi, este posibil să aibă o creştere.
matică de rezolvare a problemelor. Acest model poate fi folosit pen-
influenţă negativă asupra întregului departa-
tru luarea majorităţii deciziilor din viaţa unei biserici. ment de studiu biblic în case.
Fiindcă am folosit foarte mult aceste liste de verificare la seminariile
Simbioză O slăbiciune a acestei soluţii este con- Soluţia combină diferitele sisteme
mele, am descoperit că cei fără pregătire teologică au mult mai puţi­ centrarea asupra unei singure soluţii de (bugetul bisericii, donaţiile, posibilităţile
ne probleme cu acest fel de gândire decât teologii. Se pare că edu- finanţare (monocultură), în loc să se dezvoltării ulterioare). Acestea poleni-
folosească efectul simbiotic al diferitelor zează încrucişat şi au efect sinergetic.
caţia teologică standard ne instruieşte să gândim mai degrabă "re-
sisteme.
ducţionist" decât )ntegrator". Poate că cei mai mulţi dintre noi ar
trebui să exerseze pe hârtie acest fel de gândire înainte de a-1 aplica
vieţii reale.
Funcţiona­ Din ceea ce am spus mai sus, rezultă că Aceasta este în armonie cu
această soluţie, deşi
ca efect de scurtă conform căruia, orice sistem organic
litatea durată permite înfiinţarea slujbei, nu trebuie să dezvolte subsisteme auto-
promovează creşterea de lungă durată. finanţatoare, o dată ce a ajuns la o
Acest tip de gândire va determina, în anumită mărime pentru a continua să
mod inevitabil, încetarea creşterii bisericii crească. Testarea "roadelor" acestei
în momentul atingerii plafonului numeric. abordări este, în mod cert, posibilă.

114 115

;;;;;;;;;;;;;;;;;;.-;;-.........................t_________________________________________________

