Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritară 4. „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”
Domeniul major de intervenţie 4.1. „Întărirea capacităţii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare”
Titlul proiectului: „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi Eficiente”
Contract POSDRU/123/4.1/S/129860

RAPORT DE CERCETARE CANTITATIVĂ

SONDAJ DE OPINIE ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI
PENTRU REGIUNEA VEST

Activitatea 6. Realizare cercetări, prognoze şi analize privind piaţa muncii

Subactivitatea 6.2 Analiză, cercetare şi expertiză privind instrumentele şi
programele aplicate

1
 Raport de cercetare cantitativă
sondaj de opinie şomeri înregistraţi
pentru regiunea Vest

1. Problematica socială şi contextul derulării cercetării

1.1. Justificarea şi contextualizarea proiectului

Proiectul POSDRU 129860 „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare
şi Eficiente” este un proiect multiregional implementat de AJOFM Timiș, în parteneriat cu
AJOFM Caraş-Severin, AJOFM Arad, AJOFM Bistriţa-Năsăud, Fundaţia Aequilibrium, Siveco
România S.A. şi S.C. Media One S.R.L., fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară
4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”, Domeniul major de intervenţie 4.1
„Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de
ocupare”. Proiectul cuprinde regiunile Vest şi Nord-Vest, fiind implementat în judeţele:
Timiş, Caraș-Severin, Arad şi Bistrița-Năsăud.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă modernizarea SPO prin furnizarea de

servicii inovative şi integrate care vizează creşterea angajabilităţii clienţilor SPO din
două regiuni de implementare.

Obiectivul descrie în mod generic impactul – servicii de ocupare accesibile şi apreciate de

către clienţii SPO care să constituie o contribuţie vizibilă la creşterea ocupării –
considerată garanţia succesului strategiei EU2020 în rândul populaţiei cu vârste cuprinse
între 20 şi 64 de an, cu atenţie specială acordată gradului de ocupare a tinerilor.

Obiectivul general este atins prin intermediul a două obiective specifice: îmbunătăţirea
capacităţii SPO de anticipare a schimbărilor de pe piaţa muncii prin furnizarea de analize
şi prognoze privind piaţa muncii şi îmbunătăţirea şi diversificarea tipurilor de servicii

2
furnizate prin dezvoltarea de servicii de tip self-service care vizează creşterea amabilităţii
clienţilor SPO.

În cadrul proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi

Eficiente”, o activitate centrală a fost cea de cercetare – A.6. Realizare cercetări,
prognoze şi analize privind piaţa muncii, în cadrul căreia, la subactivitatea 6.2 Analiză,
cercetare şi expertiză privind instrumentele şi programele aplicate, este prevăzut un
raport pentru sondaj de opinie şomeri luaţi în evidenţă pentru regiunea Vest.

Cercetarea realizată a avut în vedere analiza privind funcționarea SPO pe piața

muncii, adresându-se principalilor actori ai pieţei muncii şi clienţi SPO, în cele două
regiuni.

Dinamica schimbărilor de pe piaţa muncii este resimţită în mod deosebit în

judeţele/regiunile vizate (Vest şi Nord-Vest), unde mobilitatea forţei de muncă (inter şi
intraregională, dar şi transnaţională) este relativ mare, unde rata investiţiilor şi
diversitatea acestora pune o presiune asupra fiecărei persoane în căutarea unui loc de
muncă – prin nevoia de a se adapta cerinţelor dinamice ale angajatorilor.

În contextul socio-economic al regiunilor, la care se adăugă o dinamică demografică

nefavorizantă a creşterii economice, devine necesară adaptarea serviciilor de ocupare la
noile condiţii, cerute atât de clienţii acestor servicii, cât şi de angajatori.

Serviciile self-service sunt în concordanţă cu politicile naţionale şi europene, respectând

cerinţa de a dezvolta servicii uşor accesibile, transparente şi rapide pentru fiecare client
posibil. Serviciile dezvoltate vor constitui o măsură eficientă pentru creşterea ocupării –
vizând rata de ocupare a Strategiei EU 2020 de 75%, cu ţinta pentru România de 7o% - în
general, dar şi în mod special prin dedicarea acestor servicii unor categorii în rândul
cărora rata de şomaj este mai mare decât media globală, deci categorii cu risc crescut de
marginalizare profesională şi socială.

În vederea sustenabilităţii demersurilor este necesar ca întreaga activitate dezvoltată să

fie bazată pe cercetări şi analize aprofundate ale fenomenelor studiate, astfel încât

3
instrumentele create prin proiect să poată fi ajustate, adaptate şi nuanţate în
concordanţă cu aşteptările şi nevoile atât a personalului AJOFM, care le va utiliza în
activitatea curentă, cât şi a principalelor categorii de clienţi ai Serviciului Public de
Ocupare. De asemenea, în această amplă activitate de cercetare sunt implicate şi
categoriile de potenţiali clienţi SPO, adică publicul larg şi elevii şi studenţii care vor trebui
integraţi pe piaţa muncii. Instrumentele nou create trebuie fundamentate pe cercetări şi
informaţii actualizate permanent privind piaţa muncii foarte dinamică. Beneficiarii acestor
servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii, unde vor fi capabili
să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa în carieră.

Totodată, prin proiect se realizează prognoze privind evoluţiile pe piaţa muncii, pentru a
putea înlocui măsurile reactive în intervenţii proactive. Se urmăreşte în principal corelarea
ofertei cu cererea de forţă de muncă prin scheme de asistenţă personalizată adresate
persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi inclusiv celor care aparţin grupurilor
vulnerabile, precum şi identificarea aspectelor care permit clienţilor ocuparea unei poziţii
care are cea mai bună potrivire cu capacităţile acestora, incluzând şi posibilitatea de a-şi
îmbunătăţi profilul profesional prin formare continuă la locul de muncă. Pe termen lung,
este vorba despre o schimbare de paradigmă, prin concentrarea asupra potrivirii
competenţelor clienţilor la cerinţele pieţei, a mediului economic real, în loc de eforturi
investite în căutarea unui loc de muncă care să răspundă dorinţelor clienţilor.

Ne aşteptăm ca personalul care a parcurs întregul ciclu să fie în măsură să internalizeze

procesul parcurs şi să-l repete de fiecare dată când condiţiile externe vor cere acest lucru,
prin valorificarea rezultatelor cercetării. Personalul care va asigura funcţionarea acestor
servicii, cu nivel de competenţe crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze
un mediu de lucru în care să-şi pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii
profesionale la nivel individual şi al organizaţiilor implicate.

1.2. Instrumentele self-service dezvoltate prin proiect

Strategia pentru dezvoltarea platformei de consiliere online realizată în cadrul proiectului,

plecând de la premisele dezvoltate în urma experienţei în priză directă a relaţiei dintre

4
AJOFM Timiş şi publicul instituţiei (şomeri, angajatori, alte persoane în căutarea unui loc
de muncă etc.), s-a cristalizat în jurul nevoii creării unui instrument care să unească toate
măsurile active pe care personalul AJOFM le are la dispoziţie în consilierea şomerilor şi a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi în medierea ocupării locurilor de
muncă vacante din regiunile la care se raportează proiectul.

Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de

politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de
consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi
intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind
anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din
perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere
disponibile prin personalul AJOFM.

În acest sens, ca instrument de lucru pe platforma spunespo.ro, a fost gândit conceptul

“Scor personal de angajabilitate”, care înseamnă şanse sporite de a găsi locul de muncă
ideal, pentru şomeri sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar pentru
angajatori înseamnă un instrument de evaluare a candidaţilor, pentru a alege angajatul
potrivit pentru ocuparea unui loc de muncă. Concret, acest instrument este o punte de
interacţiune directă între angajaţi şi angajatori.

În cadrul platformei spunespo.ro aceste instrumente au fost dezvoltate pe cinci nivele

cheie:

Nivelul 1. Premium CV: acest nivel oferă posibilitatea integrării tuturor informaţiilor
personale, ale unui utilizator şomer său persoana aflată în căutarea unui loc de muncă,
legate de competențe, calificări şi personalitate, într-un format uşor descifrabil de către un
potenţial angajator. Pentru aceasta utilizatorul este direcţionat către portalul spo-
online.ro, instrument de consiliere unde se pot accesa, vizualiza şi genera instrumente ca:
analiza personală prin matricea SWOT, curriculum vitae Europass, Video-CV, Fişa de
consiliere şi evaluare, Plan de dezvoltare personală şi profesională. Comunicarea în cadrul
acestui nivel se face prin conceptul PremiumCV care descrie ideea că prin platforma

5
spunespo se adaugă valoare CV-ului, instrument de lucru de bază în activitatea de resurse
umane, indiferent de care parte te afli, şomer sau angajator.

Nivelul 2. Super TU: Acest nivel oferă direcţionare spre instrumente de evaluare şi testare
personală, care pot să creeze o imagine sintetică despre abilităţi, competenţe şi tip de
personalitate. Rezultatele testelor sunt un instrument de consiliere pus la dispoziţia
utilizatorului în eventualitatea optării pentru unul dintre cursurile de dezvoltare de
competențe, ce se regăsesc pe platformă. Asociind cele două tipuri de instrumente,
informare şi evaluare a personalităţii şi abilitaţilor, un utilizator îşi poate forma o imagine
de ansamblu privind compatibilitatea personală cu trăsăturile generale ale unei
specializării vizate. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Super TU
care descrie sintetic nevoia de mărire a gradului personal de performanţă prin evaluare şi
informare, ceea ce în final duce la mărirea angajabilităţii personale.

Nivelul 3. Momentul X: La acest nivel, platforma spunespo.ro oferă, pentru utilizatorii

aflaţi în căutarea unui loc de muncă, încă un instrument de experimentare virtuală a
momentului interviului. Instrumentul VideoInterviu online constă în interacţiunea video
(preînregistrată) cu un intervievator care adresează utilizatorului în mod direct, ca la o
întâlnire faţa în faţă, o serie de întrebări, care au un set de răspunsuri predefinite. Din
aceste răspunsuri utilizatorul trebuie să aleagă răspunsul pe care îl considera corect.
Platforma va interpreta opţiunea/răspunsul din perspectiva consecinţelor de interpretare
ale unui potenţial angajator şi îi va indica direcţia de abordare corectă, ceea ce generează
autoevaluare şi perfecţionare. Această procedură funcţionează pentru fiecare întrebare din
video interviu în parte şi este evaluată într-un scor final al răspunsurilor corecte, care
generează angajabilitate, după finalizarea fiecărei runde complete (toate întrebările) de
interviu. Utilizatorul va avea la dispoziţie diferite structuri de videointerviu, cu grade
diferite de complexitate, fiecare utilizator putând să parcurgă oricare nivel al video-
interviului de oricâte ori doreşte. Evaluarea răspunsurilor corecte după fiecare parcurgere
a oricărui nivel de video-interviu este înregistrată în scorul personal al utilizatorului şi
revizuit după fiecare utilizare a instrumentului. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face

6
prin conceptul Momentul X care sintetizează experienta interviului şi induce utilitatea
instrumentului dezvoltat într-o situaţie decisive şi tipică de ocupare a unui post.

Nivelul 4. Post vacant: Acest nivel oferă informare şi consiliere despre modul de creare şi
completare a unei scrisori de intenţie, prin prezentarea a trei modele de scrisoare de
intenţie şi posibilitatea completării unui formular predefinit, cu poziţia sau locul de muncă
vizat, din într-o listă a locurilor de muncă vacante (LMV), care va fi la dispoziţia tuturor
utilizatorilor platformei. Toate elementele şi experienţa acumulată în nivelele anterioare
vor putea fi integrate într-o scrisoare de intenţie pentru a aplică la un post real disponibil.
Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin sintagma Post vacant care sintetizează o
listă a locurilor de muncă vacante (LMV), punând-o la dispoziţia tuturor utilizatorilor.

Nivelul 5. Job Shadow: Acest nivel introduce conceptul de experimentare „pe viu” a ceea
ce înseamnă ocuparea unui anumit post, ce tip de specializare, activităţi şi relaţionare
presupune acesta, dar din perspectiva pasivă, ca o umbră a celui ce ocupă postul respectiv.
Angajatorii, prin participarea la programul job shadow oferă persoanelor interesate
posibilitatea de a experimenta realitatea unui post. Şomerii sau persoanele în căutarea
unui loc de muncă ce se înscriu în programul job shadow câştigă experienţa în priză
directă a unui post, ceea ce contribuie la filtrarea mai eficientă a opţiunilor în viitor.
Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Job shadow care clarifică ideea
de job shadow în termeni accesibili oricui reliefând avantajele acestui concept.

Parcurgerea primelor patru niveluri ale instrumentului dezvoltat prin platforma

www.spunespo.ro contribuie la maximizarea SCORULUI PERSONAL DE ANGAJABILITATE
pentru un utilizator - persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, înseamnă şanse
sporite de a obţine locul de muncă potrivit. Nivelul 5, Job Shadow, reprezintă un bonus
pentru persoanele cu un scor de angajabilitate mare, acestea putând participa la
experimentarea pe viu a unui loc de muncă.

7
2. Date şi statistici relevante

În cadrul activităţii de cercetare a proiectului, a fost derulată o amplă documentare pentru

obţinerea de informaţii relevante privind piaţa muncii la nivel regional. Astfel, în perioada
decembrie 2014 - martie 2015, a fost asigurată o cercetare online pentru identificarea
informațiilor relevante, culegerea și prelucrarea datelor și indicatorilor statistici, utilizând
ca surse de informare Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, AJOFM, ANOFM, dar și alte
studii, rapoarte, analize elaborate de instituții naționale și internaționale.

În urma acestei analize, pot fi prezentate sintetic o serie de informaţii relevante

prezentului raport, informaţii în măsură să integreze în contextul actual rezultatele
cercetării şi să explice o serie de aspecte considerate importante.

Regiunea de dezvoltare Vest este situată în partea de vest a României, la graniţa cu Ungaria şi
Serbia, fiind alcătuită din punct de vedere administrativ-teritorial din patru judeţe: Arad,
Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are o suprafaţă de 32.034 km2,
reprezentând 13,4% din suprafaţa ţării.
Regiunea Vest este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, constituită la
sfârşitul anului 1998.
Din punct de vedere al împărţirii administrative, la nivelul Regiunii Vest există 323 de
unităţi teritorial – administrative, care pot fi împărţite după cum urmează: 12 municipii,
30 oraşe şi 281 de comune.

Regiunea Vest este considerată o regiune în creștere, cu un Produs Intern Brut (PIB)/cap
locuitor cu tendințe de ușoară creștere în ultimii ani, fără a atinge însă valorile înregistrate
înainte de criză și recesiunea economică. Serviciile și industria au avut cele mai importante
contribuții la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) regionale.

Sectoarele-cheie în regiune, cu potențial de dezvoltare și pe viitor, sunt: sectorul

producătorilor de componente pentru automobile (automotive), tehnologia informațiilor
și comunicații, sectorul textile, industria agro-alimentară, sectorul construcții, turism și
prelucrarea lemnului.

8
„Zona motor” a regiunii este reprezentată de aglomerarea Timișoara-Arad. După criză
economică din 2008 și recesiunea din 2009, numărul întreprinderilor active a crescut, iar
majoritate sunt microîntreprinderi.

Populația regiunii a crescut ușor până în anul 1992, după care a înregistrat scăderi
permanente, având aceeași tendință ca și la nivel național și acest lucru s-a întâmplat „sub
influența combinată a nivelului diferențiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii
interne și al intensității migrației externe”, conform datelor disponibile pe pagina oficială a
Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest
(http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=48). La începutul anului 2014,
populația regiunii, conform Balanței Forței de Muncă (BFM), era de 1894,4 mii persoane,
Regiunea Vest fiind singura regiune a țării cu o populație sub 2 milioane de locuitori.
Resursele de muncă la nivel regional au crescut în 2011 față de 2008, iar după 2011 au
înregistrat o tendință de continuă scădere, dar scăderea nu a fost așa pronunțată ca în
cazul populației. La 01 ianuarie 2014, conform Balanței Forței de Muncă (BFM), resursele
de muncă erau de 1262,9 mii persoane.

Comparativ cu 2008 și populația activă civilă a scăzut în 2011, dar apoi a înregistrat o
tendință de creștere ușoară, fără însă a ajunge la nivelul anului de referință (2008). La
nivelul anului 2013 (începutul anului 2014) regiunea dispunea de un total de 871,2 mii
persoane active. Populația activă civilă de sex masculin era preponderentă în regiune.

Rata de activitate a resurselor de muncă a scăzut în 2011 față de 2008, de la 71,1% la

66,4% apoi a crescut ușor, astfel că în 2013 indicatorul avea o valoare de 69,0%, fără a
ajunge însă la valoarea anului de referință (2008). Bărbații din regiune au fost mai activi
decât femeile, iar tinerii au înregistrat cea mai mică rată de activitate comparativ cu
celelalte şapte regiuni de dezvoltare, de numai 25,3% în 2013.

Populația ocupată civilă a scăzut în 2011 față de 2008, apoi a crescut ușor, ajungând la
836,5 mii persoane în 2013, când reprezenta 9,8% din totalul la nivel național. Populația
ocupată a fost preponderent masculină, 54% din totalul populației fiind de bărbați (2013).
Cea mai mare pondere a populație ocupate se afla în sectoarele industria prelucrătoare,

9
agricultură și comerț. Salariații reprezentau 78% (în 2013) din populația ocupată a
regiunii, patronii și persoanele ocupate pe cont propriu - 15%, iar lucrătorii familiali
neremunerați cca 7%.

Pe fondul evoluțiilor nefavorabile datorate de criză economică și financiară și a măsurilor

de austeritate luate de Guvern, de noua recesiune (2011) la nivel internațional, cu efecte și
asupra economiei românești, rata de ocupare a resurselor de muncă a scăzut în 2011 față
de 2008, de la 68,4% la 64%, apoi a crescut ușor la 66,2% în 2013, când a fost totuși sub
valoarea anului de referință(2008). Populația de sex masculin a înregistrat rate ale
ocupării peste cele ale populației de sex feminin.

Distribuția ratei de ocupare pe medii de rezidență arată o rată de ocupare a populației din
mediul rural (60,3% în 2013) mai mare decât cea a populației din mediul urban (58,5%
același an). Județele Timiș și Arad au înregistrat, pe toată perioada analizată, cele mai
ridicate rate de ocupare, în timp ce județele Caraș-Severin și Hunedoara s-au situat la polul
opus, cu rate ale ocupării sub media regiunii.

Având în vedere obiectivul UE 2020 privind o ocupare a forței de muncă de 70% a tuturor
persoanelor cu vârsta 20 ‐ 64 de ani, se poate spune că România, cât și Regiunea Vest
sunt încă departe de atingerea acestui obiectiv, cu o rată de ocupare de doar 63,9% și
respectiv 63,4% în 2013.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) de numai 19,9% în 2013, a fost sub media
corespunzătoare a României de 23,5% și media UE (28 țări) de 32,1%. Mai mult,
indicatorul a scăzut simțitor în 2013 față de 2008, respectiv cu 3,1 pp. Nici la capitolul rata
de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) regiunea nu se plasează mai bine. În 2013,
aceasta a fost de 39,7%, totuși în creștere cu 3 pp. comparativ cu anul 2008, dar sub media
națională de 41,5% și cea europeană de 50,1%.