Am observat deja caricatura strategiei minime care spune că trebuie
să ne concentrăm întotdeauna asupra a ceea ce facem cel mai puţin
11Chiar dacă
bine. Dezvoltarea naturală a bisericii are o abordare diferită. Motto-
uneori identifi-
ulei este: "Descoperă-ţi punctele tari, dezvoltă-le, bucură-te de ele,
carea factorului foloseşte-le. Cu ce scop? Pentru a creşte valoarea factorului minim".
minim al unei Care sunt însă punctele tari ale bisericii voastre? lată patru parametri
biserici stârne- în care trebuie să încadraţi răspunsul la această întrebare:
şte temeri,
1. Cele mai puternice trăsături calitative ale bisericii tale ("factori
Începerea cu maximi"). Indiferent dacă este vorba de "conducere", "evan-
punctele tari va ghelizare" sau altele, ar trebui să puneţi următoarea întrebare:
da un ton Cum putem folosi aceste puncte tari cu mai multă eficacitate
11
pozitiv. pentru dezvoltarea punctelor noastre slabe? Această întrebare
s-a dovedit a fi foarte creativă deoarece începe cu ceva deja accep-
tat de biserică şi folosit de Dumnezeu în mod evident în trecut.
Chiar dacă uneori identificarea factorului minim al unei biserici
stârneşte temeri, începerea cu punctele tari va da un ton pozitiv.
2. "Cultura voastră spirituală". Fiecare biserică şi-a dezvoltat un stil
propriu de a-şi trăi credinţa în Isus Cristos. Nu-i nimic greşit în
asta, atât timp cât avem, într-adevăr, de-a face cu culturi spiritua-
le şi nu cu necredinţă deghizată teologic. Modul unic în care o
biserică îşi exprimă devoţiunea faţă de Cristos trebuie întotdeau-
na văzut ca un punct tare. Tocmai datorită diferenţelor de expri-
mare a spiritualităţii noastre ne putem aştepta să atragem oame-
ni care nu vor fi niciodată câştigaţi de "culturile spirituale" ale
altor biserici.
3. Factori contextuali. Fiecare biserică are unele trăsături "date"
nu în urma unei alegeri, ci datorită factorilor contextuali cum ar fi
locul (oraş sau sat), statutul social al localnicilor sau al facilităţilor
disponibile pentru lucrare. Nici o altă biserică din lumea întreagă
nu are un context similar cu al vostru!
4. Daruri spirituale. Cel mai tare punct al fiecărei biserici este co-
moara de daruri spirituale pe care Dumnezeu le-a dat deja mem-
brilor bisericii. Nu mă refer la trăsătura calitativă "slujire orientată
pe daruri". Chiar dacă această trăsătură calitativă nu este deloc
dezvoltată în biserica voastră, puteţi fi siguri că toate darurile pe
care Dumnezeu le-a dat pentru împlinirea Marii Însărcinări sunt
deja prezente în poporul Lui. Ele trebuie doar descoperite. Orice
116
Puncte tari Factori
• • •
m1n1m1
De exemplu: De exemplu:
• Factori maximi • Slujire Motto-ul dezvol-
tării naturale a
• Cultură spirituală • Structuri
bisericii: Folosiţi
• Factori contextuali • Grupuri mici punctele tari pen-
• Daruri spirituale • Relaţii tru a Îmbunătăţi
factorii minimi ai
bisericii.
sceptic privind relevanţa "potenţialului biotic" pentru biserică _?r
trebui să studieze învăţătura biblică despre darurile spirituale. In
timp ce nu putem "fabrica" daruri, putem, cu siguranţă pune în
valoare ceea ce Dumnezeu a investit deja în creştini. Cu cât ne
apropiem mai mult de planul lui Dumnezeu, cu atât vom experi-
menta mai mult "auto-organizarea" multor domenii din viaţa
bisericii.
Conceptul darurilor spirituale este fundamental, indiferent la care Rezultate în
trăsătură calitativă lucrăm. Ce ar trebui să facă "liderii împuternicito- toate domeniile
ri" dacă nu să ajute creştinii să folosească potenţialul pe care Dumne-
zeu 1-a investit în ei? Cum poate funcţiona "slujirea orientată pe da-
ruri" dacă creştinii nu sunt conştienţi de darurile lor spirituale? Cum
se poate manifesta "spiritualitatea pasi~nată" atunci când mulţi_:;~
A
simt frustraţi deoarece întotdeauna Il slujesc pe Dumnezeu m lucran
care nu li se potrivesc? Ce sunt "structurile funcţionale" dacă nu mij-
loacele prin care se îndreaptă darurile lui Dumnezeu spre lucrări co-
respunzătoare? Cum poate un serviciu de închinare să fie mai puter-
nic "inspirator" decât atunci când creştinii participă la el, în mod
liber, cu tot felul de daruri? Ce face ca grupurile mici să fie mai "inte-
gratoare" dacă nu creştinii care se slujesc unii pe alţii cu darurile pri-
mite de la Dumnezeu? Cum poate avea loc "evanghelizarea orien-
tată pe nevoi" dacă biserica nici _!llăcar nu ştie care sunt m~mbri~
înzestraţi cu darul evanghelizării? In cele din urmă, putem no1 vorb1
cu onestitate despre "relaţii bazate pe dragoste" dacă nu reuşim
să-i ajutăm pe membrii bisericii să-şi găsească locul pe care Dumne-
zeu 1-a pregătit pentru ei în trupul lui Cristos? Toate alternativele pe
care le-am descoperit până acum la abordarea orientată pe daruri nu
erau, în mod special, marcate de relaţii bazate pe dragoste.
117
 Toate discuţiile despre dezvoltarea naturală a bisericii vor rămâne pe
loc atâta vreme cât majoritatea membrilor bisericii nu sunt integraţi
na ce s-ar În- în procesul de creştere. Acesta este motivul pentru care institutul
nostru a elaborat materiale pentru a ajuta la implementarea în prac-
tâmpla dacă tică a fiecăreia dintre cele opt trăsături calitative (în dreapta). În lim-
60% dintre cei ba engleză, aceste unelte DNB vor fi traduse şi publicate în seria
ce participă În "Resurse de ucenicie DNB". Ce deosebire este între aceste materiale Acum oferim, În
mod regulat la "biotice" şi celelalte? limbi diferite, ma-
serviciile de În- nuale pentru fieca-
1. "Resursele de ucenicie DNB" sunt concepute pentru aplicarea re dintre cele opt
principiilor biotice fără folosirea termenilor tehnici corespun- trăsături calitative.
curge un curs zători. Nici unul din manuale nu vorbeşte de "automatisme de Ele sunt toate ba-
12 luni des- creştere", "transformarea energiei" sau "strategie minimă". zate pe principiile
creşterea În Aceste concepte teoretice nu sunt tratate în manuale, deşi ele biotice descrise În
dragoste?" constituie cadrul strategic fundamental al lor. această carte. În
această imagine
2. În timp ce majoritatea celorlalte materiale pentru creşterea bise-
puteţi vedea mate-
ricii se ocupă în mod specific de conducerea bisericii, "Resursele
de ucenicie DNB" sunt concepute pentru membrii bisericii. Ele
rialele din ediţia În
sunt concepute pentru a fi folosite individual, în grupuri mici sau
limba germană.
de întreaga biserică, accentul fiind pe participarea în grupurile
mici. Fiecare manual are un ghid pentru lideri care arată modul "Vă puteţi imagina ce s-ar întâmpla dacă 60% dintre cei ce participă Aplicaţie practică
în care materialul poate fi prezentat sub forma unei singure lecţii, în mod regulat la serviciile de înch~nare ar parcurge un curs de 12 în locul vorbelor
sau în module de trei, şase sau doisprezece lecţii. luni despre creşterea în dragoste?" Poate că participanţii ar sfârşi văr­ goale
sând ceva lacrimi, râzând mult, împăcându-se, scoţând la iveală con-
3. În timp ce scopul acestei cărţi este explicarea principiilor, "Resur- flictele şi dobândind o nouă înţelegere a dragostei lui Dumnezeu.
sele de ucenicie DNB" merg un pas mai departe: ele ajută la Poate că nici nu s-ar menţiona "creşterea bisericii". Şi totuşi, se poate
aplicarea programată a principiilor. Ele sunt "sisteme reproduc- demonstra că un asemenea proces de învăţare are un impact ex-
tibile" ce pot fi folosite de laici fără ajutorul conducerii bisericii. În traordinar asupra creşterii bisericii- cu siguranţă mult mai mare de-
contrast cu alte "programe" Cc:are uneori îi tratează pe toţi creşti­ cât dacă conducerea doar discută, sau pastorul doar predică despre
nii la fel), materialele biotice încurajează individualitatea, sponta-
dragoste.
neitatea şi creativitatea.
Acest exemplu este legat de ceea ce am învăţat în ultimii ani despre "Legea masei
4. Când am elaborat aceste materiale, am încercat să învăţăm de modul în care operează în biserică "legea masei critice". Atâta vreme critice"
la alte programe şi abordări. Am cercetat materiale (majorita- cât doar o minoritate din biserică sprijină cu adevărat dezvoltarea
tea orientate pe "modele") din lumea întreagă, căutând principii bisericii, aceasta va fi o sarcină plictisitoare şi frustrantă. De îndată ce
universal aplicabile. Pentru fiecare dintre cele opt trăsături calita- o majoritate evidentă s-a implicat în procesul de creştere, intervine
tive avem acum matriţe conceptualizate internaţional, în ediţii un alt element al "auto-organizării spirituale". Multe lucruri pe care
adaptate diferitelor ţări. liderii le-au visat doar, încep să apară "de la sine".