În perioada 2008-2013, populația adultă (25-54 ani) din regiune a înregistrat rate ale
ocupării peste mediile naționale corespunzătoare, dar în 2013, valoarea indicatorului
(75,7%) încă era cu 1,6 pp sub media corespunzătoare din 2008 (77,3%).

10
O situație îngrijorătoare pentru regiune, cât și pentru România în general, este creșterea
numărului de tineri (15-24 ani) care nu sunt nici ocupați, nici în educație sau formare așa
numiții „NEETs”. Astfel, dacă în 2008, 9,1% din persoanele cu vârsta 15-24 de ani din
regiune aparțineau grupului NEETs, cota acestor persoane a crescut la 13,9% în 2013, sub
media națională de 17,2%, dar peste media europeană în același an de 13,0%. Acești tineri
riscă să fie excluși definitiv de pe piața muncii, să devină dependenți de prestațiile sociale
și să fie expuși riscului major de sărăcie și excluziune socială.

Pe fondul crizei economice (2008) și a recesiunii economice instalate în 2011 (după cea
din 2009), mai ales în zona Euro, crearea de noi locuri de muncă a trenat. În anul 2013, în
regiunea Vest s-a înregistrat un număr mediu anual de doar 4.625 locuri vacante față de
10.267 în 2008. Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante în 2013 au fost:
industria prelucrătoare, învățământ, transport și depozitare, sănătate și asistență socială,
comerț, administrație publică și apărare etc. cele mai puține locuri de muncă vacante s-au
înregistrat în sectorul agricultura, silvicultură și pescuit, industria extractivă, hoteluri și
restaurante.

Unul dintre efectele crizei economice și financiare din 2008 a fost și creșterea numărului
de șomeri, atât pe plan internațional cât și la nivelul României și implicit a regiunilor. Spre
sfârșitul anului 2010 numărul de șomeri începuse să scadă. Apoi, pe fondul evoluțiilor
nefavorabile ulterioare la nivel UE, cu o nouă fază a recesiunii în 2011-2012, evoluții care
s-au resimțit și în România, numărul de șomeri a crescut și în 2012 și în 2013, iar acest
lucru s-a întâmplat atât la nivel național cât și la nivelul Regiunii Vest. La nivelul Regiunii
Vest, 34.120 pers. erau înregistrate ca șomeri la agențiile teritoriale de ocupare a forței de
muncă, în anul 2013, față de 33.641 persoane în 2008. Ponderea bărbaților în totalul
șomerilor înregistrați a fost mai mare decât cea a femeilor. În general, ponderea șomerilor
indemnizați din regiune a fost mai mare decât cea a șomerilor neindemnizați.

Spre deosebire de numărul șomerilor înregistrați, care a crescut continuu între 2011 și
2013, numărul de șomeri BIM din regiune a oscilat între 49,3 mii pers. în 2011 și 45,7 mii
pers. în 2013, încadrându-se în tendința observată și la nivel național. Regiunea Vest a avut

11
cel mai mic număr de șomeri BIM, în comparație cu celelalte regiuni, acesta reprezentând,
în 2013, 6,2% din totalul la nivel național.

Persoanele cu studii superioare au înregistrat cele mai mici ponderi în totalul șomerilor
înregistrați (11% în 2013), urmați de șomerii cu studii medii (28% în 2013- absolvenți ai
învățământului liceal și postliceal). La popul opus s-au aflat șomerii cu pregătire inferioară
(absolvenți ai învățământului primar, gimnazial și profesional) care au constituit categoria
predominantă în rândul șomerilor, cu o pondere de 61% (2013) în total. Cu toate acestea,
se constată că numărul șomerilor cu studii superioare și a celor cu studii medii a crescut în
2013 față de 2008, iar creșterea a fost atât în cifre absolute cât și în cifre relative.

Pe toată perioada luată în analiză, regiunea Vest a avut una din cele mai mici rate ale
șomajului înregistrat, situându-se pe locul 3 pe țară în 2008, respectiv locul 2 pentru
perioada 2011-trim. II 2014, după Regiunea București Ilfov. Valoarea indicatorului a
oscilat între 3,7% la sfârșitul anului 2011 (cea mai mică valoare) și 4% la sfârșitul anului
2013 (cea mai mare valoare), cu o ușoară tendință de creștere. În trimestrul II 2014 rata
șomajului era de 3 %, cu 1,9 pp sub media națională de 4,9% și în scădere față de anul
precedent cu 1 pp.

O evoluție oscilantă a avut și rata șomajului BIM, care a fost de 5,7% în 2008 și 2011, 5,1%
în 2012 și 5,3% în 2013, sub media națională (7,3% în 2013), ca și în cazul ratei șomerilor
înregistrați.

Județul afectat cel mai mult de șomaj a fost Județul Hunedoara, urmat de Județul Caraș-
Severin. În aceste județe, rata șomajului înregistrat s-a situat în permanență peste media
regiunii. Ca exemplu concludent este faptul că Județul Hunedoara avea, în 2013, o rată a
șomajului (7,5%) de aproape 4 ori mai mare decât a Județului Timiș (1,9%) și de aproape
2 ori mai mare decât a mediei regionale(4%). Cel mai puțin afectate de șomaj au fost
Județele Timiș și Arad, cu valori ale raţei șomajului înregistrat sub media regiunii și cu
mult sub valorile din Județele Hunedoara și Caraș-Severin.

12
În ceea ce privește incidența șomajului pe sexe, diferențele între rata șomajului bărbați și
rata șomajului femei din regiune sunt reduse. Astfel, rata șomajului în rândul bărbaților a
oscilat între 3,4% în 2008 și 3,9% în 2013, iar cea în rândul femeilor între 4,2% (2008) și
4% (2013), diferențele fiind ușor în defavoarea populației de sex feminin.

Rata șomajului în rândul tinerilor (15 – 24 ani) a înregistrat valori mai scăzute în
comparație cu celelalte regiuni, cu media națională și cea europeană. Astfel, în 2013
această era de 21,3% , sub media corespunzătoare a României de 23,6% și media UE (28
țări) de 23,6%. Totuși este de subliniat că tinerii au o rată a șomajului mare, în comparație
cu celelalte grupe de vârstă. În cazul tinerilor se pare că cele mai afectate de șomaj au fost
femeile, cu o rată a șomajului în 2013 de 24,6% față de cea a bărbaților de 18,7%.

Și în cazul populației 20-64 de ani din regiune, rata șomajului a fost cu mult sub media UE
(cu 5,5 pp în 2013) dar și sub media națională (cu 2,2 pp în 2013). Valoarea indicatorului a
fluctuat între 4,8% în 2012( cea mai mică valoare) și 5,4% în 2008 (cea mai mare valoare).
Deși rata șomajului pentru populația 20-64 de ani de 5,1% în 2013 a fost cu mult sub
media UE, rata ocupării pe același interval de vârstă a fost de doar 63,4% (tot sub media
UE) - acest lucru poate să fie și un semnal că pe piața forței de muncă există încă o zonă
”gri” care include acele persoane care nu sunt nici în rândul șomerilor și nici în rândul
persoanelor ocupate, conform datelor disponibile pe pagina oficială a Agenţiei pentru
Dezvoltare Regională Vest
(http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20Demografie%20si%20resurs
e%20umane%20versiunea%202014.pdf).

Rata șomajului persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost foarte mică în regiune, de numai
1,3% în 2013, sub media națională de 3,7% și cu o tendință de scădere în ultimii trei ani
analizați.

Și la capitolul șomajul populației adulte regiunea s-a situat relativ bine. Pe toată perioada
în analiză, rata șomajului în rândul populației adulte a fost sub media națională și sub
media UE (28 țări). De exemplu, în 2013, cu o valoare de 4,7%, indicatorul regiunii era cu
1,8 pp. sub media națională.

13
În Regiunea Vest, rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste conform
definiției internaționale) a avut o tendință de permanentă scădere. În 2013, rata șomajului
de lungă durată a fost de 2,1%, sub media europeană de 5,1% și cea națională de 3,2%.
Același an, regiunea se situa pe locul 4 față de celelalte regiuni la acest indicator.

Participarea la măsuri active de ocupare a avut o tendință „descrescătoare înregistrată

începând cu 2008 (de exemplu, participarea la subvenții/credite pentru stimularea
angajării sau creare de locuri de muncă). Insuficiența resurselor financiare și umane la
nivelul serviciilor locale de ocupare ar putea explica progresele modeste în domeniul
politicilor active pe piața muncii” așa cum se menționează și în Strategia Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă, 2014-2020. Această situație s-a resimțit și în Regiunea Vest,
unde, în 2013, numărul persoanelor ocupate ca urmare a participării la măsurile active
reprezenta cca. 46% din numărul celor ocupați prin măsuri active în 2008. Cu excepția
cursurilor de formare profesională, celelalte măsuri active sunt în majoritate subvenții de
angajare, sau cu alte cuvinte măsuri care asigură ocuparea participanților prin însăși
participarea la măsura activă.

Cu toate că Învățarea pe tot Parcursul Vieții (ÎPV) este deosebit de importantă în adaptarea
competențelor forței de muncă la cerințele în permanentă schimbare ale pieței muncii, în
Regiunea Vest performanțele la acest capitol sunt și mai slabe decât la nivel național,
având în vedere că doar 0,8% din adulți (25-64 ani) au participat la ÎPV în 2013,
comparativ cu media națională de 2% și cu cea UE de 10,5%. Mai mult, rata de participare
la ÎPV în regiune a scăzut în perioada analizată, de la 1,4% în 2008 la numai 0,8% în 2013,
în timp ce media națională a înregistrat o ușoară creștere în ultimii 3 ani.

Un alt fenomen îngrijorător pentru România în general, dar și pentru Regiunea Vest, este
cel de Părăsire Timpurie a Școlii. În regiune, rata părăsirii timpurii a școlii sau raţa PTȘ a
crescut în permanență în 2012 și 2013, în timp ce la nivel UE(28 țări) aceasta a avut o
tendință de scădere ușoară. Cu o valoare de 14,2% în 2013, rata părăsirii timpurii a școlii
în regiunea a fost cu 2,2 pp peste media UE 28 dar sub media națională cu 2,9 pp.

14
Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Vest ocupa totuși locul 2 la acest indicator,
singura regiune cu o rată mai mică fiind Regiunea București-Ilfov.

Având în vedere aceste evoluții în regiunea Vest, prezentate pe scurt în cele anterioare și
dezvoltate în analiza pieţei muncii pentru regiunea Vest efectuată, au fost identificate
câteva aspecte cheie ce necesită intervenții pe piața muncii, cum ar fi:

 Scăderea continuă și lentă a populației din regiune, din România în general,

îmbătrânirea demografică și implicit creșterea ratei de dependență a bătrânilor;

 Majoritatea populației care îmbătrânește înregistrează rate de activitate în scădere;

 Tinerii din regiune înregistrează de asemenea o rată de activitate foarte mică și o

rată de ocupare cu valori destul de scăzute în comparație cu celelalte regiuni, cu
media națională și cea europeană;

 Și rata de ocupare a persoanelor vârstnice a fost sub media națională, iar populația
de sex feminin a avut rate de ocupare cu mult sub cele ale bărbaților;

 Ponderea mare a tinerilor care nu sunt angajaţi în nici o formă de învățământ,

muncă sau instruire (NEET), dar și creșterea continuă a acesteia este îngrijorătoare,
având în vedere că aceste persoane sunt expuse, pe termen lung, unui risc foarte
mare de sărăcie;

 Cu toate că rata șomajului și rata șomajului pe termen lung au avut niveluri

satisfăcătoare, fiind sub media națională și cea europeană, tinerii au o rată a
șomajului mare, în comparație cu celelalte grupe de vârstă;

 Disparitățile privind rata șomajului pe județe;

 Creșterea numărului de șomeri cu studii superioare și medii;

 Nivelul scăzut al cheltuielilor cu politicile active pe piața muncii și implicit

participarea redusă la aceste măsuri;

15
  Performanțele regiunii în ceea ce privește participarea la programele de învățare pe
tot parcursul vieții care au fost sub cele la nivel național, și cu mult sub progresul
minim cerut de CE;

 Amploarea fenomenului părăsirii timpurii a şcolii.

16
3. Analiza, definirea şi operaţionalizarea conceptelor
3.1. Conceptele cercetării

Esenţa proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi

Eficiente” este dezvoltarea de servicii tip „self-service" prin care să venim în
întâmpinarea aşteptărilor clienţilor, să asigurăm o mai bună accesibilitate a
serviciilor. Acesta contribuie direct şi eficient la modernizarea Serviciului Public de
Ocupare (SPO) prin furnizarea de servicii inovative şi integrate care vizează creşterea
angajabilității clienţilor SPO din două regiuni de implementare.

Serviciile oferite de sistemul public de ocupare

Categorii de beneficiari: persoane aflate în căutarea unui loc de muncă - se află în căutarea
unui loc de muncă; au devenit şomeri în sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit c) al Legii
76/2002; ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia.

Serviciile oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sunt:

A. Servicii de preconcediere (conform art. 51 din Legea nr. 76/2002): în cazul unor
restructurări ale activității care pot conduce la modificări substanțiale ale numărului și
structurii profesionale a personalului, angajatorii au obligaţia să înștiințeze agențiile
pentru ocuparea forței de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea
șomajului și prevenirea efectelor sociale nefavorabile. Astfel, angajatorii sunt obligaţi să
acorde preaviz, conform prevederilor Codului Muncii sau ale contractului colectiv de
muncă, angajaților ce urmează a fi disponibilizaţi. În perioada preavizului, angajații vor
participa la serviciile de preconcediere realizate de către agențiile pentru ocuparea forței
de muncă. Pentru a veni în sprijinul persoanelor afectate de restructurările care au loc în
economie, angajatorii au obligaţia de a înștiinţa agenţiile judeţene pentru ocuparea forței
de muncă cu cel puţin 30 de zile înaintea acordării preavizelor prevăzute de lege.
Agențiile județene, prin personalul propriu, pot derula următoarele activități:

 informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia șomerilor și

acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională;

17
  plasarea pe locurile de muncă vacanţe, existente pe plan local;

 instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;

 reorientarea profesională în cadrul unei unităţi sau prin cursuri de formare de

scurtă durată;

 sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de

combatere a șomajului.

De serviciile de preconcediere pot beneficia, la cerere, şi alte persoane ameninţate de

riscul de a deveni șomeri.

B. Informare și consiliere (conform art. 58 din Legea nr. 76/2002): informarea și

consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor în căutarea
unui loc de muncă, în mod gratuit. Acestea sunt:

 furnizarea de informații privind piața muncii și evoluţia ocupaţiilor;

 evaluarea și autoevaluarea personalității în vederea orientării profesionale;

 dezvoltarea abilității și a încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc

de muncă în vederea luării deciziei privind propria carieră;

 instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă (prezentarea la

interviu, întocmirea unui CV).

Informarea și consilierea profesională se realizează de către centre specializate organizate

în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forței de muncă. Informarea privind piața muncii,
stabilirea traseului profesional, evaluarea și autoevaluarea se realizează prin
autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuală sau de grup oferite
persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau în cadrul job-club-urilor organizate de
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

Consilierea profesională şi instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă şi

de prezentare la interviuri în vederea ocupării se realizează de către consilieri de orientare

18
a carierei, în cadrul centrelor de informare şi consiliere privind carieră sau, la cerere, în
cadrul altor forme organizate de instruire.

C. Medierea muncii (conform art. 59 din Legea nr. 76/2002): serviciile de mediere a
muncii reprezintă punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui
loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu. Agențiile
județene pentru ocuparea forţei de munca au obligaţia de a identifica locurile de muncă
vacante şi de a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Participarea la
serviciile de mediere este obligatorie pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de
șomaj. Serviciile de mediere constau în oferirea de informaţii privind locurile de munca
vacante şi condiţiile de ocupare a acestora, prin publicarea, afişarea acestora şi
organizarea de burse ale locurilor de muncă, medierea electronică având ca scop punerea
automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin intermediul
tehnicii de calcul, preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de munca
oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele acestora. În
vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea
unui loc de muncă, planul individual de mediere. Şomerii care nu beneficiază de
indemnizaţii de şomaj trebuie să depună o cerere la agenţiile judeţene pentru ocuparea
forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenţă în vederea medierii şi, în cazul neîncadrării în
muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.

De servicii de mediere gratuite beneficiază, la cerere, şi:

 cei care ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;

 cei care au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională,
conform legii;

 cetăţenii străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri
în România, conform legii;

 cei care nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din
detenţie.

19
Medierea muncii se poate realiza şi contra cost de către furnizori de servicii specializate,
din sectorul public său privat, acreditaţi de ANOFM. ANOFM organizează în fiecare an o
bursă generală a locurilor de muncă şi alte burse pentru grupuri tinta cum ar fi pentru
absolvenţi, pentru persoanele de etnie romă, pentru tinerii care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului.

D. Cursuri de formare profesională (conform art. 63 - art. 66 din Legea nr. 76/2002)
Agenţia Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, gratuit, cursuri de
calificare/recalificare pentru șomeri. Persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se
oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi
meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Formele prin care se
realizează formarea profesională sunt: cursuri, stagii de practică şi specializare, precum şi
alte forme, în condiţiile legii.

Accesul la programele de formare profesională se face în urma activităţii de informare şi

consiliere profesională sau de mediere.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei
de muncă, actualizată, prevede că serviciile de formare profesională se acordă, gratuit,
următoarelor categorii de persoane: șomeri, persoane care nu au putut ocupa loc de
muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ, persoane care au obţinut statutul de
refugiat sau altă formă de protecţie internaţională, conform legii, cetăţeni străini sau
apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii,
persoane care nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din
detenţie, persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri
lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în
vigoare şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu

acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, şi pentru persoanele aflate în
următoarele situaţii:

20
  au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului
până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

 au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;

 au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea

pentru invaliditate;

 persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, care mai au de executat

cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.

Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesională au următoarele drepturi:

 Să beneficieze de pregătire teoretică și practică pe toată durata cursului;

 Să beneficieze de rechizite și materiale de instruire și să primească în folosinţă

manuale;

 Să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii

practice;

 Să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament

gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea
cheltuielilor de transport, pentru cel mult patru deplasări în cursul unei luni, dacă
nu se poate deplasa zilnic la unitatea de pregătire, în condiţiile prevăzute de
reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome
cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi
în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de serviciu;

 Să beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale şi teste necesare

frecventării cursului;

 Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o

distanţa mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cât participă la
pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru
acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii
instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării

21
 şi deplasării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în
interes de serviciu. Persoanele care beneficiază de aceste drepturi nu pot beneficia
de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la
domiciliu la unitatea de pregătire.