118 119

••••••••••••••••••••••••••••••••••.-.-.-.--.--.--~~~1117_________________________________________________
 După ce am identificat factorul minim al bisericii şi am luat măsuri De un şi mai mare interes decât analizarea cifrelor exacte este studiul Căutaţi evoluţii

"În general, pentru îmbunătăţirea acestui domeniu, cum putem să ne asigurăm atent al schimbărilor valorilor celor opt trăsături calitative (graficul de şi tendinţe
că vor apare roadele adevărate? Una dintre metodele cele mai uşoare mai jos). Putem vedea progresul clar în cele mai multe domenii pre-
recomandăm
şi mai precise este întocmirea unui nou profil al bisericii (vezi paginile cum "structuri" (4) şi "slujire" (2). Domeniile: "spiritualitate" (3)
refacerea pro- 108-1 09). şi urelaţii" (8) însă au scăzut. Aceasta indică probleme posibile în vii-
filului de două Rezultatele, în mod special compararea celor două profiluri, arată în tor. O prezentare grafică de tipul acesta permite bisericii să ur-
ori pe an." mod clar dezvoltarea indicelui calitativ în toate cele opt domenii. mărească tendinţele de evoluţie (pozitivă sau negativă), în fiecare
Dacă o biserică constată că în domeniul minim nu s-a schimbat ni- dintre cele opt domenii. Pentru o planificare responsabilă a creşterii
mic, ar trebui continuată concentrarea asupra "punctului dureros". bisericii este foarte utilă monitorizarea acestor evoluţii.
Dacă se constată că intervenţia a adus roade (acesta fiind cazul în
aproximativ 90% dintre bisericile analizate de mai multe ori), atunci La ce interval de timp trebuie făcut un nou profil? Răspunsul depinde Intervalul de
biserica trebuie să se concentreze asupra noilor factori minimi. de intensitatea cu care biserica lucrează la îmbunătăţirea factorilor timp dintre
minimi. În unele biserici studiate, diferenţele măsurabile au apărut la profite
Compararea a Fiecare profil al bisericii, aşa cum am văzut deja este ca o poză instan- câteva săptămâni. În mod normal însă este nevoie de câteva luni
două profite tanee. Unii lideri care au identificat profilul bisericii lor doar o singură pentru apariţia unor diferenţe calitative semnificative. În general,
dată, au făcut confuzie între rezultate şi "caracterul esenţial al biseri- pentru a putea compara rezultatele recomandăm refacerea profilului
cii lor". Vreau să lansez o avertizare serioasă împotriva unei aseme- de două ori pe an. Şase luni este, în general, un interval de timp
nea percepţii statice asupra profilului. Valorile tuturor celor opt do- suficient de mare pentru a face un progres semnificativ în domeniul
menii calitative se schimbă destul de rapid, mai ales în cazul în care factorului minim, chiar şi în cazul unor situaţii complexe. Pe de altă
biserica lucrează în mod con- parte, şase luni nu este atât de
ştient la ele. mult încât schimbările nece-
Cele două grafice arată mo- sare să nu poată fi amânate
dul în care se pot compara până anul viitor, în treispreze-
profilele bisericii. Acest exem- ce februarie!
plu este tipic pentru bisericile
studiate de noi. Graficul din
stânga arată rezultatele unei
cercetări mai vechi (barele al-
bastre), comparat cu unul
nou (barele galbene). Veţi ob-
serva că biserica a avut cea
mai mare creştere (+14) în
domeniul factorului minim
("structuri funcţionale").
Efortul lor a dat, în mod evi-
dent, roade!