E. Consultanţă pentru începerea unei afaceri (conform art. 71 din Legea nr. 76/2002)

 Pentru șomeri: consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru iniţierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în
căutarea unui loc de muncă, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare,
metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultanţă. Aceste
servicii pot fi realizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau, după caz,
de firme private, organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii specializate în aceste
domenii, cu care agenţiile încheie contracte. Serviciile se acordă, gratuit, o singură
dată, pentru fiecare perioadă în care persoanele beneficiază de indemnizaţii de
șomaj.

F. Completarea veniturilor salariale (conform art. 72 din Legea nr. 76/2002)

Persoanele care se angajează pentru program normal de lucru în perioada în care primesc
indemnizaţia de şomaj beneficiază, din momentul angajării şi până la sfârşitul perioadei
pentru care erau îndreptăţite să fie indemnizate, de o sumă lunară, neimpozabilă,
reprezentând 30% din indemnizaţia de şomaj.

Persoanele menţionate beneficiază de această sumă și în situația în care, în perioada

pentru care au dreptul la indemnizaţia de şomaj, le încetează raportul de muncă sau de
serviciu la primul angajator și se încadrează la un alt angajator.

H. Stimularea mobilității forţei de muncă (conform art. 74 - 75 din Legea nr. 76/2002, cu
modificările şi completările ulterioare)

Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează în

muncă într-o localitate aflată la peste 50 km de domiciliu, beneficiază de o primă de

22
încadrare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj egală cu de două ori valoarea
indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării.

Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează într-o

altă localitate şi, astfel, îşi schimbă domiciliul, primesc o primă de instalare, egală cu şapte
ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.

Conceptul de angajabilitate

Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de

politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de
consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi
intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind
anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din
perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere
disponibile prin personalul AJOFM.

Activitatea de desksearch ne arată că angajabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea

unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu competenţele sale, de a-l
menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de antreprenoriat a unei persoane şi
posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de muncă.

În plus, acest concept face referire la capacitatea unei persoane de a se mişca pe piaţa
muncii şi de a-şi realiza potenţialul pin intermediul unui loc de muncă viabil. Găsirea unui
loc de muncă depinde bine înţeles de cunoştinţele, abilităţile şi talentele fiecărui individ şi
de modul în care foloseşte aceste avantaje în fata angajatorilor şi de modul în care reuşeşte
să se mişte pe piaţa locurilor de muncă.

În momentul actual, termenului de “angajabilitate” i se atribuie mai multe interpretări. În

general acesta reflectă relevanţa programelor de studiu pentru piaţa forţei de muncă.
Angajabilitatea este una dintre liniile de acţiune ale Procesului Bologna şi este definită
ca fiind capacitatea unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu
competenţele sale, de a-l menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de

23
antreprenoriat a unei persoane şi posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de
muncă.

Angajabilitatea reprezintă unul dintre cele patru principii ale Strategiei Europene de
Angajare, aşa cum a fost definită în 1997. Directivele pentru Ocuparea Forţei de Muncă
adoptate de Summitul Special de la Luxemburg al Consiliului European (Summitul pentru
Locurile de Muncă din noiembrie 1997) s-au organizat în jurul a patru teme: angajabilitate,
antreprenoriat, adaptabilitate şi oportunităţi egale. În urma evaluării din 2002 a rezoluţiei
pentru angajabilitate, Comisia Europeană a recunoscut faptul că mai multă atenţie trebuie
acordată categoriilor dezavantajate, minorităţilor etnice care se pot confrunta cu probleme
majore în căutarea unui loc de muncă. Documentul a subliniat de asemenea diferenţele din
ce în ce mai mari între competentele oferite de sistemul universitar şi cele cerute de către
piaţa muncii. Mai mult, diferenţe din ce în ce mai mari sunt observate în accesul la formare
între persoanele cu studii superioare şi cele fără.

În legătură cu acest ultim aspect, trebuie subliniat faptul că angajabilitatea nu este o

capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de rezultatele universitare.
Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu numeroase blocaje mai ales
de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă adaptat, numeroase persoane au
nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a dezvoltării capacităţilor personale,
aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În plus, indivizii în căutarea unui loc de
munca au nevoie de informaţii relevante şi utile despre piaţa de muncă pentru a şti cum să
îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai bine şansele.

Angajabilitatea este un concept care s-a alăturat vocabularului individual, naţional şi al

resurselor umane. A fost citat ca reprezentând mijloacele prin care indivizii pot face faţă
condiţiilor schimbătoare ale procesului de angajare, organizaţiile îşi pot menţine
capacitatea de a se adapta şi de reuşi, iar naţiunea îşi poate creşte spiritul de
competitivitate.

Aceste lucruri se referă la capacitatea ta de a-ţi face treaba şi sunt numite uneori “hard
skills”. Pot include abilităţi tehnice, cunoştinţe, calificări.

24
Însă, angajabilitatea nu e o capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de
rezultatele universitare. Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu
numeroase blocaje mai ales de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă
adaptat, numeroase persoane au nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a
dezvoltării capacităţilor personale, aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În
plus, indivizii în căutarea unui loc de muncă au nevoie de informaţii relevante şi utile
despre piaţa de muncă pentru a şti cum să îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai
bine şansele.

Conceptul de self-service

De-a lungul anilor, companiile s-au angajat într-o multitudine de tehnici într-un efort de a
avea un impact pozitiv asupra rezultatelor finale, în acelaşi timp concurând pe o piață
dinamică, cu un ritm rapid şi fără limite. Aceste tehnici au variat de la mobilizarea new
media pentru a-şi creşte lista de clienţi până la a-şi externaliza competențe auxiliare de
organizare către surse mai ieftine. Minimizarea costurilor spre maximizarea profitului
conduce în mod firesc la exploatarea fenomenului de self-service, responsabilitatea
furnizării service-ului fiind transferată (parțial său complet) consumatorilor de servicii. În
schimbul responsabilităţii suplimentare de furnizare parțiala sau completă de servicii,
consumatorul de servicii are o mai mare flexibilitate în implicarea fata de servicii,
proprietate asupra constituirii sau furnizarea serviciului, și poate alege din mai multe
opțiuni de livrare (de exemplu, servicii interpersonale sau auto-servire).

Beneficiarii acestor servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii,
unde vor fi capabili să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa
în carieră. Personalul care asigură funcţionarea acestor servicii, cu nivel de competenţe
crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze un mediu de lucru în care să-şi
pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii profesionale la nivel individual şi
al organizaţiilor implicate.

Arhitectura procesului de auto-servicii și Tehnologii Self-Service (TSS) trebuie să ia în

considerare și alți factori impliciţi ce pot avea un impact asupra modului în care un

25
consumator de servicii beneficiază de un anume serviciu și, în cele din urmă, determină
dacă un self-service reușește sau nu.

Importanța și relevanța cercetării în domeniul serviciilor management-ul și leadership-ul

capăta o formă nouă în societatea actuală, alimentată de tehnologie şi inovaţie. Nu mai este
acceptabil a se livra oferte de servicii, pentru care ramificaţiile sociale și tehnice nu au fost
bine temeinic gândite.

Din punctul de vedere al clientului, decizia de a utiliza tehnologia de auto-servire („self-

service technology”) se bazează şi depinde de o multitudine de factori. Clienții utilizează
auto-servicii, care sunt convenabile, care oferă acces ușor spre deosebire de ofertele
personalizate, care sunt ușor de utilizat și care funcţionează conform aşteptărilor livrând
rezultatele așteptate şi de încredere.

Self-service-ul reprezintă o schimbare fundamentală în natura serviciilor, a cărei

importanță va continua să crească că utilizarea de self-service devine din ce în ce mai
răspândită. Aplicabilitatea conceptului de self service se va realiza prin schemele de
intervenţie de tip self service, scheme ce vor micşora distanta creată între angajatori şi
clienţii SPO. Reţeaua de cooperare ce se va crea în cadrul proiectului va aduce un plus ca şi
instrument de utilizare şi va asigura sustenabilitatea serviciului dezvoltat.

Serviciul va avea un anumit specific adresabil clienţilor SPO, construit special dar şi
completat de instituţionalizarea acestuia.

3.2. Obiectivele cercetării

Obiectivele generale ale cercetării au fost structurate pe următoarele două direcţii:

1. colectarea informațiilor, opiniilor și propunerilor cu privire la funcționarea serviciului

public de ocupare;

2. identificarea cerinţelor şi perspectivelor de pe piaţa muncii din regiunea Vest.

Relativ la aceste obiective şi la categoria de public-ţintă vizată, cercetarea s-a realizat pe

baza unor obiective specifice: analiza percepţiei şomerilor înregistraţi cu privire la
serviciile SPO actuale şi la cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea

26
serviciilor suport inovative pentru creşterea angajabilităţii, obiective care au în
vedere:

- Analiza percepţiei faţă de serviciile SPO şi funcţionarea acestuia pe piaţa muncii;

- Analiza serviciilor şi instrumentelor suport pentru îmbunătăţirea serviciilor SPO şi

creşterea angajabilităţii;

- Analiza nevoilor de formare profesională, a obstacolelor în participarea la formare

profesională şi a metodelor pentru eliminarea acestora;

- Analiza şi prognoza pieţei muncii actuale.

Aceste obiective conduc la atingerea scopului proiectului, și anume creşterea calităţii

Serviciilor Publice de Ocupare şi a angajabilităţii la nivelul regiunilor Nord și Nord Vest.

Pentru atingerea obiectivelor cercetării, au fost create instrumente de cercetare care au în

vedere culegerea informaţiilor relevante pentru sondajul de opinie şi prezentul raport, cât
şi pentru analizele şi prognozele elaborate la nivelul regiunilor de implementare ale
proiectului.

3.3. Operaţionalizarea conceptelor

După o analiză aprofundată, prezentată anterior pe scurt, la nivelul proiectului, pornind de

la obiectivele generale şi specifice ale amplei activităţi de cercetare şi având în vedere
determinările metodologice existente, echipa de experţi a proiectului a propus o serie de
dimensiuni operaţionale ce au fost discutate, actualizate şi agreate cu beneficiarul
proiectului.

Operaţionalizarea este procesul care face trecerea de la nivelul conceptual la cel empiric,
direct observabil în realitate. Elaborarea schemei operaţionale de cercetare permite
obţinerea de informaţii relevante despre domeniul studiat. Analiza conceptuală şi
operaţionalizarea se află în strânsă legătură: operaţionalizarea se fundamentează pe
analiză, dar permite evaluarea performanţei sistemului conceptual.

Analiza conceptelor: specificarea semnificaţiei conceptelor se realizează pe calea

definiţiilor. Între definiţie şi cunoaştere există o relaţie de dependenţă: cunoaşterea

27
depinde de definiţia domeniului şi a termenilor, definiţiile sunt dependente de stadiul
cunoaşterii.

Definiţia nominală reprezintă specificarea înţelesului unui termen cu ajutorul altor

termeni, descrierea verbală a semnificaţiei unui concept (S. Chelcea, 2004). Definiendum-
ul, cuvântul al cărui înţeles trebuie arătat, are aceeaşi semnificaţie ca şi definiens-ul,
cuvintele cu ajutorul cărora se instituie un nume. Definiţia nominală nu poate fi nici
adevărată, nici falsă. Ea este o convenţie: ori de câte ori auzim sau citim un cuvânt,
înţelegem un anumit lucru.

Definiţia operaţională face trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric prin realizarea unor
operaţii care ajută la determinarea semnificaţiei conceptului; se bazează pe definiţia
nominală; face trecerea de la concepte la semne direct observabile în realitate.

Definiţia operaţională are o deosebită importanţă în ştiinţele sociale şi comportamentale

pentru că cele mai multe dintre obiectele şi calităţile designate prin termenii din
vocabularul acestor ştiinţe nu pot fi direct observabili.

Operaţionalizarea conceptelor constă în:

- reprezentarea imagistică a conceptului

- identificarea dimensiunilor

- selectarea indicatorilor

- elaborarea indicilor empirici şi a variabilelor

Termenul de „dimensiune” exprimă o proprietate dinamică, schimbătoare, capabilă să ia

diverse valori. De aceea, variabilele (dimensiunile) trebuie măsurate spre a se putea
preciza valoarea lor. Mijlocul de măsurare a variabilelor sunt indicatorii, care apar ca
expresia măsurabilă. În accepţia restrânsă (folosită în limbajul de cercetare), înţelegem
prin concepte operaţionale acea specie de concepte capabile a servi nemijlocit în
cercetarea realităţii.

Conceptele operaţionale joacă un rol deosebit de important în cunoaşterea ştiinţifică.

Condiţiile principale în elaborarea conceptelor operaţionale sunt că dimensiunile la care se

28
referă să reflecte corect realitatea şi că acestea să poată fi corelate direct cu o serie de
indicatori măsurabili cantitativ sau calitativ.

Prima condiţie are în vedere necesitatea ca în elaborarea conceptului să găsim

(cunoaştem) acele dimensiuni care reflectă în mod corect proprietăţile obiectului definit. A
doua condiţie releva cerinţa că domeniul „decupat” să poată fi delimitat, în cadrul
cercetării, prin indicatori măsurabili care marchează caracteristicile concrete ale
obiectului.

Pornind de la cele spuse, pot fi delimitate două tipuri de concepte operaţionale:

 concepte operaţionale totale, adică acelea care pot fi precizate în întregime printr-
un număr finit, practic accesibil de indicatori măsurabili, altfel spus, dimensiunea
(dimensiunile) prin care este operaţionalizat conceptul poate fi măsurată în
întregime prin indicatori cantitativi sau calitativi;

 concepte operaţionale deschise (parţiale), a căror dimensiune (dimensiuni) de

operaţionalizare poate fi parţial măsurata prin indicatori.

În ceea ce priveşte primul tip, aşa cum este cazul de faţă, există atât concepte operaţionale
simple, în cazul în care un singur indicator este necesar şi suficient în măsurarea
dimensiunii de operaţionalizare a conceptului, cât şi complexe, atunci când dimensiunea
care operaţionalizează conceptul poate fi măsurată printr-un număr finit, practic accesibil
de indicatori.

Pentru orice ştiinţă empirică, una din problemele sale fundamentale este aceea de a stabili
modalităţile prin care se realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual şi
realitatea empirică. În cadrul acestei chestiuni generale, un loc aparte îl ocupa problema
operaţionalizării conceptelor, înţelegând prin aceasta ansamblul operaţiilor prin care
însuşirile definitorii ale noţiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în
universul empiric „conceptele operaţionale” – acea specie de concepte care servesc direct
în investigaţia empirică a realităţii – se construiesc în câmpul operaţionalizării conceptelor
generale şi sunt redate prin dimensiuni, variabile, indicatori şi indici.

29
Eficienţa proceselor de concretizare depinde de felul cum „caracteristicile” sau
„trăsăturile” sunt alese. Acest procedeu constă în fixarea „dimensiunilor” şi „indicatorilor”.
Operaţionalizarea conceptelor este trecerea de la concept la dimensiuni, variabile,
indicatori şi indicii săi specifici. Termenul de „dimensiune” este inclus în schema clasică de
operaţionalizare, el prezintă totuşi un grad înalt de relativism şi poate ambiguitate.
Dimensiunile unui anumit concept nu se impun de la sine. Nu numai că nu decurg automat
odată ce s-a definit conceptul, dar nici nu pot fi elaborate ca model unic. Un criteriu
orientativ pentru elaborarea dimensiunilor îl constituie obţinerea de elemente concrete
suplimentare de definire a variabilelor sociale.

Dimensiunile unui concept sunt clase de informaţii necesare pentru a studia spaţiul de
atribute al unui concept, adică gama sau evantaiul de însuşiri pe care conceptul le
„decupează” din realitate. Dimensiunile sunt tot concepte, dar concepte cu un grad mai
redus de generalitate decât conceptul-matcă.

Indicatorii – un concept care redă un semn observabil, măsurabil, referitor la anumite

aspecte ale realităţii sociale. Este conceptul care face că ceva anume să poată fi consumat,
observat şi măsurat direct, nemijlocit. Indicatorii mediază cunoaşterea unei dimensiuni
prin variabile aferente acesteia, redând aspectul observabil şi măsurabil al realităţii, în
timp ce dimensiunea (deşi mai „concretă” decât conceptul) dă informaţii despre fapte
neobservabile direct. În termeni statistici, indicatorul este „o caracteristică”, exprimată
numeric a unei categorii economice, sociale, fiind noţiunea pentru o expresie numerică
determinată pe bază de observaţii statistice.

Criteriile formale de selectare a indicatorilor prin care se operaţionalizează domeniul

cercetat se referă la numărul, neechivocitatea, semnificaţia, perfectibilitatea, actualitatea şi
interşanjabilitatea indicatorilor.

Conceptele/termenii care stau la baza problematicii studiate, și anume piața muncii, se

referă la analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/menţinerea forţei de
muncă/locurilor de muncă, analiza pieţei muncii, angajabilitate, deschiderea unei activităţi
independente etc. Conceptele sunt strâns legate unul de celălalt, suprapunându-se că sferă
semantică şi legislativă.

30
În cadrul cercetării adresate şomerilor înregistraţi cu privire la serviciile SPO actuale şi la
cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea serviciilor suport inovative pentru
creşterea angajabilităţii, ca şi categorie de clienţi principali ai Serviciului Public de
Ocupare, pe baza obiectivelor specifice, au fost definite şi construite, prin analiza
amănunţită a necesarul de informaţii, specificul proiectului şi după consultarea cu
beneficiarul proiectului, dimensiunile cercetării. Au fost stabiliţi indicatorii care pot
măsura fiecare dimensiune propusă, astfel:

Obiectiv specific Dimensiune Indicator

Interesul pentru cursuri de formare

profesională
Necesarul de formare
profesională
Analiza nevoilor de formare Meseriile/competenţele pentru care
profesională, a obstacolelor în există interes pentru cursuri FPC
participarea la formare
profesională şi a metodelor Obstacolele/motivele dezinteresului
Obstacolele în participarea
pentru eliminarea acestora pentru FPC/obstacolele în
la FPC
participarea la FPC

Strategia în domeniul FPC Furnizorii de FPC

Serviciile de care au beneficiat

Analiza percepţiei faţă de
Percepţia faţă de serviciile Satisfacţia cu serviciile SPO
serviciile SPO şi funcţionarea
oferite de SPO
acestuia pe piaţa muncii
Motivele satisfacţiei/insatisfacţiei
cu serviciile SPO

Propunerile de îmbunătăţire a
serviciilor oferite

Utilitatea consilierului în găsirea

unui loc de muncă
Analiza serviciilor şi
Angajabilitate/ Serviciile/măsurile utile pentru
instrumentelor suport pentru
îmbunătăţirea serviciilor creşterea angajabilităţii
îmbunătăţirea serviciilor SPO şi
SPO
creşterea angajabilităţii
Frecvenţa utilizării internetului

Preferabilitatea pentru măsurile de

suport noi

Propuneri de măsuri noi

31
 Deschiderea unei activităţi
independente
Analiza modalităţilor,
cerinţelor şi obstacolelor în
găsirea/menţinerea forţei
de muncă/locurilor de
muncă
Analiza şi prognoza pieţei
muncii actuale
Analiza pieţei muncii
Perspective privind evoluţia
piaţei muncii
32
Instrumentele suport pentru
antreprenoriat
Demersuri în găsirea unui loc de
muncă
Motivele respingerii după interviu
Surse de informare privind
ocuparea locurilor de
muncă/angajarea
Criteriile de angajare
Dificultăţile în găsirea/menţinerea
forţei de muncă/locurilor de muncă
Meseriile/locurile de muncă de
interes
Interesul pentru un loc de muncă în
altă localitate
Motivele interesului pentru un loc
de muncă în altă localitate
Interesul pentru un loc de muncă în
străinătate
Motivele interesului pentru un loc
de muncă în străinătate
Cunoaşterea condiţiilor de muncă în
altă ţară
Disponibilitatea de a lucra pe un
post inferior pregătirii
Cunoaşterea riscurilor muncii
ilegale în străinătate
Domeniile de activitate şi locurile de
muncă de perspectivă
Dimensiune 1: Necesarul de formare profesională

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi
obţinute informaţii relevante despre formarea profesională din regiune, relativ la analiza
nevoilor şomerilor la formarea profesională:

 Interesul pentru cursuri de formare profesională: stabilirea nevoilor şomerilor

în ceea ce priveşte formarea profesională ce sunt considerate de interes reprezintă
o informaţie care contribuie la dezvoltarea pieţei muncii din regiune, respectiv
creşterea angajabilităţii populaţiei pe piaţa muncii. Astfel ar fi posibil atât creşterea
competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa
muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţa
a muncii modernă şi flexibilă, cât şi activitatea specifică a Serviciului Public de
Ocupare să poată să-şi adapteze tipologia cursurilor de formare profesională cu
nevoile populaţiei şi alinierea la piaţa europeană.

 Meseriile/competenţele pentru care există interes pentru cursuri de formare

profesională: un efect al proiectul poate fi identificarea meseriilor/competenţelor
necesare îmbunătăţirii/dobândirii de noi aptitudini şi abilităţi specifice, necesare
flexibilizării ocupaţionale în regiune, prin furnizarea de programe de formare
profesională astfel încât să crească şansele de ocupare a şomerilor pe piaţa muncii,
scăzând rata şomajului sau să se dezvolte în carieră sau să accepte mobilitatea
ocupaţională.

Dimensiune 2: Obstacolele în participarea la formarea profesională continuă

Indicatorii în baza cărora pot fi obţinute informaţii relevante despre obstacolele în

participarea la cursurile de formare profesională, cât şi a metodelor pentru eliminarea
acestora, pentru această dimensiune, au fost construiţi astfel:

 Obstacolele/motivele dezinteresului pentru cursuri de formare

profesională/obstacolele în participarea la formarea profesională continuă:
în urma desfăşurării sondajului de opinie adresat şomerilor în cadrul proiectului se

33
 pot cunoaşte motivele care sunt prioritare din punct de vedere al opiniei şomerilor
din lista prezentată în cadrul chestionarului.

Dimensiune 3: Strategia în domeniul formării profesionale continue

La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia instituţiile sau
furnizorii de servicii să-şi stabilească strategia pentru programele de formare profesională
oferite de către aceştia în urma exprimării preferinţelor şomerilor pe baza gradului de
informare publică cu privire la aceştia, astfel:

 Furnizorii de formare profesională continuă: participarea la programele de

formare profesională continuă şi la diverse instruiri este deosebit de importantă,
deoarece pe lângă faptul că permite dezvoltarea carierei profesionale prin
dobândirea şi aprofundarea cunoştinţelor, conferă şi un grad mai ridicat de
siguranţă ocupaţională şi în acelaşi timp creşte gradul de adaptabilitate la
schimbările ce au loc în plan profesional şi chiar socio-politic.

Dimensiune 4: Percepţia faţă de serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare

Privind această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată
fi obţinute informaţii relevante despre Serviciul Public de Ocupare din regiune
(notorietate, locaţie, servicii, gradul de satisfacţie). Este extrem importantă cunoaşterea
percepţiei faţă de SPO din mai multe puncte de vedere, pentru stabilirea nivelului actual al
gradului de informare şi pentru compararea pe diferite populaţii a acestui aspect:

 Serviciile de care au beneficiat: de asemenea, prin analiza răspunsurilor, din lista

de servicii oferite de AJOFM, se poate stabili o ierarhie a categoriile de servicii mai
cunoscute sau care sunt cele mai puţin cunoscute.

 Satisfacţia cu serviciile Serviciului Public de Ocupare: gradul de satisfacţie în

rândul şomerilor a fost măsurat cu ajutorul unei întrebări care a cerut să marcheze
doar un singur răspuns din cele stabilite.

 Motivele satisfacţiei/insatisfacţiei cu serviciile SPO: gradul de satisfacţie în

rândul şomerilor a fost măsurat şi cu ajutorul altei întrebări care solicită persoanei
intervievate un răspuns spontan să motiveze răspunsul marcat.

34
Dimensiune 5: Angajabilitate/îmbunătăţirea serviciilor SPO

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi
obţinute informaţii relevante privind îmbunătăţirea serviciilor SPO care va conduce la
întărirea relaţiei dintre SPO şi clienţi, la o mai bună ancorare a serviciilor în mutaţiile de pe
piaţa muncii şi generarea de efecte pozitive pe termen lung asupra clienţilor SPO:

 Propunerile de îmbunătăţire a serviciilor oferite: propunerile de îmbunătăţire

precizate vor contribui la dezvoltarea unor servicii personalizate cât mai bune de
asistenţă pentru beneficiarii SPO, cât şi la creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii
serviciilor oferite;

 Utilitatea consilierului în găsirea unui loc de muncă: serviciile de informare şi

orientare în carieră sunt oferite de AJOFM, gradul de implicare a consilierului va
facilita accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, la
informare/documentare, autoevaluarea intereselor profesionale, pregătirea
documentelor necesare pentru accesul la serviciile de ocupare, consultarea
ofertelor de locuri de muncă şi a ofertelor de formare profesională astfel încât să
permită integrarea cât mai facilă pe piaţa muncii.

 Serviciile/măsurile utile pentru creşterea angajabilităţii: în urma analizei

răspunsurilor, se va putea stabili o ierarhie a măsurilor suport care ar fi utile pentru
creşterea şanselor de ocupare a şomerilor pe piaţa muncii, astfel rezultând o
scădere a ratei şomajului în regiune.

 Frecvenţa utilizării internetului: în urma aplicării chestionarului şomerilor se va

observa care este frecvenţa cu care accesează internetul, demonstrând că societatea
informaţională are un impact multiplu asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor, atât
acasă, cât şi la serviciu, fiind considerată esenţială.

 Preferabilitatea pentru măsurile de suport noi: în contextul celor prezentate

mai sus, pentru a intervenii în sprijinul acestor SPO, este nevoie de o regândire a
relaţiei cu clientul, prin trecerea spre serviciile online (platformă online, asistenţă
online) sau îmbunătăţirea serviciilor prin realizarea şi implementarea unui serviciu

35
 de tip „self-service” sau job-shadow, conducând la îmbunătăţirea activităţii SPO
prin experimentarea unei noi dimensiuni a serviciilor oferite, acţionând în mod
activ prin asumarea unui set de instrumente noi şi specializate.

 Propuneri de măsuri noi: îmbunătăţirea serviciilor oferite de AJOFM ar fi posibil

şi în urma analizei răspunsurilor spontane în rândul şomerilor conducând la
creşterea vizibilităţii SPO.

Dimensiune 6: Deschiderea unei activităţi independente

La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia persoanele care
doresc să-şi deschidă o afacere în urma exprimării populaţiei cu referire la antreprenoriat,
astfel:

 Instrumentele suport pentru antreprenoriat: prin analiza răspunsurilor, din

lista de instrumente suport, se poate stabili o ierarhie a categoriilor de instrumente
care ar fi necesare îmbunătăţirii mediului antreprenorial, înlăturarea obstacolelor
sau acţiuni directe de sprijin, intensificarea măsurilor pentru promovarea acestuia,
astfel încât să aibă loc creşterea competitivităţii economice şi crearea locurilor de
muncă.

Dimensiune 7: Analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/

menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă

Indicatorii care au fost construiţi pe baza informaţiilor obţinute despre forţa de muncă din
regiune, respectiv a locurilor de muncă, pentru această dimensiune, sunt:

 Dificultăţile în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă:

proiectul vizează atât identificarea motivelor principale pentru care persoanele în
căutarea unui loc de muncă întâmpină dificultăţi la angajare, cât şi propuneri de
îmbunătăţire a acestor neajunsuri, integrarea pe piaţa muncii, cu rol major în
reducerea şomajului şi prelungirea vieţii active.

 Demersuri în găsirea unui loc de muncă: prin analiza răspunsurilor, din lista de
răspunsuri stabilite, se poate stabili o ierarhie a demersurilor întreprinse de şomeri
în căutarea unui loc de muncă. Căutarea unui loc de muncă presupune mai multe

36
 demersuri ce trebuie realizate din timp pentru ca rezultatul să fie cel optim -
găsirea unui loc de muncă.

 Motivele respingerii după interviu: după fiecare interviu de angajare la care ne

ducem aşteptăm să primim un răspuns, indiferent de natura acestuia. Unul dintre
rolurile principale ale recrutorului este să ofere şi acest feedback din care să
înţelegem ce nu a fost bine şi să învăţăm ce avem de făcut mai departe. În urma
desfăşurării sondajului de opinie adresat şomerilor în cadrul proiectului se poate
întocmi un clasament al motivelor principale de respingere după un interviu pe
baza răspunsurilor vizate din lista prezentată în cadrul chestionarului.

 Surse de informare privind ocuparea locurilor de muncă/angajarea:

persoanele intervievate au fost rugate să bifeze unu sau mai multe răspunsuri date,
rezultând în urma analizei răspunsurilor care sunt cele mai utilizate modalităţi,
respectiv surse, folosite în căutarea unui loc de muncă.

 Criteriile de angajare: şomerii au fost rugaţi să ierarhizeze criteriile enumerate

care sunt avute în vedere la angajare, în funcţie de cât de prioritare le consideră, iar
pe baza răspunsurilor obţinute, se va alcătui un clasament al criteriilor prioritare la
angajare.

Dimensiune 8: Analiza pieţei muncii

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi
obţinute informaţii relevante despre piaţa muncii din regiune, relativ la percepţiile şi
opiniile şomerilor:

 Meseriile/locurile de muncă de interes: stabilirea opiniei şomerilor în ceea ce

priveşte meseriile/locurile de muncă ce sunt considerate de interes reprezintă o
informaţie care contribuie esenţial atât la analiză, cât şi la prognoza pieţei muncii
din regiune. Astfel se pot cunoaşte tendinţele spre anumite domenii de activitate şi
meserii în aşa fel încât atât strategiile şi politicile regionale, cât şi activitatea
specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată fi adaptate necesităţilor pieţei
muncii.

37
  Interesul şi motivele pentru un loc de muncă în altă localitate: disponibilitatea
populaţiei de relocare într-o altă localitate, pentru găsirea unui loc de muncă, este o
informaţie care contribuie la determinarea mobilităţii populaţiei. În plus, sunt
importante motivele exacte pentru care populaţia ar fi dispusă să se relocheze sau
să facă naveta într-o altă localitate.

 Interesul şi motivele pentru un loc de muncă în străinătate: în completarea

datelor anterioare, dinamica pieţei muncii poate fi previzionată prin identificarea
disponibilităţii populaţiei de relocare într-o altă ţară, mai ales în contextul actual al
transformărilor de pe piaţa muncii.

 Cunoaşterea condiţiilor de muncă în altă ţară: în plus, pentru persoanele

dispuse să lucreze într-o altă ţară, este important de stabilit dacă acestea s-au
interesat/consideră cu sunt la curent cu condiţiile de muncă de acolo.

 Disponibilitatea de a lucra pe un post inferior pregătirii: în contextul actual al

pieţei muncii, putem afla care este procentul persoanelor care sunt dispuse să
ocupe o poziţie pentru care sunt supracalificaţi.

 Cunoaşterea riscurilor muncii ilegale în străinătate: pentru persoanele dispuse

să lucreze într-o ţară strină, care este procentul celor care sunt conştienţi de
riscurile lucrului ilegal.

Dimensiune 9: Perspective privind evoluţia pieţei muncii

Indicatorul stabilit privind evoluţia pieţei muncii în regiune este:

 Domeniile de activitate şi locurile de muncă de perspectivă: În urma analizei

răspunsurilor se pot cunoaşte tendinţele spre anumite domenii de activitate şi
meserii în aşa fel încât atât strategiile şi politicile regionale, cât şi activitatea
specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată fi adaptate necesităţilor pieţei
muncii. SPO îşi consolidează capacitatea de furnizare şi asigură creşterea calităţii
serviciilor de ocupare oferite, întărirea relaţiei dintre SPO şi clienţi, precum şi
realizarea unei corelări mai bune a ofertei cu cererea de pe piaţa muncii,
contribuind la creşterea oportunităţilor pentru un număr sporit de persoane în

38
 demersul lor de a deveni persoane ocupate pe piaţa muncii, prin facilitarea şi
creşterea accesului la măsurile active de ocupare. De asemenea, va conduce la o mai
bună ancorare a serviciilor în mutaţiile de pe piaţa muncii şi va genera efecte
pozitive pe termen lung asupra clienţilor SPO, acţionând în mod activ.

4. Ipotezele cercetării

În afară de înregistrarea în evidenţă, cei mai mulţi dintre şomerii înregistraţi au apelat la
Serviciul Public de Ocupare pentru cursurile de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi sunt mulţumiţi în mare şi foarte mare măsură de
serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare.
Majoritatea şomerilor consideră în mare şi foarte mare măsură că un consilier îi poate
ajuta în găsirea unui loc de muncă.
Cele mai utile servicii şi măsuri suport oferite de Serviciul Public de Ocupare sunt
informaţiile despre locurile de muncă vacante.
Majoritatea şomerilor înregistraţi accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână.
Tinerii accesează cel mai frecvent internetul.
Majoritatea şomerilor înregistraţi preferă în primul rând crearea platformei online prin
care să poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că cele mai utile măsuri pentru încurajarea
deschiderii unei afaceri sunt informaţiile privind legislaţia specifică şi prezentarea unui
model de plan de afaceri.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că este util un curs de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principala dificultate de a participa la
cursuri de formare profesională o reprezintă lipsa informațiilor privind
posibilitățile/programele de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal
furnizor de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca fiind sursa
principală de informare cu privire la locurile de muncă vacante.

39
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalele motive ale dificultăţii la
angajare sunt lipsa locurilor de muncă şi lipsa experienţei profesionale. Tinerii consideră
în primul rând lipsa experienţei profesionale ca fiind principalul motiv al dificultăţii la
angajare.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalul criteriu la angajare sunt studiile
şi calificările.
Şomerii înregistraţi sunt mai degrabă interesaţi de un loc de muncă într-o altă localitate la
mai puţin de 50 de km distanţă de domiciliu.

5. Metodologia cercetării
5.1. Descrierea populaţiei, conform cerinţelor metodologice ale proiectului

O parte foarte importantă a cercetării necesită obţinerea informaţiilor primare necesare

analizei, prin sondaj, adică de la un anumit eşantion. Un eşantion se constituie dintr-un
număr de unităţi care sunt selectate din rândurile acelei populaţii care face obiectul
cercetării. Sensul de populaţie poate fi atribuit oamenilor, în general, familiilor, agenţilor
economici de un anumit tip, studenţilor etc. În cercetare, unitatea de observare este
constituită din fiecare element component, simplu său complex, al populaţiei sau
colectivităţii cercetate.

Procesul eşantionării implică o serie de activităţi specifice şi anume:

 definirea populaţiei care face obiectul cercetării;

 alegerea cadrului de eşantionare;
 alegerea metodei de eşantionare;
 stabilirea modalităţilor de selecţie a unităţilor eşantionului;
 stabilirea mărimii eşantionului;
 alegerea unităţilor efective ale eşantionului;
 desfăşurarea activităţii de teren.
Toate aceste activităţi se află în legătură, iar deciziile care se adoptă privind realizarea lor
sunt puternic corelate între ele.

40
Obiectivul cercetării ştiinţifice este descoperirea unor adevăruri cu un anumit grad de
generalitate. Din punct de vedere statistic, „generalul” este reprezentat de totalitatea
valorilor care descriu o anumită caracteristică şi este numit „populaţie”. Din păcate însă,
investigarea tuturor „indivizilor” (valorilor) care compun o anumită populaţie nu este
aproape niciodată posibilă. Ca urmare, în practica cercetării ştiinţifice se supun
investigaţiei loturi mai restrânse, extrase din ansamblul colectivităţii vizate, ai căror
parametri descriptivi sunt extrapolaţi, generalizaţi, în anumite condiţii şi cu ajutorul unor
proceduri specializate, la populaţia din care fac parte.

Stabilirea populaţiei cercetate sau a populaţiei relevante are în vedere determinarea

ansamblului persoanelor sau organizaţiilor către care se orientează cercetarea şi asupra
cărora se vor răsfrânge rezultatele cercetării.

Populaţia are sfera cea mai largă; este denumirea pentru toţi subiecţii care prezintă
calitatea care interesează în studiu. Populaţia reprezintă totalitatea „unităţilor de
informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii. Prin „unităţi
individuale de informaţie” înţelegem cel mai adesea „persoane” (sau „subiecţi”,
„respondenţi”, „participanţi”). În esenţă, prin „populaţie” trebuie să înţelegem extinderea
maximă posibilă, sub aspectul volumului, a respectivei „unităţi de informaţie”. Încă de la
începutul unei cercetări ştiinţifice, se va preciza populaţia cercetării, adică domeniul de
extindere a rezultatelor şi a concluziilor ce urmează a fi trase.

Dacă am reuşi recoltarea datelor cu privire la întreaga populaţie care face obiectul
cercetării, am putea trage concluzii directe cu privire la aceasta, dar acest lucru nu este
aproape niciodată posibil şi, ca urmare, rezultatele obţinute la nivelul eşantionului sunt
utilizate pentru a face estimări, inferenţe, cu privire la rezultatele populaţiei.

Cu alte cuvinte, prin populaţie înţelegem toţi membrii unei colectivităţi specifice şi căreia îi
este caracteristică o anumită lege naturală, o anumită însuşire, particularitate (ex:
tineretul 18-25 ani, studenţii).

Definirea populaţiei a fost făcută cu mare atenţie pentru a evita fie tendinţa de a
alege o populaţie nejustificat de largă, fie tendinţa de a alege o populaţie nejustificat
de restrânsă.