120 121

________________________.....................llft7________________________________________________
 Îmbunătăţirea ,,factorilor mini mi" ai bisericii este un proces continuu
şi nu un eveniment singular. Cel puţin una dintre cele opt trăsături
calitative merită atenţia specială a liderilor şi putem fi siguri că inves-
bisericii ar
tiţia de energie în acel domeniu va fi în folosul dezvoltării întregii
să devină
biserici.
la fel de obiş­ Graficul din dreapta prezintă dezvoltarea bisericii "eşantion", despre
nuit ca şi ţine­ care am discutat în capitolul anterior pe o perioadă de trei ani. Ob- Graficul arată con-
rea evidenţei servaţi faptul că, deşi cele opt domenii nu arată o creştere constantă tinuarea dezvol-
ci mai degrabă una cu suişuri şi coborâşuri, tendinţa generală este de tării calitative a
participării la
serviciile de creştere. · Conducere bisericii noastre
Focalizarea atenţiei asupra uneia dintre cele opt trăsături calitative · Slujire
Spiritualitate eşantion. În spate-
Închinare sau nu produce întotdeauna creştere cantitativă imediată. Uneori, o bi- Structuri le fiecărei mişcări
a dărniciei. 11 serică trebuie să lucreze din greu asupra a doi sau trei dintre factorii Închinare
Grupuri mici ascendente sau
Evangheli descendente sunt
ei minimi, înainte de a se vedea roadele creşterii cantitative.
Acest exemplu arată cât este de importantă monitorizarea dezvoltării istorii despre rugă­
creşterii calitative a bisericii pe o perioadă mai lungă de timp. Atât ciuni, decizii, crize
timp cât dezvoltarea este, în general pozitivă, mai devreme sau mai şi succes.
târziu ne putem aştepta şi la creştere cantitativă.
Datele culese în cercetarea noastră internaţională permit fiecărei bi- Controlul
Direcţia este Nici nivelul absolut al calităţii atinse şi nici viteza cu care sunt realizate serici să îşi facă propriul sondaj computerizat. Aceasta permite trans- continuu al
importantă îmbunătăţirile nu sunt decisive, deşi ambele merită urmărite. Cel mai
formarea controlului calitativ regulat într-o )nstituţie" fixă. Ori de calităţii
important factor este direcţia în care se îndreaptă indicele calitativ. câte ori biserica are nevoie de informaţii temeinice, poate să facă
Merge în sus sau în jos? Orice creştere calitativă, chiar dacă pare sondajul cu uşurinţă, să proceseze informaţiile şi să prezinte rezultate-
neglijabilă şi chiar dacă biserica nu a experimentat încă o creştere
le într-o manieră asemănătoare cu graficul de mai sus. Aceasta asigu-
numerică este un real progres în procesul de dezvoltare a bisericii. O
ră o bază temeinică pentru planificarea paşilor următori.
focalizare asupra creşterii cantitative ca fiind singurul criteriu al suc- Sper în mod sincer ca în viitor, sondaje de acest fel să nu mai creeze
cesului, mi se pare a fi o gândire foarte statică. teamă şi cutremur, aşa cum este în prezent în multe locuri, ci să de-
Dacă, dimpotrivă, indicele calitativ scade, biserica trebuie să antici-
vină o activitate normală "de culise" în sprijinul activităţii bisericii.
peze, în mod realist, probleme chiar dacă la acel moment creşte di- Controlul calităţii bisericii trebuie să devină la fel de obişnuit ca şi
namic. Dacă nu se iau măsuri corective- şi de obicei nu se iau fiindcă ţinerea evidenţei participării la serviciile de închinare sau a dărniciei.
lucrurile merg atât de bine- biserica se va alătura, în curând, biseri-
cilor stagnante sau în descreştere.
Cu ajutorul indicelui de măsurare a calităţii, se poate monitoriza con-
s.ecvent calitatea bisericii. Acesta este un instrument mai folositor şi
mai descriptiv al "controlului succesului" decât orice diagrame de
creştere sau statistici ale participării la serviciile de închinare.

122 123
 În cursul reflecţii lor noastre am văzut în mod repetat că, în creaţia lui
Această diagramă
"Dacă trupul Dumnezeu, creşterea nu este nelimitată. Un organism sănătos nu arată cele patru
bisericii este continuă să crească la nesfârşit ci dă naştere altor organisme care, la faze din dezvolta-
rândul lor, se vor multiplica. Acelaşi principiu biotic, care poate fi
ănătos, În cele rea unei noi biseri-
aplicat vieţii din interiorul unei biserici (de exemplu multiplicarea
din urmă se va grupurilor, a lucrătorilor sau a resurselor) este valabil şi pentru biserica ci (casetele galbe-
Înmulţi." privită ca întreg. Dacă biserica este sănătoasă, în cele din urmă se va ne) care trebuie să
apară Înainte de a
înmulţi.
Unii creştinicare poartă stindardul plantării de biserici vor merge o putea numi" bi-
serică existentă"
până acolo încât să considere "reproducerea de noi biserici" ca fiind
a noua trăsătură calitativă. Această perspectivă este, bineînţeles, po- (caseta roşie). În
sibilă. Consider însă că este mai consecvent din punct de vedere
fiecare dintre cele
metodologie să nu adăugăm reproducerea ca fiind al nouălea ele- patru faze este im-
portantă sprijinirea
ment la spirala bisericii. Ea ar trebui să fie o perspectivă diferită din
dezvoltării celor
care se poate privi spirala în baza următoarelor două întrebări: "Cum
s-a născut acest organism definit prin cele opt trăsături calitative?" şi opt trăsături cali-
"Cum se poate naşte astăzi un asemenea organism?" tative.
Cum se naşte o Cu excepţia construcţiilorartificiale tehnocrate, fiecare biserică a fost prenatală la cea a naşteriieste semnalată chiar de primul serviciu de
biserică? "plantată" la un anumit moment (vezi diagrama din dreapta). Con- închinare colectivă (a cincea trăsătură calitativă).
sultantul pentru biserici Robert Logan identifică patru faze în origi-
nea unei biserici: reproducere, concepţie, prenatală şi naştere. În !n m_omentul în care o biserică celebrează primul serviciu public de O lege a vieţii