41
Pentru cercetările adresate şomerilor înregistraţi, populaţia cercetării se poate defini
astfel: totalitatea şomerilor înregistraţi la nivelul AJOFM din cele două regiuni de
dezvoltare acoperite de proiect, axându-se pe judeţele partenere ale proiectului, având în
vedere că doar acestea vor fi beneficiare ale rezultatelor proiectului. În plus, vor fi
implicaţi şi şomerii din celelalte judeţe ale regiunii, având în vedere că este vorba despre
cercetări regionale.

5.2. Stabilirea eşantionului

Constituirea eşantionului presupune stabilirea unităţii de eşantionare. Unitatea de

eşantionare este reprezentată de un element distinct sau un grup de elemente distincte din
cadrul populaţiei cercetate, ce poate fi selectat pentru a forma eşantionul. Unitatea de
eşantionare poate fi o persoană, o familie, o gospodărie, o firmă sau o întreprindere, o
localitate etc.

Eşantionarea răspunde la întrebarea cum şi câţi. Comportamentele, scorurile, punctajele

obţinute obţinute prin măsurarea eşantionului sunt utilizate pentru a deduce, estima prin
inferenţa statistică scorurile sau comportamentele pe care le-am obţine dacă am testa
întreaga populaţie.

Metode de eşantionare

Literatura de specialitate prezintă două tipuri de eşantionare: eşantionare aleatoare

(probabilistică) şi eşantionare nealeatoare (empirică) sau pe bază de raţionament
(raţională). Pentru tipurile de cercetare probabilistică (aleatoare) este necesar accesul la
întreaga populaţie a cercetării, de o listă a acesteia din care să se extragă în mod aleator un
număr de subiecţi, având şanse egale de a fi ales.

Pentru aplicarea unei tehnici aleatoare trebuie să dispunem de baze de date actualizate, iar
costurile pe care le ocazionează aceste tehnici de eşantionare sunt uneori extrem de
costisitoare, în proiectul de faţă nefiind incluse ca eligibile astfel de costuri. Pe de altă
parte, aceste metode de eşantionare necesită o perioadă mai mare pentru proiectare şi
realizare, fiind mai puţin operative în comparaţie cu o tehnică raţională de eşantionare.
Din aceste motive, în practica sondajului statistic s-au dezvoltat, în funcţie de

42
particularităţile populaţiei statistice şi de obiectivele cercetării, o serie de metode
nealeatoare (tehnici ale alegerii raţionale).

Ţinând cont că de cele mai multe ori, aşa cum este şi cazul de faţă, întreaga populaţie de
investigat nu este cunoscută, precum şi de toate determinările care există în cadrul
proiectului de faţă, pentru cele patru tipuri de cercetări cantitative, a fost selectată o
eşantionare neprobabilistică. Totodată, pentru acest proiect nu se consideră necesară
folosirea unei tehnici de eşantionare probabilistică, în special având în vedere mărimea
eşantionului deja prevăzut prin specificaţiile acestuia.

Tehnicile de eşantionare nealeatoare sunt numite în literatura de specialitate şi tehnici

raţionale de eşantionare. Aceste metode vizează asigurarea reprezentativităţii
eşantionului în raport cu structura populaţiei de referinţă în raport cu o serie de
caracteristici esenţiale. Alegerea caracteristicilor este dictată de informaţiile disponibile,
precum şi implicaţiile acestora în cadrul cercetării. Reprezentativitatea eşantionului este
determinată de volumul eşantionului, dar şi de calitatea seriilor de date a caracteristicilor
folosite pentru determinarea structurii populaţiei.

De cele mai multe ori, în funcţie de necesităţile cercetării şi de ceea ce vrem să analizăm, se
combină modalităţile de eşantionare.

Pentru aceste două cercetări, a fost selectată o tehnică de eşantionare dirijată

(neprobabilistică) - tehnica de eşantionare la locul de cumpărare sau la locul de
consumare, care presupune stabilirea populaţiei studiate în funcţie de locul în care se
manifestă comportamentul analizat (de ex. locul de cumpărare a unor bunuri sau servicii:
clienţii unui centru comercial, clienţii unei anumite reţele de restaurante, vizitatorii unei
anumite agenţi turistice etc.). Selecţia subiecţilor se realizează, spre exemplu, în cazul unui
complex comercial, fie la intrările sau ieşirile din complex, fie în interiorul lui. În cazul
cercetării adresate şomerilor înregistraţi, este cea mai potrivită tehnică având în vedere că
aceştia sunt principalii clienţi ai AJOFM, frecventând sediile instituţiilor periodic şi
beneficiind de aceste servicii. Chestionarele au fost aplicate la întărea sau ieşirea în sediile
instituţiilor, urmând cele două criterii: persoanele trebuie să fie şomer înregistrat

43
(indemnizat sau neindemnizat) şi înscris la SPO din cele 10 judeţe ale celor două regiuni
de dezvoltare).

Mărimea eşantionului: conform specificaţiilor proiectului, cele două sondaje de opinie

adresate şomerilor înregistraţi trebuie să fie de 1.100 de respondenţi, cu precădere din
cele patru judeţe partenere, dar acoperindu-se cât mai mult din cele 10 judeţe ale celor
două regiuni de dezvoltare.

Astfel, în cadrul cercetării adresate şomerilor înregistraţi din regiunea Vest au fost
aplicate chestionare în toate cele patru judeţe ale regiunii: Caraş-Severin, Timiş,
Arad şi Hunedoara, pe un total de 971 de şomeri înregistraţi.

Număr chestionare aplicate

Şomeri
Regiune Judeţ de aplicare
înregistraţi
Caraş-Severin 320
Timiş 320
Regiunea Vest Arad 301
Hunedoara 30
SUBTOTAL 971
Bistriţa Năsăud 118
Cluj 10
Maramureş 110
Regiunea Nord-Vest Sălaj 10
Bihor 57
Satu Mare 20
SUBTOTAL 325
TOTAL 1296

5.3. Stabilirea metodelor de cercetare şi elaborarea instrumentului

Cercetarea este de tip cantitativ, ceea ce permite obţinerea unor volume mari de
date din mediul social, pentru o ulterioară prelucrare şi analiză statistică.

Folosirea chestionarului în ceea ce priveşte sondajul prezintă câteva avantaje.

Chestionarul se dovedeşte una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici, populaţia
începând să fie din ce în ce mai familiarizată cu acest tip de metodă de cercetare. Astfel,

44
chestionarul reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând
dintr-un ansamblu de întrebări scrise ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea
de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea
persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.

Prin intermediul chestionarului pot fi obţinute informaţii referitoare la atitudinile,

cunoştinţele, motivaţia şi interesele, dispoziţiile şi înclinaţiile persoanelor care fac parte
din populaţia cercetării.

Construirea instrumentului de cercetare

Respectând regulile de construire a instrumentului de cercetare, precum şi obiectivele şi

dimensiunile stabilite, a fost elaborat chestionarul pentru analiza percepţiei şomerilor
înregistraţi cu privire la serviciile AJOFM actuale şi identificarea cerinţelor şi
perspectivelor de pe piaţa muncii din regiune în vederea creşterii calităţii serviciilor şi
angajabilităţii.

Chestionarul cuprinde 32 de întrebări/cerințe.

Cele 32 de întrebări/cerințe ale chestionarului sunt ușor de utilizat întrucât, la elaborarea

acestora, au fost respectate o serie de reguli și recomandări specifice sondajelor de opinie:

 Între întrebări sunt lăsate spaţii suficiente, absolut necesare pentru buna lor
recepţionare (chiar dacă în felul acesta a crescut dimensiunea chestionarului - 9
pagini).

 Pentru fiecare întrebare este lăsat un spațiu suficient pentru formularea

răspunsurilor.

 Întrebările sunt numerotate (de la 1 la 32). Fiecărei întrebări i s-a rezervat câte un
paragraf.

 Toate întrebările au inserate (imediat după formulare) instrucţiuni sau lămuriri de

care trebuie să ţină seama respondenții în formularea răspunsurilor.

Exemplu: (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță); (răspuns multiplu,
bifați vă rugăm una sau mai multe căsuțe); (Consilierul este persoana din cadrul AJOFM care

45
discută cu discută cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, analizează profilele
personale şi capacităţile specifice care ar permite integrarea pe piaţa muncii, oferă alte
informații și sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă.).

Pentru a se asigura percepţia lor cât mai uşoară, instrucţiunile/lămuririle au fost incluse în
chestionar cu alt tip de scris decât cel folosit pentru redactarea întrebărilor şi variantelor
de răspuns.

 Redactarea întrebărilor s-a făcut folosind un scris mare şi clar (Cambria 10 Bold).

Tipul chestionarului

1. După conținutul informațiilor, chestionarul este atât de tip factual (partea a treia a
chestionarului), întrucât se obțin date administrative, cât și de opinie (partea a patra a
chestionarului), deoarece se obțin date imposibil de observat direct.

2. După cantitatea informaţiilor obţinute, este un chestionar de tip special, cu o singură

temă, respectiv analiza percepţiei şomerilor înregistraţi cu privire la serviciile actuale ale
AJOFM şi la cerinţele de pe piaţa muncii şi identificarea serviciilor suport inovative pentru
creşterea angajabilităţii.

3. După forma întrebărilor, a stimulilor, chestionarul este atât cu întrebări închise

(precodificate), care nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionar,
cât și cu întrebări deschise, care lasă persoanelor chestionate libertatea unei exprimări
individualizate a răspunsurilor.

Întrebări închise sunt întrebările cu numerele 1-2, 22, 24, 26, 28-30, iar întrebări deschise
sunt cele cu numerele 3-6, 23, 25, 27, 31-32.

Exemplu de întrebare închisă:

Întrebarea 12. V-ar interesa un loc de muncă în altă localitate? (un singur răspuns posibil,
bifați vă rugăm o singură căsuță)

46
 a. da, într-o localitate aflată la mai puţin de 50 km
b. da, într-o localitate aflată la mai mult de 50 km
c. nu aş fi interesat

Exemplu de întrebare deschisă:

Întrebarea 5. Care sunt meseriile/locurile de muncă de care sunteți interesat? (vă rugăm
specificați în căsuța de mai jos)

În ceea ce privește întrebările închise, acestea sunt de 3 feluri:

 dihotomice - întrebările 14, 17, 22

Exemplu de întrebare dihotomică:

Întrebarea 14. Dar un loc de muncă în străinătate v-ar interesa? (un singur răspuns posibil,
bifați vă rugăm o singură căsuță)

a. da
b. nu

 cu răspunsuri la alegere - întrebările 1, 8-13, 15, 19-21, 24, 26, 28-30

Exemplu de întrebare cu răspunsuri la alegere:

Întrebarea 28. Care este frecvenţa cu care accesaţi internetul? (un singur răspuns posibil,
bifați vă rugăm o singură căsuță)

a. zilnic
b. cel puţin o dată pe săptămână
c. de 2-3 ori pe lună
d. cel puţin o dată pe lună
e. ocazional
f. niciodată

 semantice sau cu răspunsuri ierarhizate - întrebările 2, 7, 16, 18.

47
Exemplu de întrebare semantică:

Întrebarea 7. În ce măsură consideraţi că un consilier vă poate ajuta în găsirea unui loc de

muncă? (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță) Consilierul este
persoana din cadrul AJOFM care discută cu discută cu persoanele în căutarea unui loc de
muncă, analizează profilele personale şi capacităţile specifice care ar permite integrarea pe
piaţa muncii, oferă alte informații și sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă

a. În foarte mare b. În mare c. Într-o d. În mică e. În foarte mică

măsură măsură oarecare măsură măsură măsură

Aplicarea instrumentului de cercetare

Având în vedere specificul şi determinările proiectului, în cercetarea de faţă instrumentul

de cercetare a fost aplicat atât de operatorii de teren şi call-center, cât şi autoadministrat.

A. Chestionare autoadministrate: presupun înregistrarea răspunsurilor de către înseşi

persoanele incluse în eşantionul investigat, însă în cazul de faţă sub supravegherea
sau cu îndrumarea operatorului de interviu.
B. Chestionarele administrate de operatorii de anchetă: constituie modalitatea cel mai
des utilizată de culegere a informaţiilor în jachetele şi sondajele psihosociologice.
Folosirea operatorilor de anchetă asigură reprezentativitatea eşantionului, poate
lămuri înţelesul întrebărilor şi permite să răspundă la chestionar şi persoanele cu
un nivel de şcolarizare scăzut.

Avantajele chestionarelor telefonice sau pe mail

În cercetarea de faţă au fost aplicate chestionare direct, faţă în faţă, cât şi electronic şi
telefonic, pentru asigurarea acoperirii volumului eşantionului specificat prin proiect. La
nivel mondial, odată cu dezvoltarea telefoniei fixe, mobile şi a internetului, sondajele
telefonice sau trimise pe e-mail au început să devină o alternativă viabilă în raport cu
metodele de intervievare tradiţionale. Creşterea gradului de penetrare a serviciilor de
telefonie şi internet la nivelul organizaţiilor şi al gospodăriilor a influenţat favorabil gradul
de reprezentativitate a eşantioanelor utilizate în sondajele telefonice şi online, în privinţa
colectivităţilor studiate.

48
Utilizarea tot mai amplă a interviurilor telefonice şi pe e-mail se poate explica prin
avantajele specifice, faţă de metoda sondajului personal: costul mic, natura imperativă a
telefonului/ e-mailului, rapiditatea, cooperarea, rata finală de răspuns, obţinerea de
răspunsuri la întrebările sensibile.

Cheltuielile implicate de interviurile telefonice (chiar şi interurbane) sau pe internet sunt

mai mici comparativ cu cheltuielile de deplasare în teren, în cazul interviurilor personale.
Telefonul sau internetul este o metodă eficace de captare a atenţiei respondenţilor
potenţiali. Adesea, la auzirea semnalului telefonului, persoanele apelate simt că nevoia de
a răspunde este mai urgentă decât cea de a finaliza activitatea pe care o desfăşoară.

Sondajul telefonic sau pe internet permite obţinerea de economii de timp, în raport cu

sondajele personale. Într-un interval de timp mai scurt, se pot efectua mai multe apeluri
telefonice. În plus, nu mai este necesară deplasarea operatorilor pe teren, pentru
contactarea respondenţilor. Un operator ce dispune de cunoştinţele şi abilităţile necesare
poate să realizeze mai multe interviuri pe oră.

Atitudinea respondenţilor este mai favorabilă faţă de interviurile telefonice sau pe e-mail
decât faţă de interviurile personale. În mod special, anumite persoane sunt reticente mai
ales faţă de sondajele personale desfăşurate la domiciliu. Totodată, gradul de cooperare a
operatorilor de interviu creşte comparativ cu interviurile personale, deoarece preferă să
apeleze telefonic un respondent, în loc să comunice cu el faţă în faţă, mai ales seara, atunci
când interviul are loc în zone mai puţin sigure.

Metodele de administrare a chestionarului (D. Colibaba, 2011) pot fi analizate comparativ

din punctul de vedere al costului administrării, al gradului de confidenţialitate acordate
respondentului, al oportunităţii de a pune întrebări ajutătoare, riscul părtinirii
operatorului sau riscul apariţiei non-răspusurilor:

49
Baza de comparaţie Poşta E-mail – Internet, Telefon Direct (personal)
Fax

Costul administrării Medii, deoarece Mari, deoarece iau în Destul de mari, în Cele mai mari,
include şi costul considerare şi costul funcţie de numărul deoarece iau în
returnării echipamentelor de întrebări şi considerare timpul
chestionarului complexitatea şi cheltuielile de
răspunsurilor călătorie ale
operatorului
Confidenţialitatea Completă, deoarece Medie, deoarece Medie, deoarece Mică, datorită
acordată nu necesită o returnarea poate există numărul contactului faţă în
respondentului semnătură conţine adresa format şi lista faţă
expeditorului abonaţilor
Abilitatea de a pune Mică, deoarece Medie, deoarece Mare, deoarece
întrebări ajutătoare chestionarele sunt chestionarele operatorul poate
autoadministrate, trebuie să fie scurte utiliza materiale
deci trebuie să fie şi nu se poate suplimentare
scurte şi simple detalia (plane)
Posibilitatea ca Nu există, deoarece Nu există, deoarece Mică, deoarece pot
operatorul să fie chestionarul nu este chestionarul nu este exista inflexiuni în Mare, datorită vocii
părtinitor completat în completat în vocea operatorului şi expresiei feţei
prezenţa prezenţa operatorului
operatorului operatorului
Posibilitatea apariţiei Mare, deoarece Medie, deoarece Medie, deoarece nu Mică, deoarece
non – răspunsurilor oamenii pot fi costul expedierii există nimeni care există posibilitatea
comozi şi nu se poate influenţa să răspundă la apel abordării
deplasează la oficiul persoanelor în
poştal locuri potrivite

50
5.4. Ancheta pilot

Ancheta pilot este o repetiţie generală, înainte de derularea anchetei propriu-zise, în care
s-au utilizat metodele, tehnicile şi instrumentele de investigaţie folosite în anchetă de bază.

Obiective principale urmărite:

 prima testare a ipotezelor de lucru;

 o mai bună estimare a duratei şi a aspectelor anchetei;

 testarea metodelor şi, mai ales, a instrumentelor de investigaţie sub aspectul

gradului lor de adecvare la populaţia investigată şi completitudinii lor (măsurii în
care se asigură culegerea tuturor informaţiilor necesare realizării obiectivelor
investigaţiei);

 sugerarea unor noi aspecte demne de a fi luate în consideraţie în ancheta propriu-

zisă.

Această etapă reprezintă o activitate recomandată anterioară cercetării propriu-zise, care

presupune verificarea faptului că problemele asupra cărora solicităm informaţii sunt reale,
că întrebările sunt formulate clar, că oamenii sunt dispuşi să răspundă la chestionare,
eventuale erori sau greşeli etc. (Ion Cauc, 2004). Astfel, ancheta pilot este o etapă a
cercetării selective prin intermediul căreia se verifica metodologia cercetării şi se aduc
îmbunătăţiri acolo unde este necesar.

Realizarea unui studiu pilot nu garantează succesul acţiunii de amploare căreia i se

precede, însă contribuie semnificativ la creşterea şanselor ca rezultatele obţinute să
răspundă în mod eficient temelor urmărite. Avantajul major oferit de implementarea unui
studiu pilot îl reprezintă faptul că oferă un feedback pertinent în ceea ce priveşte căile de
îmbunătăţire, practicile eficiente de urmat, precum şi estimarea corectă a gradului de
amploare a viitoarei acţiuni vizate.

În perioada ianuarie-februarie 2015, a fost derulată etapa de cercetare pilot, constând în

testarea instrumentelor de cercetare cantitative – respectiv chestionarul adresat şomerilor
înregistraţi, astfel încât acesta să îndeplinească rigorile ştiinţifice şi să fie într-o formă care
nu ridică probleme respondenţilor.
51
Au fost respectate următoarele criterii:

 Au fost aplicate atât de către operatorii de teren, cât şi de operatorii de callcenter

din proiect la nivelul celor patru judeţe din care provin AJOFM-urile partenere ale
proiectului: Timiş, Arad, Bistriţa şi Caraş-Severin.

 Au fost aplicate pe un total de 125 de subiecţi, pe categoriile de public pe care s-au

realizat sondajele de opinie propriu-zise, inclusiv şomeri înregistraţi.

 Operatorii de teren au respectat instructajului standardizat special creat pentru

activitatea de cercetare a proiectului.

La finalul derulării cercetării pilot, au fost analizate şi centralizate, la nivelul celor patru
judeţe, observaţiile şi feedback-ul obţinut în urma aplicării chestionarelor, pe baza
reacţiilor „din teren”, realizându-se atât un raport de teren, cât şi un raport de callcenter.
Relativ la aceste observaţii, a fost modificate/adaptat şi definitivat instrumentul de
cercetare.

Cercetare cantitativă adresată şomerilor înregistraţi:

 itemii au fost clari şi nu au fost întâmpinate dificultăţi în obţinerea răspunsurilor,

întrebările au o formulare accesibilă, sunt într-o ordine coerentă;

 respondenţii tind să solicite informaţii suplimentare cu privire la unii termeni, cum

ar fi self-service, job shadow; la itemul 31, şomerii au solicitat sprijinul operatorilor
pentru a înţelege mai bine care pot fi măsuri inovatoare;

 însă, respondenţii au fost, în general, familiarizaţi cu aspectele prevăzute în itemi;

 la itemul 12 subiecţii s-au arătat interesaţi de distanţa faţă de locul de muncă şi

mijloacele de transport, aspect care nu reiese clar din întrebare: opţiunea
răspunsului poate diferi dacă este vorba despre o localitate la mai mult sau mai
puţin de 50 de km;

 la itemul 21, punctul f, se recomandă să fie trecut la sfârşit sau punctele f şi k să fie
doar o singură formulare;

 la itemul 23, se va corecta Dacă 22=a, nu 1, atunci 23;

52
  la itemul 27, se corectează la întrebarea 26, nu 23;

 la itemul 26, se va corecta Dacă 22=a, nu 1, atunci 26;

 itemii 26 şi 27 se recomandă să fie după itemul 23, ar fi mai uşor de urmărit.

Durata aplicării chestionarelor: în urma derulării anchetei pilot, a fost calculat timpul
mediu necesar aplicării chestionarului adresat şomerilor înregistraţi – 20 de minute.

Concluzii şi recomandări

 activitatea de intervievare s-a dovedit utilă şi necesară în rândul respondenţilor.

Aceştia au fost deschişi şi consideră util acest gen de activitate. Nu s-au semnalat
probleme, obiecţiuni.

 s-a constatat faptul că aplicarea instrumentelor necesită un timp mare de aplicare,

ceea ce presupune o disponibilitate mare din partea respondenţilor în a parcurge în
mod complet chestionarele şi de a formula răspunsuri la întrebările deschise. În
plus, numărul destul de mare de întrebări şi filtrele aplicate necesită o atenţie
sporită din partea operatorilor în aplicarea acestora;

 operatorii trebuie să fie bine familiarizaţi cu înţelesul itemilor, trebuie să cunoască

fiecare termen specific;

 ca urmare a derulării anchetei pilot, s-a confirmat necesarul de suport identificat şi

discutat la nivelul parteneriatului proiectului în aplicarea instrumentelor de
cercetare, prin facilitarea accesului către categoriile de respondenţi şi
intermedierea relaţiei cu aceştia de către reprezentanţii AJOFM, respectând
criteriile de selecţie a respondenţilor.

5.5. Instructajul standardizat

A fost creat şi aplicat un instructaj standardizat adresat operatorilor de chestionar, care a

avut ca sferă de aplicabilitate cercetările cantitative (sondajele de opinie). În urma
definitivării formelor finale ale chestionarelor, ţinând cont de rezultatele obţinute în urma
derulării anchetei pilot, acest document a stat la baza aplicării instrumentelor de cercetare
de către operatori, care şi-au însuşit regulile de aplicare anterior lucrului de teren: cinci

53
operatori callcenter, opt operatori de teren şi patru experţi derulare activităţi directe cu
grupuri vulnerabile şi cu mediul economic.

Acesta a inclus regulile de aplicare a chestionarelor: reguli generale, discursul de început,

Completarea itemilor chestionarului (date de identificare, itemii chestionarului), discursul
de final, reguli de conduită, principii generale ale comunicării în aplicarea chestionarelor,
situații problamatice în procesul de aplicare al chestionarului.

5.6. Procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor

A fost creată şi respectată o procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor

furnizate în cadrul activităţii de cercetare, pentru stabilirea unui set unitar de reguli şi
proceduri pentru arhivarea fizică şi electronică a datelor culese prin derularea activităţii
de cercetare şi a documentelor realizate.

În conformitate cu acest document, arhivarea datelor culese în cadrul activităţii de

cercetare s-a derulat în trei etape de bază: arhivarea chestionarelor pe suport de hârtie,
scanarea chestionarelor în format electronic şi introducerea datelor în baza de date.

6. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor

Vezi Anexa.

7. Verificarea ipotezelor

Prima ipoteză se verifică pentru regiunea Nord-Vest, adică în afară de înregistrarea în

evidenţă, 64% dintre şomerii înregistraţi au apelat la Serviciul Public de Ocupare pentru
cursurile de formare profesională.

Ipoteza a doua este validă pentru ambele regiuni: majoritatea şomerilor înregistraţi (76%
pentru ambele regiuni) sunt mulţumiţi în mare şi foarte mare măsură de serviciile oferite
de Serviciul Public de Ocupare. Media tuturor răspunsurilor, pe o scară de la 1 la 5, este în
jurul valorii de 4, ceea ce plasează răspunsurile la gradul “în mare măsură”.

54
De asemenea, cea de-a treia ipoteză este validă: majoritatea şomerilor din ambele regiuni
consideră în mare şi foarte mare măsură că un consilier îi poate ajuta în găsirea unui loc de
muncă. Media răspunsurilor pe o scară de la 1 la 5, este de 3,5, ceea ce plasează
răspunsurile între “într-o oarecare mare măsură” şi “în mare măsură”.

Şi ipoteza a patra se verifică în ambele regiuni: pentru şomeri cele mai utile servicii şi
măsuri suport oferite de AJOFM sunt considerate a fi informaţiile despre locurile de muncă
vacante, atât din România, cât şi din străinătate (45% în regiunea Nord-Vest şi 49% în
regiunea Vest).

Ipoteza a cincea este validă: majoritatea şomerilor înregistraţi (70% din şomerii din
regiunea Nord-Vest şi 64% din Vest) accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână. În
ambele regiuni, şomerii tineri între 16 şi 24 de ani folosesc cel mai frecvent internetul,
aproximativ 80% zilnic şi 6-8% cel puţin o dată pe săptămână.

Ipoteza a şasea este corectă, adică cei mai mulţi dintre şomeri din ambele regiuni se
declară interesaţi în primul rând de de crearea platformei online prin care să poată
beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc. (43%).

În ambele regiuni, se verifică ipoteza a şaptea, ceea ce arată că cei mai mulţi şomeri
consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (58% în
regiunea Nord-Vest şi 51% în regiunea Vest). Pe locurile doi şi trei, şomerii plasează
modelul de plan de afaceri şi informaţiile privind legislaţia specifică (40-47%).

Ipoteza a opta este corectă: 82% din şomerii din regiunea Nord-Vest şi 68% din regiunea
Vest consideră că este util un curs de formare profesională pentru îmbunătăţirea
competenţelor sau dobândirea unor competenţe noi.

Cea de-a noua ipoteză nu se verifică, însă: pentru şomerii înregistraţi din ambele regiuni
principala dificultate de a participa la cursuri de formare profesională nu o reprezintă lipsa
informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională, ci lipsa resurselor
financiare pentru a participa la un curs de formare profesională. Însă, lipsa informațiilor se
plasează pe locul următor.

55
În ambele regiuni se confimă şi cea de-a 10-a ipoteză: majoritatea şomerilor înregistraţi
consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal furnizor de formare profesională.

În ceea ce priveşte ipoteza 11, aceasta se verifică pentru regiunea Vest: majoritatea
şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca fiind sursa principală de
informare cu privire la locurile de muncă vacante, însă în Nord-Vest AJOFM se plasează pe
locul al doilea.

Ipoteza 12 este validă în regiunea Nord-Vest: majoritatea şomerilor înregistraţi consideră

că principalele motive ale dificultăţii la angajare sunt lipsa locurilor de muncă (39%) şi
lipsa experienţei profesionale (35%). Cele două criterii se plasează pe locurile doi şi trei în
Vest: lipsa locurilor de muncă (40%) şi lipsa experienţei profesionale (26%). Tinerii
consideră în primul rând lipsa experienţei profesionale ca fiind principalul motiv al
dificultăţii la angajare (83% în Nord-Vest şi 74% în Vest),

Nu se verifică ipoteza 13: majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalul

criteriu la angajare este experienţa în muncă, studiile şi calificările fiind pe locul doi.

Ipoteza 14 este corectă: şomerii înregistraţi sunt mai degrabă interesaţi de un loc de
muncă într-o altă localitate la mai puţin de 50 de km distanţă de domiciliu.

56
Bibliografie

Septimiu Chelcea (2004). Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti. Editura Comunicare.ro.

D. Colibaba (2011). Net-Chestionarul – instrument valoros în cercetarea pieţei. Revista

Informatică Economică nr. 3 (19)/2001.

Ion Cauc, Beatrice Manu, Daniela Pârlea, Laura Goran (2004). Metodologia cercetării
sociologice – metode şi tehnici de cercetare – Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Fundaţiei
României de mâine

http://www.ellipse-marketing.ro/studiu-pilot.html

http://leap.ro/

http://www.anosr.ro/profesional/angajabilitate/

http://noi.fgbweb.eu/flexicovery-wiki/node/42

http://www.business24.ro/locuri-de-munca/resurse-umane/ce-sunt-aptitudinile-de-
angajabilitate-1457095

file:///C:/Users/Uşer/Downloads/rezumat_phd_pavelea_romană.pdf

http://www.crips.ro/doc/bexcelnet.pdf

Balanța Forței de Muncă (BFM)

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest

http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=48

http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20Demografie%20si%20resurse%2
0umane%20versiunea%202014.pdf).

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 2014-2020

57
Legea nr. 76/2002, privind bugetul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca

58
DATE DEMOGRAFICE

Gen

gen
Frecvenţă Procent
46% feminin
Valid feminin 525 54
masculin 446 46 54% masculin
Total 971 100,0

Mediul de reşedinţă

mediu 28%
Frecvenţă Procent rural
Valid rural 269 28
urban 702 72 urban
Total 971 100,0 72%

Vârstă
NR
1996
1993
1990
16% 13%
1987
16-24 ani
1984
25-39 ani
1981
27% 40-54 ani
1978
44% 55-69 ani
1975
1972
1969
1966
1963
1960
1957
1954
1951
0 20 40 60 80
DATE DEMOGRAFICE

Nivel de studii
studii 1%
Frecvenţă Procent
Valid primar, gimnazial și primar, gimnazial și
profesional 332 34 22% profesional
34%
liceal și policeal 413 43 liceal și policeal
universitar 218 22
NR 8 1 universitar
Total 971 100,0
43% NR

Statutul

1%
Majoritatea respondenţilor sunt şomeri
șomer indemnizat
11% indemnizaţi – 88%.
Din aceştia, aproape jumătate sunt
șomer neindemnizat
indemnizaţi cu 3-6 luni.
Dintre şomerii neindemnizaţi, majoritatea au
NR
indicat aceeaşi perioadă – 3-6 luni.
88%

şomer indemnizat şomer neindemnizat

5%
12% mai puţin 3 luni
mai puţin 3 luni 21%
21% 10% între 3 şi 6 luni
19% între 3 şi 6 luni
între 6 şi 9 luni între 6 şi 9 luni
între 9 şi 12 luni între 9 şi 12 luni
27% 30%
19% peste 12 luni peste 12 luni
36%
DATE DEMOGRAFICE

Vechimea/experiența în muncă avută la data înregistrării la AJOFM

4%

16% fără vechime/experienţă în muncă

2%
1 an
1-5 ani
8%
5-10 ani
50% peste 15 ani
20% NR
Q1. De care dintre serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare (SPO) reprezentat de Agenția
Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă (AJOFM) aţi beneficiat/beneficiaţi în prezent?

1000
874
900
800 754

700
600
500
400 362
313
285
300
200
100 57 50 49 42 37 31 20 13 3
0

Aşa cum era firesc, cele mai frecvente servicii de care au beneficiat sau beneficiază
respondenţii sunt înregistrarea în evidenţă (90%), informare privind drepturile și
obligațiile șomerilor (78%) şi cursurile de formare profesională (37%).

Pe ultimele locuri, se află internshipul (3%), încadrarea elevilor și studenților pe

perioada vacanțelor (2%), ucenicie la locul de muncă (1%) şi alte servicii – mai
puţin de 1%.
 Q2. În ce măsură sunteţi mulţumit/ă de serviciile oferite de AJOFM?

3% 3% 2%
În foarte mare măsură
76% din respondenţi sunt mulţumiţi în
În mare măsură foarte mare (31%) şi în mare măsură
16% 31% (45%) de serviciile oferite de AJOFM.
Într-o oarecare măsură
De asemenea, media tuturor
În mică măsură răspunsurilor este de 3,9, ceea ce
În foarte mică măsură
plasează răspunsurile la gradul “în mare
45%
măsură”.
NR

Timis 23% 38% 25%

În foarte mare măsură

Hunedoara 40% 33% 17%
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
Caras-Severin 32% 53% 11%
În foarte mică măsură
NR

Arad 39% 44% 11%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Compartiv pe judeţe, media răspunsurilor indică judeţele Arad (4,1) şi Caraş-Severin (4,1) ca
fiind pe primele locuri ca grad de satisfacţie faţă de serviciile oferite de AJOFM, Hunedoara şi
Timiş fiind pe ultimele locuri.

Tot în judeţele Arad şi Caraş-Severin există cel mai mare procentaj al răspunsurilor “în mare
măsură” şi “în foarte mare măsură”. Însă, toate judeţele sunt peste media de 3,6.
Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.

Altele 19

Seriozitate/Promptitudine/Profesionalism 139

Ofertă locuri de muncă 22

Informare corespunzătoare/experienţă plăcută 209

Cursuri de formare gratuite 57

0 50 100 150 200 250

Cei mai mulţi dintre respondenţii care au oferit argumente pentru gradul de satisfacţie faţă de
serviciile oferite de AJOFM apreciază faptul că instituţia le-a oferit o informare corespunzătoare
şi au avut o experienţă plăcută (209 de răspunsuri). În aceste răspunsuri se face referire şi la alte
detalii, însă acest serviciu este în prim-plan:
•Amabili şi comunicativi
•Pentru că am fost informat că ceea ce am solicitat
•Au vorbit frumos cu mine şi mi-au spus tot ce nu ştiam
•Informaţiile sunt consistente şi de mare ajutor
•De câte ori am apelat la AJOFM am fost ajutat
•Detalii foarte utile
•Pentru că toate informaţiile au fost clarificate
•Am primit informaţiile în detaliu şi foarte explicit, sunt foarte amabili, echilibraţi şi ne-au fost de folos
•Sunt informată la zi cu legislaţia actuală
•Informaţii din bazele de date
•Orice fel de informaţie este validă
•Sunt mulțumit de informarea cu privire la locurile de muncă.
•Amabilitate. Informare privind piața muncii.
•Am fost consiliată și îndrumată în vederea soluționării situației personale.
•Am fost servit bine.
•Informațiile referitoare la facilitățile acordate la angajare.
•Cele mai bune servicii, nu este coadă, consilierii ok
•Îmi sunt oferite toate informațiile necesare.
•Deoarece poți obține informații foarte utile.
•Amabilitate
•Personalul a fost politicos. Nu sunt deplin mulţumit deoarece nu mi s-a explicat în detaliu cum s-a calculat
indemnizaţia şi alte informaţii de acest gen(lipsa de timp presupun)
•Am primit informaţii necesare de fiecare dată când am solicitat
 Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.

Pe de altă parte, şomerii pun accentul pe aptitudinile şi serviciile oferite de personalul Serviciului
Public de Ocupare, formulând afirmaţiicare fac trimitere la seriozitatea, profesionalismul,
operativitatea, amabilitatea şi promtitunirea cu care au primit informaţiile şi suportul necesar,
atât în ceea ce priveşte relaţionarea şi informarea, cât şi serviciile de mediere:
•operaţionali
•prezintă încredere
•pentru că este o instituţie serioasă
•sunt competenţi, rapizi
•pentru că sunt oameni capabili
•seriozitate
•promptitudinea cu care să răspuns nevoilor mele
•am încredere în ei
•sunt abordat cu politeţe
•sunt foarte flexibili şi deschişi
•promptitudinea cu care am fost chemată la cursurile de formare profesională
•disponibilitatea şi promptitudinea angajaţilor AJOFM
•personal pregătit bine
•eficacitate și spontaneitate
•solicitudine, operativitate
•rezolvarea problemelor în timp util
•servicii de calitate

O parte din şomeri au oferit argumente pentru gradul de satisfacţie faţă de serviciile oferite de
AJOFM prin prisma faptului că instituţia le-a oferit posibilitatea participării la cursuri de formare
profesională (57 de răspunsuri). În aceste răspunsuri se face referire şi la alte detalii, însă acest
serviciu este în prim-plan:
•m-am înscris foarte repede la un curs de frizer
•mi s-a oferit curs am fost consiliat
•mă ajuta în perfecţionarea unui curs de calificare
•organizează cursuri de formare profesională
•am primit informaţii despre curs , am fost îndrumaţi spre cursuri de formare
•oferă cursuri gratuite şi formare profesională
•pentru că este cursul gratuit şi poate voi avea posibilitatea de un loc de muncă pe parcurs

Şomerii fac trimitere şi la postarea de locuri de muncă vanacte:

•oferă posibilitatea găsirii unui loc de muncă
•îţi oferă multe posibilităţi de integrare pe piaţa muncii
•Sprijin concret pentru reîncadrare în muncă.
•am primit din prima zi de şomaj repartiţie
•este în regulă cu oferta de loc de muncă și cu plata şomajului
•oferă loc de muncă
Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.

Altele 42

Valoare mică a ajutorului de şomaj 4

Prea multă birocraţie 12

Mai multe cursuri de formare 11

Informare incompletă 29

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

În ceea ce priveşte argumentele negative, care sunt în număr mai redus, acestea se referă la
anumite situaţii în care şomerii au beneficiat de o informare incompletă din partea SPO şi la
birocraţia care uneori îngreunează procesul:
•mult prea multe acte
•este un sistem birocratic rigid şi inflexibil, motiv pentru care se complică deseori inutil lucrurile, făcând
imposibil rezolvarea problemelor, personalul este insuficient , nereuşind să acopere toate serviciile
necesare reintegrării şi asistării şomerilor
•coadă mare
•am pierdut mult timp cu dosarul
•Plimbarea şomerilor de la un birou la altul pentru rezolvarea situaţiilor
•îndrumarea în instituţie nu este cea mai eficientă
•informații puține

În câteva cazuri a fost invocat faptul că ar trebui oferite şomerilor mai multe anunţuri de locuri
de muncă şi cursuri de formare profesională.
Q4. Care sunt propunerile dvs. de îmbunătățire a serviciilor AJOFM?