cadrul fiecarei faze, responsabilitatea majoră este susţinerea adecva-
tă a dezvoltării celor opt trăsături calitative.
Să privim mai îndeaproape una din cele patru faze, cea prenatală.
Fazele de reproducere şi concepţie au proiectat noua biserică, adică
au dAezvoltat un proiect pentru realizarea practică a celor opt dome-
nii. In faza prenatală, aceste trăsături calitative sunt practicate în
sânul echipei de plantatori. În mod normal, dezvoltarea urmează
următorul model: începe cu o echipă de lideri (prima trăsătură calita-
tivă) care recrutează conlucrători calificaţi (a doua trăsătură calita-
tivă). Chiar de la început, ei încearcă să cultive o spiritualitate pasio-
nată (a treia trăsătură calitativă) şi să zidească relaţii profunde între
membrii echipei (a opta trăsătură calitativă). Aceasta are loc în con-
textul unui grup mic (a şasea trăsătură calitativă). Chiar din această
fază iniţială creştinii sunt sfătuiţi să nu-şi ascundă credinţa ci să îşi
găsească modul lor personal de evanghelizare (a şaptea trăsătură ca-
litativă). Structurile embrionare ale viitoarei biserici încep să apară (a
patra trăsătură calitativă). Şi, în cele din urmă, tranziţia de la faza
1nchmare, spunem că s-a născut o nouă biserică. Din acel moment
nu mai este un "proiect de plantare a unei biserici", ci o "biserică
existentă" care trebuie să-şi păstreze cu grijă sănătatea, să înveţe să
învingă bolile şi să crească atât cantitativ cât şi calitativ. Este de foarte
mare ajutor pentru o biserică nouă ca, încă de la început să dezvolte
moment spiritual, să-şi identifice factorii minimi, să-şi stabilească
obiective calitative, să identifice obstacolele, să aplice principiile bio-
tice, să-şi pună în practică punctele tari, să folosească materiale bieti-
ce, etc.
Ce se întâmplă dacă această biserică există o vreme şi, cu ajutorul lui
Dumnezeu creşte calitativ şi cantitativ? Atunci întreg procesul se va
repeta şi se va naşte o altă biserică. Acesta este modul în care viaţa se
reproduce în întreaga creaţie a lui Dumnezeu. În mod surprinzător,
biserica lui Isus Cristos a trecut adesea cu vederea aceste legi ele-
mentare ale vieţii.