Principalele propuneri de îmbunătăţire a serviciilor oferite de SPO sunt cele legate de relaţia cu
şomerii şi procesul de comunicare şi informare a acestora. De asemenea, există sugestii privind
introducerea unor măsuri sau intrumente noi, menite să fluidizeze suportul oferi de persoanalul
SPO:
•Comunicare mai eficientă
•Necesară ar fi o mai bună informare şi îndrumare pentru persoanele care nu au mai avut contact
cu instituţia
•Sistem IT pus la punct
•Discuții personalizate
•Organizarea mai multor burse ale locurilor de muncă în vederea angajării şomerilor conform
calificării pe care o prezintă
•Mai multe cursuri
•Consiliere individuală, mai multe oportunități
•Interval mai mare orar la vize

Altele 15

Procesul de comunicare/informare/centralizare a
24
datelor

Oferirea posibilității unor stagii de practică 3

Măsuri noi/inovatoare 9

Mai multe locuri de muncă/cursuri de formare 12

Cerinţe legate de cursuri de formare profesională 5

0 5 10 15 20 25 30
Q5. Care sunt meseriile/locurile de muncă de care sunteți interesat?

tehnician maseur 18

tâmplar/dulgher 7

secretar/asistent manager 21

lucrător în construcții 76

IT/operator calculator 56

instalator 32

inspector resurse umane 12

bucatar/ospatar 52

electrician/electronist 24

economist/contabil 65

cosmetician 15

coafor/frizer 45

agent comercial 9

altele 134

0 20 40 60 80 100 120 140 160

Principalele preferinţe pentru meserii/locuri de muncă sunt cele în domeniul construcţiilor şi

cele în domeniul enonomiei şi finanţelor – economist/contabil şi în domeniul înfrumuseţării -
cosmetician, coafor/frizer, operatorul sau tehnicianul IT.

Căutate sunt şi posturile de secretar sau asistent manager, agent comercial, inspector de resurse
umane, bucătar/ospătar, instalator, tâmplar sau dulgher.
 Q6. Care credeți că sunt domeniile de activitate şi locurile de muncă/meseriile care se cer/sunt de
perspectivă pe piața muncii?

80 76

Principalele domenii de activitate de 70

60 54
perspectivă sunt IT, comerţ,
transport şi înfrumuseţare 50 43
40 34 32
corporală (cosmetică, coafor,
30 24 26
manichiură etc.). Apoi, şomerii 21
20 12 15
consideră că de viitor sunt şi
domeniul medical, prestările de 10
servicii, cel economic/contabil şi 0

altele
alimentar

IT
construcții
agricultură

economic/bancar
comerț
transport/industrie

medical/sănătate
înfrumusețare
bancar şi domeniul construcţiilor.

corporală
auto

altele 54

lucrător în construcții 32

IT 42
În aceeaşi linie, principala meserie
considerată de prespectivă este în
economist/contabil 23 domeniul IT, urmată de cea de
lucrător în construcţii şi
cosmetician 21 economist/contabil. Şomerii mai
consideră de viitor şi postul de, şi
agent comercial şi cosmetician/
coafor/frizer 14 coafor/frizer.

agent comercial 15

0 10 20 30 40 50 60
 Q7. În ce măsură consideraţi că un consilier vă poate ajuta în găsirea unui loc de muncă?

Mai mult de jumătate din

În foarte mare măsură
respondenţi consideră că un 4%
8%
consilier îi poate ajuta în găsirea 24%
În mare măsură
unui loc de muncă: 24% în foarte 5%
Într-o oarecare măsură
mare măsură şi 33% în mare
măsură. În mică măsură

26% În foarte mică măsură

Media tuturor răspunsurilor este de
3,5, ceea ce plasează răspunsurile NR
33%
între “într-o oarecare mare
măsură” şi “în mare măsură”.
Doar 12 procente consideră că un
consilier nu poate fi util în acest
proces.

universitar 16% 30% 36% 7% 9%

În foarte mare măsură

În mare măsură
6%
liceal şi postliceal 23% 38% 24% 5% Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
NR
primar, gimnazial şi profesional 30% 29% 20% 4%11%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

În special şomerii cu nivel liceal şi postliceal consideră util consilierul (în foarte mare şi
mare măsură – 61%), comparativ cu cei care au terminat nivelul primar, gimnazial sau
profesional (59%) şi universitatea (46%).
 Q8. Ce modalităţi/surse utilizaţi/ați utilizat, cu preponderență, în căutarea unui loc de muncă?

altele 37

prieteni, cunoştinţe, familie 493

AJOFM 538

site-uri cu locuri de muncă vacante 428

firme private de recrutare 247

presa scrisă 351

0 100 200 300 400 500 600

AJOFM-ul reprezintă prima sursă de informare când vine vorba de căutarea unui loc de muncă
– 55% dintre sespondenţi au indicat această valoare.
A doua sursă de informare cu privire la locurile de muncă vacante este cea informală, pe bază de
recomandări din partea cunoscuţilor.

Pe ultimul loc, se află firmele private de recrutare, care sunt preferate de 25% din respondenţi.

70 60%
54% 56% 56%
60 52% 53% 52% presa scrisă
50 46% 47% 45% 45%
39% firme private de recrutare
38%
40 34%
29% 28% site-uri cu locuri de muncă vacante
30 26% 25% 25% 26%
AJOFM
20
10 3% 4% 6% prieteni, cunoştinţe, familie
2%
0 altele
16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani

Nu există diferenţe semnificative între categoriile e vârstă când vine vorba despre apelarea
la serviciile AJOFM în găsirea unui loc de muncă.
Cea mai puţin preferată sursă este cea formată din firme private de recrutare în rândul tuturor
categoriilor de vârstă. Site-urile cu locuri de muncă sunt preferate de toate categoriile de
vârstă în proporţii similare (45-52%), mai puţin de cei cu vârsta de peste 55 de ani (28%), care
folosesc mai degrabă presa scrisă (56%).
Q9. Concret, ce demersuri aţi făcut pentru găsirea unui loc de muncă?

altele 21
am apelat la organizații private (asociații, ONG-uri)
39
pentru sprijin specializat în căutarea unui loc de…
nu am realizat nici un demers 46

am dat anunțuri în ziare 93

am apelat la firme private de recrutare 171

am urmat un curs de formare profesională 194

am participat la interviuri/concursuri 328

am depus cereri de angajare la firme, instituții etc. 442

m-am înscris la AJOFM 455

am apelat la prieteni, rude, cunoștințe 488

0 100 200 300 400 500 600

În aceeaşi linie cu răspunsurile la întrebarea anterioară, principalele demersuri întreprinse

pentru găsirea unui loc de muncă sunt cele informare, prin recomandări din partea cunoscuţilor
(47%) şi prin intermediul AJOFM (50%). Însă, la mică distanţă se regăseşte aplicarea directă
pentru joburi prin depunerea de CV-uri şi cereri de angajare.

Pe ultimele locuri, se află organizaţiile private (4%), anunţurile în presă (10%) şi firmele de
recrutare (18%).

Doar 5% din respondenţi declară că nu au întreprins niciun demers pentru a-şi găsi un loc de
muncă.
 Q10. Care considerați ca au fost motivele respingerii după interviu?

nu am corespuns cerințelor postului

4% Principalul motiv de respingere este

5% altele
considerat de respondeţi ca fiind
14% 31% nu am avut experiența în muncă faptul că nu au corespuns cu
cerută
cerinţe postului (31%), urmat de
NR
lipsa experienţei în muncă pentru
15% nu am avut calificarea cerută postul de muncă vizat (15%) şi lipsa
calificării solicitate (14%).
16% nu m-am descurcat bine la interviu
15%
ceilalți candidați au fost mai buni

Este interesant de remarcat faptul că 15% din respondenţi nu au oferit un răspuns la această
întrebare, iar alţi 15% au ales varianta “altele”, deşi nu prea mulţi au oferit detalii. Rata de
nonrăspunsuri poate fi interpretată fie ca imposibilitatea formulării sau identificării unui motiv al
respingerii, fie indisponiblitatea respondenţilor de a oferi un răspuns la această întrebare, din
motive personale, care ţin mai degrabă de latura emoţională.

În primul caz, acest lucru poate însemna că mulţi dintre şomerii care îşi caută un loc de muncă şi
participă la interviuri nu cunosc cauza pentru care nu pot obţine un job fie pentru ca angajatorii nu
oferă aceste informaţii, fie pentru că persoanele însele nu sunt conştiente de propriile limitări sau
lacune, fie pentru că nu pot fi identificate motive reale ale eşecului la angajare, motivele ţinând mai
degrabă de latura subiectivă a angajatorului.
60 55%
50 nu am corespuns cerințelor Aşa cum era de aşteptat, cei cu
postului puţină experienţă în muncă au
40 32% invocat în primul rând acest
31% nu am făcut față la proba practică
30 aspect ca motiv pentru
20%
20
nu m-am descurcat bine la respingerea după interviu.
interviu
Cei cu o experienţă medie şi
10 nu am avut experiența în muncă
cerută mare consideră că nu au
0 obţinut postul vizat din cauza
nu am avut calificarea cerută
1-5 ani

5-10 ani
1 an

peste 15 ani
fără vechime/experienţă în

faptului că nu au corespuns
ceilalți candidați au fost mai buni cerinţelor acestuia, motiv
invocat însă cel mai intens la cei
muncă

altele cu 1 an experienţă.
NR
Q11. Care din criteriile de mai jos credeţi că sunt avute în vedere, cu prioritate, la angajarea unei
persoane?

Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al criteriilor avute în

vedere de către angajatori în procesul de recrutare. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de
vedere statistic, au fost calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În
acelaşi timp, au fost comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare criteriu în parte.

criteriile vizate de companii la angajare

medie pozitie
experienţa în muncă 1,97 1
studiile/calificările 2,59 2
vârsta 2,90 3
competenţe profesionale/abilităţi practice
3,44 4
competenţe-cheie 4,34 5
altele 5,76 6

91%
altele

59%
competenţele-cheie
6

43% 5
competenţele profesionale/abilităţile practice
4
studiile/calificările 3
38%
2
vârsta 30% 1

experienţa în muncă
51%
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0

Astfel, pe primul loc se situează experienţa în muncă, plasată pe această poziţie de 51% din
respondenţi. Studiile/calificările se află pe locul doi (38%), iar vârsta pe locul trei (30%).

Pe locul patru se poziţionează competenţele profesionale/abilităţi practice , pe cinci

competenţele-cheie, iar pe ultimul loc alte criterii.
 Q12. V-ar interesa un loc de muncă în altă localitate?

3% da, într-o localitate 34% din respondenţi se declară interesaţi de

aflată la mai puţin de un loc de muncă într-o altă localitate, însă
50 km mai degrabă într-o localitate la mai puţin de
23% da, într-o localitate
aflată la mai mult de 50 de km distanţă (23%).
50 km
11% nu aş fi interesat
Astfel, doar 11% din respondenţi sunt dispuşi
63% să lucreze la peste 50 km.
NR
63% din şomeri declară că nu i-ar interesa
un loc de muncă în altă localitate.

Timis 21% 75% Comparativ pe judeţe, şomerii

din Hunedoara (50%) şi Caraş-
da, într-o localitate aflată Severin (50%) sunt cel mai
la mai puţin de 50 km interesaţide un loc de muncă
Hunedoara 50% 47%
da, într-o localitate aflată într-o altă localitate. Poate fi
la mai mult de 50 km remarcat că în judeţul Caraş-
nu aş fi interesat Severin există cel mai mare
Caras-Severin 23% 27% 48%
interes pentru un loc de muncă la
NR o localitate aflată la o distanţă
mai mare de 50 km.
Arad 24% 68%

Cel mai puţin interesaţi de acest

0% 20% 40% 60% 80% 100% aspet sunt şomerii din Satu Mare
şi Sălaj (30%).
Disponibilitatea pentru un loc de
muncă în afara localităţii la mai 55-69 ani 72%
9% NR
18%
mai mult de 50 km este mai
mare la categoria de vârstă 16-24 40-54 ani 64%
10% nu aş fi interesat
ani. În ceea ce priveşte 24%
disponibilitatea pentru a lucra la 64%
25-39 ani 10%
mai puţin de 50 km, nu există 23% da, într-o localitate aflată
diferenţe semnificative între la mai mult de 50 km
categoriile de vârstă. Cel mai 16-24 ani 47%
24% da, într-o localitate aflată
26%
puţin interesaţi de un loc de la mai puţin de 50 km
muncă la mai puţin de 50 km 0 20 40 60 80
sunt cei cu vârta 55-69 ani, iar
cei mai interesaţi sunt cei între
16 şi 24 de ani.
Q13. Care sunt motivele pentru care v-ar interesa un loc de muncă în altă localitate?

Pentru cei care sunt dispuşi să lucreze în altă localitate (au fost luate în considerare
răspunsurile afirmative de la întrebarea precendentă), principalele motive ale interesului
sunt faptul că nu au găsit un loc de muncă în localitatea în care locuiesc (39%),un salariu
mai mare (18%), iar dezvoltarea personală şi cea profesională sunt aproape egale(8-9%).

Ultimul motiv care i-ar determina să lucreze în altă localitate ar fi dorinţa de a se muta (2%).

Este de remarcat şi procentul mare de nonrăspunuri, ceea ce indică o incertitudine din

partea respondenţilor: fie nu şi-au pus problema până în prezent, fie nu s-au hotărât în
acest sens, fie nu au disponibiliatate pentru a declara concluzia/intenţia proprie.

motivele interesului pentru un loc de muncă în altă localitate

Frecvenţă Procent
Valid nu îmi găsesc un loc de muncă în localitatea în care locuiesc în
prezent 131 39

pentru dezvoltarea personală 31 9

pentru dezvoltarea profesională 25 7
este mai bine plătit 60 18
aş vrea să mă mut în altă localitate 8 2
altele 1 0
NR 81 24

nu îmi găsesc un loc de muncă în localitatea în care

locuiesc în prezent
pentru dezvoltarea personală

24%
pentru dezvoltarea profesională
39%
este mai bine plătit
2%
aş vrea să mă mut în altă localitate
18%
altele
9%
8%
NR
 Q14. Dar un loc de muncă în străinătate v-ar interesa?

2%

În ceea ce priveşte interesul faţă de un nu

loc de muncă în străinătate, mai puţin de 38% da
jumătate dintre şomeri se declară
interesaţi în acest sens (38%). 60% NR

Timis 62% 35%

Hunedoara 67% 30% Comparând judeţele, şomerii

nu din Hunedoara (67%) sunt cel
da mai interesaţi de un loc de
Caras-Severin 56% 43% NR muncă în străinătate. Pe
ultimul loc se află Caraş-
Severin, însă nu la o
Arad 61% 36% diferenţă foarte mare (56%).

0% 20% 40% 60% 80% 100%

60 57%

50
Cei mai interesaţi de un loc de
38% 38%
muncă în străinătate sunt tinerii 40
între 16 şi 24 de ani (57%), iar cei
mai indisponibili din acest punct de 30
22%
vedere sunt cei din categoria de
20
vâsrtă 55-69 ani.
10

0
16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani
Q15. Care sunt motivele pentru care v-ar interesa un loc de muncă în stăinătate?

Principalul motiv al interesului faţă de un loc de muncă în străinătate, cu o pondere mare

comparativ cu celelalte motive, este faptul că ar fi mai bine plătit (58%).

Pe locul doi se află faptul că nu îşi găsesc un loc de muncă în România (18%). La finalul
clasamentului regăsim dezvoltarea profesională (cu 5 procente) şi dorinţa de relocare (3%).

motivele interesului pentru un loc de muncă în altă ţară

Frecvenţă Procent
valid nu îmi găsesc un loc de muncă în localitatea în care locuiesc în
prezent 70 18

pentru dezvoltarea personală 30 8

pentru dezvoltarea profesională 19 5
este mai bine plătit 228 58
aş vrea să mă mut în altă localitate 13 3
altele 2 1
NR 29 7

nu îmi găsesc un loc de muncă în

localitatea în care locuiesc în prezent
3% 1%
7% pentru dezvoltarea personală
18%

pentru dezvoltarea profesională

8%
este mai bine plătit

5%
aş vrea să mă mut în altă localitate

58% altele

NR
 Q16. În ce măsură cunoaşteţi condiţiile de muncă şi de viaţă în ţara de destinaţie în care aţi fi
interesat/ă să munciţi?

În foarte mare măsură 45% din respondenţii dispuşi să

5%
9% 10% lucreze în străinătate consideră că ştiu
În mare măsură într-o oarecare măsură condiţiile de
9% 22% Într-o oarecare măsură lucru şi de viaţă din ţara străină în
care ar lucra.
În mică măsură

45% În foarte mică măsură Media răspunsurilor este de 2,9, ceea

NR ce indică acelaşi grad de cunoaştere.

Q17. Aţi fi dispus/ă să lucraţi pe un post inferior pregătirii dvs. profesionale în străinătate?

9%
Este interesant de remarcat că 67% din cei 24%
nu
interesaţi să lucreze în străinătate sunt dispuşi să
se angajeze pe un post inferior pregătirii da
profesionale.
NR
67%

Timis 21% 65% 13%

În judeţul Hunedoara şomerii

Hunedoara 10% 80% 10% ar fi dispuşi în proporţie de
nu 80% să lucreze pe un post
da inferior pregătirii, însă în
Caras-Severin 29% 65% 6% NR afara ţării, comparativ cu
celelalte judeţe unde
procentajul este în jur de
Arad 21% 69% 9% 65%.

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Q18. În ce măsură cunoaşteţi riscurile lucrului fără forme legale în străinătate?

43% din şomerii dispuşi să lucreze în

10% 13% străinătate cunosc în foarte mare şi
6% În foarte mare măsură mare măsură risurile lucrului fără
În mare măsură forme legale în străinătate.
10%
Într-o oarecare măsură
30%
Cu toate acestea, 31% din
În mică măsură respondenţi declară că ştiu într-o
În foarte mică măsură oarecare măsură aceste riscuri, iar
31% NR media răspunsurilor este de 3, ceea ce
ne permite să tragem concluzia că
riscurile nu sunt suficient de
cunoscute în rândul şomerilor
interesaţi să lucreze într-o ţară strină.

Timis 16% 29% 25% 11% 7% 12%

În foarte mare măsură

Hunedoara 10% 60% 20% 10% În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
Caras-Severin 13% 35% 27% 11% 7% 6%
În foarte mică măsură
NR
Arad 10% 26% 39% 7% 4% 14%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

În judeţele Timiş (54%) şi Caraş-Severin (48%), şomerii cunosc cel mai bine riscurile lucrului fără
forme legale în străinătate. În judeţul Hunedoara, niciun şomer nu declară că ştie aceste riscuri în
foarte mare măsură şi doar 10% din şomeri le ştiu în mare măsură.
 Q19. Care credeţi că sunt motivele pentru care este dificil să vă găsiţi un loc de muncă?

Şomerii consideră că principalele motive ale dificultăţii la angajare sunt vârsta (43%), lipsa
locurilor de muncă (40%) şi lipsa experienţei profesionale (26%). Ei consideră că nu lipsa
competenţelor antreprenoriale sau a altor competenţe-cheie , precum şi lipsa unor tehnici de
căutare a locurilor de muncă sunt principalii factori, acestea aflându-se pe ultimul loc.
450 418
392
400
350
300 252
250 207
182
200
150 108
100 62 56 46
50 24 26
0

profesionale/abilităţi…

altele
lipsa experienţei în

vârsta

studiilor/calificărilor
lipsa locurilor de

lipsa altor competenţe-

căutare a unui loc de

necunoaşterea unei

lipsa competențelor
lipsa competențelor

lipsa unor tehnici de

calificarea dvs.

într-un anumit…
muncă pentru

antreprenoriale
informatice/IT

lipsa anumitor
limbi străine

competenţe
muncă

muncă
lipsa

cheie

Lipsa experienţei în muncă reprezintă principala dificultate pentru tineii până în 24 de ani
(74%), iar pentru cei cu vârsta peste 55 de ani – vârsta (79%), care este într-un procent puţin mai
mic principalul motiv şi pentru cei din categoria 40-54 de ani (57%). Lipsa locurilor de muncă
pentru calificarea deţinută reprezintă o dificultate pentru toate categoriile de vârstă.

altele

55-69 ani lipsa unor tehnici de căutare a unui loc de

muncă
28% 79% lipsa altor competenţe-cheie

lipsa anumitor competenţe profesionale/abilităţi

40-54 ani practice
lipsa competențelor antreprenoriale
40% 57%
lipsa competențelor informatice/IT

25-39 ani necunoaşterea unei limbi străine

53% lipsa studiilor/calificărilor într-un anumit

domeniu cerut pe piaţa muncii
vârsta
16-24 ani
lipsa locurilor de muncă pentru calificarea dvs.
33% 74%
lipsa experienţei în muncă
0 20 40 60 80 100
Q20. Care dintre serviciile/ măsurile de mai jos credeți că ar fi folositoare pentru creșterea șanselor
dvs. de ocupare?

Cele mai utile servicii şi măsuri suport oferite de AJOFM sunt considerate a fi informaţiile despre
locurile de muncă vacante, atât din România, cât şi din străinătate (49%), precum şi infomaţiile
despre măsurile suport în sine oferite la nivel de AJOFM (41%). Totodată, cursurile de formare
profesională şi informaţiile despre acestea sunt considerate utile de 33%, respectiv 30% din
respondenţi.

servicii şi măsuri suport folositoare

Frecvenţă Procent
informații despre locurile de muncă vacante (piața muncii) în țară și străinătate 473 49
informații despre măsurile suport oferite de AJOFM 394 41
cursuri de formare profesională 320 33
informații despre posibilități/cursuri de formare profesională 281 30
asistență în căutarea unui loc de muncă 227 23
bursa locurilor de muncă 224 23
subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri 182 19
calificare la locul de muncă-ucenicie 133 14
certificarea/recunoașterea unor competențe pe care le-am dobândit fără a urma un
curs 107 11
prime de mobilitate 88 9
stagii de practică pentru absolvenți 87 9
încadrarea elevilor și studenților pe perioada vacanțelor 69 7
altele 11 1

500 473
450 394
400
350 320
281
300
227 224
250 182
200 133
150 107 88 87
100 69
50 11
0
Q21. Ce competenţe consideraţi că ar fi necesar să vă îmbunătăţiţi/să dobândiţi pentru dezvoltare
în carieră/creșterea șanselor de ocupare?

într-o altă meserie cerută pe piața muncii 14

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi… 31
antreprenoriat 63
comunicare orală sau în scris 79
organizare 117
soluţionare a problemelor 136
lucrul în echipă 137
IT 320
calificarea/specializarea curentă 386
limbi străine 466

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

Cei mai mulţi şomeri consideră că este nevoie să dobândească sau să îşi dezvolte competenţele
pentru limbi străine (48%), calificarea sau specializarea cutentă (40%) şi competenţele IT
(33%). Respondenţii consideră că cel mai puţin importante sunt competenţele matematice şi
aritmetice, antreprenoriat, cele într-o altă meserie cerută pe piaţa muncii şi comunicarea orală şi
în scris (toate sub 1%).

competenţele necesar a fi dobândite sau dezvoltate

Frecvenţă Procent
limbi străine 466 48
calificarea/specializarea curentă 386 40
IT 320 33
lucrul în echipă 137 14
soluţionare a problemelor 136 14
organizare 117 12
comunicare orală sau în scris 79 0
antreprenoriat 63 0

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 31

0
într-o altă meserie cerută pe piața muncii 14 0
Q21. Ce competenţe consideraţi că ar fi necesar să vă îmbunătăţiţi/să dobândiţi pentru dezvoltare
în carieră/creșterea șanselor de ocupare?

Comparând rezultatele pe categorii de vârstă, se pot observa următoarele:

în ceea ce priveşte limbile străine, tinerii consideră în mai mare măsură că este nevoie să-şi
îmunătăţească această competenţă, în special cei cu vârsta între 16 şi 24 de ani, urmaţi de
categriile 25-39 şi 40-54 de ani.
dezvoltarea competenţelor IT: în special cei din categoriile de vârstă 16-24 de ani şi 25-39 de
ani consideră că au nevoie de dobândirea sau dezvoltarea acestei competenţe (45%, respectiv
28%), comparativ cu cei de peste 55 de ani care şi-au exprimat nevoia în acest domeniu în
proporţie de 25%.
nevoia de calificare sau specializare curentă este resimţită similar la nivelul tuturor grupelor de
vârstă.

într-o altă meserie cerută pe piața muncii

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor

citirii şi scrierii

comunicare orală sau în scris

lucrul în echipă

antreprenoriat 55-69 ani

40-54 ani
soluţionare a problemelor 25-39 ani
16-24 ani
organizare

calificarea/specializarea curentă

limbi străine 55%

70%
25%
IT 38%
45%
0 10 20 30 40 50 60 70 80
 Q22. Pentru îmbunătăţirea competenţelor/dobândirea unora noi, consideraţi că ar fi util un curs de
formare profesională?

5%

nu Cei mai mulţi dintre respondenţi (68%) consideră

27%
da că este util un curs de formare profesională
pentru îmbunătăţirea competenţelor sau
NR
dobândirea unor competenţe noi.
68%

90
78%
80
69% 68%
70
Tinerii între 16 şi 24 de ani 58%
60
sunt cei mai interesanţi de
50
un curs de formare
profesională, urmaţi de 40
categoria de vârstă 25-39 de 30
ani. 20
10
0
16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani

Timis 27% 72%

Şomerii din Hunedoara sunt
cel mai interesaţi de
Hunedoara 20% 77%
nu cursurile de formare
da profesională (77%), urmaţi
Caras-Severin 29% 68% de cei din Timiş (72%), însă
NR
diferenţele între judeţe nu
sunt prea mari.
Arad 27% 64%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Q23. În ce meserie/domeniu consideraţi că v-ar fi util un curs de formare profesională?

60 56
54

50

40

30

19
20 15 15
11
9
10 7 7
3
0

Cei mai mulţi dintre şomeri consideră că le-ar fi utile cursuri de formare profesională în
domeniul IT (fie operator calculator, fie programataror, fie inginer IT).

Foarte căutate sunt cursurile în domeniul înfrumuseţării corporale, în special cele de

cosmetician şi coafor, dar şi cele de tehnician maseur, manichiurist/pedichiurist, make-up.

Există interes şi pentru cursurile de limbi străine, în special limba engleză.

Într-o măsură mai mică, există interes şi pentru calificările de tipul lucrător în construcţii,
sudor, dulgher, instalator, electrician etc.
Q24. La care din instituțiile/furnizorii de servicii menționați în tabelul următor aţi apela cu
prioritate pentru programele de formare profesională?

Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al furnizorii de

formare profesională. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de vedere statistic, au fost
calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În acelaşi timp, au fost
comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare furnizor în parte.

institutii/furnizori de formare profesionala

medie pozitie
AJOFM 1,90 1
furnizori privați 3,31 2
asociații, ONG-uri 4,20 3
alte instituţii care derulează proiecte specifice
5,23 4

75%
alte instituţii care derulează
proiecte specifice

asociații, ONG-uri 66%

4
3
2
furnizori privați 61%
1

AJOFM
80%

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă reprezintă principalul furnizor de

formare profesională pentru şomeri (80% din şomerii care au răspuns afirmativ la întrebarea
cu privire la utilitatea unui curs de formare pentru îmbunătăţirea competenţelor).

Pe locul doi se poziţionează furnizorii privaţi, plasaţi astfel de 61% din respondenţi, iar pe
locul al treilea se regăsesc asociaţiile şi ONG-urile (66%).

Pe locul patru sunt alte instituţii care au în implementare proiecte care oferă astfel de cursuri
(75%).
Q25. Motivaţi, vă rugăm, preferinţele exprimate în răspunsul la întrebarea 24.

Cei care ar apela în primul rând la AJOFM ca furnzor de servicii pentru cursuri de formare
profesională fac trimitere la profesionalismul şi experienţa instituţiei, la seriozitatea şi
competenţa acesteia, la oferta diversificată, la informarea completă şi clară, la accesibilitatea şi
gratuitatea cursurilor oferite şi la faptul că AJOFM oferă o diplomă certificată:
•este o instituţie de stat
•sunt credibili, am încredere în ei
•sunt recunoscute diplomele de Ministerul Muncii
•costul cursului mai mic,şansa de gratuitate şi fiabilitate
•seriozitate
•gratuitate la AJOFM în şomaj
•oferă mai multe cursuri
•cunosc puţine firme furnizoare de cursuri

Persoanele care ar apela mai degrabă la furnizori privaţi consideră că:

•firmele private oferă și posibilitatea angajării
•oferă mai multe cursuri
•oferă şi loc muncă
•descalificare dacă nu-şi îndeplinesc sarcinile
•la privat e perioada scurtă de așteptare
 Q26. Care sunt obstacolele pe care le întâmpinați în participarea la un curs de formare
profesională?

Principala dificultate a şomerilor de a participa la cursuri de formare profesională o constituie lipsa

resurselor financiare pentru a participa la un curs de formare profesională, pe care au selectat-o
36% din respondenţi. Cursurile oferite de AJOFM nu sunt în domeniile/calificările de ineteres pentru
18% din şomeri, iar pe locul trei se află lipsa informațiilor privind posibilitățile/ programele de
formare profesională (16%), însă cu un procent mic totuşi.
În fapt, procentele obţinute la majoritatea variantelelor la această întrebare sunt relativ mici, ceea
ce poate însemna că şomerii nu resimt o dificultate presantă în participarea la un curs de formare.
400 348
350
300
250
200 175
155 151
150 129
109 105 104
100 67
45
50
0
pentru a participa la un curs de

cursurile oferite de AJOFM nu

de formare profesională nu sunt

pregătirea practică pe care aş

altele
profesională nu este flexibil (de
formare profesională oferite de

formare profesională oferite de

domiciliu la furnizorul de cursuri

programul cursurilor oferite de

programul cursurilor oferite de

ex. cursuri cu program redus,…

cursurile oferite de alți furnizori
dobândi-o nu este suficientă
sunt în domeniile/calificările

AJOFM nu este flexibil (de ex.

în domeniile/ calificările care

posibilitățile/programele de

posibilitățile/programele de

cursuri cu program redus,

lipsa resurselor financiare

alți furnizori de formare…

lipsa informațiilor privind

lipsa informațiilor privind

alți furnizori de formare

distanța de parcurs de la
care mă interesează
formare profesională

cursuri de seară)

mă interesează
este mare
AJOFM

obstacole în găsirea urmare unui curs de formare profesională

Frecvenţă Procent
lipsa resurselor financiare pentru a participa la un curs de formare profesională 348 36
cursurile oferite de AJOFM nu sunt în domeniile/calificările care mă interesează 175 18
lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de alți furnizori de
formare profesională 155 16
lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de AJOFM 151 16
distanța de parcurs de la domiciliu la furnizorul de cursuri este mare 129 13
programul cursurilor oferite de AJOFM nu este flexibil (de ex. cursuri cu program redus, cursuri de
seară) 109 11
pregătirea practică pe care aş dobândi-o nu este suficientă 105 11
cursurile oferite de alți furnizori de formare profesională nu sunt în domeniile/ calificările care mă
interesează 104 11
programul cursurilor oferite de alți furnizori de formare profesională nu este flexibil (de ex. cursuri cu
program redus, cursuri de seară) 67 7
altele 45 5
Q27. Care consideraţi că ar fi metodele pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate în participarea
la un curs de formare profesională?

În urma centralizării răspunsurilor la chestionare, poate fi formulată o listă a propunerilor din

partea şomerilor în ceea ce priveşte metodele pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate
în participarea la un curs de formare profesională, astfel:

cursul să aibă un program flexibil

un buget mai mare pentru cursuri de formare profesională
găsirea unor posibilităţi pentru cei care merg la cursuri din alte localităţi sau de la distanţe
mai mari ca să poată să ajungă mai uşor
organizarea cursurilor online
să fie organizate seara
să fie organizate dimineaţa
plata mijloacelor de transport
organizarea cursurilor în mai multe localităţi chiar şi la sat
O pregătire practică mai îndelungată. Informaţiile privind posibilităţile de formare
profesională oferite de alţi furnizori să fie mai aprofundate
să existe un curs pentru fiecare calificare şi să fie recunoscută peste tot
 Q28. Care este frecvenţa cu care accesaţi internetul?

3%
zilnic 50% din şomeri declară că
accesează zilnic internetul, iar
13% cel puţin o dată pe săptămână
14% cel puţin o dată pe
de 2-3 ori pe săptămână săptămână. 15% intră pe internet
15% cel puţin o dată pe lună
ocazional. Aceste procente pot
50% demonstra o accesiblitate şi o
ocazional disponibilitate destul de
2% crescută din partea
3% niciodată
14% respondenţilor în utilizarea
NR computerului şi a internetului.

Tinerii între 16 şi 24 de ani folosesc zilnic

cel mai frecvent internetul: 84% 55-69 ani 20% 11% 21% 34%
cel puţin o dată pe
zilnic şi 6% cel puţin o dată pe
săptămână
săptămână. Categoria următoare de 2-3 ori pe săptămână
40-54 ani 41% 16% 18% 15%
este cea de 25-39 de ani, care
accesează internetul zilnic sau în cel cel puţin o dată pe lună
puţin o dată pe săptămână în 25-39 ani 64% 16% 11%3% ocazional
proporţie de 80%.
Cu toate acestea, şi categoria de niciodată
vâsrtă 55-69 de ani accesează 16-24 ani 84% 6%
NR
internetul în proporţie de 31% zilnic
sau de câte ori pe săptămână. 0% 20% 40% 60% 80% 100%

60 54% zilnic
50 Făcând comparaţia între
cel puţin o dată pe
39% mediul rural şi cel urban, se
40 săptămână
de 2-3 ori pe constată că şomerii din
săptămână
30
cel puţin o dată pe
mediul urban folosesc mai
19%
17% lună frecvent internetul zilnic
20 15% 14%
13%
11%
ocazional (54% în mediul urban
10 comparativ cu 39% în
4% 3% niciodată
mediul rural).
0 NR
rural urban
Q29. Prin proiectul de față se intenționează introducerea unor măsuri noi de suport. De care dintre
aceste noi măsuri (enumerate în tabelul următor) ați fi cel mai interesat/ă?

NR
9%
asistenţă online pentru
începerea unei afaceri pe platformă online prin care
cont propriu orice persoană poate
6% beneficia de servicii de
informare, consiliere,
mediere etc. de oriunde
43%

job shadow: perioadă în

care persoanele aflate în
căutarea unui loc de
muncă o pot petrece într-o
companie şi pot observa
activitățile zilnice într-o
ocupaţie de interes, pot
afla detalii despre ocupaţia
respectivă
15% servicii self-service la
sediul AJOFM (incluzând
servicii de informare şi
consiliere cu asistenţă din
partea SPO)
27%

Cei mai mulţi dintre respondenţi se declară interesaţi de crearea platformei online prin care să
poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc. (43%). Pe locul doi se situează
serviciile self-service de la sediul AJOFM (27%), pe locul al treilea – măsura “job shadow”
(15%), iar pe locul al patrulea asistenţa pentru începerea unei afaceri (6%).

masuri noi suport

Frecvenţă Procent
Valid platformă online prin care orice persoană poate beneficia de servicii de
informare, consiliere, mediere etc. de oriunde 412 43

servicii self-service la sediul AJOFM (incluzând servicii de informare şi

consiliere cu asistenţă din partea SPO) 266 27

job shadow: perioadă în care persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă
o pot petrece într-o companie şi pot observa activitățile zilnice într-o ocupaţie
147 15
de interes, pot afla detalii despre ocupaţia respectivă

asistenţă online pentru începerea unei afaceri pe cont propriu 61 6

NR 85 9
Total 971 100,0
 Q30. Care dintre instrumentele suport de mai jos credeţi că ar fi de folos celor care doresc să-și
deschidă o afacere pe cont propriu?

altele 24

cursuri de antreprenoriat 233

informaţii privind legislaţia muncii 376

model de plan de afacere 384

prezentarea posibilităţilor de finanţare 394

informaţii privind legislaţia specifică deschiderii unei activităţi
independente
498

0 100 200 300 400 500 600

În ceea ce priveşte asistenţa pentru începerea unei afaceri independente, cei mai mulţi şomeri
consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (51%), prezentarea
posibilităţilor de finanţare (41%) şi un model de plan de afaceri (40%).

masuri suport pentru deschiderea unei afaceri

Frecvenţă Procent
informaţii privind legislaţia specifică deschiderii
unei activităţi independente 498 51
prezentarea posibilităţilor de finanţare 394 41
model de plan de afacere 384 40
informaţii privind legislaţia muncii 376 39
cursuri de antreprenoriat 233 24
altele 24 2

Q31. Ce alte măsuri noi, inovatoare, ar fi necesare pentru creșterea șanselor dvs. de ocupare

Ca măsuri suport inovatoare necesare pentru creșterea șanselor de angajare, majoritatea

propunerilor fie nu țin de responsabilitata AJOFM (de ex. crearea mai multor locuri de muncă), fie
sunt cele deja existente (de ex. oferirea de cursuri de formare profesională). Menţionăm, totuşi, o
serie de propuneri mai jos:
•indemnizaţie pt. angajatori care oferă şi angajează persoane peste 40 de ani
•susţinerea pieţei muncii printr-o legislaţie mai permisivă, scăderea costului angajatorului cu angajaţii, reducerea
taxelor pentru angajator
•oferirea unor locuri de practică subvenţionate de stat
•legislaţia trebuie să prevadă că fiecare societate să aibă asistenta juridică