124 125
 ---------·-·--~--- .. -----··----

Unii creştini cred că principiile prezentate în această carte nu sunt cu te principii este imperfectă. Tehnicile de cercetare pe care le-am folosit
Creşterea bise- "adevărat spirituale". Deşi nu luptă propriu-zis împotriva lor, ba s-ar pentru a identifica, în mod empiric principiile, conţin erori, ca orice
putea chiar să folosească câte unul ele din când în când, însă, ca să metodă ştiinţifică. Materialele create de noi pot fi îmbunătăţite.
ricii prin pute-
nu fim prea aspri, nici nu sunt entuziasmaţi de ele. Pentru ei, lucrarea Acestea nu schimbă însă realitatea fundamentală că principiile pe care
rea Duhului Duhului Sfânt este complet diferită de principiile descrise în această le-am căutat bâjbăind şi pe care am încercat să le comunicăm prin
Sfânt nu În- carte. ceaţă îşi au originea în Dumnezeu.
amnă nesoco- Am încercat să arăt că o asemenea perspectivă, oricât de răspândită Din nefericire, în această carte am atins multe subiecte, însă doar pe
·ea principiilor ar fi, se apropie mai mult de paradigma spiritualistă decât de Duhul scurt. În această ediţie am încercat să realizăm o primă introducere
ri Dumnezeu." Sfânt pe care-I întâlnim în Biblie. Creşterea bisericii prin puterea Du- simplificată la dezvoltarea naturală a bisericii, pornind de la ceea ce
hului Sfânt nu înseamnă nesocotirea principiilor lui Dumnezeu ci, am tratat mai pe larg în câteva cărţi.
mai degrabă implementarea acelor principii în bisericile noastre,
Aduceţi-vă aminte de ilustraţia de la început. Într-un mod simbolic, Pânzele sus!
într-o cât mai mare măsură, chiar dacă ne par neobişnuite, greu de
ea descrie încercările noastre de a pune biserica în mişcare prin pro-
urmat, pornite împotriva tradiţiei sau că produc neplăceri.
pria noastră putere (vezi stânga). Ce înseamnă dezvoltarea bisericii
Fiinţeumane Dezvoltarea naturală a bisericii este un inamic declarat al oricărei în- prin puterea Duhului Sfânt conform următoarei imagini (vezi mai
atotputernice? cercări de a zidi biserica lui Isus Cristos prin puterea omenească. Prin jos)?
aceasta nu înţeleg însă un atac împotriva unor creştini imaginari, pli- Mai întâi de toate încetează "trasul şi împinsul" din viaţa bisericii. În
ni de sine, care spun: "De ce avem nevoie de Duhul Sfânt? Metodele al doilea rând înseamnă folosirea minunatelor "roţi" rotunde din
noastre proprii dau rezultate de la sine!" N-am întâlnit niciodată o căruţă, în loc să insistăm că folosirea celor pătrate Îl glorifică mai mult
asemenea obrăznicie. Nu, ceea ce înţeleg eu prin creşterea bisericii pe Dumnezeu! În al treilea rând înseamnă folosirea pânzelor îngro-
prin "puterea omenească" este ceva cu totul diferit. Eu mă refer la pate sub roţi, în timp ce Îi cerem lui Dumnezeu să ne trimită puterni-
creştinii care vor din toată inima să lucreze prin puterea Duhului cul vânt al Duhului Sfânt.
Sfânt, dar care din motive practice, înlocuiesc lucrarea lui Dumnezeu Apoi, ne-am putea urca, noi înşine, în căruţă ca să descoperim că
cu efortul uman. lui Dumnezeu nimic nu-i face mai mare plăcere decât să ne
Ori de câte ori nesocotim principiile fundamentale ale creşterii bise- asculte rugăciunile.
ricii pe care le învăţăm din Scriptură şi care sunt validate de experien-
ţa noastră, ori de câte ori ignorăm automatismele de creştere cu care
Dumnezeu Îşi zideşte biserica şi ori de câte ori încercăm - fie din
ignoranţă, fie din aroganţă spirituală- să folosim metode ineficiente
şi consumatoare de resurse, acţionăm prin propria noastră
putere.
Dezvoltarea naturală a bisericii este bazată
pe principii create de Dumnezeu şi des-
coperite nouă. Această temă este în-
- treţesută în paginile întregii cărţi. Nu
înseamnă însă, că o carte ca aceasta
se pretinde a fi "scrisă de Dumne-
zeu". Aceasta arfi absurd. Nu, termi-
nologia aleasă pentru a descrie aces-

126 127
 Paşii următori

Dacă sunteţi interesaţi să aplicaţi principiile dezvoltării naturale a

bisericii în biserica dumneavoastră, sau dacă doriţi să completaţi pro-
filul DNB prezentat în această carte, vă rugăm să contactaţi:

Dezvoltarea naturală a bisericii

str. Ion Ionescu de la Brad nr. 56
1900 Timisoara - România
E-mail imregent@mail.dnttm.ro

~·
i

128

......................................_,,,______________________________________